Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiWWW.CVLPRESS.RO / [email protected]
Primul
cotidian al
Olteniei Anul XXVI, Nr. 8077sâmbãtã, 18 iunie 2016 16 pagini 1 leu
OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB
actualitate / 3
- Dacã tot importãm atâtea, Popes-cule, de ce nu importãm ºi niºtestrãzi ca lumea?
economie / 7eveniment / 4
dezvoltare ruralã / 6
Urmãtorul numãr al cotidianuluiUrmãtorul numãr al cotidianuluiUrmãtorul numãr al cotidianuluiUrmãtorul numãr al cotidianuluiUrmãtorul numãr al cotidianului
nostru va apãrea marþi, 21 iunie 2016nostru va apãrea marþi, 21 iunie 2016nostru va apãrea marþi, 21 iunie 2016nostru va apãrea marþi, 21 iunie 2016
nostru va apãrea marþi, 21 iunie 2016
AtenþionareAtenþionareAtenþionareAtenþionareAtenþionarede caniculãde caniculãde caniculãde caniculãde caniculã
55555 SOCIAL
pa
gin
a
Pentru cã zilele acestea meterologii anunþã temperaturide peste 35 de grade Celsius, medicii din cadrul Direcþieide Sãnãtate Publicã Dolj au fãcut o serie de recomandãripentru populaþie în vederea prevenirii incidentelor deter-minate de temperaturile ridicate.
Un referendumUn referendumUn referendumUn referendumUn referendumdejadejadejadejadejaîndoliat!îndoliat!îndoliat!îndoliat!îndoliat!
Marea Britanie este subºoc, dupã asasinarea deputa-tului pro-european Jo Cox -o icoanã “anti-Brexit” - încursul zile de joi, la Birstall,în nordul Angliei. Campaniapremergãtoare referendu-mului din 23 iunie a.c., teribilde tensionatã, a fost suspen-datã pânã sâmbãtã 18 iuniea.c.. Drama de la Birstall îiaduce în defensivã pe parti-zanii “Brexit”, care benefi-ciau de un avans volatil însondaje…
Judecãtoarele, avocataJudecãtoarele, avocataJudecãtoarele, avocataJudecãtoarele, avocataJudecãtoarele, avocataºi fratele lui Dinel Staicuºi fratele lui Dinel Staicuºi fratele lui Dinel Staicuºi fratele lui Dinel Staicuºi fratele lui Dinel Staicu– pedepse cu executare– pedepse cu executare– pedepse cu executare– pedepse cu executare– pedepse cu executareîn dosarul eliberãriiîn dosarul eliberãriiîn dosarul eliberãriiîn dosarul eliberãriiîn dosarul eliberãriiafaceristului craioveanafaceristului craioveanafaceristului craioveanafaceristului craioveanafaceristului craiovean
Caravana FordCaravana FordCaravana FordCaravana FordCaravana FordDriving SkillsDriving SkillsDriving SkillsDriving SkillsDriving Skillsfor Life ajungefor Life ajungefor Life ajungefor Life ajungefor Life ajungela Craiovala Craiovala Craiovala Craiovala Craiova
Orzul ºi rapiþa,Orzul ºi rapiþa,Orzul ºi rapiþa,Orzul ºi rapiþa,Orzul ºi rapiþa,la ceasulla ceasulla ceasulla ceasulla ceasulrecoltãriirecoltãriirecoltãriirecoltãriirecoltãrii
În aceste zile, fermierii auînceput sã strângã din câmpculturile de orz ºi rapiþã, maiales în zona de sud a Dolju-lui. Producþia medie obþinutãla rapiþã este de 4.200 kg/ha,iar la orz de 7.000 kg/ha. Umi-ditatea mãsuratã la rapiþãeste 14 %, iar mai toatã can-titatea va fi livratã la export,în baza contractelor încheia-te încã de anul trecut. Chiardacã a plouat abundent în ul-timele zile...
Serviciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãdin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicate
Serviciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãdin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicate
Serviciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãdin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicate
Serviciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãdin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicate
Serviciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãdin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicate
Serviciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãdin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicate
Serviciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãdin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicate
Serviciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãdin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicate
Serviciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãdin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicate
2 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 18 iunie 2016actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate
EDITOR:
S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:
200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.
Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538
SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012
CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.
Cod fiscal: RO 17758027Email: [email protected]
Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR
Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU
Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN
DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu
Eveniment: Carmen ZuicanEconomie / Politicã: Marga Bulugean
Culturã: Magda BratuSport: Marius Cîrstov, Cosmin Staicu
Fotoreporter: Tibi Bologh
Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613
Responsabilitate juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.
Potrivit iniþiativei, propunerilede candidaþi vor trebui sã conþi-nã ºi declaraþii pe propria rãspun-dere cu privire la existenþa/ine-xistenþa unei urmãriri penale îm-
Preºedintele
Republicii Federale
Germania, în vizitã
de stat în România
în perioada
20 – 22 iuniePreºedintele Republicii
Federale Germania, JoachimGauck, va efectua în perioada20 – 22 iunie 2016 o vizitã destat în România, programuloficial incluzând convorbiricu preºedintele Klaus Iohan-nis ºi cu premierul DacianCioloº, dar ºi o vizitã la Sibiu.Preºedintele RepubliciiFederale Germania, domnulJoachim Gauck ºi doamnaDaniela Schadt vor efectua înperioada 20 – 22 iunie 2016 ovizitã de stat în România. Înperioada vizitei sale la Bucu-reºti, preºedintele federalGauck va purta discuþiipolitice, printre altele, cupreºedintele României,domnul Klaus Iohannis, ºi cuprim-ministrul DacianCioloº’’, a anunþat AmbasadaGermaniei la Bucureºti. Încadrul vizitei sale, preºedinteleGauk va rosti în 21 iunie2016 alocuþiunea ‘’Europa:pasiune pentru raþiune’’.Manifestarea va avea locBiblioteca Naþionalã a Româ-niei la invitaþia ‘’New EuropeCollege’’ ºi a AmbasadeiRepublicii Federale Germaniala Bucureºti ºi va fi moderatãde Andrei Pleºu. Potrivitaceleiaºi surse, în 21 iunie2016, preºedintele federalGauck se va afla la Sibiu undeva vizita, împreunã cu preºe-dintele Klaus Iohannis, bisericafortificatã din Cisnãdie.Aceastã vizitã se aflã subsemnul patronajului pe care ceidoi ºefi de stat îl exercitãîmpreunã, din luna aprilie2014, asupra Fundaþiei ‘’Bise-ricile fortificate’’, contribuindastfel la prezervarea moºteniriiculturale a minoritãþii germaneîn România.
Mihai Tãnãsescu a ajuns ieri di-mineaþa la sediul DIICOT pentrua i se aduce la cunoºtinþã acuzaþii-le în dosarul Rompetrol II, la in-trare refuzând sã facã vreo decla-raþie. Tãnãsescu este suspectat decomplicitate la delapidare, abuz înserviciu ºi constituire de grup in-fracþional organizat.
În acest dosar preºedintele KlausIohannis a semnat, la sfârºitul luniimai, cererile formulate de procu-rorii DIICOT privind încuviinþareaurmãririi penale pe numele a patrufoºti miniºtri: Mihai Tãnãsescu,Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlã-
Mihai Tãnãsescu, fost ministru alMihai Tãnãsescu, fost ministru alMihai Tãnãsescu, fost ministru alMihai Tãnãsescu, fost ministru alMihai Tãnãsescu, fost ministru alFinanþelor Publice, pus oficial subFinanþelor Publice, pus oficial subFinanþelor Publice, pus oficial subFinanþelor Publice, pus oficial subFinanþelor Publice, pus oficial sub
urmãrire penalã în dosarul Rompetrol IIurmãrire penalã în dosarul Rompetrol IIurmãrire penalã în dosarul Rompetrol IIurmãrire penalã în dosarul Rompetrol IIurmãrire penalã în dosarul Rompetrol IIFostul ministru al Finanþelor Publice, Mihai
Tãnãsescu, a ajuns, ieri dimineaþa, la sediul DII-COT pentru a i se aduce la cunoºtinþã acuzaþiileîn dosarul Rompetrol II, Tãnãsescu fiind suspec-tat de complicitate la delapidare, abuz în serviciu
ºi constituire de grup infracþional organizat.
descu ºi Gheorghe Pogea “pentrua se proceda conform legii”. “Pre-ºedintele României, domnul KlausIohannis, a transmis marþi, 31 maia.c., Ministrului Justiþiei cererea deurmãrire penalã a domnului Tãnã-sescu Nicolae Mihai, fost Ministrual Finanþelor Publice în perioada2000 - 2004; a domnului PopescuIoan Dan, fost Ministru al Econo-miei ºi Comerþului în perioada 2003- 2004; a domnului Vlãdescu Teo-dor Gheorghe Sebastian, fost Mi-nistru al Finanþelor Publice în pe-rioada 2005 – 2007, respectiv înperioada 2009 – 2010 ºi a domnu-
lui Pogea Gheorghe,fost Ministru al Finan-þelor Publice în perioa-da 2008 – 2009, pen-tru a se proceda con-form legii”, potrivitunui comunicat de pre-sã emis de Administra-þia Prezidenþialã.
Procurorii DII-COT au cerut Preºe-dintelui României în-cuviinþarea începerii urmãririi pe-nale pentru Mihai Tãnãsescu, DanIoan Popescu, Sebastian Vlãdes-cu ºi Gheorghe Pogea, fiind sus-pectaþi de constituire a unui grupinfracþional organizat, în dosarulRompetrol II. “În cauzã existãsuspiciunea rezonabilã cã în pe-rioada septembrie-octombrie2003, ministrul Finanþelor Publi-ce,Tãnãsescu Claudiu Mihai ºiministrul economiei ºi comerþu-lui, Popescu Ioan Dan ºi-au exer-citat cu rea credinþã atribuþiile deserviciu, în urma unei înþelegericu Patriciu Dan Costache, Geor-ge Philip Stephenson ºi Nicolcio-
iu Alexandru, în sensul iniþierii ºipromovãrii OUG 118/2003 princare datoriile bugetare restante aleS.C.Rompetrol Rafinare S.A. ladata de 30.09.2003 în cuantum deaproximativ 603.000.000 USD aufost convertite în obligaþiuni sub-scrise de cãtre Ministerul Finan-þelor Publice”, anunþã DIICOTîntr-un comunicat de presã.
Potrivit legii, foºtii miniºtricare nu au calitatea de parlamen-tari nu pot fi urmãriþi penal, pen-tru fapte sãvârºite în timpul man-datului lor, decât dupã încuviin-þarea cererii procurorilor de cã-tre ºeful statului.
Primarii condamnaþi dupã preluarea mandatului,obligaþi sã plãteascã alegerile anticipate
Primarii condamnaþi dupã preluarea mandatuluiar putea fi obligaþi sã suporte costurile generatede alegerile anticipate singuri dacã au candidat
independent sau împreunã cu partidul sau alianþapoliticã de care au fost susþinuþi, potrivit unui
proiect de lege depus la Senat.potriva candidatului sau situaþiide incompatibilitate ori conflictde interese constatate de ANI,semnate ºi datate de candidaþi,precum ºi de copiile actelor de
identitate ale candidaþilor.“Recentele alegeri localedin 5 iunie 2016 au reliefat- ºi nu pentru prima datã,o situaþie în care mai mulþicandidaþi aflaþi în cursulunor proceduri judiciarepenale - urmãriþi penal sauchiar trimiºi în judecatã,unii dinter aceºtia chiaraflaþi în arest preventiv, aucandidat la funcþa punlicãde primar sau consilier,parte dintre aceºtia fiindchiar aleºi’’, susþine depu-tatul Daniel Fenechiu înexpunerea de motive.
Fenechiu afirmã cã asu-
marea unei candidaturi de cãtreo persoanã aflatã în cursul uneiproceduri judiciare penale trebu-ie sã angreneze rãspunderea can-didatului ºi a partidului/alianþeicare îl susþine. ‘’Nu este firescsã cheltuim banul public pentrua organiza alegeri generate de va-cantarea funcþiei de primar ge-nerate de condamnarea acestuiaprin hotãrâre judecãtoreascã de-finitivã privativã de libertate, in-compatibilitate sau pierdereadrepturilor electorale stabilitã
prin sentinþã penalã definitivã.Responsabilizarea candidaþilor ºia partidelor/alianþelor care îi sus-þin este o prioritate pentru evolu-þia democraþiei, iar respectul pen-tru banul public impune ca aces-ta sã fie recuperat, ori de cþte oricheltuirea ese generatã de culpacuiva’’, mai aratã deputatul.
Proiectul de lege a fost inþiatde deputaþii independeþi Viorel-Ionel Blãjuþ, Mihai Deaconu, Da-niel Fenechiu ºi Rãzvan-IonuþTãnase.
cuvântul libertãþii / 3sâmbãtã, 18 iunie 2016 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate
Un referendum deja îndoliat!Un referendum deja îndoliat!Un referendum deja îndoliat!Un referendum deja îndoliat!Un referendum deja îndoliat!MIRCEA CANÞÃR
Marea Britanie este sub ºoc,dupã asasinarea deputatului pro-european Jo Cox - o icoanã“anti-Brexit” - în cursul zile dejoi, la Birstall, în nordul Angliei.Campania premergãtoare refe-rendumului din 23 iunie a.c., te-ribil de tensionatã, a fost suspen-datã pânã sâmbãtã 18 iunie a.c..Drama de la Birstall îi aduce îndefensivã pe partizanii “Brexit”,care beneficiau de un avans vo-latil în sondaje. Retorica lor anti-imigraþionistã, nu se va estompaîn puþinele zile care au mai rã-mas pânã la referendum. ªi emo-þia este însã una resimþitã pe totîntinsul Regatului Unit. Nãscutãîn 1974 la Butley, în West Yor-kshire, Jo Cox, dintr-o familiemai degrabã modestã, era absol-ventã Cambridge, avea o consis-tentã activitate umanitarã, 10 ani
pentru ONG Oxfam, în zonele deconflict, consultant pentru “Sal-vaþi copiii” ºi NSPCC - o orga-nizaþie consacratã protecþiei co-piilor în pericol. A lucrat pentruONU, la Bruxelles ºi New York.ªi, de asemenea, pentru SarahBrown, soþia ex-premierului Gor-don Brown, ºi pentru fundaþia Billºi Mellinda Gates. Aleasã înWestminster, deþinea funcþia devicepreºedinte în grupul parla-mentar “Prietenii Siriei”, militândpentru “o soluþie eticã”, în rezol-varea unei probleme... nerezol-vabile. Favorabilã unei interven-þii britanice aeriene, se abþinuseîn Parlament la vot, gãsind decuviinþã cã strategia lui DavidCameron nu era suficient de cla-rã. Se va zbate, în schimb, pen-tru primirea a 3.000 de copii siri-eni orfani. Considera, ca depu-
tat, imigraþia ca o ºansã, neezi-tând sã facã elogiul diversitãþiibritanice, de la irlandezi catolicila musulmani din India ºi Pakis-tan. “Imigraþia nu este un motivpentru a pãrãsi UE”, scria depu-tata în urmã cu o sãptãmânã, pecontul sãu de Twitter. Regreta însânul partidului laburist, susþine-rea publicã acordatã lui JeremyCorbyn - deºi l-a votat pe LisKendall, candidatul blairist -, ºi îlacuza în “The Guardian” pentruimplicarea în campania “Brexit”.În orice caz, menþinerea MariiBritanii în Uniunea Europeanã oconsidera drept prioritate abso-lutã. Postase, în cursul zilei demiercuri, o fotografie cu soþulsãu, ºi cei doi copii de 3 ºi 5 ani,pe o barcã cu motor, pe Tamisa,purtând drapelul “IN” la întâlni-rea cu flotila UKIP (euroscepti-
cii, partizanii lui “OUT”). “TheTimes” susþine cã deputata asa-sinatã primise ameninþãri repe-tate. Distanþându-se de Corbyn,ea aparþinea generaþiei SadiqKhan, noul primar al Londrei.Avea o notorietate crescândã. ªi,tocmai din acest motiv, o ranfor-sare a securitãþii sale se impu-nea. Autorul prezumat al atenta-tului, pe o stradã din oraºulBirstall, Thomas Mair, de 52 deani, se spune cã ar fi strigat “Bri-tain first” (Marea Britanie înain-te de toate). Oricum, povesteaeste destul de încurcatã, deo-camdatã, ºi nu puþine presupu-neri sunt avansate, una dintre elefiind aceea cã o asociaþie ameri-canã de apãrare a drepturilor ci-vice, Southern Poverty LawsCenter, afirmã cã fãptaºul erapartizanul unui grup neonazist. În
fine, campania premergãtoarescrutinului de menþinere a Rega-tului Unit în Uniunea Europeanãeste una brutalã. ªi inclusiv can-celarul Angela Merkel a fãcut,îngrijoratã, referiri la radicaliza-rea mesajelor, prin uciderea de-putatului pro-european Jo Cox.Pe “ultima lungime” a campa-niei electorale David Cameronºi ministrul finanþelor GeorgeOsborne forþeazã “remain”, stã-ruind asupra dezavantajelorimense economice, un adevãratdezastru care ar urma. Mai mult,David Cameron, cu JeremyCorbyn ºi preºedintele Parla-mentului, John Bercow, se vordeplasa împreunã la Birstall, înnordul Angliei. Referendumuleste deja îndoliat. ªi busola înMarea Britanie aratã diferit de-cât la Bruxelles.
Dupã ce le-au fost prezentatecâteva date principale despre flu-viul Dunãrea - de unde izvorãº-te, prin câte þãri trece ºi câte ca-pitale traverseazã - ºcolarii auaflat cã, Ziua Internaþionalã aDunãrii a fost stabilitã pe datade 29 iunie, fiind sãrbãtoritãpentru prima datã de ICPDR în2004, pentru a sublinia a 10-aaniversare a semnãrii Convenþiei
ABA Jiu a continuat evenimenteleABA Jiu a continuat evenimenteleABA Jiu a continuat evenimenteleABA Jiu a continuat evenimenteleABA Jiu a continuat evenimentelededicate sãrbãtoririi Zilei Dunãriidedicate sãrbãtoririi Zilei Dunãriidedicate sãrbãtoririi Zilei Dunãriidedicate sãrbãtoririi Zilei Dunãriidedicate sãrbãtoririi Zilei Dunãrii
Tema propusã pentru acest an este “Fii activ!”,având în vedere cã implicarea activã ºi contribuþiafiecãruia la protejarea resurselor de apã conduc ladezvoltarea economicã ºi socialã a regiunii dunã-rene. Plecând de la aceastã idee, specialiºtii Admi-nistraþiei Bazinale de Apã (ABA) Jiu au susþinut,în aceste zile, lecþii de conºtientizare ºi educare îndouã din unitãþile de învãþãmânt din Craiova: Grã-diniþa „Nicolae Romanescu” ºi ªcoala nr. 21„Gheorghe Þiþeica”.
privind protecþiafluviului Dunãrea.Prin efortul comunal diferitelor orga-nizaþii, celebrareafluviului în bazinulDunãrii a devenit
un eveniment anual.Elevii ºcolilor amintite au în-
þeles cã, rolul vital pe care Dunã-rea ºi afluenþii sãi îl joacã în viaþaoamenilor este foarte important:furnizarea de apã, alimente, ener-gie, recreere ºi mijloace de exis-tenþã. ªi pentru a-ºi aduce con-tribuþia la desfãºurarea acestuieveniment internaþional, copiii audesenat în cadrul unui atelier de
lucru diferite imagini sau aspec-te cu bãtrânul fluviu, dupã ima-ginaþia fiecãruia.
Luna iunie este dedicatãfluviului Dunãrea
Pentru rãbdarea ºi efortul lor,elevii celor douã unitãþi de învã-þãmânt au fost rãsplãtiþi de cã-tre specialiºtii ABA Jiu cu o sti-clã de suc fiecare, o trãistuþã,ºepcuþã, puzzle sau tricou.
În acest an, Ministerul Mediu-lui, Apelor ºi Pãdurilor împreu-nã cu Apele Române au decla-rat luna iunie, „Luna Dunãrii”.Astfel, acþiunile realizate înaceste zile au fãcut parte din
evenimentele pe care ABA Jiu ºi-a propus sã le desfãºoare înaceastã lunã, acestora urmându-le în perioada imediat urmãtoareactivitãþi sportive ºi de recreereîn Grãdina Botanicã din Craio-va, ºedinþa Comitetului de Bazin
Jiu-Dunãre la SGA Mehedinþi,lista încheindu-se cu un exerci-þiu simulare de intervenþie ºi pre-venire a inundaþiilor pe Dunãre,la Bechet, chiar pe 29 Iunie.
RADU ILICEANU
Mãsuri aplicate recunoscute de instanþele de judecatãÎn 2015, Inspectoratul Te-
ritorial de Muncã Dolj a apli-cat, pe „Relaþii de Muncã”,149 de amenzi, în cuantum deaproape douã milioane de lei,55 dintre aceste fiind pentru „muncã fãrã forme legale (860.000 de leitotalul pecuniar). „Din aceste sancþiuni, aproximativ 29% au fost con-testate în instanþã, fiind vorba despre 43 de dosare, în patru dintre elefiind pronunþate hotãrâri: o plângere respinsã, iar pentru celelalte s-aadmis în parte acþiunea, în sensul în care amendab a fost înlocuitã cuavertisment”, a precizat Cãtãlin Mohora, inspector ºef al ITM Dolj.Vorbind statistic, din cele 43 de contestaþii judiciare, 34 au fost pentru„munca la negru”, 14 fiind încã pe rol, la instanþa de fond, iar 15 autrecut de primul termen de judecatã, aflându-se în faza de rejudecare.
Sunt situaþii în care, dupã ce aplicã sancþiunile prevãzute de legislaþie spe-cialiºtii Inspectoratului Teritorial de Muncã Dolj au parte de surprize, ºi trebu-ie sã se prezinte în faþa instanþelor de judecatã, fiindu-le contestate mãsurileaplicate. În anul 2015, s-a dovedit cã s-au dispus mãsuri corecte , rezolvãrilejudecãtoreºti, în favoarea contestatarilor, fiind foarte reduse ca numãr.
Demne de remarcateste cã, faþã de 2014,se observã o scãderea incidenþei plângeri-lor contravenþionale,
de la 31% la 29%. În acest, raportat la primul trimestru, inspectorii auaplicat 36 de amenzi, în total de cca. 212.000 de lei, cinci dintre pedep-se fiind contestate în instanþã. „În domeniul „Securitãþii ºi Sãnãtãþii înMuncã”, în 2015 am avut 129 de amenzi, în total de 887.500 de lei, 13cazuri fiind atacate. Niciun dosar nu este finalizat definitiv, cinci dintreele aflându-se în termenul legal de declarare a cãii de atac (având hotã-râri de la instanþa de fond – Judecãtoria Craiova). În primul trimestru alacestui an, am aplicat 18 amenzi contravenþionale (118.000 de lei),pânã acum nefiind depuse contestaþii”, a mai spus ºeful ITM Dolj.
CRISTI PÃTRU
4 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 18 iunie 2016evenimentevenimentevenimentevenimentevenimentPaginã realizatã de CARMEN ZUICAN
Reamintim cã judecãtoarele Vio-rica Dinu ºi Antonela Costache aufost trimise în judecatã de procu-rorii DNA pe 8 iulie 2013, împreu-nã cu alþi 21 de inculpaþi, într-undosar pornit ca urmare a eliberãriiafaceristului craiovean Dinel Stai-cu. Cei 23 de inculpaþi din dosarsunt: Viorica Dinu, judecãtor laTribunalul Bucureºti – Secþia pe-nalã (nu mai deþine funcþia de ma-gistrat în urma demisei), AntonelaAnemary Costache, judecãtor laTribunalul Bucureºti – Secþia pe-nalã (în prezent suspendat), DanielCostel Petre, avocat în Baroul Bu-cureºti, Angela Cîrlan, Leon Ma-rius Neagu, Marian Vasile Tudor,Marian Catrin, Marian Staicu, fra-tele lui Dinel Staicu (care a purtatnumele Nuþu în perioada 8 martie2011 – 9 aprilie 2013), în sarcinacãruia s-au reþinut douã infracþi-uni de dare de mitã ºi una de cum-pãrare a influenþei, Ileana AlinaRãducan, avocat în baroul Dol-j, Carmen Ionela Dãncuþã, SorinVasilescu, grefier arhivar la Tribu-nalul Bucureºti, Iulia Neamþu, gre-fier la Tribunalul Bucureºti, DanielaPetre, soþia inculpatului DanielCostel Petre, Bogdan Marian Bo-bocel, soþul avocatei Ileana AlinaRãducan, Petriºor Nicolae, fostDuduianu, zis „Cristofor”, ªtefanMincã, zis „Rosovelt”, Laurenþiu
Judecãtoarele, avocata ºi fratele lui Dinel Staicu – pedepseJudecãtoarele, avocata ºi fratele lui Dinel Staicu – pedepseJudecãtoarele, avocata ºi fratele lui Dinel Staicu – pedepseJudecãtoarele, avocata ºi fratele lui Dinel Staicu – pedepseJudecãtoarele, avocata ºi fratele lui Dinel Staicu – pedepsecu executare în dosarul eliberãrii afaceristului craioveancu executare în dosarul eliberãrii afaceristului craioveancu executare în dosarul eliberãrii afaceristului craioveancu executare în dosarul eliberãrii afaceristului craioveancu executare în dosarul eliberãrii afaceristului craiovean
Judecãtorii Curþii de Apel Bucureºti au pro-nunþat, joi, 16 iunie a.c., sentinþa pe fond în ca-zul judecãtoarelor Viorica Dinu ºi Antonela Cos-tache, de la Tribunalul Bucureºti, trimise în ju-decatã de DNA – Structura Centralã, în anul 2013,împreunã cu alte 21 de persoane, pentru cã ar ficonstituit o filierã prin care primeau ºpãgi pen-tru eliberarea unor inculpaþi, între care s-a aflatºi afaceristul craiovean Dinel Staicu. Viorica
Dinu a fost condamnatã la 8 ani închisoare cuexecutare, Antonela Costache (în prezent Cris-tea) a primit aceeaºi pedeapsã, fratele lui Dinel,Marian Staicu, a primit 6 ani de închisoare, iaravocata lui Dinel, Alina Rãducan – 5 ani ºi 6 lunide închisoare. Ceilalþi inculpaþi au primit între10 ºi 2 ani de închisoare cu executare. Hotãrâreanu este definitivã, putând fi atacatã cu apel laÎnalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
George Dinu, zis „Gore”, PetricãBogdan Bangoli, Dragoº Dumitres-cu, Silviu Constantin Amza,CornelLucian Enculescu, Tony Viorel Ia-parnicu ºi Dragoº Pandele.Faptele comise în 2011
În rechizitoriu, procurorii aureþinut cã, în cursul anului 2011,inculpatele Dinu Viorica ºi Costa-che Antonela Anemary, judecãtoa-re la Tribunalul Bucureºti, au con-stituit un grup infracþional organi-zat, la care au aderat inculpaþii Pe-tre Daniel-Costel (avocat), CîrlanAngela ºi Vasilescu Sorin, (grefierarhivar la Tribunalul Bucureºti), înscopul sãvârºirii unor infracþiunide corupþie judiciarã ºi informati-ce, urmãrindu-se obþinerea de be-neficii materiale. Gruparea era spri-jinitã de inculpaþii Neagu Leon-Marius, Tudor Marian-Vasile, Pe-tre Daniela ºi Neamþu Iulia. În acestcontext, mituitorii sau cumpãrãto-rii de influenþã accesau, în moddirect sau prin alte persoane inter-puse, gruparea infracþionalã. Maiexact, potrivit anchetatorilor, “ju-decãtoarele Dinu Viorica ºi Cos-tache Antonela Anemary se folo-seau de calitatea de magistraþipentru a promite pronunþarea ho-tãrârilor judecãtoreºti dorite demituitorii sau cumpãrãtorii de in-fluenþã, în cazurile în care erau
învestite sã judece respectivele ca-uze penale. Judecãtoarea CostacheAntonela Anemary apela la prero-gativele sale de preºedinte de sec-þie (la data faptelor) ºi, în conlu-crare cu grefierii Vasilescu Sorinºi Neamþu Iulia, asigura manipu-larea sistemului informatic ECRIS,astfel încât sã fie eludatã reparti-zarea aleatorie, iar dosarele viza-te sã fie distribuite la completelede judecatã din care fãceau partecele douã judecãtoare ori la altecomplete considerate favorabile.De asemenea, Dinu Viorica se pre-vala de pretinsa influenþã pe caresusþinea cã o are asupra unor ju-decãtori de la Curtea de Apel Bu-cureºti, pentru obþinerea unor so-luþii favorabile”, dupã cum a co-municat DNA. În plus, cele douãjudecãtoare primeau bani ºi prinintermediari, care îºi formaserã, larândul lor, clienþi fideli.
Cele douã “filiere” ale eliberãriilui Dinel Staicu
Concret, potrivit anchetatorilor,“în perioada august 2012 – fe-bruarie 2013, inculpatul StaicuMarian, prin încercãri repetate decorupere a magistraþilor, a urmã-rit sã obþinã o soluþie definitivãde punere în libertate a frateluisãu, Staicu Dinel, judecat în starede arest preventiv pentru infracþi-uni asimilate corupþiei. Demersu-rile întreprinse au vizat obþinereaunei hotãrâri judecãtoreºti defini-tive favorabile, la Tribunalul Bu-cureºti, la judecarea recursurilorpronunþate de instanþa inferioarã.Astfel, în august 2012, avocatulPetre Daniel-Costel, acþionând încadrului grupului infracþionalmenþionat, i-a promis judecãtoru-lui Dinu Viorica, prin intermediulsoþiei sale, Petre Daniela, cã îi vada o sumã de bani, în schimbulunei soluþii favorabile, lucru pecare magistratul l-a acceptat. An-terior, fusese identificatã persoa-na care urmãrea o hotãrâre jude-cãtoreascã favorabilã, respectivStaicu Marian, suma fiind nego-ciatã la 150.000 de euro, prin in-termediul lui Dumitrescu Dragoº,zis „Baronu”, ºi Bagoli PetricãBogdan. O parte din bani au ºifost primiþi ulterior negocierii deavocatul Petre Daniel-Costel, însã,din pricinã cã repartizarea dosa-rului la secþia doritã de grupareainfracþionalã, precum ºi pronun-þarea unei soluþii favorabile mi-tuitorului au eºuat, banii au fostreturnaþi”, dupã cum se mai aratãîn comunicatul DNA. Practic, de-mersurile de influenþare a hotãrâriijudecãtoreºti care urma sã se pro-nunþe în dosarul în care se judecanoul recurs împotriva menþinerii
arestãrii preventive a lui Dinel Stai-cu, au fost efectuate în paralel, pedouã „filiere”, dupã cum au maiprecizat anchetatorii: o datã prinintermediul avocatului Petre Da-niel-Costel ºi a soþiei acestuia Pe-tre Daniela, de la care, în cursullunii ianuarie 2013, judecãtoareaDinu Viorica a primit suma de45.000 de euro, cu titlu de mitã,pentru a pronunþa o soluþie favo-rabila lui Dinel Staicu. De aseme-nea, la data de 21 ianuarie 2013mai primit 10.000 de euro de laPetre Daniela, lãsând sã se creadãcã îºi va exercita influenþa ºi asu-pra unei colege din acelaºi com-plet, pentru a o determina sã pro-nunþe o soluþie favorabilã. Pe cea-laltã “filierã”, în acelaºi scop, ju-decãtoarea Dinu Viorica a accep-tat de la avocata Rãducan IleanaAlina, prin intermediul judecãtoa-rei Costache Antonela Anemary ºia grefierului Vasilescu Sorin, pro-misiunea remiterii sumei de150.000 de euro. Pentru cã demer-surile de punere în libertate a luiDinel Staicu au eºuat ºi de aceastãdatã, Dinu Viorica i-a restituit avo-catului Petre Daniel suma de55.000 de euro. În plus, în februa-rie 2013, judecãtoarele Costacheºi Dinu au acceptat promisiunearemiterii unei noi sume de 60.000de euro, din care aceasta din urmãa ºi primit suma de 40.000 de eurode la Marian Staicu, fratele lui Di-nel, lãsând sã se creadã cã are in-fluenþã asupra judecãtorilor de laTribunalul Bucureºti pentru a-i de-termina sã pronunþe o soluþie depunere în libertate. Banii au fostprimiþi prin intermediul grefieruluiVasilescu Sorin, cu complicitateaavocatei Rãducan Ileana Alina ºi a
lui Bobocel Bogdan Marian, dupãcum mai precizeazã procurorii an-ticorupþie.Între 10 ºi 2 ani de puºcãrie
La aproape trei ani de la trimite-rea în judecatã, joi, 16 iunie a.c.,Curtea de Apel Bucureºti a pronun-þat sentinþa pe fond. Toþi cei 23 deinculpaþi au fost gãsiþi vinovaþi deinfracþiuni de corupþie, fiind con-damnaþi la pedepse cu executare.Astfel, Viorica Dinu ºi AntonelaAnemary Cristea (fosta Costache)- au primit câte 8 ani închisoare cuexecutare, Daniel Petre – 10 aniînchisoare, Angela Cîrlan – 7 aniînchisoare, Leon Marius Neagu – 6 ani închisoare, Marian VasileTudor – 6 ani închisoare, MarianCatrin – 4 ani închisoare, MarianStaicu – 6 ani închisoare, IleanaAlina Rãducan – 5 ani ºi 6 luniînchisoare, Carmen Ionela Dãncu-þã – 3 ani închisoare, Sorin Vasi-lescu – 5 ani ºi 3 luni închisoare,Iulia Neamþu – 2 ani ºi 8 luni în-chisoare, Daniela Petre - 3 ani ºi 6luni închisoare, Bogdan MarianBobocel – 2 ani închisoare, Petri-ºor Nicolae (fost Duduianu, zisCristofor) – 5 ani închisoare, ªte-fan Mincã (zis Rosvelt) – 2 ani în-chisoare, Laurenþiu George Dinu(zis Gore) – 2 ani închisoare, Pe-tricã Bogdan Bagoli – 3 ani închi-soare, Dragoº Dumitrescu – 2 aniºi 3 luni închisoare, Silviu Constan-tin Amza – 2 ani ºi 4 luni închisoa-re, Cornel Lucian Enculescu – 2ani închisoare, Tony Viorel Iapar-nicu – 2 ani închisoare, DragoºPandele – 2 ani închisoare. Atâtinculpaþii, cât ºi procurorii, pot ata-ca sentinþa la Înalta Curte de Ca-saþie ºi Jusitiþie.
sâmbãtã, 18 iunie 2016 cuvântul libertãþii / 5socialsocialsocialsocialsocial
BLOG / NOTESBLOG / NOTESBLOG / NOTESGEORGE POPESCU
Citesc, într-o paginã din cotidianul italian„Il Manifesto”, o scrisoare a unui cititor,angajat la Palatul Quirinale, sediu al preºe-dinþiei. Nu e, deduc, un funcþionar, ci pro-babil face parte din personalul auxiliar. Ajunsaproape de vârsta senectuþii, italianul acestacrescut, aºa cum spune, toatã viaþa în spiri-tul ideilor de justiþie, de comuniune ºi de în-þelegere între semeni, prin urmare hrãnit laprincipiile toleranþei, declarã cã trãieºte spai-ma de a nu deveni… extremist. Ba chiar,rasist. Întâmplãri din ultima vreme l-au su-pus unor presiuni care l-ar putea împinge sãcedeze intoleranþei ºi sã sfârºeascã, astfel,de partea cealaltã a unei baricade împotrivacãreia a luptat pânã acum.
Omul relateazã, în scrisoare, câteva dinîntâmplãrile cãrora le-a fost martor ºi caresunt pe cale sã-i zdruncine iremediabil cre-dinþele de-o viaþã. Iar întâmplãrile acesteasunt smulse cotidianului, pe cale deci de ase extinde pânã la a substitui regulile uneiconvieþuiri pe cale de disoluþie.
În metrou, la Roma, o scenã cu o bã-
trânã care nu-ºi gãseºte loc pe scaun.Douã tinere negrese, din cele a cãror pro-fesiune „veche de când lumea” nu-i preagreu de ghicit, nu numai cã nu se ridicãde pe scaune, dar se simt atât de ofensa-te când el le atrage politicos atenþia încâtreplicã printr-o avalanºã de injurii ºi deofense pronunþate în cel mai autentic jar-gon al mahalalei.
Într-o staþie de tramvai, o tânãrã român-cã („aproape un copil!”) o îmbrânceºte peo altã bãtrânã, scuipând a scârbã ºi înjurândca la uºa cortului. Educaþia sa îl determinãsã intervinã, însã ceea ce urmeazã îl blo-cheazã literalmente ºi aproape cã, prins ºi elîn joc, se trezeºte pe punctul de a trece lagesturi de forþã. Nu-i întâia oarã când des-coperã în el însuºi colþii fiarei ascunse, darîºi aminteºte cã a lãsat acasã proprii fii, ofatã ºi un bãiat cam de vârsta turbulentei
românce, „clandestine”, fireºte, ºi reuºeºtesã se abþinã.
Asta nu-l ajutã însã sã-ºi rãpunã mânia.Pe aceºti tineri intoleranþi, „strãini” pe dea-supra, care, creaturi ale epocii noastre, faczilnic exerciþii de intoleranþã. Frica sa, stri-gatã cu disperare în scrisoarea publicatã,este aceea de a nu deveni, la rându-i, ex-tremis. ªi rasist. E, spune el, unul din lu-crurile cele mai oribile care i s-ar puteaîntâmpla.
Citesc ºi mã cutremur, la rându-mi. ªiascult, la radio, ultimele detalii confruntãriledin Franþa, începute în Marsilia, dintre „fa-nii” ruºi ºi englezi, cãrora aveau sã li se alã-tue din pãcate ºi alþii, iar asta sub spectrulunor posibile tentative teroriste. ªi mã în-treb dacã existã, într-o logicã elementarã,vreo deosebire între terorismul, sã-i zicem,islamic, ºi cel care subzistã în fiecare dintre
noi ºi care, distribuit în doze mici, dar insi-dioase, sfârºeºte într-un final prin a otrãviîn mod egal viaþa fiecãruia.
Sã se fi schimbat lumea într-atât încâtdiagrama ei lãsatã de Creator sã fi schimbatsensurile între Bine ºi Rãu? Tot ce se poate.Intoleranþa a fãcut, pe scena politicii româ-neºti, deja istorie. ªi funcþioneazã pe postde …regulã.
Adicã, mai multã intoleranþã, succes si-gur de public. Înjurãtura deja pare sã ia lo-cul oricãrui discurs raþional. Zeflemeaua ela modã, iar gesturile, inclusiv în Parlament,expediazã spre …pensie toate retoricele tra-diþiei. ªi atunci nu pot sã nu mã întreb dacãnu cumva, contrazicând profeþia lui Mal-raux, veacul în care am pãºit nu este dejaunul, nu al credinþei, ci al … intoleranþei ºiextremismului. Iar acestea sunt oare altce-va decât premise sigure ale terorii?
„Fiara” din noi„Fiara” din noi„Fiara” din noi„Fiara” din noi„Fiara” din noiºi sceptrul intoleranþeiºi sceptrul intoleranþeiºi sceptrul intoleranþeiºi sceptrul intoleranþeiºi sceptrul intoleranþei
În primul rând, specialiºtii dincadrul DSP Dolj atrag atenþia cãtrebuie evitatã, pe cât posibil, ex-punerea prelungitã la soare întreorele 11.00-18.00. De asemenea,trebuie purtate pãlãrii de soare,haine lejere ºi ample, din fibre na-turale ºi de culori deschise. Tre-buie consumate zilnic între 1,5 - 2litri de lichide, fãrã a aºtepta sãaparã senzaþia de sete. În perioa-dele de caniculã se recomandã con-sumul unui pahar de apã (sau echi-valentul acestuia) la fiecare 15 - 20de minute. Nu este recomandatconsumul de alcool (inclusiv beresau vin) deoarece acesta favorizea-zã deshidratarea ºi diminueazã ca-pacitatea de luptã a organismuluiîmpotriva cãldurii. ªi bãuturile cuconþinut ridicat de cofeinã (cafea,ceai, cola) sau de zahãr (sucuri rã-coritoare carbogazoase) sunt deevitat pentru cã acestea sunt diu-retice. Fructele ºi legumele proas-pete (pepene galben, roºu, prune,castraveþi, roºii) sunt foarte impor-tante în alimentaþie în aceste ziledeorece conþin o mare cantitate deapã. O dozã de iaurt produce ace-eaºi hidratare ca ºi un pahar de apã.
Sunt de evitat activitãþile fizicela orele amiezii
La orele amiezii sunt de evitatactivitãþile în exterior care necesi-tã un consum mare de energie(sport, grãdinãrit). Aparatul de aer
Atenþionare de caniculãAtenþionare de caniculãAtenþionare de caniculãAtenþionare de caniculãAtenþionare de caniculã
Serviciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãServiciile de urgenþã sunt în alertãdin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicatedin cauza temperaturilor ridicate
Pentru cã zilele acestea meterologii anunþã tem-peraturi de peste 35 de grade Celsius, medicii dincadrul Direcþiei de Sãnãtate Publicã Dolj au fãcuto serie de recomandãri pentru populaþie în vede-rea prevenirii incidentelor determinate de tempe-raturile ridicate.
condiþionat trebuie reglat astfel în-cât temperatura sã fie cu 5 grademai micã decât temperatura am-bientalã. Ventilatoarele nu trebuiefolosite dacã temperatura aeruluidepãºeºte 32 de grade Celsius.Dacã nu existã aer condiþionat înlocuinþã, este recomandat ca în zi-lele caniculare sã petreceþi 2-3 oreîn spaþii care beneficiazã de aercondiþionat (cinematografe, spaþiipublice, magazine). Pentru a limi-ta creºterea temperaturii în locuinþeînchideþi ferestrele expuse la soa-re pe toatã perioada cât tempera-tura exterioarã este superioarã ce-lei din locuinþã. Deschideþi feres-trele seara târziu, noaptea ºi dimi-neaþa devreme, provocând curenþide aer, pe perioada cât temperatu-ra exterioarã este inferioarã celeidin locuinþã.
Sfaturile reprezentanþilor DSPDolj în ceea ce priveºte sugarii ºicopiii mici sunt de a le oferi unuiambient cât mai normal, ferit decãldurã, umiditate excesivã ºi cu-renþi de aer. Sistemul de alimenta-þie avut pânã în acel moment nutrebuie modificat prin introducereade alimente noi în aceastã perioa-dã. Copilul va fi îmbrãcat lejer, cuhaine din materiale textile vegetalecomode.
Recomandãri pentru persoane-le vârstnice ºi bolnavii cronicÎn ceea ce priveºte recomandã-
rile pentru persoanele vârstnice ºicu afecþiuni cronice, este impor-tantã crearea unui ambient care sãnu suprasolicite capacitatea deadaptare a organismului. De ase-menea, trebuie acordatã o atenþiedeosebitã hidratãrii corespunzãtoa-re cu apã platã sau apã cu proprie-tãþi organoleptice, ceai slab îndul-cit, sucuri naturale de fructe fãcu-te în casã fãrã conservanþi. Alimen-taþia trebuie sã includã predominatlegume ºi fructe proaspete. Se vorconsuma numai alimente proaspe-te din magazinele care disupun deinstalaþii frigorifice funcþionale de
pãstrare a alimentelor. Se va evitaconsumul alimentelor uºor perisa-bile. Este interzis consumul de al-cool ºi cafea în timpul caniculei.Se va evita circulaþia în perioadelede vârf ale caniculei sau, dacã esteabsolut necesar, se va folosi îm-brãcãminte uºoarã din materialevegetale.
Persoanele care suferã de anu-mite afecþiuni îºi vor continua tra-tamentul conform indicaþiilor me-dicului. Este foarte util ca în acesteperioade, persoanele cu afecþiunicronice, cardio-vasculare, hepatice,renale, pulmonare, de circulaþie,
mentale sau cu hipertensiune sãconsulte medicul curant în vedereaadaptãrii schemei terapeutice la con-diþiile existente. Este foarte impor-tantã ºi menþinerea cu rigurozitatea igienei personale, efectuarea a câtetrei-patru duºuri pe zi.
Pentru persoanele care prin na-tura activitãþii lor depun un efortfizic deosebit, aceºtia trebuie sãîncerce dozarea efortului în func-þie de perioadele zilei, mai ales învârfurile de caniculã. Dacã tempe-raturile sunt foarte ridicate se vaproceda la stoparea activitãþii.
RADU ILICEANU
6 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 18 iunie 2016dezvoltare ruralãdezvoltare ruralãdezvoltare ruralãdezvoltare ruralãdezvoltare ruralãPaginã realizatã de VALENTIN CEAUªESCU
Achim Irimescu, ministrul Agri-culturii ºi Dezvoltãrii Rurale, a pri-mit joi, 6 iunie 2016, vizita delega-þiei Departamentului pentru Agri-culturã din Statele Unite ale Ame-ricii – USDA Washington, condu-sã de Michael Scuse, Secretar Ad-junct, alãturi de care s-a aflat Am-basadorul Statelor Unite ale Ame-ricii în România, Hans Klemm. Îndeschiderea întâlnirii, ministrulAchim Irimescu a prezentat o se-rie de date semnificative privindagricultura româneascã, punctândapoi aspecte privind schimburilecomerciale dintre cele douã state.Porcul românesc, pe meseleamericanilor?!
Referindu-se la valoarea expor-turilor de produse agroalimentareale României cãtre SUA în anul2015, ministrul Irimescu a afir-mat cã aceasta a fost de 22,9 mil.euro, în timp ce importurile dinSUA au atins nivelul de 75,9 mil.euro, înregistrându-se un deficit
În 2015, am dublat importurileÎn 2015, am dublat importurileÎn 2015, am dublat importurileÎn 2015, am dublat importurileÎn 2015, am dublat importurilede alimente din SUA!de alimente din SUA!de alimente din SUA!de alimente din SUA!de alimente din SUA!
Exporturile de produse agroalimentare aleRomâniei cãtre SUA în anul 2015 au fost de22,9 mil. euro, în timp ce importurile din SUAau atins nivelul de 75,9 mil. euro, înregistrân-du-se un deficit de 53 mil. euro. Astfel, com-
parativ cu anul 2014, importurile din StateleUnite ale Americii s-au dublat (+105,9%), întimp ce exporturile cãtre aceastã destinaþieau avansat cu doar 1,97%, determinând ocreºtere de 3,7 ori a deficitului comercial.
de 53 mil. euro. Astfel, compa-rativ cu anul 2014, importurile dinStatele Unite ale Americii s-audublat (+105,9%), în timp ce ex-porturile cãtre aceastã destinaþieau avansat cu doar 1,97%, deter-minand o creºtere de 3,7 ori adeficitului comercial. În anul2015, valoarea fluxurilor comer-ciale agroalimentare cu SUA a avuto pondere de 0,85% în cadrulcomerþului exterior agroalimentartotal al României ºi de 3,1% ra-portat la schimburile cu þãrile ter-þe Uniunii Europene.
„Aº dori sã punctez un aspectfoarte important, care poate mar-ca în mod benefic colaborarea din-tre þãrile noastre: finalizarea pro-cedurilor tehnice de agrementarea cãrnii ºi produselor din carneromaneºti pe piaþa SUA, care im-plicã, de fapt, restabilirea echiva-lenþei sistemului de inspecþie a cãr-nii din România cu cel al FSIS, dinSUA. România ar putea exporta peaceastã piaþã carne de porc. Spe-
rãm ca, pe viitor, aspectele tehni-ce sã fie îndeplinite ºi carnea noas-trã de porc sã ajungã pe meseleconsumatorilor americani”, a subli-niat Achim Irimescu, ministrulAgriculturii, în discuþiilor privindbalanþa comercialã între cele douãstate.Bocete tardive peste sicriulcercetãrii agricole
O altã temã abordatã cu oficia-lii americani a fost cea referitoarela provocãrile pe care le aducschimbãrile climatice asupra agri-culturii, per ansamblu. În acestsens, ministrul Irimescu s-a arã-tat interesat de studiile cercetãto-rilor americani din domeniu, do-rind sã identifice modalitãþi detransfer a acestor cunoºtinþe cã-tre fermierii români. În opinia sa,agricultura fãrã cercetare ºtiinþi-ficã nu are viitor: „Îmi exprimsperanþa ca, pe viitor, proiectelecomune deja demarate în dome-niul cercetãrii ºi învãþãmântului
agricol sã reprezinte punctul depornire a unei colaborãri fructuoa-se pe toate domeniile agricole: pro-tecþia solului, agricultura ecologi-cã, zootehnie, producþia de semin-þe, irigaþii, know-how-ul manage-mentului fermei, acestea fiind doaro parte dintre domeniile potenþialede conlucrare”, a adãugat minis-trul român în cadrul discuþiilor.SUA cautã soluþii sã primeascãstudenþi români
La rândul lor, oficialii americaniau afirmat cã relaþiile comercialecu România sunt importante ºiprin prisma Parteneriatul Transa-tlantic de Comerþ ºi Investiþii(TTIP) între UE ºi SUA, la rela-þiile economice ºi sociale, adãu-gându-se ºi dimensiunea strategi-
cã de maximã importanþã. Toto-datã, membrii delegaþiei USDA auafirmat cã, în perspectiva schim-bului de experienþã româno-ame-rican, SUA cautã soluþii pentru castudenþii români sã meargã în Sta-tele Unite ale Americii, rolul edu-caþiei pentru viitorul agriculturiifiind unul covârºitor. În acest con-text, ministrul Irimescu s-a arãtatinteresat de identificarea unor po-sibilitãþi prin care, în viitor, absol-venþii de agronomie din Româniasã poatã merge pe o perioadã de-terminatã în fermele din SUA, pen-tru a se pune la punct cu funcþio-narea la nivel optim a managemen-tului fermei ºi a înþelege avantaje-le substanþiale pe care le aduce unmanagement adecvat în dezvolta-rea unei afaceri, per ansamblu.
Chiar dacã a plouat abundentîn ultimele zile, asociaþiile agrico-le din Dolj nu au ezitat sã trimitãcombinele la recoltat. De pe tere-nurile concesionate de la ADS, laCârna ºi Bistreþ, SC AgroexpertIndustry SRL a recoltat, deja,peste 100 de hectare cultivate cu
Orzul ºi rapiþa, la ceasul recoltãriiÎn aceste zile, fermierii au început sã strângã din câmp
culturile de orz ºi rapiþã, mai ales în zona de sud a Dolju-lui. Producþia medie obþinutã la rapiþã este de 4.200 kg/ha,iar la orz de 7.000 kg/ha. Umiditatea mãsuratã la rapiþãeste 14 %, iar mai toatã cantitatea va fi livratã la export,în baza contractelor încheiate încã de anul trecut.
rapiþã. Producþia media obþinutã afost de 4.200 kg/ha. Societateasperã ca, întreaga cultura deþinu-tã pe o suprafaþã de 1.000 ha, sãpoatã fi recoltatã fãrã probleme.Mai ales cã se anunþã temperaturifoarte ridicate. Umiditatea mãsu-ratã este de 14 %.
Întreaga cantitate de ra-piþã obþinutã va merge laexport. Producãtorii ce ac-tiveazã pe raza judeþuluiDolj au semnat, încã deanul trecut, contracte delivrare cu firme de profildin Europa ºi SUA. Dacã din2013 ºi pânã în prezent,preþul grâului a înregistrato scãdere de 25%, în timpce la porumb scãderea afost ceva mai micã, ajun-gând la 15-17%, nu acelaºilucru se poate spune desprerapiþã. În acest caz, agri-
cultorii doljeni sperã sãobþinã 380 euro/tonã.Adicã, 1,71 lei/kg. Pen-tru cã unii dintre fer-mieri au beneficiat deinputuri din partea parteneri-lor externi le este de folos sãpoatã recolta rapiþa fãrã inci-dente climatice.Producþii ridicate la orz
Cultura de orz este ºiaceasta ridicatã de pe terenu-rile administrate de marile so-cietãþi agricole Cervina ºi Ol-tyre. Aici, graþie tehnologiilorfolosite ºi a calitãþii materia-lului semincer se obþin, ºi înacest an, recolte de peste7.800 kg/ha. Totuºi, la final decampanie, producþia medie deorz obþinutã la nivelul Doljuluiva fi mai micã decât valoareamai sus prezentatã, din cauza
randamentelor scãzute obþinute defermieri ale cãror loturi nu suntcompactate sau nu au forþa finan-ciarã de a parcurge un proces teh-nologic optim de cultivare.Stocuri mari de grâu ºi porumb
Pentru cã stocurile, la nivel in-ternaþional, de grâu ºi porumbsunt uriaºe, fermierii nu pot spe-ra în acest an la un preþ foartebun, la vânzarea celor douã pro-duse. În mediul agricol se vorbeºtede cele mai mari stocuri din ulti-mii 6-7 ani – la grâu, la o produc-þie de 750 milioane, avem stocuride 220-230 milioane de tone.„Stocurile sunt foarte mari, pro-ducþia este constantã, deci presi-
unea pe preþ este foarte mare. Lagrâu în aceastã perioadã vorbimdespre un preþ situat la 150-160euro tona, iar la porumb 150-155euro. Având în vedere stocurile lanivel internaþional, preþul la aces-te douã culturi nu va înregistramodificãri la recoltare. Preþul pen-tru cele douã culturi agricole arputea suferi modificãri, doar în si-tuaþia în care am avea calamitãþiiîn principalele þãri producãtoare:America, Rusia etc. Doar asta poa-te modifica preþul! În rest, credcã la recoltare preþul va rãmâne lafel ca acum”, a declarat pentruAgrointeligenþa Bogdan Iliescu,Head of Agriculture Division încadrul Bursei Române de Mãrfuri.
cuvântul libertãþii / 7sâmbãtã, 18 iunie 2016 economieeconomieeconomieeconomieeconomiePaginã realizatã de MARGA BULUGEAN
BCR a luat toate mãsurile pen-tru a asigura colectarea nume-rarului de la clienþii bãncii. Va fiasiguratã ºi alimentarea cu casha bancomatelor (ATM), a auto-matelor de schimb valutar(ASV) ºi a maºinilor multifunc-þionale (MFM) care vor fi per-manent la dispoziþia clienþilor, 24
Guvernul propune Parlamen-tului aprobarea Acordului-cadrude împrumut dintre România ºiBanca de Dezvoltare a Consiliu-lui Europei pentru realizarea unuiproiect de construire/renovare/modernizare a unui numãr deaproximativ 6990 de locuinþedestinate închirierii de cãtre per-soane ºi familii tinere, ale cãrorvenituri nu permit închirierea
Caravana Ford Driving Skillsfor Life ajunge la Craiova înacest weekend. De altfel, esteultima oprire din acest an, dupãdouã sesiuni pe care le-am avutla Cluj ºi la Timisoara. Româ-nia este þara fruntaºã a acestuiprogram de conducere preven-tivã, Ford DSFL bucurându-sede un real success în rândul ti-nerilor de la noi. Din 2014 ºipânã acum, am instruit pes-te 2500 de ºoferi, la care se
Caravana FordCaravana FordCaravana FordCaravana FordCaravana FordDriving Skills for LifeDriving Skills for LifeDriving Skills for LifeDriving Skills for LifeDriving Skills for Life
ajunge la Craiovaajunge la Craiovaajunge la Craiovaajunge la Craiovaajunge la Craiovaadaugã încã 964 de participan-þi de la Cluj ºi Timiºoara, de anulacesta. Craiovenii par a fi ex-t rem de in teresaþ i de FordDSFL, iar cifrele demonstreazã acest lucru. Ford implementea-zã acest program în România cuechipa de piloþi ºi instructori dela Napoca Rally Academy, iaraici i-aº menþiona pe SimoneTempestini, campionul naþionalde raliuri, Bogdan Marisca ºiMarco Tempestini.
De Rusalii:
Luni, BCR nu are program cu clienþiiLuni, BCR nu are program cu clienþiiLuni, BCR nu are program cu clienþiiLuni, BCR nu are program cu clienþiiLuni, BCR nu are program cu clienþii
Numerele de telefon InfoBCR:· 0800.801.BCR (0800.801.227), apelabil gratuit din orice
reþea naþionalã sau +4021.407.42.00 apelabil din strãinãtate latarif normal;
· 021/311.10.01 sau 021/311.02.16, apelabile din orice re-þea din þara si din strãinãtate, la tarif normal.
Banca Comercialã Românã (BCR) infor-meazã publicul cã unitãþile sale teritorialeretail ºi centrele de afaceri corporate nu voravea program cu publicul luni, 20 iunie 2016
(SÎrbÎtoare legalã), cu excepþia unitãþilor dinmall-uri care vor avea program normal. Pro-gramul de lucru cu publicul va fi afiºat la locvizibil în toate unitãþile bãncii.
de ore din 24, 7 zile din 7, inclu-siv de sãrbatorile legale. Înaceastã perioadã, deþinãtorii decarduri BCR vor putea face plãþila oricare dintre comercianþiicare acceptã carduri, iar servi-ciul de Asistenþã de urgenþã pen-tru deþinãtorii de carduri va fidisponibil permanent.
Mai mult, clienþii bãncii voravea acces 24/7 la propriile resursefinanciare ºi vor putea sã efectu-eze operaþiuni bancare. Pe de oparte prin internet, utilizând Click24 Banking BCR: de la orice cal-culator, accesând www.bcr.ro saude pe telefonul mobil, utilizândaplicaþia Touch 24 Banking BCRpentru iPhone ºi Android sau ac-cesând m.24banking.ro de pe te-lefonul mobil. Pe de altã parte,prin telefon, utilizând Alo 24 Ban-king BCR (apel gratuit InfoBCR,la numãrul 0800.801.BCR(0800.801.227) din orice reþeanaþionalã, disponibil non-stop) ºiprin intermediul echipamentelor detip self service disponibile în zo-nele 24 Banking sau la terþi.
În plus, clienþii care apeleazãInfoBCR vor beneficia non-stopde urmãtoarele servicii: SuportTehnic în utilizarea serviciilor deInternet ºi Mobile Banking; Asis-tenþã de urgenþã pentru deþinãto-rii de carduri BCR; Informaþii per-sonalizate ºi generale despre pro-
dusele ºi serviciile BCR. Zonele24 Banking BCR vor fi disponi-bile tuturor posesorilor de car-duri bancare. 24 Banking BCReste o zonã amenajatã în cadrul
anumitor unitãþi BCR, disponibi-lã 24 de ore din 24, 100% auto-matizatã, dotatã cu echipamentecare permit efectuarea de opera-þiuni bancare cu ºi fãrã numerar.
175 de milioane de europentru construcþia de locuinþe
România va împrumuta175 de milioane de europentru construcþia delocuinþe pentru persoanesau familii tinere dinRomânia, destinateînchirierii, potrivit unuiproiect de lege adoptatrecent de Executiv.
unei locuinþe de pe piaþa liberã.Costul total net estimat al
Proiectului este de 250 de mili-oane euro, din care împrumu-tul de la BDCE va finanþa pânãla 70% din costurile totale eli-gibile ale Proiectului. Restulsumei va fi completatã din bu-
getul Ministerului DezvoltãriiRegionale ºi Administraþiei
Publice, prin Agenþia Naþi-onalã pentru Locuinþe ºi
surse proprii ANL – 37,5milioane euro, ºi din
bugetele locale – 37,5milioane euro.
Ministerul Dezvol-tãrii va realiza acestProiect prin ANL, de-semnatã agenþie de
implementare a Proiectului, cã-reia i se va delega întreaga au-toritate ºi responsabilitate pri-vind realizarea Proiectului ºi uti-lizarea sumelor alocate acestu-ia. Proiectul va fi implementatîntr-o perioadã de circa 5 ani,2016-2020. Beneficiarii Proiec-tului vor fi persoanele/familiiletinere cu vârsta pânã în 35 deani la data depunerii cererii pen-tru locuinþe ºi vor fi selectaþi decomisiile sociale ale consiliilorlocale din judeþe.
Împrumutul BDCE are o pe-rioadã de rambursare de 20 deani, cu o perioadã de graþie demaximum 5 ani, ºi va fi acordatîn condiþii avantajoase de piaþãpentru România.
sâmbãtã, 18 iunie 20168 / cuvântul libertãþii educaþie / culteeducaþie / culteeducaþie / culteeducaþie / culteeducaþie / culte
Duminica Cincizecimii, numitãîn popor ºi Duminica Mare, estesãrbãtoarea anualã a pogorâriiSfântului Duh peste Sfinþii Apos-toli, eveniment pe care îl istorisesc“Faptele Apostolilor”. Este, toto-datã, sãrbãtoarea întemeierii Bise-ricii creºtine, pentru cã, în ace-eaºi zi, în urma cuvântãrii însu-fleþite a Sfântului Apostol Petru,s-au convertit la creºtinism apro-ximativ 3.000 de oameni, care aualcãtuit cea dintâi comunitate creº-
Rusaliile - PogorâreaRusaliile - PogorâreaRusaliile - PogorâreaRusaliile - PogorâreaRusaliile - PogorâreaSfântului DuhSfântului DuhSfântului DuhSfântului DuhSfântului Duh
tinã din Ierusalim, nucleul Biseri-cii de mai târziu. Rusaliile suntsãrbãtorite la zece zile dupã Înãl-þare ºi la 50 de zile dupã Paºte,evenimentul având loc când evreiiîºi serbau ºi ei praznicul Cincize-cimii. Duhul Sfânt, sub chipulunor limbi de foc, a umplut dedarurile sale pe apostoli, pentruînceput aceºtia cãpãtând mareaputere de a grãi în limbi strãine,necunoscute de ei pânã atunci.Spre mirarea multor oameni aflaþi
în Ierusalim, cei 12 au început sãfacã învãþãtura Mântuitorului cu-noscutã cãtre popoare, în diferitelimbi, deºi aceºti ucenici erau cu-noscuþi de mulþi dintre cei prezenþica fiind evrei simpli, în niciun cazpreocupaþi de învãþarea limbilorstrãine (trimiterea Duhului Sfântpeste ucenicii sãi o vestise maidemult Mântuitorul). Împotrivatuturor vitregiilor lumii ºi împotri-va tuturor pãcatelor ei îndãtinate,Sfinþii Apostoli au izbutit sã resã-deasca în inimile oamenilor ceamai curatã ºi cea mai luminoasãînvãþãturã - Evanghelia dragosteiºi a pãcii - ºi sã producã, cu celemai simple mijloace, cea mai marerevoluþie moralã ºi religioasã cu-noscutã în istoria lumii prin rãs-pândirea creºtinismului. Atunci,pentru prima datã în istoria lumii,S-a arãtat cu putere, în public,Sfântul Duh - Duhul Adevãrului,pe Care lumea, prin simþurile, prinputerile ºi prin luminile ei, nu-Lpoate primi, deoarece nu-L vedeºi nu-L cunoaºte, pentru cã nu ºtiede unde vine ºi unde merge (Ioan3, 8), cum spune însuºi Mântui-torul Hristos. De-a lungul istorieizbuciumate a Vechiului TestamentDuhul Sfânt a grãit prin Prooroci,pregãtind omenirea pentru venirea
Mântuitorului în lume. Noul Tes-tament adevereºte cã Sfântul Duheste mereu prezent în viaþã pãmân-teascã a Mântuitorului. Astfel, cândIisus Hristos se întrupeazã, Du-hul Sfânt îi este premergãtor laBuna Vestire a Fecioarei. CândDomnul Hristos se boteazã, Du-hul îi este mãrturisitor. Când IisusDomnul învaþã pe oameni ºi sã-vârºeste minuni, Duhul Sfânt îlînsoþeºte. Dupã Înviere ºi mai alesdupã Înãlþare, Duhul Sfânt îi esteurmaº, continuând în lume lucra-rea de luminare, de sfinþire ºi deîndumnezeire a oamenilor. DuhulSfânt ne renaºte prin Taina Sfân-tului Botez; prin El devenim, dinoameni trupeºti, oameni duhovni-ceºti. Prin El, Care este Duhul în-fierii, devenim fiii lui Dumnezeuprin har. Prin Sfântul Duh ne iartãDumnezeu pãcatele când ne mãr-turisim. Prin Sfântul Duh pâineaºi vinul din Sfântul Potir devinTrupul ºi Sângele Mântuitoruluinostru, cu care ne împãrtãºim.Prin Sfântul Duh, trupurile noas-tre împreunã cu sufletele devinbiserici ale Dumnezeului Celui viu.El mângâie, lumineazã, inspirã,învaþã, însufleþeºte, întãreºte ºisfinþeºte pe toþi credincioºii. Eleste Sfânt ºi sfinþeºte viaþa noas-
trã prin cele ºapte Sfinte Taine. Eleste atotînþelept ºi bun ºi ne cãlã-uzeºte viaþa prin cele ªapte daruriale Sale, care sunt: înþelepciunea,înþelegerea, sfatul, puterea, cunoº-tinþã, evlavia ºi frica de Dumne-zeu (Isaia 11, 1). Duhul Sfânt areîn viaþa Bisericii un rol asemãnãtorcu acela al sufletului în organiza-rea vieþii noastre omeneºti. Dupãcum sufletul dã viaþã ºi miºcare tru-pului omenesc, tot aºa Duhul Sfântdã viaþã ºi miºcare, spre binele tu-turor creºtinilor Sfintei Biserici.Prin lucrarea tainicã a DuhuluiSfânt, oamenii lumii acesteia, bãr-baþi, femei ºi copii, atât de diferiþica neam, ca rasã ºi ca stare socia-lã, pot deveni o comuniune sfântã.Pot deveni fii ai Sfintei Biserici, careeste Trupul tainic al MântuitoruluiHristos, unit prin legãtura dragos-tei, a pãcii ºi a sfinþeniei. Sã ne ru-gam, aºadar, ca toþi sã primim lu-mina înþelepciunii ce S-a pogorâtîntre noi: “Împãrate ceresc, Mân-gâietorule, Duhul Adevãrului, Carepretutindenea eºti ºi toate le plinesti,Vistierul bunãtãþilor ºi Dãtãtorule deviaþã, vino ºi Te sãlãºluieºte întrunoi ºi ne curãþeºte pe noi de toatãîntinãciunea ºi mântuieºte, Bunule,sufletele noastre”. Amin!
Preot LIVIU SÃNDOI
Conform datelor oficiale, în ul-timii ani Liceul Tehnologic „HoriaVintilã” din Segarcea a implemen-tat mai multe proiecte europene,unul dintre ele fiind în plinã desfã-ºurare. „Este una dintre instituþiilede învãþãmânt care a ºtiut sã ac-ceseze fonduri europene ºi suntemfoarte mulþumiþi de rezultatele ob-
La Segarcea, instruireLa Segarcea, instruireLa Segarcea, instruireLa Segarcea, instruireLa Segarcea, instruirepe fonduri europenepe fonduri europenepe fonduri europenepe fonduri europenepe fonduri europene
Intrarea în Uniunea Europeanã a adus ºi beneficii, dacãne gândim la accesarea fondurilor europene pentru în-vãþãmânt. Unul dintre exemple este Liceul Tehnologic„Horia Vintilã” din Segarcea, care a implementat, înultimii ani, mai multe programe de anvergurã.
þinute, iar acum cei de acolo suntîn plinã derulare a unui alt pro-gram”, a spus prof. Ani Drãghici,inspector pentru implementareaproiectelor europene în cadrul In-spectoratului ªcolar Judeþean Dolj.La o trecere în revistã a proiecte-lor se pot aminti: „Formarea de noicompetenþe profesionale cerute pe
piaþa muncii din domeniul agricol”(peste 66.000 de euro, bani cu cares-a asigurat instruirea a 20 deelevi); „Îmbunãtãþirea cunoºtinþe-lor ºi competenþelor din domeniulîntreþinerii ºi reparaþiilor maºiniloragricole (peste 68.000 de euro des-tinaþi formãrii, în Italia, a 20 deelevi)”, etc.
Învaþã în Spania,pentru reparat utilaje agricole
În prezent, este în derulare unalt program. „Începând din 2015,cu finalizare în septembrie 2016,suntem parte dintr-un proiect carese referã la dezvoltarea compe-tenþelor profesionale pentru 28 deelevi, clasa a X-a din învãþãmân-tul profesional, „mecanici agri-coli”, schimbul de experienþã fi-ind realizat în Spania. , la Unionde Pequenos Agricultores y Gra-nadores, din Granada. Tinerii auînvãþat cum sã lucreze pe utilaje-le agricole ºi avem convingereacã vor fi buni specialiºti ºi nu voravea dificultãþii în întreþinerea ºirepararea tractoarelor , combine-lor, etc.”, a declarat prof. Clau-diu Gavrilã, director al Liceului„Horia Vintilã”.
CRISTI PÃTRU
Zilele trecute, la Timiºoara s-adesfãºurat cea de-a V-a ediþie aschimbului de experienþã între ca-drele cu competenþe din structuraCentrelor Judeþene de Resurse ºiAsistenþã Educaþionalã . „Avem,deja, o experienþã, prin aceasta fi-ind validate cunoºtiinþele, capaci-tãþile ºi competenþele dobândite decãtre specialiºti. S-a discutat ceeace þine, în principal, consiliere psi-hopedagogicã, terapie logopedicã,servicii educaþionale de sprijin ºi
Schimb de experienþãºi oportunitãþi
tot ceea ce presupune procesulde învãþãmânt. Suntem între celemai bune centre din þarã, de ace-ea am ºi prezentat, la întâlnire,procedurile operaþionale utilizatede specialiºtii voºtri. S-a mers ºila Budepesta, scopul vizitei fiindunul informal, astfel încât sã înþe-legem ceea ce fac ºi vecinii noºtri”, a menþionat prof.dr. Marine-la Dumitrescu, director alCJRAE Dolj.
CRISTI PÃTRU
cuvântul libertãþii / 9sâmbãtã, 18 iunie 2016 culturãculturãculturãculturãculturã Paginã realizatã de MAGDA BRATU
La aniversare, profesorul ºi muzicologulGheorghe Fabian ºi-a primit oaspeþii unde alt-undeva decât la Filarmonica „Oltenia”, al cã-rei prag l-a cãlcat pentru prima datã în anul1968. Prieteni, colegi sau simpli melomanicare, de-a lungul timpului, i-au urmãrit acti-vitatea au venit, ieri, sã-l felicite. Primul carei-a urat „La mulþi ani, viaþã cât mai lungã ºirealizãri – cãci mai are încã multe de spus!” afost mai tânãrul coleg de birou al domniei sale,Radu Jianu, de asemenea consultat artisticîn cadrul Filarmonicii craiovene.
«Domnul Gheorghe Fabian a fost mana-ger încã din anul 2000, când cuvântul aces-ta era aproape necunoscut în instituþiile deculturã. Atunci, Filarmonica inaugura ceeace astãzi este ceva cu totul obiºnuit: con-certe ºi recitaluri în diverse spaþii neconven-þionale. A fost, aºadar, un pionier în acestdomeniu. De asemenea, a avut o mare con-tribuþie la înfiinþarea Festivalului „CraiovaMuzicalã”, care a ajuns anul acesta la a 43-a ediþie», a amintitacesta doar câtevadintre meritele sãr-bãtoritului. Un me-saj a venit din par-tea actualului mana-ger al Filarmonicii„Oltenia”, VladDrãgulescu: „Îimulþumesc foartemult pentru tot ce afãcut în toþi aceºtiani ºi pentru cã asprijinit întotdeaunatot ceea ce înseam-nã noutatea în mu-zicã ºi în viaþa culturalã craioveanã”.
Constantin Secarã: «Este o legendã viea Filarmonicii „Oltenia”»
De 20 de ani – când i-a luat un interviupentru revista „Actualitatea muzicalã” a Uni-
Concurs naþional de dans modern,Concurs naþional de dans modern,Concurs naþional de dans modern,Concurs naþional de dans modern,Concurs naþional de dans modern,la Centrul Multifuncþionalla Centrul Multifuncþionalla Centrul Multifuncþionalla Centrul Multifuncþionalla Centrul Multifuncþional
Palatul Copiilor din Craiova, cu sprijinul Inspectoratului ªcolar Jude-þean Dolj ºi al Direcþiei Judeþene pentru Sport ºi Tineret Dolj, organizeazãastãzi, 18 iunie, începând cu ora 9.00, la Centrul Multifuncþional, a X-aediþie a Concursului internaþional „Interferenþe culturale în context euro-pean” – secþiunea dans modern. Potrivit organizatorilor, participã trupede dans de la Palate ºi Cluburi ale Copiilor din întreaga þarã. „ªi-au anun-þat prezenþa aproximativ 600 de copii, pãrinþi ºi cadre didactice de la acesteinstituþii, ceea ce ne onoreazã ºi garanteazã cã spectacolul oferit va fiunul de mare anvergurã. De asemenea, suntem convinºi cã momentelede dans cu care se vor prezenta participanþii la concurs vor fi de o înaltãcalitate, având în vedere cã trupele respective sunt recunoscute la nivelnaþional ºi internaþional pentru performanþa obþinutã în cadrul cercurilorde dans de la Palatele ºi Cluburile Copiilor unde îºi desfãºoarã activita-tea”, menþioneazã reprezentanþii Palatului Copiilor Craiova.
Teatrul „Colibri” trage cortinapeste stagiunea 2015-2016
Teatrul pentru Copii ºi Tineret „Colibri” se pregãteºte de vacanþãºi îi invitã pe craioveni la ultimele reprezentaþii ale stagiunii 2015-2016. Astãzi, 18 iunie, de la ora 18.00, va fi prezentat, pentru cei cuvârsta de peste 7 ani, spectacolul „Zorro” – scenariul ºi regia Cris-tian Mitescu, scenografia Oana Micu ºi Tiberiu Toitan, coregrafiaIonuþ Sergiu Anghel, muzica Alexandru Berehoi. Din distribuþie facparte actorii Cosmin Dolea, Geo Dinescu, Marin Fagu ºi AdrianaIoncu. Mâine, 19 iunie, de la ora 11.00, publicul este aºteptat sãvadã „Poveste despre Hansel ºi Gretel”, dupã Fraþii Grimm, de ºicu Geo Dinescu, Marin Fagu ºi Mugur Prisãcaru. Tot mâine, de laora 13.00, scena va fi a celor peste 100 de ucenici pãpuºari care auurmat cursurile atelierelor Fabricii de poveºti electroCOLIBRI, înperioada aprilie – iunie 2016.
Zi specialã, ieri, pentru muzicologul ºi profe-sorul Gheorghe Fabian, care, înconjurat de prie-teni ºi oameni care îl apreciazã pentru inspirataºi energica sa activitate, a fost sãrbãtorit la îm-plinirea a 75 de ani de viaþã, dintre care 50 decarierã în Filarmonica „Oltenia”. Mai întâi se-cretar muzical – consultant artistic (1968-1993),apoi director artistic (1993-2000) ºi director ge-neral (din 2000 pânã în 2003, anul pensionãrii),Gheorghe Fabian îºi confundã existenþa cu aceas-tã instituþie reprezentativã a Craiovei. La ani-versare, a primit unele dintre cele mai frumoa-se cadouri: cuvinte de laudã, mulþumiri, urãri
de sãnãtate ºi mulþi ani, Premiul „Iosif Sava”din partea revistei „Lamura”, un tort decoratcu note muzicale ºi un frumos buchet de tranda-firi. A primit, de asemenea, ºi o propunere: ace-ea de a aºeza între douã coperte istoria Filarmo-nicii „Oltenia”, fiind considerat unul dintre ceimai îndreptãþiþi autori, cãci jumãtate din ea atrãit-o. Bucuria i s-a citit pe chip sãrbãtoritului,care, deºi la venerabila-i vârstã, nu refuzã nici oprovocare artisticã. „Când intru în Filarmonicã,uit câþi ani am!”, a mãrturisit, zâmbind, Gheor-ghe Fabian, care astãzi îºi continuã activitateaîn funcþia de consultant artistic al instituþiei.
Gheorghe Fabian s-a nãscut la 18 iunie1941, în localitatea Butin, judeþul Timiº, ºieste Diplomat în Artã al Conservatorului deMuzicã „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.
unii Com-pozitorilorºi Muzico-logilor dinRomânia –m ã r t u r i -seºte cã îl
cunoaºte ºi muzicologul Constantin Seca-rã. «Sunt douã calitãþi pe care imediat le re-marci la domnia sa: strategie ºi competenþã.Ele constituie datele generice ale profesio-nistului. Eu aº îndrãzni sã spun cã Gheor-ghe Fabian a fost manager încã din anii ‘70sau ‘80, atunci când a iniþiat Festivalul „Cra-iova Muzicalã”, când a promovat programeîndrãzneþe cu muzicã nouã, cu lucrãri alecompozitorilor români contemporani, cânda realizat concertele-lecþii. Activitatea ºi via-þa sa profesionalã s-au confundat, într-ade-vãr, cu instituþia Filarmonicii, dar, iarãºi în-drãznesc sã spun, este el însuºi o instituþie.Este o legendã vie a Filarmonicii „Oltenia”»,a spus Secarã.
Apreciat de oamenii de culturã ai urbeidrept „un model de urmat”
„Un model de urmat” au afirmat cã esteGheorghe Fabian oameni de culturã care îicunosc prea bine activitatea din urbea Cra-
iovei. „Întâlnirea aceasta cred cã este uneveniment necesar. ªi important pentru sãr-bãtorit, dar ºi pentru comunitate, pentru cãºi ea evolueazã pe bazã de modele. Avemnevoie de repere, iar asemenea momente suntpentru a le reconfirma”, a afirmat prof. Ni-
colae Marinescu, directorul revistei „Mo-zaicul”, cu convingerea cã Gheorghe Fabian„ar trebui sã fie cât mai curând Cetãþean deOnoare al Craiovei”.
«Ce admir cel mai mult dintre toate cali-tãþile domniei sale este aceea de luptãtor.Tot timpul a avut aceastã atitudine. Pentruo instituþie centenarã ca Filarmonica „Olte-nia”, este nevoie de asemenea oameni», amenþionat George Obrocea, directorul Di-recþiei pentru Culturã Dolj. Pentru paginape care a scris-o în istoria culturalã a Cra-iovei, fostul director al acestei instituþii, DanLupescu, i-a înmânat din partea revistei„Lamura” Premiul „Iosif Sava” profesoru-lui Gheorghe Fabian, «cronicar muzical,autor de eseuri muzicale ºi muzicolog in-spirat, secretar muzical riguros, director lu-minat al Filarmonicii „Oltenia” din Cra-iova în deceniile învolburate de la cumpã-na mileniilor al doilea ºi al treilea». Pre-zent, de asemenea, la evenimentul aniver-
sar, Emil Boroghinã, fost director alTeatrului Naþional din Craiova, a felicitatFilarmonica „Oltenia” „pentru iniþiativa dea-ºi sãrbãtori modelele”.
„75 de ani de tinereþe ºi 50 de anide entuziasm ºi creativitate”
Alãturi i-au fost sãrbãtoritului ºi actualisau foºti colegi, împreunã cu care a reu-ºit, de-a lungul vremii, sã concretizeze ideiºi proiecte artistice. Pentru violoncelistul
Mircea Suchici, Gheorghe Fabian rãmâ-ne „o figurã luminoasã ºi pozitivã”, iar Do-rin Mãciucã, artist instrumentist în Or-chestra Simfonicã a Filarmonicii „Olte-nia”, îi poartã tot respectul pentru atitudi-nea pe care a avut-o faþã de muzicieni, maicu seamã pentru cei de-o vârstã. „Meritãdin plin sã fie sãrbãtorit. Aº face însã niº-te… corecþii: domnul Gheorghe Fabian sãr-bãtoreºte 75 de ani de tinereþe ºi 50 de anide entuziasm ºi creativitate! ªi mai adaugo cifrã: 35 de ani de colaborare cu domniasa, pe care aº vrea sã îi transform în multmai mulþi!”, i s-a adresat maestrul dirijorAlexandru Iosub.
Pe de altã parte, profesorul ºi dirijorulPavel ªopov l-a felicitat pentru demersu-rile fãcute pentru înfiinþarea, în 2003, aDepartamentului de Muzicã în cadrul Uni-versitãþii din Craiova, unde Gheorghe Fa-bian a fost profesor asociat, predând Is-toria muzicii. O altã iniþiativã – înfiinþarea
Clubului Melomani-lor, în toamna anu-lui 2002 – a fostreamintitã, cu acestprilej, de prof. Ma-ria Barbãrasã ,care i-a urat sãrbã-toritului „multe ideimuzicale, în conti-nuare!”.
***Cu satisfacþie ºi
bucurie a primit pro-fesorul ºi muzicolo-gul Gheorghe Fabiantoate aceste apre-cieri, dar ºi cu dis-ponibilitatea de a-ºi
continua activitatea în slujba culturii, în ge-neral, ºi a Filarmonicii „Oltenia”, în spe-cial. «Când intru în Filarmonicã, uit câþi aniam! Urc scãrile de-aici de cel puþin zeceori pe zi, cum o fãceam ºi înainte – sigur,acum mã mai opresc câteodatã sã mã odih-nesc… În rest, am idei „cu carul”! Mã afluîn postura celui care poate fi întrebat, daram ºi energia necesarã pentru a face!», aafirmat domnia sa. Semn cã nu prea re-simte vârsta pe care o are…
Muzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruîn Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”
Muzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruîn Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”
Muzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruîn Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”
Muzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruîn Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”
Muzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruîn Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”
Muzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruîn Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”
Muzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruîn Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”
Muzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruîn Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”
Muzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruMuzicologul ºi profesorul Gheorghe Fabian: „Când intruîn Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”în Filarmonicã, uit câþi ani am!”
ªTIRI
ªTIRI
10 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 18 iunie 2016externeexterneexterneexterneexterne
Thomas Mair, bãrbatul arestat în ca-zul morþii deputatei britanice, Jo Cox,este un “susþinãtor înfocat” al unei gru-pãri neonaziste cu sediul în Statele Uni-te care susþine supremaþia albã ºi se opu-ne corectitudinii politice, declarã un gruppentru apãrarea drepturilor civile. Potri-vit documentelor obþinute de SouthernPoverty Law Center, o grupare pentruapãrarea drepturilor civile, Mair ar fi un“susþinãtor înfocat” al Alianþei Naþionale(NA), cea mai mare organizaþie neona-
Elveþia ºi-a retras
cererea de aderare
la Uniunea EuropeanãParlamentul Elveþiei a decis sã
invalideze aplicaþia din 1992 pentruaderarea la Uniunea Europeanã, lanumai o sãptãmânã înainte de
referendumul din Marea Britanielegat de rãmânerea în UE. Votul afost de 27 pentru ºi 13 împotrivã, cudouã abþineri, în favoarea retrageriiaplicaþiei Elveþiei pentru UniuneaEuropeanã. Dupã rezultatul votului
din Parlament, Elveþia a înºtiinþatUniunea Europeanã în mod oficialde retragerea aplicaþiei, potrivitministrului de externe elveþianDidier Burkhalter. Moþiunea origi-nalã de retragere a aplicaþiei la UE
a fost propusã de Partidul Poporuluidin Elveþia, un partid conservator, ºis-a bucurat de mare popularitate înrândul legislatorilor. Aplicaþia deaderare la UE a Elveþiei nu a avutun impact semnificativ asupra
politicii þãrii în ultimii 20 de ani, încondiþiile în care negocierile au fostsuspendate încã din 1992, în contex-tul unui referendum pentru aderareala zona Economicã Europeanã, cândelveþienii au votat respingerea unor
legãturi mai apropiate cu UniuneaEuropeanã.
Un mort ºi un rãnit,
în urma unui atac într-o
clinicã din CanadaUn bãrbat a murit ºi o femeie a
fost rãnitã dupã ce au fost înjun-ghiaþi de un bãrbat într-o clinicã
din Alberta, Canada, atacatorulfiind reþinut de poliþie. Potrivitpoliþiei din Calgary, oraº din sudulprovinciei Alberta, în apropiere degraniþa cu Statele Unite, ar fi vorbadespre o disputã internã. ”Sesizãrile
anterioare susþineau cã mai multepersoane au fost înjunghiate. Cândam ajuns la faþa locului, am desco-perit o persoanã decedatã ºi altedouã cu rãni care nu le pun înpericol vieþile”, a declarat un purtã-
tor de cuvânt al poliþiei din Calgary.Femeia rãnitã a fost transportatã laspital, în timp ce suspectul, ºi elrãnit, a primit asistenþã medicalã lafaþa locului. Purtãtorul de cuvânt alpoliþiei nu a precizat care este relaþia
dintre suspect ºi cele douã victime.O recepþionerã de la clinica medica-lã Olive a declarat cã atacul a avutloc pe holul care duce spre clinicade acupuncturã. ”Am sunat lapoliþie”, a declarat ea, adãugând cãpacienþii au fost înºtiinþaþi sã nu se
mai prezinte la clinicã pentruprogramãri, în condiþiile în careclãdirea a fost sigilatã de autoritãþipentru colectarea de probe. O anche-tã a fost deschisã în acest sens.
Alianþa Nord-Atlanticã nu pare pregãtitãsã riposteze în mod agresiv atacurilor ciber-netice ruse, care se produc sãptãmânal, deºiNATO avertiza de acum doi ani cã va luamãsuri în cazul în care hackerii vor atacareþele informatice importante, comenteazãziarul The New York Times. În urmã cu doiani, NATO anunþa cã un atac cibernetic asu-pra statelor membre ar putea fi tratat ca fi-ind echivalentul unei acþiuni militare, ceeace ar atrage un angajament comun din par-tea Alianþei Nord-Atlantice. Zilele trecute,Jens Stoltenberg, secretarul general NATO,reitera, într-un interviu acordat revistei ger-mane Bild, cã un atac cibernetic ar puteaatrage o reacþie colectivã din partea AlianþeiNord-Atlantice. ”Dar, când vine vorba decontracararea actelor de spionaj ºi atacuri-lor care vizeazã sãptãmânal reþele informati-
Presupusul ucigaºPresupusul ucigaºPresupusul ucigaºPresupusul ucigaºPresupusul ucigaºal deputatei britanice Jo Coxal deputatei britanice Jo Coxal deputatei britanice Jo Coxal deputatei britanice Jo Coxal deputatei britanice Jo Coxera un simpatizant neonazistera un simpatizant neonazistera un simpatizant neonazistera un simpatizant neonazistera un simpatizant neonazist
zistã din Statele Unite timp de zeci deani. Mair ar fi cumpãrat un manual dela NA în 1999 care conþinea instrucþi-uni despre fabricarea unui pistol. Bãr-batul care locuieºte în Birstall, unde afost împuºcatã Cox, a achiziþionat învaloare de 620 de dolari documentepublicate de respectiva grupare neo-nazistã, despre explozibili, muniþie im-provizatã ºi despre componentele ne-cesare fabricãrii unui pis-tol de calibrul .38. Fonda-torul grupãrii neonazisteeste William Pierce, dece-dat între timp, un fost pro-fesor de fizicã, autor de ro-mane rasiste. Potrivit Dai-ly Telegraph, Mair era abo-nat ºi S. A. Patriot, o pu-blicaþie sud-africanã a gru-pãrii White Rhino Club
care susþine apartheidul- po-litica de segregaþie rasialãpracticatã pânã în anul 1991de guvernul sud-african îm-potriva populaþiei de culoare.În baza unei postãri pe blogulgrupãrii, care dateazã din ia-nuarie 2006, Mair ar fi fost“unul dintre cei mai noi abo-naþi ºi susþinãtori ai publica-þiei S.A. Patriot”. Sute de per-soane au adus omagii deputa-
tei Jo Cox, membrã a Partidului Labu-rist, joi searã, care a murit la scurt timpdupã ce a fost atacatã în timpul unui dis-curs susþinut în circumscripþia sa elec-toralã, în localitatea Birstall. Jo Cox, învârstã de 41 de ani, care milita pentrurãmânerea Marii Britanii în UE, a fostîmpuºcatã ºi înjunghiatã de mai multe orijoi dupã-amiazã, iar din cauza rãnilor adecedat în scurt timp la spital.
NATO nu are o strategie clarã pentru un rãzboicibernetic, în pofida atacurilor hackerilor ruºi
ce ale unor þãri europene, comandanþii NATOnu par sã fie pregãtiþi pentru riposte ciber-netice agresive”, noteazã cotidianul The NewYork Times. Jens Stoltenberg a adoptat oatitudine moderatã, pur defensivã, privindmãsurile necesare în spaþiul cibernetic. Într-un interviu acordat sãptãmâna trecutã re-vistei Der Spiegel, Stoltenberg vorbea deschimbul de informaþii ºi de consultanþã, darnu de anchetele ºi strategiile preventive ad-optate de state dezvoltate din punct de ve-dere militar. ”Pe scurt, se pare cã NATO areo strategie specificã perioadelor din trecut,dinainte ca atacurile cibernetice sã fie folo-site constant ca armã ºi instrument de spio-naj”, subliniazã cotidianul NYT. ”Existã oreticenþã uriaºã privind utilizarea în comuna capabilitãþilor”, explicã James Lewis, ana-list la Centrul pentru Studii Internaþionale ºi
Strategice, cu sediul la Washington, amin-tind cã Statele Unite ºi Marea Britanie oferãpuþine date celorlalþi aliaþi din cadrul NATOdespre mãsurile ofensive în domeniul ciber-netic. ”Iar ruºii înþeleg acest lucru. ªtiu cãpot face multe lucruri fãrã sã declanºeze oripostã”, subliniazã expertul. În ultimele ºaseluni, dupã ce reþeaua energeticã din Ucrainaa fost parþial dezactivatã printr-un atac ci-bernetic sofisticat, hackeri care colaborea-zã cu Administraþia Vladimir Putin au vizatconstant servere din þãrile baltice, din Fin-landa ºi Suedia. Recent, hackeri care ar fifost angajaþi de servicii secrete ruse au ata-cat serverele Partidului Democrat din SUA,obþinând date despre candidatul democrat lapreºedinþie Hillary Clinton ºi rapoarte de eva-luare politicã a adversarului republican Do-nald Trump.
cuvântul libertãþii / 11sâmbãtã, 18 iunie 2016 programe TV / utileprograme TV / utileprograme TV / utileprograme TV / utileprograme TV / utile
ploaieploaieploaieploaieploaieploaieploaie
METEO
Senin, noapteafulgere cu aversesâmbãtã, 18 iunie - max: 36°C - min: 20°C
$1 EURO ........................... 4,5341 ............. 453411 lirã sterlinã................................5,7510....................57510
1 dolar SUA.......................4,0307........403071 g AUR (preþ în lei)........166,4572.....1664572
Cursul pieþei valutare din 18 iunie 2016 - anunþat de BNR
VALUTA
RECOMANDÃRI TV○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
Chappie
Se difuzeazã la HBO, ora 23:30
În viitorul apropiat, infracþiuni-le de stradã vor fi reprimate deo forþã poliþieneascã robotiza-tã. Acum, oamenii se opunacestui lucru. Când androidulChappie, a fost furat de laPoliþie, el a primit o nouã con-figuraþie ºi noi programe, carel-au transformat în primulrobot cu abilitatea de a gândiºi de a trãi sentimente proprii.Forþele distructive vãd înChappie un pericol la adresaordinii actuale...
Povestea unui cavaler
Se difuzeazã la Pro Tv,ora 13:30
“Dacã un om are suficientãcredinþã, el poate face orice”,îi spunea un mester sãracfiului sãu. “Un om îþi poateschimba destinul”. Însã înEuropa secolului al 14-lea,norocul nu ºi-l face omul - el îieste predestinat. Pentru Wil-liam, de origine modestã, fiulunui meºter de acoperiºuri dinstuf, i se pare imposibil sã-þiducã vreodatã la bun sfârºitvisul prostesc din copilãrie dea deveni într-o zi cavaler...
Câinii zãpezii
Se difuzeazã la Antena 1, ora 20:00
Când dentistul Ted Brooks dinMiami aflã cã i-a fost lãsatã printestament o comoarã, cãlãtoreºtepânã în Alaska pentru a intra înposesia "comorii". Dar aici areparte de o mare dezamãgire:"comoara" sunt de fapt un grup decâini: Diesel, Scooper, Nana, Yodel,Sniff, Mack, Duchess ºi Demoncare par sã nu-l placã pe noul lorstãpân. Înrãutãþind lucrurile, unlocalnic Thunder Jack, îi punebeþe în roate lui Ted...
SÂMBÃTÃ - 18 iunie
07:00 Gala Umorului08:00 Micul dracula2006, Comedie, Familie08:30 Micul dracula2006, Comedie, Familie09:00 Politicã ºi delicateþuri10:00 Zon@10:30 Maºini, teste ºi verdicte11:10 O datã’n viaþã12:25 FILLER12:35 O datã’n viaþã14:00 Telejurnal14:30 Ecosisteme din Þara
Galilor15:00 Ora regelui16:00 Vorbeºte corect!16:15 Razboiul din Abilene1967, SUA, Western17:45 Festivalul Internaþional de
Teatru de la Sibiu17:50 Toate pânzele sus!1977, România, Aventuri18:50 Teleenciclopedia19:45 Sport20:00 Telejurnal21:10 Henry Poole2008, SUA, Comedie, Dramã22:50 FILLER23:00 Ochiul magic23:45 Charlot la bal00:00 Jurnal Euro00:15 Profesioniºtii... cu Eugenia
Vodã01:15 Henry Poole2008, SUA, Comedie, Dramã02:50 Charlot la bal03:00 Telejurnal03:50 Ecosisteme din Þara
Galilor
TVR 1
07:00 5 minute de istorie cuAdrian Cioroianu
07:15 Teleshopping08:00 Locuri, oameni ºi comori08:30 Cap compas09:00 Naturã ºi sãnãtate09:30 Mic dejun cu un campion10:30 Cãlãtori în lumi paralele2002, Canada, Aventuri,
Comedie, Familie, SF11:20 Poveºti citadine11:30 Destine ca-n filme12:30 Portet In Memoriam Vlad
Mugur13:00 Deportaþii14:10 Zboarã cocorii1957, Rusia, Dramã, Rãzboi,
Romantic, Dragoste15:50 Poveºti citadine16:00 Memorialul Durerii17:00 Popasuri folclorice18:00 Ora de ºtiri18:30 Locuri, oameni ºi comori19:00 Arte , carte ºi capricii20:10 Viaþa la þarã2011, SUA, Aventuri21:40 Cartea cea de toate zilele21:50 Cel care danseazã cu
lupii1990, SUA, Aventuri, Dramã,
Western01:00 Diamante1997, Belgia, Acþiune, Dramã02:00 Arte , carte ºi capricii03:00 Mic dejun cu un campion04:00 Memorialul Durerii
TVR 2
07:40 Oraºe de hârtie09:25 Nunta lui Jenny11:00 Tom ºi Jerry: Spionii12:15 Informatorul!14:05 Autoportretul unei fete
cuminþi15:30 Profii17:00 Nu eºti tu18:45 Looney Tunes: Goana
dupã iepuri20:00 Sexul, batã-l vina!21:40 Oraºe de hârtie23:30 Chappie01:30 Puºi pe jar02:55 Liza, zâna-vulpe
HBO
07:00 ªtirile Pro Tv10:05 Arena bucãtarilor10:35 Juniorul dã lovitura1993, SUA, Comedie, Familie13:30 Povestea unui cavaler2001, SUA, Acþiune, Aventuri,
Comedie, Romantic, Dragoste16:15 Omul-Paianjen 22004, SUA, Acþiune, Aventuri,
Fantastic19:00 ªtirile Pro Tv20:45 Las fierbinþi2012, România, Comedie21:45 Fotbal EUFA Euro 2016:
Portugalia-Austria00:00 Toatã România vede
România01:00 Las fierbinþi (R)2012, România, Comedie02:00 Povestea unui cavaler (R)2001, SUA, Acþiune, Aventuri,
Comedie, Romantic, Dragoste04:15 Juniorul dã lovitura (R)1993, SUA, Comedie, Familie06:15 Arena bucãtarilor (R)
PRO TV
ACASÃ08:00 Puterea destinului (R)09:15 Trandafirul negru (R)11:30 Pânã la capãtul lumii (R)14:00 Clona15:00 Soþ de închiriat16:00 Spune-mi cã eºti a mea17:00 Sufletul meu pereche18:00 Regina inimilor20:00 Pânã la capãtul lumii22:00 Vise de smarald23:00 Regina00:30 Clona (R)01:30 Regina inimilor (R)03:30 Regina (R)05:00 Dincolo de povestiri (R)05:45 Lecþii de viaþã
07:15 La Mãruþã (R)08:15 Povestea lui Esther
Costello (R)10:30 La bloc (R)12:45 Viata începe la 17 ani (R)14:15 Secretul Evei (R)16:15 La bloc18:30 Pãstreazã amintirile20:30 Iubitul meu e zombi22:30 Donnie Brasco01:00 Iubitul meu e zombi (R)03:00 Cine A.M.06:45 Lecþii de viaþã
PRO CINEMA
10:00 Chefi la cuþite
13:00 Observator
14:00 Mireasã pentru fiul meu
16:00 Observator
17:00 Mireasã pentru fiul meu
19:00 Observator
20:00 Câinii zãpezii
2002, SUA, Comedie
22:00 Poftiþi pe la noi! (R)
01:00 Insula iubirii (R)
03:15 O loviturã îndrãzneaþã
2009, SUA, Comedie, Crimã
06:00 Observator
ANTENA 1
07:00 ªtirile Kanal D (R)
07:30 Pastila de râs (R)
08:45 În papuci de vedetã
10:00 Cãsãtoreºte-te cu mine
12:00 Sport, dietã ºi o vedetã
12:30 ªtirile Kanal D
13:45 Roata norocului (R)
16:00 Te vreau lângã mine
18:45 ªtirea zilei
19:00 ªtirile Kanal D
20:00 Asta-i România!
21:30 Sabbagh în acþiune
22:30 Daybreakers
2009, Australia, SUA, Acþiune,
Dramã, Horror, SF, Thriller
00:30 ªtirile Kanal D (R)
01:45 Asta-i România! (R)
03:15 Te vreau lângã mine (R)
05:30 Pastila de râs (R)
KANAL D
PRIMA TV
07:30 Trãsniþi din NATO (R)
2003, România, Comedie
10:00 Secrete de stil
10:30 Jurnalul STV Junior
11:00 Focus Magazin
12:00 60 de minute cu
Alexandru Constantin
13:15 Killer Karaoke
14:00 Focus 14
15:00 Interviurile Cristinei
Þopescu
16:00 Masca de argint (R)
1985, România, Aventuri
18:00 Focus
19:30 Cireaºa de pe tort
20:30 Trãdaþi în dragoste
22:30 17
2008, România, Dramã
23:30 Pana de curent
2012, Acþiune, Thriller
01:30 Killer Karaoke (R)
02:30 Cireaºa de pe tort (R)
03:30 Pana de curent (R)
2012, Acþiune, Thriller
05:45 Focus07:00 ªtiri Sport.ro09:00 ProMotor09:30 ªtiri Sport.ro10:00 UEFA Euro 201610:30 ªtiri Sport.ro11:00 Highlights UEFA Euro
201611:30 ªtiri Sport.ro12:00 Fotbal UEFA Euro:
Spania - Turcia14:00 ªtiri Sport.ro15:00 ªtiri Sport.ro15:30 Highlights UEFA Euro
201616:00 ªtiri Sport.ro17:00 Marea Þãcãnealã18:00 ªtiri Sport.ro18:30 Highlights UEFA Euro
201619:00 Local Kombat Cluj-
Napoca21:00 Toatã România vede
România!21:30 Highlights UEFA Euro
201622:00 Fight Night Braºov:
"Munte de Bãtaie"00:00 ªtiri Sport.ro00:30 Regii KO-ului01:30 Local Kombat Cluj-
Napoca03:00 ªtiri Sport.ro
SPORT.RO
sursa: cinemagia.ro
Panoramic cinematografic - PatriaPanoramic cinematografic - PatriaPanoramic cinematografic - PatriaPanoramic cinematografic - PatriaPanoramic cinematografic - PatriaNow You See Me:
Jaful Perfect 2Gen film: Acþiune, Comedie
Orele: 16:00; 18:30; 21:00
Cu: Daniel Radcliffe, Lizzy Caplan
Regizor: Jon M. Chu
În cãutarea lui DoryGen film: Animaþie, Aventuri, Comedie
Orele: 14:00 (3D, ro)
Cu: Ellen DeGeneres, Albert Brooks,Diane Keaton
Regizor: Andrew Stanton, Angus MacLane
12 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 18 iunie 2016programe TV / cinemaprograme TV / cinemaprograme TV / cinemaprograme TV / cinemaprograme TV / cinema
RECOMANDÃRI TV○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
Activitate Paranormalã.Dimensiunea Spectralã
Se difuzeazã la HBO, ora 22:40
The Ghost Dimension are încentru familia Fleeges - tatãlRyan (Chris J. Murray), mamaEmily (Brit Shaw) ºi fetiþa lor,Leila (Ivy George). Odatã mu-taþi în casã nouã, descoperã îngaraj o camerã video ºi o cutiede casete. Odatã ce privescînsã prin camera video, începsã sesizeze în jur tot felul deevenimente paranormale -inclusiv reapariþia micilor Kistiºi Katie.
Jumanji
Se difuzeazã la Pro Tv,ora 16:45
lan Parrish este un bãieþel caredescoperã un joc misteriosnumit Jumanji. Atunci când îljoacã împreunã cu prietena lui,Sarah, lucruri foarte ciudateîncep sã se-ntample, iar Alaneste transportat într-o altãlume, în jungla fermecatã dinJumanji, unde rãmâne prizoni-er timp de 26 de ani. Mulþi anidupã aceea, alþi doi copii, Judyºi Peter, descoperã jocul înpodul casei lui Alan ºi, jucân-du-l, îl elibereaza pe Alan...
Capcanã pentru pãrinþi
Se difuzeazã la Antena 1, ora 21:45
Contribuind la farmecul acestuiremake cu care Meyers mar-cheazã debutul sãu regizoral,tânãra actriþã Lindsay Lohaninterpreteazã rolul dublu -Hallie ºi Annie, rol ce a fost înprima variantã interpretat cumare succes de Hayley Mills.Dennis Quaid ºi Natasha Ri-chardson sunt în film pãrinþiidivorþaþi ai celor douã gemenenãzdrãvane...
DUMINICÃ - 19 iunie
07:00 Teleenciclopedia07:55 Vorbeºte corect!08:10 Universul credinþei09:30 Pro patria10:00 În grãdina Danei10:35 Viaþa satului11:50 Minutul de agriculturã12:00 Viaþa satului13:00 Tezaur folcloric14:00 Telejurnal14:30 Ecosisteme din Þara
Galilor15:00 Politicã ºi delicateþuri16:00 Preþuieºte viaþa!16:45 Vorbeºte corect!17:00 Gala Umorului17:55 Festivalul Internaþional de
Teatru de la Sibiu18:00 Lozul cel mare18:30 Curaj la feminin19:00 Curaj la feminin19:30 Vorbeºte corect!19:45 Sport20:00 Telejurnal21:00 Repriza a treia21:50 Cervantes, tânãrul rebel1967, Spania, Franta, Italia,
Aventuri00:00 Jurnal Euro00:10 Repriza a treia00:45 Garantat 100%01:45 Sport02:00 Telejurnal02:50 Ecosisteme din Þara
Galilor03:25 Gala Umorului04:15 Universul credinþei05:35 Tezaur folcloric06:25 Teleshopping
TVR 1
07:00 5 minute de istorie cuAdrian Cioroianu
07:15 Teleshopping08:00 Popasuri folclorice09:00 Ferma10:00 Pescar hoinar10:30 Cãlãtori în lumi paralele2002, Canada, Aventuri,
Comedie, Familie, SF11:20 5 minute de istorie cu
Adrian Cioroianu11:30 Pasiuni ºi cariere12:00 Cap compas12:30 A doua emigrare13:00 Naturã ºi aventurã13:30 Naturã ºi sãnãtate14:10 Imposibila iubire1983, România, Dramã15:30 Tradiþii de Rusalii16:00 China, gust ºi savoare17:00 D'ale lu' Miticã18:00 Telejurnal TVR 218:30 Drumul lui Leºe19:30 Portret In Memoriam
ªtefan Bãnicã20:10 Sosesc pãsãrile cãlãtoare1984, SUA, Comedie22:10 Principii de viaþã2010, România, Dramã23:40 Poveºti citadine23:50 Arte, carte ºi capricii00:50 Arhiva de Aur. Teatru
TV.(R) * Fata fãrã zestre – deA.N. Ostrovsky
02:50 5 minute de istorie cuAdrian Cioroianu
TVR 2
07:45 Fata care promitea09:30 Looney Tunes: Goana
dupã iepuri10:45 Sexul, batã-l vina!12:25 Paddington14:00 Un an bun16:00 O fatã în râu: Preþul iertãrii16:40 Aceasta este lumea mea18:10 I Origins20:00 Fantastic 421:40 Urzeala tronurilor22:40 Activitate Paranormalã.
Dimensiunea Spectralã00:10 Sãruturi ºi focuri de armã01:50 Kingsman: Serviciul secret
HBO
07:00 ªtirile Pro Tv10:05 Omul-Paianjen 2 (R)2004, SUA, Acþiune, Aventuri,
Fantastic13:00 Apropo Tv14:00 Cele doua fete ale
dragostei1996, SUA, Comedie, Dramã16:45 Jumanji1995, SUA, Acþiune, Comedie,
Familie, Fantastic, Romantic,Thriller, Dragoste
19:00 ªtirile Pro Tv20:30 Toatã România vede
România21:45 Fotbal UEFA Euro 2016:
România - Albania00:00 Toatã România vede
România01:15 Apropo Tv (R)02:00 Jumanji (R)1995, SUA, Acþiune, Comedie,
Familie, Fantastic, Romantic,Thriller, Dragoste
03:45 Cele doua fete aledragostei (R)
1996, SUA, Comedie, Dramã05:45 I Like IT (R)06:15 Ce spun românii (R)
PRO TV
ACASÃ08:00 Vise de smarald (R)09:15 Regina inimilor (R)11:30 Pânã la capãtul lumii (R)14:00 Clona15:00 Soþ de închiriat16:00 Spune-mi cã eºti a mea17:00 Sufletul meu pereche18:00 Regina inimilor20:00 Pânã la capãtul lumii22:00 Vise de smarald23:00 Regina00:30 Clona (R)01:30 Regina inimilor (R)03:30 Regina (R)04:45 Ce se întâmplã, doctore?05:00 Vorbeºte lumea
07:45 Povestea lui EstherCostello (R)
10:00 La bloc (R)12:15 Secretul Evei (R)14:15 Pãstreazã amintirile (R)16:15 La bloc18:30 Nuntã a la grec20:30 Blackjack23:00 Terapie de cuplu01:00 Blackjack (R)03:15 Cine A.M.05:45 Pãstreazã amintirile (R)
PRO CINEMA
09:00 În cãutarea lui Nemo 3D
(R)
2003, SUA, Animaþie, Aventuri,
Comedie
11:00 Odiseea
1997, SUA, Aventuri, Dramã,
Fantastic
13:00 Observator
14:00 Câinii zãpezii (R)
2002, SUA, Comedie
16:00 Observator
16:15 Chefi la cuþite
19:00 Observator
20:00 Albã ca Zãpada ºi cei
ºapte pitici
1937, SUA, Animaþie
21:45 Capcanã pentru pãrinþi
1998, SUA, Comedie
00:30 Albã ca Zãpada ºi cei
ºapte pitici (R)
1937, SUA, Animaþie
02:00 Observator (R)
03:00 Capcanã pentru pãrinþi
(R)
1998, SUA, Comedie
06:00 Observator
ANTENA 1
07:00 ªtirile Kanal D07:30 Sport, dietã ºi o vedetã
(R)08:45 În papuci de vedeta10:00 Cãsãtoreºte-te cu mine12:00 Pastila de râs12:30 ªtirile Kanal D13:45 Testul de rezistenþã15:00 Ai grijã ce-þi doreºti!2009, Comedie17:00 Asta-i România! (R)18:45 ªtirea zilei19:00 ªtirile Kanal D20:00 Roata norocului22:00 Ochii din umbrã00:00 Puzzle mortal 3D2010, Canada, SUA, Horror02:00 ªtirile Kanal D (R)03:00 Ochii din umbrã (R)
KANAL D
PRIMA TV
07:30 Trãsniþi din NATO (R)
2003, România, Comedie
08:15 La TV (R)
2015, Comedie
08:45 Casa: construcþie ºi
design
10:00 Mama mea gãteºte mai
bine (R)
14:00 Focus 14
15:00 Interviurile Cristinei
Þopescu
16:00 Premiera (R)
1976, România, Comedie
18:00 Focus
19:30 Cireaºa de pe tort
20:30 Schimb de mame
22:30 Lupta cu moartea
1996, SUA, Acþiune
00:30 17 (R)
2008, România, Dramã
01:30 Interviurile Cristinei
Þopescu (R)
02:30 Cireaºa de pe tort (R)
03:30 Lupta cu moartea (R)
1996, SUA, Acþiune
05:45 Focus (R)
07:00 ªtiri Sport.ro09:00 ProMotor09:30 ªtiri Sport.ro10:00 UEFA Euro 201610:30 ªtiri Sport.ro11:00 Highlights UEFA Euro
201611:30 ªtiri Sport.ro12:00 Fotbal UEFA Euro:
Portugalia - Austria14:00 ªtiri Sport.ro15:00 ªtiri Sport.ro15:30 Highlights UEFA Euro
201616:00 Ora exactã în sport17:00 Marea Þãcãnealã18:00 ªtiri Sport.ro18:30 Highlights UEFA Euro
201619:00 Local Kombat21:00 ªtiri Sport.ro21:30 Highlights UEFA Euro
201622:00 Fight Night Braºov:
"Munte de Bãtaie"00:00 ªtiri Sport.ro00:30 Regii KO-ului01:30 Local Kombat03:00 ªtiri Sport.ro
SPORT.RO
sursa: cinemagia.ro
cuvântul libertãþii / 13sâmbãtã, 18 iunie 2016 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate
S.C. EXPERT PREV S.R.L.
EXPERIENÞA NE RECOMANDÃ
Cele mai înalte standarde deprofesionalism Suntem la dispoziþia dumnea-
voastrã: SSM Securitate ºi Sãnãtate în
Muncã (Protecþia Muncii) Situaþii de Urgenþã – Preveni-
rea ºi Stingerea Incendiilor (P.S.I)-Protecþia civilã Întocmirea Documentelor Iniþiale Evaluare de risc de accidente ºi
îmbolnãvire profesionalã Întocmire plan de intervenþie Managementul Mediului
Relaþii la telefoanele: 0766/632.388 ºi0760/678.231.
Anunþul tãu!Cãminul pentru Persoane
Vârstnice Craiova oragnizeazã îndata de 18.07.2016 concurs deocupare a postului pe perioadã ne-determinatã de ºef serviciu admi-nistrativ - 1 post. Condiþiile de par-ticipare ºi bibliografia sunt afiºatela sediul instituþiei: Craiova, str.Tabaci nr. 3. Relaþii suplimentarela telefon: 0251/ 533.578 int. 104.
S.C. DARTI PROGRES SER-VICE S.R.L., cu sediul în judeþulDolj, comuna Isalniþa, sat Isalniþa,T16, P5, clãdirea C1,titular al pro-iectului EXTINDERE SPAÞII TEH-NICE ªI SCHIMBARE DE DESTI-NAÞIE DIN HALÃ DE ASAMBLA-RE TABLOURI ELECTRICE INHALÃ DE PRODUCÞIE PROFILEDIN ALUMINIU ªI CONFECÞII ME-TALICE anunþã publicul interesatasupra luãrii deciziei etapei de în-cadrare de cãtre Agenþia pentruProtecþia Mediului Dolj în cadrulprocedurilor de evaluare a impac-tului asupra mediului, propus a fiamplasat în comuna Iºalniþa, sec-torul T16, P5, judeþul Dolj. Proiec-tul deciziei de încadrare ºi motive-le care o fundamenteazã pot ficonsultate la sediul autoritãþii com-petente pentru protecþia mediuluiAPM Dolj din Craiova, str. PetruRareº, nr. 1, în zilele luni-joi întreorele 800-1630 ºi vineri orele 800-1400,precum ºi la urmãtoarea adresã deinternet [email protected] interesat poate înaintacomentarii/observaþii la proiectuldeciziei de încadrare în termen de5 zile de la data publicãrii prezen-tului anunþ, pânã la data de23.06.2016.
S.C. CORIMEXS.A. CRAIOVA
închiriazãspaþii
ºi birouri.Relaþii latelefon:
0771/289.009.
CENTRUL COMERCIAL SUCPIUnora le placesã munceascã
decât sã piardã timpulºi sã aºtepte
speranþa unui „job”.Sunã la telefon 0251/
438.440 ºi vino în CaleaBucureºti, strada GrigorePleºoianu, sã închiriezi unstand la cel mai bun preþ.
Cu noi vei aveapropriul „job”!
CentrCentrCentrCentrCentrul Comerul Comerul Comerul Comerul ComercialcialcialcialcialSUCPISUCPISUCPISUCPISUCPI
anunţă programulanunţă programulanunţă programulanunţă programulanunţă programulde lucrde lucrde lucrde lucrde lucruuuuu:::::
LLLLLuni - Vuni - Vuni - Vuni - Vuni - Vineriineriineriineriineri9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,
Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 188888.00,.00,.00,.00,.00,Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 188888.00..00..00..00..00.
OFERTE SERVICIUAngajãm maºinistemarochinãrie. Tele-fon: 0730/584.449;0722/943.220.Menajerã pentru cu-rãþenie generalã, o zipe sãptãmânã, apar-tament, vârsta pes-te 50 ani, din Craio-va. Telefon: 0727/226.367.
PRESTÃRI SERVICIIExecut zugrãveli,gletuieli, montez par-chet. Garantez cali-tatea. Telefon: 0755/010.296.Fotografier, filmezFull HD la diverseevenimente: nunþi,botez, majorat. Re-laþii la telefon: 0767/674.328.Filmãri foto video de ca-litate superioarã la pre-þuri avantajoase. Tele-fon: 0766/359.513.Tapiþer la domiciliu. Te-lefon: 0768/623.964;0351/416.198.
VÂNZÃRIGARSONIERE
Vând garsonierã Bucu-reºti, Dristor, 24.000Euro. Exclus agenþii. Te-lefon: 0724/167.883.
APARTAMENTE2 CAMERE
Vând apartament 2camere decoman-date, microcentralã,coloanã apã sepa-rat, etaj 4/10 - Ciu-percã. Telefon:0746/660.001.3 - 4 CAMERE
Apartament 4 deco-mandate toate îm-bunãtãþirile. Telefon:0745/995.125.1 Mai (Insulã) vis avis Fabrica Confec-þii 3 decomandate(boxã subsol), ve-dere bilateralã,59.000 Euro. Tele-fon: 0770/401.726;0770/970.565.
CASEVând (schimb) casãlocuibilã comunaPeriºor + anexe,apã curentã, cana-lizare la poartã, te-ren 4500 mp, livadãcu pruni, vie. Tele-fon: 0765/291.623.Casã mare cu toa-te utilitãþile super-îmbunãtãþitã în co-muna Lipovu cu te-ren 7000 mp. Tele-fon: 0742/450.724.
14 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 18 iunie 2016publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate
ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)
Talonul - contract de micã publicitate nr: .................
Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.
sâmbãtã, 18 iunie 2016
TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Semnãtura:..........................................
Subsemnatul.................................................................................Domiciliat în ............................................................................Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã,la rubrica ...................................... la data de ....................asumându-mi responsabilitatea conþinutului:
Vând casã Coºo-veni 64 mp + curte1400 mp. Telefon:0752/171.229.VÂND casã+teren,zona Izvoru Rece.Telefon: 0763/359.072.
TERENURIVând teren intravi-lan cartier IzvorulRece. Telefon:0746/112.040.Vând pãdure Bo-rãscu - Gorj. Tele-fon: 0723/693.646.VÂND teren 1000mp, strada Meriºo-rului. Telefon: 0740/177.358, 0369/439.276.Vând teren Lot 500mp Craiova - Car-tier ªimnicu de Josla DJ – cadastru.Telefon: 0744/563.823.Vând 400 ºi 1500mp Bãile Govora,toate utilitãþile, îm-prejmuit, asfalt,lângã pãdure. Tele-fon: 0351/402.056;0744/563.640.
AUTOROMÂNEªTI
Vând DACIA 1300convenabil, avanta-jos pentru progra-mul Rabla. Telefon:0728/272.925.Craiova.
STRÃINEC H E V R O L E TAVEO, 2006, pro-prietar, 90.000 km.Telefon: 0730/608.131.
Vând Skoda OctaviaTour 1.6 benzina,unic proprietar - denouã, super întreþi-nutã, toate consu-mabilele schimbaterecent, fãrã nici undefect. Telefon:0766/632.388.Vand Seat Leon 1.6.Înmatriculatã RO; -An fabricaþie: 2003;Km: 195000; - 105CP; Benzinã; Euro4; - Aer Condiþionat;6 airbag-uri; - Gea-muri Electrice; Închi-dere centralizatã;ABS; Servodirecþie;Xenon; - Interior Re-caro; Preþ 2700Euro, negociabil. Re-laþii la telefon: 0765/312.168.
VÂNZÃRI DIVERSEVând lucernã, rela-þii la telefon: 0764/779.702; 0767/453.030.Vând bicicletã damã,giurgiuvele vopsite,cu geamuri, presãhidraulicã mase plas-tice, 2 butelii. Telefon:0767/153.551.Vând casetã direc-þie Skoda Fabia –Volkswagen per-fectã stare. 0720/538.269.Vând þiglã Jimbolia,cãpriori ºi cãrãmidãdin demolãri. Tele-fon: 0722/943.220.Vând bicicletã copiiicu 3 roþi - 60 lei ne-gociabil, cãruþ copilsport - 50 lei. Tele-fon: 0351/181.202.
Vând bicicletã copii4-5 ani – 50 lei, tele-vizor Goldstar – 100lei, 4 gropi suprapu-se Romaneºti conve-nabil, maºinã de cu-sut Ileana. Telefon.0729/977.036.Vând 100 familii al-bine, faguri – 35 lei /kg. Telefon: 0764/059.095.Vând þiglã ELPRE-CO verde – 700 buc.1,5 lei / buc. Telefon:0761/401.270.Telefon mobil EBO-DA sigilat, cutii me-talice pãstrare arma-ment cartuºe, pieseDacia noi, piei bovi-nã ºi oaie argãsite-vopsite, încãlþãmintepiele militare, combi-nã muzicalã Stereo205, calculator in-struire copii. Telefon:0735/445.339.Vând bicicletã damãsau bãrbaþi, butelii tu-rist. Telefon: 0761/676.223.Vând cort 4 persoa-ne, 2 compartimen-te ºi verandã, douãaragaze voiaj, bute-lie aragaz. Telefon:0774/801.619;0351/410.383.Vând în Iºalniþa:pompã de udat grã-dina Kama, 4 barecornier 70 cm lungide 2,80 m 1 leu/kg,douã foi tablã zinca-tã 2/1 m, drujbã elec-tricã Einºel cu lanþ re-zervã - 220 lei. Tele-fon: 0770/303.445.
Vând maºinã cusut,frigider, ºifonier, ca-napea, fotolii, scau-ne, bibliotecã, aspi-rator, masã, salteacopil. Telefon: 0770/298.240.Vând covor persan2200/1800 bine în-treþinut - 80 lei, cru-ce marmurã scrisã1200/400/100 - 80lei, sãpun de casã 5lei kg, televizor colorGrunding cu tele-comandã - 70 lei. Te-lefon: 0770/303.445.Vând TV color D-102 cm, cãruciorhandicapat, pat me-canic, schelã con-strucþii, sobã cãrãmi-dã completã, polizor2500W. Telefon:0768/083.789.Vând maºini de trico-tat Fineþea, triploc,maºinã de surfilat. Te-lefon: 0745/589.825.
Vând cãrucior dinlemn cu roate cu ºinãimitaþie, dimensiunile1x0,50 m, butelii ara-gaz voiaj 5 litri. Ne-gociabil. Telefon:0251/598.518;0748/233.140.Vând cuier mare. Te-lefon: 0742/884.839.Vând calorifer cu 11elemenþi electric nou,radiator cu 3 trepteALASCA nou. Tele-fon: 0770/687.430.Vând cãruþ sport co-pii, maºinã de spãlatAlba Lux, barcã arti-zanalã, camerãauto. Telefon: 0351/181.202; 0773/970.204.ÎNCHIRIERI OFERTE
APARTAMENT 3camere, supermo-dern, mobilat ºi uti-lat, zona LiceuluiEnergetic. Telefon:0740/991.323.
MATRIMONIALEBãrbat 70 ani cuapartament cen-tral doresc cunoº-tinþã cu o doamnãpentru cãsãtorie.Telefon: 0752/236.328.
DIVERSESingura argintãriedin Craiova, situa-tã în ValeaVlãicii(vis-a-vis de Elec-trica) unde gãsiþibijuterii lucrate ma-nual, cu argint laschimb ºi manope-ra/obiect. Telefon:0351/423.493.Caut depanator ma-ºinã de scris. Tele-fon: 0251/415.586.
PIERDERIPierdut carte deintervenþie pentrucasa de marcatDatecs MP 55 se-ria 12251450. Sedeclarã nulã.
spspspspsp rtrtrtrtrt cuvântul libertãþii / 15sâmbãtã, 18 iunie 2016
Paginã realizatã de MARIUS CÎRSTOV
CAMPIONACAMPIONACAMPIONACAMPIONACAMPIONATUL EUROPTUL EUROPTUL EUROPTUL EUROPTUL EUROPEEEEEAN – FRANÞA – EDIÞIA A 15-AAN – FRANÞA – EDIÞIA A 15-AAN – FRANÞA – EDIÞIA A 15-AAN – FRANÞA – EDIÞIA A 15-AAN – FRANÞA – EDIÞIA A 15-ALa închiderea ediþiei, în grupa E: Italia – Suedia 1-0 (Eder 88).La închiderea ediþiei, în grupa E: Italia – Suedia 1-0 (Eder 88).La închiderea ediþiei, în grupa E: Italia – Suedia 1-0 (Eder 88).La închiderea ediþiei, în grupa E: Italia – Suedia 1-0 (Eder 88).La închiderea ediþiei, în grupa E: Italia – Suedia 1-0 (Eder 88).
Dupã închiderea ediþiei, în grupa D: Cehia – Croaþia, Spania – TDupã închiderea ediþiei, în grupa D: Cehia – Croaþia, Spania – TDupã închiderea ediþiei, în grupa D: Cehia – Croaþia, Spania – TDupã închiderea ediþiei, în grupa D: Cehia – Croaþia, Spania – TDupã închiderea ediþiei, în grupa D: Cehia – Croaþia, Spania – Turcia.urcia.urcia.urcia.urcia.GRUPA A
Franþa, ROMÂNIA, Albania, Elveþia
10 iunie: Franþa – ROMÂNIA 2-1
11 iunie: Albania – Elveþia 0-1
15 iunie: ROMÂNIA – Elveþia 1-1
15 iunie: Franþa – Albania 2-0
19 iunie: Elveþia – Franþa
19 iunie: ROMÂNIA – Albania
Clasament: 1. Franþa 6p, 2. Elveþia 4p,3. ROMÂNIA 1p, 4. Elveþia 0p.
GRUPA BAnglia, Rusia, Þara G., Slovacia
11 iunie: Þara G. – Slovacia 2-1
11 iunie: Anglia – Rusia 1-1
15 iunie: Rusia – Slovacia 1-2
16 iunie: Anglia – Þara G. 2-1
20 iunie: Slovacia – Anglia
20 iunie: Rusia – Þara G.
Clasament: 1. Anglia 4p, 2. Þara G. 3p,3. Slovacia 3p, 4. Rusia 1p.
GRUPA CGermania, Ucraina, Polonia, Irlanda N.
12 iunie: Polonia – Irlanda N. 1-0
12 iunie: Germania – Ucraina 2-0
16 iunie: Ucraina – Irlanda N. 0-2
16 iunie: Germania – Polonia 0-0
21 iunie: Irlanda N. – Germania
21 iunie: Ucraina – Polonia
Clasament: 1. Germania 4p, 2. Polonia4p, 3. Irlanda N. 3p, 4. Ucraina 0p.
GRUPA DSpania, Cehia, Turcia, Croaþia
12 iunie: Turcia – Croaþia 0-1
13 iunie: Spania – Cehia 1-0
17 iunie: Cehia – Croaþia
17 iunie: Spania – Turcia
21 iunie: Croaþia – Spania
21 iunie: Cehia – Turcia
Clasement: 1-2. Croaþia, Spania 3p, 3-4. Cehia, Turcia 0p.
GRUPA EBelgia, Italia, Irlanda, Suedia
13 iunie: Irlanda – Suedia 1-1
13 iunie: Belgia – Italia 0-2
17 iunie: Italia – Suedia 1-0
18 iunie: Belgia – Irlanda
22 iunie: Suedia – Belgia
22 iunie: Italia – Irlanda
Clasament: 1. Italia 6p, 2. Irlanda 1p,3. Suedia 1p, 4. Belgia 0p.
GRUPA FPortugalia, Islanda, Austria, Ungaria
14 iunie: Austria – Ungaria 0-2
14 iunie: Portugalia – Islanda 1-1
18 iunie: Islanda – Ungaria
18 iunie: Portugalia – Austria
22 iunie: Islanda – Austria
22 iunie: Ungaria – Portugalia
Clasament: 1. Ungaria, 2-3. Islanda,Portugalia 1p, 4. Austria 0p.
Se calificã primele douã clasate dinfiecare grupã, plus cele mai bune
patru locuri 3.
GRUPA C
Derby încheiat nedecisDerby încheiat nedecisDerby încheiat nedecisDerby încheiat nedecisDerby încheiat nedecisDeznordãmânt în urma cãruia, coroborat cu o neaºteptatã
sincopã, Ucraina a devenit prima echipã eliminatã
Naþionalele Germaniei ºi Polonieiau încheiat fãrã goluri, joi searã, încapul de afiº al grupei C, rezultat înurma cãruia ambele sunt ca ºi califi-cate în optimile de finalã, dar care aºi pecetluit soarta Ucrainei. Anterior,esticii cedaserã, total neaºteptat, înfaþa Irlandei de Nord (0-2), context încare aveau nevoie de-o victorie a“Mannschaftului” pentru a nu de-veni prima echipã eliminatã de la Euro.
Revenind la derby-ul gãzduit de“Stade de France”, acesta s-a pre-zentat tacticizat, cu puþine ocazii, toa-te ivite în partea secundã – Milik (46,69), Gotze (47) ºi Ozil (69). Adam Na-
walka, selecþionerul polonez, a con-siderat rezultatul ca fiind „logic”, întimp ce Joachim Low poate rãmânemulþumit de comportarea cuplului defundaºi centrali: Hummels-Boateng,refãcut dupã multã vreme. Cu MarioGotze, în poziþia de centru-atacant,nemþii au avut dificultãþi de desface-re a unei defensive articulate cu Glikºi Pozdan, doi fundaºi centrali care l-au strãjuit impecabil pe portarul Fa-bianski. În atac, Draxler ºi Ozil au for-þat desfacerea apãrãrii poloneze, peflancuri, dar s-au vãzut mereu blo-caþi. Dupã minutul 65, Joachim Loewi-a introdus în teren pe Andre Schur-
le ºi Mario Gomez, golgeterul cam-pionatului turc la Besiktas (26 de go-luri), dar dificultãþile la construcþieale cuplului Khedira – Kroos, în faþapolonezilor Krychowiak ºi Maczin-ski, a încurcat desenul tactic al echi-
Meciurile de sâmbãtãBelgia – Irlanda
Stadion: “Nouveau de Bordeaux”, ora 16:00, Dolce Sport 1.Echipe probabile
Courtois – Ciman, Alderweireld,Vermaelen, Vertonghen – Witsel, Nain-ggolan, Fellaini – De Bruyne, Lukaku,Hazard. Selecþioner: Marc Wilmots.
Randolph – Coleman, O’Shea,Clark, Brady – McCarthy, Whelan,Hendrick – Hoolahan – Long, Wal-ters. Selecþioner: Martin O’Neill.
Arbitru: Cuneyt Cakir (Turcia).Istoric general întâlniri directe: 5 victorii Belgia, 5 remize, 3 succese Irlanda
(golaveraj 25-20).În partide oficiale: 2 victorii Belgia, 5 remize, 0 succese Irlanda (golaveraj 11-9).
Ultimul meci direct: Belgia – Irlanda 2-1, în 15 noiembrie 1997, meci din returul unuibaraj de accedere la CM 1998 (a trecut mai departe Belgia, dupã 1-1 în prima manºã).
pei germane. De partea cealaltã, Ro-bert Lewandowski a avut scurt-cir-cuitatã colaborarea cu Arkatiusz Mi-lik, de colegii sãi de la Bayern, Hum-mels ºi Boateng. Cel din urmã a ºifost desemnat omul meciului.
Cartonaºe galbene: Selezniov (40), Sidorciuk (67) / Ward (63), Dallas(87), J. Evans (90+4).
Arbitru: Pavel Kralovec (Cehia).
Cartonaºe galbene: Khedira (3), Ozil (34), Boateng (67) / Maczynski(45), Grosicki (55), Peszko (90+3).
Arbitru: Bjorn Kuipers (Olanda).
Germania 0-0 PoloniaStadion: “Stade de France” – St. Denis, spectatori: 73.648.
Neuer – Howedes, Boateng,Hummels, Hector – Kroos, Khedira– Muller, Ozil, Draxler (M. Gomez 72)– Gotze (Schurrle 66). Selecþioner:Joachim Loew.
Fabianski – Piszczek, Glik, Pazdan,Jedrzejczyk – Blaszczykowski (Kapus-tka 80), Krychowiak, Maczynski (Jo-dlowiec 76), Grosicki (Peszko 87) –Milik, Lewandowski. Adam Nawalka.
Ucraina 0-2 Irlanda de NordStadion: “Parc Olimpique Lyonnais” – Lyon, spectatori: 51.043.
Au marcat: McAuley (49), McGinn (90+6).Piatov – Fedeþki, Hacheridi, Ra-
kiþki, ªevciuc – Sidorciuk (Garmash76), Stepanenko – Iarmolenko, Ko-valenko (Zincenko 83), Konoplian-ka – Selezniov (Zozulia 72). Selecþi-oner: Mikhail Fomenko.
McGovern – Hughes, Cathcart,McAuley, J. Evans – S. Davis – Ward(McGinn 69), C. Evans (McNair90+3), Norwood, Dallas – Washing-ton (Magennis 84). Selecþioner: Mi-chael O’Neill.
Meciurile de luniRusia – Þara Galilor
Stadion: “Municipal” – Toulouse, ora 22:00, Dolce Sport 2.Echipe probabile
Akinfeev – Smolnikov, V. Berezuþ-ki, Ignaºevici, ªeenikov – Kokorin,Golovin, Gluºakov, Smolov – ªatov– Dzyuba. Selecþioner: Leonid Sluþki.
Hennessey – Gunter, Chester,Williams, Davies, Taylor – Allen, Le-dley, Ramsey – Bale, J. Williams. Se-lecþioner: Chris Coleman.
Arbitru: nestabilit pânã la închiderea ediþiei.Istoric general întâlniri directe (include ºi palmaresul Uniunii Sovietice): 5 victorii
Rusia, 3 remize, 1 succes Þara Galilor (golaveraj 12-5).În partide oficiale: 5 victorii Rusia, 2 remize, 1 succes Þara Galilor (golaveraj 12-5).Ultimul meci direct: 3-1 pentru Rusia, în deplasare, la 9 septembrie 2009, meci din
preliminariile CM din Africa de Sud (2010).
Slovacia – AngliaStadion: “Geoffroy-Guichard” – St. Etienne, ora 22:00,
Dolce Sport 1, PRO TV.Echipe probabile
Kozacik – Pekarik, Skrtel, Durica,Hubocan – Mak, Kucka, Pecovsky,Hamsik, Weiss – Duda. Selecþioner:Jan Kozac.
Hart – Walker, Smalling, Cahill,Rose – Alli, Dier, Rooney – Lallana,Vardy, Sterling, Sturridge. Selecþio-ner: Roy Hodgson.
Arbitru: nestabilit pânã la închiderea ediþiei.Istoric general întâlniri directe: 3 victorii Anglia (golaveraj 8-2).
În partide oficiale: 2 victorii Anglia (golaveraj 4-2).Ultimul meci direct: 4-0 într-un amical, disputat la Londra, în 28 martie
2009. În ultimul oficial, 2-1 în Anglia, în 11 iunie 2003 (preliminarii CE 2004).
Meciurile de duminicã, din cadrul rundei finale a grupei A,grupa României, sunt inserate pe larg în pagina 16.
Islanda – UngariaStadion: “Velodrome” – Marsilia, ora 19:00, Dolce Sport 1
Echipe probabileHalldorsson – Saevarsson, R. Sigur-
dsson, Arnason, Skulason – B. Gudmun-dsson, Gunnarson, G. Sigurdsson, B. Bjar-nason – Sigthorsson, Bodvarsson. Selecþi-oneri: Lars Lagerback, Heimir Hallgrímsson
Kiraly – Fiola, Guzmics, Lang, Kadar– Gera, Nagy – Nemeth, Kleinheisler,Dzsudzsak – Szalai. Selecþioner: BerndStorck.
Arbitru: Sergei Karasev (Rusia).Istoric general întâlniri directe: 3 victorii Islanda, 0 remize,
7 succese Ungaria (golaveraj 10-21).În partide oficiale: 3 victorii Islanda, 3 victorii Ugaria (golaveraj 10-9).
Ultimul meci direct: Victorie cu 4-0 Ungaria, într-un amical disputat în 10 august 2011.În ultimul oficial, 3-2 pentru Ungaria, în deplasare, în 4 iunie 2005 (preliminarii CE 2006).
Portugalia – AustriaStadion: “Parc des Princes” – Paris, ora 22:00, Dolce Sport 1, PRO TV.
Echipe probabileRui Patricio – Vieirinha, Pepe, R
Carvalho, Guerreiro – Quaresma, Da-nilo, Moutinho, Gomes – Nani, Ro-naldo. Selecþioner: Fernando Santos.
Almer – Klein, Prodl, Hinteregger,Fuchs – Baumgartlinger, Alaba –Harnik, Junuzovic, Arnautovic – Jan-ko. Selecþioner: Marcel Koller.
Arbitru: Nicola Rizzoli (Italia).Istoric general întâlniri directe: 2 victorii Portugalia, 5 remize, 3
succese Austria (golaveraj 11-19).În partide oficiale: 2-2-2 (golaveraj 13-6 Austria).
Ultimul meci direct: 1-1 la Viena, în 11 octormbrie 1995, în preliminariileCE din anul urmãtor.
16 / cuvântul libertãþiisâmbãtã, 18 iunie 2016
sportsportsportsportsport Paginã realizatã de COSMIN STAICU
Calculele calificãrii pentru trico-lori încep doar dacã vor învingenaþionala Albaniei, duminicã seara.Cu douã puncte, la care ar ajungeîn cazul unei remize, ºansele deaccedere în optimi sunt minuscu-le. Cu patru puncte, în schimb,Bogdan Stancu ºi compania araproape siguri de încã un meci laEuro. ªi albanezii sunt însã anco-raþi în aceastã ecuaþie a calificãrii,în cazul unei victorii putând sperapentru a juca în optimi, însã ei aravea ºi handicapul golaverajului încomparaþia cu ocupantele locuri-lor 3 din celelalte grupe. Deºi maislab cotaþi decât tricolorii, albane-zii au oferit o replicã mai solidãdecât echipa lui „Tata Puiu” înmeciurile cu Franþa ºi Elveþia. Ladebut, contra naþionalei din ÞaraCantoanelor, echipa lui De Biasi aprimit un gol în prima reprizã, iarimediat a rãmas în inferioritate,dupã eliminarea cãpitanului Cana.Chiar ºi în aceste condiþii, Albaniaa avut douã ºanse uriaºe de a ega-la, una pe final. ªi Franþa a întâm-pinat probleme în partida cu alba-nezii, gazdele având doar douãºuturi pe poartã, ambele în prelun-giri, acestea aducând ºi cele douãgoluri în poarta lui Berisha. În modnormal, Iodãnescu ar trebui sã uti-lizeze o formulã ofensivã, în cares-ar regãsi jucãtori tehnici precumStanciu, Sânmãrtean ºi Alibec, însãîn concepþia lui „Tata Puiu” ele-mentul defensiv primeazã, aºa în-cât este greu de crezut cã vom aveaparte de acest trident încã din pri-mul minut. România are ºi câþivajucãtori incerþi înaintea duelului cuAlbania, Raþ, Filip, Pintilii ºi Pre-peliþã având ceva probleme medi-cale dupã partida cu Elveþia, însãau ºanse mari sã fie recuperaþi.
Fl. Andone: „Se va jucape viaþã ºi pe moarte”
Atacantul de la Cordoba, FlorinAndone, va reveni probabil în pri-mul „11”, el prefigurând meciul deduminicã într-un interviu pentrufrf.ro: „Albania este un adversartare, a pierdut jocurile cu Elveþia
România – AlbaniaRomânia – AlbaniaRomânia – AlbaniaRomânia – AlbaniaRomânia – AlbaniaDuminicã, ora 22, Lyon, „Parc Olympique Lyonnais” (ProTV,
Dolcesport 1)România: Tãtãruºanu – Sãpunaru, Chiricheº, Grigore, St. Filip
– Pintilii, Hoban – Ad. Popa, Stanciu, B. Stancu – Fl. Andone. An-trenor: Anghel Iordãnescu. La dispoziþie: Pantilimon, Lung – Mã-þel, Raþ, Moþi, Gãman, Prepeliþã, Torje, Sânmãrtean, Chipciu,Keºeru, Alibec.
Albania: Berisha - Hysaj, Ajeti, Cana, Agolli - T. Xhaka - Lila,- Abrashi, Memushaj, Lenjani – Sadiku. Selecþioner: Giovanni deBiasi. La dispoziþie: Hoxha, Shehi – Aliji, Mavraj, Veseli, Kace,Basha, Roshi, Balaj, Cikalleshi, Gashi.
Arbitru: Pavel Kralovec (Cehia).
Clasamentul grupei AClasamentul grupei AClasamentul grupei AClasamentul grupei AClasamentul grupei A1. Franþa 2 2 0 0 4-1 6p2. Elveþia 2 1 1 0 2-1 4p3. România2 0 1 1 2-3 1p4. Albania 2 0 0 2 0-3 0p
În celãlalt meci al grupei: Franþa – Elveþia (duminicã, ora 22).
România trebuie sã câºtigeduminicã seara ultima partidãdin grupã, pentru a se calificaîn optimile Europeanului din Franþa
ºi Franþa, dar a rezistat mai multde o reprizã cu un om în minus înprimul joc, apoi a fost învinsã abiaîn ultimele minute. Nu trebuie sãne temem de albanezi, dar trebuiesã îi respectãm. Trebuie sã avemrãbdare ºi sã þinem cont cã ºi ei aunevoie de victorie. Un egal nu aju-tã pe nimeni. Va fi pe viaþã ºi pemoarte ºi vom face totul pentruvictorie”.
Golgheterul Romaniei la Euro,Bogdan Stancu, a prefaþat pen-tru site-ul UEFA meciul cu Alba-nia. „Este frumos sã faci partedin istorie, dar statisticile nu con-teazã în momentul în care obiec-tivele echipei nu sunt îndeplinite.Cunoaºtem valoarea Albaniei,ºtim cã sunt bine pregatiþi dinpunct de vedere fizic. Trebuie sãjucãm deºtept împotriva lor, pen-tru cã altfel vom avea problemesã obþinem calificarea în optimi”,a spus Stancu.
Hysaj: „Dacã jucãmca în meciul cu Franþa, batem
România”Antrenorul italian Gianni de Biasi
este optimist înaintea meciului cutricolorii: “Cred cã ne putem cali-fica, toate oportunitãþile pe care le-am ratat cu Elveþia ºi Franþa se potconcretiza în gol contra României.Noi credem în basme, nu vrem sãfim turiºti la Euro”.
ªi fundaºul lui Napoli, ElseidHysaj, este încrezãtor în victorie:“Am fãcut un mare meci cu Fran-þa, dar trebuie sã rãmânem con-centraþi, pentru cã mai avem par-tida cu România ºi o ºansã de atrece mai departe. Trebuie sã câº-tigãm ºi sã sperãm cã celelalte re-zultate ne vor fi favorabile pentrua trece mai departe. Iar pentru ovictorie cu România, trebuie sãjucãm ca în meciul cu Franþa”, aspus Hysaj, conform L’Equipe. Al-banezii nu vor putea miza pe mij-locaºul închizãtor Kukeli, suspen-dat dupã cele douã cartonaºe gal-bene acumulate, însã va revenicãpitanul Lorik Cana, eliminat înmeciul cu Elveþia.
Albanezii nu ne-au bãtutde 68 de ani
Pânã în prezent, cele douã re-prezentative s-au mai întâlnit de16 ori, bilanþul fiind net favorabiltricolorilor: 11 victorii, trei egaluriºi doar douã înfrângeri. Golave-rajul este 41-9 în favoarea noas-trã. Mai mult, singurele succeseale albanezilor în faþa românilordateazã cu aproape 70 de ani înurmã, mai precis în 1946, la Ti-rana, scor 1-0 ºi în 1948, la Bu-cureºti, tot 1-0. De atunci, Ro-mânia a înregistrat nu mai puþinde 10 victorii. Câteva dintre aces-te succese au fost destul de sus-pecte, vorbindu-se la vremea lorde un non-combat al albanezilor,de fiecare datã tricolorii avândnevoie de victorii în preliminarii.În ultimul joc direct, un amicaldisputat în urmã cui doi ani, laYverdon, în Elveþia, România adispus, scor 1-0, de Albania, golRãzvan Raþ în minutul 82. Atunci,Victor Piþurcã a folosit formula:Tãtãruºanu – Manea, Grigore,Chiricheº, Raþ – Bourceanu (C.Tãnase 64), Pintilii (Mateiu 90) –Nicoliþã (C. Matei 46), Chipciu (C.Lazãr, 64), Maxim (Fl. Tãnase83) – Marica (Rusescu 46).
Pentru albanezi, De Biasi a fo-losit echipa: Berisha – Lila, Curri,Cana, Agolli (Aliti 80) –Abrashi,Kace, Vila (Lilaj 65), Lenjani(Rama 46) – Kapllani (Gashi 46),Cikalleshi (Salihi 46).
Nu am pierdutcu Kralovec la centru
O brigadã din Cehia, cu PavelKralovec la centru, va arbitra finalanoastrã de duminicã. Kralovec are38 de ani ºi a arbitrat ultima dataromâni în luna aprilie, la un mecipierdut de Victor Piþurcã ºi Sânmãr-tean în faþa lui Al Nasr, 1-3. Sân-mãrtean a marcat atunci un gol pen-
tru Al Ittihad. În 2010, Pavel Kralo-vec a condus returul din EuropaLeague, Napoli – Steaua, când ita-lienii au câºtigat cu 1-0, graþie unuigol marcat de Cavani în minutul 90.Kralovec a mai arbitrat douã meciuriale Romaniei: 3-2 cu Ucraina si 0-0cu Belarus. Cehul va arbitra pentrua doua oarã la acest turneu final,dupã ce a fost la centru în meciulUcraina - Irlanda de Nord, 0-2.
Barajul pentru Liga a III-a
Tractorul Cetatedã primul test cu ªirineasa
Astãzi, de la ora 18, se va disputa prima manºã a barajului de promo-vare, între CS ªirineasa, campioana judeþului Vâlcea ºi Tractorul Ceta-te, câºtigãtoarea Ligii a IV-a Dolj. AJF Dolj anunþã cã pune la dispoziþiacelor interesaþi douã microbuze de 20 de locuri pentru deplasarea laªirineasa. Plecarea este prevãzutã pentru ora 15, de la stadionul Tinere-tului. Înscrierile se pot face la sediul AJF Dolj sau la telefon 0742066725.În ultimii patru ani, campioana Doljului a reuºit sã câºtige barajul pentruLiga a III-a, unde au promovat pe rând echipele: CS Apã Craiova, CSPodari, CSO Filiaºi ºi Universitatea II Craiova.
Herghelegiu ºi-a reziliatHerghelegiu ºi-a reziliatHerghelegiu ºi-a reziliatHerghelegiu ºi-a reziliatHerghelegiu ºi-a reziliatcontractul cucontractul cucontractul cucontractul cucontractul cuUniversitatea CraiovaUniversitatea CraiovaUniversitatea CraiovaUniversitatea CraiovaUniversitatea Craiova
Finalul bun de sezon al lui Andrei Herghelegiu,cu goluri marcate împotriva Botoºaniului, Iaºiuluiºi dubla cu Petrolul nu i-a impresionat pe conducã-torii Craiovei, care au decis sã-i rezilieze contractulatacantului de 23 de ani. Jucãtorul a sosit în Bãnieîn vara lui 2014 are 49 de apariþii în tricoul alb-albastru ºi 9 goluri marcate. „Herghe” este al cin-celea jucãtor care pãrãseºte lotul Craiovei în varaaceasta, dupã Iliev, Achim, Ferfelea ºi Curelea.
TTTTTricoloriiricoloriiricoloriiricoloriiricolorii, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrãcu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!TTTTTricoloriiricoloriiricoloriiricoloriiricolorii, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrãcu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!TTTTTricoloriiricoloriiricoloriiricoloriiricolorii, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrãcu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!TTTTTricoloriiricoloriiricoloriiricoloriiricolorii, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrãcu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!TTTTTricoloriiricoloriiricoloriiricoloriiricolorii, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrãcu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!TTTTTricoloriiricoloriiricoloriiricoloriiricolorii, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrãcu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!TTTTTricoloriiricoloriiricoloriiricoloriiricolorii, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrãcu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!TTTTTricoloriiricoloriiricoloriiricoloriiricolorii, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrãcu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!TTTTTricoloriiricoloriiricoloriiricoloriiricolorii, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrã, albã sau neagrãcu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!cu Albania?!
Top Related