VVAALLEENNTTIINNAA IIOORRDDAANN

GGHHIIDDUULL MMEENNIIUURRIILLOORR

BULGARIA

ÄÄääÖÖööŠŠššÐÐ

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României

IORDAN, VALENTINA

Bulgaria – Ghidul Meniurilor/Valentina Iordan

Bucure¿ti: House of Guides, 2010

ISBN 978-606-513-134-7

Autor: VVaalleennttiinnaa IIoorrddaann

Bazå de date restaurante: OOaannaa BBiiccåå

Corector: DDaanniieell VVooiicceeaa

Art director: DDaanniieellaa NNaaee

Tehnoredactori: BBooggddaann CCoossccaarruu

Materialele folosite pentru realizarea capitolului

„Mic dic¡ionar gastronomic“ ne-au fost furnizate de

cåtre conf. univ. dr. Mariana Mangiulea de la Catedra

de limbi ¿i literaturi slave a Universitå¡ii din

Bucure¿ti, cåreia îi mul¡umim pentru amabilitate.

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i

tematice. Toate titlurile beneficiazå de

consiliere de specialitate.

©2009, House of Guides

Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86

E-mail: office@houseofguides.ro

www.houseofguides.ro

© Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii

House of Guides. Este interziså reproducerea inte-

gralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå

permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

Cuprins

IINNTTRROODDUUCCEERREE ÎÎNN BBUUCCÅÅTTÅÅRRIIAA BBUULLGGAARRIIEEII .. .. ..5

· Mesele în Bulgaria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8

· Sårbåtori ¿i tradi¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

CCaappiittoolluull 11..

PPRROODDUUSSEE NNAAººIIOONNAALLEE RREENNUUMMIITTEE .. .. .. .. .. .. .. ..15

· Vinuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16

· Alte båuturi alcoolice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21

· Bere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22

· Produse din lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22

· Preparate din carne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

· Alte produse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24

CCaappiittoolluull 22..

CCEE MMÂÂNNCCÅÅMM .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..25

· Oriunde în ¡arå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26

· În regiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31

· Re¡ete care meritå încercate . . . . . . . . . . . . . . .33

CCaappiittoolluull 33..

UUNNDDEE MMÂÂNNCCÅÅMM .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..51

CCaappiittoolluull 44..

MMIICC DDIICCººIIOONNAARR GGAASSTTRROONNOOMMIICC .. .. .. .. .. .. .. .. ..67

· Bulgar-Român . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68

· Român-Bulgar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .77

· Expresii uzuale la restaurant . . . . . . . . . . . . . . .85

· Alfabet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88

CCaappiittoolluull 55..

IINNFFOORRMMAAººIIII UUTTIILLEE .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..89

SERBIA ªI MUNTENEGRUMACEDONIA

GR

EC

IA

TU

RC

IA

MAREA NEAGRÅ

RO

MÂ

NIA

Introducere în bucåtåria Bulgariei

Situa¡ia geograficå ¿i clima Bulgariei au determinat

varietatea bucåtåriei sale na¡ionale, aceasta fiind evi-

den¡iatå de materiile prime folosite, de abunden¡a

legumelor, cerealelor, fructelor, produselor lactate,

precum ¿i a diferitelor feluri de carne.

Bucåtåria bulgarå se caracterizeazå prin folosirea

ingredientelor proaspete. Încå de la începutul

primåverii sunt întrebuin¡ate ingrediente de sezon

(spanac, måcri¿, miel, pui), apoi preparatele devin tot

mai variate, în raport direct cu abunden¡a legumelor

¿i fructelor, a cårnii, påsårilor ¿i a pe¿telui din timpul

verii ¿i al toamnei.

Prepararea felurilor de mâncare respectå anumite

reguli, diferitele feluri de carne fiind înso¡ite doar de

anumite legume, considerate ca fiind cele mai potri-

vite, dupå cum ¿i folosirea unui anumit tip de gråsimi

respectå acelea¿i criterii.

La origini, în bucåtåria bulgarå se foloseau foarte

mult rânta¿urile, înså, în prezent, acestora le-au luat

locul metode mai sånåtoase de preparare, precum

fierberea la foc mic ori înåbu¿irea cu foarte pu¡inå

apå, savoarea ¿i aroma mâncårurilor gåtite astfel fiind

amplificate.

Diversitatea ingredientelor, inclusiv a celor pentru

asezonare, sunt bogate în vitamine, minerale ¿i anu-

mite substan¡e care u¿ureazå digestia.

Poetul Petko R. Slaveikov a fost primul din istoria culi-

narå a Bulgariei care a grupat o serie de re¡ete

tradi¡ionale în cartea sa intitulatå Carte de bucåtårie

sau instruc¡iuni de preparare a diverse mâncåruri ca

la Constantinopol ¿i diverse sfaturi de menaj, apårutå

în 1874. Titlul acestei prime cår¡i de bucåtårie bul-

gare indicå influen¡a orientalå asupra sa, în mod

INT

RO

DU

CE

RE Î

NB

UC

ÅTÅ

RIA

BU

LG

AR

IEI

5

particular a Turciei, fapt explicabil prin cele cinci se-

cole de domina¡ie otomanå. Înså, cu mult timp înain-

tea turcilor, teritoriul Bulgariei de aståzi a fost popu-

lat de cåtre traci, apoi de slavi – instala¡i aici

începând din secolul al VI-lea, urma¡i de protobulgari

– a doua jumåtate a secolului al VII-lea. În realitate,

datoritå a¿ezårii sale geografice, peste teritoriul

Bulgariei au trecut numeroase popula¡ii, care ¿i-au

låsat amprenta asupra practicilor culinare locale. De

asemenea, acestea au fost influen¡ate ¿i de religie,

anumite mâncåruri fiind pregåtite doar pentru sårbå-

tori: colacul ¿i ouåle vopsite pentru Pa¿ti, mielul fript

pentru celebrarea Sfântului Gheorghe, crapul umplut

de Sfântul Nicolae sau cele specifice de Cråciun (iah-

nia de fasole, ardeii umplu¡i, sarmalele cu orez ¿.a.).

În privin¡a metodelor de preparare, bulgarii preferå

mâncårurile gåtite la foc mic, fierte ori coapte, pre-

cum ¿i frigerea pe gråtar. Mâncårurile cu multe

legume ¿i carne sunt preparate adesea în vase de lut,

printre acestea aflându-se ¿i faimosul ghiveci bul-

gåresc. Multe mâncåruri î¿i påstreazå denumirea turcå

(ori o formå bulgarizatå a acesteia), lucru explicabil

prin deja amintita domina¡ie otomanå, aspectul ¿i

gustul preparatelor împrumutând o notå orientalå.

Fiecare regiune are cel pu¡in o specialitate culinarå

de care î¿i leagå numele. Ora¿ul Bansko este cunos-

cut pentru preparatele din carne (kapama de Bansko,

katino meze, cârna¡ii usca¡i Stare¡), ora¿ul Elena pen-

tru jambonul cu acela¿i nume, ora¿ul Smoljan pentru

fasolea sa (varietatea numitå chiar fasole Smoljan are

boabele foarte mari), ora¿ul Karlovo pentru cârna¡ii

usca¡i (lukanka), ora¿ul Nesebår cu supa sa de pe¿te,

regiunea Rodopilor pentru patatnik (un preparat pe

bazå de cartofi) ori klin (o plåcintå de foi, cu diverse

umpluturi).

Dar cele douå specialitå¡i tipic bulgåre¿ti, care fac

parte din via¡a cotidianå a locuitorilor încå din timpuri

stråvechi ¿i care sunt mândria bucåtåriei na¡ionale,

sunt iaurtul bulgåresc ¿i brânza în saramurå (tele-

meaua).

GGHH

IIDDUU

LL MM

EENN

IIUURR

IILLOO

RR

6

Dacå ne întoarcem în timp, putem observa cå vechea

bucåtårie era strâns legatå de modul de via¡å al bul-

garilor ¿i de principala lor îndeletnicire, agricultura.

Hrana zilnicå era formatå din mâncåruri simple,

carnea fiind consumatå aproape exclusiv de sårbåtori.

Familia se hrånea cu supe ¿i ciorbe de verde¡uri (dra-

gavei, måcri¿, lobodå, spanac, urzici), de fasole

boabe, de linte sau de ciuperci ¿i cu mâncåruri

preparate cu rânta¿. Dintre mâncårurile cu carne, erau

apreciate cele cu carne tocatå, ghiveciul cu carne de

oaie, varza cu carne, diverse påsåri umplute, sar-

malele (cu varzå sau cu foi de vi¡å, umplute cu orez

sau cu carne) ori mezelurile preparate în caså. Se

pregåteau, de asemenea, numeroase preparate din

ouå, pe¿te ori aluat (cele mai multe având

semnifica¡ie ritualå). Chiar ¿i în prezent, de¿i obi-

ceiurile lor culinare s-au modificat, bulgarii månâncå

tot soiul de copturi, mai ales pâine, aceasta fiind

prezentå alåturi de aproape orice fel de preparat.

Via¡a de zi cu zi i-a fåcut pe bulgari så gåteascå

mâncåruri u¿or de preparat, dar hrånitoare (tocanå,

ghiveci, carne cu diverse sosuri), asezonate cu påtrun-

jel, salvie, mentå ¿i mårar, înso¡ite de salate diverse

(din napi, låptuci, ro¿ii, varzå, ardei gras, morcovi,

usturoi), bogate în vitamine. Folosirea din bel¿ug

a legumelor, condimentelor ¿i plantelor aromatice

este una din particularitå¡ile de bazå ale bucåtåriei

bulgare.

O altå tråsåturå a bucåtåriei bulgare este caracterul

ei sezonier: toamna ¿i iarna se consumå multe legume

conservate ¿i cereale, în timp ce primåvara ¿i vara

sunt folosite legumele ¿i zarzavaturile proaspete.

Acestea sunt, în cea mai mare parte, produse ecolo-

gice, fapt ce då preparatelor un gust deosebit.

Asocierea produselor lactate (îndeosebi lapte ¿i iaurt)

cu celelalte alimente este, de asemenea, caracteris-

ticå Bulgariei, prin acest amestec conferindu-se

mâncårurilor o mai mare valoare nutritivå. Alt aspect

specific este prepararea multor mâncåruri cu sos,

consumate cu multå pâine.

INT

RO

DU

CE

RE Î

NB

UC

ÅTÅ

RIA

BU

LG

AR

IEI

7

Conservarea domesticå a alimentelor (carne, legume,

fructe) este extrem de råspânditå în gospodåriile bul-

gåre¿ti (amintim aici doar vesti¡ii castraveciori mura¡i

bulgåre¿ti), mai ales în cele tradi¡ionale, acestea fiind

consumate mai ales iarna ¿i la începutul primåverii.

Absen¡a legumelor proaspete în timpul iernii este

compensatå prin consumul de muråturi.

Alåturi de felurile tradi¡ionale de mâncare, bulgarii au

împrumutat numeroase specialitå¡i de la vecinii lor

balcanici. Influen¡ele orientale ¿i grece¿ti sunt de

netågåduit, dar acestora li se adaugå ¿i cele austro-

ungare sau mediteraneene.

Influen¡a europeanå, mai exact cea austro-ungarå, se

face sim¡itå mai ales în localitå¡ile situate de-a lungul

Dunårii. Astfel, aceasta se regåse¿te la Vidin în modul

de preparare ¿i de prezentare a pe¿telui, adaptate

înså preferin¡elor locale. Pe¿tele este aici asezonat cu

påtrunjel, ardei iute ¿i usturoi, ingrediente care

lipsesc din re¡etele ce au servit ca surså de inspira¡ie.

Mesele în Bulgaria

Principalele mese ale bulgarilor sunt, la fel ca în restul

Europei, micul dejun, masa de prânz ¿i cina.

MMIICCUULL DDEEJJUUNN (ççààêêóóññêêàà [zakùska]). În mod obi¿nuit,

este o maså u¿oarå, compuså din brânzeturi, plåcinte,

uneori mezeluri ¿i, aproape nelipsit, iaurt.

MMAASSAA DDEE PPRRÂÂNNZZ (îîááÿÿää [obyàt]). Este servitå între

orele 12:00 ¿i 14:00, în general fiind compuså dintr-un

antreu (diverse minuturi, salate ori supå/ciorbå), un

fel principal pe bazå de carne, carne cu legume sau

doar legume ¿i, eventual, desert. Meritå men¡ionat

faptul cå bulgarii nu sunt mari amatori de dulciuri,

acestea fiind preparate mai frecvent de sårbåtori.

CCIINNAA (ââåå÷÷ååððÿÿ [vecèrya]). Se månâncå în jurul orelor

19:00-20:00. Este o maså destul de consistentå, cu un

singur fel principal (asemånåtor celor de la masa de

prânz, dar în cantitate mai mare).

GGHH

IIDDUU

LL MM

EENN

IIUURR

IILLOO

RR

8

Sårbåtori ¿i tradi¡ii

11 iiaannuuaarriiee –– SSuurrvvaakkaarr ((SSffâânnttuull VVaassiillee)).. În zorii zilei,

întreaga familie se a¿azå în jurul unei mese pline cu

mâncåruri cât mai diverse, pentru a avea bel¿ug în tot

anul care a început. Femeia cea mai în vârstå rote¿te

de trei ori tava cu plåcintå, în care au fost ascunse

boabe de fasole ¿i boabe de porumb, corespunzând

câte unei dorin¡e, precum ¿i un ban. Fiecare rupe din

ea, iar cel care va nimeri banul, va avea cel mai mare

noroc dintre ei în anul abia început.

1144 ffeebbrruuaarriiee –– TTrriiffoonn ZZaarreezzaann.. În tradi¡ia popularå,

ziua Sfântului Trifon este prima sårbåtoare de primå-

varå, a viticultorilor, a grådinarilor ¿i a cârciumarilor.

Originea sa este foarte veche, în sårbåtorile dedicate

lui Dionysos, zeul vinului ¿i al veseliei.

2233 aapprriilliiee –– GGhheerrgghhiioovvddeenn ((SSffâânnttuull GGhheeoorrgghhee))..

Sårbåtoarea î¿i are originea într-o festivitate pågânå,

legatå de transhuman¡a oilor ¿i a caprelor. Obiceiurile

legate de aceasta sunt foarte bine conservate mai

ales în Bulgaria orientalå. În aceastå zi, se pregåtesc

pâini de forme diferite, cele mai multe în formå de

cruce ¿i o turtå specialå, numitå a Sfântului

Gheorghe, rotundå, decoratå în mijloc cu o cruce din

aluat cu marginile curbate, înconjuratå de o coroanå.

Gospodarii sacrificå un miel, din el preparându-se

atât supa ritualå (kurban), cât ¿i fripturå. Dupå maså,

oasele sunt îngropate într-un furnicar, acest gest

având semnifica¡ia ca turmele så se înmul¡eascå pre-

cum furnicile.

LLaazzaarroovvddeenn.. Se celebreazå cu 8 zile înaintea Pa¿tilor,

sâmbåta. Lazarki sunt tinerele fete care, înainte de a

se mårita, trebuie så participe la aceastå sårbåtoare

ini¡iaticå. Este, de fapt, ultima etapå de socializare,

intrarea lor în categoria adul¡ilor. Acest lucru este

realizat printr-un ansamblu de ritualuri, costume, cân-

tece ¿i dansuri specifice. Fetele, conduse de cea mai

INT

RO

DU

CE

RE Î

NB

UC

ÅTÅ

RIA

BU

LG

AR

IEI

9

respectatå dintre ele, danseazå ¿i cântå în cur¡ile

oamenilor. „ªefa” se apropie de ståpâna casei, îi

pune un ¿ervet pe umår ¿i a¿teaptå så i se ofere

daruri (ouå, brânzå, fåinå, nuci, fructe uscate ¿i bani).

JJooiiaa MMaarree.. În aceastå zi se vopsesc ouåle pentru

Pa¿ti. Primele douå ouå care se vopsesc sunt cele mai

proaspete, ele fiind ultimele adunate din cuib.

Acestea se påstreazå pânå în anul urmåtor. Primul

este pus la icoanå ¿i este îngropat sub brazdå în tim-

pul aratului din primåvara urmåtoare. Al doilea ou

este trecut peste fa¡a copiilor pentru sånåtatea lor ¿i

este påstrat în caså ca garan¡ie a sånåtå¡ii familiei ¿i a

animalelor.

VViinneerreeaa mmaarree.. În aceastå zi, femeile coc pâinea ¿i

cozonacii pentru Pa¿te. În trecut, exista credin¡a cå o

caså råmaså fårå drojdia necesarå copturilor rituale va

suferi de såråcie ¿i nicio femeie din familie nu va

putea råmâne însårcinatå. Pâinea ritualå are diferite

forme (rotundå, ovalå, colac) ¿i este preparatå de

cåtre femeile måritate din fåinå cernutå de trei ori. În

timpul dospirii, i se adaugå aluatului o crengu¡å de

salcie, de mu¿catå sau de busuioc proaspåt cules.

SSââmmbbååttaa mmaarree ((SSââmmbbååttaa mmoorr¡¡iilloorr)).. Femeile merg la

cimitir, tåmâiazå mormintele, aprind lumânåri ¿i varså

vin împrejurul locurilor de veci. Pentru mor¡i, se dau

de pomanå ouå ro¿ii, colivå ¿i pâine.

VVeelliikkddeenn ((PPaa¿¿ttii)).. La întoarcerea de la bisericå, se cioc-

nesc ouå ro¿ii care se månâncå cu cozonac ¿i se bea

vin ro¿u. De pe masa de a doua zi nu trebuie så

lipseascå preparatele din carne de miel ¿i pe¿te.

11 mmaaii –– SSffâânnttuull IIeerreemmiiaa ((ZZiiuuaa ªªeerrppiilloorr)).. Existå credin¡a

cå acela ce va lucra la câmp în aceastå zi, va fi mu¿cat

de ¿arpe. În unele pår¡i ale Rodopilor, sfântul Ieremia

mai este considerat ¿i ca protector împotriva lupilor.

În aceastå zi, flåcåii mai curajo¿i cautå pui de lup, îi

GGHH

IIDDUU

LL MM

EENN

IIUURR

IILLOO

RR

10

iau din bârlog ¿i îi plimbå prin sat, din caså în caså,

unde primesc în dar lânå, fåinå, fasole ¿i bani. În

unele sate, este ziua în care se tund oile, totul ter-

minându-se cu un mare ospå¡.

2299 iiuunniiee –– PPaavvlloovvddeenn ((SSff.. PPeettrruu ¿¿ii PPaavveell)).. În aceastå zi

este interzis så se aprindå focul ¿i så se coacå pâine,

altfel existând pericolul ca grâul nesecerat încå så ia

foc.

PPeeppeerruuddaa ((PPaappaarruuddeellee)).. Nu este o sårbåtoare fixå,

dar se ¡ine, în general, în luna iunie, în perioadele de

secetå. Paparudele sunt interpretate de cåtre feti¡e

(8 – 12 ani), îmbråcate în întregime cu crengu¡e verzi.

Ele trec de la o caså la alta, din zori ¿i pânå la apusul

soarelui, dupå care merg acaså ¿i se roagå pentru

ploaie. Ca mul¡umire pentru efortul paparudelor, gos-

podinele le oferå fåinå, unt, brânzå, ouå ¿i dulciuri.

11 iiuulliiee –– SSvveettii VVrraaccii ((SSffiinn¡¡iiii MMuucceenniiccii ¿¿ii ddooccttoorrii ffåårråå ddee

aarrggiinn¡¡ii,, CCoossmmaa ¿¿ii DDaammiiaann ddiinn RRoommaa)).. În aceastå zi se

sacrificå animale ¿i se pregåte¿te o maså în aer liber

pentru to¡i membrii parohiei.

3311 iiuulliiee –– ZZaaggoovveezznnii ((IInnttrraarreeaa îînn ppoossttuull ddiinnaaiinntteeaa

AAddoorrmmiirriiii MMaaiicciiii DDoommnnuulluuii)).. Se face un colac, care,

pentru a fi mâncat, nu se taie, ci se rupe.

66 aauugguusstt –– SScchhiimmbbaarreeaa llaa ffaa¡¡åå.. La aceastå datå, bul-

garii culeg primii ciorchini de strugure, îi duc în sat,

unde preotul îi binecuvânteazå, apoi îi împart oame-

nilor pentru sånåtate ¿i o bunå recoltå viitoare.

Legenda spune cå atunci când Dumnezeu a creat

vi¡a-de-vie, Satana a creat murul, numit în popor

„strugurele diavolului”, ¿i l-a fåcut pe acesta så se

coacå înaintea strugurilor. De aceea, nimeni nu tre-

buie så månânce mure înaintea strugurilor. Un bun

cre¿tin månâncå mai întâi din fructele Domnului, abia

dupå aceea putând så månânce ¿i mure.

INT

RO

DU

CE

RE Î

NB

UC

ÅTÅ

RIA

BU

LG

AR

IEI

11

1155 aauugguusstt –– AAddoorrmmiirreeaa MMaaiicciiii DDoommnnuulluuii.. Este o mare

sårbåtoare, când se sacrificå animale ¿i se då de

pomanå din supa ritualå (kurban). Se mai dau de

pomanå fructe de sezon, pepeni verzi, struguri, miere

(dupå ce au fost sfin¡ite de preot). Pânå la aceastå

datå, seceri¿ul trebuie så fie încheiat, un vechi

proverb bulgåresc spunând cå: „Pânå la Adormirea

Maicii Domnului paiele dau grâu, dupå aceea grâul då

paie”. Tot în aceastå zi se macinå pentru prima oarå

din grâul nou. Pentru sårbåtoare, este sacrificat un

miel, al cårui ficat este fript ¿i dus la bisericå pentru a

fi sfin¡it. Mielul este apoi fript la pro¡ap ¿i bucå¡i din

el se împart vecinilor. În anumite zone, în aceastå zi

se celebreazå animalele de trac¡iune. Sunt înfipte

bucå¡i de pâine în coarnele boilor, cårora li se

pregåte¿te o cantitate mai mare de hranå.

2299 aauugguusstt –– SSeekknnoovveenniiee ((nnuummiittåå ¿¿ii SSffâânnttuull IIooaann cceell

NNeeggrruu)).. În aceastå zi nu se månâncå struguri negri

(aduc ghinion), ci numai albi ¿i se bea doar vin alb.

SSeepptteemmbbrriiee – Vechii bulgari numeau aceastå lunå

grozdobernik care înseamnå luna în care se culeg

viile.

88 sseepptteemmbbrriiee –– MMaallkkaa BBooggoorrooddii¡¡aa ((NNaa¿¿tteerreeaa MMaaiicciiii

DDoommnnuulluuii)).. Dacå au vreun bolnav în caså, femeile coc

o pâine în formå de påpu¿å, decoratå cu o coroanå

din aluat. Bolnavul rupe de ea, aruncå prima bucatå în

foc ¿i o månâncå pe a doua, spunând o rugåciune

pentru vindecarea lui. Apoi ia un pahar cu vin ro¿u,

varså o parte din el pentru boalå ¿i bea restul pentru

sånåtate.

88 nnooiieemmbbrriiee –– AArrcchhaannggeelloovvddeenn ((SSffâânnttuull MMiihhaaiill)).. În tre-

cut, fiecare familie trebuia så sacrifice un berbec sau

o oaie, din care se pregåtea o supå ritualå (kurban).

Obiceiul se påstreazå ¿i aståzi, mai ales în zonele

rurale. Gospodina casei coace un colac (sau o turtå)

GGHH

IIDDUU

LL MM

EENN

IIUURR

IILLOO

RR

12

decorat cu figurine din aluat. Când familia se a¿azå la

maså, cel mai vârstnic din caså rupe colacul (sau turta)

în formå de cruce ¿i toarnå peste el vin. Ståpâna casei

¡ine mâinile cåu¿ sub acesta pentru a recupera vinul.

Cu acest vin, ea strope¿te prin caså, aducând

rugåmin¡i sfântului pentru protec¡ia ¿i sporul casei ¿i

al familiei.

2211 nnooiieemmbbrriiee –– KKuu¡¡uullaann.. În aceastå zi, pâinea nu se

taie, ci se rupe cu mâna.

2244 nnooiieemmbbrriiee –– KKaatteerriinniinnddeenn ((SSffâânnttaa EEccaatteerriinnaa)).. În

zorii acestei zile, ståpâna casei fråmântå din fåinå de

grâu ¿i apå neînceputå un numår de 5, 7 sau 9 colaci,

pe care-i însiropeazå cu miere ¿i îi împarte vecinilor.

Dacå are copii mici, merge la o råspântie de drumuri

¿i împarte trecåtorilor câte o bucatå de pâine pentru

sånåtatea micu¡ilor.

44 ddeecceemmbbrriiee –– BBaarrbbaarraa ((SSffâânnttaa BBaarrbbaarraa)).. În regiunea

Strandja, existå un proverb care spune cå: „Barbara

coace, Sava fråmântå, Nicolae prime¿te invita¡ii”. În

aceastå zi, ståpâna casei coace covrigei pentru båie¡i

¿i turti¡e în formå de påpu¿ele pentru fete. De

asemenea, face pomeni vecinilor, pentru a-¿i proteja

familia de boli. Este o sårbåtoare a femeilor ¿i a

fetelor, numitå ¿i „Cråciunul femeilor”, care deschide

seria sårbåtorilor de iarnå.

66 ddeecceemmbbrriiee –– NNiikkuullddeenn ((SSffâânnttuull NNiiccoollaaee)).. O legendå

spune cå Sfântul Nicolae ar fi salvat de la scufundare

o barcå gåuritå, astupând spårtura cu un crap viu. De

aceea, în aceastå zi, mâncårurile de post, din legume,

trebuie så fie înso¡ite neapårat de un crap umplut.

1177 ddeecceemmbbrriiee –– DDaanniilloovvddeenn ((SSffâânnttuull PPrrooffeett DDaanniieell)).. În

aceastå zi, femeile însårcinate preparå un soi de

colaci pe care îi dau de pomanå vecinilor, pentru a

avea noroc ¿i o na¿tere u¿oarå.

INT

RO

DU

CE

RE Î

NB

UC

ÅTÅ

RIA

BU

LG

AR

IEI

13

2200 ddeecceemmbbrriiee –– IIggnnaajjddeenn ((IIggnnaattuull)).. În zorii acestei zile,

ståpâna casei pregåte¿te masa, compuså din

mâncåruri de post ¿i un colac mare, pe care primul

musafir îl va rupe deasupra mesei.

2244 ddeecceemmbbrriiee –– BBaaddnnii vveettcchheerr ((AAjjuunnuull)).. Unul dintre

obiceiurile bulgarilor din aceastå zi este ruperea pâinii

rituale pe deasupra capului unui copil de cåtre bår-

batul cel mai vârstnic ce se aflå în casa ¿efului colin-

dåtorilor (koledari). Câte o bucatå din aceastå pâine

este oferitå celor prezen¡i, gospodarul påstrând una

¿i pentru caså, pe care o a¿azå într-un loc cât mai înalt

din încåpere (pentru ca animalele ¿i grânele så

creascå cât mai mult).

2255--2277 ddeecceemmbbrriiee –– KKòòlleeddaa ((CCrrååcciiuunnuull)).. Bulgarii sårbå-

toresc trei zile de Na¿terea Domnului, într-un mod

asemånåtor românilor (colinde ¿i feluri de mâncare

asemånåtoare, pe bazå de carne de porc ¿i copturi

rituale).

GGHH

IIDDUU

LL MM

EENN

IIUURR

IILLOO

RR

14