Introducere în recuperarea reumatologică
• Bolile reumatice – printre cele mai vechi cunoscute
• “Reumatism” → Guillaume, sfârşitul sec XVI : boală
caracterizată prin articulaţii umflate şi imobile→ derivă din cuvântul grecesc “rheuma” =
scurgere
• Reumatologia actuală – se ocupă de bolile “medicale” ale aparatului locomotor
• Ortopedia - se ocupă de bolile “chirurgicale” ale aparatului locomotor
• Delimitarea Reumatologie – BFKT / Reabilitare Medicală la noi este încă dificilă, se fac confuzii frecvente (din motive de tradiţie)
Reabilitarea medicală• disciplină terapeutică prin excelenţă
• se adresează nu numai bolnavilor cu patologie reumatismală, ci şi ortopedică, neurologică, respiratorie, cardio-vasculară…
• cuprinde “mijloacele”
• proces de revenire funcţională, de recâştigare a autonomiei
• “adaugă viaţă anilor şi nu doar ani vieţii”
Artrozele
• boli reumatice degenerative
• se caracterizează prin degenerarea structurilor articulare, cu punct de plecare de la cartilaj, dar afectează toate structurile articulare (cartilaj, os subcondral, sinovială, capsulă, meniscuri, ligamente, burse, muşchi…)
• orice persoană de peste 65 de ani are cel puţin un sediu articular afectat
• nu orice artroză doare!!!
Patogeneza (1)• Cauza: solicitări mecanice inadecvate
• Factori favorizanţi:– obezitatea– displazii (ex: displazia congenitală de şold)– sechele posttraumatice– boli neurologice (poliomielită, AVC…)– tulb. metabolice: hiperuricemia– tulb. endocrine– tulb vasculare (insuf venolimfat, arteriopatie)– fond ereditar (predispoziţie genetică)– tipul hiperton sau hiperlax– solicitarea profesională:
• ridicarea de greutăţi• poziţii vicioase monotone
Patogeneza (2)• Mecanism: solicitarea articulară, mai ales
fără repaus compensator, duce la alterări ireversibile ale cartilajului hialin– struct subcondrale sunt întreţinute prin pompa
presiune / depresiune → degenerescenţă la:• ↑ presiunii pe o durată mai mare• repaus prelungit (imobilizare)
– artroza = semnul bulversării raportului dintre producţia şi distrucţia cartilajului (↑ distrucţia)
– cartilajul nu are vasculariz proprie, schimburile metab se fac prin osmoză şi imbibiţie (mec pasive)
Semne clinico-funcţionale
1. Durerea2. Redoarea matinală < 30 min3. Limitarea amplitudinii de mişcare4. Hipotrofii musculare5. Alte semne asociate:
• Hidartroză• Blocaj articular• Instabilitate• Cracmente articulare
Durerea• Caracter predominant mecanic, cu
– exacerbare la efort / activitate fizică– ameliorare în repaus
• În pusee durerea capătă caracter inflamator– se însoţeşte de
• semne inflamatorii• dureri nocturne
– dar artroza nu este o boală inflamatorie, ci poate doar evolua cu pusee inflamatorii
Redoarea matinală
• “înţepeneală”, limitare de mobilitate
• de scurtă durată în artroză (câteva minute, p.l. max 30 min!!)
• (în bolile inflamatorii: >30 min)
Limitarea de mobilitate (scăderea amplitudinii de mişcare)
• iniţial afectate mişcările cele mai utilizate (ex: rotaţia şoldului)
• în relaţie cu modificări capsulare şi musculare (retracţii, contracturi)
• urmate de instalarea unor poziţii vicioase
Hipotrofii musculare
• datorate reducerii mobilizării (hipoactivitate), ca şi consecinţă a durerii şi a scăderii amplitudinii de mişcare
• Hidartroza – acumulare de lichid în spaţiul articular
• Blocajul articular – dat de structuri intraarticulare (ex: menisc → “şoareci intraarticulari” = o bucată de menisc care pluteşte în spaţiul i.a.)
Instabilitatea, “fuga genunchiului”
– poate fi determinata de:– amiotrofie / hipotrofie musculară– cauze ligamentare± cauze ~ blocaj artic
Crepitaţiile şi cracmentele articulare
– articulaţiile “pocnesc”, se simt şi se aud
– cauza: suprafaţa articulară a cartilajului nu mai este netedă, apar incongruenţe între cele 2 suprafeţe care alunecă una pe alta
Toate aceste perturbări se întreţin şi se agravează reciproc
Top Related