1
RAPORT DE ACTIVITATE PE ANUL 2013
Evaluarea de către Ministerul Culturii a activităţii Muzeului Naţional de Artă al
României (denumit în continuare MNAR) se face în baza prevederilor Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură,
modificată şi completată prin Legea nr.269/2009. Procesul implică cunoaşterea evoluţiei
structurilor organizatorice şi instituţionale în perioada de referinţă, efectele multiple ale
acestei evoluţii în plan cultural şi financiar, precum şi o bună cunoaştere a fenomenelor
cultural-artistice.
Pentru justa apreciere a situaţiei economico-financiare, instituţionale şi a
activităţilor cultural-artistice ale Muzeului Naţional de Artă al României în anul 2013,
vom prezenta în cele ce urmează un raport complet aplicat asupra tuturor aspectelor
mai sus menţionate.
Comparativ cu perioada anterioară raportată, în condiţiile crizei financiare
mondiale, la nivelul anului 2013 s-a reuşit o îmbunătăţire atât a indicatorilor
economico-financiari cât şi a celor asumaţi în cadrul Programului minimal, ducând la
creşterea numărului de vizitatori şi scăderea cheltuielilor per vizitator. Evidenţiate pe
baza criteriilor OG 189/2008, acestea se situau la 288lei/vizitator în 2012 şi 188
lei/vizitator în 2013.
2
PARTEA I
A. EVOLUŢIA INSTITUŢIEI ÎN RAPORT CU MEDIUL ÎN CARE ÎŞI
DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ŞI ÎN RAPORT CU SISTEMUL
INSTITUŢIONAL EXISTENT:
În condiţiile unei crize economice profunde pe plan mondial, care a condus la
reducerea drastică a resurselor financiare, mediul cultural a avut de suferit ca urmare
atât a diminuării fondurilor, cât şi a scăderii posibilităţilor publicului de a plăti pentru
produse culturale.
Muzeul Naţional de Artă al României a căutat să-şi adapteze strategiile culturale,
astfel încât acestea să ţină seama de factorii interni şi externi.
a. 1. colaborarea cu instituţiile/organizaţiile culturale care se adresează aceleiaşi
comunităţi
Desfăşurându-şi activitatea într-un mediul cultural extrem de dinamic, dominat de
gustul pentru evenimentul cu caracter „unic”, în care oferta de produse culturale şi de
divertisment pentru toate categoriile de public se diversifică rapid,1 Muzeul Naţional
de Artă al României constituie o prezenţă culturală puternică pe scena bucureşteană şi
românească, profilul său unic fiind dat de calitatea, varietatea şi reprezentativitatea
colecţiilor.
În aceste condiţii managementul Muzeului Naţional de Artă al României a avut în vedere:
sporirea gradului de vizibilitate prin iniţierea şi implicarea activă în
evenimente şi proiecte culturale sub forma colaborării temporare/ permanente cu
alte instituţii care se adresează comunităţilor locale proprii (în principal de artă,
dar şi cu alte profile) şi prin organizarea unor expoziţii calibrate la anvergura
muzeului, capabile să atragă noi categorii de public şi să strârnească atenţia mass
1 Analiza mediului şi a ofertei culturale ţine cont pe de o parte de instituţiile de profil - muzee şi colecţii (în principal de artă dar nu numai) şi numeroase galerii particulare cu o prezenţă mai mult sau mai puţin permanentizată –, precum şi de cele de spectacole (teatre de repertoriu şi independente, filarmonică, săli de concerte). Programele complementare ale acestora au cunoscut în ultimii ani o creştere semnificativă demonstrată şi prin concurenţa din ce în ce mai mare la sesiunile de finanţare ale Fondului Cultural Naţional. Lor li se adaugă centre şi institute culturale străine active în Bucureşti, precum şi festivaluri, cluburi etc., un întreg segment independent a cărui flexibilitate este mult mai mare şi prezintă avantajul unui grad mare de adaptabilitate la gustul publicului tânăr, activ din punct de vedere cultural, branşat la un nou stil de viaţă.
3
media. Se remarcă în acest sens diversificarea semnificativă a parteneriatelor
cu alte instituţii precum Universitatea Bucureşti, Universitatea Naţională de
Arte, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Art Conservation
Support, Asociaţia de Dezvoltare Urbană, Art&Co, Asociaţia Reninco,
Asociaţia Nevăzătorilor din România etc., parteneriate care au condus la
crearea de evenimente speciale pentru public şi la o mai mare vizibilitate. O
altă formă de colaborare a vizat împrumutul de lungă durată al unor lucrări din
colecţia Muzeului Naţional de Artă al României pentru îmbogăţirea expunerii
permanente a unor muzee şi instituţii publice din ţară, colaborare ce a contribuit la
creşterea mobilităţii colecţiilor, asigurând accesul sporit la propriul patrimoniu
(10 muzee şi instituţii publice însumând un număr de 105 piese)2.
sporirea gradului de atractivitate a expoziţiilor şi programelor pentru a
corespunde aşteptărilor unui public interesat în mare măsura de cultură dar
şi de socializare. Astfel, alăturarea acestor componente a fost posibilă prin
organizarea unor evenimente culturale de tipul Nopţii Europene a
Muzeelor şi a unor activităţi complementare gratuite, atractive pentru
publicul tânăr, interesat de un nou stil de viaţă şi cu un apetit crescut
pentru mixul de cultură, tehnică digitală şi socializare.
Permanenta raportare la toţi furnizorii de servicii şi organizatorii de evenimente
din Bucureşti şi din ţară a permis muzeului adaptarea tematicii expoziţionale,
identificarea unor noi tipuri de programe şi activităţi, şi mai ales diversificarea
programelor educative în scopul fidelizării unor categorii variate de public (şcolari,
familii, adolescenţi, public adult, persoane cu dizabilităţi).
Cele trei categorii care s-au bucurat de o atenţie sporită din partea Muzeului
Naţional de Artă al României în 2013 sunt:
2 Muzeul Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” (8 lucrări de pictură românească modernă); Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu – Quintus” (11 lucrări de pictură românească modernă); Banca Naţională a României (14 lucrări de pictură românească modernă); Muzeul Ţăranului Român (1 lucrare de pictură românească modernă); Academia Navală „Mircea cel Bătrân” (5 lucrări de pictură românească modernă); Muzeul de Artă Timişoara (30 de lucrări de pictură românească contemporană); Institutul de Istoria Artei (1 lucrare de sculptură românească modernă); Parlamentul României, Camera Deputaţilor, Secretariatul General (17 lucrări de sculptură românească modernă); Complexul Muzeal Curtea Domnească, Târgovişte (5 piese de artă decorativă); Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti (13 piese de artă decorativă);
4
publicul cu nevoi speciale (deficienţe de auz, de văz, de vorbire,
locomotorii, emoţionale sau de altă natură). Pentru acesta au fost create
produse şi programe speciale, în cadrul a trei proiecte cu finanţare externă
(AFCN şi Fundaţia Orange), derulate în parteneriat cu instituţii de
învăţământ şi cu asociaţii şi fundaţii de profil (Asociaţia de Dezvoltare
Urbană, Art&Co, Asociaţia Reninco, Asociaţia Nevăzătorilor din
România, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti etc).
publicul adolescent. Pentru acesta a fost stabilită o structură de tip
„consiliu consultativ” formată din voluntari, reprezentanţi ai grupului
ţintă, implicaţi în organizarea unor activităţi cu caracter recurent ca şi a
unor evenimente unice.
publicul adult. Pentru această categorie au fost iniţiate noi activităţi
complementare cu caracter periodic şi care urmăresc sporirea gradului de
interactivitate atât în expoziţiile temporare cât şi în cele permanente şi la
sediile muzeelor satelit.
a. 2. participări în calitate de partener la programe/proiecte europene/
internaţionale
Organizarea unor proiecte culturale de anvergură la sediul Muzeului Naţional de
Artă al României, menite să atragă publicul, a constituit şi constituie una dintre
principalele preocupări ale managementului institutional. În acest sens MNAR a
participat în calitate de partener şi/sau co-organizator la următoarele proiecte:
Activitate expoziţională la sediu cu patrimoniu internaţional
Lucian Bernhard. Publicitate şi design la începutul secolului XX (6 iunie
2013 - 13 octombrie 2013)
Expoziţia, organizată de către
MNAR şi Goethe-Institut, în
colaborare cu Institut für
Auslandsbeziehungen (ifa), a fost
dedicată graficianului Lucian
Bernhard, cel care a influenţat
5
decisiv, la începutul secolului XX, evoluţia limbajului vizual al publicităţii
moderne (în afara planului minimal).
Imagini din Marea Britanie. 100 de ani de artă a peisajului din Colecţia
British Council (3 octombrie 2013 - 19 ianuarie 2014)
Expoziţia a marcat aniversarea a 75 de ani de la înfiinţarea British Council în
România şi a cuprins 57 de lucrări selectate din Colecţia British Council,
prezentând o imagine complexă a peisajului insular sub diversele lui aspecte
rurale şi urbane. Structurată în patru secţiuni – oraşul, industrialul, ruralul şi
ţărmul, expoziţia a oferit publicului din România o perspectivă unică asupra
peisajului britanic văzut prin ochii artiştilor englezi de la sfârşitul secolului al
XIX-lea până în zilele noastre.
Karel Zdeněk Líman, arhitectul ceh al Casei Regale a României (24
octombrie 2013 - 12 ianuarie 2014)
Expoziţia a fost
organizată de Muzeul
Naţional de Artă al
României, Ambasada
Republicii Cehe în
România şi Igloo media,
în parteneriat cu Grupul
CEZ în România. Cu
ajutorul imaginilor
realizate prin mijloace fotografice speciale, expoziţia a ilustrat viziunea
6
arhitectului ceh Karel Líman (1855-1929) despre arta totală a construcţiei (în
afara planului minimal).
Valorificarea patrimoniului propriu şi promovarea artei româneşti prin
mobilitatea colecţiilor
Co-iniţiator:
Constantin Brâncuşi fotograf şi Partea nevăzută a coloanei fără de sfârşit,
Kunsthalle, Košice, Slovacia (3 iulie – 25 august 2013). În expoziţii au figurat
40 de fotografii realizate de Constantin Brâncuşi (copii moderne după clişeele
originale) şi 34 de reproduceri după fotografii din colecţia Ştefan Georgescu-
Gorjan, din patrimoniul documentar.
Invitat:
L’Automne de la Renaicessance, Musée des Beaux Arts, Nancy, Franţa (2
mai – 4 august 2013). Muzeul Naţional de Artă al României a participat la
această expoziţie cu lucrarea Noli me tangere de Bartholomeus Spranger, din
cadrul Galeriei de Artă Europeană ;
7
Cleopatra - The eternal Diva, Kunst
und Ausstellungshalle der
Bundesrepublik Deutschland GmbH,
Bonn, Germania (28 iunie – 6
octombrie 2013). Muzeul Naţional de
Artă al României a participat la această
expoziţie cu lucrarea Cleopatra
dizolvând perla de Antoon Schoonjans,
din cadrul Galeriei de Artă Europeană;
Monet au cœur de la vie,
Scuderie del Castello
Visconteo, Pavia, Italia (14
septembrie 2013 – 2 februarie
2014). Muzeul Naţional de
Artă al României a participat la
această expoziţie cu lucrarea
Bărci de pescari la Honfleur
de Claude Monet, din cadrul
Galeriei de Artă Europeană;
Cartier. Le style et l'histoire, Grand Palais des
Champs-Elysées, Paris, Franţa (4 decembrie
2013 – 16 februarie 2014). MNAR a participat la
această expoziţie cu lucrarea Portretul Reginei
Maria de Phillipe de László, din cadrul Galeriei
de Artă Europeană ;
8
Verso Monet. Storia del paesaggio dal Seicento al Novecento, Palazzo della
Gran Guardia, Verona, Italia (26 octombrie 2013 – 9 februarie 2014). Muzeul
Naţional de Artă al României a participat la această expoziţie cu două lucrări
de Nicolae Grigorescu, din cadrul Galeriei de Artă Românească Modernă;
Geta Brătescu: Los talleres de la artista/
The Artist's Studios, Museo de Arte
Contemporáneo de Castilla y León,
Spania (9 martie – 28 septembrie 2013).
Muzeul Naţional de Artă al României a
participat la această expoziţie cu 58 de
lucrări de grafică semnate de Geta
Brătescu.
a. 3. acţiuni de publicitare a proiectelor proprii
Prin Memorandumul Guvernului nr. 389/2010, având ca obiect Suspendarea
încheierii contractelor de publicitate şi promovare, transmis de către Ministerul
Culturii cu adresa nr. 703/16.03.2010, s-a interzis cheltuirea resurselor financiare
bugetare pentru publicitate. În aceste condiţii, Muzeul Naţional de Artă al României
prin Secţia Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale şi Marketing şi-a concentrat
eforturile asupra promovării proiectelor instituţiei fără costuri suplimentare.
Demersurile publicitare au îmbrăcat forma unor acţiuni standard de PR: redactare/
difuzare de comunicate de presă şi follow-up pentru fiecare eveniment în parte,
redactare/ difuzare de răspunsuri la solicitări specifice din partea presei, în urma
9
comunicărilor emise de muzeu, facilitarea accesului la specialiştii care pot acorda
interviuri pe subiectele solicitate.
În 2013 au fost
organizate 2 conferinţe
de presă urmate de
ghidaje ale curatorilor în
expoziţii pentru
reprezentanţii media
(pentru redeschiderea
Muzeului Colecţiilor de
Artă şi pentru expoziţia
Imagini din Marea
Britanie. 100 de ani de artă a peisajului din Colecţia British Council), au fost
transmise 42 de
comunicate de presă şi
s-a răspuns unui număr
de cca 60 de solicitari
punctuale din partea
presei. Au fost realizate
mape şi dosare pentru
vernisajele expoziţiilor
deschise la sediul
Muzeului Naţional de
Artă al României (invitaţii difuzate în format tipărit, dar şi electronic, afişe şi bannere,
texte de sală, cataloage sau broşuri/ pliante).
Pentru a asigura vizibilitatea manifestarilor sale, în condiţiile restricţiilor bugetare
impuse legate de publicitate, muzeul beneficiază de cinci parteneri media pe termen
lung care susţin evenimentele organizate de muzeu, în regim de gratuitate: revista
Şapte Seri (publică machetele muzeului în revistă şi articole despre expoziţii pe site),
posturile de radio RFI România (difuzează spoturi audio, asigură acoperirea
editorială a evenimentelor muzeului), Radio România Cultural (difuzează spoturi
audio, asigură acoperirea editorială a evenimentelor muzeului), Radio România
10
Actualităţi (asigură acoperirea editorială a evenimentelor muzeului, organizează
concursuri cu premii oferite de muzeu) şi revista Zeppelin (publică machetele
muzeului şi articole despre expoziţii). De asemenea, au fost iniţiate propuneri de
colaborare ce vizează şi alte publicaţii.
Muzeul comunică direct cu publicul său fidel prin intermediul newsletter-elor
trimise regulat către contactele din bazele de date ale muzeului (circa 2.000 contacte
în 2013, în continuă creştere la solicitarea beneficiarilor). Acestea sunt trimise
diferenţiat, în funcţie de interesele publicului: programe pentru familii, programe
pentru publicul adult, programe pentru adolescenţi, expoziţii.
În ultimii ani, comunicarea în mediul online a căpătat o importanţă tot mai mare,
odată cu apariţia a numeroase site-uri specializate – culturale şi de petrecere a
timpului liber –, a blogurilor şi, mai ales, cu succesul înregistrat de reţelele de
socializare. Astfel, în afară de actualizarea permanentă a site-ului propriu,
www.mnar.arts.ro (care s-a menţinut în 2013 la o medie de 50.000 de accesări
lunare), muzeul comunică cu publicul său prin intermediul contului creat pe
platformele de socializare Facebook şi Twitter.
a. 4. acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţi de PR/ de
strategii media
Desfiinţarea, comasarea sau trecerea exclusiv la formatul online a unor publicaţii,
precum şi reducerea personalului din majoritarea redacţiilor a dus la dublarea
concentrării eforturilor asupra comunicării în mediul online, care permite atingerea
unui public numeros, cu resurse materiale minime. Diversificarea abordărilor s-a
materializat în 2013 în creşterea prezenţei muzeului în mediul online, în raport cu anii
precedenţi. Se remarcă prezenţa cronicilor şi materialelor mai detaliate despre
expoziţii în ziarele online şi în varianta electronică a publicaţiilor tipărite, faţă de
varianta print (cotidianul.ro, adevarul.ro, romanialibera.ro, jurnalul.ro etc.).
Adoptarea unei abordări mai informale, adaptată pentru categorii
diverse de utilizatori care apreciază şi preiau informaţiile rapide, concise,
11
dar livrate în manieră atractivă, prietenoasă, prin interpretarea conţinutului
ştiinţific şi popularizarea acestuia pe înţelesul tuturor prin comunicarea
prin reţelele de socializare (Facebook, Twitter) şi bloguri personale.
Facebook. Muzeul Naţional de Artă al României administează în prezent
trei pagini pe Facebook: o pagină care a atins numărul maxim de 5.000
de „prieteni”, o nouă pagină oficială cu aproximativ 5.800 de
„abonaţi” (număr în continuă creştere) şi Adolescent la MNAR, cea
mai nouă pagină dedicată exclusiv publicului tânăr; are un conţinut şi un
mod de abordare adecvat acestei categorii speciale de public, care
utilizează platforma Facebook altfel decât adulţii.
TripAdvisor.com. Colaborarea cu popularul portal turistic a dus la o mai
mare vizibilitate a muzeului în rândul potenţialilor turişti străini.
(TripAdvisor este cea mai mare reţea socială de călătorii, cu peste 100 de
milioane de utilizatori din toată lumea. Conţinutul include informaţii şi
impresii ale turiştilor despre obiectivele menţionate, dar şi un forum
interactiv.) În 2013 Muzeul Naţional de Artă al României a primit din
partea TripAdvisor Certificatul de Excelenţă acordat pe baza
aprecierilor pozitive ale vizitatorilor.
Euromuse.net Muzeul Naţional de Artă al României este primul muzeu
din România promovat de portalul european Euromuse.net. Muzeele
incluse pe lista Euromuse.net sunt prezentate publicului atât în limba
ţărilor respective, cât şi în limba engleză. Informaţiile despre activitatea
acestor instituţii de cultură sunt actualizate regulat, în colaborare cu
muzeele partenere din 28 de ţări europene. Proiectul Euromuse.net — The
exhibition portal for Europe este finanţat de Comisia Europeană şi susţinut
de NEMO — Network of European Museum Organisations
a. 5. apariţii în presa de specialitate
Anexa 1 – dosar de presă MNAR
Ca urmare a creşterii ofertei de programe pentru public faţă de anul precedent
(fapt datorat implicării colaboratorilor în susţinerea programelor pentru adolescenţi şi
publicul adult, dar şi derulării unor proiecte pentru publicul cu nevoi speciale), a
12
crescut şi numărul de comunicate de presă emise de muzeu şi se constată o creştere a
acoperirii mediatice a Muzeului Naţional de Artă al României.
a. 6. profilul beneficiarului actual (analiza cifrelor estimative comparativ cu cele
realizate, estimări pentru atingerea altor categorii de beneficiari)
Pe parcursul anului 2013 de programele şi serviciile muzeului a beneficiat un
număr total de 90.700 de vizitatori, dintre care 74.700 la sediul central (44.000 în
galeriile permanente, 21.000 în expoziţiile temporare şi 9.700 în spaţiile istorice din
corpul central al muzeului) şi 16.000 la muzeele satelit (8.500 la Muzeul Colecţiilor
de Artă, 2.000 la Muzeul Theodor Pallady şi 5.500 la Muzeul K.H. Zambaccian).
La programele pentru public derulate de muzeu au participat aproximativ
13.400 de vizitatori (aproximativ 15% din numărul total de vizitatori),
reprezentând o triplare a numărului de beneficiari ai unei interacţiuni directe de
calitate (cifra include şi cei 582 de beneficiari ai programelor pentru persoanele cu
nevoi speciale).
O formă necuantificată şi greu cuantificabilă de interacţiune o reprezintă
solicitările de participare la programe pentru public refuzate din cauza numărului
limitat de locuri (sunt vizate în special programele pentru familii şi vizitele ghidate
tematice, unde răspunsurile negative reprezintă uneori 200% din numărul
participanţilor admişi). Popularitatea de care se bucură programele muzeului, ca
urmare a eforturilor de lungă durată de promovare a acestora şi de fidelizare a
participanţilor, se traduce şi în efortul de gestionare a aşteptărilor neîmplinite,
însumînd un volum mare de muncă (formulare răspunsuri individuale la fiecare
solicitare prin e-mail sau telefon) ce are ca efect suprasolicitarea personalului şi aşa
insuficient al secţiei de specialitate.
a. 7. realizarea unor studii vizând cunoaşterea categoriilor de beneficiari –
măsurători cantitative şi calitative efectuate în perioada raportată:
- beneficiarul – ţintă al programelor: - pe termen scurt; - pe termen lung . Prin activitatea secţiei Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale şi Marketing,
Muzeul Naţional de Artă al României îşi propune să evalueze periodic impactul
13
activităţilor sale asupra publicului. Sunt utilizate mijloace de investigare calitativă
precum: chestionare aplicate vizitatorilor, focus-grupuri, interviuri structurate
(individuale şi de grup), observaţie participativă şi neparticipativă etc., rezultatele
analizelor permiţând adaptarea ofertei deja existente şi conceperea de noi programe.
Profilul beneficiarilor ţintă pe termen scurt a fost analizat prin aplicarea unui
volum remarcabil de chestionare cu
prilejul Nopţii muzeelor - editia
2013 (18 mai). Chestionarele
aplicate au urmărit monitorizarea
calităţii experienţei vizitării, a
sugestiilor şi propunerilor din
partea vizitatorilor privind viitoare
activităţi pentru public. În urma
analizei răspunsurilor
vizitatorilor, au fost introduse în
oferta curentă tururi ghidate ale
spaţiilor istorice ale muzeului,
începând din iunie 2013 (oferite
odata pe lună, în al treilea
weekend).
Profilul beneficiarilor ţintă pe termen lung a fost analizat în perioada 1-5
aprilie 2013, pe parcursul săptămânii „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” (Şcoala
14
altfel). Cu acest prilej au fost aplicate chestionare atât profesorilor şi învăţătorilor care
au participat cu grupuri de elevi la vizitele interactive în muzeu, cât şi liceenilor.
Concluziile rezultate au permis o mai bună adaptare a programelor pentru şcoli,
respectiv a programelor pentru adolescenţi, la nevoile specifice acestor categorii de
vizitatori. De semenea, concluziile au fost transmise şi Institutului de Ştiinţe ale
Educaţiei, care a solicitat muzeului completarea unui chestionar care evalua
impactul şi oportunitatea programului, din punctul de vedere al instituţiilor
culturale, precum şi atitudinea elevilor faţă de activităţile propuse de muzeu şi
colaborarea dintre specialiştii muzeului şi cadrele didactice.
În anul 2013 au fost aplicate sporadic chestionare participanţilor la programele
pentru familii, feed-back-ul părinţilor fiind deosebit de util pentru îmbunătăţirea
calităţii programelor.
În perioada octombrie 2012 – septembrie 2013, pe parcursul derulării
programului-pilot de voluntariat pentru adolescenţi la muzeu, au fost aplicate constant
chestionare şi au fost realizate interviuri structurate, individuale şi de grup, cu
voluntarii adolescenţi ai Muzeului Naţional de Artă al României. Acestea au vizat
permanenta îmbunătăţire a ofertei de programe pentru liceeni şi alinierea acestei
oferte la interesele, preocupările cotidiene şi nevoile de învăţare ale adolescenţilor.
Astfel, în urma acestei analize, a fost conceput un nou program pentru publicul
tânăr al muzeului (13-19 ani): „CADO - Consiliul Adolescenţilor la MNAR”.
Acesta oferă muzeului un instrument de analiză a nevoilor de învăţare, dezvoltare
personală şi recreere ale tinerilor, voluntarii adolescenţi funcţionând astfel ca un focus
grup şi element decizional în politica de activităţi educative pentru adolescenţi a
Muzeului Naţional de Artă al României.
15
a. 8. analiza utilizării spaţiilor
1/ Muzeul Naţional de Artă al României - Sediul Central, format din trei
corpuri de clădire:
Corpul Ştirbei cu spaţiile destinate expunerii permanente (Galeria de Artă Veche
Românească şi Galeria de Artă Românească Modernă), expunerii temporare, 2 holuri
de intrare (cu garderobă, toalete, punct vânzare publicaţii şi bilete), Sala pentru
activităţi educative şi Sala Auditorium cu anexe, depozite de patrimoniu, ateliere de
întreţinere - este funcţional 100%.
Corpul Kretzulescu cu spaţiile destinate expunerii permanente (Galeria de Artă
Europeană), expunerii temporare, 2 holuri de intrare (cu garderobă, toalete, punct
vânzare publicaţii şi bilete) şi Sala Oglinzilor cu anexe, birouri, ateliere de restaurare,
depozite de patrimoniu - este funcţional 100%.
Corpul Central cu spaţiile istorice reprezentative - Sala Tronului, Sufrageria
Regală şi Scara Voievozilor – şi 2 holuri de intrare (cu garderobă, toalete, punct
vânzare publicaţii şi bilete), inaugurat pentru public în luna mai 2013, cu ocazia
Nopţii muzeelor – este funcţional 100%. De asemenea, pe parcursul lui 2013 au fost
reamenajate depozitele de patrimoniu din Corpul Central.
Spaţiile destinate expunerii permanente din Corpul Central (Galeria de Artă
Orientală şi Galeria de Artă Decorativă Europeană) sunt în curs de amenajare şi
programate a se deschide în primul semestru al anului 2015.
Toate spaţiile de expunere, atât cele cu expunere permanentă cât şi cele cu
expunere temporară beneficiază de facilităţi de acces pentru persoanele cu
dizabilităţi locomotorii.
2/ Muzeul Colecţiilor de Artă, format din trei corpuri de clădire, a fost redeschis
pentru public pe 3 iunie 2013, după un amplu proces de consolidare şi renovare a
16
clădirii şi după restaurarea unor importante piese din patrimoniul muzeal. Pentru
prima dată după aproape treizeci de ani, cele 34 de colecţii expuse ocupă integral cele
trei corpuri ale Palatului Romanit.
Muzeul cuprinde 66 de săli pentru expunere permanentă şi temporară, 3 holuri de
intrare cu garderobă, toalete, punct de vânzare bilete şi publicaţii, depozite şi birouri.
Spaţiile sunt funcţionale 100%.
Toate spaţiile de expunere, atât cele cu expunere permanentă cât şi cele cu
expunere temporară beneficiază de facilităţi de acces pentru persoanele cu
dizabilităţi locomotorii.
3/ Muzeul Theodor Pallady şi Muzeul Zambaccian
Au fost executate lucrări de reparaţii curente şi pentru îmbogăţirea expunerii şi
îmbunătăţirea spaţiilor de primire pentru public. Cele două muzee au spaţiile
funcţionale 100%.
17
a. 9. îmbunătăţiri aduse spaţiilor în perioada raportată: modificări, extinderi,
reparaţii, reabilitări, după caz
În 2013 au continuat lucrările de restaurare a Curţii de Onoare a fostului Palat
Regal. Proiectul prevede restaurarea Curţii de Onoare (suprafaţă 5.200 mp), cu
păstrarea aspectului iniţial şi refolosirea materialelor originale (piatra de pavaj),
18
remontarea însemnelor heraldice la intrările principale, refacerea trotuarelor şi a
treptelor celor patru scări de acces aferente uşilor de intrare în clădire, repararea
gardului şi a porţilor.
Serviciul Tehnic a coordonat şi monitorizat desfăşurarea lucrărilor de construcţii
şi instalaţii în toate clădirile muzeului şi a realizat documentaţia tehnică pentru
proiectul de reamenajare a Curţii de Onoare (licitaţie şi execuţie) şi pentru amenajarea
depozitelor şi mobilierului de depozitare în corpul central al Muzeului Naţional de
Artă al României.
B. ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII PROFESIONALE A INSTITUŢIEI:
b. 1. proiectele proprii realizate în cadrul programelor la sediul instituţiei
Programul de cercetare şi valorificare a patrimoniului
Prima formă de manifestare a programului de cercetare şi valorificare o constituie
expoziţiile. Dintre cele propuse publicului în anul 2012, au rămas deschise şi în 2013:
Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX
(20 iunie 2012 - 24 februarie 2013);
Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830 - 1930)
(13 septembrie 2012 - 31 martie 2013);
Carol Popp de Szathmári (1812-1887) şi revelaţia artistică a Orientului (7
noiembrie 2012 - 27 octombrie 2013);
Goya, cronicarul tuturor războaielor: Dezastrele şi fotografia de război (29
noiembrie 2012 - 27 ianuarie 2013);
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului (6 decembrie 2012 - 25 august 2013);
Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al
României, secolele XVI –XX (20 decembrie 2012 - 30 iunie 2013).
19
Expoziţii deschise în anul 2013:
1. Expoziţii cu patrimoniu propriu la sediul propriu
Paul Gavarni (1804-1866): un imagier al mondenităţii
(24 aprilie 2013 - 28 februarie 2014)
Organizată de Cabinetul de Desene şi Gravuri al
Muzeului Naţional de Artă al României, expoziţia a
prezentat o selecţie de 55 de lucrări reprezentative din
creaţia artistului francez Paul Gavarni (1804-1866),
desenator, gravor şi caricaturist deosebit de apreciat în
epocă, dar căzut rapid în uitare după moarte.
Organizarea expoziţiei: Mariana Vida, specialist
MNAR
Fragmente de memorie - Portrete regale. Palatul regal (inaugurată pe 18 mai
2013, cu ocazia Nopţii muzeelor)
Concepută special pentru spaţiile istorice recent restaurate din Corpul Central al
Palatului Regal, expoziţia îşi propune să reconstituie
momente din istoria familiei regale (în anexa Sălii
Tronului) şi a palatului regal (în anexa Sufrageriei
Regale). Fotografii de epocă, planuri ale clădirii, piese de
mobilier, portrete regale şi obiecte disparate ajunse până
la noi sunt astăzi expuse în calitatea lor de supravieţuitori
ai unor vremuri apuse şi care aşteaptă încă să-şi reia locul
în memoria afectivă a contemporaneităţii. Expoziţia
cuprinde şi o secţiune intitulată Arta Reginelor, dedicată
personalităţii artistice a celor două regine ale României,
Elisabeta şi Maria.
Organizarea expoziţiei: Mariana Vida, Dana Crişan,
Elena Olariu, Octav Boicescu, specialişti ai Muzeului
Naţional de Artă al României
20
Imagini ale lumii trecătoare: Războinici şi poeţi, actori şi femei frumoase.
Gravuri de Utagawa Kuniyoshi (31 iulie 2013 - 20 octombrie 2013)
Expoziţia face parte dintr-un proiect mai amplu, prin
care Secţia de Artă Orientală îşi propune să valorifice
patrimoniul de gravură japoneză al muzeului, destul de
puţin cunoscut publicului. Expoziţia a prezentat o selecţie
de cincizeci şi nouă de gravuri create de Utagawa
Kuniyoshi (1797-1861), unul dintre ultimii mari
reprezentanţi ai puternicei şcoli Utagawa, care a dominat
cea mai productivă etapă a gravurii policrome japoneze (în
afara programului minimal).
Organizarea expoziţiei: Carmen Brad, specialist Muzeul
Naţional de Artă al României
Epoca Biedermeier în Ţările Române 1815-1859 (6 decembrie 2013 – 27 aprilie 2014)
Expoziţia cuprinde o selecţie de aproximativ 235 de
piese de patrimoniu - pictură, grafică (desene, acuarele,
gravuri), miniaturi, bijuterii, textile, argintărie şi mobilier -
din fondul Muzeului Naţional de Artă al României, dintre
care o parte prezentate în premieră absolută. Ea reflectă
impactul acestui curent european asupra artei româneşti,
într-o perioadă în care societatea românească trecea printr-
un spectaculos proces de modernizare.
Organizarea expoziţiei: Mariana Vida şi Elena Olariu, specialişti MNAR
Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din
colecţia Muzeului Naţional de Artă al României
(18 decembrie 2013 – 27 aprilie 2014)
Expoziţia aduce în atenţia publicului o selecţie de
aproximativ 80 de piese din patrimoniul Muzeului
Naţional de Artă al României din secolele XVIII – XIX.
Selecţia include obiecte din argint, uneori aurite, lucrate
într-o mare diversitate de tehnici.
Organizarea expoziţiei: Carmen Tănăsoiu, specialist MNAR
21
2. Expoziţii cu patrimoniu din străinătate la sediu
Lucian Bernhard. Publicitate şi design la începutul secolului XX
(6 iunie 2013 - 13 octombrie 2013)
Organizarea expoziţiei: Dana Crişan, specialist MNAR
Imagini din Marea Britanie. 100 de ani de artă a peisajului din
Colecţia British Council (3 octombrie 2013 - 19 ianuarie 2014)
Organizarea expoziţiei: Diana Eccles, British Council Londra, Sean Williams,
British Council Londra, Mălina Conţu, specialist MNAR
22
Karel Zdeněk Líman, arhitectul ceh al Casei Regale a României
(24 octombrie 2013 - 12 ianuarie 2014)
Organizarea expoziţiei: arh. Sorin Vasilescu, Elena Olariu, specialist MNAR
Programul de conservare şi restaurare a patrimoniului
Conservarea colecţiilor, activitate permanentă a instituţiei muzeale, se bucură în
cadrul Muzeului Naţional de Artă al României de atenţia susţinută a întregului corp de
specialişti. Aceştia desfăşoară operaţiuni specifice, preocupându-se de monitorizarea
pieselor, a microclimatului în spaţiile de expunere şi depozitare şi de îmbunătăţirea
condiţiilor de conservare. Starea de conservare a întregului patrimoniu este atent
23
supravegheată, iar fişele de conservare sunt permanent actualizate. În 2013 au fost
realizate 432 fişe de conservare şi a continuat procesul de reamenajare a depozitelor.
Au fost restaurate 429 de obiecte atât din expunerea permanentă a muzeului, cât şi
lucrări prezentate în expoziţiile temporare, acestea fiind incluse în Programul anual de
restaurare al instituţiei. Ele sunt repartizate astfel:
- Laboratorul de restaurare pictură de şevalet: 40 de lucrări;
- Laboratorul de restaurare pictură pe lemn: 23 de lucrări;
- Laboratorul de restaurare grafică - rame: 42 de lucrări de grafică şi 160 de rame;
- Laboratorul de restaurare lemn: 40 de piese;
- Laboratorul de restaurare textile: 7 piese;
- Laboratorul de restaurare ceramică - metale: 46 de piese de ceramică şi 71 de
piese de metal.
Programul de evidenţă şi clasare a patrimoniului
Activităţile din cadrul programului au vizat inventarierea fondurilor cu înregistrări
perfectibile, întocmirea documentaţiilor care au stat la baza actelor juridice privind
intrările în patrimoniu şi a documentaţiilor care au servit în litigiile muzeului, verificarea
inventarelor din secţii conform programărilor, verificarea documentaţiei de clasare a
bunurilor culturale, continuarea evidenţei informatizate a patrimoniului artistic.
În 2013, în urma întocmirii şi verificării rapoartelor de expertiză, a fost înaintată
către Ministerul Culturii documentaţia pentru un număr de 401 lucrări propuse a fi
clasate în registrul pentru evidenţa bunurilor culturale mobile, în categoriile juridice
TEZAUR (269) şi FOND (132). De asemenea, au fost actualizate registrele de
evidenţă pentru 168 de bunuri clasate în categoria juridică TEZAUR, 337 de bunuri
clasate în categoria juridică FOND şi 73 de bunuri nesusceptibile a fi clasate.
Muzeul Naţional de Artă al României deţine şi o bogată bibliotecă de specialitate,
o clişotecă, un laborator foto şi o secţiune de documente. În cursul anului 2013 au
intrat în patrimoniul bibliotecii 125 de volume - 60 de cărţi şi 65 de periodice
provenite din achiziţii, donaţii, schimburi interne şi internaţionale (în total, gestiunea
bibliotecii însumează 47.297 de cărţi şi 18.910 periodice). În 2013 a continuat
procesul de transpunere în format digital a fondului de clişee pe sticlă. Pe parcursul
anului, personalul Laboratorului Foto şi IT a realizat şi procesat 17.146 de fotografii
24
(reproduceri opere de artă şi imagini de la diverse activităţi şi evenimente pentru
public organizate de muzeu).
Programul editorial
În anul 2013 Muzeul Naţional de Artă al României a editat publicaţii care au
însoţit următoarele manifestări expoziţionale:
Paul Gavarni (1804-1866): un imagier al
modernităţii, catalog de Mariana Vida,
Editura Muzeul Naţional de Artă al României,
2013, ISBN 978-606-8029-29-0
Muzeul Colecţiilor de Artă, catalog de
Alexandru Maciucă, Editura Muzeul Naţional
de Artă al României, 2013, ISBN 978-606-
8029-22-1
Musée des collections d’art, catalog de
Alexandru Maciucă, trad. de Marina Vazaca,
Editura Muzeul Naţional de Artă al României,
2013, ISBN 978-606-8029-27-6
The Art Collections Museum, catalog de
Alexandru Maciucă, trad. de Codruţa
Cruceanu, Editura Muzeul Naţional de Artă al
României, 2013, ISBN 978-606-8029-28-3
Imagini ale lumii trecătoare: războinici şi
poeţi, actori şi femei frumoase. Gravuri de
Utagawa Kuniyoshi, catalog de Carmen Brad,
Editura Muzeul Naţional de Artă al României,
2013, ISBN 978-606-8029-30-6
25
Imagini din Marea Britanie: 100 de ani de
artă a peisajului din colecţia British Council/
Out of Britain: 100 years of landscape art
from the British Council collection, catalog
bilingv de Dorothy Feaver, Diana Eccles,
Laura Mclean-Ferris, trad. de Cristina Maria
Niţu, Editura Muzeul Naţional de Artă al
României, 2013, ISBN 978-606-8029-31-3
S-au mai publicat:
Repertoriul graficii româneşti din secolul al
XX-lea, volumul VIII, litera Sa-Schm, autor
Mariana Vida, Editura Muzeul Naţional de
Artă al României, 2013, ISBN 978-606-8029-
32-0
Raportul de activitate al Muzeului Naţional
de Artă al României pe anul 2012
Programul de educaţie muzeală
- Programe educative pentru şcoli şi grădiniţe: 122 vizite active şi ateliere de
creaţie, la care au participat aproximativ 1.970 de şcolari şi preşcolari însoţiţi de
profesori, învăţători sau educatori. Acestora li se adaugă cele circa 180 vizite active,
13 tururi ghidate şi 19 vizite interactive pentru elevii de liceu din cadrul
săptămânii „Şcoala altfel” desfăşurate pe baza a 8 trasee tematice adaptate fiecărui
ciclu şcolar şi dedicate Galeriei de Artă Europeană, Galeriei Naţionale şi Muzeului
Zambaccian. Traseele au fost puse în mod gratuit la dispoziţia cadrelor didactice, pe
site-ul muzeului. Muzeul a oferit intrare gratuită grupurilor şcolare atât la sediul
central, cât şi la muzeele-satelit, înregistrând aproximativ 5.000 de vizitatori;
26
- Programe pentru familii: 41 vizite active şi ateliere de creaţie, la care au
participat 815 de copii şi părinţi;
- Programe în atelierul ludic Pasărea ascunsă în piatră: 39, la care au participat
724 de copii, părinţi şi cadre didactice;
- Ateliere de pictură pentru copii în cadrul programului Şcoala de sâmbătă de la
Muzeul Theodor Pallady: 42, la care au participat 540 de copii;
- Programe pentru publicul adult: 58 de tururi ghidate în spaţiile istorice din
Corpul Central al muzeului, la care au participat aproximativ 1.860 de persoane; 65
de ghidaje generale, în limbile română, engleză şi franceză, la care au participat
aproximativ 780 de persoane; 30 de prezentări în regim de gratuitate (Un ceas
pentru artă - 21, Opera sub clar de…lupă - 6, În vizită la Conu` Zambaccu - 3) la care
au participat aproximativ 390 de persoane;
27
Programe pentru adolescenţi:
- programe sub genericul
Opera de artă la microscop şi Aţi fi
surprinşi câte se pot ascunde într-un
muzeu, dacă există oamenii potriviţi
care să vă arate!: 18, la care au
participat 265 de adolescenţi (13 – 19
ani);
- proiectul Adolescent în Marea
Britanie. Imagine subiectivă, privire obiectivă: 3 întâlniri tip conferinţă desfăşurate în
expoziţia Imagini din Marea
Britanie. 100 de ani de artă a
peisajului din colecţia British
Council la care au participat 87 de
adolescenţi;
- proiectul Veşmânt şi podoabă desfăşurat în colaborare cu Colegiul Naţional
Bilingv “George Coşbuc” şi Colegiul Naţional “Ion Neculce”: 3 vizite interactive şi
ateliere de creaţie, la care au
participat aproximativ 45 de liceeni;
- proiect în parteneriat cu
Colegiul German “Goethe”,
desfăşurat pe întreaga durată a anului
şcolar 2013-2014: 6 vizite
interactive, la care au participat 150
de liceeni;
Programul educativ şi de voluntariat CADO - Consiliul Adolescenţilor la MNAR:
unic în muzeele din România, este dedicat liceenilor (clasele X - XII), care au ocazia
să se implice în activităţile muzeului pe întreaga durată a anului şcolar 2013-2014.
Voluntarii din cadrul Consiliului Adolescenţilor îndeplinesc rolul de consilieri
28
pentru echipa muzeului şi beneficiază de sesiuni de formare special concepute pentru
ei, îmbogăţindu-şi astfel portofoliul de activităţi extraşcolare.
Proiectul CADO - Consiliului Adolescenţilor la MNAR a cuprins circa 40 voluntari
adolescenţi şi s-a numărat printre finaliştii Galei Naţionale a Voluntarului, ediţia 2013.
Conferinţe organizate în cadrul expoziţiei Mitul naţional. Contribuţia artelor la
definirea identităţii româneşti (1830-1930):
- Construcţia identităţii naţionale, susţinută de prof. dr. Sorin Alexandrescu (13
martie 2013);
- Imaginile românităţii, susţinută de prof. dr. Sorin Alexandrescu (20 martie 2013);
- Dialog cu artistul Dan Perjovschi (31 martie 2013);
Conferinţe organizate în cadrul expoziţiei Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului
sub genericul Întâlnirea de joi:
- Discuţie cu echipa de curatori, restauratori, arhitecţi şi artişti multimedia care
a contribuit la crearea expoziţiei (31 ianuarie 2013);
- Povestiri cu arc şi spadă, susţinută de dl. Carol König (28 martie 2013);
- Mănăstirea Argeşului: un Saint Denis românesc?, susţinută de prof. univ. dr.
arh. Anca Brătuleanu şi prof. univ. dr. Ştefan Andreescu (11 aprilie 2013);
- Restaurarea frescelor de la Mănăstirea Argeşului, susţinută de prof. univ. dr.
Oliviu Boldura şi lect. univ. dr. Romeo Gheorghiţă (18 aprilie 2013);
- Culisele puterii la curtea lui Neagoe Basarab, susţinută de istoricul Marian
Coman (27 iunie 2013);
29
- Despre Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, susţinută de
prof. dr. Dan Zamfirescu (17 iulie 2013);
Evenimente speciale:
- Ateliere de gravură în expoziţia Goya, cronicarul tuturor
războaielor: Dezastrele şi fotografia de război (19 ianuarie 2013): un atelier
pentru familii cu copii de 10-14 ani şi un atelier pentru publicul adult
organizat în partenriat cu catedra de grafică a Universităţii Naţionale de Artă.
Programele au propus o scurtă vizită în expoziţie, urmată de un atelier de
imprimare gravură şi au reunit un număr de aproximativ 45 de participanţi;
- Atelier de tehnici de restaurare pictură murală, condus de prof. univ. dr. Oliviu
Boldura şi colaboratorii săi, specialişti restauratori din cadrul CERECS ART
(20 aprilie 2013);
30
- From Russia with Love… Recital extraordinar Alexandru Tomescu şi Eduard
Kunz la MNAR. Evenimentul a propus un dialog inedit între muzică şi pictură,
inspirat de expoziţia Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR,
secolele XVI – XX. Recitalul a cuprins lucrări de Stravinski, Şostakovici,
Prokofiev şi Ceaikovski, însoţite de proiecţii video ale unor picturi create de
artişti precum Konstantin Ivanovici Gorbatov, Filip Andreevici Maliavin, Ilia
Efimovici Repin sau Franz Alexeevici Roubaud, prezente în expoziţie (25
aprilie 2013);
- Programe speciale de 1 iunie la Muzeul Zambaccian (1 si 2 iunie 2013):
susţinute de către Tania Ignat, designer de obiect, voluntar MNAR, pentru
familii cu copii de 6-9 ani şi respectiv 10-13 ani. Circa 40 de participanţi au
realizat jucării, obiecte decorative sau de uz practic din materiale refolosite;
- Eveniment special în expoziţia Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului cu
ocazia decernării Premiului Comitetului Naţional Român ICOM (17 iulie
2013),
- Conferinţa Despre
publicitate, susţinută de
Şerban Alexandrescu în
cadrul expoziţiei
Lucian Bernhard.
Publicitate şi design la
începutul secolului XX
(10 octombrie 2013);
31
- Evenimente în cadrul expoziţiei Imagini din Marea Britanie. 100 de ani de
artă a peisajului din Colecţia British Council: conferinţa Peisajul în arta
contemporană britanică şi vizite ghidate susţinute de David Rayson, profesor
la Royal College of Arts din Londra, cu sprijinul British Council România (4,
5 şi 6 decembrie 2013);
- În 2013 Muzeul Naţional de Artă al României a continuat proiectul Turul
virtual al MNAR, în colaborare cu Imagofactory, care a fost extins astfel încât
să cuprindă, alături de galeriile permanente ale muzeului, şi cele trei muzee-
satelit: Muzeul K.H. Zambaccian, Muzeul Theodor Pallady şi Muzeul
Colecţiilor de Artă, recent inaugurat pentru public. Toate lucrările expuse pot
fi vizualizate la rezoluţie bună, iar cele mai reprezentative sunt identificabile
(autor, datare, titlu) la mouse-over. Turul virtual este accesibil gratuit pe site-ul
muzeului, www.mnar.arts.ro.
Programe şi servicii pentru publicul cu dizabilităţi:
În anul 2013, Muzeul Naţional de Artă al României a fost implicat în trei proiecte
al căror obiectiv este crearea de spaţii, materiale şi programe pentru persoanele cu
nevoi speciale la Muzeul Colecţiilor de Artă (Inclusiv ART, cu finanţare din partea
Administraţiei Fondului Cultural Naţional), în Galeria de Artă Europeană
(ARTouch, cu finanţare din partea Fundaţiei Orange) în Galeria de Artă Românească
Modernă (Simte arta, proiect finanţat de Fundaţia Orange şi realizat de Asociaţia
pentru Dezvoltare Urbană).
32
33
Noaptea Muzeelor 2013
Cu ocazia evenimentului Noaptea europenă a muzeelor, desfăşurat pe 18 mai
2013, Muzeul Naţional de Artă al României a inaugurat pentru public somptuoasele
spaţii recent restaurate din corpul central al muzeului: Sufrageria Regală, Sala
Tronului şi Scara Voievozilor, care au fost doar parţial accesibile publicului înainte de
renovare. În intervalul orar 19.00-04.30 MNAR a înregistrat 8.000 de vizitatori.
34
Zile de gratuitate pentru studenţi:
- Muzeul Naţional de Artă al României a oferit intrare liberă studenţilor de la
Universitatea din Bucureşti în perioada 4-14 noiembrie 2013 cu ocazia
Festivalului Studenţilor din Romania (UNIFEST);
- Muzeul Naţional de Artă al României a oferit intrare liberă studenţilor de la
Universitatea Politehnica Bucureşti în perioada 28 octombrie – 3 noiembrie 2013
cu ocazia Festivalului Studenţiada - M.O.F.T. (Muzee, Operă, Film, Teatru);
b. 2. proiectele proprii realizate în cadrul programelor în afara sediului
instituţiei (în proximitate: judeţ, judeţe limitrofe, alte judeţe, alte ţări etc.);
Expoziţiile Constantin Brâncuşi fotograf şi Partea nevăzută a coloanei fără de
sfârşit, Kunsthalle, Košice, Slovacia (3 iulie – 25 august 2013)
În expoziţii au figurat 40 de fotografii realizate de Constantin Brâncuşi (copii
moderne după clişeele originale) şi 34 de reproduceri după fotografii din colecţia
Ştefan Georgescu-Gorjan, din patrimoniul documentar al muzeului.
b. 3. participari la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în ţară, la
nivel naţional/internaţional, în Uniunea Europeană, după caz, în alte state)
Muzeul Naţional de Artă al României a participat, la invitaţia organizatorilor, la
următoarele expoziţii temporare, prin împrumutul de lucrări:
Zidirea, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, 10 mai – 8 iunie 2013 (2
lucrări de pictură contemporană);
Şcoala de la Poiana Mărului, Muzeul de Artă
Braşov, 31 mai – 21 iulie 2013 (3 lucrări de pictură
contemporană);
35
Ştefan Luchian, pictorul anemonelor, Muzeul
Naţional Cotroceni, 12 iunie – 31 august 2013 (21
de lucrări de pictură semnate Ştefan Luchian);
Ada Kaleh, insula visului şi a uitării, Muzeul
Naţional al Ţăranului Român, 2 – 28 iulie 2013 (9
lucrări de grafică);
Tia Peltz – linie şi culoare, Muzeul Naţional
Cotroceni, 10 aprilie – 1 iunie 2013 (13 lucrări de
grafică);
L’Automne de la Renaicessance, Musée des
Beaux Arts, Nancy, Franţa, 2 mai – 4 august 2013
(lucrarea Noli me tangere de Bartholomeus
Spranger, din cadrul Galeriei de Artă Europeană);
Cleopatra - The eternal Diva, Kunst und
Ausstellungshalle der Bundesrepublik
Deutschland GmbH, Bonn, Germania, 28 iunie –
6 octombrie 2013 (lucrarea Cleopatra dizolvând
perla de Antoon Schoonjans, din cadrul Galeriei de Artă Europeană);
Monet au cœur de la vie, Scuderie del Castello Visconteo, Pavia, Italia, 14
septembrie 2013 – 2 februarie 2014 (lucrarea Bărci de pescari la Honfleur de
Claude Monet, din cadrul Galeriei de Artă Europeană);
Cartier. Le style et l'histoire, Grand Palais des Champs-Elysées, Paris, Franţa,
4 decembrie 2013 – 16 februarie 2014 (Portretul Reginei Maria de Phillipe de
László, din cadrul Galeriei de Artă Europeană);
Verso Monet. Storia del paesaggio dal Seicento al Novecento, Palazzo della
Gran Guardia, Verona, Italia, 26 octombrie 2013 – 9 februarie 2014 (două
lucrări de Nicolae Grigorescu, din cadrul Galeriei de Artă Românească
Modernă);
Geta Brătescu: Los talleres de la artista/ The Artist's Studios, Museo de Arte
Contemporáneo de Castilla y León, Spania, 9 martie – 28 septembrie 2013 (58
de lucrări de grafică semnate de Geta Brătescu).
36
De asemenea, Muzeul Naţional de Artă al României a participat la Gala Naţională a Voluntarului, ediţia 2013, cu proiectul CADO - Consiliului Adolescenţilor la MNAR (proiectul s-a numărat printre finaliştii galei) şi la Gala Persoanelor cu Dizabilităţi, ediţia 2013, cu proiectul InclusivART derulat la Muzeul Colecţiilor de Artă.
Expoziţia Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului organizată de MNAR în perioada
7 decembrie 2012 - 25 august 2013 (curatori Emanuela Cernea şi Lucreţia Pătrăşcanu)
a primit Premiul Comitetului Naţional Român ICOM, ediţia 2013.
37
b. 4. proiecte realizate ca partener/ coproducător
Adunarea Generală NEMO
Muzeul Naţional de Artă al României a fost partener la organizarea Adunării
Generale a Network of European Museum Organisations (NEMO), care a avut loc
la Bucureşti în perioada 1-3 noiembrie 2013 la invitaţia Reţelei Naţionale a Muzeelor
din România (RNMR), cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii din România.
NOTĂ:
În forma sa actuală Raportul nu permite cuantificarea unor activităţi care nu sunt
incluse în planul minimal şi care grevează atât activitatea managementului cât şi pe
cea a multor specialişti ai Muzeului Naţional de Artă al României. Este vorba despre
procesele de revendicare ale unor colecţii sau opere de artă din patrimoniul Muzeului
Naţional de Artă al României precum şi despre diferite proceduri de expertizare.
C. ORGANIZAREA/SISTEMUL ORGANIZAŢIONAL AL INSTITUŢIEI
c. 1. măsuri de reglementare internă în perioada raportată
Muzeul Naţional de Artă al României îşi desfăşoară activitatea în cadrul legal
oferit cu precădere de legislaţia în domeniu: Legea nr. 182/2000 privind protejarea
patrimoniului cultural naţional mobil, Legea nr. 311/2003 a muzeelor şi a colecţiilor
publice, cu modificările şi completările lor ulterioare şi cu diversele norme de
aplicare.
Organigrama actuală a instituţiei este prezentată în Regulamentul de
Organizare şi Funcţionare al Muzeului Naţional de Artă al României, aprobat de către
Ministerul Culturii prin O.M.C. nr. 2472/17.10.2013.
38
În ce priveşte reglementările interne, datorită prevederilor O.U.G. nr. 77/2013
pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice
locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile
publice din subordine, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a
ministerelor, Organigrama şi implicit Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al
Muzeului Naţional de Artă al României au suportat modificări, întrucât schema de
personal a fost redusă de la 411 posturi aprobate la 377,5 posturi.
În prezent, în cadrul Muzeului Naţional de Artă al României funcţionează 4
secţii, 5 servicii, 6 birouri, 4 laboratoare de restaurare, 8 compartimente şi un atelier
de întreţinere.
Trebuie menţionat faptul că în perioada raportată, muzeul, prin demersurile
făcute la Ministerul Culturii în vederea redeschiderii Muzeului Colecţiilor de Artă, a
ocupat prin concurs 50 de posturi.
Prin Programul de dezvoltare a sistemului de control managerial, în
conformitate cu OMFP nr. 946/2005 au fost întocmite noi proceduri operaţionale
pentru activităţile desfăşurate de Muzeul Naţional de Artă al României, iar cele
existente au fost actualizate.
De asemenea, prin reorganizarea impusă de O.U.G. nr. 77/2013, au intervenit
schimbări şi completări de atribuţii în cadrul diferitelor secţii ale Muzeului Naţional
de Artă al României. În acest sens, s-au întocmit fişe de post pentru personalul aflat în
astfel de situaţii.
c. 2. propuneri de reglementare prin acte normative, înaintate autorităţii în
perioada raportată, după caz.
În anul 2013, Muzeul Naţional de Artă al României nu a înaintat propuneri de
reglementări prin acte normative.
c. 3. delegarea responsabilităţilor
Pentru delegarea de responsabilităţi sunt alese persoanele cu cea mai mare
experienţă în ceea ce priveşte atribuţia respectivă sau cei care au dorinţa şi capacitatea de a
face faţă unei noi responsabilităţi. Sunt luate în calcul şi abilitatea de organizare,
comunicare şi relaţionare cu restul echipei ce urmează să aibă noi atribuţii, precum şi
încrederea în sine, atitudinea proactivă, asumarea responsabilităţii şi vechimea în instituţie.
39
În prezent (conform organigramei în vigoare) conducerea este asigurată de un
manager, un director adjunct (ştiinţific), un director adjunct (tehnic) şi un contabil şef.
Activitatea managerului (directorului general) este sprijinită de Consiliul de
Administraţie, organ colectiv de conducere cu caracter deliberativ şi Consiliul
Ştiinţific, organ colegial de specialitate cu rol consultativ.
În anul 2013, organismele colegiale ale muzeului s-au întrunit, astfel: 16
şedinţe ale Consiliului de Administraţie (31.01.2013; 14.03.2013; 15.03.2013;
29.03.2013; 03.04.2013; 17.04.2013; 05.06.2013; 26.06.2013; 29.07.2013;
03.09.2013; 25.09.2013; 05.10.2013; 07.11.2013; 13.11.2013; 12.12.2013) şi 2
şedinţe ale Consiliului Ştiinţific (28.05.2013; 20.09.2013).
În şedinţele Consiliului de Administraţie, pe lângă problemele curente legate
de activitatea muzeului şi, în mod special în vederea redeschiderii Muzeului
Colecţiilor de Artă, s-au discutat aspecte referitoare la funcţionarea viitorului muzeu
şi protejarea patrimoniului din expunere.
De asemenea, s-au dezbătut cu prioritate activităţile privitoare la pregătirea
deschiderii Galeriilor de Artă Orientală şi Artă Decorativă Europeană din Corpul
Central al Muzeului Naţional de Artă al României.
A fost analizată situaţia financiară a muzeului şi s-au luat măsuri de reducere a
cheltuielilor în vederea încadrării în bugetul alocat.
În şedinţele Consiliului Ştiinţific s-a discutat Planul minimal expoziţional
pentru perioada raportată, solicitările de împrumut ale unor lucrări din patrimoniul
Muzeului Naţional de Artă al României şi oportunitatea acceptării acestora, precum şi
anumite măsuri propuse de Comisia de conservare.
S-a prezentat o propunere de proiect pentru accesarea fondurilor SEE
(norvegiene) având ca obiect facilitatea inventarierii faptice şi digitizate a
patrimoniului muzeului.
Totodată au fost analizate problemele legate de conservarea patrimoniului şi
Planul anual de restaurare pentru bunurile culturale.
Pentru realizarea atribuţiilor sale specifice, activitatea managerului
(directorului general) este susţinută şi de comisii de specialitate numite prin decizie
internă.
40
c. 4. perfecţionarea personalului - cursuri de perfecţionare pentru conducere şi
restul personalului
În perioada raportării s-a asigurat participarea la cursuri de perfecţionare a
angajaţilor pentru obţinerea atestatelor profesionale, astfel:
- Atelier de discurs public, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură din cadrul
Ministerului Culturii (Emanuela Cernea);
- Curs Formator, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură din cadrul Ministerului
Culturii (Oana Slăvuică, Iolanda Turcu)
- Curs Manager de Proiect, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură din cadrul
Ministerului Culturii (Despina Haşegan);
- Curs Asistent relaţii publice şi comunicare, Centrul de Pregătire Profesională în
Cultură din cadrul Ministerului Culturii (Maria Sfrijan);
- Séminaire International d`été de muséologie cu tema Des familles au musée !.
École du Louvre, Paris, Marsilia şi Lens (Elena Zamfir);
- Curs Formator de formatori, Institutul Român de Training (Mona-Silvia Timofte) ;
- Curs Managementul riscurilor şi implementarea sistemului de control managerial,
Ok Service Corporation (Bogdan Ginghină) ;
- Curs Control intern/managerial. Managementul riscurilor, Perform Center (Silvia
Podgoreanu);
- Curs Stagiu Audit-Financiar, Camera Auditorilor Financiari din România (Silvia
Podgoreanu);
- Curs Conservator opere de artă şi monumente istorice, Centrul de Pregătire
Profesională în Cultură din cadrul Ministerului Culturii (Cosmin Ungureanu);
- Curs de perfecţionare Regional Training Course on Dating of Cultural Heritage
artefacts using Nuclear Analytical Techniques, Rudjer Boskovic Institute, Zagreb,
Croaţia (Raluca Căşaru);
- Curs pentru instruirea, autorizarea/ reautorizarea electricienilor, PFA – Ing. Dragu
Iavorschi (Miluţă Epure, Gheorghe Tortocan, Adrian Ivanof, George Tudorache,
Eugen Brânzoi, Dorel Postea, Liviu Ionescu, Gelu Constantin Ştefănescu, Marcel
Marian Nedelea, Florin Comînceanu).
41
- evaluarea personalului din instituţie: Deşi personalul Muzeului Naţional de Artă al României a avut merite deosebite
în desfăşurarea activităţilor, nu s-au acordat prime, întrucât legislaţia în vigoare nu
permite.
- promovarea personalului din instituţie:
Datorită faptului că în anii precedenţi personalul Muzeului Naţional de Artă al
României care a întrunit condiţiile legale a fost promovat, în anul 2013 a fost
promovat un singur salariat.
c. 5. măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii
sau ale altor organisme de control, în perioada raportată.
În anul 2013, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a efectuat un control
la Muzeul Naţional de Artă al României. Nu au fost aplicate sancţiuni
contravenţionale, singura recomandare menţionată în Procesul-verbal de control a fost
„respectarea prevederilor art. 148 alin. 5 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare”. Instituţia a luat măsurile dispuse de
inspectoratul de muncă, la termenele stabilite de acesta.
În perioada martie – septembrie 2013 s-a efectuat o verificare a activităţii
Muzeului Naţional de Artă al României de către Corpul de Control al Primului
Ministru, punându-se accentul pe modul în care s-au efectuat retrocedările unor
bunuri culturale mobile din patrimoniul instituţiei. O copie a Raportului de control a
fost trimisă spre informare şi Ministerului Culturii.
În luna decembrie 2013, Curtea de Conturi Bucureşti a verificat aducerea la
îndeplinire a recomandărilor făcute de către aceeaşi entitate în anul 2012. Procesul-
verbal de constatare nu ne-a fost încă prezentat.
42
D) SITUAŢIA ECONOMICO-FINANCIARĂ A INSTITUŢIEI
d. 1. execuţia bugetară a perioadei raportate:
– lei –
Indicatori economici Anul 2013
BVC aprobat Încasări / Plăţi
Realizat / BVC aprobat
0 1 2 3= 2 / 1 X 100
Venituri totale (lei), din care 18.021.000 17.901.907 99,34%
sold iniţial 0 0 venituri proprii 814.000 702.688 86,33% sponsorizare 109.000 107.834 98,93 % subvenţii 17.207.000 17.091.385 99,33 % Cheltuieli totale (lei), din care 18.021.000 17.901.855
cheltuieli de personal 8.509.000 8.496.577 99,83 % bunuri şi servicii, din care 8.102.000 8.080.699 99,74 %
PROGRAM MINIMAL 840.000 1.119.410 133,26 % Convenţii furnizare servicii (cf. Cod civil)
0 0
Contracte pe drepturi de autor
0 0
cheltuieli de capital, din care 1.410.000 1.324.579 93,94 % reparaţii capitale
Gradul de acoperire din venituri proprii a cheltuielilor instituţiei(%)
3,93 %
Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor (%)
47,46 %
Gradul de creştere a veniturilor proprii în totalul veniturilor
3.93 %
Sponsorizarea încasată şi necheltuită se află în contul de trezorerie 5007.
Pentru perioada analizată, pe baza bugetului de cheltuieli alocat, precizăm
următoarele:
- bugetul a fost executat în totalitate, neexistând depăşiri ale acestuia, ceea ce
relevă un management economico-financiar sănătos, bazat pe cunoaşterea
ansamblului de activităţi din cadrul instituţiei, gestionarea eficientă a surselor şi a
43
resurselor, atât din punct de vedere al patrimoniului cât şi al factorului uman
reprezentat de personalul instituţiei;
- la capitolul investiţii folosite pentru activităţile de restaurare şi mentenanţă a
Muzeului în ansamblu se constată o fundamentare eficientă a achiziţiilor, în mod
special în domeniul îmbogăţirii dotărilor privind conservarea patrimoniului artistic;
- nu au fost înregistrate depăşiri ale cheltuielilor de personal;
- la capitolul cheltuieli materiale s-a remarcat utilizarea surselor atrase la plata
utilităţilor funcţionale ale muzeului şi la achiziţia de bunuri şi servicii bazată pe
principiul economicităţii în gestionarea fondurilor băneşti;
- la capitolul investiţii, documentaţia aferentă finanţării a fost elaborată în
conformitate cu cerinţele strategiei de dezvoltare durabilă în domeniul culturii, prin
alinierea la standardele europene ale condiţiilor de expunere şi depozitare ale
patrimoniului artistic şi cu solicitările şi proiectele iniţiate de specialiştii muzeului.
d. 2. date comparative de cheltuieli (estimări şi realizări) în perioada raportată:
Nr. Crt.
Programul Tipul proiectului
Denumirea proiectului Devizul estimat
Devizul realizat
(1) (2) (3) (4) (5) (6) 1. Expunerea
permanentă mediu 1. Redeschiderea integrală a
Muzeului Colecţiilor de Artă, Corpurile A, B, C
mediu 2. Activităţi preliminare în vederea deschiderii Galeriei de Artă Orientală
mediu 3. Activităţi preliminare în vederea deschiderii Galeriei de Artă Decorativă Europeană
mic 4. Galeria de Artă Veche Românească
mic 5. Galeria de Artă Românească Modernă
mic 6. Galeria de Artă Europeană mic 7. Muzeul Theodor Pallady
375.000 274.405
2. Expoziţii temporare
mediu 1. Fragmente de memorie –
Portrete regale. Palatul regal
mediu 2. Imagini din Marea Britanie, 100 de ani de artă a peisajului din Colecţia British Council
44
mic 3. Nicolae Tonitza mic 4. Epoca Biedermeier în Ţările
Române 1815-1859
mic 5. Paul Gavarni (1804-1866): un imagier al mondenităţii
mediu 6. Podoabe din trecut: Paftale si bijuterii din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României
mare 200.000 314.281
4. Program de educaţie muzeală
mic 1. Proiect educaţie mic 2. Proiect de marketing şi
comunicare
75.000 197.204 5. Program de
evidenţă digitizată şi clasare a patrimoniului
mic 1. Evidenţa digitizată a patrimoniului
mic 2. Clasarea patrimoniului 3. Evidenţa fondului de carte
din biblioteca MNAR
mic Total: 90.000 117.264 6. Programul de
conservare şi restaurare a patrimoniului
mic 1. Conservare mic 2. Restaurare
3. Restaurări prin contracte de prestări servicii
29 Total: 100.000 216.256 Total: Total general programe: 840.000 1.119.410
d. 3. gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor
instituţiei (%):
În anul 2013 acest grad a fost de 3,93 %
- veniturile proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei,
incluzând: bilete de acces în galeriile permanente şi expoziţiile temporare
(bilet întreg şi redus), tarife programe educative şi ateliere de creaţie, taxe de
ghidaj/ audioghid, taxe de filmare/ fotografiere, taxe aferente drepturilor de
reproducere a imaginilor operelor de artă aflate în patrimoniul muzeului,
vânzarea de publicaţii, comision vânzare de publicaţii în regim de consignaţie
şi veniturile realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor
cu alte autorităţi publice locale – în sumă de 702.688 lei – au fost folosite
45
pentru a acoperi cheltuielile prioritare de materiale şi servicii (încălzit,
iluminat, apă, canal, salubritate etc.).
- sponsorizări atrase în sumă de 108.385 lei.
Un procent de peste 10 la sută din vizitatorii muzeului beneficiază de intrarea
gratuită din prima zi de miercuri a fiecărei luni, de accesul gratuit oferit la
Noaptea muzeelor şi, în anul 2013, de accesul gratuit în timpul săptămânii
„Şcoala altfel”. Acestora li se adaugă numărul foarte mare de beneficiari ai
diferitelor procente de reducere acordate în condiţiile legii (între 50% şi 100%).
d. 4. gradul de creştere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul veniturilor (%);
În anul 2013 gradul de creştere a fost de 3,93 %
d. 5. ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor(%);
Cheltuielile de personal în anul 2013 au fost în procent de 47,46 %.
d. 6. ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total (%);
Cheltuielile de capital în anul 2013 au fost în procent de 7,40 %.
d. 7. gradul de acoperire a salariilor din subvenţie (%);
Cheltuielile de personal sunt acoperite 100 % din subvenţie.
– ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât
contractele de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile),
în total cheltuieli cu Bunuri şi Servicii (%);
În cadrul Muzeului Naţional de Artă al României nu sunt încheiate contracte şi
convenţii civile. Am optat pentru raporturile contractuale cu PFA (Persoane fizice
autorizate).
d. 8. cheltuieli pe beneficiar, din care:
– din subvenţie / alocaţie; 188 lei / vizitator
– din venituri proprii 7,75 lei / vizitator
46
E. STRATEGIA, PROGRAMELE ŞI IMPLEMENTAREA PLANULUI DE
ACŢIUNE PENTRU ÎNDEPLINIREA MISIUNII SPECIFICE INSTITUŢIEI,
CONFORM SARCINILOR ŞI OBIECTIVELOR MANAGEMENTULUI:
e. 1. scurtă analiză a programelor (eficacitatea acestora în funcţie de răspunsul
comunităţii la proiectele incluse în acestea);
Programul prioritar al Muzeului Naţional de Artă al României pentru anul
2013 a vizat repunerea în circuitul public a Muzeului Colecţiilor de Artă şi a
Corpului Central al fostului Palat Regal.
Muzeul Colecţiilor de Artă a fost redeschis pentru public pe 3 iunie 2013, după
un amplu proces de consolidare şi renovare a clădirii şi după restaurarea unui mare
număr de piese din patrimoniul muzeal. Pentru prima dată după aproape treizeci de
ani, cele 34 de colecţii expuse ocupă integral cele trei corpuri ale Palatului Romanit.
Edificiul, a cărui construcţie a început în jurul anlui 1812, este unul din reperele
importante ale începuturilor arhitecturii moderne din Bucureşti. Finalizat de către
vistiernicul Grigore Romanit (Romanet), al cărui nume îl poartă, palatul a fost supus
unor transformări succesive.
47
Inaugurat în 1978 ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeul
Colecţiilor de Artă reuneşte într-un singur aşezământ donaţiile făcute de-a lungul
anilor de colecţionari cu merite deosebite în păstrarea unui valoros patrimoniu artistic.
Din 1986 până în 2009 muzeul a fost deschis parţial pentru public, în diferite formule,
iar la începutul anului 2009 muzeul a fost închis, ca urmare a avansării lucrărilor de
consolidare şi restaurare.
În prezent, în urma unei solide reconstrucţii şi reamenajări, Muzeul Colecţiilor de
Artă poate valorifica într-o viziune modernă patrimoniul pe care îl găzduieşte. Muzeul
readuce la viaţă perioada interbelică, o perioadă în care se conturează şi se impun
renumite colecţii precum cele ale lui Iosif N. Dona, Garabet Avachian, Alexandra şi
Barbu Slătineanu, Marcu Beza, Béatrice şi Hrandt Avakian.
De la redeschiderea sa, în iunie 2013 Muzeul Colecţiilor de Artă a atras un
număr de aproximativ 8.500 de vizitatori.
48
Corpul central al muzeului a fost inaugurat pentru public cu ocazia
evenimentului Noaptea europenă a muzeelor, desfăşurat pe 18 mai 2013.
Somptuoasele spaţii recent restaurate din corpul central al fostului Palat Regal
(Sufrageria Regală, Sala Tronului şi Scara Voievozilor) au fost doar parţial accesibile
publicului înainte de renovare. În intervalul orar 19.00-04.30 publicul a putut vizita şi
expoziţia Fragmente de memorie - Portrete regale. Palatul regal, amenajată în
anexele Sălii Tronului şi Sufrageriei Regale, care reconstituie momente din istoria
familiei regale şi a palatului regal. În al treilea week-end din fiecare lună se
organizează tururi ghidate în Corpul central al fostului Palat Regal, iar participarea se
face pe bază de programare.
Începând cu luna mai 2013 spaţiile istorice din Corpul central al muzeului au
atras circa 9.700 de vizitatori.
Programul de cercetare a colecţiilor a continuat. Pe lângă munca de cercetare ce
s-a materializat în expoziţii şi cataloagele acestora, specialiştii muzeului au prezentat
un număr de 7 comunicări la conferinţe naţionale şi internaţionale pe teme de istoria
artei (1), conservare/ restaurare (4) şi educaţie muzeală şi marketing (2) şi au publicat
studii şi articole de specialitate în cataloage şi publicaţii de referinţă şi numeroase
articole de popularizare în presa generalistă, contribuind astfel la sporirea accesului la
colecţiile muzeului.
49
Programul de conservare/restaurare a vizat atât lucrări pentru expunerea
permanentă a Muzeului Colecţiilor de Artă şi a celor două galerii de la sediul central,
precum şi lucrări cuprinse în expoziţii temporare şi pentru viitoarele Galerii de Artă
Orientală şi Artă Decorativă Europeană, din Corpul central al fostului Palat Regal. În
2013 au fost restaurate 429 de lucrări.
Programul de educaţie muzeală şi marketing
Suplinirea personalului secţiei Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale,
Marketing cu patru colaboratori a dus la creşterea numărului de programe pentru
public şi, implicit, de vizitatori ai muzeului, contribuind la sporirea calităţii serviciilor
oferite.
În 2013 oferta de programe destinate publicului s-a îmbogăţit prin introducerea
vizitelor ghidate în Corpul central al fostului Palat Regal, a programelor pentru şcoli
şi familii la Muzeul Colecţiilor de Artă, a noi programe şi proiecte pentru adolescenţi
(CADO – Consiliul Adolescenţilor la MNAR, Adolescent în Marea Britanie) şi prin
derularea celor trei proiecte dedicate publicului cu nevoi speciale la Muzeul
Colecţiilor de Artă, în Galeria de Artă Românească Modernă şi în Galeria de Artă
Europeană.
Programul de evidenţă şi clasare a patrimoniului
Şi în anul 2013 au continuat eforturile de dezvoltare şi îmbogăţire a patrimoniului.
Au intrat în patrimoniul muzeului 171 lucrări: 48 în patrimoniul Biroului de Artă
Veche Românească (12 piese de argint şi ansamblul format din Iconostas şi 35 de
icoane provenind de la Biserica fostei Mănăstiri Cotroceni, aflate anterior în custodia
50
MNAR), 4 lucrări în patrimoniul Biroului de Artă Românească Modernă (3 prin
decizie internă şi 1 lucrare de sculptură donată muzeului de către domnul Stephan
Benedict Joseph), 118 lucrări în patrimoniul Secţiei de Arte Grafice, donate muzeului
de către domnul Theodor Hrib şi 1 lucrare de grafică în patrimoniul Muzeului
Colecţiilor de Artă, donată muzeului de către domnul Sachian Arpiar. În plus, muzeul
a primit din partea domnului Mircea Barzuca 135 lucrări de grafică semnate de
Margareta Sterian, în curs de inventariere şi înregistrare în patrimoniu.
Un segment important al activităţii instituţiei, care, în mod regretabil, a devenit
dominant, este cercetarea arhivelor, întocmirea şi verificarea documentaţiei necesare
în litigiile în care este implicat Statul Român - prin reprezentanţii săi - şi muzeul,
având ca obiect revendicarea unui număr important de bunuri culturale din
patrimoniul sau custodia instituţiei. Datorită acestui aspect, activităţile de clasare a
operelor de artă s-au efectuat aproape în totalitate pentru lucrările aflate în litigiu. În
anul 2013 au fost restituite, în temeiul unor hotărâri judecătoreşti definitive şi
irevocabile, 83 de bunuri.
e. 2. scurtă analiză a proiectelor din cadrul programelor (eficacitatea
acestora în funcţie de răspunsul comunităţii la proiectele incluse în acestea);
În cadrul programului expoziţional din 2013 un accent deosebit a fost pus pe
valorificarea patrimoniului propriu, prin organizarea de expoziţii temporare incluzând
lucrări expuse, în bună măsură, în premieră (amintim expoziţiile Imagini ale lumii
trecătoare: Războinici şi poeţi, actori şi femei frumoase. Gravuri de Utagawa
Kuniyoshi, Paul Gavarni (1804-1866): un imagier al mondenităţii, Epoca
Biedermeier în Ţările Române 1815-1859 sau Podoabe din trecut: Paftale şi
bijuterii din colecţia MNAR) şi prin repunerea în circuitul public a Muzeului
Colecţiilor de Artă şi a spaţiilor istorice din Corpul Central al fostului Palat Regal.
51
Cele două expoziţii-eveniment
deschise în 2012 - Mitul naţional.
Contribuţia artelor plastice la
definirea identităţii româneşti (1830
– 1930) şi Mărturii. Frescele
Mănăstirii Argeşului – au continuat
să se bucure şi în 2013 de aprecierea
publicului (atât cel general cât şi cel
de specialitate) datorită seriilor de
conferinţe care au permis vizitatorilor să intre în dialog cu diverse personalităţi ale
vieţii culturale, pornind de la piesele prezente în expoziţii. Premiul Comitetului
Naţional Român ICOM acordat expoziţiei Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului
reflectă calitatea
demersului ştiinţific,
racordat la curente
contemporane din
muzeografia europeană şi
eficacitatea acestor
proiecte în ceea ce
priveşte consolidarea
prestigiului ştiinţific al
instituţiei.
Programul de educaţie muzeală a fost completat în 2013 prin implicarea unui
număr sporit de voluntari şi interni, activi în aproape toate secţiile muzeului.
Aceştia au inclus pe lângă adolescenţi, studenţi şi masteranzi ai Universităţii
Bucureşti (Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii, Catedra de Psihopedagogie
Specială, Catedra de Studii europene şi Politici culturale, Facultataea de Istorie -
Catedra de Istorie a Artei, Universitatea Naţională de Artă, Universitatea
Politehnică Bucureşti - Catedra FILS)
De mare succes s-au bucurat tururile ghidate în Corpul Central al fostului Palat
Regal (Sufrageria Regală, Sala Tronului şi Scara Voievozilor), recent restaurat,
inaugurat pentru public cu ocazia evenimentului Noaptea europenă a muzeelor.
52
e. 3. analiza programului minimal realizat, în raport cu cel propus, în corelaţie
cu subvenţia / alocaţia primită:
PROGRAM Scop
Declarat / atins
Benefici-ari
Estimat / realizat
Perioada de realizare Estimat / realizat
Finanţarea (subv/alocaţie)
Estimat / realizat Observaţii
Expunerea permanentă
Valorificarea şi dinamizarea ofertei expoziţionale a patrimoniului muzeal, dezvoltarea şi adaptarea standardelor, obiectivelor şi promovarea muzeului la cerinţele europene şi în funcţie de nevoile identificate ale publicului vizitator. Includerea în expunerea permanentă a colecţiilor aflate în patrimoniu, donate de personalităţi ale perioadei interbelice (Muzeul Colecţiilor de Artă), a pieselor reprezentative din Orientul Islamic, China şi Japonia (Galeria de Artă Orientală), a pieselor de artă decorativă ce ilustrează diferite şcoli europene precum şi evoluţia tehnicilor, stilurilor şi influenţelor reciproce (Galeria de Artă Decorativă Europeană), aflate în patrimoniul muzeului.
1.Redeschiderea integrală a Muzeului Colecţiilor de Artă, Corpurile A, B, C
2. Activităţi preliminare în vederea deschiderii Galeriei de Artă Orientală
3. Activităţi preliminare în vederea deschiderii Galeriei de Artă Decorativă Europeană
4. Galeria de Artă Veche Românească
5. Galeria de Artă Românească Modernă
6. Galeria de Artă Europeană
67.500 Permanent 375.000 7. Muzeul Theodor Pallady
Expoziţii temporare
Expunerea şi promovarea la sediul muzeului a lucrărilor de artă din patrimoniul propriu cât şi al partenerilor culturali din ţară şi străinătate. Valorificarea patrimoniului de pictură, grafică, mobilier, miniatură şi podoabe
1. Fragmente de memorie – Portrete regale. Palatul regal
53
al MNAR. Valorificarea şi deschiderea pentru public a spaţiilor istorice, recent restaurate.
2. Imagini din Marea Britanie, 100 de ani de artă a peisajului din Colecţia British Council
3. Nicolae Tonitza
4. Epoca Biedermeier în Ţările Române 1815-1866
5. Paul Gavarni (1804-1866): un imagier al mondenităţii
23.200 Permanent 200.000
6. Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României
Program de educaţie muzeală
Dezvoltarea şi adaptarea programelor de educaţie muzeală în contextul cerinţelor vizitatorilor muzeului, asigurarea mediatizării activităţilor muzeale.
1. Proiect educaţie
Permanent 75.000 2. Proiect marketing şi comunicare
Program de evidenţă digitizată şi clasare a patrimoniu-lui
Dezvoltarea bazelor de date ce cuprind patrimoniul muzeal şi ale fondului documentar aflat în patrimoniul muzeului
1.Evidenţa digitizată a patrimoniului
2.Clasarea patrimoniului
Permanent 90.000 3.Evidenţa digitizată a fondului documentar - Biblioteca MNAR
54
Program de conservare şi restaura-re a patrimoniu-lui
Operaţiuni curente de conservare preventivă a lucrărilor de patrimoniu, restaurare în vederea dezvoltării patrimoniului expus, operaţiuni de restaurare a lucrărilor de artă monumentală pentru care muzeul nu dispune de specialişti acreditaţi în conformitate cu legislaţia în materie (restaurare frescă şi sculptură în piatră).
1. Conservare
2. Restaurare
Permanent 100.000 3. Restaurare prin contracte de prestări servicii
TOTAL 840.000 (lei)
e. 4. managementul de proiect: centralizatorul de programe/proiecte/beneficiari:
Nr. crt. Programul Tipul proiectului Numărul
de proiecte Numărul8 de expozitii *)
Numărul de
beneficiari
(1) (2) (3) (4) (5) (6) 1. Expunerea
permanentă: proiecte mici 3 5 ~ 67.500
proiecte medii 2
proiecte mari 2. Expoziţii
temporare: proiecte mici 4 5 ~16.900
proiecte medii 2 2 ~ 6.300
proiecte mari 3. Program de
educaţie muzeală: proiecte mici
proiecte medii 2
proiecte mari 4. Program de
evidenţă digitizată şi clasare a patrimoniului:
proiecte mici 3 proiecte medii
proiecte mari
5. Programul de conservare şi restaurare a patrimoniului:
proiecte mici 3
proiecte medii
proiecte mari
Total: 21 Total: 18 Total:90.700 Numărul de beneficiari este defalcat aproximativ din cauza biletelor combinate.
55
e. 5. evidenţierea numărului de beneficiari ai proiectelor instituţiei în afara
sediului
Nu ni s-a comunicat de către instituţiile partenere.
e. 6. servicii culturale oferite de instituţie în cadrul programelor proprii, rezultate
din misiunea acesteia, altele decât cele din programul minimal, după caz:
Începând din anul 2013, MNAR a abordat publicul cu nevoi speciale prin trei
proiecte (două proprii, unul în parteneriat) menite să creeze spaţii, materiale şi
programe speciale pentru persoanele cu nevoi speciale. Cele trei proiecte au vizat
strategic atât Muzeul Colecţiilor de Artă, cât şi Galeria de Artă Europeană şi Galeria
de Artă Românească Modernă. De aceste proiecte au beneficiat în anul 2013 un
număr de 586 de participanţi. Ele au demonstrat că muzeul este un partener de
încredere, preocupat de calitatea serviciilor oferite.
e. 7. alte servicii oferite comunităţii căreia se adresează instituţia, după caz:
Pe parcursul anului, membrii Secţiei Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale şi
Marketing au efectuat vizite în unităţi de învăţământ pentru a prezenta oferta de
programe pentru şcoli şi
licee, au oferit consultanţă
cadrelor didactice cu
privire la programarea şi
alegerea conţinutului
vizitelor la muzeu (Şcoala
pentru nevăzători,
Asociaţia Nevăzătorilor
din România, diverse licee
din Bucureşti) şi au participat în juriul unor concursuri organizate în cadrul unor
proiecte interliceale (Proiectul Veşmânt şi podoabă etc.).
56
e. 8. indice de ocupare a sălilor/spaţiilor destinate beneficiarilor (la sediu) (%). MNAR Corp Ştirbei 100%
MNAR Corp Kretzulescu 100%
MNAR Corp Central 100%
MCA - Corpurile A,B şi C 100%
Muzeul ZAMBACCIAN 100%
Muzeul TH. PALLADY 100%
Muzeul KALINDERU 0% (neconsolidat /neamenajat)
F. EVOLUŢIA ECONOMICO-FINANCIARĂ A INSTITUŢIEI, PENTRU
URMĂTOAREA PERIOADĂ DE MANAGEMENT, CU MENŢIONAREA
RESURSELOR FINANCIARE NECESARE DE ALOCAT DE CĂTRE
AUTORITATE:
f. 1. tabelul valorilor de referinţă din proiectul de management,
actualizat/concretizat pentru următoarea perioadă de raportare a
managementului;
TABEL VALORI DE REFERINŢĂ:
Acest material a fost întocmit pe baza listelor Programelor şi proiectelor culturale prevăzute si transmise către Ministerul Culturii
Categorii de investiţii în proiecte
Limite valorice ale
investiţiei în proiecte din perioada precedentă 2010-2013
70 proiecte
Limite valorice ale investiţiei în proiecte
propuse pentru perioada de management (de la 23.03.2014 – 23.03.2016.)
95 proiecte (1) (2) (3)
Mici 37 proiecte (de la 1 lei până la 50.000 lei) 63 proiecte (de la 1 lei până la 50.000 lei) Medii 17 proiect (de la 50.001 lei până la 100.000lei) 26 proiecte (de la 50.001 lei până la
100.000lei) Mari 16 proiecte(de la 100.001 lei până la 3.000.000 lei) 6 proiecte (de la 100.001 lei până la
3.000.000 lei)
57
f. 2. tabelul investiţiilor în programe din proiectul de management,
actualizat/concretizat pentru următoarea perioadă de raportare a
managementului;
Categorii de investitii în
proiecte
Nr. de proiecte în anul
Investiţie în proiecte
în anul
Nr. de proiecte în anul
Investiţie în proiecte în
anul
Nr. de proiecte în anul
Investiţie în
proiecte în anul
TOTAL Investiţia
în program
(1) 2014 2014 2015 2015 2016 2016 Anii
2014 - 1016
(0) (1) (2) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)
Programul. Extinderea expunerii permanente
(Mici) < 50.000 lei
5 50.000 0 0 0 0 50.000
(I) (Medii) < 100.000 lei
2 100.000 0 0 0 0 100.000
(Mari) <3.000.000 lei
0 0 0 0 0 0 0
(I.1) Programul Amenajari preliminare Galeria de Arta Orientala si Galeria de Arte Decorative Europene
(Mici) < 50.000 lei
0 0 0 0 0 0 0
(Medii) < 100.000 lei
2 200.000 2 2.300.000 0 0 2.500.000
(Mari) <3.000.000
lei
0 0 0 0 0 0
Programul Expoziţii temporare la sediul MNAR
(Mici) < 50.000 lei
4 28.000 5 200.000 5 200.000 428.000
(II) (Medii) < 100.000 lei
3 200.000 1 150.000 1 150.000 500.000
(Mari) <3.000.000 lei
0 0 0 0 0 0 0
Programul Expoziţii organizate în străinătate şi participări la expoziţii internaţionale
(Mici) < 50.000 lei
0 0 0 0 0 0 0
(III)
(Medii) < 100.000 lei
0 0 0 0 0 0 0
(Mari) <3.000.000 lei
0 0 0 0 0 0 0
(IV)
Programul Publicatii, altele decat cele aferente expozitiilor temporare
(Mici) < 50.000 lei
3 85.000 6 400.000 6 400.000 885.000
(Medii) < 100.000 lei
0 0 1 100.000 1 100.000 200.000
58
(Mari) <3.000.000
lei
0 0 0 0 0 0
Programul Educaţie muzeală
(Mici) < 50.000 lei
2 75.000 3 100.000 3 100.000 275.000
(V) (Medii) < 100.000 lei
0 0 2 225.000 2 225.000 450.000
(Mari) <3.000.000 lei
0 0 0 0 0 0 0
Programul de evidenţă, conservare
şi restaurare
(Mici) < 50.000 lei
3 60.000 4 150.000 4 150.000 360.000
(VI) (Medii) < 100.000 lei
0 0 2 250.000 2 250.000 500.000
(Mari) <3.000.000
lei
0 0 0 0 0 0 0
TOTAL Total nr. proiecte în anul 2014
Total investiţie
în proiecte în anul
2014 (Lei),
Total nr.
proiecte în anul 2015
Total investiţie în proiecte în anul 2015
(Lei),
Total nr. proiecte în anul 2015
Total investiţie
în proiecte în anul 2015 (Lei),
din care: 26 din care: 27 din care: 25
Surse atrase 888.000 5.975.000 3.675.000 10.538.000
Sponsorizări
0
0
Venituri proprii
885.000
100.000
100.000 1.085.000
Bugetul autorităţii
688.000
5.875.000
3.575.000 9.453.000
f. 3. tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică
instituţiei pe categorii de bilete/tarife practicate din proiectul de management,
actualizat/concretizat pentru următoarea perioadă de raportare a
managementului
nr. de proiecte proprii
nr. de beneficiari *
nr. de bilete
Venituri Propuse (mii lei)
(1) (2) (3) (4)
(5)
Anul de referinţă
2013
21 90.700 90.700 703
Anul 2014 26 125.000 120.000 885 Anul 2015 27 150.000 140.000 950 Anul 2016 25 180.000 170.000 1000
Total 99 545.700 520.700 3.538
59
f. 4. proiecţia obiectivelor pentru următoarea perioadă de raportare a
managementului, în raport cu lista obiectivelor prevăzute în contractul de
management; (Proiecţia obiectivelor pentru continuarea implementării
proiectului de management, în funcţie de evoluţia în timp a fiecarui obiectiv
prevăzut la pct. nr. 2, lit. a)–d) din anexa nr. 3 la contractul de management)
a) Managementul resurselor umane:
(i) conducerea instituţiei va fi asigurată în conformitate cu prevederile legale si
Regulamentul de Organizare si Funcţionare al instituţiei, astfel, muzeul este condus
de un manager (director general), ajutat de doi directori adjuncţi (un post vacant), un
contabil şef (post vacant) şi un şef serviciu economic. Managerul (directorul general)
îşi exercită funcţia în urma validării proiectului său managerial de către
autoritate/promovării concursului de proiecte manageriale, potrivit legii şi este numit
prin Ordin al ministrului. Directorul adjunct şi şeful serviciului economic sunt numiţi
prin decizia directorului general al muzeului, în urma promovării concursurilor/
examenelor organizate în condiţiile legii. Managerul (directorul general), directorul
adjunct şi şeful serviciului economic conduc şi răspund de activitatea Muzeului, în
limitele stabilite prin actele normative în vigoare, potrivit atribuţiilor stipulate în
contractul de management şi/sau în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare.
(ii) personalul Muzeului Naţional de Artă al României este structurat pe secţii,
servicii, birouri, laboratoare şi compartimente, având o structură organizatorică
proprie, conform Organigramei aprobate prin Ordinul ministrului. Ocuparea
posturilor, eliberarea din funcţie, precum şi încetarea raportului de muncă se fac în
condiţiile legii.
Prioritatea absolută a perioadei următoare o constituie asigurarea continuităţii
personalului de specialitate al muzeului, în condiţiile în care angajarea de noi/tineri
specialişti s-a dovedit problematică în ultimii ani, în ciuda demersurilor de atragere a
absolvenţilor unor facultăţi de profil. Raportul răspundere/salarizare în ceea ce
priveşte, de exemplu, conservatorii-gestionari cu studii superioare, în condiţiile în
care aceştia, asemenea restauratorilor, trebuie să parcurgă un ciclu de şcolarizare de
minim trei ani în muzeu pentru a putea deţine o gestiune sau a obţine atestatul de
restaurator, este inadecvat şi demotivant. Aceasta este o carenţă a întregului sistem
muzeal naţional, care se reflectă din ce în ce mai pregnant în realitatea zilelor noastre.
Muzeul Naţional de Artă al României a fost obligat să decline solicitări de restaurare
60
formulate de alte muzee, neputând face faţă necesităţilor proprii. În plus, procesul de
formare a restauratorilor la nivel naţional nu prevede în prezent specialităţi precum
restaurare mobilier, existând riscul ca şi în cazul sculpturii în piatră, datorită
pensionării celor în funcţie, să se piardă ultimii specialişti din sistem.
a) Tabelul 17 - Managementul resurselor umane:
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI PERSONALUL
Conducerea
Manager (director general): Roxana Theodorescu
Director adjunct: vacant
Director adjunct (tehnic): arh. Liviu Constantinescu
Contabil şef: vacant
Şef serviciu economic: Dan Dimitriu
Structura organizatorică a Muzeului Naţional de Artă al României în 2013 a fost
următoarea:
- Birou Artă Veche Românească, şef birou Emanuela Cernea
- Birou Artă Românească Modernă, şef birou Monica Enache
- Birou Artă Europeană şi Decorativă, şef birou Octav Boicescu
- Birou Artă Orientală, Publicaţii, şef birou Mircea Dunca
- Secţia Arte Grafice, Documentare, şef secţie Elena Olariu
- Muzeul Colecţiilor de Artă, coordonat de Liliana Chiriac, conservator
- Serviciul Evidenţă Centralizată şi Informatizată a Operelor de Artă,
Bibliotecă, Clişotecă, şef serviciu Panseluţa Durlea
- Secţia Restaurare, coordonată de Bogdan Popescu, şef secţie, are în
componenţă:
o laborator Restaurare Pictură de Şevalet, şef laborator Ioan Sfrijan
o laborator Restaurare Ceramică, Sticlă, Metal, şef laborator Oana
Solomon
o laborator Restaurare Grafică, Rame, şef laborator Cristian Tarbă
o laborator Restaurare Textile, şef laborator Luiza Gherghinescu
o compartimentul Investigaţii Fizico-Chimice, coordonat direct de
şeful secţiei
61
o compartimentul Restaurare Sculptură Lemn, Mobilier, Pictură
Tempera, coordonat direct de şeful secţiei
- Secţia Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale, Marketing, şef secţie
Cristina Toma
- Compartimentul Audit Public Intern, coordonat direct de manager
- Compartimentul Control Financiar Preventiv Propriu, coordonat direct de
manager
- Serviciul Resurse Umane, Salarizare, Secretariat şi Arhivă, şef serviciu
Luminiţa Neagu
- Compartimentul Juridic, coordonat direct de manager
- Serviciul Auditorium, şef serviciu Nicoleta Bârsan
- Compartiment Achiziţii Publice, coordonat direct de manager
- Serviciul Economic, şef serviciu Dan Dimitriu
- Directorul Adjunct (tehnic) are în coordonare următoarele structuri:
o Compartimentul tehnic
o Atelier întreţinere, şef atelier Miluţă Epure
o Compartimentul Intern de Prevenire şi Protecţie
o Serviciul Administrativ, şef serviciu Gabriel Iliescu
o Birou Securitate, Pază-Supraveghere, şef birou Ştefan Aldescu
o Biroul Privat pentru Situaţii de Urgenţă, şef birou Valentin Ghergu
Cele 377,5 posturi aprobate pentru anul 2013 au fost ocupate astfel:
- personal de conducere (24 posturi – 20 studii superioare şi 4 studii
medii): 1 manager (director general), 2 directori adjuncţi (1 post vacant), 1
contabil şef (vacant), 4 şefi de secţie (1 post vacant), 5 şefi serviciu (3 cu
studii superioare şi 2 cu studii medii), 6 şefi birou (5 cu studii superioare şi
1 cu studii medii), 4 şefi laborator, 1 şef atelier (studii medii).
- personal de specialitate (77 posturi – 58 studii superioare şi 19 studii
medii): 6 muzeografi (studii superioare), 29 conservatori (din care 12 cu
studii medii), 27 restauratori (din care 6 cu studii medii; 1 post vacant
studii superioare), 2 redactori (studii superioare), 10 referenţi (studii
superioare, 1 post vacant), 2 bibliotecari (studii superioare), 1 fotograf
(studii medii).
62
- personal auxiliar (276,5 posturi – 9,5 studii superioare şi 267 studii
medii): 1 inginer, 3,5 economişti, 2 consilieri juridici (din care 1 post
vacant), 4 analişti (din care 2 cu studii medii), 1 auditor, 1 tehnician, 4
contabili (din care 1 post vacant), 5 operatori date (din care 1 post vacant),
1 referent (studii medii), 3 casieri, 1 şef depozit, 1 magaziner, 1 arhivar
(studii medii), 115 supraveghetori muzeu (din care 19 posturi vacante), 1
garderobier, 7 şefi formaţie pază, 51 paznici (din care 9 posturi vacante),
12 pompieri, 5 manipulanţi bunuri, 19 îngrijitoare, 38 muncitori calificaţi.
b) Managementul economico-financiar, asigurat în conformitate cu
prevederile legale si Regulamentul de Organizare si Funcţionare aprobat prin
Ordinul Ministrului Culturii:
(i) bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii) este
aprobat anual de ordonatorul principal de credite, cu respectarea tipologiei constituirii
veniturilor proprii, a cuantumului tarifelor aprobate prin Ordin al ministrului. În
vederea realizării obiectivelor instituţiei, managementul acesteia va avea în vedere
identificarea de finanţări externe şi sponsorizări, prin aplicarea în cadrul proiectelor şi
programelor de finanţare derulate de parteneri interni şi internaţionali.
În condiţiile în care proiectele comune cu instituţii din străinătate se agreează cu
minim doi ani înaintea realizării lor efective, pe fondul crizei economice şi al lipsei
de siguranţă financiară, angajarea muzeului devine imposibilă.
(ii) bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/convenţii/contracte
încheiate în baza legilor speciale; bunuri si servicii; cheltuieli de capital, cheltuieli de
întreţinere; cheltuieli pentru reparaţii capitale) este aprobat anual de către ordonatorul
principal de credite, împreuna cu statul de funcţii şi lista de investiţii.
c) Managementul administrativ:
(i) modificarea/completarea documentelor interne de organizare şi funcţionare se
va face ori de câte ori modificarea prevederilor legale privind funcţionarea instituţiei
o cere, precum şi prin reorganizarea sau regândirea structurii de funcţionare a
instituţiei.
(ii) reglementări prin acte normative – nu e cazul;
63
d) Managementul de proiect: se va face prin nominalizarea personalului
implicat direct in implementarea, urmărirea şi derularea proiectului, prin
încadrarea în devizele iniţiale, cât şi prin urmărirea gradului de îndeplinire a
obiectivelor sau ţintelor proiectului, a indicatorilor de impact şi de rezultat.
Alte obiective specifice identificate sunt:
(i) dezvoltarea muzeului şi creşterea vizibilităţii sale prin redeschiderea unor noi
spaţii expoziţionale, creşterea gradului de interes al publicului, cu precădere al
tinerilor, faţă de actul de cultură;
(ii) diversificarea activităţii muzeului prin: încheierea de parteneriate strategice cu
alte instituţii din România şi din străinătate, aderarea la reţele muzeale şi/sau alte
organizaţii culturale internaţionale, folosirea spaţiilor în mod interactiv, în limita
bugetului aprobat. În acest sens au fost discutate între altele, parteneriate strategice cu
Universitatea Naţională de Arte, dar şi cu asociaţii active în domeniul programelor
pentru persoane cu dizabilităţi sau din medii sociale defavorizate;
(iii) dezvoltarea activităţii de cercetare a patrimoniului;
(iiii) atragerea de finanţări/cofinanţări naţionale şi internaţionale şi sponsorizări în
vederea finanţării unor programe/proiecte culturale. Au fost identificate surse de
finanţare pentru publicul cu nevoi speciale şi au fost depuse proiecte. În funcţie de
aprobarea respectivelor finanţări vor fi activate parteneriatele adecvate;
(iiiii) folosirea eficientă a spaţiilor muzeului în condiţiile efectuării unor lucrări de
reabilitare şi/sau reamenajare.
f. 5. analiza SWOT a următoarei perioade de raportare a managementului, după
caz:
Definirea obiectivelor şi stabilirea planului de acţiuni trebuie să ia în considerare
situaţia şi evoluţiile atât din interiorul muzeului (puncte tari şi puncte slabe), cât şi din
mediul său extern (oportunităţi şi ameninţări). Această analiză (SWOT) a avantajelor
şi a problemelor muzeului este cu atât mai importantă cu cât în ultimii ani s-a observat
o dinamizare şi o reaşezare a factorilor de influenţă şi a actorilor culturali, precum şi
modificarea intereselor şi exigenţelor publicului vizitator.
În paginile precedente au fost analizate expunerile permanente, expoziţiile
temporare, programele educative, activităţile conexe, serviciile oferite de muzeu
64
publicului, locaţia, accesibilitatea şi facilităţile muzeului şi a celorlalte sedii ale sale,
evoluţia fluxului şi profilul vizitatorului.
4.1. Mediul intern
4.1.1. Puncte tari:
Colecţiile muzeului – acestea sunt variate şi extrem de valoroase, constituind
cele mai importante colecţii de artă din România, reprezentative atât pentru arta
românească veche şi modernă cât şi pentru arta europeană (plastică şi decorativă)
şi orientală.
Expunerea – este în conformitate cu standardele internaţionale, recurgând la
scenografii şi muzeo-tehnici noi, atunci când resursele financiare o permit.
Expoziţiile temporare – abordează tematici variate, valorificând patrimoniul
propriu, precum şi lucrări împrumutate de la alte muzee şi colecţii din ţară şi
străinătate.
Programele educative – reflectă problematica expunerii permanente şi a
expoziţiilor temporare pentru categorii diverse de public (copii, adolescenţi,
adulţi, familii, persoane cu dizabilităţi), fiind foarte apreciate de utilizatori.
Personalul – muzeul are specialişti recunoscuţi în domeniile lor de
competenţă: muzeologie, conservare, restaurare, educaţie muzeală.
Pregătirea personalului – prin participarea acestuia la programe generale de
formare, precum şi la cursuri masterale şi de doctorat în domenii noi de interes
pentru activitatea din cadrul muzeului.
Facilităţile – muzeul dispune de spaţii pentru diferite activităţi publice:
Auditorium, sală multimedia, ateliere de creaţie pentru programele educative.
Sediu – trei dintre clădirile Muzeului Naţional de Artă al României sunt
monumente istorice şi de arhitectură, constituind puncte de atracţie turistică.
Accesibilitate – muzeul şi toate muzeele satelit sunt situate în centrul
Bucureştiului, într-o zonă dinamică, turistică, uşor accesibilă; sediul central şi
Muzeul Colecţiilor de Artă beneficiază de dotări pentru accesul persoanelor cu
nevoi speciale.
65
Site-ul MNAR – bilingv română/engleză, versiunea în limba română
actualizată în permanenţă.
4.1.2. Puncte slabe:
Personal insuficient – a condus la suprasolicitarea angajaţilor (inclusiv prin
procedurile de predare a gestiunilor). Constituie o realitate atât pentru sediul
central, cât şi pentru muzeele satelit. Reducerea drastică a personalului şi recursul
la un corp de voluntari a căror formare implică eforturi suplimentare, în condiţiile
diversificării activităţii şi a necesităţii de a acoperi toate muzeele satelit, fac
necesară identificarea mai multor colaboratori, cel puţin pentru acele domenii ce
pot fi externalizate (marketing, proiecte culturale).
Materialele informative şi promoţionale reduse în română şi în alte limbi de
circulaţie internaţională (engleză, franceză), accesibile vizitatorilor doar la intrarea
în unele spaţii expoziţionale (texte de sală), din cauza fondurilor insuficiente.
Lipsa unei ceainării/cafenele la sediul central şi la Muzeul Colecţiilor de Artă
din cauza lucrărilor de consolidare şi reamenajare de lungă durată.
Lipsa, din motive financiare, a unei varietăţi mai mari de obiecte şi publicaţii
oferite prin magazinele proprii.
Slaba semnalizare a muzeului la nivelul signalecticii din oraş (nu există
indicatoare «spre MNAR») face ca puţină lume să ştie unde exact se află Muzeul
Naţional de Artă al României.
Slaba publicitate a Bucureştiului ca destinaţie turistică.
Descreşterea posibilităţilor marilor companii, pe fondul crizei economice,
pentu susţinerea a artei şi a programelor conexe.
Diminuarea drastică a surselor alternative de finanţare şi concurenţa sporită
pentru cele existente.
Restricţii legislative şi financiare care nu permit promovarea activităţilor
culturale cu instrumentele cele mai performante şi încheierea unor
parteneriate de promovare interesante.
4.2. Mediul extern
66
4.2.1. Oportunităţi:
Creşterea interesului publicului pentru expoziţii temporare cu teme inedite şi
piese de valoare istorică şi artistică deosebită.
Utilizarea Reţelei Naţionale a Muzeelor din România ca platformă de
colaborare pentru promovarea unor activităţi comune (Noaptea Muzeelor).
Utilizarea noilor medii şi reţele sociale ca instrumente de promovare în
comunităţi cu interese culturale variate.
4.2.2. Ameninţări:
Amploarea ofertei culturale în Bucureşti, a programelor educative şi a altor
proiecte culturale organizate de muzee şi de alte instituţii şi organizaţii culturale
(creşterea concurenţei).
Intensificarea şi diversificarea evenimentelor culturale şi de divertisment
organizate în Bucureşti (film, teatru, muzică), inclusiv prin intrarea pe piaţă a unor
produse expoziţionale de tip comecial beneficiind de mijloace agresive de
promovare (de tip The Human Body).
Pragurile ridicate de co-finanţare pentru fondurile şi programele de finanţare
ale proiectelor culturale şi europene.
Fluctuaţia personalului (pe cale naturală, prin concedii de maternitate,
pensionări), lipsa motivaţiei de natură salarială.
Imposibilitatea de a organiza regulat nocturne sau vizite cu program prelungit
din cauza restricţiilor legale de a plăti orele suplimentare sau de a le compensa
prin timp liber, neavând personal suficient
Diminuarea sensibilă a presei tipărite şi audio-video ca urmare a noilor
tendinţe IT, dar şi a situaţiei economice care a dus la restrîngerea numărului de
redactori, lipsa lor de specializare/experienţă/cultură generală şi a spaţiului alocat
proiectelor/ evenimentelor culturale
În urma analizei mediului intern şi extern rezultă că una dintre principalele
probleme cu care muzeul va continua să se confrunte în anii următori este legată de
imposibilitatea stabilirii unui raport corect de concurenţă cu mediile private, în ceea
ce priveşte promovarea constantă şi coerentă a expoziţiilor şi programelor publice ale
67
muzeului, precum şi imposibilitatea încheierii de parteneriate pe termen mediu, cu
alte muzee, din ţară şi din străinătate, în lipsa unor certitudini asupra bugetului
viitorilor ani.
Dezvoltarea strategică a muzeului are în vedere adaptarea structurii
organizatorice la noile evoluţii, optimizarea cooperării cu instituţiile de cultură din
Bucureşti şi din ţară, stabilirea unor parteneriate strategice care se cer susţinute la
nivel inter-ministerial (cu Ministerul Educaţiei, Ministrul Turismului, de exemplu),
preocuparea pentru extinderea ofertelor interactive şi dinamice corespunzătoare
exigenţelor publicului, îmbunătăţirea serviciilor comerciale şi de informare, precum şi
identificarea unor noi surse de finanţare.
f. 6. propuneri pentru următoarea perioadă de raportare a managementului
privind indicele de ocupare a spaţiilor destinate beneficiarilor.
Corp Central – amenajări preliminare în vederea deschiderii Galeriei de Artă
Orientală şi a Galeriei de Arte Decorative Europene.
Roxana Theodorescu
Manager (Director
general)
Top Related