7/23/2019 Letopiset

http://slidepdf.com/reader/full/letopiset 1/3

Din cauza situaţiei sale geopolitice existente in secolele XVI-XVII, între otomani şi aliatii lor

valahii şi tătarii (la est, sudşi sud-vest) şi ungurii (la vest), în cumplitele vremi cebantuiau

necontenit Moldova, mulţi domnitori, mari boieri şidregători îşi găseau adăpost, ei şi familiile lor,

 în Polonia, ce cuprindea şi fosta Rusie de Sud-Vest (Volani, Podolia). Fii *pt ca fetele nu prea

mergeau la studii asa* acestor înalţi bejenari şi-au făcut studiile învestitele centre de cultură din

Polonia - parte integrantă a circuitului cultural-umanist european, ce se afla intr-o

etapăsuperioară în raport cu regimul şi moravurile orientale ale otomanilor, anticrestine,

stagnante în plan social şi economic.

Letopiset – Grigore Ureche

Grigore Ureche este cunoscut in istoria literaturii romane si a culturii romanesti printr-o singura

opera: Letopisetul Tarii Moldovei. Aceasta a fost prima opera in limba romana a Moldovei, care

preinta istoria tarii, cum reulta si din titlu, de la !"#$ pana in !#$%. Manuscrisul original al luiGrigore Ureche nu s-a pastrat , cronica fiind trimisa in forma prelucrata, cu o seama de interpolari, a

lui &imion 'ascalul, varianta care a suferit si ea adaosurile altor interpolari ca Misail (alugarul si

 A)inte Uricariul.

Letopise ul ării Moldovei de când s-au descălecat ara i de cursul anilor i de via a domnilor careț Ț ț ș ș ț  

scrie de la Drago până la Aron-vodăș  a fost scris spre sf*r itul vie ii, +se crede c ar fi muncit la elș ț

 ntre anii !%/-!%01. 2aa informativ a cronicii au constituit-o manualele slavone de curte, cronica

3oloniei a lui 4oachim 2iels5i  i o cosmografie latin. 6aloarea ei const n integrarea faptelorș

istorice ntr-un sistem de g*ndire politic.

(ronicarul motivea scrierea acestui letopiseț din simplul prete)t „ca sî nu se înece ... anii cei

trecu i“ ț    i s lase urma ilor amnunte despre cele ce au fost s se petreac n anii de demult, dar iș ș ș

din gri7a ca ace tia s nu rm*nș   „asemenea fiarelor i dobitoacelor celor mute i fără minte“ ș ș . 8 de

accentuat importan a pe care o acord cronicarul istoriei n treirea i cre terea con tiin ei na ionaleț ș ș ș ț ț

a poporului, Letopise ul ării Moldovei ț Ț   constituind nceputul istoriografiei n limba rom*n.

6ersiunea original a circulat ntr-un mediu foarte restr*ns i s-a pierdut foarte de timpuriu, la baaș

tuturor copiilor ulterioare din a doua 7umtate a sec. al 96-lea i p*n asti st*nd versiunileș

interpolate ale lui &imion 'asclul. Al i copi ti, ca Misail (lugrul iț ș ș   A)inte Uricariul au adugat la

rndul lor unele pasa7e. Ma7oritatea interpolrilor au fost identificate, unele chiar de Miron (ostin.

 Asti se pstrea // de copii manuscrise, con innd integral sau par ial cronica lui Ureche. 3rimaț ț

publicare a te)tului s-a fcut n !;#/, de ctre Mihail <oglniceanu.

7/23/2019 Letopiset

http://slidepdf.com/reader/full/letopiset 2/3

Letopiset – Miron Costin..

Intenţia lui Miron Costin era aceea de a scrie un Letopiseţ întreg al Moldovei, „de la descălecatul ei cel

dintâi, carele au fost de Traían împăratul”, însă „cumplitele vremi”nu i-au îngăduit să-şi împlinească

proiectul.

Letopiseţul cuprinde povestirea istoriei Moldovei de la Aron Vodă (!"!# la $a%i&a Vodă (''#. ste un

document de epocă, dar şi o )rescă narativă despre o istorie crudă, despre moravurile politice, despre

tragedia Moldovei. *ursele de in)ormare sunt orale + povestirile %oierilor %ătrni, care au participat la

evenimente ca „om de poveste”. Are un stil instruit, cultivat, cu idei universal vala%ile. A utiliat, pro%a%il,

şi Honograful leşesc.

Lim%a cronicii lui Miron Costin are ca model lim%a vie a poporului, cu o construcţie savantă a )raei, care

arată in)luenţa lim%ii latine, cu ver%ul la s)rşitul propoiţiei, cu o logică a ideilor. raa este amplă şi cu

imagini plastice/ „biruit-au gândul”, „se sparte gândul”, „iaste inimii durere”, „ara înlăcrimată”,

 „cumplite vremi”, „om de poveste”. oloseşte cuvinte care ai au dispărut din lim%ă/ „a amirost + a

simţi, „cumpănă + prime&die, „dodeială + 0ăituiala, „a !ălădui + a scăpa, ,,îmă + mamă, ,,leato” +

an, „a se legăna” + a sta la îndoială, „lunecos” + nesigur, „fără năde"de + pe neaşteptate, „a prepune” +

a %ănui, „a se prile"i + a se întmpla, „enc!i + s)rşit, „vâltă” + )ală, „răpitor” + aprig. Introduce

neologisme din lim%a latină/ „astronomie”, „cometă#, „caneliar#, „comisar”, „g!eneral#, „senator”,

ărămonie”.

Letopiset

– Ion Neculce

Lucrarea de cpetenie a lui =eculce - n afar de compilarea cronicilor anterioare - este Letopise ulț

rii MoldoveiȚ  de la 'abi7a 6od p*n la domnia lui (onstantin Mavrocordat. Lucrarea cuprinde

evenimentele din !/ p*n la !0%", la care a fost mai totdeauna prta sau le-a cunoscut deș

aproape. (el mai probabil, cronicarul i-a nceput lucrul la Letopise dup anulș ț  !0"/, c*nd avea de7a

cca > de ani.?/@

 n prefa a lucrrii, autorul relatea c p*n laț  'uca-6od el s-a condus de diferite ivoare aflate pe

la al ii, Bț iar de la Duca-Vodă cel bătrân înainte până unde s-o vedea la domnia lui !on Vodă

Mavrocordat nici de pre un i"vor a nimănui ce am scris singur dintru a mea tiin ă câte s-auș ț 

tâmplat de au fost în via a mea. #u mi-au trebuit istoric străin să cetesc i să scriu că au fost scriseț ș

în inima meaB.

Letopise ul ț   este precedat de c*teva file ce poart titlul: BC seam de cuvinte ce sunt auite din om n

om, de oameni vechi i btr*ni i n letopise e nu sunt scrise...B. Aici se cuprind o serie de tradi iiș ș ț ț

relative la diferi i domni i care ulterior au format subiectele legendelor i poemelor din literaturaț ș ș

noastr modern, precum: Daniil $i%astru de2olintineanu,  Aprodul &urice de =egrui, Altarul

7/23/2019 Letopiset

http://slidepdf.com/reader/full/letopiset 3/3

mănăstirii &utna de Alecsandri, 'upa lui tefanȘ  de 2olintineanu, Dumbrava

ro ieș  de Alecsandri, Visul lui &etru (areș de Alecsandri  .a. Aproape to i domnii, despre careș ț

vorbe te =eculce n cursul cronicii sale, au c*te un scurt portret sau c*te o caracteristic.ș