In cadrul examenului general al bolnavului, pentru obtinerea informatiilor necesare precizarii starii prezente, se folosesc metode de investigatie clasica (metode fizice): inspectia, palparea, percutia si auscultatia. Aceste metode, ca dealtfel intregul examen al bolnavului, sunt practici efectuate de catre medic, dar nu trebuie sa fie straine asistentei medicale, chiar daca aceasta nu e chemata sa inlocuiasca medicul, ci cel mult sa-1 secundeze. Un principiu fundamental este acela conform caruia un bun auxiliar e numai acela care intelege bine actiunile la care participa.Examenul aparatului respirator se bazeaz pe cele patru metode ale examenului fizic: inspecie, palpare, percuie i ascultaie. Ele trebuie coraborate pentru a avea un diagnostic ct mai precis, confirmarea venind din partea examenelor paraclinice, indispensabile pentru diagnosticul pozitiv.Anamneza rmne prima cea care d indicaii n direcia investigrii aparatului respirator dar avnd n vedere multe simptome comune, examenul obiectiv va fi complet, pentru a evidenia anumite corelaii sau conexiuni ntre diferite aparate (de exemplu, cordul pulmonar cronic).AnamnezaAnamneza urmeaz s precizeze aspecte privind caracterul durerii i contextulantecedentelor patologice n care aceasta apare:- debutul acut i brusc sau cu intensificare progesiv- caracterul de junghi toracic, opresiune precordial- factori de decalanare:- efortul- stress-ul- frigul- tusea- poziia- alimentaia- traumatismele etc..- factori de ameliorare sau agravare- poziia- micrile respiratorii- repausul- momentul de apariie- nocturn sau diurn- relaionat cu intervenii recente chirurgicale, ortopedice, repausprelungit la pat etc..- durata (