HORMONIIHORMONIIIIII
Sistemul neuroendocrin Sistemul neuroendocrin hipotalamo-hipofizarhipotalamo-hipofizar
Hipotalamusul este “placa turnantă” Hipotalamusul este “placa turnantă” dintre SNC şi sistemul endocrin hipofizardintre SNC şi sistemul endocrin hipofizar
Hormonii hipotalamici – Hormonii hipotalamici – neurohormoniineurohormonii – – sunt sintetizaţi prioritar în neuronii sunt sintetizaţi prioritar în neuronii hipotalamici hipotalamici
1.1. neuronii magnocelulari – produc hormonii neuronii magnocelulari – produc hormonii neurohipofizari: vasopresină şi oxitocină;neurohipofizari: vasopresină şi oxitocină;
2.2. neuronii parvicelulari - produc neuronii parvicelulari - produc neurohormonii hipofizotropi: liberine şi neurohormonii hipofizotropi: liberine şi statinestatine
3.3. neuronii dopaminergici – produc dopamina.neuronii dopaminergici – produc dopamina.
Neurohormonii hipofizotropiNeurohormonii hipofizotropi
Hipotalamusul controlează Hipotalamusul controlează activitatea hipofizară prin activitatea hipofizară prin intermediul a intermediul a 2 2 tipuri de tipuri de HH::
HH activatori – liberinele (liberine- activatori – liberinele (liberine-releasing)releasing)
HH inhibitori – statinele sau inhibitori – statinele sau inhibinele (inhibiting).inhibinele (inhibiting).
Hormonii hipotalamo-Hormonii hipotalamo-hipofizarihipofizari
TRHTRH GnRHGnRH GHRHGHRH GIHGIH CRHCRH PRH PRH PIHPIH ADHADH OxOxiitocintocinaa
TSHTSH Gonadotropinele FSH & Gonadotropinele FSH &
LHLH GH GH (STH)(STH)
ACTHACTH PRLPRL
Tireoliberina (TRH)Tireoliberina (TRH) – thyreotropin-releasing hormone – – thyreotropin-releasing hormone – este un tripeptid (Glu-His-Pro) ce stimulează eliberarea de este un tripeptid (Glu-His-Pro) ce stimulează eliberarea de TSH şi secreţia prolactinei (PRL) şi gonadotropinelor.TSH şi secreţia prolactinei (PRL) şi gonadotropinelor.
Somatoliberina (GRH)Somatoliberina (GRH) – growth-releasing hormone – – growth-releasing hormone –polipeptid din 44 aminoacizi. Determină eliberarea de GH, polipeptid din 44 aminoacizi. Determină eliberarea de GH, neavând nici un efect asupra glicemiei, concentraţiei neavând nici un efect asupra glicemiei, concentraţiei somatostatinei sau a hormonilor intestinali. somatostatinei sau a hormonilor intestinali.
Corticoliberina (CRH)Corticoliberina (CRH) – corticotropin –releasing-hormone – corticotropin –releasing-hormone –format din 41 aminoacizi şi determină la nivel hipofizar –format din 41 aminoacizi şi determină la nivel hipofizar producţia de ACTH şi a altor peptide derivate din POMC.producţia de ACTH şi a altor peptide derivate din POMC.
Gonadoliberina (GnRH )Gonadoliberina (GnRH ) – gonadotropin –releasing- – gonadotropin –releasing-hormone – este un decapeptid ce stimulează secreţia FSH şi hormone – este un decapeptid ce stimulează secreţia FSH şi LH.LH.
Prolactoliberina (PRH)Prolactoliberina (PRH) – prolactin –releasing hormone – – prolactin –releasing hormone – stimulează secreţia şi eliberarea PRL din celulele lactotrofe stimulează secreţia şi eliberarea PRL din celulele lactotrofe adenohipofizare.adenohipofizare.
Somatostatina (GIH)Somatostatina (GIH) – growth hormone inhibiting – growth hormone inhibiting hormone - este un tetradecapeptid (14 aminoacizi. Are hormone - este un tetradecapeptid (14 aminoacizi. Are acţiune inhibirorie asupra secreţiei GH (STH), TSH cât şi acţiune inhibirorie asupra secreţiei GH (STH), TSH cât şi asupra insulinei, glucagonului, gastrinei, colecistochininei, asupra insulinei, glucagonului, gastrinei, colecistochininei, reninei.reninei.
Prolactostatina (PIH)Prolactostatina (PIH) –prolactin inhibiting hormone – –prolactin inhibiting hormone – dopamină ce inhibă secreţia de PRL şi TSH.dopamină ce inhibă secreţia de PRL şi TSH.
Hormonii Hormonii adenohipofizariadenohipofizari Hormonii adenohipofizari sunt Hormonii adenohipofizari sunt
secretaţi de lobul anterior al hipofizei secretaţi de lobul anterior al hipofizei (adenohipofiza) şi se referă la hormonii (adenohipofiza) şi se referă la hormonii tropi. tropi.
Rolul: Rolul: stimulează secreţia stimulează secreţia hormonilor periferici.hormonilor periferici.
Structura: Structura: sunt proteinopeptidicisunt proteinopeptidici Reglarea: Reglarea: H hipotalamusuluiH hipotalamusului prin retrocontrolprin retrocontrolMecanismul de acţiune:Mecanismul de acţiune: membrano membrano
intracelularintracelular
Hormonii adenohipofizari:Hormonii adenohipofizari: Clasificarea:Clasificarea:1.1. Famila corticotropinei:Famila corticotropinei: peptide peptide
derivate din pro-opiomelanocortină: derivate din pro-opiomelanocortină: ACTH, ACTH, ββ lipotropina, MSH, un lipotropina, MSH, un fragment N terminal, peptid de fragment N terminal, peptid de legăturălegătură
2.2. Familia H somatomamotropi:Familia H somatomamotropi: STH, STH, prolactina, lactogenul placentarprolactina, lactogenul placentar
3.3. H glicoproteici:H glicoproteici: gonadotropinele gonadotropinele (LH, FSH) şi TSH(LH, FSH) şi TSH
Famila corticotropineiFamila corticotropinei ACTHACTH – 34 AA – 34 AA Reglarea:Reglarea: corticoliberină + corticoliberină + c% mare de cortizol – negativc% mare de cortizol – negativ bioritm diurnbioritm diurn Rolul: Rolul: 1.1. controlează dezvoltarea cortexului controlează dezvoltarea cortexului
adrenalelor şi sinteza de steroiziadrenalelor şi sinteza de steroizi2.2. Activează transformarea Col în Activează transformarea Col în
pregnenalonăpregnenalonăÎn ţesuturile extrasuprarenaliene În ţesuturile extrasuprarenaliene 1.1. activează lipoliza în ţesutul adiposactivează lipoliza în ţesutul adipos2.2. Facilitează captarea Gl şi AA în muschiFacilitează captarea Gl şi AA în muschi3.3. Stimulează secreţia de insulină Stimulează secreţia de insulină
Familia H Familia H somatomamotropisomatomamotropi
STH (GH)STH (GH) – 191 AA – 191 AA Transport:Transport: circulă în plasmă unit de circulă în plasmă unit de
proteinele sale de transport- proteinele sale de transport- GH-BP şi îşi exercită efectul prin intermediul GH-BP şi îşi exercită efectul prin intermediul
somatomedinelor (SM- IGF1 şi IGF2), somatomedinelor (SM- IGF1 şi IGF2), factori de creştere de tip insulinic –IGF factori de creştere de tip insulinic –IGF (insulin-like growth factors)(insulin-like growth factors)
ROLUL: ROLUL: 1.1. Controlează creşterea postnatală, Controlează creşterea postnatală,
dezvoltarea scheletului şi ţesuturilor moidezvoltarea scheletului şi ţesuturilor moi2.2. Reglează metabolismul glucidic, lipidic şi Reglează metabolismul glucidic, lipidic şi
proteicproteic
Metabolismul proteic:Metabolismul proteic: stimulează stimulează sinteza P şi încetineşte degradarea lor- sinteza P şi încetineşte degradarea lor- anabolicanabolic
Metabolismul glucidic:Metabolismul glucidic: măreşte c% Gl măreşte c% Gl prin: micşorarea utilizării periferice a ei, prin: micşorarea utilizării periferice a ei, inhibă glicoliza şi creşte gluconeogeneza - inhibă glicoliza şi creşte gluconeogeneza - diabetogendiabetogen
Metabolismul lipidicMetabolismul lipidic – este deplasat – este deplasat spre mobilizarea Tg de rezervă, creşte spre mobilizarea Tg de rezervă, creşte lipoliza şi nivelul AG din sânge.lipoliza şi nivelul AG din sânge.
Metabolismul mineralMetabolismul mineral:: creşte retenţia creşte retenţia ionilor de Ca, P, Mgionilor de Ca, P, Mg
PATOLOGIAPATOLOGIA NanismNanism GiGiggantismantism AcromegAcromegaliealie
Creşterea excesivă Creşterea excesivă dar armonioasă în dar armonioasă în înălţime (peste 2 m) – înălţime (peste 2 m) – gigantismgigantism
Fără disproporţii Fără disproporţii scheletice cu scheletice cu dezvoltare dezvoltare corespunzătoare a corespunzătoare a ţesuturilor moiţesuturilor moi
Nanism hipofizarNanism hipofizar hiposecrehiposecreţţie de STH ie de STH îîn n
perioada copilperioada copilăărieiriei Clinic:Clinic: vîrsta taliei < vîrsta vîrsta taliei < vîrsta
cronologicăcronologică înălţime < 3DS faţă de medieînălţime < 3DS faţă de medie ritm de creştere < 3 cm pe anritm de creştere < 3 cm pe an antropometric armonios, antropometric armonios,
proporţionalproporţional dezvoltare pshicdezvoltare pshicăă normal normalăă
Se dezvoltă după închiderea Se dezvoltă după închiderea cartilajelor de creşterecartilajelor de creştere
Creşterea disproporţională a Creşterea disproporţională a oaselor (în lăţime şi grosime), a oaselor (în lăţime şi grosime), a ţesuturilor moi, a organelor ţesuturilor moi, a organelor interne, cu mâini şi picioare late, interne, cu mâini şi picioare late, arcade sprâncenoase proeminente, arcade sprâncenoase proeminente, piramida nazală masivă, mandibula piramida nazală masivă, mandibula proiectată anterior, toracele cu proiectată anterior, toracele cu aspect de dublă cocoaşă.aspect de dublă cocoaşă.
Proliferarea ţesutului conjunctiv, Proliferarea ţesutului conjunctiv, proliferarea cartilajului articularproliferarea cartilajului articular
Creşterea c% de P, Ca, sintezei de Creşterea c% de P, Ca, sintezei de proteină; AGL, cetogenezei, proteină; AGL, cetogenezei, glicemieiglicemiei
ProlactinaProlactina 199 AA199 AA Reglarea:Reglarea: hipotalamus hipotalamus Stimulatori:Stimulatori: estrogenii, contraceptivele perorale, estrogenii, contraceptivele perorale,
hipoglicemia, starea de stres, efort fizic, graviditateahipoglicemia, starea de stres, efort fizic, graviditatea Inhibitori Inhibitori – dopamina– dopamina Rolul:Rolul:1.1. Acţionează asupra glandei mamare controlând Acţionează asupra glandei mamare controlând
iniţierea şi întreţinerea lactaţiei iniţierea şi întreţinerea lactaţiei 2.2. în timpul gestaţiei – (estrogenii, progesteronul, h în timpul gestaţiei – (estrogenii, progesteronul, h
placentar somatomamotrop) – dezvoltarea sînilor şi a placentar somatomamotrop) – dezvoltarea sînilor şi a aparatului secretoraparatului secretor
3.3. După naştere – acţiune lactogenăDupă naştere – acţiune lactogenă
H hipofizari glicoproteiciH hipofizari glicoproteici Structură:Structură: au structură dimerică au structură dimerică αβαβ Subunitatea Subunitatea αα – 96 AA (este identică la – 96 AA (este identică la
toţi), cuprinde 2 unităţi oligozaharidice toţi), cuprinde 2 unităţi oligozaharidice legate de Arglegate de Arg
Subunitatea Subunitatea ββ - diferă de la un H la - diferă de la un H la altul: pentru LH şi FSH – 115AA; TSH – altul: pentru LH şi FSH – 115AA; TSH – 110 AA; cuprinde 2 unităţi 110 AA; cuprinde 2 unităţi oligozaharidice oligozaharidice
Subunitatea Subunitatea ββ – posedă activitate – posedă activitate biologică, dar capacitatea de fixare cu biologică, dar capacitatea de fixare cu R – aparţine dimerului R – aparţine dimerului αβαβ
TSHTSH Reglarea:Reglarea: hipotalamus - prin TRH hipotalamus - prin TRH
retroinhibiţie feedback (T3 şi T4)retroinhibiţie feedback (T3 şi T4)
secreţia e inhibată de secreţia e inhibată de somatostatinăsomatostatină
Mecanismul de acţiune:Mecanismul de acţiune: membrano- membrano-intracelular (AMPc) intracelular (AMPc)
Acţiuni: Acţiuni: stimulează sinteza şi secreţia T3 şi stimulează sinteza şi secreţia T3 şi
T4T4 efect trofic asupra glandei tiroideefect trofic asupra glandei tiroide
GonadotropineleGonadotropinele Controlează funcţia glandelor sexualeControlează funcţia glandelor sexuale FSH la femeie:FSH la femeie: promovează dezvoltarea promovează dezvoltarea
foliculelor ovarieni, prepară foliculul pentru foliculelor ovarieni, prepară foliculul pentru ovulaţie şi mediază eliberarea de estrogeniovulaţie şi mediază eliberarea de estrogeni
FSH la bărbaţi:FSH la bărbaţi: acţionează asupra celulelor acţionează asupra celulelor Sertoli din testicul şi induce sinteza proteinei Sertoli din testicul şi induce sinteza proteinei transportoare de testosteronă, promovează transportoare de testosteronă, promovează spermatogenezaspermatogeneza
LH – la femei:LH – la femei: promovează sinteza de estrogeni şi promovează sinteza de estrogeni şi de progesteronă, iniţiază ovulaţiade progesteronă, iniţiază ovulaţia
LH la bărbaţi:LH la bărbaţi: stimulează producţia de stimulează producţia de testosteronă de către celulele intersteţialetestosteronă de către celulele intersteţiale
H neurohipofizariH neurohipofizari1.1. VasopresinaVasopresina
2.2. OxitocinaOxitocina Structura:Structura: 9 AA şi diferă între ei prin 2 9 AA şi diferă între ei prin 2
AA (peptide bazice)AA (peptide bazice) Sinteza:Sinteza: se sintetizează în hipotalamus se sintetizează în hipotalamus
(V- în nucleul supraoptic, O – în nucleul (V- în nucleul supraoptic, O – în nucleul paraventricular sub forma unor paraventricular sub forma unor precursoriprecursori
H cu neurofizina specifică sunt H cu neurofizina specifică sunt transportaţi transportaţi în lungul axonilor şi în lungul axonilor şi depozitaţi în terminaţiile nervoase din depozitaţi în terminaţiile nervoase din neurohipofiză neurohipofiză
OxitocinaOxitocina
Stimulează secreţia, contracţia Stimulează secreţia, contracţia celulelor mioepiteliale, ce înconjoară celulelor mioepiteliale, ce înconjoară alveolele mamarealveolele mamare
Acţiune contractilă asupra Acţiune contractilă asupra musculaturii netede din utermusculaturii netede din uter
Stimulată de estrogeniStimulată de estrogeni Progesterona – inhibă receptivitatea Progesterona – inhibă receptivitatea
uterului la oxitocinăuterului la oxitocină
VasopresinaVasopresina Acţiuni:Acţiuni: antidiuretică - acţionează asupra epiteliului antidiuretică - acţionează asupra epiteliului
tubilor contorţi distali şi colectori ai tubilor contorţi distali şi colectori ai rinichilor crescînd fluxul transcelular de rinichilor crescînd fluxul transcelular de H2O din lumen în fluidul extracelular - H2O din lumen în fluidul extracelular - creşte permeabilitatea pentru apă creşte permeabilitatea pentru apă determinînd conservarea apei şi eliminarea determinînd conservarea apei şi eliminarea unei urini hiperosmotice.unei urini hiperosmotice.
intervine în producerea senzaţiei de seteintervine în producerea senzaţiei de sete diminuează secreţiile digestivediminuează secreţiile digestive scade secreţia sudoralăscade secreţia sudorală efect vasoconstrictor (în doze mari)efect vasoconstrictor (în doze mari)
În insuficienţa de vasopresină se dezvoltă În insuficienţa de vasopresină se dezvoltă afecţiunea afecţiunea diabetul insipiddiabetul insipid. .
Cauze: lezarea sistemului supraoptic Cauze: lezarea sistemului supraoptic ( traumatisme craniene, tumori, infecţii ) - ( traumatisme craniene, tumori, infecţii ) - scăderea secreţiei de vasopresină sau scăderea secreţiei de vasopresină sau hormon antidiuretic ( ADH ) hormon antidiuretic ( ADH )
se manifestă clinic prin:se manifestă clinic prin: poliurie hipoosmolară ( densitate < poliurie hipoosmolară ( densitate <
1005, osmolaritate < 280 mOsm/l ) Se 1005, osmolaritate < 280 mOsm/l ) Se elimină de la 4 pînă 10 litri de urină elimină de la 4 pînă 10 litri de urină în 24 ore. în 24 ore.
polidipsie compensatoare ( prin polidipsie compensatoare ( prin stimularea centrului setei).stimularea centrului setei).
deshidrataredeshidratare Preparatele de vasopresină lichidează Preparatele de vasopresină lichidează
simptoamele afecţiunii.simptoamele afecţiunii.
ParathormonulParathormonul –PTH –PTH (paratiroidian)(paratiroidian) StructuraStructura:: polipeptid polipeptid unicatenar-unicatenar- 84 AA 84 AA
Biosinteză: Biosinteză:
1.1. În ribosomi:În ribosomi: pre-pro-PTH (115 AA) pre-pro-PTH (115 AA)
2.2. În cisternele RE:În cisternele RE: pre-pro-PTH – 25AA---- pre-pro-PTH – 25AA---- proPTH (90AA) proPTH (90AA)
3.3. În aparatul Golgi:În aparatul Golgi: proPTH – 6 AA --- proPTH – 6 AA --- PTH (84AA)PTH (84AA)
PTH- sintetizat incontinuu şi într-un ritm PTH- sintetizat incontinuu şi într-un ritm constant, independent de c% Ca constant, independent de c% Ca extracelularextracelular
Reglarea:Reglarea: se reglează la nivelul se reglează la nivelul degradării intraglandulare, degradării intraglandulare, dependentă de c% Ca:dependentă de c% Ca:
1.1. Creşterea Ca în sânge – accelerează Creşterea Ca în sânge – accelerează degradarea PTHdegradarea PTH
2.2. micşorarea calciemiei – diminuează micşorarea calciemiei – diminuează degradarea PTH şi stimulează degradarea PTH şi stimulează eliberarea luieliberarea lui
Metabolism:Metabolism: T1/2 scurt. Degradarea T1/2 scurt. Degradarea PTH are loc în ficat.PTH are loc în ficat.
Mecanismul de acţiune:Mecanismul de acţiune: membrano- membrano-intracelular (AMPc)intracelular (AMPc)
Acţiunile PTHAcţiunile PTH creşterea c% de Ca şi micşorarea ccreşterea c% de Ca şi micşorarea c
% de P% de P Paratirina exercită acţiune asupra Paratirina exercită acţiune asupra
metabolismului fosfo-calcic prin metabolismului fosfo-calcic prin intermediul vitaminei D.intermediul vitaminei D.
Ţesuturi ţintă:Ţesuturi ţintă:
1.1. Ţesutul ososŢesutul osos
2.2. RinichiulRinichiul
3.3. intestinulintestinul
În os:În os: PTH acţionează asupra diferenţierii şi PTH acţionează asupra diferenţierii şi activităţii osteoblaştilor, osteoclaştilor şi activităţii osteoblaştilor, osteoclaştilor şi osteocitelor avînd ca rezultat:osteocitelor avînd ca rezultat:
1.1. resorbţia osului, resorbţia osului,
2.2. degradarea matricei organicedegradarea matricei organice
3.3. solubilizarea substanţei mineralesolubilizarea substanţei minerale
eliberarea Ca şi P în fluidul eliberarea Ca şi P în fluidul extracelularextracelular
La nivel renal:La nivel renal:
1.1. creşte reabsorbţia Ca (100%), Mg creşte reabsorbţia Ca (100%), Mg
2.2. inhibă reabsorbţia ionilor fosfat; K, HCOinhibă reabsorbţia ionilor fosfat; K, HCO33
3.3. Micşorează excreţia H; NH4Micşorează excreţia H; NH4
hipercalciemie, hipofosfatemie, hipercalciemie, hipofosfatemie, hiperfosfaturiehiperfosfaturie
În intestin: În intestin: PTH PTH promovează promovează absorbţia Ca absorbţia Ca indirect: indirect:
prin stimularea prin stimularea
11αα-hidroxilazei -hidroxilazei renale care renale care transformă 25-transformă 25-hidroxi D3 hidroxi D3 inactiv în 1,25 inactiv în 1,25 dihidroxi D3 dihidroxi D3 activactiv
Tulburările funcţiei glandelor paratiroide.
Hipofuncţia (hipoparatiroidismul)Hipofuncţia (hipoparatiroidismul) se se manifestă prin:manifestă prin:
1. excitabilitate crescută a sistemului 1. excitabilitate crescută a sistemului neuromuscular (neuromuscular (convulsii musculareconvulsii musculare). Cauza ). Cauza este conţinutul scăzut de Ca2+ în sînge şi este conţinutul scăzut de Ca2+ în sînge şi lichidul intercelular. lichidul intercelular.
2. Conţinutul scăzut de Ca2+ în mediul 2. Conţinutul scăzut de Ca2+ în mediul extracelular facilitează depolarizarea extracelular facilitează depolarizarea membranelor, provocată de curentul de Na+ membranelor, provocată de curentul de Na+ îndreptat spre interiorul celulei şi măreşte îndreptat spre interiorul celulei şi măreşte excitabilitatea celulelor nervoase şi excitabilitatea celulelor nervoase şi musculare.musculare.
3. Aceste efecte pot fi înlăturate prin 3. Aceste efecte pot fi înlăturate prin administrarea Ca2+, paratirinei şi vitaminei administrarea Ca2+, paratirinei şi vitaminei D.D.
Hiperfuncţia (hiperparatiroidismul)Hiperfuncţia (hiperparatiroidismul) apare în cazul sintezei ridicate de paratirină sau apare în cazul sintezei ridicate de paratirină sau
în cazul utilizării îndelungate incorecte a în cazul utilizării îndelungate incorecte a preparatului de paratirină. preparatului de paratirină.
PrimarăPrimară –determinată de adenom sau hiperplazie –determinată de adenom sau hiperplazie
SecundarăSecundară – sd malabsorbţiei – ca o reacţie – sd malabsorbţiei – ca o reacţie compensatoare în hipocalcemia de lungă durată, compensatoare în hipocalcemia de lungă durată, provocată de tulburarea proceselor de absorbţie provocată de tulburarea proceselor de absorbţie – c% de Ca – normală sau scăzută, pe cînd a P – – c% de Ca – normală sau scăzută, pe cînd a P – crescut (forma renală) sau scăzut în forma crescut (forma renală) sau scăzut în forma intestinalăintestinală
are loc mobilizarea masivă a are loc mobilizarea masivă a depozitelor endogene de Ca din oase depozitelor endogene de Ca din oase pînă la resorbţia unor zone osoase - pînă la resorbţia unor zone osoase - uşor apar fracturi spontane ale uşor apar fracturi spontane ale oaselor (dureri, fracturi, deformări oaselor (dureri, fracturi, deformări osoase). osoase).
În sînge creşte C% Ca2+ şi fosfaţilor. În sînge creşte C% Ca2+ şi fosfaţilor. Calciu se depune în organele interne Calciu se depune în organele interne
şi ţesuturi ceea ce duce la şi ţesuturi ceea ce duce la calcifierea calcifierea vaselorvaselor, rinichilor - , rinichilor - nefrolitiazanefrolitiaza şi mai şi mai rar rar nefrocalcinozănefrocalcinoză
CalcitoninaCalcitonina Produsă de celulele C adiacente celulelor Produsă de celulele C adiacente celulelor
foliculare ale tiroideifoliculare ale tiroidei StructuraStructura: polipeptid din 32 AA: polipeptid din 32 AA T1/2T1/2- 5 minute- 5 minute ReglareaReglarea - stimulatori ai secreţiei de calcitonină: - stimulatori ai secreţiei de calcitonină: 1.1. creşterea c% de Ca în sânge mai mult de creşterea c% de Ca în sânge mai mult de
2,5mmol/l2,5mmol/l2.2. Catecolaminele (R – Catecolaminele (R – ββ adrenergici) adrenergici)3.3. GastrinaGastrina4.4. ColecistochininaColecistochinina5.5. glucagonul glucagonul
CalcitoninaCalcitonina Efectul biologicEfectul biologic: micşorarea nivelului de : micşorarea nivelului de
Ca şi P în sîngeCa şi P în sînge La nivelul osului:La nivelul osului:1.1. inhibă resorbţia osoasă inhibă resorbţia osoasă 2.2. favorizează translocarea fosfatului din favorizează translocarea fosfatului din
lichidul extracelular în fluidul periosteal şi lichidul extracelular în fluidul periosteal şi în celulele osoaseîn celulele osoase
CTCT stimulează formarea de os prin: stimulează formarea de os prin: creşterea absorbţiei de calciucreşterea absorbţiei de calciu depunere de calciu în osdepunere de calciu în os reducerea mobilizării calciului reducerea mobilizării calciului
Efectele renaleEfectele renale: : 1.efect nul sau redus1.efect nul sau redus 2. în doze farmacologice, creşte 2. în doze farmacologice, creşte
eliminarea de Ca, P, Na, K, uraţieliminarea de Ca, P, Na, K, uraţi 3. În doze fiziologice, scade excreţia 3. În doze fiziologice, scade excreţia
de Ca şi oxiprolinăde Ca şi oxiprolină Efectele asupra tractului Efectele asupra tractului
gastrointestinalgastrointestinal: : în doze mari creşte absorbţia de Caîn doze mari creşte absorbţia de Ca în doze mici, scade absorbţia de Caîn doze mici, scade absorbţia de Ca
Tulburările secreţiei de CTTulburările secreţiei de CT
Hipercalcitoninemii: Hipercalcitoninemii: fiziologică: creşteri moderate şi fiziologică: creşteri moderate şi
tranzitorii în sarcină, lactaţie.tranzitorii în sarcină, lactaţie. patologică: creşterea excesivă a CT patologică: creşterea excesivă a CT
în carcinomul medular tiroidianîn carcinomul medular tiroidian Hipocalcitoninemiile:Hipocalcitoninemiile:
osteoporozele postmenopauzale.osteoporozele postmenopauzale.
Hormonii tiroidieniHormonii tiroidieni
Sunt Sunt derivaţi ai derivaţi ai AA:AA:
1.1. T3- T3- triiodtironinatriiodtironina
2.2. T4- tiroxina, T4- tiroxina, tetraiodtironitetraiodtironinana
Etapele sintezeiEtapele sintezei
1.1. Biosinteza tireoglobulineiBiosinteza tireoglobulinei – glicoproteină – glicoproteină (10%-glucide +5900AA – 110 Tyr) (10%-glucide +5900AA – 110 Tyr) compusă din 4 subunităţi, codificate de compusă din 4 subunităţi, codificate de diverse ARNm.diverse ARNm.
La toate etapele sintezei, pînă la secreţie La toate etapele sintezei, pînă la secreţie –are loc glicozilarea TG – necesară pentru –are loc glicozilarea TG – necesară pentru formarea structurii terţiale şi cuaternare formarea structurii terţiale şi cuaternare a Tg. a Tg.
După sinteză catenele se împachetează şi După sinteză catenele se împachetează şi secretate în coloid. secretate în coloid.
SintezaSinteza
2. captarea ionilor de iodură din plasmă 2. captarea ionilor de iodură din plasmă I pătrunde în organism sub formă de ioni I pătrunde în organism sub formă de ioni
de iodură (alimente, apă, sare de bucătărie)de iodură (alimente, apă, sare de bucătărie) Captarea din plasmă se realizează prin 2 Captarea din plasmă se realizează prin 2
mecanisme active energodependente:mecanisme active energodependente:
1.1. E situat pe membrana capilară, captează I E situat pe membrana capilară, captează I din plasmă şi îl transferă în citozolul celulei din plasmă şi îl transferă în citozolul celulei tiroidienetiroidiene
2.2. E situat pe membrana apicală, transferă I E situat pe membrana apicală, transferă I în spaţiul coloidalîn spaţiul coloidal
3. Organificarea iodului:3. Organificarea iodului:
Constă în oxidarea iodului Constă în oxidarea iodului ( tireoperoxidazei) şi iodurarea unor ( tireoperoxidazei) şi iodurarea unor resturi tirozil din tireoglobulinăresturi tirozil din tireoglobulină
- + +- + +I +HI +H22OO22 +2H-------I +2H +2H-------I +2H22OO22
Prin iodurarea resturilor de tirozil se obţin Prin iodurarea resturilor de tirozil se obţin mono- sau diiod- tirozinemono- sau diiod- tirozine (MIT sau DIT)(MIT sau DIT)
4. Condensarea resturilor de MIT şi DIT cu 4. Condensarea resturilor de MIT şi DIT cu formarea de T3 şi T4 (părţi componente a formarea de T3 şi T4 (părţi componente a tireoglobulinei)tireoglobulinei)
MIT+DIT=T3MIT+DIT=T3
DIT+DIT=T4DIT+DIT=T4
5. Secreţia lui T3 şi T4 în sânge: 5. Secreţia lui T3 şi T4 în sânge:
Are loc prin endocitoza picăturilor de coloid în Are loc prin endocitoza picăturilor de coloid în membrana apicală (internalizarea TG), membrana apicală (internalizarea TG), fuziunea picăturilor cu lisosomii şi hidroliza fuziunea picăturilor cu lisosomii şi hidroliza TG – cu eliminarea T3 şi T4 în sânge. TG – cu eliminarea T3 şi T4 în sânge.
Transportul:Transportul: A. Legaţi de proteine:A. Legaţi de proteine:
1.1. Globulina tiroxinoliantă – 75%Globulina tiroxinoliantă – 75%
2.2. Prealbumina -15%Prealbumina -15%
3.3. Albumina – 10%Albumina – 10% B. liberi:B. liberi: FT3 – 0,3%; FT4- 0,03% FT3 – 0,3%; FT4- 0,03% T1/2 T3T1/2 T3= 2 zile= 2 zile T1/2 T4T1/2 T4 = 6-7 zile = 6-7 zile
Biosinteza şi secreţia Biosinteza şi secreţia hormonilor tiroidieni.hormonilor tiroidieni.
Se realizează în cîteva etape:
1.Sinteza Tireoglobulinei2. Caprtarea Ionilor de iodură din plasmă3.Organificarea Iodului
4. Iodurarea resturilor de Tir5.Condensarea cu formarea Iodtironinelor6.Secreţia prin
endocitoză
7.Hidroliza tireoglobulinei
Membrana bazală
2900AA-110 Tir
Reglarea secreţieiReglarea secreţiei
Axul hipotalamo-hipofizar – TSHAxul hipotalamo-hipofizar – TSH mecanism de autoreglare mecanism de autoreglare
(autocontrol)(autocontrol) – la deficit de I, creşte – la deficit de I, creşte captarea I din plasmă şi secretă mai captarea I din plasmă şi secretă mai mult T3mult T3
Mecanism intratiroidicMecanism intratiroidic::
Surplusul de iodură inhibă sinteza şi Surplusul de iodură inhibă sinteza şi secreţia H tiroidieni (efectul Wolff-secreţia H tiroidieni (efectul Wolff-Chaikoff)Chaikoff)
Mecanismul de acţiune:Mecanismul de acţiune: citozolic şi citozolic şi membrano-intracelulat (AMPc)membrano-intracelulat (AMPc)
Mecanismul TMecanismul T33 şi T şi T44
Celulele ţintă se află Celulele ţintă se află În toate organele – prioritar În toate organele – prioritar
înîn Receptorii pentru T3 şi T4 Receptorii pentru T3 şi T4
se găsesc în nucleuse găsesc în nucleu Deci mecanismul este Deci mecanismul este
cirozolic nuclear- cirozolic nuclear- facilitează transcripţia facilitează transcripţia ARNm pentru un şir de ARNm pentru un şir de enzime: Naenzime: Na++KK++ATP azei, ATP azei, (utilizează 45% de E), (utilizează 45% de E), GlicerolfosfatDH, malic GlicerolfosfatDH, malic enzima, enzima,
Acţiunile biologiceAcţiunile biologice La nivel nuclear – produc creşterea sintezei La nivel nuclear – produc creşterea sintezei
de ARN m – sinteza de proteine - de ARN m – sinteza de proteine - stimulează creşterea şi diferenţierea stimulează creşterea şi diferenţierea celularăcelulară
La nivelul membranei plasmatice –La nivelul membranei plasmatice –stimulează Na-K-ATP-azastimulează Na-K-ATP-aza
Activează Activează enzimele de O/R din mitocondrii, enzimele de O/R din mitocondrii, cresc numărul de mitocondrii, cresc în cresc numărul de mitocondrii, cresc în dimensiuni cristeledimensiuni cristele
Controlul metabolismului oxidativ, Controlul metabolismului oxidativ, proceselor de ardere prin care se obţin ATP proceselor de ardere prin care se obţin ATP şi căldură – şi căldură – acţiune calorigenăacţiune calorigenă
Creşte viteza metabolismului bazalCreşte viteza metabolismului bazal::a.a. Diminuează rezervele energetice lipidice şi Diminuează rezervele energetice lipidice şi
glucidice- măresc lipoliza în ţesutul adipos glucidice- măresc lipoliza în ţesutul adipos şi glicogenoliza în ficatşi glicogenoliza în ficat
b.b. Intensifică catabolismul proteinelorIntensifică catabolismul proteinelor
Variaţii patologiceVariaţii patologice
Producerea h tiroidieni în exces - Producerea h tiroidieni în exces - hipertireoidiilehipertireoidiile
Deficitul secreţiei h Deficitul secreţiei h tiroidieni – tiroidieni – hipotireoidiilehipotireoidiile
Deficitul congenital Deficitul congenital de HT de HT - cretinism- cretinism
Deficitul secreţiei Deficitul secreţiei HT la adulţi - HT la adulţi - mixidemmixidem
HipertireoidiileHipertireoidiile HT în exces determină:HT în exces determină: Metabolismul proteicMetabolismul proteic: intensifică : intensifică
catabolismul proteinelor (BA negativ) catabolismul proteinelor (BA negativ) Metabolismul lipidic:Metabolismul lipidic: intensifică lipoliza – intensifică lipoliza –
mobilizarea depozitelor adipoase – creşte mobilizarea depozitelor adipoase – creşte c% de AGL şi scade nivelul Col ( creşte c% de AGL şi scade nivelul Col ( creşte metabolizarea şi eliminarea lui biliară).metabolizarea şi eliminarea lui biliară).
Metabolismul glucidic:Metabolismul glucidic:1.se accelerează răspunsul glicogenolitic la 1.se accelerează răspunsul glicogenolitic la
catecolamine – creşte glicogenoliza şi catecolamine – creşte glicogenoliza şi gluconeogeneza –gluconeogeneza – scăderea toleranţei la scăderea toleranţei la glucoză – hiperglicemiaglucoză – hiperglicemia
2. Accelerează metabolizarea insulinei2. Accelerează metabolizarea insulinei3. Scade sensibilitatea tisulară la insulina 3. Scade sensibilitatea tisulară la insulina
exogenăexogenă
HipertireoidiileHipertireoidiile H tiroidieni în exces:H tiroidieni în exces: scăderea în greutate - scăderea în greutate - intensifică lipoliza – intensifică lipoliza –
mobilizarea depozitelor adipoase mobilizarea depozitelor adipoase atrofia muscularăatrofia musculară - intensificarea - intensificarea
catabolismului proteinelor (BA negativ) – catabolismului proteinelor (BA negativ) – apare incapacitatea muşchiului de a apare incapacitatea muşchiului de a fosforila creatina, eliberarea E lisosomale fosforila creatina, eliberarea E lisosomale musculare. Defectul de fosforilare explică musculare. Defectul de fosforilare explică slăbiciunea şi oboseala muscularăslăbiciunea şi oboseala musculară
Modificările tegumentelor, pielii: Modificările tegumentelor, pielii: pielea – pielea – catifelată, caldă, transpiratăcatifelată, caldă, transpirată (datorată (datorată vasodilataţiei cutanate şi termogenezei vasodilataţiei cutanate şi termogenezei indusă de HT).indusă de HT).
creşte t corpului - creşte t corpului - decuplarea FO decuplarea FO Exoftalm – Exoftalm – hipertrofia şi deformarea hipertrofia şi deformarea
muşchilor extraoculari muşchilor extraoculari
HipertireoidiileHipertireoidiile Modificări la nivelul cordului: Modificări la nivelul cordului: tahicardia, tahicardia,
creşte debitul cardiac ( dar cu eficienţă creşte debitul cardiac ( dar cu eficienţă scăzură faţă de necesarul de O al ţesuturilor), scăzură faţă de necesarul de O al ţesuturilor), scăderea forţei de contracţie a miocardului - scăderea forţei de contracţie a miocardului - în exces HT au acţiune cardiostimulatoare în exces HT au acţiune cardiostimulatoare directă:cresc AMPc în miocard, cresc nr R directă:cresc AMPc în miocard, cresc nr R cardiaci cardiaci ββ adrenergici, inhibă MOA ţ cardiac – adrenergici, inhibă MOA ţ cardiac – în rezultat creşte sensibilitatea ţesutului la în rezultat creşte sensibilitatea ţesutului la catecolamine catecolamine
Modificările digestive: Modificările digestive: mărirea apetituluimărirea apetitului (creşterea consumului de O2 şi decuplării FO) (creşterea consumului de O2 şi decuplării FO) şi şi hipermotilitatea gastrointestinalăhipermotilitatea gastrointestinală (creşterii (creşterii tonusului sistemic vegetativ parasimpatic) tonusului sistemic vegetativ parasimpatic)
Modificări ale SNC: Modificări ale SNC: labilitate emoţională, labilitate emoţională, nervozitate, hiperchinezie, tremor fin al nervozitate, hiperchinezie, tremor fin al extremităţilor - extremităţilor - determinate de creşterea determinate de creşterea sensibilităţii ţesutului nervos la catecolaminesensibilităţii ţesutului nervos la catecolamine
HipertireoidiileHipertireoidiile Modificările sistemului hematopoetic:Modificările sistemului hematopoetic: cresc masa de cresc masa de
hematii hematii (accelerează disocierea O din HbO2 prin (accelerează disocierea O din HbO2 prin creşterea c% de 2,3 difosfoglicerat şi scade creşterea c% de 2,3 difosfoglicerat şi scade activitatea pompei de sodiu din eritrocite)activitatea pompei de sodiu din eritrocite). Scad . Scad numărul leucocitelor prin scăderea neutrofilelornumărul leucocitelor prin scăderea neutrofilelor
Funcţia de reproducere: Funcţia de reproducere: HT determină creşterea c% HT determină creşterea c% plasmatice a globulinelor ce transportă H sexuali plasmatice a globulinelor ce transportă H sexuali (testosteronul şi estrogenilor) – (testosteronul şi estrogenilor) – creşte nivelul seric creşte nivelul seric al estrogenilor legaţi, dar creşte şi c% estrogenilor al estrogenilor legaţi, dar creşte şi c% estrogenilor liberiliberi ca urmare a măririi conversiei testosteronului ca urmare a măririi conversiei testosteronului în estradiol şi a androstendionului în estronă .în estradiol şi a androstendionului în estronă .
Se observă şi răspuns crescut al gonadotropinelor la Se observă şi răspuns crescut al gonadotropinelor la stimularea cu gonadoliberină - stimularea cu gonadoliberină - creşte LH şi FSH creşte LH şi FSH plasmatic. În consecinţă: cicluri anovulatorii şi plasmatic. În consecinţă: cicluri anovulatorii şi creşterea infertilităţii creşterea infertilităţii
LABORATOR: T3, T4 – măriţi; TSH- micşoratLABORATOR: T3, T4 – măriţi; TSH- micşorat
Cea mai folosită clasificare a etiologiei Cea mai folosită clasificare a etiologiei hipotiroidismului este aceea în funcţie de hipotiroidismului este aceea în funcţie de „etajul” afectat din axul hipotalamo-„etajul” afectat din axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian, anume:hipofizo-tiroidian, anume:
- hipotiroidism primar în afecţiuni ale - hipotiroidism primar în afecţiuni ale tiroidei;tiroidei;
- hipotiroidismul secundar în afecţiuni ale - hipotiroidismul secundar în afecţiuni ale hipofizei;hipofizei;
- hipotiroidism terţiar în afecţiuni ale - hipotiroidism terţiar în afecţiuni ale hipotalamusului;hipotalamusului;
- hipotiroidism prin rezistenţă periferică la - hipotiroidism prin rezistenţă periferică la acţiunea hormonilor tiroidieni.acţiunea hormonilor tiroidieni.
CretinismCretinism Deficitul congenital de HT determină:Deficitul congenital de HT determină: Întîrzierea apariţiei nucleelor epifizare de Întîrzierea apariţiei nucleelor epifizare de
osificare, nediferenţierea osoasă – osificare, nediferenţierea osoasă – creşterea liniară încetinită, membrele creşterea liniară încetinită, membrele disproporţionat de scurte faţă de trunchi disproporţionat de scurte faţă de trunchi şi capul mare.şi capul mare.
reţinerea dezvoltării psihice -reţinerea dezvoltării psihice - caracter caracter infantil al creierului, hipoplazia infantil al creierului, hipoplazia neuronilor, întîrzierea mielinizării şi neuronilor, întîrzierea mielinizării şi reducerea vascularizaţiei.reducerea vascularizaţiei.
În normăÎn normă timp de 48 ore după naştere timp de 48 ore după naştere TSH scade până la normă; TSH scade până la normă; în cretinismîn cretinism – – rămîne în c% marirămîne în c% mari
HipotireoidiileHipotireoidiile Edem mucinos cu infiltraţia tegumentelorEdem mucinos cu infiltraţia tegumentelor – –
acumularea mucopolizaharidelor, acidului acumularea mucopolizaharidelor, acidului hialuronic şi condroitinsulfatului B în dermhialuronic şi condroitinsulfatului B în derm
Creştere în greutate-Creştere în greutate- infiltratul cu infiltratul cu mucopolizaharide din ţesut determină mucopolizaharide din ţesut determină retenţie de lichide şi aspectul infiltrat al retenţie de lichide şi aspectul infiltrat al bolnavuluibolnavului
Tegumente reciTegumente reci (vasoconstricţia cutanată, (vasoconstricţia cutanată, scăderea fluxului sanguin şi consumului de scăderea fluxului sanguin şi consumului de O2), O2), uscate, descuamarea accelerată a pielii uscate, descuamarea accelerată a pielii şi hipercheratozăşi hipercheratoză (reducerea secreţiei (reducerea secreţiei glandelor sudoripare şi sebacee), glandelor sudoripare şi sebacee), de o de o culoare palid-carotenicăculoare palid-carotenică (lipsa transformării (lipsa transformării carotenului în vitamina A). carotenului în vitamina A).
HipotireoidiileHipotireoidiile BradicardieBradicardie – deficitul de HT determină şi – deficitul de HT determină şi
micşorarea numărului de R micşorarea numărului de R ββ ai miocardului – ai miocardului – secundar scade debitul cardiac şi a alurii secundar scade debitul cardiac şi a alurii ventriculareventriculare
Din partea SNC: Din partea SNC: scade capacitatea intelectuală, scade capacitatea intelectuală, diminuă memoria recentă, apar defecte de diminuă memoria recentă, apar defecte de vorbire, predomină somnolenţa şi letargia.vorbire, predomină somnolenţa şi letargia.
Aparatul reproducător: suferă o involuţie a Aparatul reproducător: suferă o involuţie a caracterelor sexuale primare şi secundare: caracterelor sexuale primare şi secundare: atrofie atrofie testiculară, atrofie utero-ovariană, mucoasă testiculară, atrofie utero-ovariană, mucoasă vaginală uscată – scăderea libidoului, impotenţă, vaginală uscată – scăderea libidoului, impotenţă, oligospermie, tulburări menstruale, avorturi oligospermie, tulburări menstruale, avorturi frecvente.frecvente.
HipotireoidiileHipotireoidiile Metabolismul lipidic:Metabolismul lipidic: creşte nivelul seric creşte nivelul seric
al Tg, Col, LDL; pe cînd c% AGL nu se al Tg, Col, LDL; pe cînd c% AGL nu se modifică sau puţin scăzută.modifică sau puţin scăzută.
Sinteza şi metabolizarea proteinelorSinteza şi metabolizarea proteinelor sunt sunt încetinite încetinite
Scade rata absorbţiei Scade rata absorbţiei glucozei glucozei din din intestin şi e împedicată intrarea Gl în intestin şi e împedicată intrarea Gl în ţesuturi; degradarea insulinei este ţesuturi; degradarea insulinei este încetinităîncetinită LABORATOR: T3, T4 – micşoraţi; TSH- măritLABORATOR: T3, T4 – micşoraţi; TSH- mărit
PancreasulPancreasul
Numele Numele celulelorcelulelor
ProductProductuull
% % din nr din nr de celulede celule
RolulRolul
Celule Celule betabeta
InsulinInsulina si a si amilinaamilina
50-80%50-80% Scad c% Scad c% GlGl
Celule Celule alfaalfa
GlucagonGlucagon 15-25%15-25% cresccresc c% c% GlGl
Celule Celule deltadelta
SomatostSomatostatinatinaa
3-10%3-10% Inhiba Inhiba secreţia de secreţia de I,G, STH, I,G, STH, HCHCll, , gastrinăgastrină
Celule PPCelule PP PolipeptidPolipeptidulul pancreatipancreaticc
1%1% Cresc Cresc secreţia de secreţia de I, pepsină, I, pepsină, HCHCll
InsulinaInsulina
Structura: Structura: 51 AA51 AA
Lanţul A- Lanţul A-
21 AA21 AA Lanţul B – Lanţul B –
30 AA30 AA
C peptideProinsulinInsulinaMW
O endopeptidază Ca2+-dependentă
Lanţul A
PC2(PC3)
PC3Lanţul B
1- Insulina se sintetizează în formă inactivă - preproinsulină
2- În RE «signalele peptidazelor» clivează preproinsulina pînă la proinsulină (86 AA).
3- Proinsulina este transferată spre aparatul Golgi. sub acţiunea endo – şi carboxipeptidazei proinsulina trece în insulină şi peptidul C.
Peptidul C se găseşte în sînge în cantităţi echimolare cu insulina (alcătuit din 31 AA)
Peptidul C scade odată cu scăderea I circulante şi creşte în timpul perioadelor de remisiune a diabetului.
BiosintezaBiosinteza
GIP:peptidul gastro-intestinal/ acţiune anticipată
Celulele beta
secreţia de insulină
GastrinaGIPSecretina
GlucagonCelulele alfa
Glicemia
AA (Arg, Liz)
SomatostatinaCelulele delta
–
–
Adrenalina plasmatică
Activitate parasimpatică
Activitate simpatică
–
glicemia
–
Stimulare/ inhibiţie de secreţieRReglarea secreţiei eglarea secreţiei hormonilor pancreaticihormonilor pancreatici..
MMetabolismetabolismulul Insulin Insulineiei SeSe se secretcretăă in in circulacirculaţţiiaa portal portalăă 50% 50% sese degrad degradeeaazăză îîn n ficatficat 50% 50% sese degrada degradazăză îîn n alte ţealte ţesusuturi şituri şi rinichirinichi Pătrunde în celulele pentru Pătrunde în celulele pentru degradadegradarea rea
eenznziimaticmatică prin ă prin endocendocitoză itoză mediatmediată ă ddee receptorreceptorii
T1/2T1/2: 3 - 5 min.: 3 - 5 min. CirculCirculă că caa monomemonomer liberr liber
MMecanismecanismul deul de ac acţţiiuunnee al al InsulinInsulineiei::
R a– suprafaţa externă:
subunitatea conţine situsul de fixare pentru insulină
subunitatea posedă activitate tirozin kinazică
membranmembranaa citocitoplasmaplasmaticătică
SSemnalul transmis de către Remnalul transmis de către R InsulinInsulinicic
POPO44
IRS-1 IRS-1 + ATP+ ATP IRS-1IRS-1POPO44
Insulina se fixează la subunitate şi activează domeniul protein kinazic al subunităţii
InsulinInsulin
autofosforilarea subunităţii
GLUT4
GLUT4
Cascadă de fosforilări ale altor substrate
activitatea Tyr kinazică
Răspunsul biologic – a.activarea inositol 3-P; b.↓c% AMPc (activează PDE)c.Activarea unor factori de transcriere
Translocarea transportorului de Glucoză spre membrana citoplasmatică
Metabolic Metabolic şişi mitogenic mitogenic Reglarea transportului şi metabolismului
de glucoză Reglarea metabolismului de lipide Reglarea transcripţiei de alte gene
EffectEffecteleele insulin insulineiei: molecular : molecular şişi celularcelular
DIABETUL ZAHARATDefiniţie
Diabetul zaharat este un sindrom metabolic caracterizat prin hiperglicemie cronică determinată de scăderea absolută sau relativă (insulinorezistenţă) a secreţiei de insulină .
În paralel cu tulburările metabolismului glucidic apar şi perturbări ale metabolismului protidic, lipidic şi hidroelectrolitic.
Alterările Alterările metabolismului glucidicmetabolismului glucidic
hiperglicemia:hiperglicemia:
a. Micşorarea transportului de a. Micşorarea transportului de glucoză în ţesuturiglucoză în ţesuturi
b. Mărirea gluconeogenezeib. Mărirea gluconeogenezei
c. Activarea glicogenolizei şi c. Activarea glicogenolizei şi inhibarea glicogenezeiinhibarea glicogenezei
Glucozuria – micşorarea Glucozuria – micşorarea reabsorbţiei Glreabsorbţiei Gl
Alterările Alterările metabolismului lipidic:metabolismului lipidic:
Lipogeneza inhibată (lipsa Lipogeneza inhibată (lipsa NADPH+H)NADPH+H)
Lipoliza activatăLipoliza activată Sporeşte Sporeşte ββ oxidarea AGL – oxidarea AGL –
supraproducţie de Acetil-CoA – supraproducţie de Acetil-CoA – cetogeneză şi sintezei de Colcetogeneză şi sintezei de Col
Alterările Alterările metabolismului proteic:metabolismului proteic: Scăderea pătrunderii AA în ţesutul Scăderea pătrunderii AA în ţesutul
muscular şi creşterea captării lor în muscular şi creşterea captării lor în ficatficat
Micşorarea sintezei de proteine ( CPP)Micşorarea sintezei de proteine ( CPP) Creşterea catabolismului protreicCreşterea catabolismului protreic Metabolizarea AA prin DO –cu Metabolizarea AA prin DO –cu
formarea de cetoacizi (piruvat) – formarea de cetoacizi (piruvat) – gluconeogenezeigluconeogenezei
Creşterea ureogenezei – mărirea c% de Creşterea ureogenezei – mărirea c% de ureeuree
Glicarea proteinelorGlicarea proteinelor
DDeficieneficienţa ţa de de IInsulinnsulină duce la:ă duce la: HHiiperglpergliicemicemiee Se activeazăSe activează lipol lipoliza- creşte nivelul AGL; iza- creşte nivelul AGL;
Tg, VLDL, Tg, VLDL, LDL; decre LDL; decreşteşte HDL HDL Cetoacidoză - creşte Cetoacidoză - creşte conversiconversia AG la corpi a AG la corpi
cetonicicetonici ( (acetonă, a.acetonă, a.acetoacetic acetoacetic şişi --hhiidroxdroxiibutbutiiric)ric)
Glicarea proteinelor – Hb A1C Glicarea proteinelor – Hb A1C DDiureiurezaza oosmoticsmoticăă,, plasma hplasma hiiperosmolaritperosmolaritateate, , dehdehiidradrataretare, h, hiipovolemia, polpovolemia, poliidipsiadipsia DepleDepleţia deţia de K K++ intracelular intracelular şi circularşi circular
Peptid din 29 AA (PM= 3450 da)
2- Glucagonul : hormon hiperglicemiant
50% din glucagon este degradat în ficat.
T1/2= 3 min
Sinteza glucagonului
Signal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOH
PREPROGLUCAGON (160 aa)
GRPP
Celulele
+ IPGlucagonGRPP IPGLP-I GLP-II COOHSignal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOHGlucagonGRPP
RE
Glucagon
fragment major de proglucagon
Glucagon
GRPP-glicentina
PROCESINGUL în INTESTIN
Signal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOH
PREPROGLUCAGON (160 aa)
GRPP
Enterocite
+ IPGlucagonGRPP IPGLP-I GLP-II COOHSignal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOHGlucagonGRPP
Passage dans le REG
Glucagon
GlucagonGRPP
Glicentine
GLP-II+ +GLP-I
Celulele duodenale
OxintomodulinGRPP
Stimulează secreţie insulinei
D- Reglarea secreţiei de glucagon
CCK : colecistokinina
Celule alfa
secreţia de glucagon
CCKgastrina
Glicemie
Glicemie
–
Insulina
SomatostatinaSecretina, AGL, acetoacetatul
–
–
Agoniştii b adrenergici
Agoniştii alfa adrenergici
-
AA (gluco-)
0,1 ng/ml
Interacţiuni la nivel de pancreasMecanisme paracrine
Cellules
Celulele
Celulelesomastostatina
glucagon
insulina
amilina
(-)
(-)
(+)
(+)(-)
Mecanismul de acţiune al glucagonului- membrano citozolic
R
G
AC
ATP
Adenilat ciclaza
AMPc
Protein kinazele AMPc dependente
AMPc
Glucozo 1-P Glicogen
Glicogen sintaza
Glucagon
Insulină
Insulină
Glucagon
–
–
Eliberare de
glucoză
Forma de
stocare a glucozei
Fosforilaza
Glucose Glucose 6-P
Glucokinaza/hexokinaza
Glucozo-6-fosfataza
Glucagon
Insulină
Insulină
Glucagon
–
–
Eliberare de
glucoză
utilizare de
glucoză
medulosuprarenalamedulosuprarenala CCortexortexul ul
Zona GlomerulZona Glomerularăară Zona FaciculatZona Faciculatăă Zona ReticulaZona ReticulatătăCortex
Medulla
H medulosuprarenaliH medulosuprarenali
HHormonii ormonii medulosuprarenalienimedulosuprarenalieni
Adrenalina- AAdrenalina- A Noradrenalina- NANoradrenalina- NA Structura: TyrStructura: Tyr Sinteză:Sinteză:
BiosintezaBiosinteza
Depozitarea şi reglareaDepozitarea şi reglarea Depozitate în granule - cromafine (în Depozitate în granule - cromafine (în
complexul ce include CA, cromogranina A, Mg, complexul ce include CA, cromogranina A, Mg, Ca şi ATP)Ca şi ATP)
Reglarea:Reglarea: prin stimulare nervoasă a medularei prin stimulare nervoasă a medularei (semnal pentru eliberare – (semnal pentru eliberare – acetilcolinaacetilcolina), ), dependentă de influxul ionilor de Ca- dependentă de influxul ionilor de Ca- conţinutul granulelor cromafine este eliberat în conţinutul granulelor cromafine este eliberat în sânge – în c% mai mari A, mai mici NAsânge – în c% mai mari A, mai mici NA
↑↑ sinteza CA – ACTH, glucocorticoizii (stres)sinteza CA – ACTH, glucocorticoizii (stres) Hipoglicemia şi nicotina – Hipoglicemia şi nicotina – ↑↑ eliberarea A eliberarea A Obturarea arterei carotide – Obturarea arterei carotide – ↑↑ eliberarea NA eliberarea NA
Metabolizmul şi Metabolizmul şi inactivarea CA inactivarea CA
Are loc în:1. interiorul neuronului2. celulele efectoare, după efectul biologic3. ficat şi rinichi (T1/2=30 secunde) Catabolismul are loc sub acţiunea a 2 E:
Catecol-orto-metil-transferazei (COMT) MAO (E a membranei interne a MC)- Cu++ sub influienţa ambelor E se formează - acidul
vanilmandelic eliminat renal şi unii intermediari:metanefrina şi normetanefrina (cu urina)
Mecanismul de acţiuneMecanismul de acţiuneMecanismul de acţiuneMembrano citozolicMembrano citozolic
α1-receptorii adrenergici au afinitate pentru NA şi Aau afinitate pentru NA şi A (mai mare (mai mare
pentru NA)pentru NA) Efecte: Efecte: a.a. -contracţia-contracţia musculaturii netede: vase, musculaturii netede: vase,
uter, pupilă (muşchi radiari)uter, pupilă (muşchi radiari)b.b. celule hepaticecelule hepatice - - ↑ ↑ GlicemiaGlicemia Mecanism de acţiune:Mecanism de acţiune: α1receptorii α1receptorii sunt sunt
cuplaţi cu Gqcuplaţi cu Gq - - activareaactivarea fosfolipazei C fosfolipazei C (PLC)(PLC)::
a.a. IP3IP3 - - creşterea Ca++creşterea Ca++ citosoliccitosolic prin prin mobilizarea lui din mobilizarea lui din RERE
b.b. DAG stimuleazăDAG stimulează protein kinazaCprotein kinazaC (PKC) (PKC) determină fosforilareadetermină fosforilarea proteinlor ţintăproteinlor ţintă
α1-blocant:α1-blocant: PRAZOSINPRAZOSIN
α2-receptorii adrenergici au afinitate pentru ambele au afinitate pentru ambele
catecolamine NA şi Acatecolamine NA şi A Efecte:
Contracţia musculaturii netede: vase, intestin
pe glandele sudoripare ↑transudaţia Mecanism de acţiune: α2 receptorii
sunt cuplaţi cu Proteina Gi - inhibă adenilciclaza - ↓AMPc intracelular
α2-blocant: YOHIMBIN
β1-receptorii adrenergici au afinitate pentru ambele catecolamine NA + A Efecte:
predomină în miocard + pe proprietăţile inimii Hepatocit- ↑ glicogenoliza, gluconeogeneza - ↑
glicemia ţesut adipos - ↑ lipoliza
Mecanism de acţiune: sunt cuplaţi cu Proteina Gs stimulează adenilatciclaza - ↑ AMPc.
β1-blocant: METOPROLOL β-blocant neselectiv: PROPRANOLOL
β2-receptorii adrenergici
au afinitate mare pentru A, în timp ce NA se leagă foarte slab
Efecte: predomină în musculatura netedă -relaxare vase coronare, din muşchi scheletici, cerebrale VD Bronşii -BD uter intestin
Mecanism de acţiune: sunt cuplaţi cu Proteina Gs stimulează adenilatciclaza - ↑ AMPc.
β2-blocant: BUTOXAMINA
β3-receptorii adrenergici
recent caracterizaţi, localizaţi în ţesutul adipos (în special în ţesutul adipos brun)
Efecte: termogenic, anti-obezitate, antidiabetic.
au afinitate mare pentru NA, în timp ce A se leagă foarte slab (opus β2-receptorilor).
Efecte:Efecte:1.1. adaptarea organismului la agresiuni interene, adaptarea organismului la agresiuni interene,
externe, fizice sau psihice (frig, stres,emoţii, externe, fizice sau psihice (frig, stres,emoţii, hipogkicemie)hipogkicemie)
2.2. A A – dilatarea vaselor– dilatarea vaselor
3.3. Creşterea consumului de O şi a producţiei de Creşterea consumului de O şi a producţiei de căldurăcăldură
4.4. A în muşchii scheletici – activează glicogenoliza; în A în muşchii scheletici – activează glicogenoliza; în ficat – creşte glicogenoliza şi glucoficat – creşte glicogenoliza şi gluconeoneogeneza; în geneza; în ţesut adipos – creşte lipolizaţesut adipos – creşte lipoliza
5.5. Creează o situaţie pasivă de tensionareCreează o situaţie pasivă de tensionare
6.6. NANA- provoacă constricţia vaselor- provoacă constricţia vaselor
7.7. Generează agresieGenerează agresie
Hormonii medulosuprarenali (adrenalina şi Hormonii medulosuprarenali (adrenalina şi noradrenalina).noradrenalina).
1. 1.
Feocromocitomul.Feocromocitomul.
este o tumoeste o tumoaarree benignă secretantă benignă secretantă de CA, care sede CA, care se manifestă prinmanifestă prin::
1.1. HTA permanentă, însoţită de HTA permanentă, însoţită de hiperhidroză (transpiraţiihiperhidroză (transpiraţii intense), intense),
2.2. tahicardie, aritmii cardiacetahicardie, aritmii cardiace
3.3. paloare, paloare,
4.4. poliurie.poliurie.
H corticosuprarenaliH corticosuprarenali
StructuraStructura
Mecanism de acţiune Citozolic nuclear Transport: în sânge circulă legaţi de
proteine: GC - transcortina-75%; serumalbumina-
15% Aldo – se leagă de serumalbumină (40%) Sunt metabolizaţi prin hidrogenarea dublei
legături de la C4; a grupării cetonice de la C3 şi conjugaţi cu acid glucuronic. Se elimină prin urină sub formă de 17-cetosteroizi (10%).
Reglarea secreţiei GCReglarea secreţiei GC
1.1. axul hipotalamo-hipofizar- ACTHaxul hipotalamo-hipofizar- ACTH
2.2. Stresul, emoţiileStresul, emoţiile
3.3. Ritm circadianRitm circadian
Reglarea secreţiei AldoReglarea secreţiei Aldo
1. Variaţiile ionilor de Na şi K:↑[K+]plasmatic ↑secreţia ALDO
↑excreţia K+↓[Na+] plasmatic ↑secreţia ALDO
↑reabsorbţiaNa+2. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron
↑eliberării de ALDO este stimulată Ag. II şi Ag. III
3) ACTH - efect minor
1) Efecte metabolice ale GC a) Metabolismul glucidic: GC cresc glicemia
prin: - ↑ absorbţia intestinală a glucozei, - ↑ neoglucogeneza hepatică - ↑ cantitatea de
glucoză - ↑ glicogenoliza produsă de adrenalină şi
glucagon -↓ utilizarea întracelulară a glucozei (↓
afinitatea receptorilor pentru insulină, în special muşchi şi adipocit) de unde secundar ↑glicemia – diabet steroid
1) Efecte metabolice ale GC
b)Metabolismul proteic: În ţesuturile periferice – rol catabolic :
↑catabolismul şi ↓anabolismul proteic - bilanţ azotat negativ (atrofie musculară).
În ficat: - efect anabolic asupra P şi AN ↑ captarea AA folosiţi pentru:
Neoglucogeneză Sinteza de proteine plasmatice
c)Metabolismul lipidic:
- GC cresc lipoliza la nivelul ţesutului adipos:
Lipide →AGL→corpi cetonici →Energie În organele centrale (faţă, trunchi,abdomen) –
favorizează depunerea de grăsimi. important: în inaniţie sau stres, GC schimbă
metabolismul energetic de pe utilizarea glucidelor→pe utilizarea lipidelor - rezervarea glucozei.
d)Metabolismul hidromineral:
GC cresc retenţia de NaCl şi apă (funcţie mineralo-corticoidă)
↑volemia producerea edemului în corticoterapie (efect advers)
↑demineralizarea osoasă (efect advers)
Favorizează pierderile de Ca şi P din oaseFavorizează pierderile de Ca şi P din oase – – prin inhibarea creşterii matricei colagenice a prin inhibarea creşterii matricei colagenice a osului, inhibarea osteoblastelor – osteoporoza osului, inhibarea osteoblastelor – osteoporoza şi calciuriaşi calciuria
Rol antiinflamatorRol antiinflamator – inhibă sinteza şi secreţia – inhibă sinteza şi secreţia PgPg
Rol în răspunsul imun-Rol în răspunsul imun- provoacă liza ţesutului provoacă liza ţesutului limfatic, modificând imunitatea celulară şi limfatic, modificând imunitatea celulară şi scad producţia de anticorpiscad producţia de anticorpi
AcţiuneAcţiune antiproliferativă - iantiproliferativă - inhibă procesele de nhibă procesele de formare a substanţelor de tip histaminic şi formare a substanţelor de tip histaminic şi serotoninic – prin scăderea numărului de serotoninic – prin scăderea numărului de mitoze celularemitoze celulare
Efect permisiv -Efect permisiv - facilitează acţiunea altor H: facilitează acţiunea altor H: CA, glucagonul, adrenalina, insulinaCA, glucagonul, adrenalina, insulina
Efectele hormonilor mineralocorticoizi
1. Menţinerea homeostaziei hidrice şi electrolitice
2. controlul volemiei, TA, echilibrului Na+-K+3. rol în menţinerea funcţiilor vitale (life-saving
hormone). lipsa ALDO duce la moarte prin şoc în 3 zile -
2 săptămâni. Ţesutul ţintă: rinichiul, la nivelul căruia
determină retenţia ionilor de Na şi eliminarea celor de H, K, NH4
↑Reabsorbţia pasivă de Cl-şi HCO3- Retenţia sodiului – antrenează şi retenţia de
apă.
2. Efecte extrarenale:
↑Reabsorbţia de Na+ şi secreţia de K+ la nivelul:
Glandelor sudoripare: economisirea NaCl pentru menţinerea volemiei - sudaţie ↑cu NaCl↓
rol în adaptarea la cald.
3. Efecte pe muşchi şi nervi: ↑activitatea pompei Na+/K+
PatologiaPatologia
A. tulburA. tulburăări congenitale ri congenitale -- datorate datorate unor perturbări enzimatice la unor perturbări enzimatice la nivelul biosintezeinivelul biosintezei
B. Tulburări dobândite – se B. Tulburări dobândite – se manifestă prin hipo- sau hiperfuncţia manifestă prin hipo- sau hiperfuncţia corticosuprarenaleicorticosuprarenalei
tulburtulburăări congenitaleri congenitale 1. Lipsa 3 beta DH (pregnenalonei în 1. Lipsa 3 beta DH (pregnenalonei în
progesteron) – disfuncţia corticosuprarenalei progesteron) – disfuncţia corticosuprarenalei şi a gonadelor, având consecinţă tulburări şi a gonadelor, având consecinţă tulburări psihosomatice grave, nedezvoltarea glandelor psihosomatice grave, nedezvoltarea glandelor sexuale.sexuale.
Lipsa 21-hidroxilazei – secreţie excesivă de Lipsa 21-hidroxilazei – secreţie excesivă de androgeni, cu apariţia fenomenelor de androgeni, cu apariţia fenomenelor de virilizare la bărbaţi şi masculinizare la femeivirilizare la bărbaţi şi masculinizare la femei
Lipsa 11-hidroxilazei – hipersecreţie de Lipsa 11-hidroxilazei – hipersecreţie de aldosteron şi HTAaldosteron şi HTA
Lipsa 18-hidroxilazei – scăderea sintezei de Lipsa 18-hidroxilazei – scăderea sintezei de Aldo, concomitent cu creşterea celorlalţi HAldo, concomitent cu creşterea celorlalţi H
Deficitul de 17-hidroxilază – sinteza crescută Deficitul de 17-hidroxilază – sinteza crescută de Aldo cu apariţia aldosteronismului primar.de Aldo cu apariţia aldosteronismului primar.
Tulburări dobânditeTulburări dobândite Hipofuncţia corticosuprarenalei – boala Hipofuncţia corticosuprarenalei – boala
AddisonAddison hiposecrehiposecreţţie de mineralocorticoizi (aldosteron)ie de mineralocorticoizi (aldosteron) Pierderi excesive de Na, Cl- dehidratarePierderi excesive de Na, Cl- dehidratare hipotensiune arterialhipotensiune arterialăă , hiperpotasemie, hiperpotasemie Hipoglicemie, tulburări cardiaceHipoglicemie, tulburări cardiace slslăăbirea forbirea forţţei musculareei musculare hiperpigmentare tegumentarhiperpigmentare tegumentarăă generalizat generalizatăă
a tegumentelor a tegumentelor şşi mucoaselor, mai evidenti mucoaselor, mai evidentăă la la plici plici şşi pe cicatrici i pe cicatrici
anorexie, vanorexie, vomăomă, diaree, sc, diaree, scăădere dere îîn greutate, n greutate, transpiratranspiraţţiiii
Hiperfuncţia - Hiperfuncţia - Sindromul Sindromul CushingCushing
caracterizatcaracterizatăă prin hipersecre prin hipersecreţţie de ie de glucocorticoizi (cortizol)glucocorticoizi (cortizol)
HiperglicemieHiperglicemie GlucozurieGlucozurie Retenţie de Na, Cl, H2O cu apariţia de edemeRetenţie de Na, Cl, H2O cu apariţia de edeme HTAHTA obezitate, cu depozitarea grobezitate, cu depozitarea grăăsimii simii pe faţă, gât, pe faţă, gât,
trunchi - trunchi - facies “in luna plina”facies “in luna plina” piele subpiele subţţire, cu vergeturi violacee, hirsutism, ire, cu vergeturi violacee, hirsutism,
acnee, amenoree acnee, amenoree slslăăbiciune muscularbiciune muscularăă, osteoporoz, osteoporozăă
Hormonii sexualiHormonii sexuali MasculiniMasculini:: C19, se sintetizează în C19, se sintetizează în
celulele Leydig din testicule:celulele Leydig din testicule:1.1. testosteronultestosteronul2.2. DihidrotestosteronulDihidrotestosteronul Feminini: C18 steroizi, ciclul A – Feminini: C18 steroizi, ciclul A –
aromatic; lipseşte CH3 din poziţia 10; aromatic; lipseşte CH3 din poziţia 10; în poziţia 3 – gr. OH:în poziţia 3 – gr. OH:
Estrogeni: estrona, estradiolul, Estrogeni: estrona, estradiolul, estriolulestriolul
H Progestageni- progesterona H Progestageni- progesterona (secretată de corpul galben şi (secretată de corpul galben şi placentă în ultima perioadă a sarcinii)placentă în ultima perioadă a sarcinii)
Hormonii sexualiHormonii sexuali
BiosintezăBiosinteză
Rolul H sexuali masculini:Rolul H sexuali masculini:
Rol în diferenţierea celularăRol în diferenţierea celulară Rol în spermatogenezăRol în spermatogeneză Contribuie la dezvoltarea Contribuie la dezvoltarea
caracterelor sexuale secundare şi a caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţicomportamentului la bărbaţi
Rol anabolizant, concretizat în Rol anabolizant, concretizat în dezvoltarea scheletului şi a dezvoltarea scheletului şi a muşchilormuşchilor
Rolul estrogenilorRolul estrogenilor Estrogenii asigură decurgerea următoarelor Estrogenii asigură decurgerea următoarelor
pocese:pocese:
1.1. dezvoltarea organelor sferei genitale.dezvoltarea organelor sferei genitale.
2.2. dezvoltarea caracterilor secundare dezvoltarea caracterilor secundare (dezvoltarea cartilajelor laringenului, formarea (dezvoltarea cartilajelor laringenului, formarea timbrului vocii, dezvoltarea glandelor mamare).timbrului vocii, dezvoltarea glandelor mamare).
3.3. apariţia instinctul sexual.apariţia instinctul sexual.
4.4. desfăşurarea sarcinii şi procesului de naşteredesfăşurarea sarcinii şi procesului de naştere
5.5. Rol anabolizant (slab) asupra oaselor şi Rol anabolizant (slab) asupra oaselor şi cartilagiilorcartilagiilor
6.6. Efect vasodilatator periferic şi de disipare a Efect vasodilatator periferic şi de disipare a energiei caloriceenergiei calorice
Progesterona – efecte:Progesterona – efecte:
1.1. Reduce acţiunea estrogenilor în Reduce acţiunea estrogenilor în proliferarea epiteliului vaginal şi uterinproliferarea epiteliului vaginal şi uterin
2.2. Măresc funcţia secretorie a epiteliului Măresc funcţia secretorie a epiteliului uterin în vederea implantării ovulului uterin în vederea implantării ovulului fecundatfecundat
3.3. Reduc motilitatea uteruluiReduc motilitatea uterului4.4. Stimulează dezvoltarea glandelor Stimulează dezvoltarea glandelor
mamare în vederea lactaţieimamare în vederea lactaţiei5.5. Micşorează fluxul sanguin perifericMicşorează fluxul sanguin periferic6.6. Scad disiparea călduriiScad disiparea căldurii
Figure 14-22 Target Tissues for Figure 14-22 Target Tissues for Endocrine HormonesEndocrine Hormones
Top Related