P R E Ț U R I Ș I C O N C U R E N ȚĂ
L EC T. UN I V. D R . M I HA E L A I ACOBFA B BV ▪ A S E BUCUR E Ș T I ▪ 2 0 1 4 - 2 0 1 5
CURS 1. O SCURTĂ INTRODUCERE ÎN TEMATICA PREȚURI ȘI CONCURENȚĂ
ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI DISCIPLINEI / LOR
CADRUL GENERAL AL DISCUȚIEI
CUVINTE DE REFERINȚĂ
PRELEGERI
BIBLIOGRAFIE
EVALUAREA FINALĂ
2
ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI DISCIPLINEI / LOR
Este important pentru student să înțeleagă din parcurgerea disciplinei / lor faptul că în
științele economice au de-a face cu patru tipuri de judecăți economice,diferite în natură și prezente înlănțuit în procesul de predare a conceptelor și principiilor:
- judecăți economice teoretice;
- judecăți economice istorice;
- judecăți economiceantreprenoriale;
- judecăți economice tehnice.
3
ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI DISCIPLINEI / LOR
Judecăți economice teoretice:- sunt general valabile, validitatea lor este independentă de loc, timp și persoane, sunt
de natură a priori, logic-deductivă și nu se pretează la validare a posteriori, empirică,fiindcă acțiunile umane nu posedă constante controlabile și manipulabileexperimental;
- ele surprind aspecte de bază ale realității, de cunoaștere rațională a ordinii acesteia;
- fără acestea, niciun demers științific sau de cunoaștere, în general, nu ar avea sens.
Ex.: legile cererii și ofertei, legea calculului economic
(A priori și a posteriori = termeni folosiți în filosofie pentru a distinge între două tipuri decunoaștere / justificare / argumente:
- cunoașterea a priori este independentă de experiență – De ex.: „Toți burlacii sunt necăsătoriți”.
- cunoașterea a posteriori este dependentă de experiență sau de dovezi empirice – De ex.: „Unii
burlaci sunt foarte nefericiți”.)
4
ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI DISCIPLINEI / LOR
Judecăți economice istorice:- se referă la circumstanțe particulare de loc, timp și persoane din trecut;
- ele nu sunt independente de cele teoretice, ci se bazează organic pe ele;
- conțin însă elemente – înțelegere și relevanță – care vizează descifrareaevenimentelor trecute irepetabile pe care nu suntem capabili să le așezăm subimperiul (și să le explicăm prin) regulilor sau legilor, dar care au nevoie de acesteapentru a fi decriptate în mod legitim.
Ex.: criza economică prezentă a fost provocată de manipularea ratelor dobânzilor și deexpansiunea nesustenabilă a activităților economice, mai degrabă decât dedereglementarea piețelor financiare și excesul de sofisticare financiară cuplat cuopacitatea produselor derivate dezvoltate (în SUA și nu numai); programele de austeritatepublică (traductibile și printr-o igienizare a finanțelor statului) nu au putut ajuta laredresarea economică, dat fiind faptul că nu au fost combinate și cu stimulente puternicepentru relansarea sectorului privat (anume prin despovărare fiscală și reglementară) etc.
5
ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI DISCIPLINEI / LOR
Judecăți economiceantreprenoriale:- privesc la rândul lor diverse circumstanțe particulare de loc, timp și persoane, dar de
dată aceasta din viitor, un viitor fundamental inaccesibil din prezent, indiferent desofisticarea mijloacelor științifice utilizate;
- deci, ele nu sunt „științifice”, ci mai degrabă „pariuri”, au nevoie de cunoaștereeconomică teoretică, una care nu este însă de ajuns și nu pot fi formulate legitim excatedra;
- singurul lor „test” este „piața”.
Ex.: urmărind evoluțiile principalilor indici de pe piața de capital românească, dat fiindclimatul economic general de până acum și date fiind datele structurale ale economiei deaici înainte, apreciez că o investiție într-un portofoliu X de acțiuni îmi va aduce unrandament între x1 și x2 etc.
6
ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI DISCIPLINEI / LOR
Judecăți economice tehnice:- se referă la mecanisme operative care susțin dinamica economică generală, au succes
doar dacă se sprijină pe o cunoaștere temeinică a legităților teoretice careguvernează realitatea în ansamblu, s-au dezvoltat fie antreprenorial (prin selecție depiață între instrumente concurente), fie birocratic (prin reglementări procedurale,motivate de eficiență, dar netestabile la piață);
- codifică practici, pot fi „legiferate”, dar într-un sens juridic.
Ex.: tehnicile contabile din sfera privată sau din cea publică, lansarea unei oferte publicede cumpărare pe piața de capital sau procedurile care țin de procesul de privatizare aunei unități economice de stat etc.
7
CADRUL GENERAL AL DISCUȚIEI
Tema 1. Mecanismul prețurilor
Tema 2. Strategii de adaptare a prețurilor la cerințele pieței
Tema 3. Stabilirea prețurilor în întreprinderi. Metode bazate pe costuri
Tema 4. Fundamentarea și actualizarea prețurilor de ofertă
Tema 5. Metode de fundamentare și corelare a prețurilor produselor noi
Tema 6. Particularități ale formării prețurilor în unele ramuri ale economiei
Tema 7. Sistemul prețurilor în România
Tema 8. Prețurile în cadrul schimburilor economice internaționale
Tema 9. Sistemul informațional al nivelului și evoluției prețurilor
Tema 10. Politica de protecție a concurenței economice
Tema 11. Prețurile și practicile anticoncurențiale
8
CUVINTE DE REFERINȚĂ
„Tuturor ne place foarte mult să fim incluși în această categorie [intelighenția], dar nu toțiîi aparținem… Sunt considerați ca făcând parte din intelighenția toți cei ce nu muncesc (șiau oroare să muncească) cu brațele… (inclusiv cei care nu sunt decât niște manualevorbitoare, neavând nici cunoștințe solide, nici o viziune personală asupra procesuluieducativ).
… Dacă nu vrem să desființăm această noțiune, e bine să n-o demonetizăm. Unintelectual nu se definește prin filiația profesională și ocupație. O bună educație și ofamilie bună nu produc nici ele, obligatoriu, un intelectual. Intelectualul este un individale cărui interese și a cărui voință se concentrează în spațiul spiritual al existenței, asta deo manieră stabilă, lipsită de intermitențe, nedeterminată de circumstanțe exterioare șiadeseori dăinuind în pofida lor. Intelectualul este acel om, a cărui gândire refuză oricemimetism.”
Alexandr Soljenițîn. Arhipelagul Gulag II. 2008. București: Univers, pp. 213-214.
9
PRELEGERI
Curs 1. O scurtă introducere în tematica Prețuri și Concurență
Curs 2. Persoană, proprietate, piață, prețuri. Despre calculul economic în capitalism și însocialism și despre birocratism
Curs 3. Mecanismul prețurilor în economie. Despre cerere și ofertă, intervenționism șipiață liberă
Curs 4. Stabilirea prețurilor în întreprindere. Despre costuri care fixează prețurile (șiprețuri care formează costurile)
Curs 5. Metode de fundamentare a prețurilor. Despre o serie de particularități:actualizarea prețurilor de ofertă, prețurile produselor noi, prețurile în diverseramuri ale economiei, prețuri în cadrul schimburilor economice internaționale
Curs 6. Sistemul prețurilor în România. Despre provocările tranziției de la economiaplanificată centralizat la cea de piață, dar și de la economia de lagăr socialist lacea integrată european
10
PRELEGERI
Curs 7. Paradigme concurente: „concurența perfectă” versus „concurența liberă”. Desprecritica teoriei neoclasice a monopolului
Curs 8. Politici și legislații antitrust și pro-concurență. Despre cum drumul spre etatismeste pavat cu bune intenții despre piață. Comparație între SUA și UE
Curs 9. O deomogenizare a practicilor anticoncurențiale. Despre bariere la intrare,discriminări prin preț și acorduri verticale, acorduri orizontale (fuziuni și fixări deprețuri)
Curs 10. Ctrl+Alt+Del în cazul Microsoft. Despre politica pro-concurență sau pro-concurenți
Curs 11. Politica concurenței în România. Despre armonizarea la cadrul general al UE șiunele spețe recente de notorietate
Curs 12. Precizări asupra examenului la P&C
11
BIBLIOGRAFIE
Moșteanu, T. și colectiv (2000), Prețuri și concurență, Editura Didactică și Pedagogică, BucureștiMoșteanu, T. și colectiv (2005), Prețuri și concurență. Sinteze teoretice și aplicații practice, Editura
Universitară, BucureștiMoșteanu, T. (2000), Concurența, abordări teoretice și practice, Editura Economică, BucureștiMoșteanu, T. (2001) Prețuri, echilibru concurențial și bunăstare socială, Editura Economică, BucureștiMoșteanu, T., Alexandru, F., Cataramă, D. (2006) Concurența economică și integrarea europeană, Editura
Tribuna Economică, BucureștiAlexandru F., (2003), Fiscalitate și prețuri în economia de piață, Editura Economică, BucureștiArmentano, D.T. (1999), Antitrust and Monopoly. Anatomy of a Policy Failure, The Independent Institute,
Oakland, USAArmentano, D.T. (2007), Antitrust. The Case for Repeal, Ludwig von Mises Institute, Auburn, AlabamaKirzner I.M. (2007),Market Theory and The Price System, Ludwig von Mises Institute – printed on demand,
Auburn, Alabama, http://mises.org/document/3075Shapiro M.M. (1985), Foundations of The Market Price System, University Press of America, Boston, USA,
http://mises.org/document/3135Legislație specifică domeniuluiwww.consiliulconcurentei.rowww.ajutordestat.roAlte referințe bibliografice recomandate pe parcurs
12
EVALUAREA FINALĂ
60% - notă examen scris
40% - notă seminar
Obs! Punctajul de la seminar se va lua în calcul doar în cazul obținerii noteiminime de promovare la examenul final scris (nota 5).
13