I
UNIVERSITATEA DE ȘTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ
Ing. BRETAN LAURA-ANCUȚA
CERCETĂRI PRIVIND CONTAMINAREA MIERII DE ALBINE CU
METALE GRELE ÎNTR-O REGIUNE CU RISC POTENȚIAL
REZUMAT
AL TEZEI DE DOCTORAT
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
PROF. UNIV. DR. MIHAIU MARIAN
CLUJ-NAPOCA
2011
II
Teza de doctorat conține 335 pagini, 313 surse bibliografice, 101 tabele și 123
de figuri. Este structurată în două părți principale: Studiu bibliografic și Cercetări
proprii.
Cuvinte cheie: metale grele, cadmiu, plumb, cupru, cobalt, zinc, fier, miere.
PARTEA I
STUDIU BIBLIOGRAFIC
INTRODUCERE în această parte se prezintă informații legate de: oportunitatea şi
necesitatea studierii contaminării mierii de albine cu metale grele într-o regiune cu
risc; această temă abordează probleme de o deosebită importanţă nu numai pentru
prezent ci şi pentru viitor, deoarece si în ţara noastră se tinde spre obţinerea de produse
ecologice, organice. Produsele apicole, prin calitatea şi siguranţa lor trebuie să fie
conforme şi să se încadreze în categoria produselor ecologice.
Creșterea nivelului de poluare a mediului și de contaminare a produselor alimentare
constituie una din marile probleme cu care se confruntă omenirea. Dintre toți factorii
poluanți care ajung în mediul înconjurător, cei de natură chimică sunt toxici și foarte
răspândiți. Din această categorie fac parte metalele grele, acestea sunt introduse pe
lista ce însoțește programul GEMS/FOOD, elaborat de OMS/FAO încă din anul 1976.
Poluanții chimici odată intrați în circuitul lanțului trofic pot avea efecte nocive asupra
stării de sănătate a consumatorilor. Aprecierea gradului de contaminare cu metale grele
ne permite sa prevedem pericolul potenţial pentru sănătatea consumatorilor. Pe
teritoriul judeţului Maramureş există importante surse de poluare antropogene. În
arealul investigat, datorită dezvoltării industriei de extracţie şi prelucrare a metalelor
neferoase, în mediul înconjurător sunt emise sau deversate cantităţi masive de ioni
metalici, cu preponderenţă plumb, cadmiu, cupru, zinc, fier. Prezenţa acestor metale în
mediul înconjurător determină alte efecte decât luate fiecare separat, datorită
III
cantităţilor ridicate şi a interrelaţiilor sinergice sau antagoniste ce se stabilesc între
acestea (BOUKHARS and RADA, 2000; BURGOS et al., 2002; LĂCĂTUŞU, 2000;
GOGOAŞĂ et al., 2003; PRASAD, 2004; RUSU, 2005)
CAPITOLUL 1 prezintă principalele Surse de metale grele, acestea fiind împărțite
în: Surse geogene descrise în subcapitolul 1.1. și Surse antropogene descrise în
subcapitolul 1.2. Preluarea metalelor din sol de către plante, implică numeroase
procese fizice și biochimice ce au loc atât în sol cât și în interiorul plantei. Inițial,
odată ajunse în sol, metalele au o biodisponibilitate scăzută, drept urmare nu pot fi
absorbite de plante. Solubilitatea, starea de mobilitate și bioaccesibilitatea metalelor
grele, natura interacțiunilor dintre acestea și sol variază și sunt afectate de procesele de
absorbție, desorbție și complexare (YATIN et al., 2000; FROST, 2000; KABATA-
PENDIAS and PENDIAS, 2001 (BRĂDĂŢAN, 2007).
CAPITOLUL 2 descrie: Contaminarea mediului înconjurător cu metale grele
împărțită în:
Subcapitolul 2.1 - Contaminarea solului cu metale grele - Gradul de contaminare a
solurilor cu metale grele, diferă în funcţie de mai mulţi factori cum ar fi: zona
geografică, grad de industrializare, mărimea colectivităţilor umane, tipul de sol,
distanţa faţă de sursa de poluare, tipul sursei de poluare. Factorii care influentează
mobilitatea metalelor in sol sunt prezentați în subcapitolul 2.1.1. (CHEN et al., 2000;
KABATA-PENDIAS, 2000; GREGER, 2004).
Subcapitolul 2.2 prezintă mecanismele de absorbție a metalelor grele de către
plante, descriind absorbția radiculară în subcapitolul 2.2.1. și absorbția foliară în
subcapitolul 2.2.2. (PEIJNENBURG et al., 2000; MCBRIDE, 2002; WILLIAMS et
al., 2000)
Subcapitolul 2.2.3. tratează principalii factori ce influențează dinamica absorbției
metalelor grele în plante. Aceștia se împart în factori interni (metabolismul plantelor,
inhibitori metabolici, relaţia dintre sistemul radicular şi rizosferă) şi factori de mediu
(temperatura, lumina, oxigenul, umiditatea, reacţia solului, concentraţia ionilor din
IV
soluţia solului) (BARCELO and POSCHENRIEDER, 2004;CUI et al., 2004;WANG
et al., 2006;CLEMENS, 2006).
Subcapitolul 2.2.4. prezintă biodisponibilitatea plantelor la acumulările de metale
grele din sol. Există specii de plante tolerante faţă de concentrații mari de metale grele,
precum și specii care s-au adaptat la aceste condiții potrivnice. Plantele capabile de a
acumula concentrații mari de metale grele, fără simptome vizibile, sunt adesea
denumite in literatura metalofite, hiperacumulatori (SHARMA and AGRAWAL,
2005; BERTRAND and POIRIER, 2005; CLEMENS, 2006).
În subcapitolul 2.2.5. este urmărită toxicitatea metalelor grele în sisteme biologice.
Un metal greu este toxic atunci când concentraţia sa în plantă depăşeşte un anumit
prag („doza este cea care creează efectul”). Acest lucru este important pentru unele
elemente precum Co, Cu, Fe, Mn, Mo, Ni şi Zn, deoarece doar atunci când
concentraţiile depăşesc o anumită limită ele au efecte toxice şi sunt denumite „metale
grele”. Ordinea toxicității metalelor grele fiind: Cu > Ni > Mn > Pb > Cd >Yn> Al >
Hg > Cr > Fe. (MYSLIWA-KURDIZIEL et al., 2004; BASTA et al., 2001;
CABANERO et al., 2002).
Subcapitolul 2.3 prezintă acumularea, transportul și distribuția metalelor grele în
sistemul sol-plante fiind prezentate în subcapitolul 2.3.1 Cadmiul; subcapitolul 2.3.2.
Plumbul; subcapitolul 2.3.3. Cuprul; subcapitolul 2.3.4. Cobaltul; subcapitolul 2.3.5.
Zincul și în subcapitolul 2.3.6. Fierul.
Subcapitolul 2.4. prezintă Rolul bioindicator al albinelor. În căutarea de nectar,
polen şi exudaţi ai plantelor pe un teritoriu atât de vast, albinele vin în contact cu
plantele, aerul, apa şi solul. Acolo unde mediul este contaminat, albinele sunt
contaminate şi poartă poluanţii din mediul înconjurător în stup, în corpul lor sau în
materiile prime colectate. Metalele grele intră în lanțul alimentar prin intermediul
solului, plantelor, animalelor, de aceea cunoașterea aprofundată a acestor aspecte este
foarte importantă (TONG et al., 1975; BROMENSHENKE et al., 1985; LEITA et al.,
1996; ROWARTH, 1990; EMMA MUNOZ şi SUSANA PALMERO, 2006).
(BULDINI et al., 2001). Albinele sunt indicatori biologici buni, deoarece dezvăluie
componenţa chimică a mediului prin două semnale: unul, care este cel mai evident,
V
este rata mare a mortalităţii (în cazul pesticidelor), în timp ce al doilea este mai puţin
evident şi este constituit din reziduuri prezente în corpurile lor sau în produsele
stupului (în cazul altor contaminanţi, precum metale grele) care pot fi detectate prin
mijloace specifice analizelor de laborator. Albinele ocupă întreg mediul (sol, vegetaţie,
aer şi apă), sunt uşor de întretinut şi furnizază o mare cantitate de materiale pentru
probe şi analize. (MATEI, 2004, J.C. RODRIGUEZ GARCIA, 2005; PAWEL POHL,
2009).
Monitorizarea gradului de contaminare cu metale grele se poate realiza atât prin
albine, cât şi prin miere. De fapt, este posibil să integrezi datele derivate din aceste
două matrici pentru a furniza informaţii mai complete privind contaminarea cu metale
grele.
CAPITOLUL 3 prezintă cadrul legislativ privind calitatea, siguranța și evaluarea
riscului chimic al produselor alimentare de origine animală. Se prezintă date privind
cadrul instituțional la nivel național, european și internațional. Cerințele HACCP sunt
descrise în următoarele reglementări: Codex Alimentarius; ISO 9001:2000 Sistemul de
management al calității; Standardul ISO 22000:2005; Standardul ISO 22005:2007
privind trasabilitatea; Regulamentul CE 852/2004, privind igiena produselor
alimentare. Standardele Codex Alimentarius sunt valabile pentru mierea comercializată
în toată lumea, în timp ce normele regionale, cum ar fi Regulamentul European pentru
miere, stabilesc necesitățile regionale care pot fi diferite de cele din Codex
Alimentarius. Normele propuse de Uniunea Europeană sunt foarte asemănătoare cu
normele Codex Alimentarius, există paragrafe specifice, legate de contaminarea mierii,
igiena acesteia și falsificarea glucidelor din miere, toți aceștia fiind factori de calitate,
fiind prevăzuți în Standardul de calitate a mierii, conform cu Normele CL1998/12-S
din Codex Alimentarius și cu normele UE 96/0114 CNS (MĂRGHITAȘ, 2008). În
țara noastră, condițiile tehnice de calitate pe care trebuie să le îndeplinească mierea de
albine la desfacerea pe piața internă sunt prevăzute în SR 784/2-2009.
VI
PARTEA A II-A
CERCETĂRI PROPRII
Capitolul 4. Motivația temei și obiectivele cercetărilor
Motivația temei derivă din necesitatea extinderii sferei de cunoaștere și evaluare a
impactului exercitat de către un mediu contaminat cu metale grele asupra calităţii şi
siguranţei mierii, urmărind trasabilitatea metalelor grele pe lanţul trofic: sol- plante-
albine-miere.
Tema tezei de doctorat este motivata de următoarele aspecte principale:
nu există informaţii şi lucrări din zona Maramureş cu privire la conţinutul
de metale grele pe lanţul trofic: sol-plantele melifere-albine-miere.
extinderea sferei de cunoaştere, pentru o perioada determinată, cu date
analitice privind nivelul de contaminare cu metale grele a solului, plantelor
melifere, albinelor şi mierii.
obţinerea de informaţii cu privire la bioacumulările de substanţe chimice
toxice in miere, informaţii utile pentru monitorizarea şi gestionarea lor sub
aspectul cantităţii şi efectelor lor nocive.
aprecierea gradului de contaminare cu metale grele ne permite sa prevedem
pericolul potenţial pentru sanatatea consumatorilor.
se cunoaşte faptul că judeţul Maramureş este poluat cu metale grele. Ne-am
propus să evidenţiem faptul că această contaminare a mediului cu metale
grele se regăseşte în mierea de la stupinele amplasate în regiune.
Oportunitatea şi necesitatea studierii acestei teme rezultă din faptul că abordează
probleme de o deosebită importanţă nu numai pentru prezent ci şi pentru viitor,
deoarece și în ţara noastră se tinde spre obţinerea de produse ecologice, organice.
Produsele apicole, prin calitatea şi siguranţa lor trebuie să fie conforme şi să aibă
tendința de a se încadra în categoria produselor ecologice.
VII
Obiectivele cercetărilor
Realizarea obiectivului principal: evaluarea impactului exercitat de către un mediu
contaminat cu metale grele asupra calităţii şi siguranţei mierii într-o regiune cu risc
potenţial a implicat parcurgerea următorelor obiective:
Identificarea metalelor grele Cd, Pb, Cu, Co, Zn, Fe din probe de sol, plante,
albine, miere.
Trasarea hărţilor de dispersie a metalelor grele în formă totală şi mobilă din
zona poluată I şi zona poluată II.
Monitorizarea conţinutului de metale grele în plantele melifere din zonele
studiate.
Monitorizarea nivelului de metale grele în albine şi miere în cele două
zonele luate în studiu.
Interpretarea rezultatelor experimentale, urmărind trasabilitatea metalelor
grele pe lanţul trofic sol-plante- albine-miere.
Compararea rezultatelor obţinute privind contaminarea mierii cu metale
grele, în zona poluată I cu rezultatele obţinute în zona poluată II şi zona de
referinţă.
Capitolul 5. Materiale și metode
Pentru evaluarea impactului exercitat de către un mediu contaminat cu metale grele
asupra calităţii şi siguranței mierii şi stabilirea unui model de trasabilitate pe lanţul
trofic sol-plante-albine-miere, investigaţiile s-au efectuat pe probe de sol, plante,
albine, şi miere, prelevate dintr-o regiune cu risc potențial: regiunea Maramureș.
Subcapitolul 5.1 prezintă materialele luate în studiu, investigațiile s-au efectuat pe
probe de sol, plante, albine și miere prelevate din regiunea cu risc potențial luată in
studiu. Din regiunea cu risc potențial am studiat doua zone, considerate poluate: zona
poluată I și zona poluată II. Zona de referință este situată în județul Satu Mare, în zonă
nu au existat și nu există surse de poluare antropogenă. În total au fost recoltate 171
probe de sol, 111 probe de plante, 60 probe albine și 90 probe de miere. În prima zonă
VIII
luată în studiu, zona poluată I, familiile de albine au fost amplasate in apropierea sursei
de poluare SC ROMPLUMB SA, de unde au fost prelevate 81 probe de sol, 51 probe
de plante, 30 probe de albine, 30 probe de miere. În zona poluată II, familiile de
albine au fost amplasate in imediata apropiere a sursei de poluare FLOTAȚIA BAIA
SPRIE, de unde au fost prelevate 60 probe de sol, 60 probe de plante, 30 probe de
albine, 30 probe de miere. În zona de referință au fost analizate 30 probe de sol și 30
probe de miere.
Figura 5.1. Harta județului Maramureș – Zonele poluate
Subcapitolul 5.2 prezintă metodele de cercetare grupate în subcapitolul 5.2.1.
Prelevarea şi pregătirea probelor pentru analiză, subcapitolul 5.2.2. Prelevarea şi
pregătirea probelor de sol, subcapitolul 5.2.3. Prelevarea şi pregătirea probelor de
plante şi albine, subcapitolul 5.2.4. Prelevarea şi pregătirea probelor de miere.
Subcapitolul 5.3. descrie Metoda analitică de determinare a metalelor grele
Determinarea conţinutului de metale grele din probele de sol, plante, albine, miere s-a
efectuat utilizând o metodă de analiză spectrometrică cu un spectrometru de masă
AAnalyst 800 cu lămpi Perkin Elmer, folosite pentru cuantificarea următoarelor
metale: Cd, Pb, Cu, Co, Zn, Fe.
IX
Subcapitolul 5.4. prezintă Metode statistico-matematice utilizate în calcularea și
interpretarea rezultatelor. La prelucrarea statistică a datelor obținute s-a procedat în
primul rând la calcularea următorilor parametrii statistici: media aritmetică, eroarea
mediei, deviația standard și nivelul de confidență 95%, utilizând aplicația Descriptive
Statistics din Microsoft Excel. Utilizând programul Origin 8.5 am conceput hărțile de
dispersie ale metalelor grele în sol. Cu ajutorul programului Statistica 7 am realizat
corelații necesare demonstrării trasabilității metalelor grele pe lanțul trofic. Pentru
interpretarea rezultatelor analitice obținute și compararea rezultatelor obținute în
zonele de lucru, s-a procedat la analiza semnificației statistice a diferențelor dintre
mediile studiate folosind testul F (Fisher), calculele statistice au fost realizate cu
algoritmul de calcul ANOVA Single Factor (Microsoft Excel).
CAPITOLUL 6 cuprinde rezultatele cercetărilor cu privire la evaluarea cantitativă
a metalelor grele în miere într-o regiune cu risc potențial grupate pe:
Subcapitolul 6.1 Rezultatele cercetărilor cu privire la evaluarea cantitativă a
metalelor grele pe lanțul trofic sol-plante-albine-miere în zona poluată I, pentru
fiecare element în parte: Cd, Pb, Cu, Co, Zn, Fe. Au fost analizate concentrațiile
pentru fiecare element luat în studiu în: sol sub formă totală și mobilă, în plantele
melifere și nemelifere, în albine, în miere. Au fost realizate modele experimentale care
încearcă să explice bioacumularea metalelor grele din sol în plante și modul în care
acestea ajung prin intermediul albinelor în miere.
X
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
FC8
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
FC7
FC6
FC5
STUP
HIVE
FC13
FC11
FC10
FC9
FC17
FC16
FC15
FC14FC3
FC2
FC1
FC0
Cd forme totale, mg/Kg
Cd total forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Latidude, 023 degree
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10
12
14
16
18
Fig. 6.1. Harta de dispersie a cadmiului forme totale in sol
Fig. 6.1 The dispersion map of Cadmium – total forms in soil
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
STUP
HIVE
FC5
FC6
FC7
FC13
FC11
FC10
FC9
FC8
FC17
FC16
FC15
FC14FC4
FC3
FC2
FC1FC1
FC0
Cd forme mobile, mg/Kg
Cd mobile forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Latitude, 023 degree
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,0
0,10
0,20
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
Figură 6.2. Harta de dispersie a cadmiului forme mobile in sol
Figure 6.2 The dispersion map of Cadmium – mobile forms in soil
XI
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
Latitude, 023 degree
Valorile rosii-concentratii Cd forme mobile in sol, mg/KgValorile negre - concentratii Cd forme totale in sol, mg/Kg
Red values-Cd mobile forms in soil, mg/KgBlack values - Cd total forms in soil, mg/Kg
2,79
2,47
1,83
0,55
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
0,51
0,29
0,58
STUP
0,54
0,39
0,76
0,6
0,47
0,61
0,55
0,760,39
0,56
0,52
0,41
Cd forme totale, mg/Kg
Cd total forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10
12
14
16
18
3,53
3,48
0,55
1,53
6,3
3,15
1,16
2,54
1,92
2,672,36
1,73
2,19
19,21
Fig. 6.3. Harta de dispersie a cadmiului in sol forme totale – forme mobile
Fig. 6.3. The dispersion map of Cadmium in soil total forms – mobile forms
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
TR-1,21
LVu-0,01
TR-1,20
CE-0,23
RF-0,15
RFu-0,53
RF-0,12
RFu-0,78
LC-0,15
LA-0,11
CS-0,17
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
STUP
HIVE
0,29
FC1
Cd forme mobile, mg/Kg
Cd mobile forms, mg/kg
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,0
0,10
0,20
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,410,52
0,56
0,39
0,55
0,51
0,550,58
0,39
0,76
0,6
0,54
0,76
0,55
0,61
0,47
TM-Trifolium medium
LA-Lamium albumVA-Viola arvensis
AM -Achillea millefoliumPT-Phlomis tuberose
TR-Trifolium repens
LVu- Linaria vulgaris
RFu-Rubi fucticosi
RF- Rhamnus frangula
CE-Centaurium erythraea
LV-Lysimachia vulgaris
LC- Lotus corniculatus
CS - Castanea sativa Latitudine, 023 grade Latitude, 023 degree
LA-0,10 TM-1,07
VA-5,31
PT-0,13TR-1,60
AM-2,39
LVu-0,19
Fig. 6.4. Harta de dispersie a cadmiului forme mobile corelata cu valorile Cd din
plante
Fig.6.4. The dispersion map of Cadmium mobile forms corelated with Cadmium
values of plants
XII
S-a realizat o corelaţie între Cd din plantele melifere şi Cd acumulat în corpul
albinelor. Ecuaţia de regresie : Cd in albine = 0.1581+0.032x Cd in plantele melifere
-0,2 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8
Continutul de Cd in plantele melifere, mg/kgCd content in mellifer plants, mg/kg
0,10
0,12
0,14
0,16
0,18
0,20
0,22
0,24
Co
nti
nu
tul
de
Cd
in
alb
ine
, m
g/k
g
Cd
co
nte
nt
in b
ee
s,
mg
/kg
Var2:Var1: r2 = 0,2649; r = 0,5147; p = 0,1280; y = 0,1581 + 0,032*x
Fig. 6.6. Diagrama de corelaţie a cadmiului din plantele melifere şi albine
Fig. 6.6. The diagram of corelation of cadmium in mellifer plants and bees
Fig. 6.9. Diagrama cluster-corelaţia dintre concentraţiile cadmiului din miere şi albine
cu concentraţiile cadmiului din plantele melifere
Fig. 6.9. Cluster diagram – the corelation between the concentration of cadmium in
honey and bees and the concetration of cadmium in mellifer plants
Single Linkage
1-Pearson r
Cd in miere Cd in albine Cd in plante melifere0.75
0.80
0.85
0.90
0.95
1.00
1.05
Lin
kag
e D
ista
nce
XIII
37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
STUP
HIVE
Pb forme totale, mg /Kg
Pb total forms, mg/kg
FC13FC8
FC9
FC10
FC11FC7
FC6
FC5
FC17
FC16
FC15
FC14
FC4FC3
FC2
FC1
FC0
Latitudine, 023 grade
Latitude, 023 degree
Lo
ng
itu
din
e, 4
7 g
rad
e
Lo
ng
itu
de,
47
deg
ree
0,000
2000
4000
6000
8000
10000
1,200E+04
1,400E+04
Fig. 6.10. Harta de dispersie a plumbului forme totale în sol
Fig. 6.10. The dispersion map of lead – total forms in soil
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74 Pb forme mobile mg/Kg
Pb mobile forms, mg/kg
FC13
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCEFC7
FC6
FC5
STUP
HIVE
FC11
FC10
FC9FC8
FC17
FC16
FC15
FC14FC4FC3
FC2
FC1
FC0
Latitudine, 023 grade
Latitude, 023 degree
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,000
40,00
80,00
120,0
160,0
200,0
220,0
Fig.6.11. Harta de dispersie a plumbului în sol forme mobile
Fig. 6.11. The dispersion map of Lead in soil – mobile forms
XIV
37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
Red values- Pb mobile forms in soil, mg/KgBlack values - Pb total forms in soil, mg/Kg
Latitude, 023 degree
Valorile rosii- Pb forme mobile in sol, mg/kgValorile negre - Pb forme totale in sol, mg/kg
11,41
22,24
247,81804,91
0
15130,5410,45
24,66
3,58
10,230,930,3
1,84
3,88
1,731,2
3,55
5,48
10,57
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
STUP
HIVE
Pb forme totale, mg /Kg
Pb totals forms, mg/kg
647,29
759,68428,88
832,9
657,24759,67
793,99
1070,23
5690,02
1011,11
1317,42369,2
788,73
502,21
1073,36
Latitudine, 023 grade
Long
itudi
ne, 4
7 gr
ade
Long
itude
, 47
degr
ee
0,00000
2000,00
4000,00
6000,00
8000,00
10000,0
12000,0
14000,0
Fig. 6.12. Harta de dispersie a plumbului în sol forme totale – forme mobile
Fig. 6.12. The dispersion map of Lead in soil total forms – mobile forms
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
Latitude, 023 degreeLA - Lamium albumTM - Trifollium medium
VA - Viola arvensis
AM - Achillea millefolium
PT - Phlomis tuberosa
TR - Trifolium repens
LVu - Linaria vulgaris
RFu - Rubi fucticosiRF - Rhamnus frangula
CE- Centaurium erythraea
LV - Lysimachia vulgaris
LC - Lotus corniculatus
CS - Castanea sativa
LA 0.38 PT 0.29 VA 0.46
AM 0.18TR 0.25TM 0.28
RF 0.31
RFu 53.78TR 5.19
LVu 0.27
TR 27.76
RF 9.12
RFu 0.19
LC 0.48
LV 0.2
CE 0.43
CS 19.41
1.72 Pb forme mobile, mg/Kg
Pb mobile forms, mg/kg
10.45
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE3.88
1.84
0.3
STUP
HIVE
24.66
3.58
10.230.93
11.41
22.24
217.80
01.73
1.20
3.55
5.48
10.57
Latitudine, 023 grade
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,000
40,00
80,00
120,0
160,0
200,0
220,0
Fig. 6.13. Harta de dispersie a plumbului forme mobile corelată cu valorile plumbului
din plantele melifere
Fig. 6.13. The dispersion map of lead mobile forms corelated with lead values of
mellifer plants
XV
S-a realizat o corelaţie între Pb din plantele melifere şi Pb acumulat în corpul
albinelor. Ecuaţia de regresie : Pb inflorescențe plante = 29.744-0.4453xPb albine
Fig.6.14. Diagrama de corelaţie a plumbului din plantele melifere şi albine
Fig. 6.14. The corelation diagram of lead in mellifer plants and bees
Fig. 6.17. Diagrama cluster-corelaţia dintre concentraţiile plumbului din miere şi
albine cu concentraţiile plumbului din plantele melifere
Fig. 6.17. Cluster diagram – the corelation between the concentration of lead in honey
and bees and the concentration of lead in mellifer plants
42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70
Continutul de Pb in albine, mg/kg
Pb content in bees, mg/kg
-2
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
22C
on
tinu
tul d
e P
b in
pla
nte
le m
elif
ere
, m
g/k
g
Pb
co
nte
nt
in m
elli
fer
pla
nts
, m
g/k
g
Var1:Var2: r2 = 0.3911; r = -0.6254, p = 0.0531; y = 29.744 - 0.4453*x
Single Linkage
1-Pearson r
Pb in inflorescente Pb in miere Pb in albine0.88
0.90
0.92
0.94
0.96
0.98
1.00
1.02
1.04
1.06
Link
age
Dis
tanc
e
XVI
37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
Latitude, 023 degree
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
STUP
HIVE
FC14
FC15
FC16
FC17
FC13
FC8
FC9
FC10
FC11
FC5
FC6
FC7
FC4FC3
FC2
FC1
FC0
Cu forme totale mg /Kg
Cu total forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Lo
ng
itu
din
e, 4
7 g
rad
e
Lo
ng
itu
de,
47
deg
ree
0,00050,00100,0150,0200,0250,0300,0350,0400,0450,0500,0550,0
Fig. 6.18. Harta de dispersie a cuprului forme totale în sol
Fig. 6.18. The dispersion map of copper total forms in soil
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
STUP
HIVE
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCEFC7
FC6
FC5
FC13
FC11
FC10
FC9FC8
FC17
FC16
FC15
FC14
FC4FC3
FC2FC2
FC1
FC0
Cu forme mobile, mg/Kg
Cu mobile forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Latitude, 023 degree
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,0
0,50
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
Fig. 6.19. Harta de dispersie a cuprului în sol forme mobile
Fig. 6.19 The dispersion map of Copper in soil – mobile forms
XVII
37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
Latitude, 023 grade
0,31
31,35
1,94
232,93
2,18190,02
3,19131,24
0487,61
0,97
14,85
1,82
22,99
0,6727,49
0,94
13,050,28
20,4
0,2361,42
0,13
26,42
0,2331,78
0,06
11,540
7,04
0,38
17,79
0,599,61
1,52
201,42
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
STUP
HIVE
Cu forme totale, mg/Kg
Cu total forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Long
itudi
ne, 4
7 gr
ade
Long
itude
, 47
degr
ee
0,00050,00100,0150,0200,0250,0300,0350,0400,0450,0500,0550,0
Valorile negre - concentratii Cu forme totale in sol, mg/Kg
Black values - Cu total forms in soil, mg/Kg
Valorile rosii-concentratii Cu forme mobile in sol, mg/Kg
Red values- Cd mobile forms in soil, mg/Kg
Fig. 6.20. Harta de dispersie a cuprului în sol forme totale – forme mobile
Fig. 6.20. The dispersion map of copper in soil total forms – mobile forms
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
Latitude, 023 grade
CE-0,15
0,23
LA-0,17
PT-0,04
VA-0,23AM-4,84
TR-1,15
TM-0,66
RF-30,03
RFu-3,26
TR-4,25
LVu-2,41
TR-4,40
RF-3,71
RFu-3,62
LC-0,48
LV-1,04
TM-Trifolium medium
LA-Lamium albumVA-Viola arvensis
AM -Achillea millefoliumPT-Phlomis tuberose
TR-Trifolium repens
LVu- Linaria vulgaris
RFu-Rubi fucticosi
RF- Rhamnus frangula
CE-Centaurium erythraea
LV-Lysimachia vulgaris
LC- Lotus corniculatus
CS - Castanea sativa
1,94
2,18
3,19
0
0,97
1,82
0,67
0,940,28
0,13
0,23
0,060
0,38
0,59
1,52
0,31
STUP
HIVE
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
FC2CS-7,45
Cu forme mobile, mg/Kg
Cu mobile forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,0
0,50
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
Fig. 6.21. Harta de dispersie a cuprului forme mobile corelată cu valorile cuprului din plante
Fig. 6.21. The dispersion map of copper mobile forms corelated with copper values of
plants
XVIII
S-a realizat o corelaţie între Cu din plantele melifere şi Cu acumulat în corpul
albinelor. Ecuaţia de regresie: Cu in albine =12.4887+0.766xCu plante melifere
Fig. 6.23. Diagrama de corelaţie a cuprului din plantele melifere şi albine
Fig. 6.23. The diagram of corelation of copper in mellifer plants and bees
Fig. 6.26. Diagrama cluster- corelaţia dintre concentraţiile cuprului din miere şi
albine cu concentraţiile cuprului din plantele melifere
Fig. 6.26. Cluster diagram – the corelation between the concentration of copper in
honey and bees and the concentration of copper in mellifer plants
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Continutul de Cu din plantele melifere, mg/kg
Cu content in mellifer plants, mg/kg
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
8C
on
tinu
tul d
e C
u in
alb
ine
, m
g/k
g
Cu
co
nte
nt
in b
ee
s, m
g/k
g
Var1:Var2: r2 = 0.5377; r = 0.7333, p = 0.0158; y = -12.4887 + 0.766*x
Single Linkage
1-Pearson r
Cu in miere Cu in albine Cu plante melifere0.24
0.26
0.28
0.30
0.32
0.34
0.36
0.38
Lin
kag
e D
ista
nce
XIX
37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
Latitude, 023 degree
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
STUP
HIVE
FC14
FC15
FC16
FC17
FC13FC8
FC9
FC10
FC11
FC5
FC6
FC7
FC4FC3
FC2
FC1
FC0
Co forme totale mg /Kg
Co total forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Lo
ng
itu
din
e, 4
7 g
rad
e
Lo
ng
itu
de,
47
deg
ree
3,000
4,857
6,714
8,571
10,43
12,29
14,14
16,00
Fig. 6.27. Harta de dispersie a cobaltului forme totale în sol
Fig. 6.27. The dispersion map of cobalt – total forms in soil
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
FC8
Co forme mobile, mg/Kg
Co mobile forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Latitude, 023 degree
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,01800
0,04850
0,07900
0,1095
0,1400
0,1705
0,2010
0,2315
0,2620
FC0 FC1
FC2
FC3 FC4
FC7
FC6
FC5
FC11
FC10
FC9
FC13
FC17
FC16
FC15
FC14
STUP
HIVE
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
Fig. 6.28. Harta de dispersie a cobaltului în sol forme mobile
Fig. 6.28. The dispersion map of cobalt in soil – mobile forms
XX
37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
Latitude, 023degree
SURSA POLUARE
SURSA POLUARE
STUP
HIVE
8,73
3,27
6,79
4,94
7,1712,99
4,4
9,1
6,85
6,16
10,9
11,79
6,5217,29
7,86
12,29
7,19
Co forme totale, mg/Kg
Co total forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Lo
ng
itu
din
e, 4
7 g
rad
e
Lo
ng
itu
de,
47
deg
ree
3,000
4,857
6,714
8,571
10,43
12,29
14,14
16,00
0
0,18
0,24
0,12 0,31
0,27
0,18
0,13
0,350,19
0
0,13
0,25
0,26
0
0,16
0
Valorile negre - concentratii Co forme totale in sol, mg/Kg
Black values - Co total forms in soil, mg/Kg
Valorile rosii- concentratii Co forme mobile in sol, mg/Kg
Red values- Co mobile forms in soil, mg/Kg
Fig. 6.29. Harta de dispersie a cobaltului în sol forme totale – forme mobile Fig. 6.29. The dispersion map of cobalt in soil total forms – mobile forms
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
Latitude, 023 degree
TR-4,92
TR-6,07
PT-38,23
TR-6,07
CS-4,82
0,19
0,13
0,25
0,18
0,270,27
0,18
Co forme mobile, mg/Kg
Co mobile forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,01800
0,04850
0,07900
0,1095
0,1400
0,1705
0,2010
0,2315
0,2620
0
STUP
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
TR-16,15
AM-8,16
TM-10,74
VA-86,78
0
0,24
0,12 0,31
0,13
0,35
0
0,16
0
0,26
CS - Castanea sativa
LC- Lotus corniculatus
LV-Lysimachia vulgaris
CE-Centaurium erythraea RFu-Rubi fucticosi TR-Trifolium repens AM -Achillea millefolium
PT-Phlomis tuberose
TM-Trifolium medium
LA-Lamium albumRF- Rhamnus frangula LVu- Linaria vulgaris PT-Phlomis tuberose VA-Viola arvensis
LV-12,16
CE-9,30
LC-8,14
RFu-6,16
RF-6,39
LV-20,37RFu-2,36
RF-2,36
Fig. 6.30. Harta de dispersie a cobaltului forme mobile corelată cu valorile din plante
Fig. 6.30. The dispersion map of cobalt mobile forms corelated with cobalt values of
plants
XXI
S-a realizat o corelaţie între Co din plantele melifere şi Co acumulat în miere.
Ecuaţia de regresie :Co miere = 72.5324-7. 2373xCo plante melifere
7,0 7,2 7,4 7,6 7,8 8,0 8,2 8,4 8,6 8,8 9,0 9,2 9,4 9,6 9,8 10,0
Continutul de Co in plantele melifere, mg/kg
Co content in mellifer plants, mg/kg
0
5
10
15
20
25
30
35
40C
on
tin
utu
l d
e C
o in
alb
ine
, m
g/k
g
Co
co
nte
nt
in b
ee
s,
mg
/kg
Var1:Var2: r2 = 0,2757; r = -0,5251; p = 0,0796; y = 72,5324 - 7,2373*x
Fig. 6.32. Diagrama de corelație a cadmiului din plantele melifere și albine
Fig. 6.32. The diagram of corelation of cobalt in mellifer plants and bees
Fig. 6.35. Diagrama cluster-corelaţia dintre concentraţiile cobaltului din miere şi
albine cu concentraţiile cobaltului din plantele melifere
Fig. 6.35. Cluster diagram – the corelation between the concentration of cobalt in
honey and bees and the concetnration of cobalt in mellifer plants
Single Linkage
1-Pearson r
Co în miere Co în albine Co în plante melifere
0.92
0.94
0.96
0.98
1.00
1.02
1.04
1.06
Lin
kag
e D
ista
nce
XXII
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
FC13
FC7
FC6
FC5
STUP
HIVE
FC11
FC10
FC9FC8
FC17
FC16
FC15
FC14
FC4FC3
FC2
FC1
FC0
Zn forme totale, mg/Kg
Zn total forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Latitude, 023 degree
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,000
40,00
80,00
120,0
160,0
200,0
240,0
280,0
320,0
Fig. 6.36. Harta de dispersie a zicului forme totale în sol
Fig. 6.36. The dispersion map of Zinc – total forms in soil
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
FC13
FC7
FC6
FC5
STUP
HIVE
FC11
FC10
FC9
FC8
FC17
FC16
FC15
FC14FC4FC3
FC2
FC1
FC0
Zn forme mobile, mg/Kg
Zn mobile forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Latitude, 023 degree
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,0
0,50
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
4,5
Fig. 6.37. Harta de dispersie a zincului în sol forme mobile
Fig. 6.37. The dispersion map of Zinc in soil – mobile forms
XXIII
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
Latitude, 023 degree
0
0
2,56
1,78
4,8
2,93
3,42
0
4,92
3,08
2,84
2,76
0,680
0
2,46
1,85
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
38,46
105,05
317,6
54,79
STUP
HIVE
62,67
74,78
29,12
95,35
123,28
106,93
48,35
332,65
47,93105,99
55,07
34,84
38,01
Zn forme totale, mg/Kg
Zn total forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,000
40,00
80,00
120,0
160,0
200,0
240,0
280,0
320,0
Valorile negre - concentratii Zn forme totale in sol, mg/Kg
Black values - Zn total forms in soil, mg/Kg
Valorile rosii-concentratii Zn forme mobile in sol, mg/Kg
Red values- Zn mobile forms in soil, mg/Kg
Fig. 6.38. Harta de dispersie a zincului în sol forme totale – forme mobile
Fig. 6.38. The dispersion map of zinc in soil total forms – mobile forms
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
Latitude, 023 degree
LA-Lamium album
TM-Trifolium medium
VA-Viola arvensis
AM -Achillea millefolium
PT-Phlomis tuberosa
TR-Trifolium repens
LVu- Linaria vulgaris
RFu-Rubi fucticosiRF- Rhamnus frangulaCE - Centaurium erythraea
LV-Lysimachia vulgaris
LC- Lotus corniculatus
CS - Castanea sativa
LA 33,41
TM 65,33
VA 118,65
AM 108,12
PT 69,61
TR 64,04
\iRF 44,64
RFu 53,69TR 62,48
LVu 75,93
TR 66,13
RF 58,52
RFu 47,67
LC 53,41
LV 30,01
CE 54,68
CS 34,41
136,29
284,44
308,63
492,54
0
276,78
178,35
48,81
293,76
342,14
0
0
256,83
68,460
0
246,71
185,34
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
STUP
HIVE
Zn forme mobile, mg/Kg
Zn mobile forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,0x 100
0,50x 100
1,0x 100
1,5x 100
2,0x 100
2,5x 100
3,0x 100
3,5x 100
4,0x 100
4,5x 100
Fig. 6.39. Harta de dispersie a zincului forme mobile corelată cu valorile zincului din
plantele melifere
Fig. 6.39. The dispersion map of zinc mobile forms corelated with zinc values of
mellifer plants
XXIV
S-a realizat o corelaţie între Zn din plantele melifere şi Zn acumulat în corpul
albinelor. Ecuaţia de regresie :Zn acumulat in albine = 80.8118+1.2682xZn in plante
Fig. 6.41. Diagrama de corelaţie a zincului din plantele melifere şi albine Fig. 6.41. The diagram of corelation between the zinc from mellifer plants and bees
Fig. 6.44. Diagrama cluster-corelaţia dintre concentraţiile zincului din miere şi albine
cu concentraţiile zincului din plantele melifere
Fig. 6.44. Cluster diagram – the corelation between the concentration of zinc in honey and bees and the concentration of zinc in mellifer plants
30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80
Continutul de Zn in plantele melifere, mg/kg
Zn content in mellifer plants, mg/kg
110
120
130
140
150
160
170
180
190
200C
on
tin
utu
l d
e Z
n in
alb
ine
, m
g/k
g
Zn
co
nte
nt
in b
ee
s,
mg
/kg
Var2:Var1: r2 = 0.4873; r = 0.6981, p = 0.0248; y = 80.8118 + 1.2682*x
Tree Diagram for 3 Variables
Single Linkage
1-Pearson r
0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0
Linkage Distance
Zn mg/kg miere
Zn mg/kg albine
Zn mg/kg plante melifere
XXV
37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
STUP
HIVE
FC5
FC6
FC7
FC14
FC15
FC16
FC17
FC13
FC8FC9
FC10
FC11
FC4FC3
FC2
FC1
FC0
Fe forme totale mg /Kg
Fe total forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Latitude, 023 degree
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
100001,200E+041,400E+041,600E+041,800E+042,000E+042,200E+042,400E+042,600E+042,800E+043,000E+043,200E+04
Fig. 6.45. Harta de dispersie a fierului forme totale în sol
Fig. 6.45. The dispersion map of iron – total forms in soil
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
FC7
FC6
FC5
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
FC13
FC11
FC10
FC9
FC8
FC17
FC16
FC15
FC14
STUP
HIVE
FC4FC3
FC2
FC1
FCO
Fe forme mobile, mg/Kg
Fe mobile forms, mg/kg
Latitudine, 023 grade
Latitude, 023 degree
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,000
10,00
20,00
30,00
40,00
50,00
Fig. 6.46. Harta de dispersie a fierului în sol forme mobile
Fig. 6.46. The dispersion map of Iron in soil mobile forms
XXVI
37,0437,0637,0837,1037,1237,1437,1637,1837,2037,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
Latitude, 023 grade
Fe forme totale mg/Kg
Fe total forms, mg/kg5,94
21273,29
24,7918826,88
3,6517040,78
7,53
13359
14,6518031,38
8,94
12644,6
0
33870,7119,89
10262,37
23,118088,71
20,2619640,04
22,66
17791,939,9711508,32
26,07
20648,09
6,9
12858,12
10,44
15198,66
4,14
11594,8520,3
18392,66
24,57
11481,79
53,2617536,7
29,65
12366,95
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
STUP
HIVE
Latitudine, 023 grade
Lo
ng
itu
din
e, 4
7 g
rad
e
Lo
ng
itu
de,
47
deg
ree
100001,200E+041,400E+041,600E+041,800E+042,000E+042,200E+042,400E+042,600E+042,800E+043,000E+043,200E+04
Valorile negre - concentratii Fe forme totale in sol, mg/Kg
Black values - Fe total forms in soil, mg/Kg
Valorile rosii-concentratii Fe forme mobile in sol, mg/Kg
Red values- Fe mobile forms in soil, mg/Kg
Fig. 6.47. Harta de dispersie a fierului în sol forme totale – forme mobile Fig. 6.47. The dispersion map of Iron in soil total forms – mobile forms
37,04 37,06 37,08 37,10 37,12 37,14 37,16 37,18 37,20 37,22
41,66
41,67
41,68
41,69
41,70
41,71
41,72
41,73
41,74
Latitude, 023 degree
CS-212,66
CS - Castanea sativa
26,07
6,9
10,44
SURSA POLUARE
POLLUTANT SOURCE
19,89
23,1
20,26
22,66
9,97
7,53
14,65
8,94
0
STUP
HIVE
4,1420,3
24,57
53,26
29,65
Fe forme mobile, mg/Kg
Fe mobile forms, mg/kg
Lo
ng
itu
din
e,
47
gra
de
Lo
ng
itu
de
, 4
7 d
eg
ree
0,000
10,00
20,00
30,00
40,00
50,00
TM-Trifolium medium
LA-Lamium albumVA-Viola arvensis
AM -Achillea millefoliumPT-Phlomis tuberose
TR-Trifolium repens
LVu- Linaria vulgaris
RFu-Rubi fucticosi
RF- Rhamnus frangula
CE-Centaurium erythraea
LV-Lysimachia vulgaris
LC- Lotus corniculatus
Latitudine, 023 grade
LA-105,93
AM-591,65
TR-688,26 PT-520,18
VA-672,02
TM-432,72
LV-42,26
CE-92,25LC-141,75
RF-479,95
RFu-39,59
TR-593,48
LVu-87,61
TR407,25
RFu-495,76
RF-535,25
Fig. 6.48. Harta de dispersie a fierului forme mobile corelată cu valorile fierului din
plante
Fig. 6.48. The dispersion map of Iron mobile forms corelated with Iron values of plants
XXVII
S-a realizat o corelaţie între Fe din plantele melifere şi Fe acumulat în miere. Ecuaţia
de regresie :Fe albine = 26.5032-0.0289*x Fe plante
250 300 350 400 450 500 550 600
Continutul de Fe in albine, mg/kg
Fe content in bees, mg/kg
8
10
12
14
16
18
20
22
Co
ntin
utu
l d
e F
e in
alb
ine
, m
g/k
g
Fe
co
nte
nt
in b
ee
s,
mg
/kg
Var2:Var1: r2 = 0,6349; r = -0,7968; p = 0,0058; y = 26,5032 - 0,0289*x
Fig. 6.50. Diagrama de corelaţie a fierului din plantele melifere şi albine
Fig. 6.50. The diagram of corelation between the Iron from mellifer plants and bees
Single Linkage
1-Pearson r
0,35 0,40 0,45 0,50 0,55 0,60
Linkage Distance
Fe miere
Fe albine
Fe plante
Fig. 6.53. Diagrama cluster- corelaţia dintre concentraţiile fierului din miere şi albine
cu concentraţiile fierului din plantele melifere
Fig. 6.53. Cluster diagram – the corelation between the concentration of Iron in honey
and bees and the concetration of Iron in mellifer plants
XXVIII
Subcapitolul 6.2. Rezultatele cercetărilor cu privire la evaluarea cantitativă a
metalelor grele pe lanțul trofic sol-plante-albine-miere în zona poluată II, pentru
fiecare element în parte: Cd, Pb, Cu, Co, Zn și Fe au fost analizate concentrațiile
pentru fiecare element luat în studiu în: sol sub formă totală și mobilă, în plantele
melifere și nemelifere, în albine, în miere. Pe baza rezultatelor obținute au fost
întocmite hărți de dispersie ale metalelor grele în sol, forme totale și mobile. Au fost
realizate modele experimentale care încearcă să explice bioacumularea metalelor grele
din sol în plante și modul în care acestea ajung prin intermediul albinelor în miere.
Subcapitolul 6.3. Rezultatele cercetărilor cu privire la evaluarea cantitativă a
metalelor grele în zona de referință, pentru fiecare element în parte: Cd, Pb, Cu, Co,
Zn și Fe. Au fost analizate concentrațiile pentru fiecare element luat în studiu în: sol
sub formă totală și mobilă și în miere.
Subcapitolul 6.4. Compararea rezultatelor obținute în cele trei zone în ceea ce
privește contaminarea mierii cu metale grele. Pentru a constata că diferențele între
probele din cele trei zone luate în studiu sunt reale și ce nivel de semnificație statistică
au, s-a procedat la analiza semnificației statistice a diferențelor dintre mediile studiate
folosind testul F (Fisher), calculele statistice au fost realizate cu algoritmul de calcul
ANOVA Single Factor (Microsoft Excel).
XXIX
Tabel 6.1.
Semnificaţia statistică a diferenţelor dintre concentraţiile metalelor grele din miere în
cele trei zone luate în studiu
În ceea ce privește contaminarea mierii în cele trei zone luate în studiu cu:
Cadmiu: între zona de referinţa, zona poluată I şi zona poluată II există
diferenţe foarte semnificative. Între zona de referinţă şi zona poluată I există
Zona de
referință-Zona
poluată I- Zona
poluată II
Zona de referință-
Zona poluată I
Zona de referință-
Zona poluată II
Zona poluată I-
zona poluată II
Cd
***
F>Fα0,001=9,0193
***
F>Fα0,001=15,3793
*
F>Fα0,05=4,4138
*
F>Fα0,05=4,4138
Pb I ***
F>Fα0,001=9,0193
***
F>Fα0,001=15,3793
*
F>Fα0,05=4,4138
***
F>Fα0,001=15,3793
Cu ***
F>Fα0,001=9,0193
***
F>Fα0,001=15,3793
***
F>Fα0,001=15,3793
***
F>Fα0,001=15,3793
Co ***
F>Fα0,001=9,0193
***
F>Fα0,001=15,3793
n.s.
F>Fα0,05=4,4138
***
F>Fα0,001=15,3793
Zn ***
F>Fα0,001=9,0193
***
F>Fα0,001=15,3793
***
F>Fα0,001=15,3793
**
F>Fα0,01=8, 2854
Fe ***
F>Fα0,001=9,0193
**
F>Fα0,01=8, 2854
***
F>Fα0,001=15,3793
***
F>Fα0,001=15,3793
XXX
diferenţe foarte semnificative, dar între zona de referinţa şi zona poluată II
există diferenţe semnificative, lucru ce se observă şi în comparaţia dintre
zona poluată I şi zona poluată II. Din semnificaţia diferenţelor rezulţă că
mierea din zona poluata I are o concentraţie mai mare de cadmiu,
comparativ cu zona poluată II.
Plumb: între zona de referinţă, zona poluată I şi zona poluată II există
diferenţe foarte semnificative. Între zona de referinţă şi zona poluată I există
diferenţe foarte semnificative, dar între zona de referinţă şi zona poluată II
există diferenţe semnificative; se observă în comparaţia dintre zona poluată
I şi zona poluată II, diferenţe foarte semnificative. Din semnificaţia
diferenţelor rezulţă că mierea din zona poluata I are o concentraţie mult
mai mare de plumb, comparativ cu zona poluată II.
Cupru: pentru toate comparaţiile realizate am obţinut diferenţe foarte
semnificative.
Cobalt: între zona de referinţă şi zona poluată II nu există diferenţe
semnificative, drept urmare putem concluziona că mierea provenită din
zona poluată II nu este contaminată cu cobalt.
Zinc: între zona de referinţă, zona poluată I şi zona poluată II există
diferenţe foarte semnificative. Între zona de referinţa şi zona poluată I există
diferenţe foarte semnificative, la fel şi între zona de referinţa şi zona poluată
II există diferenţe semnificative; se observă în comparaţia dintre zona
poluată I şi zona poluată II, diferenţe semnificative.
Fier: între zona de referinţa, zona poluată I şi zona poluată II există diferenţe
foarte semnificative, între zona de referinţa şi zona poluată II există
diferenţe semnificative; se observă în comparaţia dintre zona poluată I şi
zona poluată II, diferenţe foarte semnificative, dar între zona de referinţă şi
zona poluată I există diferenţe semnificative. Din semnificaţia datelor
deducem că in mierea provenită din zona poluată II conţine o cantitate mai
mare de comaparativ cu zona poluată I.
XXXI
CONCLUZII
1. Hărţile de dispersie a metalelor grele, forme totale şi forme mobile, concepute în
zonele de studiu reprezintă o modalitate eficientă de evaluare a nivelului de
contaminare a mediului.
2. Concentraţiile medii ale cadmiului, plumbului, zincului, cuprului, forme totale,
în sol, în zona poluată I, au depăşit limitele maxim admise, iar concentraţiile
medii ale formelor mobile s-au încadrat sub limita maxim admisă.
3. În zona poluată I, în urma analizei de clustere efectuată asupra conținutului de
metale grele din sol, forme totale s-a constatat o dependență între perechea de
metale Cu–Pb, astfel concentraţia cuprului, forme totale, în sol este influențată
major de concentraţia plumbului şi apoi de concentraţia fierului.
4. În urma analizei de clustere efectuată asupra conținutului de metale grele din sol,
forme mobile, în zona poluată I s-a constatat o dependenţă între perechea de
metale Cd –Zn, Cu-Pb. Concentraţia plumbului, forme mobile, în sol este
influențată major de concentraţia cuprului şi de către concentraţiile cadmiului şi
zincului.
5. Concentraţia cadmiului forme totale, în sol, în zona poluată II este influențată
major de concentraţia cobaltului şi de către concentraţia fierului, plumbului,
cuprului şi zincului şi s-a constatat dependență între perechea de metale Cd –Co.
6. Concentraţia cadmiului, forme mobile, în sol, în zona poluată II este influențată
major de concentraţia cobaltului şi de către concentraţiile cuprului şi plumbului,
şi s-a constatat dependență între perechea de metale Cd –Co.
7. În zona de referinţă concentraţia cadmiului, cuprului, cobaltului, zincului în sol,
forme totale, cât şi forme mobile nu au depăşit limitele maxim admise, excepţie
făcând plumbul. Chiar dacă concentraţia medie de plumb în sol este mai mare
decat limita maxim admisă, nu înseamnă că avem o zonă poluată, ci avem o
structură geologică care are în componenţă minereuri neferoase, de aceea este de
aşteptat ca aceste concentraţii să fie mai ridicate.
XXXII
8. Gradul de contaminare cu metale grele al plantelor melifere influenţează gradul
de contaminare cu metale grele al albinelor, drept urmare se poate realiza o
estimare a nivelului de metale grele din albine în funcţie de nivelul de metale
grele din plantele melifere prin ecuaţii de regresie.
9. Pe baza diagramelor cluster se poate genera un model matematic de estimare a
concentraţiilor metalelor grele din albine şi miere în funcţie de concentraţiile
metalelor grele din plantele melifere.
10. Albinele acumulează metale grele din toate plantele melifere pe care le
vizitează, precum şi din mediul zonei, aceste metale grele se concentrează în
corpul lor.
11. Acumularea metalelor grele s-a realizat în proporție mai mare în albine și în
proporție mai mică în miere, ceea ce demonstrează că albinele reprezintă o
barieră împotriva pătrunderii metalelor grele în miere.
12. Concentraţia plumbului în miere, în zona poluată I este influențată major de
concentraţia zincului, urmată de concentraţia cuprului, am constatat dependenţe
între perechile de metale Cd – Co si Pb – Zn.
13. Concentraţia cadmiului în miere, în zona poluată II este influențată major de
concentraţia zincului, urmată de concentraţia cobaltului şi au fost constatate
dependențe între perechea de metale Cd –Zn şi Pb-Fe.
14. În zona de referinţă concentraţiile metalelor grele în miere s-au încadrat sub
limita maxim admisă, pentru toate probele analizate.
15. Mierea conţine cantităţi importante de metale grele, în funcţie de gradul de
contaminare a mediului, drept urmare considerăm oportună utilizarea albinelor
ca bioindicatori.
16. Concentraţia metalelor grele din miere este influenţată major de concentraţia
metalelor grele din corpul albinei, iar concentraţia metalelor grele din corpul
albinelor este influenţată de concentraţia metalelor grele din plantele melifere.
17. În cele trei zone luate în studiu, în ceea ce priveste contaminarea mierii cu
metale grele au fost constatate diferenţe foarte semnificative.
XXXIII
18. Din semnificaţia diferenţelor rezultă că mierea din zona poluată I are o
concentraţie mai mare de cadmiu, comparativ cu zona poluată II.
19. Din semnificaţia diferenţelor rezultă că mierea din zona poluata I are o
concentraţie mult mai mare de plumb, comparativ cu zona poluată II.
20. În ceea ce privește contaminarea mierii cu cupru în cele trei zone luate în
studiu pentru toate comparaţiile realizate am obţinut diferenţe foarte
semnificative.
21. Între zona de referinţă şi zona poluată II nu există diferenţe semnificative, drept
urmare putem concluziona că mierea provenită din zona poluată II nu este
contaminată cu cobalt.
22. În ceea ce privește contaminarea mierii cu zinc în cele trei zone luate în studiu
între zona de referinţă şi zona poluată I există diferenţe foarte semnificative, la
fel şi între zona de referinţa şi zona poluată II; în comparaţia dintre zona poluată
I şi zona poluată II, am constatat diferenţe distinct semnificative.
23. Din semnificaţia statistică a datelor am constatat că in mierea provenită din
zona poluată II conţine o cantitate mai mare de fier comparativ cu zona poluată
I.
24. Contaminarea cu metale grele reprezintă amprenta zonei, reflectată în calitatea
mierii.
XXXIV
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. 2. ACCORTI, M., GUARCINI, R., PERSANO ODDO, L., 1991, L’ape:
indicatore biologico e insetto test, Redia, 74:1-15.
2. 21. BARCELO J, POSCHENRIEDER C., 2004, Structural and ultrastructural
changes in heavy metal exposed plants, Prasad MNV (ed) Heavy metal stress in
plants, 3rd edn. Springer, Berlin, pp 223–248
3. 23. BASTA NT, GRADWOHL R, SNETHEN KL, SCHRODER JL., 2001,
Chemical immobilization of lead, zinc, and cadmium in smelter - contaminated
soils using biosolids and rock phosphate, J Environ Qual Jul-Aug; 30(4):1222-30
4. 32. BERTRAND M, POIRIER I, 2005, Photosynthetic organisms and excess of
metals, Photosynth 43:345–353.
5. 38. BOGDANOV S., 2003, Current status of analytical methods for the detection
of residues in bee products, Apiacta 38, 190–
197,www.apis.admin.ch/en/bienenprodukte/docs/rueckstaende/currentMethods.pd
f.
6. 46. BOUKHARS, L. and RADA, A., 2000, Plant exposure to cadmium in
Moroccan calcareous soils treated with sewage sludge and wastewaters,
Environmental Technology, 21, 641-52.
7. 48. BRĂDĂŢAN G, 2007, Siguranţa alimentelor, Editura „Ion Ionescu de la
Brad" Iaşi.
8. 57. BROMENSHENK, J.J., DOSKOCIL, J., OLBU, G.J., DEGRANDI-
HOFFMAN, G. AND ROTH, S.A., 1991, An ecotoxicological simulation model
for honey bee populations, Environ. Toxicol. Chem. 10, 547–558.
9. 61. BULDINI, P. L., GAVALLI, S., MEVOLI, A., SHARMA, J. L., 2001, Ion
chromatographic and voltammetric determination of heavy and transition metals in
honey, Food Chemistry, 73(4), 487–495.
10. 62. BURGOS, W., DEMPSEY, B., UNZ, R., 2002, Effect of iron-reducing
bacteria on metals and radionuclides, Department of Energy's (DOE) Natural and
accelerated bioremediation research program
(NABIR),www.environment.erri.psu.edu/maps/topbar.map
XXXV
11. 64. CABANERO, I., MADRID, Y., CAMARA, C., 2002, Capability of
diatomaceous earth to preconcentrate and store Pb and Cr: on-line determination
by FI-FAAS, Anal Bioanal Chem Jul; 373(4-5):244-50
12. 70. CHEN, H.N., ZHENG, C.R., TU, C., SHEN, Z.G., 2000, Chemical methods
and phytoremediation of soil contaminated with heavy metals, Chemosphere 41,
229–234.
13. 72. CLEMENS, S., 2006, Toxic metal accumulation, responses to exposure and
mechanisms of tolerance in plants, Biochimie 88:1707–1719.
14. 76. CRANE, E., 1984, Bees, honey and pollen as indicators of metals in the
environment, Bee World 55, 47–49.
15. 80. CUI, L. P., BAI, J. F., SHI, Y. H., YAN, S. L., HUANG, W. H. AND TANG,
X. Y., 2004, Heavy metals in soil contaminated by coal mining activity, Acta
Pedologica Sinica (in Chinese), 41(6): 896-904.
16. 96. EMMA MUNOZ and SUSANA PALMERO, 2006, Determination of heavy
metals in honey by potentiometric stripping analysis and using a continuous flow
methodology, Food Chemistry 94, 478–483.
17. 104. FROST, H.L. and L.H. KETCHUM, 2000, Trace metal concentrations in
durum wheat from applications of sewage sludge and commercial fertiliser,
Advances in Environmental Research, 4, 347-55.
18. 109. GOGOAŞĂ, I., GERGEN, I., MOIGRÃDEAN, D., 2003, The effect of heavy
metals geogene pollution of vegetable products from Ruschiţa-Caras-Severin
country, Procese şi Tehnologii Agroalimentare, IX, 131-139.
19. 131. KABATA-PENDIAS ALINA, 2000, Trace Elements in Soils and Plants, 3th
Edition, CRC Press LLC, USA.
20. 132. KABATA-PENDIAS, A. and H. PENDIAS, H., 2001, Trace elements in
soils and plants, CRC Press, Boca Raton-London-New York-Washington.
21. 155. LĂCĂTUŞU, R., 2000, Mineralogia si chimia solului, Editura Universităţii
A.I. Cuza, Iași.
XXXVI
22. 161. LEITA L., MUHLBACHOVA G., CESCO S., BARBATTINI R., MONDINI
C., 1996, Investigation of the use of honey bees and honey bee products to assess
heavy metals contamination, Environ. Monit. Assess. 43, 1–9.
23. 177. MATEI, N., BIRGHILA, S., DOBRINAS, S., CAPOTA, P., 2004, Acta,
Chim. Slov. 51 ,169.
24. 178. MĂRGHITAȘ, L., 2008, Albinele și produsele lor, Editura Ceres, 2008,
București, ISBN 978-973-40-0788-2.
25. 180. MCBRIDE, M.B., 2002, Cadmium uptake by crops estimated from soil total
Cd and pH, Soil Sci., 167: 62-67.
26. 200. MYSLIWA-KURDZIEL, B., PRASAD, M.N.V., STRALKA, K., 2004,
Photosynthesis in heavy metal stress plants, Prasad MNV (ed) Heavy metal stress
in plants, 3rd edn. Springer, Berlin, pp 146–181.
27. 211. PAWEL, POHL, 2009, Determination of metal content in honey by atomic
absorption and emission spectrometries, Trends in Analytical Chemistry, Vol. 28,
No. 1, 117-128.
28. 213. PEIJNENBUR, G.W., BAERSELMAN, R., DE GROOT, A., JAGER, T.,
LEENDERS, D., POSTHUMA, L., 2000, Quantification of metal bioavailability
for lettuce (Lactuca sativa L) in field soils, Arch Environ Contam Toxicol ,
39:420–30.
29. 228. PRASAD, M.N.V., 2004, Heavy Metal Stress in Plants. From Biomolecules
to Ecosystems, 2nd
Edition, Editura Springer, India, avaible on-line at.
http://books.google.com.
30. 236. RODRIGUEZ, J.C., GARCIA, J., BARCIELA GARCIA,
HERREROLATORRE, C., GARCIA S., PENA CRECENTE, 2005, Food Chem.
9 , 435.
31. 239. ROWARTH, J.S., 1990, Lead concentration in some new-zealand honeys.,
Journal of Apicultural Research, 29(3), 177–180.
32. 241. RUSU M., MĂRGHITAŞ MARILENA, OROIAN I., MIHĂIESCU TANIA,
DUMITRAŞ ADELINA, 2005, Tratat de Agrochimie, Editura CERES, Bucureşti.
XXXVII
33. 246. SHARMA, R.J., AGRAWAL, M., 2005, Biological effects of heavy metals:
An overview, J Exp Bot 26(2 suppl):301–313
34. 266. TONG, S., MORSE, R. A., BACHE, C. A., LISK, D. J., 1975, Elemental
analysis of honey as an indicator of pollution, Archives of Environmental Health,
30(7), 329–332.
35. 275. WANG, G., SUM, CHEN, Y., LIN, F.F., LUO, D., GAO, S.F., 2006,
Transfer characteristics of cadmium and lead from soil to the edible parts of six
vegetable species in southeastern China, Environ Pollut, 144:127–35.
36. 278. WILLIAMS, L.E., PITTMAN, J.K., HALL, J.L., 2000, Emerging
mechanisms for hevy metal transport in plants, Biochimica et Biophysica Acta
1465: 104-126.
37. 285. YATIN M., TUNCEL S., ARAS N.K., OLMEZ I., AYGUN S., TUNCEL G.,
2000, Atmospheric trace elements in Ankara, Turkey: 1. Factors affecting
chemical composition of fine particles, AE, v.34, pp.1305.
Top Related