8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 1/94
CoDUrDrvrNAr VrrTrr
Timp emulli ni, aracterist ici leeneticeare e ransmite aogeneralieaalta u ost onsideratemutabile:Nupoli ace imicndirecliasta,ste reditar'irafrazaepetataa eldedes ao montro.Dar tudiiecenteratdamediulnconjur5torialli actori xterniinf luenleazdodulncare eneleunclioneaza.
in afari e actoriilzici i himici,eja unoscu i,r.Kazuo urakamineoferd noua erspectivi:odulncare Andimoate ctivagenenactiveidezactivaene ctive.Totodata,actorii entali
5iemolionali-egativi(dexemplutresul)giozit ivicum r
fi bucuria,ecunoStinlai pir itualitatea)auo marenfluenti
in activareaau ezactivareaenelori n a ransformastfelpersonalitateai nfali5areamana.
in baza oilor escoperir it i inl if icei proprii lorbservali i ,utorul
cdrliiCodul ivin l vie,tiinenvalicumsi ne rezim ptitudinile
latenteaorice arstS.um? r.Murakamiuslinei o atitudine
pozitiv;oate ctivaeneleecesareentru aduce uccesuli
fericirean viala oastrd,n acelagiimpdelactiv6ndu-leecelenegative.l umegtecestroces,,g6ndireenetic;"-abordare
gti int if icicontrolulgenelor,r in u t ivareantuziasmuui9ia
inspirat iei.
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 2/94
CODULDIVINAL VTBTII
Descoperi alenteascunse,nscrisein propriul ADN
Dr. KazuoMurakami
Traducere:RuxandraComga
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 3/94
CupnrNs
PnrrnlA 7
lNrnoouceRx 5
IDnscmnensAIsTERULUTrrln 29
nCuu seNEAcrrvAM sNrrr 5l
mAtmuonqte TNTERIoARAI MEDTULN CARETRAM NEpOT
TNFLUEMAcrNrLE 77
TVLrcln DE rATA rN enoneron105
vMnecorrrn TTeARULUTrElrr125
VIlMsrNeREeTrrv;Eru orum-rr153
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 4/94
PnEFATA
Cihe cititori
in octombfie 2004, am fost invitat sd particip
impreun6 cu al.ti noud oameni de gtiinld gi
vizionari la "Dialogul dintre budism gi qtiin 6", oreuniune bienald gdzduitd de sfinfia sa, DalaiLama, la rezidenla din Dharmsala, India. DalaiLama citise despre cercetarea mea cu privire lamodul in care rflsul influenlnazl, genele gi a fostdeosebit de interesat de ea. Actorul Richard Gere,care a fost invitat la reuniune, a manifestat unmare interes fafi de prezentarea mea. Aceastd
c-artecuprinde aproapetot ce s-adiscutat la reuni-unea respectivd.
Cercetarea in domeniul gtiinlelor naturiiavanseazd intr-un ritm uimitor, depd$ind chiaragteptdrile celor care lucreazd in domeniu.
Genomul uman a fost complet decodificat doar cu
cdliva ani in urmd. Acum dispunem de mijloacele
gi de abilitdfile necesarepentru a descifra tiparul
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 5/94
ICooul , Drvrr ,{el Vln l l l
corpului uman. Degi Ia inceput am crezut cddescifrarea codului genetic va rezolva misterulvielii, a devenit din ce in ce mai evident ci vialanu e atAt de simpld. t ehier
plexitatea sa imensd. Md ocup de cercetarea ndomeniul gtiintelor naturii de pesf.enafuuZ9*c_i_deani, din care _:bdic-ateer.c$sii-genetice. acestei cdrti este de atransmite insp-Latig_g *p_riza g.i uimirea pe carele.am resimlit atdt ca urmare a confinutului, cdt gia procesului acestei cercetdri gi de a vd impdrtdgicum putefi aplica unele dintre aceste descopeririin viata de zi cu zi
Existd doud chestiuni pe care doresc in modspecial sd vi le comunic. prima este degcoperirea
e-clle
oameni u dauvinapentrudefectetetf'.hT}iilipsa inclinaliei spre spor pe pdrinfi? EtdevE.r€tc a influenfeazd. caracteristicile gi abi_litdfile individuale. Dar, degi aceste trdsdturi setransmit genetic, e.
?te
gulat, de exemplu, ."1";cggdUcJa-igb_UnalalreA_Jgnucului*mfipcul-sr$ia
sannta.tii gi, in acelagi timp, dgzeeUyeaalgenetenociv-e.
poate declangagi el
Pnn rn lA
. Din cdte am observat din
studiile efectuate qi din propria mea experienfd,
pare si stimuleze
genele pozitive gisi deblocheze
potenlialul unei
persoane. $i mai uimitor insd este faptul cd.
poate fi generat de
.Un
experiment recent pe care l-am pus in practicd gi
pe care il voi descrie pe larg putin mai t0rziu, a
ardtatcexa$rlre-drrse-in-Eodse-qutfjsatly-niv-elul
dedrlsoaa-gl gg4geJa .di_abetiq-i*dupamas6. An
identificat apoi genele,,gpecifice are sunt activate
po4tc, gti_q4l_q. iVg.g3 *9-"89 9-*. Dacd
vom invdta cum sd activdm genelepozitive gi sd le
dezactivim pe cele negative, am putea dispune de
posibilitdli infinite pentru a spori potenlialul
uman.
Oea de'a doua chestiune prezentatd in aceastd
carte o reprezinti
dgqprc--ceea* -ce-.acq-
iu-csnjoar.d. Sjslsmul--enzunetjelh-ormonal qi
gene.leqorelatecare provoacd hipertensiunea con-
stituie preocuparea mea de o viafd. $i totugi, tnciuda aproape unui secol de cercetdri intense efec-
tuate de numerogi oameni de gtiinf6 capabili,
mare parte chiar qi din acest subiect rdmdne
necunoscutd.
i' este un -lqister , uimitor.
9
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 6/94
Conul DlvrN ll Vrpru
Oamenii vorbesc despre ,a trdi" ca gi cum ar ficeva oarte simplu, d.pr+pr nacatpsingura flinteqmana nU ar put n
a_hp_r_ggl_ilpl.-$_r--,"?is_temulul nerves automat,tpelglq4gEde--4qastre-.viJale.nclus v resp ralia gicirculalia sangvind, I penrru a nemenline in viafd sau freo
_neastri. Qeqg _g.4-gastrecontroleazi acestesistemevitale gi, in acest scop,
. Cdnd una dintreele ncepesd funcf,oneze,o alta rispunde oprindu-giactivitatea sau, dimpotrivd, lucrAnd qi mai intens,armonizdnd gi reglAnd sistemul ca pe
un totunitar.
opasguL-di4-purArnteloplsre.
trebuie sd se afle in spatele armonieilumii noastre. de
pglttrtl g -decgdc--acest-concept;ca-omde gtiin 6, am ales sd-l numesc
"Cevam6re ". Desi
_e__g el e__pe-reep-qtcu slmturjleLq4stre, l ii,
tic e un lucru cu adevdrat mira-culos; qi totugi gi Ua.qgl.-eg_e__chiar.-"fulLuke
. $tim caggg '
, gi.tplq$i
lentul a mii de cirfi, e_pgllfAt_in interiorul
P R E F A T A
r-lo$JrB i, in mod misterios gi totugi evident,
iul_-in-fjpile zrm_a_lqu.l_oLcqt_ -subrrUmcle*.de-celrrl5.
Natura noastrd umand ne impinge si cdutdmsd cunoagtem necunoscutul gi si incercim sd
inlelegem neinfelesul. ,Ce e nou?" e refrenul con-
stant al omului de gtiin 6, demonstrdnd cd desti-
nul gtiinlei este de a evolua. Atdta timp cdt curio-
zitatea noastrd fundamentald nu se va schimba,gtiinla va continua sE progreseze. N-oi.date Sidescoperiri, mai ales in gtiinlele naturii, au efecte
imediate, conducdnd la o noud tehnologie, la
tehnici imbundtdlite de reproducfie in cregterea
animalelor sau la crearea de noi medicamente.
Drept""-:"
;
rjlglne-p-e.Etf rtotdgqunaosabie-c,u-doutrtii$rui.'Chestiuneacentrald in dezbaterea cu privire
la slgnarca--maJri nu e tehnologia, ci mai
degrabd .@ebui
si-:mergpm? sd creezi o eopie fizied e pro-
prrei persoane doer npntru cF .trei acest u?
$tiinfa gi tehnologia fac posibil lucrul respectiv,dar oamenii sunt cei care decid daci sd-l pund in
practicd sau nu gi
. N,er-tlebsr sa-fina A -de r-osa-uti.egeq+t+ti=m=c4lata,pc-lusiva noastr6, "_gi nu
i
iil
10 1 1
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 7/94
Conul Drvrx a l Vrnr r r
"ulnane.
fgq_qgqra-lenatural, cliar dase aQel lucru estepasib-il
diapuncf
devedere ehnic. Dar infrAnareaeste nsuficientd dacd e bazald. xclusivpe eticd.
lrdim nucslgjld pulefi noaqlr,e arl a_apqgleloacf-+elde_g1ghg_y1t-t_srq,tianenumdr"j"
"titti"ii
c?I9_g$f.9trr-r.penoastri. AdsgtAn_dn viata noas-trd pentru
pqteq. sd ne activdm gennle,.inacti,veisi lisim cale liberd unui mod de a trdi nou giminunat.
Ca fondator al Institutului pentru studiul
rqlatiei--p-in-t-e'geni,calizez e sddgvsdeesce -,q[-Je1-i-q{9e._ u9g13g,r$S[ie,*resastln$a p9 agtiya
. Rezultatul experimentului cuprivire la rds menfionat mai deweme reprezintd
Bnlg*l*Bggpjr*e__dp_g.q_pge.g_re.Evolufacercetdriinoastre ar putea oferi o explicafie pentru adevirurile pe careni le.au ransmis Buddhagi lisus,descrisen termenii mccanis-D0ulutgeA_e.tlgg qcti-
Yflre/4%:+guv'e.
Daci ag fi indrdznit sa spun cu _d_o-udzecieani in urmd cd pot-activa".genele,
. -c-n.gc_g-ag g-t-91iees.te-",ne$tiintificd,p1.ns4nr: .dp o_a_pp,nie qti-infd .care impdrlagesc opinia-mee".su. laputerea.,mintii .a*--crnscut. e fapt, sgy44 n
PnnrnTA
a" .ef.9cJ11,qgp6;p-e-f-1tr94tepentl-g-- a
4 elege n cqle f-e,lgr{lerbllqepi-infls-, l a
cd mi,ntea nu -are legltud'cu bunis-
larca fwicd. Pdni cdnd o vom face, va fi dificil sd
elimindm numai prin metodele qtiinlifice
conventionale. Ca oameni de gtiinld gi parte a unei
comunitdti internafionale, trebuie sd depunem
mai mult efort qi sd sacrificdm mai multe resurse
pentru qhrdiereleintii. in lumea in care trdim
astdzi intdlnim multe probleme fdrd solulii uqoare.
$1
, cre*g-qig qQ-m-pleiezeeciproc, dacd
dorim sE gdsim rispunsurile. Sper ca lucrarea de
fatd va fi utild in aceasti privinta.in efortul meu de a infelege, am avut norocul
de a intdlni numerogi oameni minunafi. ii sunt
mai ales indatorat doamnei doctor Reona Ezaki,
laureatd a premiului Nobel gi fostd directoare a
Universitdfii Tsukuba; gi doctorului Hisateru
Mitsuda, profesor emerit al Universitd.tii Kyoto 9i
mentorul meu de o viati, pentru sfaturile lor dea
lufrgul multor ani. Profit de aceastd ocaziepentru
a-mi exprima din inimd recunoqtinfa.
AS dori sd mu$umesc sfintiei sale, DalaiLama, pentru aprobareacercetdrii mele. Vreau, de
asemenea,sd-miexprim aprecierea sincer6 fald de
Richard Cohn 9i Cynthia Black de la editura
Beyond Words Publishing, Inc., 9i traducitoarei
Cathy Hirano pentru asistenla acordatd la publi-
L
I
t2 13
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 8/94
Coour,Drvrlrel Vrnrrr
careaacesteicdrfi. Versiunea aponezds-avdndutin peste 200.000 de exemplare$i a$tept cu nerdb_dare reactia cititorilor de limbile englezd qiromdnd fald de
ideilepe
care e voi prezenta.
Dr. Kazuo Murakani
t4
{ltl
INTRoDUCERE
Noile descoperiri din domeniul care evo-
lueazd atdt de rapid al geneticii au atras atenliaIumii intregi. Dezvoltarea legumelor
modificategenetic a ridicat intrebiri cu privire la cAt desdndtoase sunt aceste produse pentru consum,
iar nagterea unei oi qi a altor mamifere clonate agenerat controverse despre posibilitatea clonelor
umane identice.
Avem o noliune preconceputd referitoare la
ce sunt ,genele", dar de fapt cunoagtem foartepuline lucruri despre ele. Doar cu cdteva zeci de
ani in urmi, termenul de ereditate era aproape
sinonim cu soartd sau destin. Caracteristicile
transmise de la o generafie la alta erau socotiteimutabile. Cuvintele: ,,E ereditar; nu se poate
face nimic" exprimau inutilitatea luptei impotri-
va inevitabilului. Oamenii de exem-plu, cd un copi l ndscut de pdrinfi dotali cu talent
muzical va fi binecuvdntat cu aptitudini
15
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 9/94
ColuL DIv IN e l V tn l t t
muzicale, pe cAnd un copil provenit din parinli
diabetici ar prezenta un mai mare risc de a dez-
volta boala. Similar, se considera cd acei copii cu
pdrinli supraponderali vor deveni obezi gi cei cupdrinfi care suferiserd de cancer vor muri proba-
bil de aceeagiboald. Asemenea ucruri continud
incd sd fie socotite ca linAnd de soartd.
Desigur, ab.:litatea -po.ate-*fi dezvofta6 cu
mare efsrt gi efectele genelor nocive pot fi reduse
printr-un control strict, dar pAnd acum a fost
dificil de combdtut pdrerea cuiva care insista cd
o trdsdturi particulard, indiferent daci este bund
sau rea, este,ereditard". Qerc-e-tirilq_ggloetice
e*insA--aLsondus la desceperiri eXifaor-{lnare. Deoarece genetica este studiul vielii
insdgi, fiecare noud descoperire este extraordi-
nard, dar aceasta ne afecteaz[. direct. Experi-
mentele mele qi ale altor oameni de qtiinld au
demonstrat cd i p_o-
-qdg _-i-r-r-carefuncti-qa.ea.aA-gen,e..l-e- -oas-tre. Mai exact, gtim acum_Lq gepplA_Eglyg_Lqt_fiqsliyele.
CAnd vorbesc de medirt sau de-"S-tim-ulietierni, oamenii tind sd gdndeascd n termeni
fizici, c. Efectelestimulilor psihologici sau ale traumei asupragenelor noastre - cu alte cuvinte,
- au atras atenfia gi vor con-tinua si o atragd qi in viitor.
e din l,qp"g din jurul
I r . r t noDUcERE
4g-s-tr _cone:iuni. Un goc
sever, de exemplu, poate determina pdrul uneipersoane sd albeascd ntr-o singurd zi. Sau, dim-potrivd, un pacient bolnav de cancer in fazd
ter-minald informat cd mai are doar cdteva luni detrdit poate trdi gase uni, un an sau chiar multmai mulfi. Cineva care nu a fumat niciodatd o
ligard in viala lui se poate imbolnivi de cancerpulmonar, iar altcineva care a fumat o suti de
ligdri pe zi poate fi cdt se poate de sdnitos. Degiconsumul de sare in exces poate determina
hipertensiunea, o persoand cdreia ii place sdmdnAnce sdrat poate s[ aibd tensiune sangvindnormali.
$tim, de asemenea,cE persoanele pot mani-festa in condilii extreme o putere supraome-neascE sau cd actul de a se indr6gosti poate
transforma un student slab intr-unu] silitor care
brusc exceleazda studii. Aceste ucruri se ntdm-pla tot timpul gi oamenii au g6sit numeroase
motive diferite pentru a le explica. De fapt, toate
.. engme_ue rrnr dircet_.lngalede*Uqqd_Ul"nq ,&rliltsqegzeslJgzultalgl*sepoateschimha
lui.Vedem acest potenlial peste tot in jurul nos-
tru, degi e posibil sd nu-l recunoaqtemca ceea ce
exemplu cd unui_cancer se poqtellqhiqoba
i3-_f"Uap ie l, dacd el e convins
16 L7
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 10/94
Cooul , DIvtN l r ' Vrnl t t
Iucru. Odati cu evolulia cercet6rilor, convingerea
mea este cd e ce
genelor vor fi clarificatein viitorul
apropiat. N" e nevoie insd sd aqteptdm cu mdinile
incruciqate venirea acestui moment' Dacd
imbuntrtdlirea calitdlii vielii se poate realiza prin
cunoaqtere, ar trebui sd profitdm de aceasta
acum. Am scris cartea de fa 6 cu acest scop in
minte - de a vd impdrtigi informatiile utile 9i
fascinante pe care le-am aflat din studiul meu
asupra genelor.
Minunea codului genetic
i Ldrd functionarea geF-eJgrnoastle' care
I t r n o D U c E R E
joacd un rol esenlial in extragerea informafiilor
Iingvistice din creier. IUedierca-Ior este necesardpenf.rrr idieercn obiectelnr, cdntatulla pian sau
efectuarea oricdrei alte activitifi. Faptul cd nu
devenim porci sau vaci cdnd mdncdm carne deporc sau de vita se datoreazd, de asemenea,genelor. inprosesul- ietii--dqzi-q-zi-desal-i$r-iuugr:qeezm4oritatea oahenilsl.
O alti trdsiturd fascinantd este cd, in ciuda
faptului cd se bazeaz6.pe aceleagi principii de
operare,
asiguri faptul ci
. Prinurmare, c6snicia unei femei frumoase cu un bdr-
bat genial nu va garanta nagterea unui geniu cu
un fizic atrdgdtor. O actrili superbi se zvonea
cdndva cd il ceruse in cdsdtorie pe George
Berriard Shaw pentru cd voia un copil cu fru-
muselea ei gi inteligenta lui. Dramaturgul, bine-
cunoscut pentru spiritul lui sarcastic, i-a
rdspuns:"$i
dacd avem un copil cu mintea ta gi
frumusefea mea?"
Ali putea, de asemenea,si privili lucrurile in
ddeposihitiiifi. ti.
Dar mai existd $i un alt aspect al problemei
care intrigd oamenii de gtiinfn ca mine.
18 19
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 11/94
Conul Dlvl t ' l el Vln l l t
gfig-il99Eilrlldior-cad? Fiinfele umane nu ar fi
ili", cu siguranld crea codul genetic, dar asta
irrseamnecd eI s-andscut pur 9i simplu in mod
spontan?in fond,
"ingredientele"
necesare
vietii abundd n natur6.
tatul purei intamnliri' Dac[a'eest-luctu tu ar fi
adev6rat, ar--trehui-se-p-o-ql3-qi-se
@jn."Jnod'seantan atdta timp
.ai toate pdrfile sale componente se afld
adunate in acelagi loc. $tim ci acest lucru nu
se int0mpl6. - g- iei - o fortd care trans-
ni, am numit-o 'Ceva
S-au ficut progrese semnificative in dome-
niul gtiinfelor naturii care ne permit si
descoperim misterele viefii, unul cdte unul' $
totugi
rriilor noastre extraor-
dinare in domeniul tehnologic, nu trebuie sd
uitim niciodatd cd ne dator[m viefile mi-
nunatelor forte ale naturii. Multe persoane
I n r n o o u c E R E
. Llniqu ol p_e*care_ljucdm in acest proceg-
ca viata sd se-nascd gi,
Copiii cresc in--qqd_ U_A Ur_d_pgbgzaatent,-nodelaie- ale -
"ffi.
Problema cloniriiUnele persoane pot intreba: oDar ce e cu
clonarea?". Tehnologia geneticd a ajuns la punc-tul in care putem crea copii pure ale animalelorsuperioare. Am produs deja clone de oi gi demaimufe gi embrioni umani au fost deja clonafi
in laborator. Nagterea lui Dolly, prima oaieclonatd, a constituit intr-adevdr un momentextrem de important. Ea a-fos-L_repyodusddrdajutorul unui berbec _a_glan*dei
4flmafe, reFrodrrcitonre, extrasd laint6mplare dintr-o oaie adultd. Pj-n-ilatrrnci, sseonsidera ci acest h' r' eareimtoosibil.
e
ale_s3,l{sbi _o-igr+$.are clonarea reugitd a ani-malelor superioare pentru gtiinfele naturii?
ob t i nu t "d - " . eaco rpu lu iune i
2 l
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 12/94
I n T n o D U C E R E
qocurile electrice asupra ovulului nefertiliiat,
diyizfunea--celulard in mod repetat, exact ca un
ovul fertilizat.
in timp ce o broascd sau un $oarececlonat arfi fost mai dificil de apreciat de noi, clonarea
reugitd a unei oi a demonstrat I de a
aplica aceastd tehnologie l a oameni. in cazul
oamenilor, c a inseamnd ci putem produce
un copil din genele a doi bdrbafi. inseamni, de
asemenea,cd o femeie de carierd care nu vrea si
se chinuie cu o sarcind ar putea totuqi sd aibi un
copil al ei. c,
asemenea ucruri sunt acum posibile.
fdri precum Marea Britanie, Germania giDanemarca au prevdzut aceastdposibilitate qi au
stabilit legi care au interzis aplicarea ehnologiei
clonirii la oameni. Numeroase alte naliuni
tefuzd sd finanleze cercetarea in domeniul
clondrii umane. Dorinla de a implementa aceste
Iimitdri e naturali, pentru ci, odatd ce o aseme-
nea tehnologie a fost creati, este dificil de linutin frdu. sd
orlcjlgl leg erzici sau _L_c-heltu-ie_lilqr*implicate.
in acelagi timp, dezbaterea cu privire la
clonare suferd din cauz,a*1f,q91-4for4ge-ryii.eqi
clona unei broagtepare sd fie exact acest ucru -
Conul Drvrr.r l Vrnll l
Pj5gatt". De exemplu, o celuli a corpului lui
Shigeo Nagashima, jucit<ir de baseball qi
antrenor celebru, ar putea fi folositd pentru a
crea rsglllplt-i-Udlyi{i4entlci e
f4c.in general, ovulele fertilizate au capacitatea
de a se transforma intr-un individ. Aceasta
inseamnd cd diviziunea celulari va conduce a un
organism independent. i4u.acelagimod,
de:-eBl-o-rjcealtE--parle$r*de-ac--e-e-aunb-staqplan-
tet-in--pAment se va transforma intr-o plantd.
ehire de Plante ins6,
tulfi4le*a *drvizrunrr--s9lulAr9. Prinurmare, s-a presupus cd, deqi organismele infe-
rioare cum ar fi broaqtelear putea fi clonate, nu
ar fi niciodatd posibilE clonarea animalelor.
O-erqe.qri--d*e-.q u+tl- odall se -c-e\+i-lesS--di&r-eUtieato ls*stalea l.or
Dolly a fost""""aU
dintr-o celuld a glandei
mamare extrasi dintr-o oaie femel6.
$r,in mod normal, e. in
acestcaz, -celulei, care contine ADN-uI, a
fostextras,plAsatiu-i-u -eriglul-eqlU]Slgrulg-gei
oidibdleqiim-dg4t3le-ip r:o-g'"aip-.materndsuro-gat. P,qiIap-ligarqatipqlibr.externi cum ar fi
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 13/94
Cooul,Drvluel VrnTrr
o copie denticd - chiar dacd arnputea si producem
in mod satisfdc6tor o clond pe baza genelor unei
persoane, nu gr,.dpyeni niciodatd*"e-saqie
i&*qtic6. Adolf Hilter, de exemplu, a*.deyenit-omul
care era din cauzd cd a elep-c-utrioada. de-ilop" specificd. Dacd
s-ar fi ndscut intr-un timp gi un loc diferit, ar fi dus
cu siguranld o via 6 foarte diferitd. Dpsijdentipd
, o clond a lui Hitler ar
deveni la maturitate cgugplQ -difgrite din punct de
vedereal personalitdfii.
Activati gene benefrce
prin"gfndirea
genetici'
*j$.e". Cu alte cuvinte, ne
poate imbolndvi sau, dimpotrivd, ne poate ajuta sd
ne vindec{m. Aceasta este, dupd pdrerea mea,
exact situalia in care intervin genele.
Modul nostru de a gdndi influenleazi felul in
care funclioneazd genele noastre, a fiind
fie e. Ilaii""oameni de
gtiin 6 chiar cred cd genetranoasf,re.$i-noduln care
ele funclioneazd determind fericirea noastrd in
viat6.fl.este
pre-d*eletmi@re. Genele care
guverneazd fericirea existLlaient in fiecare din noi
gi aqteaptddoar sd fie activate. Ce trebuie sd facem
noi este si le activdm qi sd le punem la treabd
intr-un mod care sd fie in avantajul vieflor noastre.
I n t n o l u c E R E
Din cdte se poate vedea,
, de fapt;
cunoaste in acest mo Cu alte-cuvinte, 6 majoritatea genelor noastre
sgnt-.i+ac-tive. Faptul cd
ggnele sa poataiatora-faptul'i ci foarte multe
gene sunLinactive. U-rele e
pot reactiona puternic
Cum putem atunci determina genele noastre
si functioneze intr-un mod care sd ne facd feri-
cifi? Rdspunsul este sd trdim din plin fiecare zi
nhordprpentrr-iastip
vietii conduce a succesgiactiveaz[. genele care ne permit si triim feri-
cirea. Viafia-e- u+oard-cdnd pi,elrilm_o-atitudine
;i sunten-4lini .de.-en_tuaiasm-gi--vitali-
tate. Numesc acest mod de a trdi"viaf6
cugeneleactivate" sau
"gdndiregenetic6". Aceastd
activeaz[. genele pozitive gi le
dezactiveaz[ pe cele negative.
gg.9g -"Luptu,
dar conceptul popular de"gdndire
pozitivd"
legdturd cu acest principiu. Nume-
roase persoane care au schimbat cursul istoriei
au manifestat o atitudine pozitivd.
Am observat, de asemenea , cd numeroqi
oameni de qtiinld japonezi care nu repurtau suc-
cese n Japonia, brusc au inflorit gi au realizat
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 14/94
Cooul DrvlN e.lVrnrrr
lucruri importante dupd ce s-aumutat in Statele
Unite. in acest caz, schimbareade mediu pare sd
fi activat genele lor pozitive. Ca gi ei, gi eu am
cAgtigat ncredere gi am pus bazele carierei mele
cAnd m-am mutat in Statele Unite in primii anide munci . Acolo-_no:ap
transformat--dintr=un--ile-c.uuacc,ul.=-Ledi,ocru
intr-un-on -de-qtiin$6- de succes.-Mutarea intr-o
lard striind, desigur,nu schimbd geneleunei per-
soane gi unii oameni suslin cd schimbarea s-a
datorat doar noului mediu. in-paexpuaere4 la un
noumediu tor
qare €ctiveazd gene pasive. America este o lardin care
"lupulsinguratic" prosperd. Ca gi in cazul
japonezului Hideo Nomo, plecarea n America a
activat genele multor japonezi care acasdnu se
,incadrau in comunitate". Muncind cu o atitu-
dine pozitivi intr-un mediu nou, ei incep si aibi
rezultate pozitive. $i cdnd o fac, realizirile lor
sunt recunoscute gi primesc aprecieri. Opusul
este, de asemenea, valabil. Oamenii de gtiinld
care se considerd ratafi au rezultate slabe. Nu
md pot impiedica sd nu am sentimentul ci genele
Ior agteaptd doar si fie activate.or-
de-e negativ viata. Din punctul de vedere algenelor, acest lucru este nociv. ,Nu ar trebui sd
mindnc atdt",,Nu trebuie s5 beau atdt","Ar
tre-
bui sd md las de fumat","Trebuie
sd reduc ralia
de sare","Ar
trebui sd sldbesc' gi ,Ar trebui si
I n r n o D U c E R E
mdnAnc mai bine" sunt exemplele unui mod de agAndi care nu acfioneazdpentru a activa genelebenefice. Cu alte cuvinte, deqiconfinutul lor estecorect pentru majoritatea dintre noi, c*oJlvi4eerga
Q e nise aplicd -noui personal poate cavzaun stres inutil, care la rdndul s6u ar putea aveaun impact negativ asupra genelor noastre.
s. Nu-eris6-nicio-dovad6-clard, de
exemplu, cd un procent de grdsime corporald depeste 25o/o nociv pentru toatd lumea. Degi seconsiderd cd fumatul determind cancerul pul-monar, un mare numdr de fumitori inrdili nu facaceastd boald. Dacd se va aprofunda cercetareaasupra modului in care genele pot fi influenfate,poate am avea o imagine mai clar6. in final,
"cee bun pentru mine" depinde de la individ la indi-vid. Aceasta poate suna extrem, dar dacd viplace cu adevdrat sd fumali gi nu-i deranjati pealfii, poate cd nu e nevoie sd renunlali la figdri.Dacd vd place un anumit tip de bduturd, bucura-
i-vi de ea. Dacd aveli poftd de un anumit tip demdncare, mdncafi-o. Atdta timp cdt nu vd imbol-nhvegte,vd putefi bucura de ea. Important e sddezactivali cdt mai multe gene nocive qi sd acti
vafi in schimb gene pozitive, fdcdnduJe sdlucreze pentru dumneavoastrd. Solulia pentru aface acest lucru este modul in care gdnditi.
Numesc aceastd atitudine gilndire geneticdgi am ajuns sd cred, ca urmare a studiilor gi
lli
276
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 15/94
experientei
cient de a
imbunitdti
Coout D Iv t t t e l V ln r I t
mele, cd ea constituie
vd influenla'genele
viata.
un mod efi-
q ideavdI
lr
D pSCIFRAREAMISTERULUI VIETII
lnpbgerea celulelorqi a genelor
Pentru a infelege cum vd puteti influenlagenele, sd incepem prin a analiza dintre
prin urmare, c-hiar gi i-
. Qpersoand care cdntdreqtegaizeci
de kilograme este alcituitd diu_ap_roxi.Eq_*aJiy4lzeci
dgJnUp,ane..-de--p.,elule.umai acest numdr e deneimaginat, dar Si 4qa1_curglnzd-t_qrstp faptul cd
_998trn9__qqglesql__99n9,_p"U_gflevacxcep.tii.
Qor.pul este alcituit din numeroase pdrfi
diferite care aratd gi functioneazl foarte diferit.
Pard-urryhiile- r-pielea qu aibi preamultein comun. $i totugi toate sunt alcdtuite din celule
28
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 16/94
Coour, DrvrN el VInTtt
care au in.principal aceeaqis.truclur-6$i -func.tie.Ba
mai mult, genelecare determind funclionarea aces-
tor celule sunt, de asemenea, dentice.
Iatd o simpld explica$iea structurii celulare. fn
se4Jrul fiecdrei celule existd acoperit de
o membrand (a se vedea Figura 1). sunt
u. Dac[ ali reveni de la existenla
actuald Ia origini, ali descoperi cd aliilg*ep-uJ qa o
udcacetuld (un ovul""fertilizat). O celuld fertilizatd
se-divide ndoua""doud-in."patru, patru in opt, opt
in gaisprezeceqi aga mai departe. pg- gr-
clusd-aqesfui -p-Lepes, incep sd se--di&-
rentieze $i sF se specializeze rrnele devin mAini,
Figura 1
Structura elulard
30
Dnsc l rnnnnA MTSTERULUTrETr r
altele picioare gi altele creier sau ficat.
$e-dividd n uterul matern timp de noud luni pAni
cdnd, in momentul naqterii, un bebeluqajunge si
aibd aproximativ trei trilioane de celule.
D-esigur, 5 c.snJinua_$*dup.a
Aceea, dar subiectul care ne intereseazd pe noi
honudeic-(ADN), substanla pe care o numim
ADN-ul este alcituit din e, sugrgf€lclp
Ag-estora vdnd molecule ale cdror nume sunt abreviate sub forma amtnu-lit-ere.:A-T, _-C-'$g. Acesta
este gi se considerd ci el
ceh'le-qglane confine
esemenea litere. e depind--literal- q-e=nJee titin AT)N-rrl ostru.
Faptul cd informa[ia continuti intr-o unicdgend este identici cu cea conlinutd in fiecare din'celepeste qaizecide trilioane de celule individuale
din corpurile noastre inseamnd cd
a crea o alti fiinti rrrnpnfi. "apare_qi-nttebarens4iord. Dacd fiecare celuld din corpul umanqautine*irlfarmatiite-necesare-rrietii,
p;tr? Tearatic, nu-arJlposihil ca o celu]S a pdrului
{9-l-qriinfx=o-zi$i si fie o ;.l.tld"
i;i-ii fi;""fufe
31
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 17/94
Conu l D tv tN e l V Ie l l l
a inimii sd se decidd sd fie o celuld a unghiei? Tot
aga cum g,cpuflq9-uu--set,conqp-let e
date, ea posedd nerent acestpotenfial.
' Se considerd cd gcnele din celuleleunghiilor e sau li-sa-aciiY-*
,starea-de-,ung;bie", n timp ce t.qa.tecelelalte pqsi-
bjlitdti e-rr- f,sst** dezaatiy.ate.-".au--oprite'
tgimecanism, J-q pgrgurs*1il-pro-qesului
dg-d|{i-ziune. celulard, dintr-un ovul fertrlizat,
qel$efe +oastre eilne. e
rggpe-elA-fdrilbaterc-acestq reguli.
Mecanisnul de a(:tiv8re dezacfivare
e din fiecare nucleu celular depoziteazd
o mare cantitate de informatii, inclusiv. instrrreti-
se referd la aceste instructiuni ca
e. Cdnd sunt activate sau
dezactivate genele, care-SaLinxQgp-e- . pa
u-ryunqdr? g[e sun -
g+Lp-pcdqade-.de--tinn. Cele care controleazd
cregterea sanilor sau a pilozit5lii faciale la puber-
tate sunt un bun exemplu. Cdnd copiii ajung in
aceastd stare, gg4. a
bgryqsnda gi care inainte se sfleu in -shre
pgsivd QguJ-apum ctivate. Drept rezultat, bdielii
Duscr rnnnnA MIsTERULUIIET IT
devin mai masculini, iar fetele mai feminine.
$-ec_onqidertrcdat6t i
. Mulfi oameni de gtiin{d
terul. dispozitiatSi comnortamenh'l unei persoane,in timp ce se concentreazdasupra qed-ului in care influenleazd eeqgle.
-.devjlf estedoar o rpnte-i, dgf.-e_ucred cd ea va fi con rmati
num areo
ipotez6..Cu aproximativ pahuzeci de.ani il urmd,Frangois Jacob gi Jacques Monod, doi oameni de
$tiintd care lucrau la institutul Pasteur din Paris,func$ie"-fu rf.e qsenlnd+oar.e unui
asemenea mecanism in trmpul unui experimentasupra E. eok, o bacterie care de obicei existd inintestine.
Bacteriile E. coUse hrdnesc n principal cu glu-coz[. Cdnd atAt lactoza, cdt gi glggg4a suntprezente, o alee in mod exclusiv pegea
din:rma e:rperimen bacteriile nu aureactionat deloc la lactozl cdnd Ii s-a oferit impreund cu glucoza. in urmdtoarea etap6,.li-.ea-oferitdoarlactosd. La furceput bacteriile nu s-au hdnitdeloc, dar la scurt timp, au inceput sd consume ac-tozd gi sd se inmulteasci.
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 18/94
Coour,DrvrN l Vrnrrr
Unui om care nu este expert in domeniu, acest
lucru i se poate pdrea evident, dar pentru un om
de qtiin 6 este o revelafie. Prin experimentul lor,
Jacob qi Monod au sperat sd determine daci-ahili-
-Jacto-zase*dob6n
dlrLac-e-baqter-i*ile-iaee-B-sEprimeasci-Iacto,z5*sau
degaesie pre"enti de ta in . Dupd multe inves-
tigafii, au ajuns la concluzia cd
. Cu alte cuvinte, ac e1 ileE**c-oLp adeapro-
duce enzime care descompun lactoza (lactazd).
Cdnd glucoza era disponibild, gena producitoare
de enzimi era dezactivatd,dar cdnd numai lactoza
era disponibilE qi bacteria trebuia si o digere pen-
tru a supraviefui, gena era activatd. i-
cr_$si.d_egr-,qbil nd
-atu$-gtpasi.yil. ceasta a reprezentat o descoperire
extraordinard in ceea ce priveqte infelegerea
noastrd referitoare Ia gene.
Ce cod se aflfr inscrig in genele noastre?
Iati o prezentare generald a modului in care
funclioneazd genelenoastre. Bogifia de informalii
confinuti degene este codificati in ADN-ul din
celulele noastre, la propriu, gi nu la figurat.
Ag-auqxi4ativ-cincizeclde-ani-in urmd, a fost
fdcuti e descopqrire extrern_de.jmBpr--tant6:Aceasta nseam-
nd cd totul - fie spori de mucegai, bacterii E. coli,
Dnscr rnennA MIsTERULUIrETr r
plante, animale sau fiinte umane - Fr. I.hitatea*.de hazd a
tuturor fiinlelor vii este ; S€UaIedetermindfuncfia celulei; gi re"r.rgle pereazf pebaza principi-
Agea.st?r_qo-nstituie. toate
re_si e"pUternicLfatd de animale cum arfi. cdinj_ga1f.J-isici.Deoarece otul a iworilt ini-tialdin aceeagisursi,
Aceasti informalie a ajutat ulterior oamenii degtiin 6 sd rezolve multe din misterele vietii. Amreugit chiar sd decodificem4Bnetreumane. Aceasta,la rAndul siu, a condus gi la alte descoperiri
, e.sjg._dgpg r gl*-E_5pi
lqngrme.'
D-ac€-am-pu-tpalaia-un fir cu diametrul de unmilimetru in o sutd de bucifi, ar rezulta fire at6t
de delicate, iuc6Lsar- sfirama h_o-adier€-de-xdnt,
$ ar-f,i_de o_suta_de__qfi*m_Ar--gto=F
dec-at-a-spfualtr"deADN.Pentru a putea inlelege cdtde mjnusculeste,r*mggg4ile q4_qti_Uqt-ee_se
ilor
35
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 19/94
Coour,Dtvrr . l l Vlnln
dqa$llitn din Sas. miliarde de oameni. Ar^ g-dntiri
n9-as-trle_.es ei4finitezimal de mic6.
Permitefi-mi sd mai menfionez cdteva fapte
pe tine nte. C+e&leconstituie .$ngf fu glii, elemen-
tul-cheie care faceposibild transmiterea viefii de la
o generalie la alta, qi cglule*le eprezintd unitatea
de bazi a tuturor lucrurilor vii. Dupd cum se poate
observa din Figura Z, ADDl-d_are_la d un lan
lung, alp.[hr-it'"din csns.t"i-trritedintr-o
cgnqb,inatie-complexd--de"."qh i.
in mod caracteristic, cele doud catene formeazd o
s:liraln eliptic5--orientati spre a care
seamdnd cu o.-scari numit6-"dublu-helix. Aceste
catene e la distanle regulatealcdtuitedr-n"patru.,su-bsJ.anlhe-.chirnicp.
din orice organism
estg.ilrggflse cores-
punzdnd"treptelor"
scdrii pe baza a patru ,,Iiterechimice" - A, T, C qi G, numite -Ade
.$Lglgnfge. Cele patru baze
e - adenina cu timina gi citozina cu
guanina - gi acesteperechi se aldturd celor doud
catene de fosfafi pentru a forma dublul helix.
Acesta esteADN-ul saugenele
noastre. Ic-qx$inuti-*in €pne, cunoscutd drept informa$ie
geneticd, este echivalenti cugi, dacd ar fi printatd sub
forma unei cdrti, a"-"@e,
fiecare*pu"o.mie.de,.pagini.
Dnsct rnen tA MTsTERULUIIET r r
figura2Structura enei(ADN)
ADN-ul reprezintdcombinaliaapatrubaze adenind,imind,citozind9i guanind plusdoudcatenealcdtu-ite din zaharuri i osfali.
Adenina se combind cu timina 9icitozinacu guanina orm6nd perechide bazd ,,treptele" cdrii n spirald,cunoscutd ub denumirea e ADN.
Adenint
F - fogfat
Z = zehtu (dezoxiribozd)
Faptul cd unui organismviu atAt decomplexprecumfiinla umandeste*dete;rmirratdje
peL{rlleze_.p$pr-ceeste-ximitoaxe.$i mai uimitor este aptul cdtgra gexeticrl_de]sz,[a tuturor organismelor,de acei mai minusculi microbi la animale exbremde
36
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 20/94
Coout D lv rN l l V tnT t r
complexe,egle--id-e-niici. e fapt,
. r. Organismele unicelulare, cum ar fi bac-
teria E. CoIi, fianctioneazdpe baza aceloragi prin-
cipii de baz6. a gi fiinlele umane, care sunt alcitu-
ite din peste qaizecide trilioane de celule. CeI mai
uimitor din toate e insd faPtul cd a
uqjsJascopicn-a.ADN-ului c
in-f-o*rmatieB-e"netici.
Diagrama de decodificare a ADN-ului
pemite identificarea ProteinelorCdnd am inceput studiul genelor, am fost intro
stare de uimire permanentd. Indiferent care aspect
al ADN-ului il analizam, erarn surprins de natura. Cun e posibil, m-am intrebat
i ? Reflectam mereu la
asemeneantreb6ri.
a fost descoperiti
gi de atunci cercetarea orientatd in direclia
descifrdrii misterelor vielii a*avansatatAt..derapid,
incdt acum putsnq* desodifica tiparul inscris in
ADN - codul genetic al bacteriilor, animalelor gi
chiar al oamenilor'Dar ce este mai exact acestcod qism -il-putem
_inlprerr$5 c
c94gt_i_t14g--qttfl*drltr-e--99le--Ear"-i4lsr 4$qsub
stanle- dlo- -g-oJp-{-89 tru' Nu este numai un
Dnsct rnenpA MTsTERULUTr ET r r
element structural, qi se gdsegte gi e
noastrd. Cu alte cuvinte,
P-roteinelesunt alcdtuite din i
. Trpt[de-proteine creat depinde de c aceqti aminoacizi.
combind in ,cuvinte" formate din trei litere.Deoarece adenina (A) este complementard intotdeauna cu timina (T) Si citozina (C) cu guanina (G)- chiar dacd uneori trec de la AT la TA sau CG laGC - ne referim la
"cuvinte"numai dupi prima
literd a perechii. iu-
"gqy*Aatul'_fopqgt__dinlf-ei
LtereATG, de exemplu, ileaqr_q__qllrcilqa- _ft"eptelescirii. P_e azadi.agramei--de--decodificare. lin figsl'a 3, a.eeasti
e din combinatiilc delazd alcdtu-ite din trei litere rezultate prin aranjarea lui A, T,C qi G este cunoscuti sub denumirea dq cod
89rPjic.Cele patru baze A, T, C qi G sunt precum alfa-
betul gi cei trei aminoacizi rezultali formali dintrei litere sunt precum cuvintele dintr-un dicfionar.
stutandni, de exemplu, este exprimat
sub forma ,,cuvdntului" GAA sau GAG. P_tindia-
&rama din Figura 3, putem decodifica teoretic
lu-fgxna#aapletica a fiecdrei creaturi vii.
3839
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 21/94
Conul Dlvrr .ral Vto l I t
Pentru a simplifica lucrurile, iqgffiip-eti-yd i
celula.-vr-eas6"l,aea"9-9*vi,s-e-..dlrceacolq;.dgg-c-bul.e
iqcepp*sEimplemeuteaesarcina exact 4qe_gqlg,"gi:qydtat. o reprezinti genelesau ADN-ul,
Figura3Diagramade decodificarea ADN-ului
O combinaSe alcdtuiti din trei litere provenite din celepatru baze (T, C, A $i G) specificd un "minoacid.
Dnsc l rnenoA MIsTERULUTTETI I
i ii - informalia geneticd.Dar o carte este doar o carte. Indiferent cAt de
delicioasd e refeta prezentatd, nu ne poate potolifoamea. D*ae,f,u apliri- releta pentru u p"Lp*u'acel fel de mAncare, rdm6.ne o imagine dintrocarte. Aici intervins hrrf,.it4xrrlARN.ul rle fransfel(acidul ribonucleic). ARN-ul de transfer se duce laADN, a inscrisd acolo printr-unpr-o_qecunos ut sub formd dg_"trans teJe]5i:9g_lizpazq__pfgtqinepe.*baaa acestei copii folosindasin-o_apiziica ingrediente. Apoi p_r:qteinelernde_pli:qea.c--nlxncfl-g-efulei.
Genele care regleazd mecaniemul
de astivare/dezachvarcPentru a inlelege -o"anismul*.,de.,'-a_eti_
vare/dezactivare, trebuie mai int6i sd cunoaEtelireluUnnns$anfuLproteinelnr. Proteinele reprezin-td a fieearei_p1_e_4lurivii. liald a alimentatieinoastre, sunt clasificate in-_dpnenful_Sliinleiggtrifiei ca unul dintre gqrgBl$den.ti impreund
. Care este relafia
I"psagina$isla"*o^ . Fundafia, materialele deconstruclie gi mobila - tot ce are o formd defini-bild - sunt alcdtuite din proteine. ftas_ 4qile umplueoluril.g,*din1.re"_.materialele.. de. -construclie Sipeteig4z.a_ctrucjwa.Qgrhqhrdqe'tiioferdgrle*r$a,exact ca gi
404 l
c A G
fenilelanini
fenilplanindleucind
leucind
valini
vel ind
valind
valind(start)
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 22/94
Cooul , DIv l l , t l t V teT t I
,Atrai inseamnd a locui in aceastdcasi. Chiar
dacd avem o rezervd de'energie qi gaze qi
materialul izolator necesar pentru a umple
golurile, numai acesteanu alcdtuiesc o cas6. Mai
intdi avem nevoie de pietrele pentru fundalie 9i de
bdrnele pentru stdlpii de rezisten$6, avan, podea
gi materialele pentru ziduri. Proteinele au acest
rol. Ele -nu alcituiesc doar strrrctaua."podelele9i
perefii-caser"--ei+i apara'hua, cum ar f-i aspiratorul
qi magina de spdlat, ca qi vasele de gitit,
ustensilele de bucdtdrie qi farfuriile.
s6 pro_
d,fglr qi I-ner-qdieu -eleolosite pentru
a le produce sunt . O;ganismele noas-
tiuuri de-aminqacizi. ". fue&te.a-optuntcunos-
cute drept i. CPPPqz-itia34L+o-
acidi de-porc.sau vitd, de exemplu, este
diferitd de cea uman6. De aceea rebuie mai intdi
sd descompunem carnea de porc sau viti cqn-
sumatd Ln-aminoacizi gi apoi-sEi-reconstituim in
Froteinele necesare'4eatru *a-"'alcdtui oasele,
m-g$-chjr..-.-epi-dgurragi-o-rgauele,pebazainstrucliu-
nilor date de genele noastre.e noastre
sgqr.eje,. e-mem.,en-e-a, impor-
tenlsP-rgteinele constituie o-parie-.-impontanti a
mecanismului de activate/dezactivare. Pentru a
ilustra cum functioneazd acest mecanism, astfel
Dnsct rnennA MTsTERULUTrETr r
incAt sd vd puteli da seama cum se aplicd el incazul-eactivariigenelorinactive, voi apela din noula experimentul prezentat anterior cu bacteriiE. cok gi lactozd condusde Jacobgi Monod. Figura
4 prezint1 modificarea care s-a produs cAnd bac-teriile E. coli au trecut de la consumul de glucozdla cel de lactozd. Partea superioard a figurii (A)arati bacteria cdnd aceastasehrdnegtecu glucozi.Cdnd glucozaeste prezenti, oarespeciald (represor) p_lodusdde rcgle_t_qareeste atagatd de partea din gend care incepe sdciteascd informalia geneticd (operator),
din-cplS.-de.aeelunef,.Cu alte cuvin-te, gqaacste-dezaeJivatS*
Acest lucru ssfs gimilar modului incare c[rfilesunt linute in unele librdrii invelite in folie de plas-
tic pentru a impiedica cumpdrdtorii sd le citeascdiaainte de a le cumpdra. Chiar dacd gdsili carteape care o cdutafi, nu puteli sd o citi,ti decdt dac6indepdrtali folia de plastic. Cartea e acolo, dar nuputeli sd o citi,ti, exact ca qi instructiunile dedescompunerea lactozei in genelebacteriei prezen-tate mai sus. Dar__cand_glucgza nu mai esteilisponibild 9i bacteriile sunt silite sd digere lactozil.penttu.a-ob$ine.:rutrie-ugi, *s __ qq{ifigi_a$acum-esf.e-ilushallr a_fieurii CB),
sE-c_iteasci-inforaqaEa._inlB),represorul se combind cu lactoza, astfel inc6t numai inhibd operatorul, ingdduindu-i sd inceapdproducerea de lactazd. in analogia noastrd cu
4342
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 23/94
Coout DIvrN l l , VtnTtt
Figura'4
Mecanismulgeneticde activare/dezactivare
A" GLUCOZA ISPONIBII.A
+o*ort_l
geni pre
ducltoare de
Iaqtozl
r|&r
geDI
reglatoale
B. I,ACIOZADISPOI{IBtr,I"GLUCOZAABSEMA
gsnf
Bepresorul este atagat
de operator,impiedicdnd sinteza
ARN-ului de transfer
genetic sd produci lac-
geni pc
ducltoare de
ADN
It
ARI{ de
fi'ensf€|l'
IY
proteint -11 taz6.t to
ropnesor (factor inhibitor)
44
Dosct rn lneA MIs T ER U L U IrETr I
librdria, folia de plastic a fost indepdrtatd de pecarte, astfel incdt sd poatd fi cititd, gi gena e acumactivatd.
Cu alte cuvinte, degi
cqqt&te.rast4_de_._infomafii, qglt_u4gg&.
zime,care suntectivrtateaqelubn. In acelaqi tirnp ins4 lmqpiedici
u$UepA^r-ateleqbqCgi de aceea gegedsjenii au inceput sd-l numeascd
IOM. E $rerimentul cu glucozVlac-
m_qd_l+-e".TeLt_age_sst[fictie.
Pentru a erplica acest'fenomen, Jacobgi Monod au propus gACIdstd
produc proteine, ca gi
care inhibd sau dezinhibi gena. Aceastd- ipotezd Ma-gr-_€ e._eur-pgcut6
q__QpgryS". Jacob $iMonod impreund cu Andr€ M. Lwoff
auprimit pre
eptrecunoa$tere pentru realizarea lor gtiinfificd.
Mu$umitd descoperirii lor, cu totii suntem maiaproape de analizarea potenfialului genelor $i, incazul activitdlii mele, de modul in care putem
45
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 24/94
Coou l , D Iv IN R l VIn l l I
activa genelebeneficepentru a le face sd ucreze n
folosul nostru.
R€B4ii chimice care ffr lrrdqcge.Eaneatin
frinta noasffiMulte persoane au-im. resia eronatd ci genele
sunt doar hansmise de Ia pdrinte la copil 9i nu au
mare legdturi cu viala cotidiand. Acest lucru nu este
deloc adevirat.
a viefii noasfuegi, dacd sar oPri
dbToLce-se+ehece n corPul noshu e
Lge-cFil9-t-_-c-huqi9e.r putea pdrea neinspirat sd
descriemviala ca o reac$iechimic6, dar din punct de
vedere gtiinfific, acest lucru este corect. Un bun
exemplu il constituie cd pe care
oamenii o manifestd uneori ia momente de crj.z6.
Sunt sigur cd aF auzit de persoane care au fost irr
stare sd ridice obiecte imFosibil de grele in caz de
urgenld, cum ar fr un accident sau un incendiu.
4.eare-ssle-n-mpdqogqal-eap.abilsdridicecelmult cincizeci de kilo8Eamevg..ndiqa brusc o sutd.
ea.atribuieaceastaqruZgl.ql-R-9.*pladpe.
Etslstin cd orice este posibil, dacd fJ doregti sufi-
cient de mult.
penfuu a face posibil acest lucru, nrr putem fapenimic, indiferent cdt de mult neam dori.
,
lglgq4g-q99lq-qs-c-sqs+4e -pr-qduda-dsaregntitaE-uficiente-dQ*energe-penhuridica
Dnsct rn .nnnAMISTERULUIIET I I
qincizecide kilograme lorsd producdde douF ori mai mul-tdenergie. De fapt, fiecare proces al viet'i este rezultatul reacfiilor chimice care audrept scop s[. . Aceasta
inseamnd ,ahdi".a substanfelor chimicepro
fuc$ucactilchinice^ Din punct de vederebiochimic,acestereacfii sunt teoretig similare celor care consti-hrie procesul pe care il numim viatd. Existd insd o
ta-orezulbm.ulne-shrsi-e,,,,,,,,,,,,,,,,e.1e-dbbo"uana-chimicd.Reae&iile hinricedin aceastadin urma pot avea
temperaturd, presiune, aciditate, alcalinitate ridicatd.
parte, seproduc ntr-rtn tt'editt foerf.elormella-tem-pel0tUfa -A-o-rpulur,eorune.-uo.mal54iin*stare-neu-
Ua. . Degi nu _gUDt
-gpegifice pentru a asigura desfdqurarea in bune
deri cd duce la cregtereahipertensiunii. De fap nurealizeaz\ acest lucru singurd, ci produce hormonulangiotensind, care cregte tensiunea. Asffel, confooleazd cu adevirat hipertensiunea cu ajutorul unui
47
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 25/94
Conul Dtvtxnl VroTI t
hormon subordonat care actioneazd n locul siu.
F-act cqe.incuietoare $i cheiaei, substanla
e leagd orice enzime Ert'e*redelerqipate -enzimaA intrd in relaf,e cu a, enzimaB cu b g.a.m.d.
Enzimele pot si-gi aleagdsubstanfapartcner6
qi prin aceastaeste posibil ca rnii de
reacfii chimice sb aibi loc simultan in fiecare celuld.
O altd hdsdturd a enzimelor e . Sd pre
supunem,de exemplu,cd o celuli hebuie si producd
o anumiti substan 5. Daea,deia posedamaterialele,
prezenfa-unel e face posibild producerea sub
stanfei necesare
de-@- r-nnod- normal. Anidonul singur vardm6ne amidon gi dupd un an, transformandu+e
doar heptat. $i totu$i c6nd este ingerat,
uJneroase-Iee$ii4hirnice,in doar-cdterza'ore*penlru
tg-hP--s-eSe
ar6.
Une-lepersoanLau falsajrqpEesteca, dupd ce cor-
purile noastre ajung la maturitate, nt. au loc prea
multe schimbdri. ln fond dupd ce incetdm sd mai
cregtem, nal$imeaqi greutatea noastrd rdmAn de obi'
cei destul de constante. r,
Lit.cw-s *,s4ngelui rnui_qt$i_seezintege*e
-ffi*uUq*iesaotesute de.nliliarde p.g+i
IlFlqeip-en@ $-hlazuitegre,e@i
48
Dnsc l rnanpA MIs T ER U L U ITETI I
gelule.--sesgine. din rinichi, ficat gi inimdcu o vitezd nem6-
suratd. estecunoscutsub denumireade
$lelg loc ilult mai rapid decAtneam
gi dezintegrareag__b.c_p r cuviteza firlgerului ej4teriqd
r.
, cu puterile lor aproapemagice,sunt
Prin urmare, putcql_con-
{o-a in mod ndirectexzimele. dintre lucrurilerquaeuloase-care-senffindd iujur.ul:noskrt.
determinate de-
, care a rdndul lor determind
c9l-e-96-su$innff st u€ru.Doudexemplemi vin acum n minte.Cdnderam
.student,nige-celWdri__hdi$ti plini de viafd careurmau o pregdtireascetici riguroasdobignuiausdcoboare in adipostul or din munF n fiecarenoapteeFpeheacdn disfuictelep. cenl qi se intorceau nzori siqi indeplineascdndatoririle. Unii aveauoasemenea nergie ncdt puteau rezista asffel mai
multe zile a r6nd.norinf' de e peheeeera suficien-td ca sd-i mpiedices6 simti weo urmd de obosealdirn ziuaurmdtoare." ecelasi*mgd,nii.asistentidinlaboratorulmeuaalJetargici gi nu rdspundniciunuiindemndin parteamea de a muncimai cu spor.Dar
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 26/94
Colu l , DIv I t ' l el V IoT I I
cdnd.sunt.ne-,cale d faci p-descoperire de renume
internagional in cercetarealor qi .aee-as a-.iunge in
centrul atenflei, vqLmrrnci-Loatg"-no-aptea6rd sd se
pldng6. , nu se mai simt
obosiS,deginu beneficiazi de suficient sorln.Cdndtrebuie si ne htelnim cu cinevape carenu
dorim sd-l vedem,ne simsm picioarele ca plumbul qi
ns mi$cdm fdrd elan sau chiar ne oprim. Pe de altd
parte, cdndsuntem pepunctul de a ne intalni cu cine
va care chiar ne place qi wem s6-lvedem,ne simfm
picioarele atAt de ugoare, ncdt nm putea aproapesi
zburdm.
Aepste-menifpstdxi-f-iziq-e* ar fi impo
sibile fdri acf,unea mai multor e diferite, a
c5ror vitezd de producf,e este controlatd de e.Prin urmare, aceste enornenehebuie sd fie cauzate
gi de mecanismul geneticde pornire/oprire.
Sd luim
peste noapte ca urmare a unei traume psihologice.
lagul. O asemeneaschimbare bruscd qi &amatici
trebuie sd insemne cd e care-regi'eaza-ctp$terea
cauzeazdU_pq-p-d9ryq4. Genele nlluenfeazd evident multe
din fenomenele izice zilnice.
in urmitorul capitof v66 anqliza mai atent
alestini noaqtrepsihicegi vom iden-
tifrca uooduri prin care ne putem influenfa pozitiv
genele.
ilCuu SA NE ACTIVAM
GENELE
Rolul gdndirii pozitive in hezirea la viafi agenelor benefice
Evident, estemai bine ca unele genesd fie ac-tivate, in timp ce altele e de preferat sd fie dez-activate. in mod ideal, genele nocive ar trebuidezactivate qi cele benefice activate. ap-ogitivd, duf5 pnrerea.rrlea, reprezinti o solulieimportantd.
Conceptele de gAndire pozitivd gi negativdsunt acum atdt de familiare, incdt fraza,,gdndegtepozitiv" a devenit parte a vocabularului nostru zil-nic. in viald insd se intdmpld atdt lucruri bune,
cdt gi rele. Nu e intotdeauna ugor sd menfii o ati-tudine pozitivd cdnd lucrurile merg prost gi uniioameni se pot chiar intreba de ce se pune atAtaccentul pe aceasta. Pentru a ldmuri diferenfadintre cele dou6, sd compardm gdndirea pozitivd
51
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 27/94
Coour, DIvIN el Vtr l t I
gi cea negativi din punctul de vedere al entropiei.
Ce se intdmpli cAnd'addugati o picdturd de
cerneald intro gdleatd cu ap6? Cerneala incepe
imediat si se disperseze.De ce nu se adund in
schimb intr-un loc? Acest fenomen are implicalii
cgnsiderd.-c-E erge n JnOdnatrtral insfre de-ol-
saniuar.e*;i-degradarc.Acest fapt este cunoscut ca
lqea . Departe de a se rezu-
ma numai Ia cernealE, d este
recunoscutd ca oregulS--genffal[ care se aplica
lulqu-matedelejn-1nfxe$rl-edu. Deoarece sun-
te_m,--d-e--"aggn_e_uga,. , suntem
suDUglin-nod-autom-at-asesLe-iIeSr.D-is-tnouqen-
tul nagterii, e.U-nicul motiv posibil de conceput pentru aceasta
este e;f,sten{a.4Eoelor din noi care in mod natu-
ral gravite azd cdtre dezorganizare.
capacitate maximd,q4rlq'qzq
it--^-sd--normd-inp-e,, e noastreucreazd en-tru a ne menline in via 6 9i pentru a irnpi.gdiaa
entrgpia--erescendd.Cu alte cuvinte, ip_oate_$_-vdz_ut-g preluareq prgceselor cgle*in mod
p-atulalgravite-a-z*4"dtr:e,-uoarte".si-deuadareoriealareajorgdtre-odine, Acest fenomen este
cunoscut ca reducerea entropiei. De exe-plu, un
Cuu sA un acrrvArr,rENELE
dicfionar are un rol specific. Dar dacd am rupetoate paginile gi le-am imprdgtia prin incdpere?Volumul total de material care alcdtuiegte carteanu a scdzut, dar nu mai servegte funcfia unui'
dicfionar. Aga se manifesti entropia. Dar dacd afiaduna toate paginile gi v-ati chinui sd le lipifi laloc, dicfionarul ar reveni la starea originard.Aceasta este reducereaentropiei.
e gi cnzimele produse-la co'nanda lorjo.acd uLrol ei.Qind 6fi11sflrn-narne de nore, de exemplu, pI]tpfng este mai intdi d iqgmnonenfi gi acegtia sunt apoi recombinati inproteina umand de enzime sub comanda genelor.
intimp c -_o*Igdqggre__A_qi.
Daci aplicim principiul_entrcpiei asupra con-g4adi'e _pozitivd gi negativd, este
potrivit si socotim cA Senftgg_pgel{y4 conduce.la reducerea entropiei, iar gOndirea negativd lacregterea ei. Vefi afla de ce, in studiul legat deinfluenfa rdsului asupra diabetului, ce va fi
- prezentat in capitolul urmdtor. Daci gAndireapozitivd conduce a reducerea entropiei, agacumpropria mea experienfd m-a fdcut s6 cred, atuncialegerea de a gdndi pozitiv sau negativ este com-plet diferitd de cea legatd de ce vom m6nca -
dulce sau condimentat. ln cel de-al doilea caz,edoar o chestiune de gust gi nu are un impactmajor. Atdt timp c6t nu facem excese,putem sd
53
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 28/94
Cuu sA tp acr lvAnr cENELE
dupd care au ascultat fie o lecturd lipsitd de haz,fie au urmirit un spectacolde comedie Ia televi-zor. Apoi li s-a servit masa, dupd care i s-a estatglicemia dupd masd (postprandiald). in primul'
experiment, ce-i*car.a_urmiriseri_lectura_prezen-tau o cre$tere cu r2g mg/dr a nivelului degliq_q_pie,e cdnd cqi"- a-
o cregtere-de-numai 77 mg/dl.Am repetat experimentul qi, din nou, cei care seuitaserd la spectacolulde divertisment prezentauo cregtere semnificativ mai redusd a glucozei insdngedecdt ceilalli.
RAsul, dupd cum a ardtat studiul, are-ln_efocthenefic asupra nivelului de glucozd din s6nge.
l-e-pcoperit i. in prus, o-ggnd pe care am
identificaLo ca fiind activatd de r6s, ggg+_I^e-cJp-
epzimei-adenilet eielazd, care joaci un rol impor-'tant i l98..-glisemiei. Acest rezultat s-arputea dovedi util in menlinerea adecvati a nivelu-lui glicemiei la diabetici. na" rmplfcalllle au foqt
-qqb-s€i-mari' n"*" o"iffie igwdit-seemotia pozitivd u
Bengt_ic.Aceste descoperiri au fost publicateinjurnalul ,ingrijirea diabetului" din mai 2008 gi in
jurnalul"Psihoterapia
gi psihosomatica"din 2006gi au fost prezentate de Reuters in toatd lumea.
55
Conu l DrvrN e l V tnT I I
mdncdm gi hrinitor, gi gustos. Lceea -ceprivegte
sendirca-ne$tivi insd, optiurea pe care o alegem
va avea cu siguranld . E evident care
s , i ntimp ce gauairca-regativd va acqg-Lqt a
lh-exp nt pe care -am pus in practici in
qggl-_2003a condus la dovezi gtiinlifice care au
sugerat impactul benefic al gdndirii pozitive
asupra genelor. Pe baza faptului ci genele sunt
activate sau dezactivate de factori fizici sau
sg_Dl-de=* gemsnea- inopll.=c.agiu-activ.ar ea sau
dcaaciiva-reagenelor. Mai exact, ,cum ar fi
e, pe cdnd fast-qrii negnfivi, cum ar
f i a
Fto.peazd sau d_ezactiveazd codurile genelor
ben_efice.Pentru a-mi verifica ipoteza, ne-am reunit
forlele cu gigantul din domeniul industriei de
divertisment din Japonia, Yoshimoto Kogyo Co.p--e-ntrua- stu"dia (un indice al
emo$iei- ozitive) asupra evlrtesiei,geLelor. Ne-amconcetrat in specialasupra i in care rdsul
in-flt4gUt_e_e_z_64jy.p- ul-e-.ghrcozddin sAnge la per-
soanele cu diabet de tipul 2. in studiul nostru, am
mdsurat glicemia subiectilor care nu mdncaserd,
54
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 29/94
Cooul , DrvtN el VrnTIl
Cend vezi asPectul PozitivDovezi anecdotice ndicd, de asemenea,efec-
tele tangibile ale unei stdri mentale pozitive sau
negative. , o$a cum am
menfionat anterior, e face
ca-tolpanil-noetru sd albeasci-p-este--n apte,
care in uqqdnJgf qd-eI-Jqgc.9 -l,taai pulte
aecide ani. Dar ce lucruri uimitoare s-ar putea
face dacd am putea folosi aceeagi gend-jntno
dirceli-e-.-pozitiv6?Problema, desigur, este cum.
atunci e-lo$c ca. opusul, care sd ne faci
foarie'".Jericiti,, "-si --activeze-.,gnnde - pozitive.
Deoarece genele noastre lucreazd in fiecare
minut, in fiecare secundd fdri odihni,
nqgll.de-bucurie. Secretul constd io u"*""r"
gAndirea".pozitivd.
Trebuie sd aplicim mai mult gAndirea pozi-
tivtr in timpul-pe*ioadelonditicile*+Ldureroase,pentru cd atunci ea este cu adevdrat necesard. E
mult mai ugor s6 gdndim pozitiv cdnd lucrurile
c6nr -ne co-nfruJstdlq u- -eitua$ie
. De fapt, probabil cd nici mdcar nu avem
nevoie sd ne preocupdm de gdndirea pozitivicdnd lucrurile merg bine.
Vorbind din experienfi personald, oamenii de
qtiinfi se confruntd adesea cu situalii dificile in
timpul proiectelor lungi de cercetare. Nu e
56
Cutrl sA tu acttvAu cENELE
neobiqnuit Ei* te_la$L_rcple$it. de-_seniimenle
&-ep-c"Si"aenutinti. Ideea e sd cdutdm rnorrlrrrldsa--evita sd ne lisdm descurajali in asemeneamomente'
. imireamintesc cd 6 are dou6
. Sd ludm de exemplu,
tr-eti---asupra : vd impiedicd s6lucrafi gi conduce a dificultdli financiare. in ace-lagi timp insi, pggrJ.g* pezitive, de exem-plu vd ajuti sg apreciafii_perspanele specinle dinvielg*dumne.avoastrd sau v,aa:fgrAtim_ppentru avd g0ndi la lucruri la care nu afi putut reflecta
din caruza unui program de lucru incdrcat.Probabil cd afi auzit cel pulin cdteva pgpg 11idespre cum o maladie gravd a schimbat viaia
de a-avea-incredere.-gi de a fi
Trebuie sd vedeliplanul mai larg gi sd vd dafi silinfa s6 sesizati
-lahrra-partivi a tot ceea ce se intdmpld in pro-pria via 6.
acest lucru vi se pare imposibil, r4gpun-sul--d-Ir-qq9gy9.4stra-refle-cta- e
. giiinta folosegte gdndirea rafio-nald. Deoarece gtiinla a avansat at0t de_dranqeli.p,o_amrcnii ro-g&isnuit sd incerce s6 ralionalize?e
D t
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 30/94
Cooul Drvrn e l Vrnr r r
. G-64drr_ea--_.sliintifisde bazeaz6, pe_poz -
tant p6nd la un anumit punct, dar nu totul dinaceastd ume e rafional.
Ceenele eprezintd cel mai bun exemplu.lor sunt pdrli ale unei lumi
microscopice, iWiZrbil-C- :l- ochiul liher. in plus,
aflate in corpul nos-tru, gi
i-p. Oamenii de gtiinld . Eposibil ca genele rdmase sd conlind istoriaevolufiei noastre sau sd depoziteze potenfialul
zvoltdrii viitoare. Eu cred cd
v
reli-onatului, pgtem percepe
trebuie sd pitrundem intr-o lume irafionald, ci,c4rutlu.5.n-decizii, m acele aspectecare nu--Lot fi explimte prin cqn as con-
d. AceastE abor-dare ne*p-oateajuta sd _ab-tgr_eUg_m_aginea otald,
chiar dacd pufin neclard. qA[dg9g_-*trozitivdconstituie din modurile de a ajunge la oasemeneaperspectivi.
58
Cuu sA NE AcrrvAM cENELE
Mintea are o influenfi ertraordinari asupraindividului
Puterea g6ndirii pozitive este adesea de-monstratdatunci eanr
un lucru e clar: joacd un rol indispensabil.Dacd,de exempl octor ii spuneunui pacientcd suferd de cancer,chiar gi o persoand oarte sta_bild emofional s denrimafli. pAnd decurdnd, doctorii din Japonia obignuiau sd nu lespund pacien ilor cd suferd de cancer, in partepentru cd metodele de tratament nu erau incddezvoltate, dar gi pentru cd pacienlii gdseau n
e. pxistn- _ _ r
mod evident o asemeneanformalie traumatizan_td. ConsimtiynA-+,,1 i - ^r.-^^r:-ay r -
dqv-enjt---n-o^rma,u doar a"to"iie faptului cdmetodelede tratament au avansatmult, ci si nen_
linSeca negtiinlificd pdrerea cd mintea conduce
funclionarea genelor gi autovindecarea,din cauzapozitivismului legie pe care se bazeazdcercetareaqtiinfificd. insd in acelagi imp, aceastdpirere nupoate fi socotitd falsd, a@,Aq,tg_a$-gg o poate-dovedi. i;@m*ulte_.rcge[_It_lstoria$tiintei. i; plus,filt;[t-rgr-qrigare gtim cejgafl.lenefig_e in viata noas_trd cotidiand, cum ar fi efectele nq_q.ditafiiei.sau
59
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 31/94
Cooul , DlvI l ll VInTtI
ale.*-ugasiunii, $tii&tific.Cnnceltul-aulsvrnd6pdriia existat din we
muri strivechi. Id-eea-este---ce- se vindeci
singur, dar un alt mod de a exprima acest lucru,
cr-ed--eu* g;:doneaz-a orpului sE sevr;rdece.Cu alte cuvinte, este previ?ql-cu
t. Nu se Poate
intdmpla nimic in interiorul corpului, decdt dacd
nu e deiainssds-iagene. Din fericire pentru noi,
existd nenumdrate opliuni din care genele noas-
tre pot alege; marele procent din fiecare gend
care nu este folosit deline posibilitatea de
autovindecare. Prin urmare, ceea ce este expri-
mat in prezent de genele noastre nu este defini-
tiv. Genelebenefice se pot activa 9i celenocive se
pot dezactiva.
Cu tofii avem gene care pot cauza potenlial
boala qi, in acelagi imp, gene care o pot suprima.
S-au c,gt---detelm-:i4d can-
cerul, cancerul; cdnd coexistE,
nentlnghilihr:rt. La fel e 9i cu celelalte afecliuni.
Asnectul mportant este . Qe$i-nu ute"^m
identif-.ipap-r-B9tic care au loc in
c-orp,m-pgipait-ya--gg,q care determini can-
cerul s-a activat in interiorul dumneavoastrdgi
incepesd producdcelulecancerigene.mediat ces-entdmpld" cest ucru, responsabil-L&nbu
.inhiharea*s-i-elininarea unor asemeneacelule
ir-rcqe gd ucrgze,p-eltindndu::va-senitogi. Corpul
dumneavoastrd e afld intr-o stare de echilibru.
60
Cuu sA r. lpecrrvAu GENELE
Dar, n mpmentul n. careacest"-echilibruestelul-bJuat, boala ncepesd se mprdgtierapid in corp.
Cancerule dificil de tratat din cauza*tactod care il cauzeazd.PjnA_Ce'
g_urdnd, ,de mediq, se consideraua fi declangatori, incluiiv alimentatia, fumatul,consumul de apd poluatd gi aditivii chimici din ali-mente, care erau toate socotite ,periculoase".Degi aceste substanfe pot intr-adevdr prezentariscuri, @ a ardtat clar ci
r variazd"..semnificatiude-fao_persoen i laalta. Aceasta se datoreazd cel mai probabil uni-citdlii combinafiei genetice a fiecdrui individ.
Am concluzionat ca urmare a studiului meucd motivul pentru care oamenii care nu
au fumatniciodatd nici micar o gigard se imbolndvesctotugi de cancer pulmonar, il constituie faptul cipoartd in ei genelecare determini cancerul. CAndacest factor se combind cu cei de mediu la care
'toatd lumea este expusd n mod egal, determindaccelerarea funcfiei de generare a cancerului.
Dpsi-nl acest meca-
- nism, el conduce prohehil la declangarea multorboli.
u reprezintd o variabild cru-
cial6 in menfinerea dezactivatd,a genelor nocive.Chiar dacd doud persoane ar avea exact aceleagigene - gemeni identici - gi unul s-ar imbolndvi,celdlalt e posibil sd nu o facd, deoarece iecare afost expus unor factori de mediu diferifi. La o
61
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 32/94
Conul DtvIt t el Vln l I l
, genele care determind boala
sunt dezactivate, dar pot fi activate la un moment
dat. O-amenii,de-*$iinta,fac n prezent progrese fur
care srrnt corelatecu
bolile.,uzuale, um ar fi cele de inimi qi cancerulpul-monar. Aprofunddnd cercetdrile, vqnqputQaprg4-ice
mai exactin-viitq qi
cum.si le dp-^etivxTn. end o vom putea face, sunt
sigur cd impactul factorilor de mediu asupra acestui
mecanism de activare/dezactivare va fi mai bine
inleles.
minte si cgrp, dar mulF iau in calcullumai,mediul
9-:Sernsau izic - cum ar fi aerul, zgomotul qi polu-
area apelor - ca ,,factori de mediu". e
ca l
separatdde mediu.
intr-un interviu, Strggg_-Ngg, desprecare voi vorbi
mai pe larg in Capitolul 6, a explicat aceastd dee
dupd cum urmeaz6:"itr
cazul fiinlelor umane,
de a fi fericit sau sdndtos provine din mi,nJe.
Osgjp"n+9 _p g5rr.pune cE un anume tip de mediu
este deal , dar de fapt orice mediu pe care un indi-vid it percepe ca fiind bun este benefic, deoarece
mediul gi proceselevi{ii individului interaclioneazd
reciproc. Nu existd un mediu absolut bun sau abse
lut rdu." Subscriudin toatd inima la aceastdopinie.
62
Curr,r A Nn ectlvArr,rcENELE
are -o*-nfl u__eta_ t5-kedn_q-Le_4$lpaiu-diudului. Dupd cum a spus Nozawa, boala,egecul la un examen sau pierderea locului demunc6, atunci c-Ond V pot
fgauno$tin 5. Aceste experien{e neajutd sd aprofunddm infelegerea vielii gi s6 fimmai inlelegdtori la suferinla altor persoane. Nepot chiar d.a ocaziasd ne schimbdm in sens pozi-tiv viitorul. Ca qi mine, probabil cd afi trecut prinmomente cAnd credeali c6 ali eguat in indepli_nirea unui scop, dar s-a dovedit de fapt cd nu aliequat deloc. Sunt convins din proprie experienldcd ce a afirmat Nozawa este adevdrat: starea de afi fericit sau sdnitos provine din minte.
Existd un mod de a dezactiva genele nocive qide a le activa pe cele bune care este accesibiltuturor, indiferent de mediu sau condifii:
. E imposibil de negat cdatitudinea mentald, atAt pozitivd,, cdt gi negativd,are un efect major asupra sdn6t6 ii. Bdnuiesc c6interacliunea dintre minte gi corp este chiar maiputernicd decAt s-a considerat pdn[ acum. Degirelalia dintre gene qi acgiuneapsihologicd rdmdneneclard, geneledelin cheia inlelegerii mecanismu-lui de vindecare naturald
a corpului.
63
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 33/94
CurvrA NoecrtvAuGENELE
vizual risdritul gi sd agteptdm ca mintea noastrdsd trimitd aceastd informalie la restul corpului.Imediat ce i d
la yremea 4lacutA"-gi.- -unt activate.
De$i-celulele resp,etEiusfuuptiuni date de creier,inaceJa+Ltimpel e
e. Acesta este un aspect mFortant ce trebuie luat in calcul in privinla mecanismului de acti-
vareldezactivare.
in realitate, cu tofii trecem prin perioade invielile noastre cdnd nu suntem sdndtogi sau nu
deborddm de energie. Poate vE confruntagi cuprobleme la serviciu sau avefi dificultdti in relafi-ile cu a$ii. in asemeneamomente, e greu sd nu fitideprimafi. Cum vd putegi impiedica sd vd simfltideprimafi cdnd se ntAmpld acest ucru? Apeldnd la
acelegene care vd dau energie. intelepciunea acu-
mulatd in viata vi poate ardta cum sd facefi acest
lucru. O metodd pe care o recomand din proprie
experienld egte de a vd l6sa inspirafi. Daci nu vd
inspiri nimic in clipa de fa{5, amintiti-vd de un
moment cdnd afi fost profund emofionafi.
_ Inspirafia reprezintd o combinafie de bucuriegi entuziasm pldcut. Oamenii de gtiinfa o resimtputernic cdnd tocmai au terminat un proiect de
cercetare. iggArtarea si.-hucurja pe care le trdiesccdnd termin de scris o lucrare bund sunt
neprefuite. Mi s-a intdmplat chiar sd dorm o
noapte intreagi cu un manuscris proaspdt
terrninat in brafe.
Copul , DIvIN el VTnTII
Genele noastre acfioneazi inainte
ca noi si gindin
Existd un alt aspect pe care aS dori s6-l
menlionez in privinla procesului de gdndire
uman. Majoritatea persoanelor cred cd cel mai
important rol in controlarea actiunii il are creie-
$rnt resnonsehilp- de" a-gegtucru, precum
$Lgegele care ordoneazi celulelor. Funclionarea
creierului depinde de- a conlinut6 in
celulele creierului. ip--acect--sens, sen-ele acfio-
4e3-aa"9a*p-LlqcLpdldJa4gu-dq"gsntrolalcorpului.Dacd este posibil pentru noi sd controldm meca-
nismul de activare/dezactivare al genelor, atunci
trebuie sd ne cunoagtemmult mai bine genele.Ar
trebui sd fim atenli la mesajele pe care le tri-mitem acestora. Near putea fi chiar util sd vor-
bim cu genele noastre astfel:"Hei
ME bucur sE
vdd cd sunteti intr-o formi atdt de buni astdzi.
Faceli o treabd excelentd." Deoareceoricum pur-
tdm un dialog constant cu noi ingine, nu e riu sd
dirijdm gdndurile pozitive inspre gene.
FErd a ne da mdcar seama, suntem angajafi
intr-o conversalie continud cu noi ingine. Cdnd
suntem ingrijorafi, urmdm un scenariu scris
dintr-o perspectivd negativd. Pe de altE parte,cdnd iegim afard intr-o dimineald insoritE, este
foarte posibil sd exclam6m: ,Ce zi minunati Md
simt excelent " n acel momenf celulelenoastre au
de cdqtigat. Nu trebuie sd inregistrim mai intdi
64
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 34/94
Conu l D tv IN n l V tn r t t
Un alt lucru care md inspird este cercetarea
mea legatd de gene. Aceasta inseamnd sd fiu
implicat in mecanismul viefii qi martor adeseaal
minunilor sale, ceea ce constituie o experienfd
profund emofionanti.
Cred c[ atunci cAnd suntem inspirafi, gpngJe
rroastre .nu-glr4t 'grie-ntate intr=o-direc$ie, negativd.
Sunt sigur ci am destule gene nocive, dar cdnd
sunt migcat qi inspirat, aceste gene sunt dezacti-
vate gi in locul lor sunt activate unele benefice.
Pute$i soQot"i ces-t ucr:u*jsluitle-sa i
om"de-gtiin$d,dar cdnd md simt inspirat, pot simli
starea de bine cum mi se mprigtie in corp pAni la
celule.
Nu .. oti--o"aue-nii sunt- inspixa$Lde- aceleaqi
lucruri. Unii pot fi inspirali de urmarea pasiunii incariera lor, petrecerea timpului cu copiii sautriirea emoliei alpinismului, bucuria gridiniritu-
Iui sau a artei creative. Ceva care nu reugegtesdmigte o persoand poate migca profund o alta. De
exemplu, permitefi-mi sd vi-l prezint pe KoHirasawa, unul din mentorii mei qi fost director alUniversitdlii Kyoto. Pewemea cdnd eram student
Hirasawa mi-a spuso povestepe care nu am uitat oniciodatS. Cdnd a devenit membru al departamen-
tului medical de la Universitatea Kyoto, Hirasawastudia at6t de mult, incdt dormea cel mult patru
ore pe noapte, in stilul lui Napoleon. Drept
urmare, a suferit o depresie severdgi a trebuit sdse ntoarcd in oragul natal ca sd-qi evind. intro zi,
Currr sA r,lp RcttvAtvrcENELE
cdnd se plimba printr-un cAmp inzdpezit, a-auzit ovgc.Qqare recita
"Testamenfutll{eiligeastiidter" ingermand, o declara-lie eirca_d"eBeetbpyenLa__vAr-sta de.ds_gqz9p-i-$l_.qpe;14i. Student insetat de'cunoagtere,Hirasawa citise biografia lui Beethoven
in limba germand in original cdnd urma studiilemedicale.
Qaud*B-ecfue_nigilie-c-duse-af-uul,s*egdndisesd se sinucidi gi ajunsesepAnd la punctul in caregi-a scris testamentul. DrLa__o*lunga-dezbatere
, se deeisese n cele din urmd si trdiasc[.
ggast$dter"c-a-spxprpSte-ahOifririllui.Beethoven
mdrturisise in acesta:"Poate
md voi insdndtogi,poate nu; ... Silit_si devin qn_flgSof
dgi4. a-celdc-aldmrhzoeiSiontulea an de viata... O,nu e ugor gi, pentru un artist, e mult mai dificildecAtpentru oricine altcineva."
I:au iab--it,peHirasawa ca un ful-g|9r. s Lu inssamni nimic B"e*qth-oyen
, uu hAB-dicap_falge_qtru.un_m*g4ciarr. nu Atn_q+_Bar--qlalent,dippuae
U ealrp-nolmal, sdnillog-aSa.cd, d-nnde^ng.
Le voi ardta tuturor cd pot sd trec peste
asta " Hirasawa a fost profund migcat gi, in acel
moment, newoza lui a fost vindecat5. Halucinafiilevizuale qi auditive frecvente de care suferise dupd
cdderea n depresieau dispdrut. Ce ar fi putut vin-
deca instantaneu o asemenea afec$iune gravi?
C*reiledemo$a prafunde pe care a trdiLo a activat
67
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 35/94
Cooul , Dlvtt t a l Vtn l t I
acelegenecaredetermind vindecareagi vitalitatea.
Experienla lui ne poate inspira qi pe noi.
Cheia tinerefii gi a longevitifii
Existd o metodi de a interac$iona cu genele,pe care v-o recomand cu cdldurd, pentru a avea o
viafd cdt mai lung6: sd vd simtili profund migcafi
gi inspirali in mod begulat.
Pentru a trdi, trebuie s[ eliberdm zilnic
diverse substanfe din corp, sub formd de urind,
fecale, transpiratie gi mucus. Trebuie, de aseme'
nea, sd ne tundem pdrul gi sd ne tdiem unghiile
in mod regulat. Fdrd excrefie qi secrefiie,nu amputea supravielui o singur6 zi. Poate ali observat
cd tqate*substan$ele enumerate- mai sus au otraedturi".-comunfujnediat ce..,sunt eliminate,
devia degeuri. in-iqf.erior, nu le soco
tim in mod deosebit de murdare, dar, in momen-
tul in care pdrisesc corpul nostru, n rimpure. i nfd
Lgqrimile sunt qi -ele. un- de$eu eliminat decefp,. .dar^-nimeni-" nu--le-".prive$te_ cu" -aceeaqi
aye$iune*c^a-pe-elelalte. IJnii socotesc acrimilenu ca pe un degeu, ci-:nai-degrahi en pe un fl.uid
cgrp-oJal_ erivat de -le. creier. TeologUl. Tetsuo
I trezegte-empjia.Cel mai adesea, oamenii pldng atunci cdnd
sunt profund migcagi. DcSi_cmotia_puternici ne
CUM sA NE AcTIvAM GENELE
aduce lacrimi in ochi, fiaiologic, genele noastrefac si se intdmple acest lucru, ceea ce indicimodul in care minr.es influenleazd genele. E pl6-
cut sd fii migcat pdnd la lacrimi gi, chiar cdnd
berare--extraordina+5 care ne permite sd nesimtim ugurafi. Starea de bine este o indicafie,
cred eu, ci genele noastre au fost activate. Multep-groanejn vArstd menfioneazd. nd1-gBf-cbeiea longevit[tii_lor. Acelagi lucru estevalabil pentru oamenii care ecdtv€rsta lor. @de ne poate facesd ducem o viafd mai lungd gi sd rdmdnem tinerigi, iardgi, genele noastre trebuie sd fie implicate.
pAnS*e lacllai, Urifreat-a [i-;r1rmente.
Pentru a duce o viafd lungd, completd, recomandurmarea unor activitdti gi formarea unor relafiicare sd inspire emo{ie sincer6, din addncul inimii.
- Ce nu e trecut in genele noastre nu esteposibil
Unii oameni suslin cd potenfialul umaneinfinit. Ei cred cd, dacd o persoani igi dd sufi-
cient de mult silinfa, poate deveni orice. Alfii
insistd cd, tot aga cum un mormoloc trebuie sd
devind broasci, limitele noastre sunt predetermi-
nate de la nagtere. Aceste puncte de vedere opuse
69
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 36/94
Cooul,Drvlr, l l VrnTrr
au determinat adeseadispute acerbe.De fapt, nuputem face nimic daid nu e deja programat ingenele noastre. ia.acest serrp,p-at*engia_Iul.liapa-citaiea um-anf,s-@e.
Daca.-prezentiu dintr-o-d tpFsxfrrri invj-zibile- pinl-aiunci, dac6, de exemplu, devenimbrusc mai harnici, mai ambiliogi sau mai pagnici- aceasta eprezintd doar a ri
e care--nu ie$iserl inci--Ia-iveal5. Fie s-aapdsat pe ,,intrerupdtorul" genetic al acestor abili-t6 i pentru a le porni, fie abilitili precum leneasau dorinla de pldceri au fost dezactivate dintr-unanumit motiv. Capacitatea unei persoane esteinscrisd in intregime in genelesale.
Dar nu trebuie sd uitdm cd numai 5 sau celmult 10 7odin genele ntregului genom uman sauset de informalii genetice se considerd cd suntactive in orice moment, in timp ce restul suntinactive. Cu_alte_cuvjnte,4e$ijieoom.uklinliecale
infor-pa -ii genetice- codificatp cu-literele-A-A_C $i G,
a-majorrtat_e__ge_srslor-_Fg,*suo_tolosifu:.Agadar, deqi am spus cd potenlialul uman estelimitat, tat"
de in-t-erpr.e$Ate4g-_qqygnJlo-nald. In primul rdnd, peq ru_9-{t e__g;{_igta-intoUdp-auna- -posi.bilitate. itr acest.sens, punctul devedere cd po*t-eltidul uman .estenelirn at.ru estegtse$it.ndiferent ce considerd creierul nostru cde posibil, chiar este posibil gi orice lucru la care
Cutvt A n ^ecrrvAuENELE
nu ne gdndim se afl[ atdt in afara posibilului, cdtgi a imposibilului. Avionul, de exemplu, a fostinventat pentru ci cineva gi-a spus: ,,Vreau sizbor ca o pasdre." Degi, Stun$ific-vorblL4_p9lqn-
'
tialulm.an estelisitat, nutrehuie*s_a_fjmafecta.$ide-acffetilinif.axe pentru cd sAi epEqe+tc--eu*mult-orice.-n€=orr
Putea--hagina.in acest moment, limita-umand pentru cursa
de o sutd de metri la Olimpiadi se afl6 Ia un pic
sub zece secunde. Pe baza opiniei cd potenlialul
uman este nelimitat, acest record e posibil sd fieredus la opt secunde,gaptesau chiar mai putine.
Omul modern este comparativ mai inalt decdt
strimogii sdi. Dacd indlfimea umani continud sicreasci gradual, in viitorul indepdrtat, unii -oamenii ar putea ajunge la trei sau chiar cinci
-
metri. Personal inse c -c-d*4gqsteucruri
Acest lucru i-ar putea face pe unii oameni sdse intrebe: ,infeleg cd nu pot sd fac nimic, decdt
dacd e inscris in genelemele. Dar nu ar trebui sdpot sd alerg o sutd de metri in zecesecunde?$iin genelemele trebuie sd fie inscris acest ucru."
Nu putem spune cu siguranfd ci motivul pentru
care majoritatea dintre noi nu pot alerga a fel de
repede ca gi Carl Lewis e din cauzd cd ne lipseqte
abilitatea. Poate cd este doar pasivd pentru cdgenele relevante sunt dezactivate. Vdnali de un
7L
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 37/94
Coou l Dtv tN e l V toT I t
leu sau de o panter6, oricare dintre noi ar putea
stribate o sutd de metri in zece secunde ca
reactie-la--starea-de-crizd. D.a e
vii, i. limitelp a ceea e
este nseris in genele ol.in povestirea chinezd Cdldtorie sprc Soare-
Apune, personajul Songoku, un cdlug6r, este
provocat de Buddha si scape din palma sa.
Stribate distanfe mari gi infige in pdmdnt cinci
stOlpi de lemn in linuturi diferite, pentru a dove-
di unde a fost, descoperi@otul
fusese doer o ilrtzie. Nu fdcuse decdt sd insem-
neze cele cinci degete ale mAinii lui Buddha.
Songoku a manifestat puteri fantastice, dar totugi
ele nu au depdgit puterea lui Buddha. in acelagi
mod, noi putem manifesta abilitdti fantastice noi,
dar ele nu depdgesc eeace se afl6 deja inscris ingenele noastre, agteptdnd sd fie descoperit.Genele noastre pot face chiar posibile acelelucruri pe care le credem imposibile.
Miracolele se intdmpld. Majoritatea mira-colelor implicd realizarea a ceva ce oameniisocoteau imposibil. trlgi din funct de wederls
Benetic, le.sunLo-Berte a prggapqUlui.
I
72
Cuu sA NE AcrrvAM GENELE
Talentul poate inflori la orice vdreti
Existd trei-"factgri implicati in activareagenelor: . Cred ci
dintre acestea trei, genele sunt probabil factorul
cel mai pufin infeles. Multi oameni cred cd trisd-turile moqtenite nu se schimbd niciodatd. Dacd nu
sunt buni la matematici sau gtiinti, igi invinuiesc
imediat pdrinfii pentru lipsa inclinaliei respec-
tive. in mod simliar, pdrinlii renunfd la orice
agteptiri fali de copiii lor, crezdnd cd e inutil. E
adevirat cd inteligenta $i talentul sportiv sunt
corelate cu genele. Elgaceesta rru insesmni g[
este enmFlet lipsit dt'aeeste-calitd$LJle
exist6, fost irrrn sctivete. in caz con-
trar, cum am putea explica existenfa geniului? Ungeniu e cineva ale cdrui gene, moqtenite de la gen-
eraliile anterioare, sunf.*bursr-activate
-qA--relru_-plgduee*-de-pb-i-cei-so-pii
ti ca intelieentd loate -fi-din*canza-cdintrerWFtorul geneft a $i-apoi-odez,actrueaziude-Ia-o"eneraSi,ea-alta.
ca genele noastre si confind nu doar
amintirile gi abilitifile trecute de la o generafie la
alta, ale intregului proces--evolufonar
c4rese i.ttnde d+a lr'ngtrH mrrltor miliarde de
ani. Faptul ci embrionul uman in ti-pul gestafieiprcsecrl-rle-pvolufie-in uter .p-u9.9 -e?6 cd
e-ccasJA.jnformafie este continutd in genele
primei celule. Ppten$dril-b -regu". r^asemang_ e
afld in genele iec6rui individ. De aceeapdrinfii
73
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 38/94
Cooul , DrvtN ar, VInTtl
cu calitdli deosebitenu 4r trebui sd fie dezamdgili
cAnd copilul lor nu le manifestd. O performanld
mediocrd inseamnd pur qi simplu c6. genele
copilului nu sunt inci activate. Nu se poate ;ti
cdnd ceva anume le va stimula talentele.. Clt--eahva-€xcep+ii,
e pe, c-41ele- .veji la-ed-olasqg $A-su4 -eeeleqgi
uruq-a$ilorrd. Prin urmare, puten--presupune
cd genelenu imbdtrdnesc, cel"pu{in-n.u-Jundatten-
al. Dacd duceti o via{d obiqnuitd, genele voastre
se vor schimba foarte pufin. Deqi for-
talidqlgida, in cea mai mare parte ele rimdn sta-
bile. pentru a vd
&Ayqbg+otentinlq].Am auzit persoane cafe dddeau-vine_ge_nlru
glAblgiunea_fizrca- a-copiilor--lor sau p_qnl-rue$e-c.gaileacestora pe faptul c se n6scuserd
c, cp+iilniscutlde-pirinti fineri :ru
voltr.'in.Eqd-qgtqlqelS_Upegq.ri_c.e]orniscutide
Pgrir4rla c-lrc-ize-cie ani.
' igqd --a*
nic un mod, de1-glUggg _-i-n-qT,4qa.a.o mogtenirem-areatd.
Cuu sA NE AcrrvAM GENELE
ryIn-941-Ll-yl de-""qqt-{e--flr-_yQlstesgntem. O,riceeste posibil at6t timp cA md plind de pasiune pentru aface lucrul respectiv. care std
.loiUi mplinirea sa este
Nu e niciodatd prea deweme sd incepeli si vd
. Prin educalie prenatald
infeleg ca
lucruri c deoareceelesunt considerate ddundtoare pentru fetus.Ar trebui totodatd si nu uitdm cd
. Un tatd e posibil sdfi fost bun Ia matematicd, dar aceastanu inseam-nd in mod automat cd gi copilul sdu va excela laaceeagimaterie. Existd nenumdrate exemple deartigti niscufi din familii care nu au prezentat
niciun semn prealabil de inclinalie artistici.
Copiii ndscufi de pdrinli cu coeficient deinteligenld ridicat nu au in mod automat ointeligenld superioard. De fapt, cel mai adesea,aceqti copii au un coeficient de inteligentd mairedus, i laftnjr_eu_un
ar1-m4i multe
$Bnse-.-e- a -avea- un -coefieipn .de _ nte--l-ige4Jd
t o
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 39/94
Coour, rvrr.rl Vrnlrr
superior. Nu stim de ce-dgt_ -ge
upa,r-r_q_ef i"pr.ogamate "cu-noientialul-cregterii
@ii, atunci ar purta gi
potenfialul opus, de reducere nelimitatd aabilitdfii. Deoareceaceasta ar pune in pericol
supraviefuirea rasei umane, s,e-_pare.i.-natwafac.e-.g,,giustare-.anrtomat[,.,ent-ru a impiedicaaeeasta.$g9d-Is$Udi__e.g"te_diy-.g.Ieitstea.Nucon-teazd dacd oamenii cu coefic ient de inteligenfdridicat secisdtoresc ntre ei gi nici nu e mai pufin
avantajospentru oamenii mai pu$in degtepfi sdfacd aceasta. [ddel9lr;[-.-.*de_ ie,pplgnglalul este_aqe_lagi.riciL-e
Tot -c-e-.treb.sip--i,feee e--ga ure$ecum-sa-siactiveze genele.
76
ilIATITUDINEA INTERIoARA
$I MEDIUL iN CARE TRAIMNE POT INFLUENTA
GENELE
Un nou nediu poate acfiiona drept
catalizator
ingdduifi-mi sd irncepacest capitol prin a vd
ardta cum o schimbare de mediu mi-a activatgenele. Cu peste treizeci de ani in urmd, sm venitin Statele Unite pentru a lucra ca asistent cercet6-tor la o universitate. Tocmai terminasem facul-
tatea gi eram inarmat cu o recomandare de laHisateru Mitsuda, unul din profesorii mei. Aceizece ani in America m-au transformat intr-un om
de gtiinld adevdrat.
Cine gtie ce ag fi devenit dacd ag fi r{mas tn
Japonia? Nu cred cd ag fi repurtat succese indomeniul gtiintei. Ca student, petreceam mai mult
timp distrdndu-md decdt ducdndu-md a ore. Toatd
energia gi entuziasmul meu erau rezervate acelor
activitdti comune cu studentele de la o universitate
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 40/94
ArrruornrR & ueorur, por TNFLUENTAENELE
erau insd caracteristici inerente pe wemea cdnd
eram eu student.l
in aceaperioadd, profesorii erau plasali in vdr-ful ierarhiei universitare, urmali de profesorii asis-
tenfi, de lectori, de asistenlii cercetdtori qi, infinal, de studenfi. Chiar dacd aveai capacitateanecesard,era - gi incd mai este - dificil sd ajungiin vArf. Multi asistenli cercetdtori, tineri aspiranfi,gdsescsistemul nu doar nepldcut, ci gi atdt de lip-sit de orice perspectivd de viitor, incdt pleacd instrdinitate qi determind o
"migrafiea creierelor"
din Japonia.
in ceeace mEprivegte,dejamd resemnasem ddevin asistent cercetdtor. $tiam cd mi-ar fi fost
aproape mposibil sd avansez n postul de profesor.in fond, nu eram genul de student care sd generez
mari aqteptdri din partea cuiva. Dar credeamcd vatrebui sd md mu$umesc sd rdmdn pentru tot restul
1 iaponia a ficut pagi imfortanfi in rezolvarea aceetor defecte alesistemului sdu academic. Alianta de Cercetare Avansatd Teukuba(494D' fo.rnq€in il4ie-Xlga, promoveazi cercetarea interdiscipli-nard prin cglabofareadinhe.grr&r4indurfrie $i edlcqtie - inainte
distinct separate. Og+e_rrijde_Sbjgh._s.qpl_esr.utati din f nq$ lnmga,
nJLdper*din --Jepsura. Proiectele de cercetare ale ACAT euntreevaluate dupd o perioadd de timp anume de o a treia parte obiec-
tivd, Numeroase universitdfi au adoptat mdsurile ACAT gi, in plus,renunfd la sistemul pe baza cdruia toatd lumea prirneEte acelagi
salariu, indiferent daci muncesc din greu eau doar dorm ia labora-
tor. Cei cane grim:9c burse -gurt din ce in ce mai mult selectafi pe
baza perforrnanfei. Drept urmare, universitdlile atrag gi pEstreazd
acun mai multi studenti.
79
Coour, DlvrN el Vtn l I I
de fete, cum ar fi alpinismul, petrecerile $i cer-
curile de lecturd qi md indepdrtasem de prietenii
care erau preocupati doar sd invefe. Desigur cd
notele mele aveaude suferit.
Pestemai
multi ani, cAndrezultatele
cercetdrilor mele au inceput sd apard pentru prima
datd in presd, foqtii mei colegi au fost uimili cE
eram acela$i Kazuo Murakami pe care il
cunoscuserd cAndva. L-a-feuniunile de clasd,_$fs.tin
injqtdeaun4 9d e_q U-1$*c_ql"carer\an sc_himbat el
nai mult dintre ei.
Sistemul de ._inralament universitar. din
Japonia a coastihrit-o- parte. a problemei. Univer-
sitdlile erau ca niqte tlrnuri de filde$, indiferente
fa 6 de ce se i1l6mpla in lumea exterioard.
Insistenla lor indrdzneald cd erau prea ocupate cu
,investigarea adevdrului" pdrea impresionantd,
dar, sincer vorbind, era doar o scuzd pentru a nufacenimic. La universitate, era posibil sd faci exactacest ucru. Unii profesori se ldudau cd cercetarealor avea sd fie apreciatd la adevdrata sa valoaredoar un secolmai tdrziu. Cum seputeau agteptacacineva sd apreciezeo asemeneamuncd?
lhiy_ersi-t4 .'il.e-epg-qpZg.-rqsgeglgg,_ seme-
niciodatd sd viseze cd gi-ar putea depdgiprofesoriiin grad. Aceleagiuniversitdti sunt acum acuzate desupunerea or oarbd fa 6 de convenfii, de filosofialor de
"pacecu orice pre ' qi de abordarea birocra-
ticd orientatd doar spre autoconservare. Acestea
78
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 41/94
Cooul , DIvIt e l VteTIt
vielii intr-un post inferior. Din fericire, mi s-a
oferit ocazia de a plech in America. Deqi aceasta
este o societate foarte competitivd in comparalie
cu Japonia, mi se potrivea perfect gi m-am
transformat intr-un om ambi$ios.Dupd cum am aflat de la gena producdtoare de
enzime care a fost activatd in momentul in care
bacteriilor E. cok li s-a dat sd consume doar lac-
tozd, aaumite gene"-inactive pot fi trezite-la "viafd
atunpi cdnd".glrnLexpus,e nui mediu.nou- Ele au
inceput si aclioneze mediat, ca gi cum ar fi agtep-
tat doar aceasti ocazie. acelagi enomen se
aplica gi oamenilor. Un nou stimul intr-un mediu
nou poate determina transformdri brugte. Japone
zii spun adesea:
"Schimbd-ti
atitudinea qi dd-ti si-
lin a". Aceastd schimbare de atitudine vd poate
trezila viafi genepe care nici nu qtiati cd le avefi.
in .pazul meu, un,,np.g."mediu.ia*Qccident mi-a
schimlat viziunea as,upra. rseeateJ,o-ate. i-socotit
uB ad,e-_v,Af-a ,se_r-a-et J.ari -pmfesor. Am fost sur-prins sd vdd cAt de mult igi dddeau silinta profe
sorii. Munceau gi studiau de dimineatd pand
noaptea din proprie initiativd. Se duceau acasd a
cind, dar nu era un fapt neobignuit sd revini la
muncd mai tdrziu in aceeagi seard. Exact ca gi
patronul unei mici companii, dacd profesorul nudemonstreazd dorinla de a munci sau de a-gi croidrum pentru a ajunge in vArf, studenfii igi pierd
credinfa giJ abandoneazd,.
Profesorii a-ericani se opresc adeseapentru
Arl tuol tne & uoolu l , por INFLUENTA ENELE
a-i intreba pe cei din cercetare: ,,Cemai e nou?" incercetarea qtiinfificd trebuie sd te socotegti noro.cos dacd descoperi cevanou chiar gi o dati pe an.Profesorii universitari sunt congtienli de aceasta.'Dar tot fac acelagi tur in fiecare zi, aproapeobsedant. Uneori, profesorul pune aceastd intrebare la prAnz gi apoi revine seara gi intreabd:
"Cemai e nou in seara asta?".O schimbare survenitdintr-un limp atdt de scurt este foarte improbabild,dar profesorii din noul meu mediu erau obsedafisdse menfin[ la curent cu u]timele informafii.
Erau- uimit de vilalitglea gi entuziasmul lorpgnbn.,c-ercetare.CurAnd mi:g_Uq--4.9eema nqd cdaoea€tL -dEruire-este-"ueeg@
$tiintifiee. Qhier-6i. postul unui
cdgtigdtor- al n"emidui_ Nobel _nq__eete.*.sieur.Premiul ofurF pregtigiu numai pentnr-_cAtiva-ani.
Dee.n*ms_pl9g3gl*Lqtr_s--4y"rg-"_c_gg i_g31gr-"pre-qi-ului,,.veif -uilits_e_lgltgg$lilt_nglia.Comitetelede oferire a burselor de cercetare,ai cdror membrisunt adeseaprofesori tineri sau profesori asistenfi,te informeazd. ffuE ocoliguri cd trebuie sd renungila cercetarea ta. Ca gi in lumea luptdtorilor desumo, at0ta timp cdt cAqtigi, continui sd urci ingrad, dar chiar gi un Yokozuna care detine locul de
onoare din vdrful ierarhiei va fi silit sd se retragdatunci cdnd va incepe sd piardd. Oricine care nuproduce rezultate dupd un premiu notabil ca celNobel e uitat, ceeace dovedeqtecdt de acerbdestege"'petitia.
81
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 42/94
Coour, Dtvl t n l , VInul
Daci sistemul este dificil pentru profesori, in
mod evident el e qi mai dificil pentru cei cu grad
inferior, cum ar fi asistenlii cercetdtori. in acest
post, daci nu realizezi nimic notabil in trei ani, nu
ai dreptul sd te pldngi cand egti concediat. Multe
persoane din jurul meu gi-au pierdut locul de
muncd in perioada in care md aflam eu acolo.
A,qeesta".qhqfdare,. eergae$g 1y-?."_p-e,u rs-societate competitivi, este de nes_qn_c-9put._laq,uni-v.ersitate aponezd. Daci un laureat al premiului
Nobel din Japonia gi-ar exprima interesul intr-un
anume proiect de cercetare, nimeni nu ar indrdzni
sd spund nu. Iar un profesor care nu reugegtesdproducd o cercetare remarcabild nu ar fi concedi-
at. Marea stim6 acordatd laurealilor la premiul
Nobel in Japonia probabil ci se datoreazdnumdru-lui lor redus. EJirH n3^mai,op_tinomparalie cu cei
doud sute-dg laurea"ti g pre4qlul_ obel americani.
Dar sunt convins cd dife*4e;r"p_ eei_prov"ineSi- din--dif€-r-pn&1.e..undamentale ale
conduce studenlii ca un lord feudal gi tinerii asis-tenti cercetdtori care vor sd fie avansafi trebuie sdiijure supunere.Spre deosebirede acesta,dacd unprofesor din America pare slab gi nesigur, stu-
denfii lui, departe de a-i fi loiali, il abandoneazdrapid de teamd cd nu vor ajunge sd avanseze.Celedoud sisteme sunt evident foarte diferite.
Desigur, nuislgt-epnlexhem{-e--p_qpp_9[ iv.ar ln ceea ce mi
82
Atr ru l lNnR & uporu l , po r TNFLUENTAEN EL E
privegte, inlepenit cum fusesem in lumea acade-micd japonezd amorlitd, totul in America mi- se
n[rea nou qi revigorant, fdcdndu-md sd simt cdmerita sd muncesc.
Faptul ci aveam ocazia de a lucra aldturi de
laureafi ai premiului Nobel md stimula. in Japonia,nu sunt doar foarte pufini, dar fac parte gi dintro
clasi separati. in Statele Unite sunt numerogi gi
poli intra in contact cu ei, ceeace nseamni ci stu-denlii pot sd-gi magineze fdri prea mare efort cdvor ajunge gi ei la acel nivel intr-o zi. De fapt, scepul tuturor estede a cdgtigapremiul Nobel, n timp
ce majoritatea studenlilor japonezi nici nu-qi pot
imagina sd facd acest lucru. Munca alEturi de lau-
reali la acestpremiu ne permite sd ne dim seama
cd, degi prezinti numeroase calitdli admirabile,sunt tot oameni, exact ca gi noi. Aceasta nedeschide ochii asupra posibilitdfilir; incepem sdcredem cd gi noi putem face ce au realizat ei. Acest
mediu, care ii determind pe oameni s6-qi dea
seama de potenlialul lor, mi s-a pirut foarte pro-
ductiv.
Cregterea se produce prin rni$care
Am aflat din experienld c6, ttglrpi qard_,ejgpgr
Efr-un impas, mefit5 si fii indrnznet $i si-ti schimbi. in cazul fiinlelor umane, &ryglt_erye'r"produce prin mi$eers. O--scbilqbare drqstiei s
mediului gi expunerea la lucruri noi poate crea
ocazia perfectd pentru activarea celulelor pasive.
83
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 43/94
Coout Dtvtx rc,L tnTIl
Probabil cd afi auzit de studenli care devin respon-
sabili in momentul in eare se mutd la cdmin, in
ciuda faptului cE nu fdceau niciodatd nimic Ai nu
studiau acas6.Desigur, uneori gi opusul e adevdrat,
dar in-- gengqd._.0-ag9p+iind -qe_*ggeg9,3r.-**si
avanseze,mai{eggbd {_e-qet_gd nvohreze.Multi studenfi americani i$i incep studiile
superioare la o universitate, iar masteratul gi doc-
toratul le continud la universitdti diferite. Aceasta
le permite sd ia contact cu mult mai mulfi profe
sori. Deqi continuitatea poate fi o problemi, au
avantajul migcdrii. in plw, o datd le.Sap-te.aui,prr
fesorii din Statele Unite-au-un. anjiher._Llse- oferdpdvilesrlll-.{9a"p6-risi-univerqtt_e -ea,_completgide
a- face, orice- vor. Aceastd experienfi este foarte
semnificativd gi le oferd ocazia de a se revigora.Maiori -at'ea,Fr-afesorilor". etrec. anul,r-esp.ectiv in
dti tari, deseoperind o cultrud complet diferitS.Cei mg _mul-Jiqmelicam al".es uropa. Aceste uni-versitdli le acorddprofesorilor ocaziade a evada dela locul de muncd gi de a descoperi noi idei gisubiecte de cercetare.
P_e+,t-rU*IttSllpu_-tone_gqv4,_aq-e_q _- p .,de
de_plas9.9.-i-a gdu-s- emi..ul* ob e pentru fisi ologieqip"*m;1{ 9pd. Tonegawa s-a mutat mai intdi dinJaponia in Statele Unite pentru
a-giface
studiilepostlicenld in biologie moleculard. Acolo a inceputsd exceleze u adevdrat n domeniul sdu. Ulterior, apetrecut mai mu$i ani ln Europa, unde a legf impli-
cat intro cercetare epocal6, gi a revenit apoi in
84
Arttunrure & uBotul , por INFLUENTA ENELE
Statele Unite pentru a lansa un nou proiect de cerc-etare, primind premiul Nobel ca recunoagtere arealizdrilor sale.
Fdri asemeneaocazii, e dificil sd ne ldsiminspirafi de idei noi. V.ilrecom.a"nd,"ea*renun$Alia
Tubnn@nEge -ygLe. -as_eofcriLabe*leculr_$Ldti oalqeni. Dacd rdmdnefi inacelagi oc gi facefi aceeaqimuncd fdrd a vd schim-ba mediul sau oamenii cu care interacfionafi,.. _otuls-e_"Ee-r_$tup_.-gtatic,inclusiv_pua.ctul_dumneavla$rdde vedere.Dacdrimdneli in acelagimediu fdrd a vdsimfiweodatdincomod,qU-ygJi._eq-p4f 9_Erc1p1 e 6viaea_d9_db"9glg_Cp_gg-eqt-e_fimite.Eli-berafi-vdregu-lat de vechile obiceiuri pentru a vi reimprospita gi
a vi simfi invigo_ref _-p"g_p_lesuerqtalgi fizic.
O schimbare de mediu vd poate permite sdvedefi lucruri noi gi poate sd devind furceputuluneinoi viefi. lntAlnirea mea cu enzima renin6, care adevenit opera vie ,ii mele, a fost rezultatul unei
asemeneaschimbdri. in acel moment, postul meula facultatea Centrului medical al UniversitdfiiVanderbilt din Nashville,Tennesssee, ra in pericol.
Nu produsesemniciun rezultat remarcabil in cerc-etare gi lecturile mele nu erau apreciate de studengidin cauza englezei slabe de care dispuneam.
Economia Statelor Unite, care tocmai igi reveneaudupd dezashul din Vietnam, era in recesiunegi, caurmare, performanfa profesorilor strdini, cumeram $i eu, era judecatd mai aspru decdt cea aamericanilor.
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 44/94
Corur,DtvrN l VrnTrr
D_oc_t9g_$ qnleyohen, un profesor destul de
excentric, a lucrat intr-o vreme aproape de labora-
torul meu. Zece ani mai tdrziu, a primit premiul
Nobel, dar cdnd l-am intdlnit prima dat6, nu mi-atrecut prin minte nicio clipd cd avea sd devind un
om de gtiinld cu renume internalional. Spre deose-bire de majoritatea laurea{ilor la premiul Nobel alecdror laboratoare abundd de activitate gi atragtineri cercetdtori, Cohen aveanumai doi.asip-tenticercetEtori +i,Iaboratorul.siu-._era cel.mai, mic .gi
maiprapadjt-diruinhegul.,_c-enJlunedicalCu--s_igu-
ran 6 cd r-ru_al6te__de-lpr__can pa.Sibiledstigdtor alpremiului Nobel. in plus, in acel mediu modest,conducea o cercetare asupra hormonilor decregtere la goareci. Ignordnd cele mai avansate
echipamente, se baza pe cele mai primitive, inve-chite metode, njectdnd qoareciicu substanle speci-fice gi observdnd rezultatele. Deqi se lduda cdreugise sd extragi gi sd purifice hormonul decregtere din glandele salivare, tindea sd se pldngdmult gi, in acea vreme, il consideram un bdtrdnneinteresant.
iglte. ai.-a nirydli-tlC *=-14-q-:tf1-l.qhgrgtori aQrqlamat:,Creda am*Spgt.- qql9__{egg_qp.9rire.Aeesthprlan-n4lr-c-o$iry-o_l_9?-re1|ggE 91g?,ciarelegatru-a,
-911..-t9as111gpa.e
ce-
nu..mdajufi laaceastdcercetare?"Deoarecenu obtinusem niciunrezultat remarcabil in studiul meu, nu am socotitcd eram in poziFa de a-l refuza, aqa cd am petrecuturm6torul an studiind dacd acest hormon de
Arrtuolxne & ueolu l , por TNFLUENTA ENELE
cregtere gi cel care creqtea ensiunea erau acelagi.Ce am descoperit dupd un an a fost ci profesorul
Cohen fdcuseo gregeald. n ciuda faptului ci-susfi-ngge-.p4"-e"xh-a-ctul-siuqle-.pur,,qan$B-e-a.-d€.fapto
nlgtu;1rng-aa unei alte substante - en-ai4qg_Ienigd,care ee.te socotit-d _a-._f_iactorul^ principal inhlp_e-rtensiune.
Qr-atie..p.estei.er.cetdri, am inceput sd studiezenzima renind gi aqg_de.yerritlterioq care adSgpifral . Dacd nu
"l;g;__fi-in€lnit g 4sista pe_."_Qoleni daci el nu arfi fdcut aceastdgregeald,viata mea ar fi fost foartediferitS. Poate ciutam in mod incongtient sd-mischimb mediul de cercetare din cauzaanxietdtii cuprivire la viitor. Spun ,il mod inconqtient",
deoarece dacd aq fi decis irn mod congtient sd-mischimb subiectul de cercetare,cu siguranld cd ag ialescevadif erit.Mei fl'1_z.iue--_m_-*dlet_sa_n0qig4tgtea
oggn{-g-r- de-Stiiotd evita-s-eri,fld-se-'-.acupe ecqqc_etiy_il€|UgAgg.de.id9_nJfjp.areaadevirateinahu.i
a enzimei renind._din_cauza-iscurdtnr .implieate.Toate eforturile anterioare ale unor onmeni de
$tiinfd binecunoscufi de a purifica renina, care fu-seserd duse pe parcursul mai multor zeci de ani,
equas_erdi,--ca urmare, q4gpa av-.e.__o_prcgg q_.r_e
p*gtqfi" in lendul oqm_gnil914p g ii.:rta. Cercetareaacestui subiect era socotitd tabu. Cum nu mdputeam cu siguranfd agtepta sd oblin rezultate
acolo unde numerogi mari oameni de $tiintaequaserddeja, daci mi s-ar fi dat ocazia,ag fi ales
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 45/94
Arl ruotunl & unotul , por INFLUENTA ENELE
drept rispuns, i$i poate impdrtaqi cu ce se ocupiea sau ceilal,ti. Acest tip de schimb de informafii
este important nu doar in domeniul cercetdrii, ci
indiferent de aspirafiile in carierd gi de intereseld
voastre.
Informalia este cruciali pentru succesul
cercetdrii qtiinlifice. Dir e+p_gf1q.-ab_gea-.cu,-dt
o._m-d-"de+tiialdest_q_pgg_-cgpg$il*sg-at€Lva-depune
mai*mHlt-efort ind
informntii neput'tca igue. Un profesor japonez
cu care am lucrat excela n acest domeniu. Trdise
in Statele Unite timp de treizeci de ani qi rezul-
tatele cercetdrilor sale erau impresionante.ci nu, m6naq -i^indq+4 cdU.d-par-lfgr3aa
re-u rur -3l6iqtu dentil or $i on nen l or'-^de^-gtiinf .
CAnd l-am intrebat de ce, mi-a rdspuns: ,Cqqqpotsa-rndndnc?Qgf--p-gl_eeSl_fieqineva-aici-pecqrenu
ocazia sdJ intAl-
n19sc."nt0lnirea cdt mai multor oameni era mult
mai importantd decdt mdncarea.
Am fost odatd Ia un seminar unde tofi partici-
pantii au stat la acelagi hotel tinp de mai multe
zile. Erau prezenti cam o sutd de studenfi. Degiprofesorii au primit camere individuale, a€g-gJ_lre
fqsqf pnnme n-deeis sE impartd camera cu mai
multiabsolventipentrucdise.p"fpre.e,"eg .f-,el-g-qq?iaHa_awi-pelgqlg-_tr:qerrlsr-$i-de- a-]ega- prieteaii.
Atdt de dornic era si obiinn info-r-patii. impdrfirea
aceleiagi camere timp de o sdptdmAnd ar fi putut
constitui inceputul unor prietenii importante gi
Copur, DIvIU el VtBTl t
un subiect care oferea rezultate mai promitdtoare.
Dupd ce am inceput studiul, mai multe per-
soanem-au sfdtuit sd renunf un subiect pe care il
voi aborda mai tdrziu. E clar insi cd prin asistarea
lui Cohen mi-am schimbat mediul de cercetare9irezultatul a fost o noud viat6. Dacd nu l-ag fi intAl'
nit, fie aqfi fost concediat, fie m-ag i intors invins
in Japonia din ,proprie iniliativd cu coada intre
picioare. $i, dacd m-ag i intors in Japonia in acel
moment, cu siguranld cd ag fi renunlat la cercetare
gi mi-ag fi g6sit altd ocupafie.
Infomafia poate schimba viafa
9 lelgd 9_c [*b".aree,gn a{ -fa_c_1,9__gaTg*y4_Susfinerea faptului ci informalia este importantdpoate pdrea ceva banal in societatea informafio
nali actuald, dar eu md refer la raf.qrsatia-obti-
nutd-dir-e*cl_ riu-go@6, o sursd
adesea recutd cu vederea.
Iqfs111q_etiq_$_Jp.g:g[fup - este de doudtipuri: e din sursebine stabilite,recunoscute,gi c din surse personale.
iu_ce_z$-rgrgg(q$1g[i1pj-fice, c este
d. E simFlu de obfinut. Trebuie doar
si te intdlnegti cg pgJs-aanedif_erite n afara locu-lui de munc6. Cea mai comund formd de colectare
a iBformafiilor La un pahar de vin,poti incepe sd povestegtidespre tipul de cercetare
in care egti implicat in prezent. Cealaltd persoand,
88
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 46/94
Conul Dlvl t t e l VInTII
relelele personale extinse stabilite in acest mod
puteau fi utile pentru colectarea informaliilor. ..9
-jn&,{Ag,.9 ie,sus[inea el, putea schimba
uatA_qlgip_ers_,eane.P4atecd-.ayeadlgp-late.
Existi numeroase m-oduri dife-rite de aagd*Ua.lrf0rpatii. Unele persoane
gdsesc mersul regulat la biserici, sinagog[ sau
templu un moment oportun de a face schimb de
informa{ii gi de a afla noutd,ti. Indiferent ce inte
rese qi pasiuni ali avea, daci sunteli activi intr-o
comunitate de oameni cu aceleagipreocupiri sau
intr-o organizalie profesionald, aveli ocaziade a vE
stimula genele gi de a vd trezi potenfialul.
SAtt*plul. 1i4_9_{In1gtiiprinrelagii-pers.onalevi
p_qaleschimba viafa. Nu ldsali aceste ocazii sd
treacd pe ldngi dumneavoastrd.
Valoarea cooperdrii
Ug_alt aspect ul o$.foSdiu care contribuie la
activarea genelor benefice il reprezinti faptul cd
lgjfLca-este-rIspl[titd. Atunci cdnd gtiu cd vorprimi inapoi ce au investit, oamenii sunt motivali
si lucreze mai mult.
Competi$ia are loc in fiecare parte a societdlii
umane gi, din experienla mea, 9919c {rile-__q _iipfi-
f cp".spup,Lrlure"_q__Lupta_-cg4slpnl{-pe+Flfaimi.Pentru oamenii de qtiin 6, ocazia de a-gi vedea
numele pe buzele tuturor apare atunci cdnd li sepublicd o lucrare. NundrUl de]gg-fe-r_i_p|-mjrU ln
cg^9.9unJ publicate, ca-sireadia-Ia-_ele, determind
90
Arr ruo lNne & u r o r u r , por TNFLUENTAEN EL E
valoarea unui om de gtiinfa. Deqi numele fiecdreipersoane implicate in cercetare este menlionat inlucrarea publicati, pJirnul _a_f-e*yal.g_arga1q41m6,
deoarece realizirile prezentate ii sunt atribuite .
persoanei respective. Prin urmare, apar adeseaconflicte cu privire la cine ar trebui mentionatp"iqul.
, -e*p99&--r1.-4 4u*fierec-urrosc_gte,_re_a[Zalile*r4or_Jersoane,i4*giuda
efo,rJur-il-r-dep-use, doar pentru cd se---.afl._ n- l j os
gelisti.Daca-asesjh_ef-g_gS_i+tgm-pl+r-egulst,indi-
vidul se descurajeazd, ar o persoand entuziastd gi
capabild poate chiar decide sd renunle. in orice
caz,Iaboratorul nu va mai produce rezultate pozi-
tive.
Acesta,esie. modll eonvention-alde pplrqre,dar eu nu-l aplic in laboratorul meu. in schimb,persoana care a muncit cel mai mult aici pentru
cercetarea respectivi va fi trecutd prima pe lista'de nume, in ciuda experienfei de care dispirne, a
realizirilor de pdnd acum sau a gradului. Ultimul
nume este cel al liderului grupului de cercetare.
_Liderii de grup sunt de obicei profesori asistengi
sau ectori. Dacd numele liderului de grup a apirut
la finalul listei timp de patru sau cinci ani consecu-
tivi, abilitatea sa de lider va fi recunoscutd printropromovare. Cu alte cuvinte, in cazul nostru, rezul-
tatele prezentate intr-o lucrare apar$in persoanei
care a muncit cel mai mult gi liderului de grup care
va fi promovat dupi patru sau cinci ani. in acest
91
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 47/94
Coour,Drvrr.rnlVrolrr
sistem, toli gtiu cd eforturile lor vor fi rdspldtite.
Poate vi intrebafi dacd profesorul are weun
me._1,r .,l fiind" ppctic". conducdtorul. Dacd labora-
torul meu produce in mod regulat rezultate exce
lente gi cercet[tori talenta$i prin acest sistem, re
putafia laboratorului nostru va cregte.Ca profesor,acestea vor fi considerate realizdrile mele. Prin
acest sistem, toati lumea are de cdgtigat.
Cq?}ui*de*persoane ...cu-.uncfiij*-Ele-conducerec€I9,_pfqfita_de-per''mea114pii..s_9. o$qqg _il-p1"lor
exig [-* t -orice- domeniu. por-
4€-S-tg..{e+*rep*isqcd gi cel nedreptdlit poate face
acelagi lucru cdnd ajunge la conducere. Dar, in
final*tpeiE-hrmea--are"de--pretdut.D*tu__p-wr-c-t*devg{e-1e'genetic, e ca qi cum liderul ar dezactiva
genele pozitive ale membrilor cu funclii inferioare,una cdte una, pdni cdnd, in cele din urmd, intregul grup igi pierde motivalia - gi liderul.e-cel-care
ttg}Ulg_ s{. poarte*eeponsabilitatea-pentru-sl6birea
or€Anizatiei.
P*rinlre diyerc*e-l*e_.rgl_ude care le indeplinifi: laserviciu, in familie sau in couunitate, probabil cdexist6=unele car"e*v6-..er*snJigl"un -bu4 _-lider.EiEqnart_a-4i-d_nu_ e.* 9_g_q9 spr
. Cqndre;nlizalile_qi___geF_trfl
_p-F l-- f lpyaluate,putelisimliclarcumno:dsl_gupdulscade.4eqp-ldtirea
muncii adevdrate gi a faptelor bune gi_m_eutiu_e--rea
.qpfui.tu}Ulcooperdrii constituie cele mai bunemoduri de a asigura buna functionare a oricirui
ArrruDrNEA & nrro lu l , por TNFLUENTAENELE
grup. in plus, puteli beneficia qi dumneavourt"e dupe urma geuelor activate ale celor din jur.
hacticarea actului de oa da fdria agtepta ninic in schimb' este un mod
efrcient de a vd activa geneleMajoritatea persoanelor cred c6. ,a da qi a
primi ceva in schimb" constituie baza tuturorrelaliilor umane gi e adevirat cd relagiilepersonalegi de afaceri cele mai reugite se bazeazdpe acestprincipiu. il socotescsimilar acelui concept careconduce la pietate filiald sau obligafie gi respon-sabilitate sociald. de altd am des-
Iara a , e
t. Dacdwefi sd vd activafi genele,aceastd
atitudine este mult mai eficientd.Cand dafi in schimbul a ceva, agteptafi si
primiti acel lucru. Dar daci vi ganditr la ceurmeaz6 sd primifi, in general nu ave$ide ce sd vd.entuziasmafi; e doar un rezultat natural, ca atuncicdnd obfineti un bilet de tren, odatd ce afi achitatcontravaloarea lui. i-
es_tgdgci da a
Celmai -tipic exemFlu il constituie relafie din-
p4 esy-e_&I1-e*9lg_4lltlq1g qg"hipb.Nu aEteaptdo rdsplati in mod congtient gi totugi cdgtigamulfu-mire gi fericire prin acfiunile ei. Agesie_flelrtinenJe
93
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 48/94
Cooul , Dlvrr . l e l Vrnl l l
&. bqgUll-"-si -iaspirelie ii activeazd la r6ndul lorgenelebenefice.
i de qtiintd din Anerica, potenliali
Iaureali ai premiului Nobel, iu-rp_art3ggqc. g[qrorQgea e $Liu, n timp sunt seqelo_.qi i extrag
cg,q ilit_ate_infprmatiide la ceilalgi.Ambii au relul-tate excelente n munc6, d 6 de obi-c_el_Lu-reu$esc_-sa."atraga_noitesufse. ii seq4qai ut
.Eis"trAng:r0n_d"Urrl.S-cleg_c_$1_ gdezvoltdgi
c _e-e?_zi_,,ta?ilie". Aceasta devine o sursd de pu-
tere, ca atunci cdnd comuniti ile etnice gi familiilese reunesc pentru a schimba noutdfi.
ia__g-q_ce d-q;f3S _iiq,tifigegq4l_9.-qrporane,numaie posibil c4 un singur geniu, bazdndu-se xclusivpe
inspiralie qi muncd ambifioasd, sd obfind rezultatesemnificative. i. pfez-euJ. e aplicd cercetdrile co,
mqne, qu.egHpe*-.D-t4p-eJ:.qgselcdtuite din maimulte sau chiar zeci de persoanecare se ocupd deacelagi subiect. Studiul organismelor vii ne aratdun lucru: capul nu e cea mai importantd parte acorpului. De fap ,_n-11,,,,,,,,,,,,,,,41q q=" ierarhie, denarece
Degi existd multe de-a-eanfuse,g-o-"SLnir"-
ie, eu consider cd am gdsit sistemul ideal princercetarea.mea"gnneticd,
cercetare care mi-a ardtatqIgAIr*$i-Uqqr_-ales
celule, minunat
hLgELuJ-"etlrg .e. lg4Ug- 4 o-rge +smiu.-S
epot
Arr ruorNne & uBoruL por TNFLUENTAEN EL E
invdla multe lucruri din acest exemplu gi pot fiaplicate in modul in care interacfiondm in via 6.
Penhnr a vd activa puterea, plasafi-vi intro
situafie difrcili
Dupd cum a ardtat sxsmplul anterior, usedlUlSiaiihrdinea.-gohivitd pot contribui la activareagenelor benefice gi vi pot permite sd vd folosili
intregul potenfial. n
pe4t1u_A_-l-fplgFl-lrgbuis_ge_fi4*p11$t_iatrosituatie
dif-iOe. Un goarece incollit va ataca o pisicd:
posedi in mod inerent puterea de a riposta. Eupersonal aq prefera si md plasez singur intro si-tuafie dificild decOt sd fiu incoltjt de altcineva.
Consider c[ cel mai bun mod de a face acest ucrue-*_de*-a:mi--pljd*dfgpe {'. Cu alte cuvinte, dacd
weli sd vE atingeli scopul, rebuie sd nvestili in el.Din aceast6. auz6.,i sfdtuiesc adeseape studenliiabsolvenli qi echipa:
"Investifi-vdeconomiile in
cercetare in primii trei ani, chiar dacd trebuie sE
vd convingeli familia si vd permitd acest ucru. in
trei ani, vefi incepe sd culegefi roadele.' in final,p9.1p-e;ye-rgn anvinge intotdeauna. Aproape in
fiecare caz, investirea tuturor banilor in cercetare
timp de trei ani dd roade gi, dacd nu,firurtrlipseqteabiliJat-ea ecesard, ie-noraqul nu a fost de partea
dumneavoastrd. Dar in cazurile intdlnite de mine,
aproape intotdeauna procedeul a dat roade $i, in
momentul respectiv, fondurile au apdrut qi ele.
94
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 49/94
Coour, DtvlN el VIpTtt
{qo-ie-q -eJeare- p.rodu_c ezultate atrag bani gi,
invers, Iipsa de rezultate conduce la absenla
fgndurilor.
Un profesor pe care il respect foarte mult mi-a
relatat cdndva aceastd povestire cu privire la
ob.tinerea unui imprumut: cdnd i-a comunicatdirectorului bancii ci intenliona sd foloseascd on-
durile pentru cqpcetare,acesta i-a.spus cd erap;1ina persoand-care v.enisepentr--u. ,imprumutab_anipeatrll -cgrgeJarggi nu pentru a construi o
casd sau a pldti pentru educafiacopiilor. Acest pre
fesor nu dispuneade garanlii, dar directorul bdncii
i-a imprumutat banii chiar gi aga, cu condifia sd-gifacd o asigurare pe via$a.
E foarte neobignuit sd imprumu-ti bani fdrd
garanfii, dar hotdrdrea profesorului a pdrut sd-limpresionezepe directorul bdncii gi acesta -a pro-pus o asigurare pe viati drept garanfie, degi era oopliune riscantd. Profesorul a imprumutat o maresumd de bani care depdgeade mai multe ori veni-tul meu anual. (Aceastase ntdmpla cu doudzecideani in urm6.) Hotdrdrea lui de a-giasuma acestriscgi de a investi totul in cercetarea dat insd roade qi
curAnd a oblinut fonduri. Suma initiald pe care apldtiLo din buzunarul sdu a reprezentat doars6mdnfa care a rodit. Am invdfat
din acest exem-plu, afundAndu-mdaddnc in datorii la un momentdat. Dar, dacd nu plantezi seminfe, nu vei aveanicio recoltd de adunat.
Am vdzut cum aceasti investilie in propria
96
ArrruorNue & uBorul , por TNFLUENTA ENELE
persoand a dat rezultate in cazul oamenilor inmulte domenii diferite de afaceri. O cunogtinlddea mea a deschis mai demult un restaurantfinanfat exclusiv din propriile economii.Restaurantele sunt in general riscante, cu atdt mai
mult pentru cineva aflat chiar la inceput.Investirea banilor in visul s6u a plasat persoana
respectivi intro situalie dificili, ceea ce i-a sporit
hotdr0rea de a reugi in afacereasa. Riscul asunat,munca acerbd gi pasiunea au dat roade gi restau-ranhrl a inceput si fie frecventat in mod regulat deoamenii din zond gi se bucurd de o prosperitate pe
termen lung. El socotegte aptul ci"gi-a
pldtit sin-gur drumul' ca fiind unul din motivele succesului
sdu.
Cand vd "pldtifi singuri drumul' introducefiriscul in viafa dumneavoastr6 - ceea ce vd forfeazdsd vi dafi qi mai mult silinfa pentru a vd atinge
scopurile.
Caracterigticile oamenilor ale cirnor gene
benefice sunt astivate
D-ia.e,m*enpnt_a.mea,amenii care au succes n
viafa gi obf,n rezultatele pe care le doresc prezintd
un element comun. Au o"-viziune-pozitivS. agupfa
vietri. Unul din fogtii mei studenfi este un bunexemplu in aceastd direcfie. Dupd mai mulgi ani de
c0nd incepuse si lucreze in laboratorul meu de la
Universitatea Tsukuba, a venit intro zi la mine gi
mi-a spus:"Afi
putea si-mi dafi o recomandare,ca
97
por
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 50/94
Conul DrvrN o. lVreln
sd md pot transfera intr-un loc mai bun? Aq weasd lucrez Ia un laborator care a primit premiul
Nobel pentru cercetare." Acest student nu reu$isesd intre la universitate de prima datd, ceea cemiindica faptul ci aspiraliile sale ii depdqeauabili-tatea. Degi cererea lui pirea pufin impertinentd,I-am trimis in Statele Unite cu ajutorul unui pri-eten de-al meu care lucra sub coordonarea unuilaureat al premiului Nobel.
Deqi era entuziasmat de cercetare, acest stu-dent nu fusesedeosebit de strilucit in Japonia. inAmerica insd, talentul sdu a inceput sd iasd laIumin6. Cdnd s-a ntors in ard, in loc sd ii plasezsarcinile mdrunte obignuite, i-am dat ca ajutor unstudent licen,tiat gi l-am ldsat sE se concentreze
asupra cercetirilor sale.Dar i-am spus: ,Eqti profesor timp de trei ani. Dar numai trei. Dacd nu obliirezultate in acegti trei ani, Ia incheierea lor vei ficoncediat." Dupd cum anticipasem, a obfinut rezul-tate extraordinare inainte de a implini treizeci deani gi a fost angajat ca profesor de o universitatejaponezd prestigioasd. Aceastd situalie a fost fdrdprecedent n domeniul cercetdrii din Japonia undenu pofi ajunge in vdrf fdrd si treci pe rdnd printoate gradele inferioare, iar la treizeci de ani pofi
obline cel mult gradul de profesor asistent.Cu cdliva ani mai deweme imi anunlasem
intentia de a da Japoniei primul profesor maitAndr de patruzeci din ani, care s6 provind dincadrul laboratorului meu. Eu insumi am devenit
98
Ar r r u D r N EA& uen tu l INFLUENTA ENELE
profesor la patruzeci gi doi de ani gi ii incurajammereu pe studenfii mei sd tinteascd mai sus. Chiarla nunta acestui student i-am informat parinfii cdil voi ajuta sd devin6 profesor universitar inaintede a implini patruzeci de ani. Degi uitasem com-
plet, el a linut minte gi, in mod evident, m-a crezutpe cuvdnt. Responsabilitatea totali pentru succesul sau egeculsdu se afla exclusiv pe umerii sdi qi
acest fapt pare sd-l fi motivat. p.[rerea--mea,
in acel moment, genele responsabile au fostactivate.
A fost, de asemenea,ajutat de rq*i=nultesin-ite. Una a constituifo faptul cd qi-a
rcalizat visul de a lucra sub coordonareaunui lau-reat la premiul Nobel. S-a intdmplat sd md intAl-
nesc cu un prieten din America la un seminar gi,amintindu-mi cd lucra pentru un cdgtigdtor al pre
miului Nobel, -am i11".6at dacd -ar putea ajuta pe
studentul meu. ,Am un absolvent nerdbddtor sd
lucreze sub conducerea unui cdqtigdtor al premiu-
lui Nobel", i-am spus eu.
,E perfect", a rdspuns el. ,Tocmai cdutam pe
cineva. Am fi bucuroqi s6-1primim." Totul a mersca pe roate. Dar dacd studentul nu mi-ar fi spus cddorea sd se mute la alt laborator de cercetare, pri-
etenul meu americangi
cu mine am fi vorbitdespre altceva.Norocul, se pare, a fost de partea
lui.
A avut, de asemenea,noroc Ai n altd privinfa.
Atunci cAnd ucrezi intr-un laborator cu un laureat
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 51/94
Coour. DIvIN nl VIoTtt
al premiului Nobel Rgt ,exista -de.zavantaje.
Numeroase laboratoare de cercetare unde direc-
torul a ajuns la culnea succesului gi a faimei au
depdqit, ca gi directorul lor, etapa efervescentd a
carierei gi prin urmare nu oferi intotdeauna cel
mai bun mediu pentru o cercetare rodnic6. Dar
laboratorul unde a ajuns el sd lucreze producea
rezultate exceplionale gi se pregdtea sd atingd
iardgi succesul.
A avut noroc Ai cdnd s-a trtors in Japonia. De
reguli, nu pofi aduce acasd reuEitele cercetdrilor
din Occident. $i in cazul lui a foet valabil acest
Iucru, dar a putut schimba subiectul cercetdrii sale
in asemenea mod, incdt sd continue si foloseascd
aceleaqi cunogtinfe gi materiale. Din fericire, natu-
ra subiechrlui cercetdrii sale -a permis acest ucru.in cele din urmd, a fost binecuvdntat cu un
anrrmit Jip.de-perssnalitaje. Pe dngd ati-budinea ap-o-a€yq-.f".afi*de-viata,se-p-F pg_.dry1$g_-gp_lgqivas]plam 49+de"_fet4,-fdraa-se*bgligle_gg-Lriyrxe
la-viitor. Din experienfa mea, acest tip de caracter
este tipic oamenilor de succes gi constituie totodatd o trisiturd a indivizilor ale c6ror gene suntactivate.
Genele 9i abilitnfile - freeirrri individeunt unicePentru a obfine succesuln orice intreprinde$i,
este mportant canediul*ti-eigtepul in carelucrafisdvd respqgtg nr-p-itatea.oatecd afi mai auzit ci
Arl ruorNne & unorul , por TNFLUENTAENELE
f_iecare_, rpogndeste unicd, del_ggg.prgta'ffezAc.
Acele zone ale combinatiei noastre genetice care
nu sunt cruciale variazd foarte pufin de la o per-
soand la alta. G@. Degi
fiecare prezintd aceleagi rdsdturi de baz6, respec-
tiv doi ochi, un nasgi o gur6, forma gi mdrimea lor,
ca gi pozi$ia vor fi diferite, astfel inc6t nu existd
doud persoane exact identice. AcelaSi luctu este
valabitqiaentru-f aele-noagtre.@rc 9gf...............ilepre
zinti trasghrd _qemune,cg-exacf"-acela$i-€ienom.-if€rcnFlese manifestdnu doar in bf-Atbarcg.p."$r_.f"iaiqulnei persoane, i
$ in q r. Nu susfin cd toatd
lumea este dotatd cu capacitSli uimitoare, doarpentru ca oqmenii sd se simtd mai bine. Esteliteralm ente adevdrat.
din cele maiavansate tari insd dryareitatii-xa,tudi
. Ages^lSae concentreazd suPra
QE s-l-rstudardizate-st-aexauqenelolde-admitere
e universitate. S$Xlel&ii-sunt evaluati 4gPe--s e*-car
.eet-spepifudg inferloatri.
gi_ e, iar momentul qi metodeleprin
careacestegenesunt activate diferd. Prin urmare,
Up.-siste-' stendardi4at nu poate cultiva capa-citdtile fiecdrui student.
10 1
Cooul , DlvlN el VlnTl l
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 52/94
Ar trebui agadar sd educdm studenlii, darle carg 99b_gzeqzd,xclusigpe_ag _demult
d a _aptitudinilor..latente din noi.Abil.itatea de a emite un rds_pu1q.--nq_e'I[gl4tn pre.
dglvoltqreg lumii. Ideile ino-vatoare pornesc dinpunctul unde nu,existd rdspunsuri gi totugi,stu-dc-qEicareaure-ultat_e*_slrdhrcitei+.aceqtli_s-isleme
Paf.q-4-f,9. s-cutul. .are o 841_empor-tan d,, dar._ a -sam-,_patibili u
a de--np-i_dqs_.cqp.eririau creare-a_ cevanou.
E -lgsry,g a
Pr dei,c_e_lp-g 1311lg1g4--ls-*c-alsd_rczut-l-atele
_a93{9.mice. dnd l-am cunoscutpe I(e i,care a primit pre_mill Nplel pqntru-phimje, _q1g&1,mi-a spus cd nu reugise cu putin timp in urmd sdrezolve o problemd de chimie de la exameneledeadmitere Ia universitate in Japonia, degi eraudomeniul lui de expertizd. ,,Flducaliapare astdzi sd
eten al lui Hideki Yukawa, cdqtigdtorul premiuluiNobel pentru fizicd, n 194g, care a devenit primul
r02
ATITUDINEA & napotu l , por INFLUENTA GENELE
laureat la premiul Nobel al Japoniei. Odatd,Hirasawa i s-a pldns lui Yukawa: ,,Mintea meafunclioneazd mult mai lent decdt a ta. Mi chinuiatdt de mult". Dar Yukawa -a rdspuns: ,$tii, eu mdchinui qi mai mult". C0nd Hirasawa i-a mdrturisitcd suferise de un complexde inferioritate teribil petot parcursul gcolii generale gi lice-41--q,-Y-rrkawardsprrns:,,$ie:u_Ll_-Nuerau-modeqti-_qi_{o_lfE1rr,ggri.
ll9lt-d -st-rds-c-iti veau oparcr.e-pr"qggtd--d3999-L{apriaJersoand.dndamauzit aceastd relatare cu mult timp in urmi, eami-a dat speranla cd poate gi eu, la rdndul meu, agputea deveni profesor pentru ci gi eu md indoiamde inteligenla mea. Cdnd studiam pentru exa-menele de admitere la universitate, notele mele
erau foarte mici qi eram sigur cd deabia reugisemsd trec de examenele de la Universitatea Kyoto.imi amintesc cd m-am simlit foarte ugurat sd aflucd erau mu$i a$i studenli irnsituafia mea dupd cedm fost a erau proqti,
d-ar-nici i* -til*tstr&sit--dupq-algad-a-rdele-ed:rcationale-e.ti"ilorayg4pgte.
P.qst&r-es_stq 9_m_ql91d9_eS1lcjgle_glg1 9391e
Q[ob qgr__e_ qi
a regulilor nu_es.te ndi-catd, deoarecevaloarea acestui tip de ,inteligenfd"
*cqd9_grt_Ig-pid$ae. In lumea afag-el o , compani-
cg{g _pd exegutgpasiv ce li s.-9.p-une gi sd nu
103
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 53/94
Coour, rvlr 'r l Vrnrrr
gq-n-4p".+€pg*[email protected] e un semn cdsocietatea ca iatreg se- uldepdr*,eazd,,e-educa$iacAACQAtfgteguFra redirii m€rcanice.Acum este
momentul sd nvestim in crearea resurselor umane
valoroase, n tehnologre $i in proprietatea intelec-
tual6 care vor aduce foloase intregii rase umane.
Acestea reprezinti cea mai mare contributie la
comunitatea internafionald. Din punct de vederegenetic, pdtrundem intr-o epocd unde fiecare indi-
vid trebuie si-gi dezvolte qi sd-gi foloseascd abi-
litdfile inerente.
O-genii@pufini,dinhe
eiiSl-realizeazi-visele. Dacd am putea sd ne
activdm genele, cu cele trei miliarde de informagiiale lor, oriee ar trebui sd fie posibil. Pdnd de
curdnd, am crezut cd nu existd nimic care sd nepermitd sd avem acces la partea neutilizatd dinnoi. Acum, cdnd oamenii de qtiin 6 au inceput sdexnmineizemintea umand mai profund, descoperim cd putem apela la acest potenfial neutilizat.Pentru a duce o viafa completd gi fericitd, trebuiesd ne folosim minlile pentru a ne activa genele.
Expunerea la lucruri, informafii gi medii noi esteperfectd pentru stimularea genelor care suntdezactivate. Aceastd opinie se bazeazf pe toate
descoperirile gtiinlifice relevante de pdnd acum, cagi pe propria mea e:rperienfd. De aceea vd recemand sd trdifi cu genele activate.
104
LnCTII DE VIATA DIN
LAB ORATOR
"$tii$ade noapte" conduce
la mari descoperiri
in spatele marilor descoperiri sau invenfii,gdsili adesea poveqti din culise interesante. Sd
lu6m, de exemplu, fuziunea celulard. Tehnologia
actuali ne permite sd combin6m celule umane cu'ciuperci
de mucegai, dar aceastdposibilitate a fost
descoperiti dintro purd int6mplare. Un shrdent
fdcea un experiment dar egua de fiecare dat6, degi- respecta la literd instrucfiunile profesorului.
Frustrat a aruncat in amestec o substantd carepdrea si nu aibd nicio legdturd cu instrucfiunile
experinenhrlui. A avut loc fuziunea gi a dus la onoud descoperire. Chiar gi activitEfle fird o leg6-
turd aparentd, cum ar fi schimbul de nout6fi la
reuniunile de familie, pot conduce la mari
descoperiri.
105
Lncl rr on vleTA DrN LABoRAToR
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 54/94
Coout D Iv IN e l V In r t t
Numesc acest aspect din culise"gtiinfa
de
noapte", spre deosebire de ,,gtiinfa de zi", care con-
sti in lecturi, examinarea obiectelor la microscop
sau prezentarea rezultatelor cercetdrilor la diverse
reuniuni."$tiinfa
de zi" e ralionald qi obiectivi,
avdnd o logicd clard qi ordonatd."$tiin a
de
noapte", pe de altd parte, obline sugestii impor-
tante de la intuiliel inspiralie gi experienle neobig-
nuite - cu alte cuvinte, de la facultdlile gi eveni-
mentele umane care nu sunt de obicei asociate cu
oamenii de gtiinfd. Afi putea spune cd ,gtiinla de
zl" reprezintd rezultatele tangibile ale cercetdrii,
iar ,,qtiinfa de noapte" constituie o parte a proce
sului prin care aceste rezultate sunt obfinute.
Mgi.q$ta-t_e?leglt -o_t* "-"qi". Dacd
'reprezintd.gandirea emisferei
a_gfgierului, a e1 q.r*e-p*rezin-
g-p€,eea-a-rnisfersidrepiHssau,pe baza erminole
srgi_me-le,g.6nduea geneticd. in acest capitol, ag
dori s_f,_[ impdrtiqesc pe care mile.am format de-a ungul experienlei mele ca om degtiinfd cu privire la qi
activarea4eneLror-pasive.
in primul rdnd, degi pare surprinzitor, e
important si nu qtili prea multe lucruri cAnd vdapucali de o noud cercetare. Cunoaqtereaqi infor-
malia sunt instrumente valoroase, dar cdndoamenii de qtiinfd se bazeaz6, xclusiv pe
"gtiinfade zi", pot fi dezavantajafi.Pot aborda cu prudentd
10 6
inovafia. O .-gll._"clllgttige argslpt aqroug*i*gF*ge--prgCIli*cere- se opunipplic=arti*ultg-rl-9ua 9.9rcetare.u cdt o persoande mai informatd, _v*g_gg$g_sdi4-qeapirur- ou Fu'ninf.de cereeta^re.impotrivd, e
qa_psrseeqefqles_erp.9ll943_g?.:g_ltrygr"ip _c_-eJ1_qqg"-lerazrtare;"2 g_-"Li+_e*qu-
€utarel pentru c[ le permite sd se arunce cucapul inainte. Acest curaj conduceadesea a marirealizdri. Buckminster Fuller, unul dintre princi-palii inovatori ai secolului doudzeci, a formulatacest lucru intr-un alt mod: a sfdtuit omul de qti-
inld si fie un generalist, mai degrabd decAt unspecialist.
Odatd l-am rugat pe Ma.peffr__&g ,,_qe4llgioreul
c,gtp-o_ry-,tlgi_.Qonfq:nqinqpirt5$AAsd sec"etu nei
gal$Pepli-*s19 4e."
. t. "Sony a st.Jlgl-gsaJ1mzrstsaryl*q111-.el_gp_o.qia.
i . CAnd am aflat
mai multe despr de
Dupi cum am menlionat in capitolul nr.""-dent, implicarea mea in studiul reninei, care avea
sd devini principala mea realizate, a inceputprintr-o interpretare greqitd a datelor. Cdnd am
sL07
nl VIoTtt Lrclrr or vralA DrN ABoRAToR
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 55/94
Coour,DtvtN
inifiat studiul, multi dintre colegii mei m-au sfdtu-
it sd renunf. Pentru a cerceta renina, un om de
qtiinta are nevoie de mostre pure. Degi gtim cd re
nina se af16 n rinichi, cantitatea este minusculd gi
de asemeneaextrem de instabild. Combinafia aces-
tor doi factori genereazdcele mai dificile condifii
pentru cercetare.
l4ut-tr- oam- ai "de $tiinji-,qlg$aseri renina
rqgqq-te*a.n€a,*dar-nimeninurelrlisq_pq_o__p.gg[fice.
Drept urmare, cercetdtorii ditr domeniul medical
erau sfituifi sd nu o a leag6 ca subiect al cercetdrii.
Deoarece eu studiasem chimia agricold inS+r_.+.g
aq4ip".e-pg-niciodatd-dsaeeagE_q42"-I4e_fajsoasdgi
Lzrtgtr.e.Daci ag fi
fdcut parte din departqmentul medical in locul
celui agricol gi ag fi qtiut cdt de mutti oameni incer-caserdgi eguaseri inaintea mea, nu agfi ales nicio-
datd acest domeniu de studiu. De ahrnci am studi-
at renina gi, sub coordonarea lui Tadashi Inagami
la Universitatea Vanderbilt am reugit chiar si opurific Ai si o produc. Ca gi in cazul lui Ibuka de la
Sony, am armt norocul de a nu fi un expert,deoarece n caz contrar nu m-ag i implicat in aceststudiu.
Am armt multe experienle similare care mi-au
dovedit cd e_mai-bine-sd gtii_Esi_prgia .de_q0 ,prp-mlilJ. Cend studiul reninei pdrea sd se afle in
i-pas, de exemplu, am apelat la manipulareageneticd in*ciuda completei noastre ignoranfe cuprivire la domeniul respectiv. Afldnd ci noua
108
tehnologie a permis folosirea bacteriilor E. colipentru producereahormonilor umani, mi-am spus:
"PerfectHai sd o folosim pentru a produce reni-
na." Acesta a fost primul meu contact cu manipu-
larea geneticd gi, din nou, se pare cd am avutnorocul de a nu gti nimic despre ea. Drept urmare,
am cdgtigat cursa pentru decodificarea coduluigenetic al reninei umane.
Cdnd am luat hotdrdrea de a introduce
tehnologia manipuldrii genetice in cercetarea noas-trd, am aflat cd studenlii cu cele mai mari noteerau cei mai pesimigti. Au intrebat nervogi dacd
era o idee burrd sd ne implicim funtr-undomeniu
despre care nu $tiam nimis. Bineinfeles, nu gtiam
dacd teoria mea va funcfiona sau nu, dar credeom
cd meritl sd incercim exact din cauzd cd aceastaera o formd de tehnologie extrem de avansatd.
Studenfii care au susfinut ideea erau cu totii con-
dugi de o curiozitate vie. Reactia lor a fost: ,Sundiriteresant. HaideS sd incercdm." Atdta timp cdt
subiechil le capteazi interesul, acest tip de stu-
denfi nu renunfi nici chiar dacd lucrurile mergprost gi, in consecinfd,de obicei obtin rezultate.
$inkle-_-ru*_e:p_eirnpotrive noaqtrd? .Il{91m9 ra nq__este inerent
"gqiyn; ri d"s""bd, .d f-rlecat+_qqdsionqtle
judecatanopsfiricnt'esupe4oard."Dgpgnd-efh".eXcgqiv-L-de-clrnoa$ere @ 9i n6poele,-facei.+dvim-#;-d&t6. ffia o sarcind
109
Couut Drvtuel Vlnrtt
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 56/94
nu merge cum ar trebui, clnoaqterea in excesne
e.facesd tr4gep conduzii pripite; concluzia a
care ajungem intr-o asemeneasitualie e probabil
pesimisti; $13rjgp-_--uLlg.pd proiectul este sortit
egeculuicAnd existd incd o qansdde reuqit6.
direqtgul-Untye$ilq "__TquklbaiNobel n-fulg_logie,lgg e
^are"maimulte sugestiipentru ob i-
nerea mult rdvnitului premiu: (1) _ry__fq1s?lipJinFi r; (2) au.?9-9.^r^I-L{a.ticquostlrts -ia-exsss;qi (3) scapati de i_nf_orqq_aliile+
inutile e. -i4tr-oIulue-sare-q,ere-grigina[hate, nu puteli iegi in evi-
denld dacd va b azstj ex. eeiy.p9_J99^bil9__gg$Irte
qau.-infomatii. Sfetul meu adresat celor care
cunosc oarte multe lucrwi este de a ldsa deoparteacele informalii $i de,--agn_o"11axpede-n$a.rn-.tre-
sq P,€I'llutialemporar-
Egecul nu este o opfiune cdnd perseverezi
Cdnd m-am intors in Japonia furanii'70
dupd
ce mi-om incheiat studiul asupra reninei in Statele
Unite, am hotdrAt sd reiau aceeagicercetare de la
zero la nqu _infiirgata -Univssitate--Tsuku.ba. La
inceput, m-am gdndit sd trec Ia un subiect diferit,
dar nu am putut sd renun la renind cu potenlialulsdu de tratare a hipertensiunii. Pentru a o studia
insd, aveam nevoie de materiale. Cam in aceastdperioadd, apsaflg ._g{exista p Jgnlr_ras[ aparlin ereif'r:. e din lum.eaqtiinfificd cu
110
Lncl l t on vrelA DrN LABoRAToR
privire la acest subiect fuseserd mpdrlite timp de
doudzeci de ani qi majoritatea oamenilor de gtiinld
r_canu se gasea n crerer.
P9b4z4,m4 ;4ul_ o1 insd, colegii
eram convinq _ct- qllna se afld inereier. M;4m deciq qd ob,tin un-extract A;Ai"d
din
gelglut conline sl4q , gggqic sacplin-cu*.h-ojuqo.ni.Pteg.upquandcd aceste glande
conlin o-mare cantitate, m-am decis sd o"bjin mai
multe din creierul-rap-{or squ porcilor. Problema
era cd aveam nevoie de o cantitate foarte mare.iEri trebuia p ca
m*glerd-de-.studiu Si, pornind calculul de la
aceastd valoare, q_mpg-t_ialaf. d erau -.ne_eg,s_are
treigg-ci,..p4 r-s.g-q-q1-dp-qil-dp- qrqiere ca si-l obtrn -
g-l_qg-rqg;--gjglq1bcl_rUnde puteam gdsi atdt de
multe glande pituitare?
Mai intdi, am contactat ferma de porci de
ldngi Universitatea Tsu-kuba,dar nu dispunea nici
pe departe de numdrul necesar.Apoi, ajungdnd la
concluzia cd cel mai'populat orag al Japoniei,
Tokyo, cu sigurantd cditvea suficiente, am vizitat
fermele de vite gi leam implorat sd md ajute p6nd
cdnd, in cele din urm6, au fost de acord sd ne dea
glapdele*p.ihulare de la vitele saclificate. Studenliide la laborf,torul nostru s-au dus la Tokyo de mai
multe ori pentru a le lua gi proiectul nostru a
avansat.
OdendE*pltgi.J.gl--aboundaredimensiuneav6r-
1 1 1
Coour, rvrr,ll VruTrr LncTrr on vrnTA DrN LABoRAToR
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 57/94
fylul-degefului- 0aregi e agoperiti de o membrand
durd ca cea.g.gp.1"".iutte,
care e prin urmare
foarte dificil de ndepdrtat."Dacd
am puteadecojichestiileastea",Ug a_m_ Bde-U atustuden-tii,stu-dilt nostru va uimi pe toatd umea." Defapt ins6,
nu aveam de unde sd gtiu care va fi rezultatul.
A-ceaqtg"[email protected] ai de unde gggtiipanaauincerci. Existd intotdeaunag_Bgqibil$gte,dar nlgiedgta..g_a utie. Acest lucru este valabiligg6-1n-Iu[-e-a,.$-tifurteie-2i".^ e
, lid-erul rebuie sd aibd o-credinti neabi-t $6 trr:ezultahrl-dorit.
Existd elatdridespreoqmenicaresuferdmu$iani de o boal6 cum ar fi reumatismulgi apoi li sespunecd un anumit remediu,cum ar fi un izvor cu
apd ermald, ii va vindeca.Eund-conyin+i-cn-e-adeyFrat,depqoJera a,dupaae.ac.bai.e_gr*epa.reppec-tivd, durerea lor dispare definitiv. _qg$;n-bareadin gendirca-or derelan$eszdene nactive,
_qnp-fice. egi zvorul cu apd termalEs-arputeasdfi avut proprietdfi curative, canvingerealor cu sig-urantd cEa ucat un rol in vindecarea olii. in acelagimod, cCInd.lirler-de";.1" sfl.rrn.ggqp.eosibil,cei din jqrullUr_qed_Eiein*acesta,D_gr_derul rebgr*e--6, er-e-ad5-..dintoati-inima. in viata au loc
multe egecwi, dar liecare din ehe apare dinmomenktl in care incepemsd credemcd am eSuat.$imilil', a$t-1i.p.pq
demcd mai ave , uuesudm-indiferent cdt6'difGit. pd ia fie tucrurile.
ttz
in ti-p ce lucram impreund la decojirea glan-
delor, ap t1q-e"put-trqptatdne intrirn in ritm gi sd
ne distrdm, pdliwdgind in timp ce lucram. incura-jat de lucrul respectiv, Eicile neJe..diats€uri .deipo_bfuhftareau inceput sd creascd n convingere:
"Aceasta ar putea conduce la descopgrirea unuitratam ent.p€qtru hipertensiune.',A.m putea primi
un patent in valoare de mai multe miliarde deyeni."
E-Wgp-lan"l -€ -epqqqi a4-doanenii-suntLm-sli_cdi -31g At-a e'*9l.te er-
_qg4e_y_o_t_q4i_g-g_gltue. Doctori,ab olvenfi,stu-denli gi n celedin urmd chiar oamenicare receauprin zond au venit sd ne ajute. {p- {-e-qojiioateqgle_3_5.qQq_{,e^.gl_a_ndep-ituitare,fiecarecdntdrind
ap gre,rezultdndo cantitate totaldde aproximativ [p_ lg -kilograme.nup4 "9939:-etgrealor pentru a k^qqle"A."faacfgrmajntno=pudrdcaresem-Erlg-c:U*ress-trl,.4g-Je_g$itd extr_qgtr_ ,
Dg-pege -e,-dUpg-lgq$-gg-e-Fptg-punc6,rezul-
lutul l."fpsL.jg dg_i..."g"e,din cantiteiea la Qarene agteptam.
, incdt prcinu puteamsd o vedemcll ochiul iber. Dar*gel udn reusisem_sdurificnrn
renina din crgier.
4+_"4.lqt? *i-"C4_q -
aggastd{esc.operire ac.9ll9: ie --gqc-i,-e-@t-ilirternafionale de
@idclberyin 1979 oreuni-une selectdqi prestigioasd.C0nd mi-am incheiat
113
Conur, DIvtt ^el VloTtt LncTrr on vreTA DrN LABoRAToR
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 58/94
prezentarea, sala a foqt cuprinsd de aplauze fur-
tupo,asepentru faptul cd gi.de
q+r*-dg*dezbateri internalionale cu privire la
p1-e_z,e"njagninei in creier.
A4l invdtqt o relioasd din aceastdexpe'
rien 6: d cercetdrilor depinde rU $.-e--f1el1l*
. To figqrat, dar gi la
propriu in-s-eucul c. i.
Cdnd decojeam glandele pituitare, lqm-gUge:at
studen ilor sd incepem disdedimineald gi cu tolii
s-au conformat. Uuiy"ersitatea .Ts-ukuha-.-era trc.6
nog--qtii:j4a-sr--drtual:recuoscut'6,cu'.o-istorie
mqi. scurte de zec.eani. Le tot spunesm celor din
echipa mea cd e ca-un oc de hasebal: ,Nimeni din
aceastd universitate nu a cdqtigat lncd, dttr_dacdcontinudn.sl- obfinem punete,..tuy9n0*a S"ansd.Sidacd nu putefi sd nimerili mingea, cel pulin
ajungefi la prima bazd mergdnd sau alergdnd la
ultima loviturd. Haideli cel pufin sd ajungem la
prima bazd."
Oamenilde-qtlin$a-c".o-ncurcaz6..p--e.Le-ucu.rivali
iJi. Pentru cd gdndim cu tolii aceleagiucrurigi folosim tehnici gimilsls, part_eg d_yersi 4 ezfta
ocaziog=41_-sau,ys-inregistraeSeeuri.Trebuie doar
s6 a$tepti-m--o-caziil,e-ivite. &--lnt6npliJa-fel-infie in cometLindustria de
{iyer i9m;p r" b.urgd qalr orice .afaeerecu o- dozd
-s3+giqgge-49-,.9pnpetitie. e--sa,-.continudm
munca. P*efggvercn$aonduce la putere. Atdt timp
tt4
c&t i. Aceastaeste atitudineaupll| -c,a; gtqr.
Mul$umitd muncii acerbe a tuturor, echipanoastrd de cercetare a reuqit in final sd extragdrenina. L_4 __e^gep_fiaare a urmat prezentatii-.mele,
oamenii de qti 1rJa-dir-; hf4q_g.?_egenit si mdtelipite.Mu-$i ri:qq.spus:
"Avefi to"o" a i"pbniaeste un asemenea grgant economic." t
t pe+e_:e iq_tlghet_gln_eJ3i-,:C_a,,emult
tg__qgpl_qt-sdurportati toate aceleglande pituitare
din America?" in fine, am infeles. eug_qplglgs-eg*-de.+39l_9--p$ellqle_dil.I.'gta-t-e_tp--*U_nite.
Le---ammirturisit-s@. ,Nu le-amimFortat. ie. o._atdupea -
studenlii me lic.g-nt-i$ip 9g.-trllgr alli dgclori 9i
s-$$enfl chiar qglia _m-g-a.--1*ep-_4j -oj_it__umg_aqfni{." Nu le-am spus ci solia mea era cea mai
bund la decojit. Pore_c_I4q*eae atunci incolo a fost
"doctorul35-000de vaci".
Nu exigtd linie de soeire fu $tii4nNu e nicio mirare cd ,doctorul 35.000 de vaci"
-s-aapucat imediat de o altd sarcind dificild.D-e-.piostra de renind pe care o oblinusem cu
atdta efort rue- .q=Jg=m:og"B_pJ9 i_o.gsd,u era
care fusesesalutatd cu asemeneaentuziasm poate
"d rg}tige*pg*pgltltiggez*"-d̂e bater'enternafio-nald, dar nu era nici pe departe suficientd pentru
'115
Conu l Dtv l x e l V tBT t t Lrcl r r on vle lA DrN LABoRAToR
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 59/94
- in plus, chiar dacd era extrasi din creier,
ecgpla era boy 4, $i, desare-c*eEso.pul
stgdiului ngqtru era de-._a*haLa_hrpcrtensiupeaa
gu.e:ri, eram incd -deBarte-.d€ :l atinge. $glulieideali ar fi fost sd colectdm renind din crsisle
umane, dar nu se punea problema de aga ceva.Din
nou, nu gtiam ce sd fac.
Deoarece ocmai primise laude internafionale,
aceastd situafie era de doud ori mai dureroasd.
DWtr mult chin, msm decis^si adoptp--atitudine
djferitE. "Acestae inceputul unei noi etape", mi-am
spus eu."E-gn-gemn
cd suntem pe cale sd facem
un mare pas inainte." A,c_q*astiatitudine"pozitivd
4qi-.apernis-sd-m6-relaxez. Peste pu.tin timp, am
aflat nigk'...v,egti- ncitante: .cantitdgi mari de
i$-ulln6" $nan"d fu-g.es-eri rodug-ecu suc-ces.e hac-tgti4S.E".-eallcu.qiutorulun-pi-telnologii-nor+ir*rcn-tgtc. Pitrg4-9e,9e_m*4 epica
Dgpd ce m-am consultat cu echipa, 40:4mhptdrdtq?inl1ed$a__qggeqtElehegl..ggglnplqlgctulnoqtru,
ch|a'1daqd_+y g_t-iep+ pgig.-d_e-"9prea. Scopul nos-
trueradublu:s.gplod.gcgpca4'-tl-Fl-i-m_--ari-.{e-,.r"e
din bacteriile E^ cali,p s5. descifrdmc93 fl-geUetic..s[sn irnei.
Tocmai eram pe cale sd incepem descifrarea
codului genetic al reninei la*S_oareciregdtindu-nepentru acest experiment cdnd am primit nigte
v"etlt*descuxqi&nte: Institutul Pasteur din Fran$a,marele campion din lumea cercetdrii gtiinfifice,
tefmipgge-deiadesci&.arca-r"mineide-la-$oareci. in
11 6
ciuda acestui egec nregistrat de noi, qlq-schfqb-+t
St ap- frecu ipqedrAt_La.p,gqrft rgfl"pp.d.ului
r e. Institutul P4gteu1,am presupus
noi, 4[ar,--fi-pgjgt-ajunge at6t-de departe dacd toc-mai terminaserd studiul cu privire la renina la
g,o-areci.
Deoarecersr_rbafuqgs_g-.3-e_gidgnlUif-1g ,qin
ginicHi-uani, am decis cd ar fi mai ugor sd o
9lt-fgeem- diu- rinichi decdt din -creier. in acest
scop, aveam nevoie de U.n n J"{ggqBjtcare sd conlind o mare-cantitate-dgleDrnd - ceeace nu e ugor de gdsit. Am folosit ce am putut
obfine, dar rezultatele au fost nesatisfdcdtoare.
anuntare.-
ic cd rezultatele studiului nostru/5
vo"L.fi_gata-pgutu-gpa dea zecea niversare aUlgyersiEJLTsukuha. poi q'-'mnell-o- d14 eoi-fure. ea
d nu PllFgi-gi- g9-prgp-es-er-a--detudiul
informatie era
Aveau sd ne
Liaig desosire?M-am dug_su_atrrqngl*,in_fAnt-q.gg sd af u.
La Paris, Institutul Pasteur a confirmat
zvonul."Ng-pg pj13p9ie-eetCeigtggli-+n.slaain_qc_gpt.mornent.e ce nu incercali sd decodificafi
rgnlp de l4 maimute- *mai egrabd?"mi-au sugerat
ei, sigqli_,p_e__g_ggesulor. Gdndul de a decodifica
genelemaimulelor dupd ce codul genetic al reninei
Lt7
Conu l D lv r l l e l V Ip r I r L r c l t I l n v reTA DrN LABoRAToR
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 60/94
umane ar fi fost deja descifrat pdrea o mare deza-
mdgire. $i_ g.tgpi decodificaserd deja gpJzesi la
su 6, in timp c-enoi ciutam in continuare maLeri-
algt- de studiu. Cum puteam sd concurim cu ei?
Dar adesea, am observat eu, momentul in care
infr6ngerea pare inevitabild, incep sd se intdmpleuqir-aeole.
An zburat de: la Paris la Heidelbe'rg in
Germania, pentru a participa la o reuniune gi
bqq- bere intr-un bar aproapede universitate, pro-
fund descurajat, cdnd a intrat induntru o cunog-
tinld a mea, Shig_qla-dg _ah_anislrj,*profesora Uni-
vglg"itate.a Kyotq, cq o'ry_egu 3ti3ip e. nqlf 9nal6 in
ud*-igeuq949r-*geg-9 jce' S-a agezat gi i-ampovestit totul.
Rdspunsul lui Nakanishi m-a luat prin sur-prindere:
- Ag..decodifreaL-dp-ar-oplz-e-cJ- -rr-q? in
acesl caz, $tii, c[gr-g4U_d_sin"eva
decqdificd noug- la suti_ dintr.o gen6,
fsaTle_ e.- Dar noi nici micar nu am...- Dggi..,yrp,i'e -vaajuta-Laboratorul meu.
E"a-ga=un dar--c-42\rt tn ceruri. E adevdrat cd
avea oc o conferinld in orag, dar ocaziade a intdl-ni nu doar pe cinevape care l cunogteam,
dArtoto
d _exp'grtn manipula_rpagenetici, precum
N -intr*:ultpi-c--baqrdinQsrmanig.-Qlaunala
ltnJgiEpn. Cu el de partea mea, am simlit cd mai
aveam totugi o gansi de victorie. Ne aflam in
118
continuare in dezavantaj, dar eram pregdtit sd mai
fac o incercare. Eneggia_ i- entuziasmul mi s-au
rctrezit la via 6, am anulat restul cElitoriei gi
m-am intors imediat in Japonia.
@flgal_e*f_erye_n_tesuntcontagioaseE_pgsibil sd fie adevdrat cd--vpqtile-releinc6te
-tlef daf"g-4-q9fr*la_fel_Slye_Ltile.-bu1e.O_vestebund
mi agtepta la intoarcere. Un doctor care colabe
rase cu noi Ia laboratorul nostru informase.:spi-
talelg uniyergitaredi:r JoatLJaponia si neanunte
in-,c-aztd-cxtixpnriiuttui,ri:richi cu o mare cantitate
de renind. Ca urmare a eforturilor sale, am primit
un telefon de la cineva de Ia Universitatea Tohoku.- Egtifp11q*.Ul rinichi mAine, m-a informat. Vd
rog si-l ridicali imediat.Eghipa B-q-as-trd fd,cut _rost de eh€sta-garbo
gci qi in miez de noapte anqcondus cAt de repedeposibil la spital, care se afla la peste trei sute de
kilometri distanld. Spre bucuria noastri, rinichiul
pe care l-am oblinut ori mai mult
,desAtn 4q-qllnorm.at-din
echipa noastrd.
Acum eram qi mai hotdrAli sd identificgm
care determind hipertensiunear nudoar pentru lipele nostru, ci gi pentru binele dona-
torului organului. Dupi ce am extras renina, am
impdrlit echipa id;a;t"a="-iiitre'Univerditatea
Tsukuba gi laboratorul lui Nakanishi de la
119
Conul Dtv luel VtnTtr'
Lnclrr on vr.e1A rN ABoRAToR
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 61/94
Universitatea Kyoto qi neam apucat sd descifrim
99{gl*.g-e-n9 i-c_l_-reainei. , Ingtitutul
Pgs -egr dgig.'qe_ p:"opiq {-e* linia--de-sostue$i noi
dea.hiaincepeam. Absolvenlii au adus saci de dor-
mit pentru a rdmAne peste noapte in laborator gi
-a4q^--rn*tlgclt-ai$-i-noapte.Dareramatdtdeentuzias-mali de a ne afla pe punctul unei descoperiri
epocale, ncAt nu am fi putut oricum dormi. Acest
ultim, dispqrat-_-efqrL.a dat, oade.
, In-sJ_itgJxlasteurnq te-r-uorrrrgs-e*ned. caream desci-
S+ coaUge"et..r^-flme - scepd*fbal. 19$], doar cutrg-r-luni inainte ca Universitatea Tsukuba sd sdrbd-
toreascd cea dea zeceaaniversare.
O-s-in-9ury6"_ry_e_S2gremplicd un numdr enormde persoane.Privind in urmd, aceastd eugiti spec-
taculoasd, adUs f@,ng.g{_flIgtW fi reqlizatd far[ coope' multor
4ltqra: persoana de la mdceldrie care nea oferit
toate acele glande pituitare, numerogii voluntari
entuziagti care n*au ajutat sd le decojim, doctorulcare a fdcut publicd nevoia unui rinichi proaspit,
oamenii de la Universitatea Tohoku care au
rdspuns acestei rugdminli gi, desigur, doctorul
Nakanishi gi echipa sa. Degi de multe ori m-am
simtit descurajat,mai ales cdnd ne confruntam cuun nou obstacol, atitudinea mea pozitivd m-aconvins sd continui.
cd posed.i-"un
L20
agpec -profundcompetitiv, un element de rivalitatede41at'-din lorffi egocedfried-de-faimd'gi 3ucces.
Deqi_feg*_,lp9p-p'Qpee-t,epeCt-n acelagi timt Effit
udndru cd ceea ce fac e in fol-osulumanitdfii. Deqipe de o parte vreau sd c6gtig, fugj,-Ug-entirinminfs
li--.p.-c.glul care transcende rezultatul imediat,conqtientizarea ci, gi b_eazulin_care-pierd-cursa,
_c999--99-faC-.are-totugi-opmnificatie. Acestea sunt
momentele cAndsimt cd genelemele benefice sunt
cu adevdrat activate. $i am incredere cd, pe post
de lider al grupului, acest sentiment este transmisechipei mele gi celor de ldngd mine.
-ff ltn*-edgseql*Dqri-n-te-le---f-i-e"rbintrdung--la_-_qeruri",dare";<neEienta*-mj__f-qqp*_qg*-cIe.dmai -sunt-probabil
tf+.giee-genelor"""din -celulele Loa.s.tre, i nu la.ceruri. E decdt un adevirgtiinfific in acest moment, dglpqul 9._gyeIf"gg4te
d+.-ue u. Sdluim de exemplu urmdtoarea pgy_egtire.
Dupd ce am reugit sd decodificim renina
umand, neam stabibb maigdle-cqopurlnoi, unul
dintreacesteafiindde-agp4]-1-c*e=SggXe4i-hi.perten-
*"i 9^ ge,qglg eninei umane, Deoarece aceaste
relatare este prezentatd in amdnunt in capitolul
urmdtor, nu voi intra aici in detalii. E suficient sd
spun ci am avut probleme de la inceput. Indiferentce fdceem, tensiunea Eoarecilor nu cregtea. in
aceastd situafie de criz6, am fost numit sd conduc
snmpania de suslinere a lui Leo Ezaki in alegerile
LzL
ColuL DlvIN er, VInTtt Lncl rr nn vleTA DIN LABoRAToR
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 62/94
pentru funclia de director aI universitdfii. Aceasta
m-a linut departe de laborator pentru o weme.
Dcqu-e.c--e-*nu- 0si-fusesem'niciodatdimplicatin
4g -qa-4.,paie-' 6.naatunci, eram irrtr-o stare
dg.etresscv.er $i,. drgp --r,-e,7-u$a ,a
mr s-a ci tensi
atunci nu prezentaserd niciun semn de
hipertensiune, indiferent cdt ne dorisem noi acest
lucru, def-.-a"sum--parctr nsiunea-for-lrcgtea ca
tasprrns laa-,mea. Am fost silit sd ajung la con-
cluzia cE e vorba de sincronicitate. ipoi
digntivesd cred cd sun-Lh'ans-
m_=199*gamenilor -gl*tuiu&r--luerur[ol-Jii*- dinj
Rezultatele reugite ale unui etudiu
depind de intuifie
Povestea descifrdrii noastre reugite a reninei
umane e qi un prim exemplu al recompensdrii
folo.sirii . Pentru a obline rezultate satis-
f6c6toare ale unei ce cetdri, om,:ilrlg Stiin$nheb-uie
s6-gi foloseasc5-infuifia. De fapt, unele persoane
cred cd intuilia poate determina reugita sau eqecul
unui proiect de cercetare. Intuilia joacd un rol insuccesul multor incercEri, nu neap6rat din
domeniul qtiinfei.
cu re4dJatelq -g_o_aqlgbe-din
t22
Egla_ry_+Sjrd.Si ludm de exemplu cursa mea con-tra Institutului Pastew. Iuslfnptul.meu a jucat unrol-cheie in triumful nostru. Dupd cum ammenlionat mai deweme, nici mdcar nu incepusemsd decodificdm gena, n timp ce Institutul Pasteuro fdcuse deja in proporlie de optzeci a sutd. Cdndam dat din intAmplare peste Shigetada Nakanishi
dupi ce am aflat cd Institutul Pasteur era pepunctul de a termina studiul, soarta noastrd s-adecis. kqa aq fi auzit oferta lui de a ne ajuta qi aq
fi:gp+unsjp""lchinb :"Apre ciez amabilitatea dumi-
tale, dar cred cd ar fi mai bine sd ne retragem din
cursd acum', p _e-iat*fr- -a,celqrg4erlt. Deql-pfiyt+_d_,fnlrmd pare ciudat, reactia
g--e3l$x rYg--gl9$roD-gg 9r"ll-9-dq-per-tsa-uo-as-
tEa.--Apsqlt-iga si-m.fuat-qiahrere care, dinPUIUL te
e.Cand m-am intors in laborator c-u*_e*klnul
"*g9:i '--oig*. Acei tuden{i" ffi*'r:X
doctorat care s-au mutat delg TpJku.b,a-l"a*KJ_otoa'sd-_-l]tp-lezela- proiect au. ramas. n.lab_qr-atorzi gi
noapte. cgnqent_rafiasqptq. cercetdrii. Eram sub
ef9--c.fltl'.g&enaLiaeii am terminat decodificarea
genei n trei luni. Fqptd s4 +Spjiq* -"9*el ."1-qglienat5 in scopul 4-e*+iifig.gfj "e-o-dglui ep-el,ip,al
Iggr-nei-snane ip*q]l*slq.-mnsglor de noudzeciqinoud la unu s-a datorat.dg$UXilorneqlaqt_e.-aleslUSlg$ilar a masterat gi doctorat gi scdnteii de
123
Cooul , DtvIn el Vtnl t t
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 63/94
..ip,J.ui iecare s-a aprinq in mirre intr-un bar din
Heidelberg. Pe ldngi faptul ci ilustreazi cun intu-
itia conduce a rezultate pozitive, aceastdrelatare
reprezintd $i un bun-exemph-al modului in care
genele sunt activate in stare de crizd.
in urmitorul capitol, aqdori sd vi impdrtigesc
mai in amdnunt studiul care a urmat dupi ce am
decodificat cu sutces renina umand. Dacd infor-
maliile vi se par prea tehnice, la Capitolul 6 vom
reveni la discutarea genelor noastre,
c]lm putem trdi in-acord cu leg1".e-.nafurii i cum
qtiinta gi-spirihrditatea sunt intrinsec conectate.
L24
MIRACoLELE
TIPARULUI VIETII
in domeniul geneticii qi al terapiei genelor auloc progrese ncitante. Fiecare pas pe care il facem
- indiferent cdt de mic - ne aduce mai aproapedeinfelegerea v conJinrrt in geneleqo-cctrc$i t*gm^-Sfgegqlgr-loaduri prin care putem
conlucracuelepeR_Eu-a.duce-o*viatamai-c.gnpletd'gi
mai sdndtoasi. Scopul meu in acest capitol e dea clarifica miracolul genelor - tiparul vielii - gi de
a ilustra influenfa constantd a genelor fir viefile
noastre.
Genele influenfeazd unii fastorirnai
mult dec6tpe
alFrDupd cum am menfionat confine
o3mf-e--,c31g"t_il1 g__49_inf*o-rrn*+tilechivale-ntdd€_93[$i.Deoarecegeneleconstituie tiparul de bazd
al fiecirui organism viu, conlinutul lor nu se
L25
Colu r , D Iv IN e l V loT t t Mlnecolnr,E TTeARULUTroTrr
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 64/94
s.chimbddecdt in condilii neobiqnuite, cum.ar fi o
m*.gta ie. {pf-o.rm-A ia--e-n-Qtlcdste codificatd in
pgtru.baze chimice exprimate prin literele A, T C
$i G, fwqqg_aztinstr"u,etiunile nqce-
, sgle-penhu-"s"inteaa roteici. con-
iqte iA -de--asemmeaitene.-chi-
1 D9-9xc 0fu-s --9"9pil- 9--na+te-f[rej o, -ei este,:e&g e a-
In acelagi mod, care este
responsabild de comportamentul sexual lia..mus'-qylilgle de olet de gen masculin i
moduJtipic-decucerire-.asexului.opus. Masculii pot
incepe sd urmdreascd alli masculi in loc de femele,pot fi incapabili de copulalie, pot rdmAne atagali de
femeld dupd copulatie sau chiar igi pot pierde
interesulinprocreere.ASggg-t_q_dg g9gq ,fgz4_glAlguverneazdcomportamentul lor sexual.
Ln .cazul-qame-:oitrorns6, comportamentul sexualeste mai complex.
Nu putem presupune in mod automat ci incli-nalia sexuald la oameni se datoreazd factorilorgenetici. La unii oameni poate fi de naturd gene
ticd, pe cdnd la alfii poate deriva din influenlele
mediului sau ale altor factori diferili de informaliageneticd. Una dintre genele unei tendinte sexualeanume care este dezactivatd la pdrintele de sexmasculin poate fi activatd la copil din cauza unui
L26
alt stimul. *g$rlp-X$.efnr includ cultura, factorii
temporali, cum ar fi data nagterii unei persoane,
educalia qi factorii geografici, ca de exemplu locul
unde trdiesc. m
cdt de mul-t s-9 atore-?Zd enclor
qiqes-.h'-b"risunt-rerfi;ili;;;;iq'r,Ii.$tim ci &4_e tc3 influenleazi semnificativ
comportamentul sexual, care in fond influenfeazi
direct conservareaspeciei. Pe de altd parte, se con-siderd cd joacd un rol aproape egal cu algenelor in determinarea bolilor care apar la per-
soanele cu constitulia mai slabd, ca de exemplu
hipertensiunea. in mod similar, putem presupune
cd &fg -oriinostaatali diferili de ereditate joacd un
rol major, dg_gareq-e vi-
eeq -e--.-afe-q -ata-de-studiu-"experien$L6r-gfort.Plteli dispune de o _s.or0hinatie-gep€tic6 e vd ddposibilitatea sd fili foarte inteligenfi, daf"rgt_ul=. g -ulfinal y-ariazd-foarte.mult in funclie de experienlele
din copildrie gi de cdt de mult vd impuneli sd
studiati.
CQ privegte- rohil4nnetrer jn."etebilirea -Garac-
te.rUlui +Ldispozi$oi' -psihice, aqteptdm rezultatele
cg1g-e-fq1ilgr.*g9lr"_etice-'lg"?g+te. Degi presa a
anunlat descoperirea unor gene care determind
fericirea sau atrag sexul opus, din punct de vedereqtiinfific, nu ar trebui sd ddm intru totul crezate
acestor gtiri. Deoarece ar putea fi adevdrate, nu e
cazul sd le respingem in intregrme. Dar nu existd
dovezi certe care sd sus-tind ncd aceste teorii. in
L27
Cooul , DtvrN el VInII I MInecolp l ,E T IpARULUI v IETI I
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 65/94
t
cazul musculifelor de o et, putem crea un mediu
controlat cu stimuli externi ficqi pentru a studia
cum se gsmportd genele lot dar, deoarece acest
lucru este imposibil in ceea ce privegte fiinlele
umane, este mult mai dificil sd determindm gradul
de influenld la oameni.Dggi--4.ggt1_m_'{a-cxiqtd 9.ggn6 care sd deter-
mine atracfia sexual6, 'y9glea7itc .d--qr.genr--s,Igeto..r-=yri.9r-
lq"--9-Lsrc-ls""-ede a ni se face
so $-r_rs_e_?_Jg_qt__de_e_ng_ ry_g-idimineata,sauinvers,
te-ndi$ta creaturilor nocturne de a deveni active
dupd apusul soarelui, indic.d--e-xrsl-entanei gene
carecontro,leaztr-aeestciclu.I -q.-mi, g--gp"ug--p-qasu-
lqi", a fost identificatd pentru prima dat6 la.goarecirq_19,?7de cdtre o echipi de cercetdtori de la
Universitatea Northwestern din Statele Unite.
Degi usesedeja dentificatd la baclp-r.iigimusculife
fu-otet, descoperirea aceleaigigene la mamifere e
de aqteptat si contribuie la dezvoltarea unor noi
remedii pentru tratarea insomniei qi a rdului de
avion la oameni.
Suntem siguri cd genele sunt responsabile de
un mare numdr de comportamente. Vom infelege
mult mai multdespre acest subiect in viitorulapropiat odatd cu evolufia cercetdrilor. Acsasta-ar
putea sd ne ofere pop-ililrtatea de-qgp_gtt&rlilila[leo?4-e,nrlorpunl*n9_4i-fjpe-rea-g_n_eht,lgr*gas__a-cu-
Dar nu ar trebui sd uit6m cd, la oameni,
L28
factorii de mediu joacd de asemeneaun rol impor-tant. Modificarea genelor unei persoane este lipsitd de sens dacd acqstege,nenu,-s.untactivate.
Influenfa genetici asupra inteligent€i
in istoria noastrd, au apdrut nigte genii extra-
ordinare. M{ "= p-erso.-a.neu_hlsleg de c"e-,,apjii
geniilor se _ ..."9U"."?_c--e-1-qgg1._,calit[tiexcep ,ionale.E mult mai probabil ca ei sd aibi cali-tdfi mediocre. Fiul lui Goethe, de exemplu, avea ointeligenld sub medie $i o constitutie slabd. Mozarta avut multi copii, dar majoritatea au murit lascurtd weme dupi nagtere gi, deqi r1nuldin cei doi
fii ai sdi a devenit gempozitor, nu se ridica la
nivelul tatdlui sdu. Aceeagi sihralie apare in cazul
gqUdgt*S*g_Et+nt6: numai rareori copiii lor sauchiar frafii ori surorile lor manifestd aceeagi abili-
tate. Aceastd discrepanfd, care se petrece in ciuda
faptului cE au-"".geUe-.,^eemne, egte..Iggi-.pf-'gbabil
cauzatil d9 -{oi -f-agt-ori: gflgente.Je me.diului Sim.gcqn|smul de activare dezactivare.
Degi geniile manifesti o abilitate remarcabili
in anumite domenii, aceasta e adesea nsofitd de
excentricitdfi in altele. Deoarececopiii unui gegiu
sunt direc _expusi idiosincraziilor pi.rintelui, nu e. j ' s , . @ #
surprinzdtor gd mul-fi dintre ei nu vor s6.devindprecumacelpdrinte, a maturitate. De fap.t-,._eglecd at6t factorii genetici, e Sidemediuse combinipentru a impiedica ecurenfageniului n arborelegenealogic l familiei.
129
Cooul , Drvtt t el VlBTtr Mlnecoln lE TTpARULUTrETrr
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 66/94
Conform teoriei evolufioniste a lui Darwin,
oamenii, animalele qi plantele au evoluat pe par-
cursul miliardelor de ani. Conceptul-cheiel consti-
tuie supravieluirea celui mai puternic prin selecfie
naturald. Numai cei care sunt suficient de rezis-
tenfi pentru a se adapta la un mediu in schimbare
supraviefuiesc. in principal, mecanismul implicat
in evolulie este modificarea geneticd.
Genele noastre conlin informalii genetice din
trecut, inclusiv genele pegtilor gi ale reptilelor.
Aflat in uter, fitul traverseazdrapid etapeleevolu-
liei umane. Cu alte cuvinte, embrionul reia intre
gul ciclu aI evolufiei, indicAnd faptul cd istoria
evolufiei este imprimatd in genele noastre. De
exemplu, embrionul din stadiile primare de dez-
voltare fetald ia forma unui pegte (a se vedeaFigura 5). Dar oamenii nu se nasc niciodatd sub
formi de pegti sau reptile, deoarece, ntr-un anu-
mit moment al dezvoltnrii fitului, acestegenesunt
dezactivate sau, in caz contrar, corpul matern res-
pinge fdtul gi il avorteazd.
Motoo Kimura, un om de qtiin 6 faimos pentru
teoria sa cu privire Ia evolutia neutri ca rdspuns Ia
teoria darwiniani, susline cd posibilitatea ca orice
creatur[ sd senasci este echiva]entd cu qansaunei
persoanede a cAgtiga n mod consecutiv o sutd demilioane de dolari la loterie de un milion de ori.
Unii chiar invidiazd geniile qi copiii.minune, dar,
dacd ar trebui sd se afle in locul lor, ar descoperi
ci gi ei indurd suferinla gi durerea. Geniile ii
+
36 de zile
28 de zile
48 de zile
13 1
Cooul,Dtvrn ^o'r,trTtt Mtnncoln lE TIpARULUI IETrr
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 67/94
invidiazd poate pe cei cu abilit5li mediocre. in loc
sd ne invidiem reciproc irrs6, ar t_rgbuisi recu-
noagtem cd numai faptul dg a ne fi ndscut repre'
zintd un miraeot
D_acdstea&ctatl -ejr&mgfle=ggAetidesenfiali,se_
in Capitolul 1, am prezentat structura ADN-
ului (a se vedea Figura 2) $i am descris modul in
care cele patr.u baze.chimice. A. T, ,C Ei G care
formeazi tr-eptele spfualei helicoidale sunt comple-
mentare: A cu T gi C cu G. se
apdificatd de aceste litere este-conjirru.td-in-dqu6-
Z de cromozoml$r 'egleazd
s--eIy€ntaaminoacizilorin-t-im,-p"q[-sintezeiproteice.$ninoaeizii constituie materialul de bazd al pro
teinelor qi . g 4es.e-q+.,-e.gzetjqlil-de*Dxctnindqel_e* ls e3*Zg__e_f_i_r.qdus in
cgle-g$_grsnjafi amino acizii.
Proteina reprezintd una dintre cele mai impor-
tante componente ale corpului. in
-tjpul-de_-pp_e -qine.P,gelgl+ele*yeg,etalelo_r-"-"4T.ri-malelor$ioalq-eadarsg4t*d&Ir g_+._Q-hiar
$iproteinele care formeazd
esutulmwcular diferd
ugor, de exemplu la vaci qi la oameni. D_i&renta
este determinatd -de A__mtngac_iz,ilgl_dinq r. Prin urmare, drferendele dintregene difgreniiazi o specie de alta. D:r'-gg
L32
marcheaaa-iferenfa-.de xenplu din-treopqSi-*m_rn;rtd.
fuglpineleconstaur#fngruiZi gup$i intro
g-e-gJ-cnJd-Iungd.,--comple'ri*gi.e-iqtiintotdeaunaLruLsag-dod.-punde din aceastdsecvenldcarejoacd un rol crucial in funclionarea proteinei.Acestea sunt cunoscute sub nl3gglp_-{e situriq.p-fr.ue.xistd foarte pufine sitwi active in com-paralie cu restul secvenlei roteice.Dppiafectareaalt_-of _drfiale secvenfeipare sd nu aibd mareimportan 5, ,sufe-rrti_dqp
-cjrc-leglea?aaeeleiprcteine gi p eetsd9ntd.ju_grganism.
Acest lucru este similar porliunii extinse, naparenli neutilizatda celulelorgi genelornoastre.Dirr*,d9acopertile-denenn-acurn,ezult6 cd +gmaiu4-Jds*Rrocentdin cele
s@-eteq_tiy,agacd nllgSlgl_senelor neactiyatedepdgegte umult numdrul de g9l_e_?-c iy-+"t_e.-ar nactivie_tsalor-ar*rro--sens. .-- np-lo*-bar{3:-as-[.orpurile. Dagd.. "t_ryclgta :qt-ebrnu arl6sa_loc dpmanewa,ppttiggggggpugdatepuluiar
fi-tqF.teslea,eu"afectatd.i urmarea ar fi gi maigravd dacd aceasti parte ar fi vital6. Pentru aimpiedicaacestucru,@a
, Acest spafiu nu este cusiguranld inutil. Compara{i numai gradul de
133
Corur, Dlvnt el VtrTl l MInecolpr,E TTPARULUTrETIr
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 68/94
distrugg-19rodusde o.rachet-d--intr,:unraq ntensp_o__pulati intr-un degertsau" edure ntinsd gi vefiinfelegece wea_u i spun.
Dac"6n timpul qarcinii aparq9-.an9.rmditate,c-opilulsepo-atenaqt-e.suun_ha_rldisap__gag__o__ *qald
ereditard. Cu alte cuvinte, dacd informatia-cheie
vgbaf_e_e_Uo:,p*da*a_e-a-rpdtd.Anspiaereditard,deexemplu, ?pare degefqcg e ca19.19S-le-aziro-
duclie*de-}enoejohina sunt anormale gi prin
urmare n-u*produc-prol,eisa-neceqard. in mod si-
milar, , o afecliune Ia nivelul sistemului
circulator in care sdngele nu se coaguleazdcores-punzdtor, eS_-tpeAu_zatd_de- ine
QargAp:lgl1[-ae4gilareasAngeh'i.$ c-
tp.-rii*eeaetici j.,o-qqA n 1o m-Ult mai* iryortantal gi in ceea ce numim de obi-
cei"bolile
cauzate de mediu", degi factorii demediu nu trebuie ignorali.
Astfel, ggtrgl-e uc la declanqareamultor boli:fi_e_ A_ -4-qetq1._pdarlunctioneze-cereqt satrggqr-r_dq{g Ul e_f fpbUi s_arUrdi_o:le,ae-deloc-aost
d. [a-c oru care determind asemeneadefectesunt inpa_i-neipel oi: -e . Oameniicare se nasc cu " *e;1din a ene-ttcd e a dezvolta oboald specificd e posibil sd nu manifeste niciodatdniciun simptom dacd factorii de mediu sunt favo-rabili. in acest caz, putem presupune cd genele
care ar trebui si fi cauzatboala nu au fost activate.De exemplu, dacd in familia dumneavoastrd au
13 4
existat cazuri de diabet, dar personal nu ali mani-
festat boala, probabil cd sunteli purtitori ai genei,
dar factorii de mediu - poate inclusiv cei psiholo-
glci - care vd sunt caracteristici au menlinut gena
dezactivati.
Rolul lsninsi in hipertensiune
Aq dori sd explic mai in detaliu procesul stu-
diului reninei rcaJizat de noi gi bucuriile gi frus-
trdrile implicate de aventura noastri in cdutarea
tratamentului pentru hipertensiune. Pentru a
inlelege despre ce este vorba, trebuie sa gti,ti ca
bilgfleqs-iunpa se consideri c6.afecteazdunul din
petru adulli in StateleUnite. Dintre cei care suferd
de aceastd boal6, gaptezeci la suti pot fi acum
tratali cu succes cu inhibitori de renind gi alterngdiqa;p.ente.Qa-enii.de $tiintd au constatat pen-
trupsi.raadatAla*s:fe$rtul_ge9-oful.-91_4gu_dgLrezg_ce
cd a.
D-eoarece -*a
qtiinld au_p,Leg-upus din _4g9_h1ajg 9_rmina -hipedensiunea. Au oblinut un extract din
rinichi, alfjniectat.li ch duLfu .vendgi au descoperit
cd intr-adev{1 fdcea si creascd ensiunea. Aceastd
substa$4-e--fes-t-
numit6-Jenind
" ceea ce inse amnd
,,rinjchi". Studiile ulterioare au ardtat-e-xistenfa
s-tS-t@d de la Figura 6.
dpr._e_gurs_o-_ryg hqruoo-gal^-ongtotensinogen,
135
Coour, rvrr el VrnTu Mrnecoln lE TTrARULUTIETII
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 69/94
care determind qreqtgpq.aensiunii prin producerea
hormonului angiotensine. &.ej jgrmg,n reprezin-
td q_Cg*gJFj9Iffi&tF hipertensivd unos-cutd astdzi. Medicamentul care inhibd
funclionarea acestui sistem enzimatic/hormonal
este acum larg folosit pentru tratareahipertensiunii.
Figura6Prcasta unc$onarea sistemuluienzimatic/hormonal
cauzeuizlhipertensiune
se contractAqg bp a inlpm6se trgroa96
reacf oneazi in -_Uterjorul
Vg-e*dui_dr_@Se, producAnd angiotensini, care se combinicu receptorii. Aceasta determind qgsiracfa^ueavasului de
sAnge gi ca urmare cre$te tensiunea.
136
rinichi
Rolul bacteriilor E. coUin ingineria geneticE
Dupd cum am mentionat in capitolul anterior,Iaboratorul meu a cdqtigat cursa pentru identifi-
carea adevdratei structuri a reninei umane, in
mare parte datoritd bacteriei E. coli gi a rolului sdu
prelios in ingineria geneticd.Din cauza epidemiilorprovocate de tulpini virulente ale acesteia, majori-
tatea persoanelor privesc cu teamd bacteria E. coli.
insd oam-l*i-de-StlinJd implicali in inginenagene
_ticdprezintd un pa{e in-let_eSAta dg gcg-st- rga-nism, deoarece s-a dsyg$- -g .r p_ge3gi adg-cy,gta
eqtr-e:r_tren_de*_r${_ge_njr11l9$?T_9gcon-iil9y.{eg-e_Be-transferatei pentlg sinteza protei4elor pe
baza instrucliunilor genetice. Bacteria E. coli afost prin urmare analizat6 atent, ceeace a fdcut ca
ea si devini rulm_aterial_d_e_siu_drude-alSi.ggrs-aa
qtlP9..L9.eg9-p-r,ql-oji-Nahel.Defpt,begtgriit-e-g-.colr
eonstituie qel mai des.-falopit.in-c-9r-q_etdrile
Ee-nslice-din-+rezent. Numdrul de persoane caregi-au luat doctoratul pe baza studierii acestor
organisme se ridici la cel putingflJe-vamii.
Le9 e4{" ^E-"dr".I}ji _a,9* q_$_"qeg-.*_dq
, in compara$ie cu pele lfef mi-
Ligrde ale genomului.-uma , un att punct in
favoarea sa sub aspectul cercetdrii. a
a baglgrigi E; c_91i fgst, de-co-di-
figg[_in,1-99J. Aceasta inseamnd cd putem acum
identifica diferenta dintre virulentul 0-157, a o
13 7
Cotul , DIvIN el Vtn l t l Mrn.tcol r lE TIIARULUT rnTrr
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 70/94
s_utd incizepi $-igaptea ulpind a bacteriei E. CoIi,
$r*c",e;1_gpjqnuitd,eea ce a permis combatereapro-
blemelor cu cea mai virulenti tulpind la nivel
genetic.
O_datdcu 4e-csdififfa-rp+eesel-mnin[, am fost
imediat capabili sA,"idp_a_t-ifuep-_Stf-Uetlr:a__-saebazd gi, pornind de Ia ea, _4nq_grojus-JL-mo*il
lUfu enrionalinJ$S. Insd, d9-o."p-19ceaceqtmodel
era 4:r:nai gstimativ, am dorit sd identificdm in
mod clar st-uctul-a-s-a,e-ald. n acest scop, ay-eamnevoie de o--"mare-cantitate*de--renindmand qi am
fobsith4etF'ietr-caft"=pengg*.9-pJ"o=41+ce.Figura 7 ilustreazd de--a.--utjlizaggte-
yla E coll p.g3t_rU_,"produce prote-iaq um,mne.
4,ge,as-t-d-m,.-ctadaestefolositdpentruq_IgdlLqlf
t_qi,p*e-re cum i nsn ng,
iJr elfe ro nuJ $ -h_qtmq_nii.deg-{Q$ Sr9_Usani.&husloeiade_e"xpl_qata.r9_ag",egglorl+bacteriaJ-eobpentru a produce acesteproteine
a fost salutatd cu mare entuziasm. Arrteliqr-_lt1sstautele precum , care este consideratca.f ind-eficrsnJ"",in"Jrai-anoc-nJd.-aarrprului,a,,tre.buit,-qa f:e*exEs-diu srrbiecgi-rmani.qi au fost nece.
sare optsprezece uni pentru a obline doar cincimiligrame. Sp:_e-eqsebire de aceasta, e
i, n--e -erno-t, sa p-r-o-ducem-oricaue
-nnulJ.orim.Am reugit intr-adevdr sd obtinem renind
umand din bacteriile E. coli. "-am_intdlnitdgs-tule-dificultdti. nost^rg-_p- _ructural
de. bazi al reninei"era.porfect, renina-uman^dpe
138
FiguraProduclia roteinei mane in bacteria .coli
FIINTAUMANA BACTERIA.COLI
4 po(iunede plasmid ecupatd- legarepentrucreareaADN-ului ecombinat
6. inserare n E. coli 7. fermentalie 8. proteind mand
Pentru a produce proteine umane cu ajutorul bacteriei E. coli,trebuie lipit un promotor aI bacteriei E. coliin fala genei structuraleumane care se introduce. Sintetaza ARN-ului bacteriei varecunoaSte promotorul care include o gend reglatoare capabild sideclangezeqi sd opreasc6 transcrierea ADN-ului de cdtre ARN-ul detransfer. Fdri un element reglator, nu am putea controla 6sgsnis-mUl de activare/dezactivare. Meca.ismul de reglare al promotoru-
lui este inifial inactiv pentru a permite suficientd proliferare.
Mecanismul este apoi activat qi bacteria incepe sd producd proteild.
CAnd bacteriei i se furnizeazdlactozl sau altd hrand pentru a pro-
mova creqterea ei, represorul este eliberat, generAnd sinteza.
Folosim plasmidele ca purtitori ai promotorului necesarpentru sin-teza proteici gi ai fragmentului de ADN necesar pentru copiereaADN-ului. Plasmidele sunt molecule inelare de ADN care nu sunt
integrate cu perechile de cromozomi ce alcituiesc miezul infor-
mafiei genetice, ci mai degrabi plutesc liber qi se reduplicd independent. Deoarece sunt uqor de extras, le putenr folosi eficient pen-
tru a realiza substantele dorite.
139
Coour, Dlvtn e l VlnTIl Mruco ln lE T IeARULUI IET IT
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 71/94
c-are?B--qlgdgsperaca,-ajnffdettl14a .iurrtilein- Jo.s de e,
. Hgrpqrri, _5ilroteinglg. qgAne_. _c-g;['suntea-
\zate 1.1 glglgl *gglglgl-oj b-cqteriei. E prin
urmare necesar d prin membranaceld-Ar-?--4urd pent41 a l9 ex[4ge. in plus, sepa-
rA-r-eg-Fq.b,gtgnteiroduse de proteinele E. colr"nsr-male* qsJ€,&. e_49*d9-difjpil_6. $a cd reuqisem sdproducem s_elyenfads.aminoacid, dar aceasta nu
alcdtuia forma corectd, tridimsngional5 a reninei.
Aceasta insemna ci nu ne puteam indeplini obiec-
tivul de a qrea un model structural. Ddndu-neseama cd bacteriile E. coli nu aveausd funcfioneze,ne.am decis sd ncercim-"din-nou.+u-alte. trei..tipuri
de=,p-e-Iule;de -drojdie,..bacillu'ssubtilis qi o culturdde celule animald.
De aceastd dati am colaborat cu UpjohnCompany,e semFanie armaceuticd internafionald.Ne-amhotdrdt sd lucrdm cu Upjohn datoritd viuluiinteres pe care l-a manifestat, contact6udu-ae a o
SCp.Jfu n€dupd'pe-"am_".extr-4s_'L93i-n?,-_g-r1-ra-4_d,qidatoritd irrgisten+ei,mlede a t ealtzaun studiu com-plet pornind de la etapa de cercetare de bazd.Interes-ul"sAmtqAnieiprovenea din faptul cd produ-sesemde fapt renind umand.
tehaica-:roastrdpu ea^.i--utilizatA pentru-.a @e-no_gre,a_ utea-fi_crieldizag Si fo-rma s a real6_ana-lizatE pe-u-tru"a-.folosi. snina- in dezvoltarea unuitrat44ent eficient.pentru- hipertensiune. Fiind o
140
companie farmaceuticd, qpqllulsdu era de a pro-
duce medicamente. Pentru aceasta, trebuia sdidentifice adevdrata structurd a reninei cdt mairepede posibil. Dupi aceeaera comparativ ugor sise producd un inhibitor de renind.
impreund, am obtinut doud sute de miligramede renini qi am folosit aceaste cantitate pentru adefini structura reninei (a se vedea Figura 8).
Figura8Reninaurnand9i complex.rl nhibitor
Sdgeata ndicd nhibitorul. estuleste renindumand.
T4L
Coour, DtvIt{ l l VInTII
Cercetarea conduce adesea a rezultate
Mrucoln lE TTIARULUTrETrr
pentru a explora mult tratamentele
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 72/94
neagteptate
Produclia de renind gi identificarea structurii
sale a condus la o rlpscoperire,-nea+teniatd care a
fost in folosul a numeroase persoane. O enzimd
aparlindnd aceleiaqi amilii ca gi renina a fost ulte-rior identificatd ca- iind u ial
g&qtiv pe"t"t' ,,SfnA. Numeroase companii au
irnceputsd se ocupe de dezvoltarea sa, rezultdnd un
nou medicament. Numdrul de decese din cauza
SIDEI in America a scizut in 1997pentru prima
datd de cdnd a fost descoperitd SIDA, un fapt
direct legat de introducerea acestui medicament.
Re-zultatele ereetirii noastre au condus de aseme
nea la-dezv-oltaxea or,al-bip-ertensiunii,
rezultdnd o ratd de vindecare de qaptezeci a sutdpentru hipertensiunea datoratd reninei. Acestmedicament a fosLjntrodus ulf.prior $i in .Iaponia.
Stturchrr.aeninei a fost clar identificatd intre199 _Sl_ 9_91,a*c,_ql dupd ce noi amreal&_q nqodeluljproximativ-al renin ei-u6ane. Nunumai cd ne-am atins scopulreal - de a invdta
sd produepm proteind umand cu ajutorul
instneriei genetice - dar rgaultate-le cercetdriinoastre de baz6. au condus _la*deavsltarlea_fuata-m-entelor,-pentru-SlDA Ei hipertensiune gi au
pregdtitapariLia-mqdr-caU.-g $_e, -o_. Aqadar am fost foarte
. mu]-tumiti de rezultate.
Ulterior, ne-am intors atenlia spre
r42
,p3ipentru hipertensiune. Terapia geneticd este o
tehnologie revolgJio-4.aricare reprezinti viitorul
medicinei. in urm6torul capitol, ag dori sd vd
impdrtigesc cdteva din notle, progrese din acest
incitant domeniu al geneticii.
Decodificarea codului genetic faceposibild terapia genetici
din corpul nostf,u"-este n.orga-
rllsm*du-indepeudent. O-cehrh hepaticd, de exem-
plu, trebuie nu doar sd funclioneze ca o celuli
hepaticd, cj $i sd-fie e pentru a indeplini aceasti
funcfie. Cum se fo_rpe-g_q _,-o_rpuJman-eare--este
+lqatuitdin*miliard.e-d-eelule?ncepe uun*singur
o;ryl gi fiecare celuld este dupd aceeapredusi prin diviziune celulard, nu oblinutd dintro
sursd externd. Chiar gi uriaqii luptdtori de sumo au
fost la inceput un singur ovul fertilizat, atdt de
minuscul incdt era invizibil cu ochiul liber.
Pgncipdele--metode-*d-e-c--eltaetareutilizatein
gtiinfele naturii sunt exBerimen"ful-$i ohsprvatia.
Progresele majore in tehnpl"peb- i gi
metodele g5jgr-qimentale u simplificat foarte mult
extrac$ia gi examinarea unor organe precum fica-
tul. Dar cdnd extragem aceste organe, este impro
babil ea ele -gd fungtioLe-ze n acelasi mod-ga
elup_qr_qggdeC_.gfl.e -ig igtrflilul eorp:rlui. Acest
lucru este valabil nu numa-ipeutfuJ-e-p-u 1gi,ar gi
PgD ru-celule. Dacd extragem gi cultivdm o celuli
143
Cotul , DIvIN .o, lVlnTtt
in laborator, putem descrie ce face, dgl+g
Mln.e,coln lE TIeARULUI IETII
ig OA-q,o echipd de cercetare de la
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 73/94
Et_im-incontjnuale- -{eSg."Aq"eJffif-lucrue, ntdrrpld pj p-And
cp-lula, e-,aflejn jnterioruLs.orpului. Trebuie si ve-
rificdm dacd 9e^t$e..igd.ttrdllal6,atunci cdnd este
irclocuitd, va fun.c$o-4g.jaa^c-eJa.$iod ca.gi in labo-
rator, deoarece, degi qgep;i po4te funcliona iden-tic, sg"jn10*mp-la_p.eya*snq*p-1"-e"l-"1 -eest-e:ltat.
in domeniul-aItat in d-ezvoltare al. inglg-qriei
gpP-eJiP"P, au
generat un viu interes. Degi rdm6ne chegtiunea
cd pentru trata-
m-qltqlp*e^di_q_d_epje,u.nre,-zul-Jatn-atural.O-bqddarputea fi vindecatd, de .gxemplu, p1is"**'texgerca
ggpgiggg+ygifg4g. eazd. Aceasta eqt-e- gnos-ctrti drept ,-.qi numdrul de gene
id.entificate""."care .cutz.eazd-,boli --creqte rapid.
@p"ig.genetic6inseamnda,s-oJ.t-t9-lain*nod-arti,fjgial me. aaip+C.Sqne_tic de activaxeldezaetiy. reqi are poten$ialul de a fi extrem de util6 in trata-
mentul bolii. Experimentele pe animale au fost
deja realizate prin introducerea unei gene lipsdpentru a depdgi handicapurile funcfiort" O
*u
, -d"ttpg qHrye,t .c-o-a--sJqJ"a-di-n-exedul--Il*rrndJor.Totugi,trebuiesd fim extre"nude-pruden$in folosireaacesteiterapii.
_Universitatea Tsukuba a *,i-deutificat",orsonulg4dgt-elind, cr1-.Jel-' rgaqflln*. Aceastd escoperire xtraordinarda capta$*ate.+lifl-jntEemafioaald, din cauza efeshdrd
eldp" --ehn-ei.-48-tlpra*tensirnii,chiargiatuncicdndse administreazd,n cantitdti reduse.Oameniidegtiinfa din toatd lumea s-gu""grdbit--s{,1*etudieze.U_tilizdnd e_hnologia are permite izolarea uneig:ene numegi @sau iulqcuireaga, care control-eg+-e_+dp-lp-lfura-3.fqsjtear,sddg Lq .S_o..greci.ercepAndpotentiale utiliziri intratamentul hipertensiunii, o-amenii e,$tiintd aupTodqglgar1igrogfi-_"-e-p" alilg.qerg--e9*e*qsts.gsud
.e;3**4d* rstd. a $ey_g-niJwidpnJ d
aceastdgend ip
formareamaxi-.+n
,d-"-9-gq9..-"_* 9"elejU*m*9"fiiaatl*genetic_-se
Is*gqu r. I:ssmbillsd, a-c-e-$.-t-l_,qg3{ggr_eg*m_31lt"h.qg111timp_g "
+g$tgfe.Aceastaaratdcd eindgmg"g$"_e{Igt-is"-deevqt-tar_e"_alter_anieigenetice.
Bteseeul--rzM unei anumitegeneestecunoscutsubdp.11"11pg9-q__49_"_\pq_9_kol$"ge-netic. atd o expliq-afie"-simpl6a-modului in caresunt produgi goareci supugi acestei proceduri.
Aceastd ehnologie a devenit posibild cAnd oamenii
de gtiinfa au descoperit
e*infahomtor_gr_u_-1n..-c-q-..fp.(Celulelestem embrionice, ca qi ovulele fertilizate, pot gene-
ra orice tip de celuli existentd in corpul adult.) O
145
Cooul , DlvIn l t , VrnTl l
gpnd ,knocksut" este introdusd intro ee.l:d[s-tglf
Mrnecolo l ,E TTpARULUIrETrr
Iizate din femele. e a reninei umane a iost
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 74/94
em--brionicd,.normali" in goarecele negtu 9i apoi
introdusd .unui goarecealb normal irn
timpul stadiului de opt cicluri (cdnd celula se
divide in opt) pentru a produce un embrion hibrid.
Ageste-Eq.IUg:reste.apoiimplanJat-h-p.-am-a-suregat. $oarecii,knoekout" sunt produqi prin inmul-
lirea puilor rezultafi care s-aundscut cu gena me
dificatd in celulele reproducdtoare. .{c-gasti
metodi este utilizatd*pentru a dezqetiva.gene
anume setrectate.
Terapia genetici edeJiscantn, dar in acelagi
timp rwolufionari
Pentru a studia renina gi a clarifica mecanis-
mul prin care hormonii cresc Ai reduc tensiunea,echipa noastrd de cercetare s-a*apuca -sl+roduci
$oareci-hipertensivi. De ce? Din p6cate, nu existi
niciun alt mod de a face acest ucru; acegtigoareci
sunt foarte utili in inventarea medicamentelor pen-
tru prevenirea gi tratamentul hipertensiunii la
oameni. Realizdnd experimente asupra goarecilor
hipertensivi, putem exatttina modul in care genele
sunt implicate in declangarea hipertensiunii gi
rclatia.drrrtle-"gene $i factorii de- mediu, precum
ali entaf,a.
$oaregii hipprtensivi...$i hipotensivi de la
Tsukuba pqsgda Bglro tr.ansferate. Pentru a pre
duce goareci hipertensivi, am inceput sE impere
chem goareci normali gi sd exbragem ovule ferti-
L46
apoi inser fiecdrui ovul fertilizat (a se
vedea Figura 9), iar o:ulele au fesf implantate in
-ma-mesurogat, care produc fiecare aproximativpaisprezecepui. De.-qb-i_cei, dintre.puipoarli g91g*.19nini.--umann.
Am descoperit cdgg1gle 1-e.an1rp-i-.umanea goareci stimuleazd gene
Figura9lnserareagenei n owlul fertilizat
h:pgli..s-sle*inle care produc mari cantitdti dq re
nind, uman6, la fel cum se int6mpld gi in corpul
uman. La .$oaregi, _er-g-4gtivatdgi funcliona exact
aga cum ne agteptasem,dg tengfunee or rdmAnea
normal6.
Apoi am produs goareci caf,epgg--e.dpgpusul
*_-T-ltt_q.:p+le - precursorul hormonal angio-tensinogen. $i in acest caz genaumand la goare-
ci era activatd, iar ficatul gi alte organe pro-
duceau mari cantitdti de angiotensinogen uman.
ovul ertilizat
t47
Cooul , DlvlN .nl VInTtI
Dar din nou, tensiunea goarecilorera normal6.
Mrn.t,cor,p lETIIARULUIvrETrr
medica$ia, tensiunea a crescut la nivelurile
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 75/94
Rezultateleau demonstrat cd genelereglatoare
atdt ale reninei, cdt gi ale angiotensinogenului
uman funclionau Ia goareci, aga cum ne agtep-
tasem, un succes datorat studiului amdnunlit al
genelor reglatoare la nivel celular.bngl -9rug1ltea, cel nai ip-p-e,"q-t-4l^Ife-c" -q carq
incercAn q{;l o}finem
Eram tentali si abandonim, dar in schimb am
incercatsEidentificimd.p--gq-te--ngjune.a-$oarecilor
nu cregtea.Am reluat testele la eprubetd qi, dupd
c-dtevauni, neam-dalqggl*o*gcd renina uJoandnu
etA-cpntrabalansaH*-de-pleme-ntulopug-I.g.$g,areci(algiotensinogen). De asemenea, enina la goareci
nu era contrabalansatd de angiotensinogenul
uman. Dupi ce am fost siguri de aceste doud
aspecte, a4 inpereche4t goarecicare purtau gena
reninei umane cu goareci care purtau gena
angiotensinogenului uman. Can la t-re-i uni dupd
n4gf.ere, puii gc-es,tqr -cupluri.. au cdpdtat
hipertensiule.
$oarecii purtdtori doar ai unuia din cei doi fac-
tori implicati in hipertensiune nu deveneau
hipertensivi,dat,-c*andc.els"-dorrierau.combinatein
acelaqi goarece, se producea hipertensiunea.
Tensfunea*saximd la un goarecenormal este de
aproximativ 100, dar la goarecii hipertensivi eraintre 120 gi 140. Cdnd am administrat un inhibitor
de renind la goarecii hipertensivi, tensiunea a
scizut la aproximativ 100 gi, cdnd am intrerupt
148
anterioare.
Echipa noastri a produs apoi ,goarecii hipo
tensivi Tsukuba" pr.ful$tergereaun-e-igene areprc.
duce angiotensinogen, aflat in legdturd cu renina.
Prin acest experiment, am incercat sd afldm dacdsistemul enzimatic/hormonal care declangeazdproduclia de renind a fost cu adevdrat implicat incontrolarea tensiunii la un organism individual.Dupd cum anticipasem, tensiunea goarecilor carenu posedau gena era cu 30 de puncte mai redusddecdt a goarecilor normali.
O alti descoperire remarcabill
Studiul nostru a produs un rezultat surprinzd-
tor care a intrecut toate agteptdrile mele. intro zi,
uL Soarece femeli gestantd, care fusese impe
recheati de mai multe ori pentru a produce goareci
hipertensivi, 4 cdpdtat hipertensiune. Puteam
inlelege de ce puii sufereau de hipertensiune. in
fond, cu tolii mogteniserd doi factori hipertensivi
de la pdrinfii lor. Dar nu puteam infelege de ce ten-
siunea femelei crescuse.Pentru a determina
agestui.'ef-w -"nee$-teptat,am realizat un test de
sAnge a femele gi am gdsit renind umand, care ar
fi trebuit sI fie- prezent-Anumai Ia mascul. Ce
insemna aceasta?La inceput rm presupus ci hormonul fusese
transferat in timpul imperecherii. Dar dacd aceas-
ta ar fi fost situafia, ar fi trebuit si se descompund
t49
Cooul , DIvtN el VtnTtt
intro ord sau dou6. Dupi multe investigafii, am
Mrneco le lE TIpARULUTrpTrr
Figura 0
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 76/94
descoperitspre marea noashd mirare cd reninei
Um4rrpafectascfguEclailoamdprin placentd. Aceasta
insea$na ce pe carefdlul-lp*mo$cue$edp
h p-qnn@--de*seluqa$-edinar-nufea. in
Fm,-"p.ul"sarcinii.eqi ne aflim inc6 in stadiul orperi-mentelor pe animale, aQgS -eno-uqc-n-t-Plrtea s6-se
hse,Eqgni.in orperimentul nosku, efecbelencetau imediat
dupd ce se producea naEberea.Dupdcum se poate
vedeadin Figura 10, tcusiusg-a-samei in momentul
na$.tern 0).prg#g.F.-e--y-er-.dbzexr*l.zi, ajungea a
punctul -ma:rimchiar inainte de naqteregi revenea a
normal dupd na$tere in a doudzee.ea '. Dar orice
dezechilibru func,tional eavzat de acestegene *ar fr
menfinut.Aceastddescoperirear trebui sd confuibuie
la clarificarea gAuzelorsepticemieiLa emeilegestante.
Rezultatele acestuiexperimentau provocatun viu
interes intenmfional. in noiembrie 1996,prestigiosul
jurnal Science,care rareori prezintd lucrdri scrise de
oameni de qtiinln japonea, a trimis un jurnalist sd se
informeze cu privire la subiect qi a alocat un intreg
articol studiului nostru" liudAnd munca noastrd ca pe
ceamai creativi descoperiren acestdomeniude mu$
ani.
Neam confruntat cu numenoastebstacoletlr anii
de Ia etapa de planificare la incheierea studiului
hipertensiunii la goarecidar acestaa constituit o e,xpe
rienli incredibil de rodnicd. Am realizat goareci
hipertensivi qi hipotensivi, care prezintd doui tipuri
150
t6 0
g'a 9.r40gF1=
Hg,*e"9 . =
.- too
Perioada e gesta$egi dinamicaensiunii agoarecii emeldgestantihipertensivi
4 8 1 2
Perioada egestageQile)
diferite de tensiune,pe 6ngdgoareciide Laboratornor-
-ali (a se rredeaFigrrra 11). Suu.tcmsingurul gnrp de
ce-I9ghre.-din-lune-agr*e 9I9.dp.Sa_tip.r"idif-_e_ri'tee
goarec.iientrq gbr-diltl hiperiensiunii
_c,rescai
cred ci obfinerea acestorqoareci va accelera sfudiul hiperbensiunii. Aceeagi
tehnologiepoatefr utilizatd penbmstudiul $ analizaa
nt.meroasealte boli, cum ar fi cancerul.
Degimare parte din materialul prezentat in acest
151
Conul DIvIN ar. VInTII
Figup11
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 77/94
I
Tensiunea a tipuri diferitede goareci
Tensiuneaangvindn fazade constrictie ste ensiuneasangvind aximd.
capitol poate pdrea destul de tehnic, sper cd datoritd
lui af, aflat cevadin miracolul genelornoashe. Cu c0t
qto$q,d"-,:1jp:g"tsubiect,cq_a€t_9gl-pqaiggllJ
9gr-e_-C9gj*ui_9;F__g9..,,runan.
Faphrl _essfsli .g9$I'S ig*f,l1$leno_astre-*n*e-dlgente,aad-caractr,ru1".-comportanentul,
stareade sdnitate sag {p=boaldm--:a--capd:Zatea lun-
grrl inhegu *ele ca"iere de om de gtiinfa gi uimirea
mea nu pare sd scadd.Realitatea amprentei viefii esteat6t de uluitoare, ingat pot nglqa presrrpunggg-g-di-
.Datoritie_L"p_lg*r pro-fgd-_q-oJ#ip-u de
, enea oe vom orplora i:n
eapitolul urmdtor.
IUnTNAREA
$TIINTEI CU DIVINUL
Progresele n ingineria genetici nffg .lfgf
ss eelg_ttgtudi
Odatd cu evolutia gtiinfei, a devenit mult maidificil sd estimdm ce este util gi ce este ddundtor
societdfii. De aceea biotehnologia, inclusiv ingine
ria geneticd, reprezintd subiectul unor dezbateri
atdt de infocate, iar, de exemplu, nagterea primei
oi clonate in Marea Britanie in 1997 a declangat o
controversi internafionald. l4ulti_oameur eyjJa,,ali-
Rca$el€ enditicate.genetic care se vAnd in maga'
zine de teama unor pericolg pentru sdndtate sau se
intreabd
uprrca$ia
Degi at6t clgnarea, cdt gi qodrfic.area geneticd
folosesc teb&ologia*€ienetic5, sunt doud lucruri
foarte diferite. Dar aceasta nu schimbd faptul ci
Tipulde goarece Tensiuneaanryird n fazade constrictiemmHg)
$oarecehipertensivTsukuba
129,1 .7 ,1
$oarecenormal 100,4 4,4
$oarecehipotensivTsukuba
66.9 4. 1
r52 153
Cooul , Dtvlx ^nl Vtn l t I
iuflgenlgara.in m od rliracL-chiar
ir, ,rsrNannerrrNlnrcu Drvrruur,
fdrd intervenlie umand, ceea ce dovedeqtecd mo-
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 78/94
ql99--4tr19-EqUl*Ee ii.prin urmare imposibil de se
parat acest subiect de eticd gi religie. -i-nJ-rebarea
care se pune astdzi este c4Lde-dgp#tg ar trebui sd
p.prg-e-m--au"tehnologiademo.difcaregeneticd.
Dg-pg 9-td3g:cde-re aI cuiva implicat in cer-c,etareageneticd, modificarea geneticd in sine nu
este rea, deoarece este ceva ce a existat dintoL
deauna. Strdmoqii nogtri au obfinut plante imbu-
ndt6fite, deoarecedoreau recolte cu caracteristici
favorabile cultiv6rii. Majoritatea seminfelor folo
site astdzi in agriculturd nu mai seerndndcu cele
ale plantelor de la care derivd.
I\491pjg.-slasicd de modificare genetipi este
reprodtrpti4 incrucigatd. Unele persoane au impre
sia eronatd cd nu are loc nicio modificare geneticdprin aceastdmetodd. De fapt, aceastdmetodi con-
venfionald de imbunitd$ire a recoltei reprezintdgxsmFlul cel mai clar al modificdrii genetice gi hi-
brizii de plante imbundtdt-ite produgi prin poleni-
zare incrucigatd sunt evident modificali genetic.
Modificarea genetied prin-reproduc.tie --incru-
cigatd insd poate avea oc intre--gp*eg1lqg--dite. n plus, genelenocive sunt transferate impre'
und cu celebenefice la speciile hibride gi pot chiar
fi dominante. P3;rtru a elimina genele nedorite qi
a le pdstra concomitent pe cele dorite, eaeygie-de
qultr-esr-poglg.fi-produqa-q*ve-neJate-sulmfgc.arac-teristicile- dorite. Acelaqi proces are loc in naturd "
dificarea geneticfl n sine nu este un act nenatural.Mai recent, Ugulgtia-gcneticd fost adoptatd ca
o*.op$iune pentru polenizarea incrucigatd. Prinaceastd4g_etodd, su4t.hourlardate__c"g.fadi-
l€-9g" q"bsle"te "U, +t"lg_tgIlce pentru a generagrutafii, din care unele pot prezenta trdsdturi po-
zitle. Degi este mult mai rapidd decdt polenizarea
incruciqatd,
li controlat
milioane.
in consecinfd, cglgse ocuFi cu modificirils
Sgpeticeau inceput sd caute o-metod5.-mai,rapidd
gi mai eficientS. Eforturile lor au dat roade odatdcu egari$ia-hioieb.nolosiei in anii 170. Aceasti
tehnologie esenfial timpul necesarpentru
e*D:o-duce ulpini noi gi A-ebmbA de a
ea_sggerat_teslqlq_glep--lgt-egplgdqcj_4$te
precum Himera, o creaturd din mitologiagreaci cu cap de leu, corp de caprd qi coadd de
$arpe.E_.deVAr_Et_ ne-+ermite sd
asemeneatebuic-Bosibil sd combinnu*celule-J999-
telg gi lmane. Dar aceasta nu tnseamnd cd aceste
I
L54 155
Coout DlvtN lt Vte l l I
cdgle v.or. re-dxaei-br-rzi e om+lant[-F-au-om-
Irr,rsrNannA,rlrNlnr cu DrvrNul,
ar trebui si progresim in armonie cu legile
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 79/94
goarece.Chiar dacdse combini celulelevegatale 9i
umane, vor-disp.6rea n-timPul
pr-o-ggjslg_{e."din1ziuagqelul,srd.Naturaesiegver-
nafi de legi ,ntriete. Indiferent cdt de mult va
avansabiotehnologra,ve-fl-Uqigglinlqlgi-m"-pg5ibil
Dar de ce sd incerc5m sd transferdm genele?
Dupd cum am explicat in Capitolul 5, tfapsferul
genetic ceqfib11r:lai{gn- $gareacauzg -qr.gi
si-s-o]uliil*9r-de^spjeqgr-e.p9pt{- t"b-9[-p.Le*qumcancerulsaudiabetul gi ne permite sEproducem in
masd substante care sunt eficiente in tratamentul
lor. Biotehnologra a fost socotitd o revolufie $tiintr-ficd cu aplicafii intr-un mare numir de domenii,
inclusiv agriculturd, cregterea vitelor, medicind,producfia medicamentelor gi energie.
Mpdificarea gpnetici nu violeazi legile naturii
gi nici nu face imFosibilul posibil, ci mai degrabd
face posibil ceea ce era privit in hecut ca extrem
deimprobabi l . i .Tot
aga cum alimsnfslg sdndtoaseconsumate in exces
pot fi nocive, aceast4 tebro-lagqplezrntftiseurile
sdq-tnqe$le. Ce ne rezervi in viitor
. ln acelagi timp insi dispune
de un pojeutie[-inpredi"bil, putdnd contribui in mod
evident la rezolvarea unor probleme de sindtate,
de exemplu,gi la inregistrarea progreselor in biolo
gre $i medicind.
Ludnd in calcul cele mai sus-mentionate, cum
naturii, in timp ce facem tot posibilul pentru binele
umanitdgii? in acest capitol, ag dori sd vdimpdrtdqesc cu privire la
acest subiect.
Sentimentul prezenfei a,Ceva nircf
Sunt adesea coplegit de un sentiment de
uimire gi admirafie in cercetdrile mele cu privire la
informafiile genetice. mi intreh eu, ar pulea
$r? Pare ispseil ca nigte informafii atdt de
s6ynplexegi. de vaste sd se fi petrecut dqal"_din
int€Usplare. Prin urmare, sunt silit si recunosc ci
e un miracol ea
. Aceasta mdduce
lacon-cluziaci .Tbp
, am numit acest lucru ,Cevamdref'.'
Odatd, am petrecut mai multe zile in acelagi
hotel cu. Russell L. Schweickart gi am avut
numeroase ocazii de a sta de vorbd. Astronaut de
nagionalitate americand gi membru al echipajului
de pe Apollo 9, mi-a impdrtdgit experientele lui din
spafiu. Am fost indeosebi impresionat de o remar-
cd pe care a ficuto, care suna in felul urrndtor:
, v_4zsturspetienu_qjeqr_frgp_o_qj-pefeUi€t4g:+e- ir-r-o-q e-.ek-m:a-no
silqfi - ; qug* ruoJii---a[-imiPdmentului. fostg"e5p_erienfa
156
Cooul , DIvl l l el VtPTtt
a.t€t de emotionantd, incdt nu o pot descrie in
iMsrNannA,rnllnl cu Dlvrr.rul.
inspirat de acelagi sentiment. Nu putem defini
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 80/94
cuvinte."
Deqi din punct de vedere intelectual gtim cd
PdmAntul este viu, nu e ceva ce observim de obi-
cei in viala noastrd cotidiand. S-chweickart-a-fost
uimit de aceastd,constalbarerivind Pd$altul-dinoersoectiv a spatiului cos-ic. in{ - - - r - - j - . . . . . . -+ - - - - -
acelaqimod,eus*unt_r1_gpiret._{:e*9999-91g-U+.I[U-e-$i
con-tinutq-tl--gencle-neagtre-
decprQ*elene. u
r. Qeacle-noas-
tre, care sunt con.tinrrte n* u$g-rgelJlettet
de-mici ingdt sgntinvizihile, conlin e
{e.PqEu baze hi'mice,
v. ]l4Lg49rmde-iohrnafie este- Ei gg_40A{ pe rcL-,cj*-fie-aar€_arganism-riu
d-e-e PEment, dg- amicrqorganis-e l, Flente, eni-
mal-e_i ,qameni. Rviqt[.ia-jur de doud -qi]ioanepdnd la-doud sute-de-rnilioanede specii pe aceasti
planetd, .{s$lui4$iJodgcnetic. Pentru mine, acest lucru pare absolut
incredibil Si @. Dupd p6-
rerea mea, i a
c .cqJxulllescoCevemiret'.
Dupi intoarcerea sa din spafiul cosmic,s .e-s-tn- t=s-bc sqxeaea eei-diori rinlune-St--d-eC__imp4r@i_€t mai multor oameni
ude p_e -are, triise. $i eu sunt
158
exact ce este acest"Ceva
mdre ". Unii numescIucrul respectiv puterea naturii; allii Dumnezeu
sau Buddha. Suntem liberi si-l definim oricumdorim. - s*trebgg___gA__Ul@_m_ f-cp4gti g
Indiferent c6t de hotdrd{i suntem sd trdim,
este un dar neprefuit al Mamei Naturd. Dacd cine,
va v-ar da un milion de dolari, probabil ci ali fiincdntafi. Ati putea fi pulin ingrijorafi de taxe, dartot v-a i simfi fericifi. in co-paragie cu
insd, un milion de dolari nu inseamndnimic.
ll[e--ityatdp_,SppUl-_
qAlC fie_ _egu.rrgqsatoricare-i-au co-ncepulsi-care. au grijd _de_Bi
c6+d B_qnt_.p,ici.Cred ci majoritatea oamenilor
acceptd aceastd ogicd gi sunt recunoscdtori. Dar
tot aga cum pirintii nogtri au avut la rdndul lorpdrinfi care gi ei au avut pdrinfi, mi se pare logic
ca,eg _rs-salrd_gge*qqt4_fgunqgtrqta-eib"e"genpratL
ile---din urmd, s.e ejgng_g,p-n fiq
ar-.tre-bui_sdsgud-Lcen-ru*d-oaturAl*1.gssa-_p-en_ucareau fost naintea noastrdqi,prin urmare, g
. Desing putemsdo vedem, opr -inu-itqlea vielii indicd faptul cd g_qg_e_p-e_qe.gelrl-$qte
fdcut--heptst s6-mi das searcac&_d9._uqpp-riapt
159
I
Cooul , DtvIn l l , VIo l I t
este sd ne fixim atenfia fe:m asupra faptului cq
gcgstei existenlg c
IMsrNennA,rrrNlnr cu Drvrr .rul ,
i3pglibll-qq-4eg"9I}i"-gglebd in terrneti materiali.Dger pen
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 81/94
pi_-Lrt-oi,str6.
Genele au suflet?
@in domeniul stiinfeigenetice m-a condus la--aruEite.lonvingsri cu
privire la ceea ce 'se intArndi duFi ce- murim.
. Ge.nele-lnulpirinte sunt
trgnsmise copilului gi-de la-aceeta lanepot" gi-astfel
viaga continud. insd numi-..continuitatea genelor,
nu a viefii, poate fi confirmatd. Genele nu sunt
sinonime vietii. Sunt numar- , gi nu
reelif.atea. Dacd viafa nu poate fi gdsitd in genele
noastre, atunci unde gi ce este?Nu se gtie. Dupi ce
vom citi semnificafia genomului uman decodificat,
sunt sigur cd vom infelege mai mult, dar cred ci
si de,finim-in msdpre"gr.s.,_Age ,taJiehi.
Multe persoanecred cd atunci cdnd murim nereincarnim. Cred cE individul posedd un suflet
care se manifestd in lumea fizicd atunci cdndlocuieqte in corp. Reincarnarea se referd la conti-nuitatea acestui suflet. Degi sufletul nu poate fi
definit, pe baza aceshri concept, este etern $i, prin
urmare, atunci cdnd corpul piere, sufletul pdrd-
segte rupul gi reapare in altul.Nu gtiu dacd este adevdrat sau nu, dar"stiu-cd
qgeJqg]€a--lgglqrtBu-pqt-"-ft-elp.llsatela"nivelspne
tic. le-*g,g-4t alcituite_,_din_materie 9i e
t|
160
d. Dupd pdrerea mea, sufletul nu este
ceva de care ne putem da seoma a nivel congtient.
in general, o persoandeste congtientdde ,mintea"
sa, nu de suflet. Mintea simte bucurie, tristele gifurie, dar, cdnd corpul moare, nu poate continuasd existe. Deoarece mintea aparfine lumii cong-tiente, este inseparabild de carne gi prin urmare
trebuie sd piard odatd cu corpul. Lumea inconq-
tientS, pe de altd parte, nu poate fi depistati cong
tient. Sdklul este egaLde acest irem-li, prin el,de lrrmea a
"Ceva-niref. Aqadar, de-.4-c-ee-e_.bp gg
a.foslinjotde auna-junosibil-de- in telesuumai -cu-qjutonr rAtiun ii $i a pi rti i conStien e din
noi.
in*cartea-,sa, Ipoteza uluitoare: Cdutarea
Stiinl,ificd a sufletului (New York: Charles
Scribner's Sons, 1994), Francis-ftick, care impre
n a proDus*
, ajunge la concluzia clg*enele
a" iinplgl- upane, dar pql-qs,6apq{tiLa. -cEeraeg" _{g gll{e
fieserageqa, . Este un
subiect care, poate aga cum gi trebuie sd fie, va
" u*ooi'Un-bctor care ne imFiedici in cdutarea noas-
trd de a inlelege este tendin$a-.de"a.confunda sn-
ceptele,de-mfufegi suflet. Dacdvom face distinctia
16 1
Cooul , DIvtN al VtsTl t
clard intre cele doud - faptul cd mintea aparline-
irt tsrNnnnerrrNlrr cu Drvrnul
ageagtdsennifica-tie. Nu oricine poate cdldtori in
spaliu gi nici eu nu vd pot arita genele mele.
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 82/94
corpului gi sufletul apar,tinede"Ceva
miret" ne
va fi mai ugor sd inlelegem viala gi moartea.
Sufletul, ca sursd a existenlei noastre, este
esential, dar, atdta timp cdt trdim in lumea fizic6.,
mintea gi corpul, fdrd de care nu am putea existain aceastd lume, se supun gi ele aceloragi legi ale
lumii ftzice. D4q[ intelegen-c[etit nintea, cdt gi
sufletul tiPsul genetic al
vi,etii, putem descopericel mai bun mod de a inter-
acliona cu genele noastre pentru a atinge
potenSalul mnxim.
Suntem nult rnai minunafi decet sredem
Alcdtuirea corpului nostru este perfectd.
Etepsre-^usEggsnnare mult mai multe sbilititi
dgcdt gi-95" u.lga lmaglna vreodat[, dqr-_fgplll.cd
P-uf, e33.1sqane*1$Ldau--seaaa-de*acestlucrunu
ect-e- tet.de ciudat. Degi descoperirile din gtiinta
modern6 neau oferit ocazia de a infelege logic
, g
pen-fig1qqt g irregistrdm adevdrata semnifi'
creJ&-g--acechri-fapt in existenla noastrd zilnicd.
Sgh_y rbarla p c0nd se
ui.-t-eg la-lsani dtnsBabul-cacmic. $i eu incep doar
si trtrezdresc ceva din acest lucru prin activitatea
mea n domeniul genetic. Dar deoarecemajoritateadintre noi nu avem niciodatd ocazfa de a ne intel-
ni cu fealiJalea macrocosmi r L q1ci, e
normal s-A-ne-fie-dificils5*percepen in intregime
L62
Permiteli-mi in schimb sd vd relatez o altd poves-
tire care dovedegte cd suntem mult mai minunafi
decOtcredem.
Ati auzit:a,e-o-date-.de*a care-sdP.t9$$-4- *de. rogii? Asemeneaplanteau-f.o"s"ip_r-e.zentate-l,aExp_ozi.-t-ia_dp$liinbgirlbggl_ost"Majoritatea persoanelor s cd erau rezul-
tgful_lio-tehnologiei,dar,defapt,elilfu segqri-pp
dus e-rtnct_gpeeti__qo-.ugUp_e-B,rpSie
care-umsd_gqrp-ul_-ugduge_tr,9izeei--de-rp$ii.acdnu era vorba de biotehnolegie, atunci care era secretul or? P-l4ntelg fuge_sqdcuL$vale , , cu ajutorul
soarelul.gla aneijmhogatite cu substante hreni-toare. Unica-diferenta a fost cd
*d_eq0tgeolin mod normal, este.esen$ial-penturr-cul-
tlveree.plantelor. cestea i infig ridicinile in solpentru a absorbi-anagi subst4nkle n"f+tive necesarepentru a se dezvolta.Desigur,au nevoiegi desoatr€.;iL'loer,dar solul a fost ntotdeauna ocotitca unul dintre celemai importanteaspecten ceeace privegte cultivarea plantelor. dggnq4giqlul
SligcaJtlozama nsd a crezut ci acest ucru nu eraadevdrat. Socotind ci aceac4p_4_crta -q.-.ine-r.entdplantei de a se dezvoltaeste nhihatd de-faptul cd
sc fix-qgza*-iRsol, si-a crescut
163
Conul Drvtn lr , Vlnl t r
pl-aulele,..i.n-*p6, eliberdnd ridEcinile din inchi-
irr,rsrNennerilN1ercu Drvrnul,
nii comune, solul este necesar pentru creqterea
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 83/94
soarea lor qi per.nitA:rdule sd .absoerbS-liberia-
rurile naturii. AggAS _aes-tp-eunoscut5--ca-qi rczU&aful ar+f.ostplante-de--tomate
care au pro-dug dg m.ai mul-te r95ii
decdt c-ele convenfionale. Nozawa a putut priviviaf,q din p-ersBe-ctivaunei rogii. Din aceasti expe
rienf6, putem vedea cd gi"ogiile au un potenlial
mult mai-mareiecAL creden-noi. Dacdfilosofia lui
Nozawa a ajutat plantele sd-gi ealizezepotenfialul,
ce s-ar ntdmpla dacd am aplica aceasti filosofie la
oameni?
Degi depunem eforturi pentru a ne dezvolta
potenfialul, r ei
LUpitelp:q$gtle. Dacdpdrintu sau profesorii near
spune: "Nu poli sd oblii note mai mari?', probabilcd am rdspunde: ,Mi-a- dat toatd silinfa gi de atdt
am fost in stare". Acesie-limiie sebazp,azfl3"Frpapecu-alt€ .PerF-Qaue+eea
cg.c-glr€Uhlrg-gfipgnct de vpderee*hern de linitat.
Totugi, suntem convingi cE existd-$ireaen+rqpda
aqmtr --emerientd qi---cunoagtere--ca-absohtd.Aceasta este o perspectivd extrem de limitatd.
]{ozawa a explicat de eqx+
duge rg$ii-gicantr ,Plantgle pe care le vedem injurul nostru manifestd doar un potetttiel limitat ca
tisFrrns la enumite conditii. Am inceput si_ exa-
minez c.e--condifiii 19 impiedicau si-gi teahzeze
intregul potenfial. Am ajuns la concluzia cd solul
constituia unul din obstacole." Conform infelepciu-
plantelor, dar Nozawa a ddrdmat aceastd idee.
Plantele produc ridicini, dar solul e un obstacol
pentru acestea. Apa se modifici frecvent cdnd se
afl6 in sol natural. in plus, solul impiedicd
furnizarea de enzime gi expune direct plantele laschimbdri de temperaturd. Modificdrile fiziologice
sunt rezultatul reacfiilor chimice gi obstacolelepre
cum solul interfereazd cu acest proces. Nozawa a
ajuns la concluzia c6, dacd aceste restricfii ar fi
eliminate, eficienla fotosintezei ar cregte qi dea
voltarea plantelor ar fi acceleratd. Teoria lui a fost
verificatd de cregterea de o mie de ori a producfiei
de rogii de la plantele sale.
Fiinteie -umane-*cun[--la*Jel. Dacd elimindm
toate obstacolele gi le oferim un mediu adecvatpoten$ialul nosfuu pentru a ne dezvolta este neli-
mitat. Dacd rogiile pot cregte de o mie de ori im
potenfial, atunci nu e nerealist si ne agteptdm Ia o
cregtere gi mai mare a abilitiflor fiinlelor umane,
care sunt organisme mai complexe.Mi-arLdrrs sf,u-
Qj[ vedi plnntele uri'se ele lui Nozawa.pot*facg
,D
Nozawa a suslinut cd solul inhibd creqterea
plantelor. Care sunt care inhibd dez-
Wlte$lWltg"+ "i4h&iuman?Unul careprobabilcdle vine in minte multor persoaneeste
. Toati lumea gtie cd iggqrtle den-orqg-q=o*r-Ieuf--dg.als,o.al,.$iimoralitatea-ge:qrali
L64 165
Cooul , DtvIr . l e l Vtn l rr
nu sunt bune pentru noi.-Dar problema nu este
atdt de simpld. O cantitate moderatd a uaor biu-
I t r tgrxlnne$rrrNler cu Drvrr . lu l
TriiF in armonie
E ugor de spus cd ar trebui si trdim in
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 84/94
turi alcoolice poate fi beneficd pentru sindtate gi
jocul de noroc in unele cazuri poate contribui la
eliminarea stresului. D.acd- placerea pe care o
cdut6m este sexul, infidelitatea, promiscuitatea qiprostitulia sunt nocive, nu dorinfa sexuald in sine.
Nu satisfacerea acestora, a
ppte-L g$l_g$38, Ce tip de g6ndire este nociv?
d care violeazd leerle---aafur.ii.
Deoareceoamenii au-sistem-e e valori rliferite, 111
existd in mod necesar un singur standard uniform
de bine sau rdu. Unele persoanevdd un anumit act
sau eveniment ca pozitiv, iar altele ca negativ.
Aceastd discrepantd se produce adesea in viafa
cotidiand. Prin urmare, defini$ia"modului
corect
de a trdi" va fi diferitd de la o persoani la alta gi
dezbaterea subiectului va conduce doar la gi mai
multd confuzie.
9i
,39@Gsi -a-ne--hucura-de--ea. Prin
urmare, cred cd trehuie--gLg4dizim mai atent
natura gi sd depunem eforturi pee$IU Jrat_jn
?I;m_I1iS- i. Dacd putem face aceasta,atunci cred cd - la fel ca gi rogiile : vorD.puteapgue- n praptig{@ din fiin$anoastrd.
armonie cu legile naturii, dal-qu-eunoa+tem.oate
aeesieJegi. in plus, despre ce
furseamn6 d triiegti in armonie gi
cus"igrran$a"-yad-i"drf-e-n gds-.la-o.pereaani-laalta.inlrecuJ' a rrga..fuvd$at-clrr0-Fg*triip, dar
astdzi mul$ +au indeFirtat de religie gi gi-au pus
ia.
Stiinta a ficut progrese remarcabile in ultimul
secol gi medicina pare sd fi invins multe boli gi
totqi nu putem inci ed vindecdm cancerul eau si
identificim clar cauza hipertensiunii. in cazul.
hipertensiunii, nm fficut progrese evidente. ins6,
degi putem scidea tensiunea, nu putem in conti-
nuare si o vindecim, deoareceo
-U$g-c.€nismrllld-€are*esrnz.eazd.
-{e-xqgng.gpg4ta-dp U,is -er. n
acelagi mod, care determind majori-
tatea bolilor nu au
fqg ---ince--identificate. Prin urmare, nu putem
sustine cd medicina modernd vindecd in mod efec-
tiv boala.
Oamenii sunt liberi sd-gi puni credinla in gti-
in d, daci vor, d singurd poate
rezolva ceva. i e
lblute $i reUds-santinua*sa,-,qe-444 99e9"qti-.-$ioamenii moderni obignuili cu gdndirea gtiinlificd
nu mai sunt convinqi de preceptele religioase. Eu,
,. vdd at0L-St-ii-p.t€"*cAL.gi-religia- ca
16 6 L67
Coour,DlvIt lr , Vrnrt l
qi, prin urmare, caut
un mod de a le reconcilid. Nu mai e posibil in
IMsrNanpl ulxlnr cu Drvrr ' lul,
. turile de a-mi indeplini intenliile nobile vor mu$ir-'mi acel oCevamdref".
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 85/94
aceastd epocdmodernd sd acceptim o religie afec'
tatd de traditiile unei ere trecute, dar, in acelaqi
timp, nu putem sd ne punem credinla numai in qti-
intd.
Aqadar ce putem face?Am trei sugestii pe care
leam gisit foarte utile in viafa. Acestea sunt: (1)
sd avem intentii nobile, (2) sa adoptim in viald o
atitudine de recunogtinle gi (3) sd BAndimpozitiv.
PCstuafi-vd ntonfiile nobile
Prima propunere, de a avea intenfii nobile,
este cea care a armt un impact profund asupra
viefii mele. Dupd cum v-am relatat deja, de mai
multe ori pe parcursul cercetdrii mele cu privire Ia
renin6, am avut norocul de a fi primul care sdobtind anumite rezultate. Dar subiectele pe care
echipa mea de cercetare gi cu mine le'am ales
initial pdreau imposibile. De ce si md implic in
studierea unor subiecte pe care bunul simt imi
dicta cd e mai bine si le evit? put, am fost
condus de UAndria mea de om de gtiinfd, de
agbilie qi de dorintade a evolua, dar treptat acest
Iucru s-a schimbat c _q 9._llrgeJut_.gs_examinez
t . $i totugi, a fost palpitant sdconcurez cu cei mai mari savanli ai lumii, dar
alegerile mele s-aubazat gi pe convingereamea din
ce in ce mai puternicd cu privire la faptul cd efor-
168
Dupd cum am spus inainte, aceastanu este o
entitate pe care o pot inlelege in mod rafional. Dar
cdnd urmiresc lunga continuitate a vietii care s-a
transmis prin genelenoastre de la generaliile pre
cedente,
Desigur, chiar dacd nu sunt cel
mai strilucit dintre copii, acestpdrinte va fi multu-
mit de eforturile mele de a le fi util celorlalfi,
indiferent cdt de micd va fi contribufia mea. Cand
am inceput sd actionez pebaza acestei credinfe, in
viata mea s-aupetrecut evenimente care m-au con-
vins cd intenfiile mele au fost recunoscute.
Rezultatele eforturilor noastre au inceput sd dea
roade intr-un mod care m-a fdcut si simt cE ,,Ceva
mdret" ne veghea. Ca urmare a e:perienfelor melelegate de studierea genelor, am ajuns sd realizez
c6, dacd putem invila sd trdim cu genele pozitive
activate, putem utiliza un potenlial ce depdgeqte
normalul.
Adoptafi fu via$ o atiktdine de twunogtinlt
Cea dea doua propunere a mea este de a trdi
neincetat plini de recunogtinld. Viala esteplind de
suiquri gi cobordguri. Uneori, pare imposibil sd ai
intenlii nobile. Ce putem facepentru a ne menlineentuziasmul in asemeneamomente? n cazul meu,
md ajutd s6-mi amintesc cd qu*-lraim-^ntmai
dsgqriti rortoei5l ingeuio_zrtasii_ag.aqlreJtdetoJ_rta
16 9
Coour,Drvrxer,Vrnrlt
darului neprefuit oferit norrd de naturd. Putem fi
I l tstNanpl $rtrNlr t cu Drvttrul ,
[email protected]," .ilHTffi
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 86/94
Studiul meu cu privire la gene mi-a ardtat cd
r.
Acest lucru mi se pare evident iu- tpqp-ial cdnd
, c€re,
,pirti ale corpului. Sd ludm de exemplu o
bepatici. necesare funcfiondrii
sale ca celuld individuali sunt activ€te sltoh$i, in
, fql rcazl-aJgllg_e. fieatului, ca gi in
cazul unui angajat care lucreazd in cadrul uneicompanii. Eludpdisese pen-
Eu- acea-comnranie,
hordonat. Angaie$l _e$' o .Ea&andividuald preprie. Aeela$tfueru-este-Jalabil+iin--caarl-:rneicelule.Pe.je o Parte, eherreficfi,dar pe de altd parte, are-propria-saindi-
Si funstianegg[ja interionrl organuluiaglqqqs $i-seleetiv
SE exsminam aeeagli_rglati-e_
culj-artera Frinnipal6.QAud aseledacaqge_qg_gpropiede-sentrd_UAr-lbiulri, se-subtiaz .
I
II
170
diaLoeu,se afld e. Aqadar,degi egtp, n.qrgan independent, el. -pteabntuil-"dia _qelule_:ndividude-lu. ,inclusiv vase de sdnge
de diverse.limensiuni
gimecanisme e filtrare, i@pen-tru a alcdtui rinichiul, pentru_a iadeplini in corpulrman. Dgcd ana-
r_epardia_-celuhre,celula individuald.
care sunt legate exclusiv de
@dbtr+r.qJes, structura
asemdndtoare unei danteldrii a vasului de s6nge
uLar-Pgtg@. $i tohrgi, qeu-de_
formeazi doar o parte, este prevdzuti cu caracteristicile inhegului. Acest lucru e
, ci gi intreoelqeni5l*gggtgtate,oameni gi Pdmdnt sau osmeni
9i Univers. Qtr otji f'r"em parte din Univers. Tff,+e
I crcqrm acglei ordini.Pef_t_iglpCsee_lqdet
darwiniani a evoluliei a dominat soci-etatea modernd. Pe baza acestei teorii, am evoluat
L7L
Conu l D Iv t r qn l V lnT I t
prin selecfie gi mutalie naturald gi numai cei mai
adaptali au supraviefuit. Supraviefuirea celui mai
ir,rstNnnnerrrNlnrcu Drvrr.rul
antropoide gdsite Ia Lacul Turkana din Kenya,existd dovezi cd maimufele impdr,teauhrana gi se
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 87/94
adaptat a fost socotitd a fi o lege a naturii, prin care
numai invingdtorii sepot bucura de viald. Viala era
socotitd ca o competilie constantd 9i acolo unde
existd competifie, vor exista intotdeauna qi cdgtigd-tori, 9i invinqi. 4geas-ta.ins-qanua--gq--?gg5rlLativ
e din rasa -timane=va -fi -constihitS-dininvingetori $i c inevitabil din invinqi
care ar trebui eliminafi.
i1-t anii '60 furs6, Lynn Margulis, biolog la
Universitatea Boston, a propus o teorie diferitd a
evolufiei. Cunoscutd drept Tpqnaindosimhiotice,
ea sebazeazd e ideea cd viata a evoluatprin coope
rare reciprocd, mai degrabd decdt prin supraviefu-
irea celui mai adaptat.Aceasti teorie explic6proce
sul evoluliei in detaliu incepdnd cu primele creaturi
vii, care erau organisme unicelulare ce nu posed6
nucleu, cum ar fi bacteria E. coli. Unirea mai mul-
tor celule gimFle sau pdrfi de celule care au conlu-
crat pentru a crea un nou tip de celuld a condus evo
lulia la urmdtorul pas - celulele care poseddnucleu.
DeSi -ap.pastd se concentreazd auspra
nivelului celular, existd o paraleld interesantd cu
nivelul uman. Pe baza punctului de vedere darwi-
nian prevalent, umanitatea a trecut prin diverse
etape de evolufie de la maimule la omul primitiv,respectdnd
"legeajunglei".insi, conform unui arhe
olog care a studiat r5magifele vechi de o sutd cinci-
zeci de milioane de ani ale unor maimule
172
ajutau reciproc, dar nu gi cu privire la indivizii pu-
ternici oprimdndu-i pe cei slabi sau luptAndu-se
intre ei. Dacd ddm crezare eoriei lui Darwin, amevoluat printr-un proces conflictual.
$itotuqi, teorii
mai recente sugereazd i mai degrabi a fost vorbade o cooperare simbiotici. Studiile cu privire lamodul in care funcfioneazi genele ndicd, de asemenea, c5".-.bonil._e*:ecenteunt mai compatibile cule.g-il-eaturii.
C4g.dprive-sc"-vrata.in-acsstEsaA--4-oi.ee*p.?rqr-r9_r-
q4-e _peqllu
Ig$f:rg $-Ap-rezultate, doar penhu
cqAe*3fl.4pq,aipi. Eu personal cred cd existd cevapentru care sd fim recunoscdtori. Degi unele per-
soanepoate nu sunt de acord cu mine, aceastdati-
tudine poate face viafa mult mai pl6cut5.
sd cullivdm in sufletul*4gstru o stare continud de
mod de a trii ne permite si gplggigm gi sd nebugufdede-fiecae,zi, indiferent dacd se int6mpld
ceva special sau nu in ziua respectivd.
Menfinefi-vi gdndirca poziffi
Cea dea treia sugestie a mea - care cred cd
este cea mai importantd - e de a gdndi pozitiv.
17 3
Conu l D lv tx e l VIBT t t
Viala nu se desfigoard de fiecare datd dupd cum
wem noi. Ne imbolndvim, facem greqeli sau sufe-
InsrNenne $r l l r . t lnr cu Dlvlxul ,
definitiv ne dd impresia cd ar fi, enp-tai3tqde_+g-e-a--aleeelii. atd de exemplu SIDA;
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 88/94
rim din dezamdgiri in dragoste. in cazul meu, e
vorba de egeccdnd nu reugescsd fiu primul care
incheie cu succesun studiu gi md confrunt adesea
cu situalii carepar imposibile. Dar indiferent c6t
de negativi pare situafia, estejnportant-si. vedeli
iglgxgriea.lunl, nu'doar pe cea rea. f[e-.fapt, n
monenteh--rlificite, cdnd totul pare sd meargd
prost, avsm-3n-Epecial-nenie=fu .s, atihrdine "pozi-tiv6. Trebuie sl..cipitim-abiliiaiea de.a-.v-e-dealn
sens.gi e Prin. care tre
cem, de-afi con$tienlicnlucrurile care ni se intdm-
pH. Dacd vi se pare
imposibil acest ucru, l',p, glntple- hrturar-.p.auntilor-nogtri-rg-' near face
4iciodat-6 r4$*"Aceasta nu inseamnd cd nu trecem niciodatd prin
tragedii, q1-ge_gl 19$_9-q_9egtdtr1
ggle_plgytLq_dur*-se$:qe 919 -Dgfe4pite.Aceastd perspectivd ne poate ajuta
oriceni_s-arftQpplaSi-sa_v_edcnsituafiii +-derriza. 4pe.l l_ta q_Lqzgqza_pe
fgpte.Dupd cum am explicat,gOndirea ozitivi nepoateactiva genele,stimuldndu-ne reierulqi cor-pul si producdhsr-moni-.b-enefisi.in experienla
mea, sunt sigur cd acest ucru este adevirat.qtg|g. i ale fiecigsi lupru: fald qi
spate, noaptg $i zr, puter,e- i sldbiciune.Deqi unlucru paresi aibd doar o singurd aturd, oricAt de
unele persoane adopti pdrerea fatalistd cd SIDAreprezintd pedeapsa divind pentru imoralitate
sexuald. Privind in sens mai larg, existd foartepuline perioade
in istoria umani in care imorali-tatea sexuald sd fie absentd gi, cdnd era absent6,oamenii sufereau de obicei de boli sau nenoricirimult mai grave, cum ar fi foametea, rizboiul sauciuma. Acestea au fost perioade intunecate cdnd
cultura a stagnat qi oamenii duceau o existen{d
sumbrd. Dacd imoralitatea sexuald nu este pro-
dusul epocii moderne, atunci mi se pare oarecum
ilogic sd dim vina pentru SIDA numai pe aceasta.in schimb, propun un punct de vedere diferit.
SlDAesfie-c,onnlct diferitd de orice-altd besldpe*carq-am..arurosmlt4 en5.acun. Virusul HIV nu
ucide direct persoana care il posedd; cl^dr*gtruge
. Deoa-
rece ataci gi distruge fortdreala sistemului imuni-
tar, bolnavul contracteazd gi decedeazddin caruza
unor boli de care alte persoane nu ar fi afectate
sau.care in mod normal nu sunt fatale.
Corpul uman este echipat cu -uR de
apef-arejuopresianant L:1m-a egte.-plbq de
teni-$i,cliar-fuge ngls pgtegJed
qu-bacterii$uHtoarcdeboli. nostru in hoarde. P*acdwelggl_g_sUp1ggefuiescupd ce ajung induntru gi
se multiplicd pdnd ating un anumit numir, ne
L74 17 5
Conul Dtv In u Vrn l t t
pentlu g- e -dist'fl*ge-inainf"e-caacest
Itr,rstNanne$rtINlnl cu Drvruur,
unei asemeneamaladii devastatoare, nu ar trebuisd ne pierdem speranfa. Ci si adoptim o atitudinepozitivd, crezdnd cd poate fi vindecatd. De fapt,
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 89/94
\rc,r1r- 1 qfld loc. A.gestsistem poseddu;0--e4 -9 al
uluLo:--de-.-antlsorpi ce pot distruge e
care-p.dtrrurdn corp in qeeln$itimp.
Anticorpii de obicei combat microbii in luptd
,,corp a corp", ceea ce inseamn6 cd in organismul
nostru existd suficienli anticorpi pentru a ataca gi
a distruge individual fiecare microb. Desigur, qqest
lucru nu arr putea fi nosihil fdfi ee-g-e-lq_qggg[e.
Ereere-geni pscedninstructiunipentru comba-terea...rmilioanrde-. icro-bj i virugi. Dar cumcunoscmodul n caresdriposteze dndnu sepoate
qti ce virus pdtrunde in corp? Psg-p-49--{gJ_qgateinformatrile Fentru fiecare lif dp virns? Aceastd
intrebare a nedumerit oamenii de gtiinld din dome
niul imunologiei timp de mu$i ani. Laureatul lapremiul Nobel de nalionalitate japonezd Susumu
Tonegawa,care ucreazi in S.U.A., a adus un aport
major la rispunsul la aceastd ntrebare. M-ecanis-
nqrrl func-ioneazi in modul- urmdtor: a
d eq 9$visele--in-* i care pol.fi- p'ombi-
pentru a qrgAgulncorpl
e.are d reaclioneze a microbi specifici. Degi existi
o varietate limitatd de elemente componente,
qane*de$ticotpi PPt fi-@i
djferife pentru a proteja corpul impotriva invazieimajoritdlii mimobilor.
Aparifia SIDEI ne.a condus sd afl6m ce sistem
minunat ne protejeazd de boli. Chiar qi in cazul
efista=u0u&e-azurin-eare-etiludisea-tscafuildunui botnav in timpul tratamentului a stopat
declangareaSIDEI. DeSrgeqdirea$ozitiua poate fi
dificil.de'pu*"inpraetipe, utp'e_ dv.i.*afecteze--negativ, genele. Atitudinea pozitivd
reprezintd factorul cel mai important in influ-enfarea genelor, indiferent cdt de negativd estesituatia.
Genele gunt atOt curajoase, dt gi tenace
DupE cum spuneam, orice lucru are doud laturigi genele la fel, ceea ce le permite sd indeplineasci
doud roluri importante Ei totugi contradictorii. Un
rol constd in transmiterea corecti a informatieigenetice de la pdrinte la copil. in acest scop, nfor-
mafia genetici trebuie sd rdmand stabild. Ca gi pre
ceptele de familie care permit conducerea cu suc-
ces a unei afaceri pe parcursul mai multor gene-
rafii, informafia geneticd transmisd urmaEilor
noghi trebuie sd fie constantd. Celdlalt rol este de
a intrefine 2ilnis celula ca pe un organism indivi-
dual. insd lumea externd care o inconjoard e intot,
deauna in stare de flux. $sfs imFosibil ca organis-
mul sd se adapteze ransformdrilor din lumea natu-rald, daci r6mdne ssmplet imutabil. Prin urmare,
existd momente cdnd recombinarea geneticd poate
fi necesard.
17 6 L77
Coou l , D tv tN e l V ln l t I
Genele indeplinesc acpste doud roluri conflic-
tuale prin formarea unei structuri helicoidale
ItvrsrNanne$rrrNlnl cu Drvrxul,
genele se recombind in mod radical ca reactie lamodificirile din mediu.
in ceeace priveqte tenacitatea, nu md refer la
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 90/94
duble. Pe scurt, aceastdstructurd conduce a o can-
titate substanliald de spaliu ,,gol" in interiorul
A-DN-uIui,ceeace face posibil pentru genele noas-
tre sd mentini cu ugurinld o stabilitate constantdgi in acelagi imp si facd schimbiri drastice in caz
de necesitate. Genele noastre pot utiliza cu abili-
tate mecanismul de activarc/dezactivare pentru a
r6spunde adecvatstimulilor externi.
Genelene invafd o leclie pre$ioasdprin aceastd
caracteristici: nevoia de a fi atdt curajogi, cdt gi
tenace.A fi curajogi nseamnd a fi capabili sd ncdl-
cirn metodele conventionale gi obiceiurile atunci
cdnd e necesar. in cazul meu, a trebuit sd iau
decizii curajoase de nenumirate ori pe parcursul
cercetdrii reninei. De exemplu, cdnd am am
descifrat codul genetic, am ficut pasul drastic de a
introduce ingineria geneticd, ce abia apdruse,
deoarece era evident cd nu puteam reugi prin
folosirea metodelor convenlionale. Aceastd
tehnologie nu fusbseaproape niciodat6 utilizatd in
acest domeniu, dar pentru cd am indrdznit sd
incerc, am fost primii care am decodificat renina
uman6. Dacd ag fi ezitat pentru cd nu exista un
precedent sau pentru cd eram un amator in dome-
niul respectiv, eu gi ceila$i membri ai grupului amfi pierdut o oportunitate prefioasi de a evolua ca
oameni de gtiinf6. Aceste mdsuri curajoase
seamdnd cu ce se intdmpld la nivel celular cdnd
a vd agafd de metodele convenlionale qi de a vdopune schimbirii, ci de a continua urmdndu-vichemarea ininii. in cazul meu, de sxsmplu, suntpreocupat cu tenacitate de studiul reninei. Nu amschimbat subiectul cercetdrilor mele de peste
douizeci de ani. Dar am schimbat nivelul la carel-am studiat, incepdnd cu moleculele, ajungAndapoi la celuld qi de la celuld Ia organism. Aceastdtenacitate mi-a permis sd introduc cu mult curajcea mai recentd tehnologie din ingineria geneticd
in ingineria embrionar[. M-am agi$at de asemeneacu tenacitate de convingerea mea initiaH cEcercetarea noastrd trebuie sd reugeasci datoritd
contribuliilor utile pe care le va aduce la imbund-tilirea calitdgii viegii.
in acelagi mod, genele sunt tenace in angaja-
mentul lor de a transmite informa.tia geneticd ge
nera$iilor urmdtoare. Acest lucru le motiveazl. s6,
munceascdatdt pentru a menfine celula, cdt gi pen-
tru a prolifera, chiar pdnd la punctul in care o geni
se sacrificd pentru supravie$uirea intregului. Cu
alte cuvinte, tenacitatea poate genera de fapt flexi-
bilitate gi dorinfa de a modifica in mod drastic
metodele pentru a atinge un obiectiv.Oamenii au tendinla de a crede c6, atunci cdnd
existd doud opfiuni, trebuie sd aleagd una din ele.
Dar genele, iparul oricdrei forme de viafd, nu sunt
{.{.
178 779
Cotul , Dtvtt t n l , VInTtt
alcituite astfel. Unele pdrli ale genei denumite
exoni au inscrise instruclirini specifice, n timp ce
altele - introni, nu au inscrise instrucfiuni $i par
iMsrl.renna$rlrNlnr cu DrvrNur,
egti supdrat din cauza aberei, dar nu-ti fd griji. Am
depus aceasti tabird in contul raiului. in viitor,
sunt sigurd cd vei putea sd cdldtoreqti in toatd
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 91/94
sd fie spalii goale. $i totugi informafia geneticd
deline mult mai mu$i introni decdt exoni. Astfel,
in loc sd aleagi o opfiune gi sd o respingd pe
cealaltd, natura alege coexistenfa simbioticd. inacelagimod, curajul qi tenacitatea sunt amdndoud
necesare.Avem multe de invitat din aceastdcarac-
teristicd a genelor care este relevantd atdt pentru
societate,cdt gi pentru modul nostru de viafd.
Tot ce ni se int6mpli este neoesar
Vorbim adeseade noroc qi de nenoroc gi ne
intrebdm dacd norocul se af16 de partea noastri
sau nu. Vorbim de asemeneaadeseadespre coinci-
denfd sau gansd.Folosim acesteexpresii pentru adescrie incomprehensibilul - lucrurile pe care nu
le putem controla. Cred insd cd tot ce ni se intdm-
pld este necesar,atAt binele, cdt gi rdul, gi aceastd
convingere sebazeazl.pe experienlele care dateazd
inci din copilirie.
Cdnd eu eram copil, Japonia era foarte sdracd
gi familia mea era gi ea deosebit de sdraci. Pdrinlii
mei nu-gi permiteau si-mi cumpere jucdrii, iar mai
tdrziu, cdnd eram Ia liceu, si md trimitd in weo
tabird. Bunicul meu murise cu mu$i ani in urmd,
iar bunica mea, care stdtea cu noi, era capul fami-
liei. Obignuia si spunS: ,Economiile noastre sunt
in rai." Mnma imi spunea acelagi ucru: ,$tiu cE
lumea." M-au asigurat cd tot ce fdceam n ajutorul
altora aveasd mi se intoarcd inmiit gi cd nu conta
dacd acest lucru se intdmpla pe parcursul viefii
mele sau a copiilor ori nepofilor, pentru cd vialamea era conectatd de cele ale generafiilor succe.
sive. in copildrie, aceastd explicafie nu reugea sdmi mu$umeascd gi imi doream adesea sd puni
deoparte cdnd gi cAnd niqte economii pentru mine,
nu doar in rai. Privind in urmd fursd,constat c5.vorbele mamei mele s-auadeverit. Am cdldtorit in
America pentru studii cAnd era incd foarte dificilpentru japonezi sd plece in strdindtate gi am fostpeste ocean de multe ori de atunci.
Prin ,depunerea economiilor in rai" voiau sdspund cd banii ar trebui folosili nu doar pentru
propria persoand, ci qi pentru binele tuturor. Nu
ajungem sd vedem intotdeauna rezultatul acfiu-
nilor noastre. Faptele bune cer adesea sacrificii.
Partea pe care o sacrificdm e cea pe care am
depus-o n banca raiului gi ni se intoarce mai tdr-
ziu noud sau celorla$i ca un rezultat natural. E cagi cum am planta un copac care nu va face fructe
decdt dupd ce murim, dar il plantdm pentru cdgtim ci alte generafii se vor bucura de el qi bucu-
ria congtiinfei acestui fapt este recompensa noas-
tr6, impreund cu fructele copacilor sddifi de strd-
mogii nogtri de care ne bucurim noi acum. Sau
18 1
Coout D Iv IN e l V to r t I
g6ndifi-va la un 6ran care planteazd seminfe.
firanii pregitesc pimdntul pentru seminatul de
primdvard inainte de venirea iernii prin
irttsrNA,nnerrrr.t lnl cu DrvrNur,
Cum sd menfinefi echilibnrl
legilor nahrrii
intr-un capitol precedent, am prezentat rogia
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 92/94
imprdgtierea de ingrdqdmdnt qi prin arat. Daci
dorili o recoltd bogatd, trebuie sd vd pregdtili pen-
tru ea, in caz contrar, nu veli avea nimic de
recoltat anul viitor. La fel este 9i cu viata.
Indiferent cAt e de gfeu, e necesar sd pregdtili
solul inainte de semdnat.
De ce a fdcut bunica mea acest ucru? Cred cd
a fost inspiratd de conqtiinla a ,Ceva mdre " 9i de
credinla cd, dacdne ddm continuu silinla sd facem
lucrul corect, vom fi binecuvdntali. Deqi unele per-
soane se pot indoi de aceasta,eu nu, pentru ci am
verificat singur acestadevdr.Niciun scop nu poate
fi atins fere consum de timp qi uneori efort
aparent nerispldtit cu pregdtirea sa. Daci ne pier-dem curajul in timpul acestui proces, aceasta se
intdmpli din cauza lipsei noastre de credinld.
Dimpotrivd, dacd avem o credinld de nezdruncinat
in rezultat, nu vom renunla niciodatd. Cel mai
mare secret al succesului este de a persevera.Nu e
ugor insd sd ai incredere in reugitd. Am putea sd
credem cd avem, numai pentru a descoperi cd nea
fost sfdrdmatd mai tdrziu. Pentru a impiedica acest
lucru, trebui sd privim nu cdtre viitorul apropiat,
ci sd avem o perspectivi mai largd, sd credem cdnimic nu e imposibil. Pentru a poseda o credinld
de nezdruncinat, trebuie sd fim mdndri de ceea ce
am realizat pdnd in acel moment.
hidroponic6 extrem de productivd ca dovadd apotenfialului latent uriaq care existi in plante gi
totodatd gi in oameni.$i
totugi acest exempluridicd o intrebare: de ce nu se produce acestfenomen gi la plantele de tomate care cresc n modnatural? Personal, cred cd din cauza principiului
de autolimitare, de restric{ie.
in cazul fiecdrui mediu specific, natura a deter-minat un numdr adecvat. Dacd o specie animalddepagegteun anumit numdr, populalia va incepeintotdeauna si scad[. Toate creaturile vii menlinun numir adecvat pentru supravieluire ir acelmediu.
Acest fenomen se regdsegteqi la nivelul gene-lor. Conform unor oameni de qtiin 6, anumite gene
sunt egocentrice, acfiondnd nunai in beneficiul
lor, care in cazul unei gene nseamni supraviefuiregi proliferare, in timp ce altele sunt altruiste,indemndnd celulele a sacrificiu de sine gi moarte.
Ce determind aceastd aparentd contradicfie intre
supravieluire gi moarte? Tot principiul autolimi-
tdrii. Dacd genele ar continua si prolifereze gi nu
ar muri niciodati, rezultatul ar fi o cregtere dezas-
truoasi a numdrului lor. Organismele vii trebuie sdse hrdneascd pentru a supraviefui, dar dacd suntprea multe, nu va exista suficientd hrand. $i nici
spafiu suficient pentru ele. Prin urmare, genele
t82 183
Cooul , Dtvtt ' { e l Vtn l t l
sunt progtamate sd menfind un echilibru adecvat,
qi moartea constituie o parte esenliald a acestui
proces. Deoarece lucrurile vii trebuie sd moar6,
INtstNennerIrxlnr cu Dlvmur,
gi pentru toate ramurile gtiinfei. E important-sd
ne ablinem sd incdlcdm legile naturii prin dis-trugerea mediului inconjuritor sau prin modifi-
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 93/94
avem nevoie atAt de gene egocentrice,cdt 9i altru-
iste. Acesta este mecanismul care menline echili-
brul pentru intreaga PlanetS.
Spre deosebire de acesta, examindnd compor-tamentul uman, ajungem la concluzia cd am pier-
dut arta autolimitdrii odatd cu evolulia istoriei
cdtre epoca modernd. Am epuizat aproape toate
rezervele de petrol gi gaze,am ras pidurile de pe
suprafata pimdntului f6ri s6 ne pese de ecosis-
temele lor gi am aplicat substanle chimice toxice in
agriculturd, incercdnd sEoblinem recolte din ce in
cemai mari. Asemeneaacfiuni, carepot fi descrise
doar ca aroganld uman6, devin din ce in mai evi-
dente. Dupd cum am explicat mai deweme, avemnevoie de o incredere de nezdruncinat, dar daci nu
suntem atenfi, putem ajunge la arogan$6. Cend
apare acest pericol, vd sugerez sd vd reamintifi
latura altruist6 a structurii noastre genetice 9i sd
practicali autolimitarea, o atitudine conformd cu
legile naturii.
Poate plantele de tomate din naturi nu pro-
duc doudsprezecemii de rogii pentru cd nu e nece
sar sau pentru cd existd un motiv ca ele si nu facd
acest lucru. Biotehnologia are un poten$ial extra-
ordinar, dar ca sd folosim aceastd tehnologie in
mod eficient, autolimitarea este esenfialE. Acest
lucru este valabil nu doar pentru biotehnologie, ci
carea formei creaturilor vii, chiar daci tehnologia
face posibil acest ucru.
Dupd ce igi depune oudle, un anumit tip de
molie cu culori de camuflaj zboard pAnd iqieptizeazl. toatd energia gi moare. Noui acestlucru ni se pare sinucidere, dar in acest felimpiedicd inamicii sd afle cum sd depisteze altemolii din aceeagispecie. Un alt tip de molie care
este otrivitoare rdmdne nemigcatd dupd ce gi-a
depus oudle, devenind o pradd ugoard pentru
inamici. Se consideri cd in acest mod le aratiprdd6torilor cd nu au gust bun gi $i protejeazd n
acest mod puii. Degi aceste molii adulte ar putea
trdi mai mult dac6 ar dori, se sacrificE pentru
viitorul speciei.
Noi, oamenii, am putea invdla multe lucruri
din aceastd supunere la legile naturii. in caz con-
trar, vom pune in pericol viitorul rasei umane,
deoarece nu putem spera weodatd sd transcen-
dem legile naturii, indiferent cdt de mult am
intierca.
in trecut, imi era greu sd inleleg ce voiau
oamenii sd spund cAnd vorbeau despreo fiinld sau
o fortd care transcende umanitatea. Unii o
numescDumnezeu, ar a$ii Buddha. Dar in timpulstudiului genelor, care sunt doar o parte a
Creafiei, am simlit esengaSa gi am fost profund
Coour, DlvI l al VIn l I t
emofionat. Adevdrata autolimitare se naqte din
congtiinla existenlei a ,,Cevamire " 9i aceastane
poate ajuta sd ne dezvoltim imens ca fiinle
8/12/2019 Kazuo Murakami Codul Divin Al Vietii
http://slidepdf.com/reader/full/kazuo-murakami-codul-divin-al-vietii 94/94
umane.
Existd multe lucruri pe care nu le inlelegem
incd in legdturd cu viafa. Visul meu este si con-
tinui sd explorez esenlavielii nu doar din punct de
vedere qtiinfific, ci qi din perspectivd spirituald 9i
religoas6.
18 6
Top Related