GRAM AUR = 228,0980 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4248 RON EURO = 4,8861 RON DOLAR = 4,0908 RON

12 pagini

n BNR ESTIMEAZÃ O RATÃ A INFLAÞIEI DE 3,4%PENTRU FINALUL ANULUI / Adrian Mitroi: “BancaNaþionalã transmite cã a încheiat ciclul de relaxaremonetarã” PAGINA 4

n Încrederea investitorilor în economia Germanieicontinuã sã creascã PAGINA 11

n PRELIMINARII CM 2022 /Naþionala ºi-a pierdut ºiantrenorul, dupã ce de anide zile nu îºi gãseºte”busola”

PAGINA 10

5 lei Miercuri, 17 martie 2021, nr. 53 (6833), anul XXX

n România ca spital multilateral dezvoltatPAGINA 3

n OPINII / Are ºi bula crypto pãrþileei bune

PAGINA 4

n RAPORTUL TRIMESTRIAL ASUPRAINFLAÞIEI / BNR previzioneazã orelativã stagnare a economiei întrimestrul întâi din 2021

PAGINA 11

“Este ruºinos cã România adevenit importator net de energiepentru al doilea an consecutiv”

(Interviu cu domnul Corneliu Bodea, preºedintele Centrului Român al Energiei)

l “Avem un sistem energetic naþional învechit”l “Fereastra de oportunitate pentru gazele din Marea Neagrã esteîngustã; avem nevoie de un cadru legislativ coerent, corect ºi transparent care sã încurajeze investiþiile”

Reporter: Ce reprezintã GreenDeal-ul european pentru economiaRomâniei?

Corneliu Bodea: Pactul EcologicEuropean reprezintã o oportunitateuriaºã pentru România sã recupereze dinprogresul tehnologic, sã digitalizeze ºi sãinoveze, adicã toate aceste lucruri pecare le-am amânat în 20 de ani de lipsã deinvestiþii. Nu am sprijinit domeniul cer-cetãrii ºi dezvoltãrii, ceea ce se vede, celpuþin la nivelul sectorului energetic, înfaptul cã avem un sistem energetic naþio-nal învechit, cu o eficienþã scãzutã, avemtehnologii poluante, puþine automatizãriºi dacã privim doar consumul de energie,

la 8 milioane de utilizatori avem doar 2milioane de contoare inteligente. AºadarGreen Deal, prin fondurile foarte gene-roase pe care Uniunea Europeanã le punela dispoziþie, avem ocazia sã nivelãm lu-crurile, dar aici sunt câteva amendamen-te importante.

În primul rând avem nevoie de un ca-dru legislativ coerent, corect ºi transpa-rent care sã încurajeze investiþiile, ofe-rind o anumitã predictibilitate. Antrepre-norii în România s-au obiºnuit sã fie an-treprenori de crizã, acþioneazã cu multcuraj într-o piaþã incertã, reglementatã deun mediu politic instabil în care se suc-ced guvernele fãrã sã existe o viziune pe

termen lung în spate, o strategie, obiecti-ve strategice ºi un plan de acþiune care sãfie asumat ºi preluat de cãtre aceºtia. Le-gislaþia este de multe ori stufoasã ºi con-tradictorie ºi nu oferã un mediu propiceinvestiþiilor. Aceastã perioadã romanticãa antreprenoriatului s-a încheiat ºi ca sãfacem pasul înainte, în direcþia pe carene-o seteazã comunitatea europeanã, cuobiective clare pe termen mediu ºi lung,avem urgent nevoie de un cadru de regle-mentare bine gândit ºi care sã ofere inve-stitorilor încredere.

A CONSEMNAT

MIHAI GONGOROI

(continuare în pagina 9)

ÎN LIPSA SPRIJINULUI DIN PARTEA GUVERNULUI

Falimentul bate la uºa industriei textile

Industria textilã este aproape de in-trarea în faliment, dacã decidenþiipolitici nu vor lua rapid mãsuri pen-tru sprijinirea antreprenorilor din

acest domeniu de activitate pentru a tre-ce peste efectele negative ale crizei eco-nomice generatã de pandemia Covid-19,a arãtat, ieri, Cristina Chiriac, preºedin-tele Confederaþiei Naþionale pentruAntreprenoriatul Feminin (CONAF), înfaþa membrilor Comisiei pentru industriiºi servicii din Camera Deputaþilor.

“Este vorba despre industria textilãsecundarã, pentru cã tot ce þine de indu-stria primarã a fost ºters de pe harta eco-nomicã a României. Majoritatea compa-niilor nu au aplicat pentru susþinereaºomajului tehnic, deoarece au încercat sãîºi menþinã resursa umanã în câmpulmuncii, pentru cã aceastã resursã estegreu de gãsit ºi de pregãtit. Dupã ce înzona industriei textile, cifra de afaceri ascãzut chiar ºi cu 80% în unele cazuri,prin scãderea drasticã a vânzãrilor ºi acu-mularea de stocuri uriaºe, firmele din do-meniu se confruntã cu o acutã lipsã de

cash-flow ºi, dacã în urmãtoarele treiluni nu se adoptã mãsuri de sprijinire aacestui domeniu de activitate, foartemulte companii îºi vor închide porþile.Din cauza aceleeaºi lipse de venituri, mi-

cii antreprenori din domeniu nu au sume-le necesare pentru a-ºi plãti impozitele ºitaxele cãtre bugetul de stat ºi bugetele lo-cale. De aceea este necesarã intervenþiastatului, iar demersul nostru este emina-mente legat de pãstrarea locurilor demuncã într-o industrie în care 90% dintreangajaþi sunt mame, femei, deoarece încazul închiderii acestor companii, efec-tele negative asupra bugetului de stat sevor dubla. Dorim ca acest segment de ac-tivitate sã nu disparã de pe harta econo-micã a României ºi de aceea afirmãm cãtrebuie luatã rapid o decizie. Sunt mii decompanii care se zbat sã reziste în actua-lele condiþii socio-economice, iar de ve-niturile încasate din acest sector depindpeste 200.000 de familii. Considerãm cãeste nevoie urgent de sprijin, mai ales cãsãptãmâna trecutã ANAF a emis somaþiiprivind popriri de conturi la aproape toa-te companiile care au restanþe cãtrebugetul de stat.

GEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 3)

Pactul Ecologic European reprezintã o oportunitate uriaºã pentru România

sã recupereze din progresul tehnologic, sã digitalizeze ºi sã inoveze, adicã

toate aceste lucruri pe care le-am amânat în 20 de ani de lipsã de investiþii,

ne-a spus, într-un interviu, Corneliu Bodea, preºedintele Centrului Român

al Energiei (CRE).

Domnia sa considerã cã perioada “romanticã” a antreprenoriatului în România s-a

încheiat ºi, ca sã facem pasul înainte, în direcþia pe care ne-o seteazã comunitatea eu-

ropeanã, avem urgent nevoie de un cadru de reglementare bine gândit ºi care sã ofe-

re investitorilor încredere.

Bodea a mai spus cã este suficient sã ne uitãm la procedurile de infringement adopta-

te împotriva României ca sã inþelegem dezastrul guvernãrilor din anii post-aderare ºi

la sumele colosale scurse inutil din bugetul public. Recuperarea industriei energetice

dupã pandemie o sã fie lungã ºi dificilã, a mai declarat Corneliu Bodea, care considerã

cã viitorul energetic al României trebuie privit în context european ºi regional.

BVB - PRIMA BURSà DIN REGIUNE CARE DEPêEªTE NIVELUL DEDINAINTEA CRIZEI DIN 2008

BET atinge un nou maxim istoriclDragoº Mesaroº, Goldring: "Sper ca acest semnal bun pentru piaþã sã dea curaj maimultor investitori sã vinã la bursã"lMarcel Murgoci, Estinvest: "Faptul cã indicele BET aatins un maxim istoric nu este doar ceva simbolic, ci transmite un semnal de creºteresusþinutã"

Indicele BET, ce reflectã evoluþia ce-lor mai lichide acþiuni de la Bursa deValori Bucureºti (BVB), a atins ieriun nou maxim istoric de 10.844,45

de puncte, dupã circa treisprezece ani ºiopt luni de la recordul de 10.813,59 pun-cte, din 24 iulie 2007, înainte de izbucni-rea crizei financiare din 2008 - 2009,care a afectat toate pieþele.

Astfel, BVB a devenit prima bursã dinregiune al cãrei indice principal de tipprice return trece peste nivelul dinainteacrizei financiare din 2008, se aratãîntr-un comunicat al operatorului pieþeinoastre de capital.

Dragoº Mesaroº, director de tranzacþio-nare în cadrul casei de brokeraj Goldring,ne-a declarat: "Atingerea unui nou maxim

este un eveniment pozitiv din toate puncte-le de vedere. Atât ca broker, cât ºi ca inve-stitor, aºtept de peste 13 ani ca BET sã

depãºeascã nivelul din 2007, mai ales cãatunci când piaþa era foarte jos, mi se pãreaun prag foarte greu de atins. Sper ca acestsemnal bun pentru piaþã sã dea curaj maimultor investitori sã vinã la bursã".

Din punctul sãu de vedere, chiar dacãindicele este un record istoric, exstãcompanii care în continuare au potenþialde creºtere astfel încât sã ducã cotaþiacoºului de acþiuni ºi mai sus.

"Mai ales cã suntem într-un mediu cudobânzi scãzute ºi nu sunt prea multe va-riante de investiþii care sã ofere randa-mente cel puþin peste inflaþie", a adãugatbrokerul de la Goldring.

ANDREI IACOMI

(continuare în pagina 2)

Cristina Chiriac: "Dupã ce, în zona industriei textile,

cifra de afaceri a scãzut chiar ºi cu 80% în unele

cazuri, prin scãderea drasticã a vânzãrilor ºi

acumularea de stocuri uriaºe, firmele din domeniu

se confruntã cu o acutã lipsã de cash-flow" .

S&P GLOBAL RATINGSATRAGE ATENÞIA

Riscuri pentrubãncile de pepieþeleemergentel Instituþiile de credit de pepieþele respective au caameninþãri comunedeteriorarea calitãþiiactivelor, incertitudineageopoliticã ºi a politiciiinterne, vulnerabilitatea laschimbãri bruºte alesentimentului investitorilor

Pandemia de Covid-19, izbucnitãîn urmã cu un an, ºi consecinþelesale vor continua sã domine piaþacreditelor în 2021, potrivit unei

analize S&P Global Ratings, care consi-derã cã aceastã situaþie va fi generatã defaptul cã în perioada urmãtoare se vamenþine un grad ridicat de incertitudinecu privire la evoluþia pandemiei ºi efec-tele sale economice.

Dr. Mohamed Damak, director princi-pal al diviziei de servicii financiare din ca-drul S&P Global Ratings, declarã citat deinternationalbanker.com: ”Probabil cabãncile centrale de pe pieþele dezvoltatevor derula în continuare o politicã mone-tarã extrem de relaxatã. Pentru pieþeleemergente, cu unele excepþii, acest lucruar trebui sã se traducã printr-o redresareeconomicã mai puternicã ºi condiþii de fi-nanþare favorabile. Dar, analizând siste-mele bancare din zonele emergente, amidentificat trei riscuri principale comunecu care se vor confrunta acestea în 2021: odeteriorare preconizatã a indicatorilor decalitate a activelor - în condiþiile în caremãsurile de urgenþã în privinþa reglemen-tãrii vor fi ridicate; medii geopolitice vo-latile ºi, în unele cazuri, incertitudine a po-liticii interne; vulnerabilitate la miºcãrilebruºte ale fluxurilor de capital”.

Sursa a luat în calcul, la crearea scena-riului sãu de bazã, imunizarea populaþieiîmpotriva Covid la scarã largã, pe careanumite þãri o pot realiza pânã la jumãta-tea anului, ceea ce va contribui la pregã-tirea drumului pentru revenirea la nive-luri mai normale de activitate socialã ºieconomicã. Conform S&P Global Ra-tings, riscurile legate de distribuþia vacci-nurilor ºi înmulþirea cazurilor de Co-vid-19 rãmân acute pentru pieþele emer-gente, lucru care poate sã întârzie redre-sarea economicã ºi sã extindã riscurilepentru sistemele lor bancare.

Perspective de redresare diferite

S&P Global Ratings a analizat 15 sis-teme bancare din cele mai mari economiiemergente: Argentina, Brazilia, Chile,China, Columbia, India, Indonezia, Ma-laysia, Mexic, Filipine, Rusia, ArabiaSauditã, Africa de Sud, Thailanda ºi Tur-cia, estimând cã pespectivele de redresa-re diferã pentru aceste þãri ºi, pentru mul-te dintre economiile enumerate, existãîncã o cale lungã pânã la atingerea unuinivel al Produsului Intern Brut (PIB)pre-pandemic. (A.V.)

(continuare în pagina 12)