8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
1/102
VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ
VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ
V. Siturile de Importanţă Comunitară dela litoralul românesc al Mării Negre
Enciclopedia copiilor
1
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
2/102
Cartea – „Viaţa în Marea Neagră - Siturile de ImportanţăComunitară de la litoralul românesc al Mării Negre”
- este realizată de Ministerul Apelor, Pădurilor si Pisciculturii
prin Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină
“Grigore Antipa”(INCDM-GA), în cadrul activităţilor de
conştientizare a copiilor privind importanţa cunoaşterii şi
protejării ecosistemelor din zona romanească a Mării Negre şi
ariile protejate adiacente şi este parte a seriei de cărţieducaţionale pentru copii „Enciclopedia copiilor”.
Cartea este realizata in partneriat cu GWP-Romania Versiunea electronică a enciclopediei poate fi citită pe
www.rmri.ro – secţiunea „Pagina copiilor” şi a GWP-Romaniawww.gwp-romania.ro.
Mulţumim specialiştilor de la INCDM-GA, care au realizatconţinutul şi selectat pozele, pentru această broşură.
Pentru a cunoaşte şi alte vieţuitoare din zonele umede, vărecomandăm broşurile publicate pe www.mmediu.ro – secţiunea
„Pagina copiilor” si www.gwp-romania.ro
Ministerul Apelor, Pădurilor şi PisciculturiiInstitutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore
Antipa” Bucureşti
2
http://www.rmri.ro/http://www.rmri.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.mmediu.ro/http://www.mmediu.ro/http://www.mmediu.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.mmediu.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.rmri.ro/
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
3/102
Viaţa în Marea Neagră - Siturile de ImportanţăComunitară de la litoralul românesc al Mării
Negre
Acest material este o completare a Cărții „Viața în
Marea Neagră IV. Rezervaţia Marină 2 Mai - Vama Veche“,
publicată în 2013. Cartea de față își propune să fie un ghid util
pentru cei interesați de cunoașterea și protejarea ecosistemelor
din Marea Neagră, prin descrierea detaliată a habitatelor și
speciilor din Siturile de Importanţă Comunitară de la litoralul
românesc al Mării Negre.
Coordonatori
Dr. ing. Simion Nicolaev - Director INCDM „Grigore Antipa”
Dr. ing. Tania Zaharia - Director Ştiinţific INCDM „Grigore
Antipa”
Dr. ing. Valodia Maximov - Şef Departament Resurse Marine
Vii, INCDM „Grigore Antipa”
Autori:
Drd. Mădălina Galaţchi - cercetător în cadrul Departamentului
Resurse Marine Vii, INCDM „Grigore Antipa”
Drd. Magda Nenciu - cercetător în cadrul Departamentului
Diseminare şi Transfer Tehnologic, INCDM „Grigore Antipa”
3
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
4/102
Dr. Victor Niţă - cercetător III în cadrul Departamentului
Resurse Marine Vii, INCDM „Grigore Antipa”
M.Sc. Oana Marin - cercetător în cadrul DepartamentuluiEcologie şi Protecţia Mediului, INCDM „Grigore Antipa”
Drd. George Ţiganov - cercetător în cadrul Departamentului
Resurse Marine Vii, INCDM „Grigore Antipa”
4
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
5/102
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
6/102
Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii
naturale protejate ce compun reţeaua naţională de arii protejate
din România (definite în conformitate cu terminologia IUCN -Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) sunt după
cum urmează:
rezervaţii ştiinţifice: în perimetrul lor se pot
desf ăşura numai activităţi ştiinţifice, cu acordul forului
ştiinţific competent. Ele corespund categoriei I-a IUCN(Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) -
„Rezervaţie naturală strictă: arie protejată, administrată în
principal în scopuri ştiinţifice” (Ex. Pietrosul Mare -
Maramureș): ;
parcuri naţionale: regimul de gospodărire sestabileşte prin regulamente şi planuri proprii de protecţie şi
conservare, aprobate de autorităţile naţionale ştiinţifice şi
administrative abilitate. Parcurile naţionale corespund
categoriei a II-a IUCN - „Parc naţional: arie protejată
administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentrurecreere” (Ex. Parcul Național Retezat): ;
monumente ale naturii: managementul
acestora se face după un regim strict de protecţie care asigur ă
păstrarea tr ăsăturilor naturale specifice. În funcţie de gradul lor
de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau
6
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
7/102
interzis. Monumentele naturii corespund categoriei a III-a
IUCN - „Monument natural: arie protejata administrată în
special pentru conservarea elementelor naturale specifice” (Ex.Babele și Sfinxul): ;
rezervaţii naturale: managementul acestora se
face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora, prin
măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea
habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuride specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţi ştiinţifice,
după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale,
organizate. Aceste rezervaţii corespund categoriei a IV-a IUCN
şi anume, arie de gestionare a habitatelor/speciilor (Ex.
Rezervaţia naturală mixtă - zoologică şi botanică Acvatoriullitoral marin Vama Veche - 2 Mai);
parcuri naturale: managementul acestora
urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu
natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului,
promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor,încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii
tradiţionale ale populaţiei locale. Acestea corespund categoriei
a V-a IUCN - „Peisaj protejat: arie protejată administrată în
principal pentru conservarea peisajului şi recreere” (Ex. Parcul
natural Bucegi): ;
7
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
8/102
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
9/102
şi completările ulterioare. Aceste arii fac parte din reţeaua
europeană NATURA 2000, dupa recunoaşterea statutului lor de
către Comisia Europeană ” (Ex. ROSCI0269 Vama Veche - 2Mai);
arii de protecţie acvifaunistică: sunt
desemnate în conformitate cu prevederile Directivei
79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi vor face
parte din reţeaua europeană NATURA 2000 după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană ” (Ex.
ROSPA Marea Neagr ă).
Importanţa acordată ariilor naturale protejate din zona
costier ă este relevată şi de O.U.G. nr. 202/2002 privind
gospodărirea integrată a zonei costiere (aprobată prin Legea nr.280/2003 privind gospodărirea integrată a zonei costiere) şi
care stipuleaza la art. 52 (1) „în scopul asigur ării protec ţ iei
durabile a zonei costiere, a diversit ăţ ii biologice şi
peisagistice, a productivit ăţ ii speciilor şi a habitatului marin şi
terestru se instituie rezerva ţ ii sau parcuri costiere ori marine”. Bogăţia si raritatea elementelor floristice şi faunistice
precum şi varietatea şi frumuseţea peisajului existent în judeţul
Constanţa au impus, în cadrul acţiunii de ocrotire a capitalului
natural, crearea a numeroase arii protejate de mare interes
ştiinţific, dar şi turistic.
9
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
10/102
Arii naturale protejate din judeţul Constanţa
În judeţul Constanţa, prima rezervaţie pusă sub
ocrotirea legii este cea a dunelor marine de la Agigea, în baza jurnalului nr. 142 al Consiliului de Miniştri din 1939. Valoarea
ştiinţifică şi frumuseţea acestei rezervaţii fuseseră remarcate de
marele naturalist prof. Ioan Borcea încă din 1926, anul
înfiinţării Staţiunii de Cercetări Marine de la Agigea.
În 1945, este pusă sub protecţie rezervaţia peisagistică de o deosebită frumuseţe Canaralele de la Hâr şova, în
apropierea cetăţii romano-bizantine Carsium.
Conform ultimelor studii, în judeţul Constanţa sunt
declarate 27 de arii protejate, recunoscute de Legea nr. 5/2000
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional,la care se adaugă 3 arii protejate ocrotite prin decizii locale.
Ele pot fi grupate astfel:
- Rezervaţie naturală mixtă, zoologică şi botanică:
Dunele marine de la Agigea, Rezervaţia ştiinţifică Pădurea
Hagieni, Rezervaţia ştiinţifică Fântâniţa - Murfatlar, RezervaţiaPădurea Dumbr ăveni, Rezervaţia Pădurea Esechioi, Pădurea
Canaraua Fetii;
- Rezervaţie naturală zoologică: Lacul Agigea;
- Rezervaţie naturală botanică: Pâlcul de stejari
brumării de la Neptun - Mangalia;
10
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
11/102
- Rezervaţie naturală mixtă, geologică şi botanică:
Masivul Geologic Cheia, Dealul Alah Bair;
-
Rezervaţie naturală mixtă botanică, zoologică şi
geologică: Rezervaţia naturală peisagistică Gura
Dobrogei;
- Rezervaţie naturală - arheologică şi botanică: Valul
lui Traian;
-
Rezervaţie naturală mixtă, speologică şi geologică: Obanul Mare şi Peştera „La Movile”;
- Rezervaţie ştiinţifică speologică: Peştera „La Adam”;
- Rezerva ţ ie şti in ţ i f ic ă mixt ă - zoologic ă şi botanic ă:
Acvatoriul l i toral marin Vama Veche - 2 Mai (exclusiv
zona li toral ă );
- Arie de interes ştiinţific: Refugiul ornitologic Corbu-
Nuntaşi-Histria, Grindul Chituc, Grindul Lupilor
- Arie de interes ştiinţific şi sit arheologic: Cetatea
Histria,
-
Rezervaţie a biosferei cu caracter mixt, geologic,zoologic, ştiinţific: Lacul Techirghiol şi bazinul său
hidrografic;
- Monument al naturii speologic: Peştera Gura
Dobrogei, Peştera Limanu;
11
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
12/102
- Monument al naturii botanic: Arborele Corylus
colurna / alunul turcesc;
-
Monument al naturii paleontologic: Locul fosiliferAliman, Locul fosilifer Credinţa;
- Monument al naturii mixt - geologic şi
paleontologic: Reciful neojurasic de la Topalu, Locul
fosilifer Cernavodă, Locul fosilifer Movila Banului din
comuna Seimenii Mari;- Parc natural peisagistic: Canaralele de la Hâr şova.
Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 oferă
numeroase instrumente utile pentru gestionarea ariilor
protejate, iar extinderea reţelei prin includerea şi gestionarea
ariilor naturale protejate din România reprezintă un pas
important în direcţia conservării peisajului şi biodiversităţii. Cu
alte cuvinte, în ceea ce priveşte fondul natural, această reţea
serveşte atât intereselor României, cât şi celor ale Uniunii
Europene.
Reţeaua Natura 2000 permite atât conservarea, cât şi
dezvoltarea pe mai departe a biodiversităţii României. Astfel,
se observă oportunităţi în numeroase direcţii: de la un turism
durabil, la o combinaţie între activităţile agricole şi
12
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
13/102
alternativele de protejare a naturii. Înfiinţarea reţelei Natura
2000 reprezintă „fundamentul politicii comunitare de
conservare a naturii”. Toate statele care au aderat la UniuneaEuropeană sau care aspiră la statutul de membru al UE se
confruntă cu problematica creerii reţelei Natura 2000 în spațiul
propriu şi cu necesitatea de a adopta Directiva Păsări -
79/409/CEE şi Directiva Habitate - 92/43/CEE. Fiecare stat
membru poate alege propriile mecanisme pentru a se angaja înacest efort colectiv.
Reţeaua Natura 2000 acoperă aproximativ 18% din
suprafaţa terestră a Uniunii Europene, iar în Romania ocupă
peste 22% din suprafaţa terestră a ţării. Această reţea include
un eşantion reprezentativ din toate speciile şi habitatele
naturale de interes comunitar şi este alcătuită din:
- SAC -uri (Special Areas for Conservation - Arii Speciale de
Conservare) desemnate pentru: habitate naturale; specii de floră
şi faună sălbatică;
- SPA-uri (Special Protection Areas for Birds - Arii de
Protecţie Specială Avifaunistică) desemnate pentru specii de
păsări;
- SCI -uri (Sites of Community Importance - Situri de
Importanţă Comunitară) - reprezintă un sit care, în cadrul
13
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
14/102
regiunii sau regiunilor biogeografice căr ora îi aparţine,
contribuie în mod semnificativ la menţinerea sau readucerea
unui habitat din Anexa 2 sau a unei specii din Anexa 3 dinOUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,
cu modificările şi completările ulterioare la un stadiu
corespunzător de conservare şi, în acelaşi timp, la coerenţa
sistemului Natura 2000, precum şi/sau la menţinereadiversităţii biologice a regiunii sau regiunilor biogeografice
respective.
În anul 2007, România a transmis Comisiei Europene
273 propuneri Situri de Importanţă Comunitară şi 108 Situri de
Protecţie Specială Avifaunistică, care au fost declarate prinOrdinul de Ministru nr. 1964/2007 privind instituirea regimului
de Arie naturala protejată a Siturilor de importanţă comunitară,
ca parte integrantă a Reţelei Ecologice Europene Natura 2000
în România şi prin Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007
privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România.
În anul 2011, reţeaua a fost extinsă prin mărirea
suprafeţei unor situri deja existente, dar şi prin desemnarea de
14
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
15/102
noi situri, astfel că, în prezent, sunt aprobate 383 SCI-uri şi 148
SPA-uri (Fig. nr. 1).
15
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
16/102
Figura nr. 1. Hărţi cu SPA & SCI (Mănoiu, 2013-Catalog Natura
2000)
16
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
17/102
Tipuri de habitate prezente la litoralul românesc al Mării
Negre
Impactul societăţii moderne asupra habitatelor costiere
este, probabil, fără precedent şi continuă să crească, atât la
nivel spațial, precum şi ca intensitate, deoarece populaţiile din
zonele de coastă sunt de aşteptat să crească, la fel ca şi
impactul activităţilor economice şi al urbanizării asupramediului costier și a mării aferente (Nicholls&Klein, 2004,
Turner, 2004). Aceste evoluţii prevăzute nu se limitează în
niciun caz la zona costieră. Ele au condus la emiterea
Directivei Habitate (92/43/CEE) de către Comunitatea
Europeană, un cadru juridic la nivelul Comunităţii Europene,care este în prezent în curs de implementare. Astfel, se
contribuie la asigurarea biodiversităţii prin conservarea
habitatelor naturale, precum şi a florei şi faunei salbatice de pe
teritoriul Romaniei, ca ţară membră a Uniunii Europene.
Conform acestei Directive, se constituie o reţea ecologică europeană coerentă de zone de conservare, sub numele Natura
2000 (compusă din situri care adăpostesc tipuri de habitate
naturale ce figurează în Anexa I şi din habitate ale speciilor din
Anexa II); aceasta va asigura menţinerea, sau dacă este cazul,
restaurarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor
17
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
18/102
speciilor la o stare de conservare favorabilă, pe cuprinsul ariilor
de răspândire naturală. Din acest punct de vedere, litoralul
românesc se compune dintr-un adevărat „mozaic” de habitate,incluse într-o reţea de arii protejate la nivel naţional, foarte bine
organizată şi reprezentativă pentru toate tipurile de zone
protejate (inclusiv costiere și marine).
La litoralul românesc al Mării Negre au fost
identificate următoarele tipuri de habitate prezente în cele
8 SCI-uri din zona marină:
1110-1 Zostera meadows on clean or slightly muddy
fine sands - Nisipuri fine, curate sau uşor mâloase, cu pajiştide Zostera. Zostera noltii formează pajişti submarine
monospecifice în golfuri adăpostite cu adâncimi de până la 4
metri, acolo unde stabilitatea sedimentară duce la o înmâlire
uşoară a nisipului;
1110-3 Shallow fine sands - Nisipuri fine de micăadâncime; la litoralul românesc, acest habitat este prezent de la
gurile Dunării şi până la Vama Veche, acolo unde există plaje
nisipoase. Substratul este alcătuit din nisipuri fine amestecate
cu resturi de cochilii şi pietricele, dispuse de la ţărm până la
izobata de 5-6 m. Adăposteşte biocenoza cu Donax trunculus
18
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
19/102
şi, datorită hidrodinamismului ridicat, fauna asociată nu este
foarte diversă.
1110-4: Well sorted sands - Nisipuri bine calibrate;Acest habitat este dispus în imediata continuitate a nisipurilor
fine de mică adâncime, de la 5-6 m până la 10-15 m adâncime.
Substratul este alcătuit din nisip cu granulometrie omogenă,
mult mai puţin afectat de agitaţia valurilor. Conţinutul de silt al
sedimentului creşte cu adâncimea. Speciile caracteristice suntmoluştele Chamelea gallina, Tellina tenuis, Anadara
inaequivalvis, Cerastoderma glaucum, Cyclope neritea,
Nassarius nitidus; crustaceii Liocarcinus vernalis şi Diogenes
pugilator, peştii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco,
Uranoscopus scaber . 1110-5: Wave-lashed coarse sands and fine gravels -
Nisipuri grosiere şi pietrişuri mărunte bătute de valuri. Acest
habitat se întâlneşte în micile golfuri de-a lungul litoralului şi
nu depăşește câteva zeci de centimetri adâncime;
1110-6: Infralittoral cobbles - Galeţi infralitorali. Habitatul constă din plaje submerse de pietre rotunde şi
aplatizate (galeţi), de obicei calcaroase, albe, modelate de
valuri. Limita inferioară corespunde zonei în care forţa
valurilor devine insuficientă pentru a rula galeţii;
19
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
20/102
1110-7 Shallow sands bioturbated by Arenicola and
Callianassa - Nisipuri de mică adâncime bioturbate de
Arenicola și Callianassa. Habitatul are o distribuţiefragmentară, acoperind mici areale disparate pe plajele
submerse situate la sud de Capul Midia, între 4 şi 7 m
adâncime. Este cel mai bine reprezentat în siturile de la Cap
Aurora şi Mangalia. La partea superioară (4-5 m), habitatul
este contiguu cu 1110-3, de unde se extinde până la 7 madâncime. Nisipul este bioturbat până la o adâncime de 1 m, iar
suprafaţa sedimentului este marcată de conurile de dejecţii de
Arenicola marina.
1110-9: Sandy muds and muddy sands bioturbated
by Upogebia - Mâluri nisipoase și nisipuri mâloase bioturbatede Upogebia. Habitatul formează o centură continuă de-a
lungul coastei româneşti, pe mâlurile nisipoase dispuse între
10-30 m adâncime. Substratul este ciuruit de galeriile foarte
numeroase ale crustaceului decapod thalassinid Upogebia
pusilla, care pătrund în adâncime 0,2-1 m, în funcţie deconsistenţa sedimentului.
1140-1: Supralittoral sands with or without fast-
drying drift lines - Nisipuri supralitorale, cu sau fără depozite
detritice cu uscare rapidă. Ocupă partea plajei care nu este
udată de valuri decât în timpul furtunilor;
20
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
21/102
1140-2: Supralittoral slow-drying drift lines -
Depozite detritice supralitorale cu uscare lentă. Ocupă
porţiunea care nu este udată de valuri decât în timpul furtunilora ţărmurilor formate din bolovani sau plaje de galeţi;
1140-3: Midlittoral sands - Nisipuri mediolitorale.
Acest habitat ocupă fâşia de nisip de la ţărm, pe care se sparg
valurile. În funcţie de gradul de agitaţie al mării, aceasta poate
fi mai largă sau mai îngustă;
1140-4: Midlittoral detritus on shingle and boulders
- Acumulări detritice mediolitorale. Este un habitat format în
mediolitoralul ţărmurilor stâncoase, pe substrat de bolovăniş,
galeţi sau pietriş, în continuitate cu depozitele detritice
supralitorale cu uscare lentă;
1170-2: Mytilus galloprovincialis biogenic reefs -
Recifi biogenici cu Mytilus galloprovincialis. Recifii de midii
apar pe substrat sedimentar (mâl, nisip, scrădiş sau amestec),
cel mai frecvent între izobatele de 30 şi 50 m. Sunt răspândiţi
în tot lungul coastei româneşti, între izobatele amintite mai sus.
Recifii biogenici de Mytilus galloprovincialis sunt constituiţi
din bancuri de midii ale căror cochilii s-au acumulat de-a
lungul timpului, formând un suport dur supraînălţat faţă de
sedimentele înconjurătoare (mâl, nisip, scrădiş sau amestec), pe
care trăiesc coloniile de midii vii. Acest tip de recif este unic
21
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
22/102
prin rolul ecologic crucial al bancurilor de midii în
autoepurarea ecosistemului şi realizarea cuplajului bentic-
pelagic, prin existenţa aici a mai multor specii ameninţate, prinimportanţa lui socio-economică ca habitat şi zonă de pescuit
pentru multe specii cu valoare comercială.
1170-3 Shallow sulphide seeps - Izvoare hidrotermale
sulfuroase de mică adâncime. Apele sulfuroase din subteran, de
provenienţă carstică continentală, ies la suprafaţă prin liniile defalie şi canalele calcarului sarmaţian, fie că acesta este expus
sau acoperit cu un strat sedimentar. Izvoarele sunt ușor de
localizat după halourile inelare alb-gălbui formate de bacteriile
tiofile care se dezvoltă în jurul lor. Flora algală nu rezistă în
imediata apropiere a izvorului, dar se dezvoltă luxuriant învecinatatea acestuia. Fauna este formată din puţine specii
tolerante la hipoxie, care pot fi foarte abundente.
1170-4: Boulders and blocks - Aglomerări de stânci şi
bolovani. Aglomerările de stânci şi bolovani de dimensiuni
mari apar în mediolitoralul ţărmurilor stâncoase, la piciorulfalezelor. Aceste blocuri pot fi rostogolite sau erodate de apa
încărcată cu nisip în timpul furtunilor, de aceea populaţiile
algale sunt efemere;
1170-5: Supralittoral rock - Stanca supralitorală este
situată deasupra nivelului mării şi este umezită de spuma
22
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
23/102
valurilor sau udată numai în timpul furtunilor. Extinderea
verticală depinde de hidrodinamism, de expunerea la soare şi
de pantă; 1170-6: Upper midlittoral rock - Stânca mediolitorală
superioară este situată în partea superioară a zonei de spargere
a valurilor şi nu este acoperită permanent de apă, fiind udată
intermitent de valurile mai înalte;
1170-7: Lower midlittoral rock - Stânca mediolitorală
inferioară este situată în partea inferioară a zonei de spargere a
valurilor şi este acoperită de apă în cea mai mare parte a
timpului. Umiditatea ridicată şi constantă şi lumina puternică
constituie factorii dominanţi în acest habitat;
1170-8: Infralittoral rock with photophilic algae -
Stânca infralitorală cu alge fotofile. Stânca infralitorală cu alge
fotofile începe imediat sub etajul mediolitoral inferior, acolo
unde emersiunile sunt doar accidentale, şi se întinde până la
limita inferioară a răspândirii algelor fotofile şi fanerogemelor
marine. Limita inferioară este condiţionată de pătrunderealuminii şi deci extrem de variabilă în funcţie de topografie şi de
claritatea apei. În general, la litoralul românesc este în jur de 10
m adâncime, dar în zonele cu turbiditate ridicată poate fi sub 1
m;
23
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
24/102
1170-9: Infralittoral rock with Mytilus
galloprovincialis - Stânca infralitorală cu Mytilus
galloprovincialis. Pătrunde în adâncime până la maxim 28 m,la limita inferioară a platformelor stâncoase. În zona algelor
fotofile se suprapune cu habitatul precedent, dar continuă în
adâncime mult dincolo de limitele acestuia;
1170-10: Infralittoral hard clay banks with
Pholadidae - Bancuri de argilă tare infralitorală cu Pholadidae.
Este format din bancuri de argilă întarită, având aspect de
platou sau vălurit, care este parţial acoperit de sediment.
Găurile facute de Pholas dactylus şi Barnea candida dau o
mare complexitate tridimensională şi permit multor specii să
formeze asociaţii faunistice interesante.
1180: Methanogenic carbonate structures - Structuri
de carbonat formate în jurul emisiilor active de metan.
8330: Submerged or partially submerged sea caves -
Peşteri marine total sau parţial submerse. Planşeul şi pereţii
adăpostesc comunităţi de nevertebrate marine (spongieri,
hidrozoare, actinii, briozoare, tunicate coloniale) şi alge
sciafile.
24
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
25/102
Siturile de Importanţă Comunitară de la litoralul
românesc al Mării Negre
Rezervaţ ia naturală mixt ă - zoologic ă şi botanic ă Acvator iu l
l i toral marin Vama Veche - 2 Mai (exclusiv zona li toral ă )
Situl ROSCI0269 Vama Veche - 2 Mai
Sit Natura 2000 ROSCI0269, conform Ordinul Ministrului
Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 şi apro bat de către
Comisia Europeană prin Decizia 209/92/CE:
- Coordonatele sitului: Latitudine N 43º 45' 561'';
Longitudine E 28º 38' 55''- Suprafaţa (ha): 5.272
Aria protejată de interes naţional AMP „Acvatoriul litoral
marin Vama Veche - 2 Mai” (Fig. nr. 2) a fost înfiinţată prin
Decizia 31/1980 a Consiliului Judeţean Constanţa şi confirmată
ca arie protejată de Legea nr. 5/2000 privind aprobareaPlanului de amenajare a teritoriului naţional, având codul
2.345.
25
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
26/102
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
27/102
Figura nr. 3. Hartă cu habitatele din situl 2 Mai -Vama Veche(INCDM)
1110: Bancuri de nisip submerse de mică adâncime
1110-3 Nisipuri fine de mică adâncime
1110-4 Nisipuri bine calibrate
1110-5 Nisipuri grosiere şi pietrişuri mărunte bătute de
valuri
1110-6 Galeţi infralitorali
1110-8 Nisipuri mâloase şi mâluri nisipoase bioturbate
de Upogebia (Fig. nr. 4)
27
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
28/102
Figura nr. 4. Specie din cadrul habitatului 1110-8 Upogebia
pusilla - crevete (www.animalesmarinos.net)
1140: Suprafețe de nisip și mâl descoperite la maree joasă
1140-1 Nisipuri supralitorale, cu sau fără depozite
detritice cu uscare rapidă 1140-2 Depozite detritice supralitorale cu uscare lentă
1140-3 Nisipuri mediolitorale
1140-4 Acumulări detritice mediolitorale
28
http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=rEA_jS-KAyG-ZM&tbnid=l1cg2jzsF5ed9M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalesmarinos.net%2Finvertebrados%2Fcrustaceos%2Fupogebia_pusilla%2Findex.php&ei=EC3fU_GvNomy0QWjr4CYCw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGsXuvWzNlP16Npw2FFkAiOF731Nw&ust=1407221387470503http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=rEA_jS-KAyG-ZM&tbnid=l1cg2jzsF5ed9M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalesmarinos.net%2Finvertebrados%2Fcrustaceos%2Fupogebia_pusilla%2Findex.php&ei=EC3fU_GvNomy0QWjr4CYCw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGsXuvWzNlP16Npw2FFkAiOF731Nw&ust=1407221387470503http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=rEA_jS-KAyG-ZM&tbnid=l1cg2jzsF5ed9M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalesmarinos.net%2Finvertebrados%2Fcrustaceos%2Fupogebia_pusilla%2Findex.php&ei=EC3fU_GvNomy0QWjr4CYCw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGsXuvWzNlP16Npw2FFkAiOF731Nw&ust=1407221387470503http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=rEA_jS-KAyG-ZM&tbnid=l1cg2jzsF5ed9M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalesmarinos.net%2Finvertebrados%2Fcrustaceos%2Fupogebia_pusilla%2Findex.php&ei=EC3fU_GvNomy0QWjr4CYCw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGsXuvWzNlP16Npw2FFkAiOF731Nw&ust=1407221387470503
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
29/102
1170: Recifi
1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis
1170-4 Aglomerări de stânci şi bolovani
1170-5 Stânca supralitorală
1170-6 Stânca mediolitorală superioară
1170-7 Stânca mediolitorală inferioară
1170-8 Stânca infralitorală cu alge fotofile 1170-9 Stânca infralitorală cu Mytilus galloprovincialis
(Fig. nr. 5)
1170-10 Bancuri infralitorale de argilă sau marnă cu
Pholadidae
29
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
30/102
Figura nr. 5. Stânca infralitorală cu Mytilus gall oprovincialis -
midii (foto INCDM)
30
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
31/102
S p e
c i i d e f l o r ă ş i f a u n ă d e i n t e r e s c o m u n i t a r / r e g i o n a l p r e z e n t e :
S p e c i e
C o n s e r v a r e
P o p u
l a ț i e
L o c a l i z a r e , e
c o l o g i e
T u r s i o p s t r u n c a t u s
D i r e c t i v a H a b i t a t e ,
a n e x a I I
R e z i d e n t
A f a l i n u l e s t e p r e z e n t
î n z o n a m a r i n ă
r o m â n e a s c ă î n s e z o n u l c a l d , p e t o a t ă
s u p r a f a ţ a p l a t o u l u i c o n t i n e n t a l . P ă t r u n d e
ş i î n D u n ă r e .
P r e z e n t î n t o a t e s i t u r i l e , s e d e p l a s e a z ă î n
g r u p u r i f a m i l i a l e d e 4 - 6
i n d i v i z i . E s t e c e l
m a i s o c i a b i l f a ţ ă d e o m ş i c e l m a i d e s
o b s e r v a
t .
P h o c o e n a p h o c o e n a
D i r e c t i v a H a b i t a t e ,
a n e x a I I
R e z i d e n t
M a r s u i n u l e s t e o s p e c i e n e r i t i c ă p r e z e n t ă
l a ( 6 - 2 0 0 m a d â n c i m e ) c
a r e p a t r u n d e ş i î n
D u n ă r e ş i î n l a g u n e
. Î n R o m â n i a
p o p u l a ţ i i l e s u n t c o n c e n t r a t e î n a p r o p i e r e a
c o a s t e i , u n d e h r a n a e s t e
m a i a b u n d e n t ă ş i
a c c e s i b i l ă . U n e o r i e s t e c
a p t u r a t a c c i d e n t a l
î n p l a s e d e c a l c a n . L a a p r o p i e r e a i e r n i i
m i g r e a z ă î n s p r e z o n e l
e d e i e r n a r e d i n
G e o r g i a ş i T
u r c i a .
A l o s a i m m a c u l a t a
D i r e c t i v a H a b i t a t e ,
a n e x a I I
P a s a j
S c r u m b i a e s t e o s p e c i e
p e l a g i c ă , c r i o f i l ă .
A d u l ţ i i s e a p r o p i e d e ţ ă r m n u m a i î n t i m p u l
m i g r a ţ i e i d e r e p r o d u c e r e , î n f e b r u a r i e -
31
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
32/102
a p r i l i e , c â n d e s t e p r e z e n t ă î n t o a t e s i t u r i l e .
P u i e t u l p o a t e f i î n t â l n i t a d e s e a î n a p e l e
c o s t i e r e
.
A l o s a t a n a i c a
D i r e c t i v a H a b i t a t e ,
a n e x a I I
R e z i d e n t
R i z e a f c a e s t e p r e z e n t ă d
e - a l u n g u l c o a s t e i
r o m â n e ş t i p e n t r u c e a m
a i m a r e p a r t e a
a n u l u i . E s t e o s p e c i e
t e r m o f i l ă c a r e
p r e f e r ă a p e l e c o s t i e r e p u ţ i n a d â n c i .
P r e z e n ţ ă c o n s t a n t ă î n t o a t e s i t u r i l e .
A c i p e n s e r s t e l l a t u s
D i r e c t i v a H a b i t a t e
( a l t e a n e x e )
R e z i d e n t
P ă s t r u g a e s t e p r e z e n t ă d
e - a l u n g u l c o a s t e i
r o m â n e ş t i . A d u l ţ i i s u
n t m a i f r e c v e n t
î n t â l n i ţ i î n f a ţ a g u r i l o r D
u n ă r i i , î n t i m p c e
j u v e n i l i i s u n t r ă s p â n d i ţ i p e t o t p l a t o u l
c o n t i n e n t a l , m a i a l e s î n a p r o p i e r e a c o a s t e i .
H u s o h u s o
D i r e c t i v a H a b i t a t e
( a l t e a n e x e )
R e z i d e n t
M o r u n u l e s t e p r e z e n t d
e - a l u n g u l c o a s t e i
r o m â n e ş t i . A d u l ţ i i s u n t m a i f r e c v e n t
î n t â l n i ţ i î n f a ţ a g u r i l o r D
u n ă r i i , î n t i m p c e
j u v e n i l i i s u n t r ă s p â n d i ţ i p e t o t p l a t o u l
c o n t i n e n t a l , m a i a l e s î n a p r o p i e r e a c o a s t e i .
P h o l a s d a c t y l u s
D i r e c t i v a H a b i t a t e
( a l t e a n e x e )
C o n v e n ț i a d e l a
B e r n a
C o n v e n ț i a d e l a
R e z i d e n t
S p e c i a e s t e o m o l u s c ă b i v a l v ă c a r e
p e r f o r e a z ă r o c a m o a l e ,
s ă p â n d g a l e r i i î n
c a l c a r e , m a r n e ş i a r g i l e . S e d e z v o l t ă
n u m a i î n z o n e l e c u s u b s t r a t s t â n c o s
n a t u r a l ş i s u n t v u l n e r a b i
l e l a c o l m a t a r e c u
32
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
33/102
B a r c e l o n a
s e d i m e n t e .
C o r a l l i n a o f f i c i n a l i s
R e g i o n a l ( C a r t e a
R o ș i e a M ă r i i N e g r e ,
B S T D A 2 0 0 7 )
N a ț i o n a l ( L i s t a
R o ș i e )
R e z i d e n t
A l g ă r o ș i e S p e c i e c a r a
c t e r i s t i c ă m e d i o -
l i t o r a l u l u i s t â n c o s , f o t o f i l ă , î n c o n d i ț i i d e
a p ă c u r a t ă ş i h i d r o d i n a m i s m p u t e r n i c ,
i n d i c a t o a r e d e o b u n ă c a l i t a t e a m e d i u l u i
m a r i n .
C y s t o s e i r a b a r b a t a
R e g i o n a l ( B S T D A
2 0 0 7 )
N a ț i o n a l ( L i s t a
R o ș i e )
R e z i d e n t
A l g a e s t e c a r a c t e r i s t i c ă s t â n c i i
i n f r a l i t o r a l e î n c o n d
i ţ i i d e l u m i n ă
p u t e r n i c ă , a p ă c u r a t ă ş i h i d r o d i n a m i s m
m o d e r a t . E s t e o s p e c i e
i n c l u s ă î n L i s t a
R o ș i e , c o n s i d e r a t ă c a f i i n d s e n s i b i l ă l a
f a c t o r i i a n t r o p i c i n e f a v o r a b i l i . D o u ă
c â m p u r i d e C y s t o s e i r a b a r b a t a s - a u
r e f ă c u t î n s i t u l d e l a V a m a V e c h e - 2 M a i
33
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
34/102
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
35/102
Figura nr. 6. Cystoseira barbata - algă brună (foto INCDM)
Această algă constituie mediu de apărare, hrănire şireproducere pentru puietul de peşte, dar şi pentru multe
nevertebrate marine. Substratul elastic şi totuşi destul de ferm pe care îl reprezintă talurile de Cystoseira, structura complexăa ramificaţiilor oferă un loc ideal de fixare a numeroaselor algemacrofite, atât celor fotofile, aducându-le mai aproape desuprafaţă, cât şi a celor sciafile, care se dezvoltă în umbra tufeide Cystoseira.
35
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
36/102
- unul din foarte puţinele locuri din România unde este prezent habitatul 1170-10 cu Pholas dactylus;
- unul din foarte puţinele locuri din România unde este
prezent medio-litoralul stâncos natural.
36
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
37/102
Situl ROSCI0273 Zona marină de la Capul Tuzla
Sit Natura 2000 ROSCI0197 a fost declarat prinOrdinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 şi
aprobat de către Comisia Europeană prin Decizia 209/92/CEE.
Coordonatele sitului: Latitudine: N 43º 59' 20'';
Longitudine E: 28º 41' 14'' (Fig. nr. 7)
Figura nr. 7. Tipuri de habitate prezente în Situl ROSCI0273
Zona marină de la Capul Tuzla (INCDM)
37
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
38/102
1110: Bancuri de nisip submerse de mică adâncime
1110-3 Nisipuri fine de mică adâncime 1110-4 Nisipuri bine calibrate
1110-5 Nisipuri grosiere şi pietrişuri mărunte bătute de
valuri
1110-6 Galeţi infralitorali
1110-8 Nisipuri mâloase şi mâluri nisipoase bioturbatede Upogebia
1140: Suprafețe de nisip si mâl descoperite la maree joasă
1140-1 Nisipuri supralitorale, cu sau fără depozite
detritice cu uscare rapidă
1140-2 Depozite detritice supralitorale cu uscare lentă
1140-3 Nisipuri mediolitorale
1140-4 Acumulări detritice mediolitorale
1170: Recifi
1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis
1170-4 Aglomerări de stânci şi bolovani
38
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
39/102
1170-5 Stâncă supralitorală
1170-6 Stâncă mediolitorală superioară
1170-7 Stâncă mediolitorală inferioară 1170-8 Stâncă infralitorală cu alge fotofile
1170-9 Stâncă infralitorală cu Mytilus galloprovincialis
8330: Peşteri marine total sau par ţial submerse
39
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
40/102
S p e
c i i d e f l o r ă ş i f a u n ă d e i n t e r e s c o m u n i t a r / r e g i o n a l p r e z e n t e :
S p e c i e
C o n s e r v a r e
P
o p u l a ț i e
L o c a l i z a r e , e c o l o g i e
T u r s i o p s t r u n c a t u s
D i r e c t i v a H a b i t a t e ,
a n e x a I I
R e z i d e n t
A f a l i n u l e s t e p r
e z e n t î n z o n a
m a r i n ă r o m â n e a s c ă
î n s e z o n u l c a l d ,
p e t o a t ă s u p r a f
a ţ a p l a t o u l u i
c o n t i n e n t a l . P ă t r u n
d e ș i î n D u n ă r e .
P r e z e n t î n t o a t e s i t u r i l e , s e
d e p l a s e a z ă î n g r u p
u r i f a m i l i a l e d e
4 - 6 i n d i v i z i . E s t e c e l m a i s o c i a b i l
f a ț ă d e o m ș i c e l m
a i d e s o b s e r v a t .
P h o c o e n a p h o c o e n a
D i r e c t i v a H a b i t a t e ,
a n e x a I I
R e z i d e n t
M a r s u i n u l e s t e o
s p e c i e n e r i t i c ă
( 6 - 2 0 0 m a d â n c i m e ) c a r e p ă t r u n d e
ș i î n D u n ă r e ș i
î n l a g u n e . Î n
R o m â n i a p o p u l a ţ i i l e s u n t
c o n c e n t r a t e î n a p r o p i e r e a c o a s t e i ,
u n d e h r a n a e s t e m
a i a b u n d e n t ă ş i
a c c e s i b i l ă . U n e o r i e s t e c a p t u r a t
a c c i d e n t a l î n p l a s e d e c a l c a n . L a
a p r o p i e r e a i e r n i i , m i g r e a z ă î n s p r e
z o n e l e d e i e r n a r e
d i n G e o r g i a ş i
T u r c i a .
40
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
41/102
A l o s a i m m a c u l a
t a
D i r e c t i v a H a b i t a t e ,
a n e x a I I
P a s a j
S c r u m b i a e s t e s p e c i e p e l a g i c ă ,
c r i o f i l ă . A d u l ț i i s e
a p r o p i e d e ț ă r m
n u m a i î n t i m p u l m i g r a ț i e i d e
r e p r o d u c e r e , î n f e
b r u a r i e - a p r i l i e ,
c â n d e s t e p r e z e n t ă
î n t o a t e s i t u r i l e .
P u i e t u l p o a t e f i î n
t â l n i t a d e s e a î n
a p e l e c o s t i e r e .
A l o s a t a n a i c a
D i r e c t i v a H a b i t a t e ,
a n e x a I I
R e z i d e n t
R i z e a f c a e s t e p r e z e n t ă î n t o t l u n g u l
c o a s t e i r o m â n e ş t i
p e n t r u c e a m a i
m a r e p a r t e a a n u l u
i . E s t e o s p e c i e
t e r m o f i l ă c a r e p r e f e r ă a p e l e c o s t i e r e
p u ţ i n a d â n c i . P r e z e n ț ă c o n s t a n t ă î n
t o a t e s i t
u r i l e .
A c i p e n s e r s t e l l a t u s
D i r e c t i v a H a b i t a t e
( a l t e a n e x e )
R e z i d e n t
P ă s t r u g a e s t e p r e z e n t ă î n t o t l u n g u l
c o a s t e i r o m â n e ş t i . A d u l ț i i s u n t m a i
f r e c v e n t î n t â l n i ț i
î n f a ț a g u r i l o r
D u n ă r i i , î n t i m p c
e j u v e n i l i i s u n t
r ă s p â n d i ț i p e t o t p l a
t o u l c o n t i n e n t a l ,
m a i a l e s î n a p r o p i e r e a c o a s t e i .
H u s o h u s o
D i r e c t i v a H a b i t a t e
( a l t e a n e x e )
R e z i d e n t
M o r u n u l e s t e p r e z
e n t î n t o t l u n g u l
c o a s t e i r o m â n e ş t i .
A d u l ț i i s u n t m a i
f r e c v e n t î n t â l n i ț i
î n f a ț a g u r i l o r
D u n ă r i i , î n t i m p c
e j u v e n i l i i s u n t
r ă s p â n d i ț i p e t o t p l a
t o u l c o n t i n e n t a l ,
41
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
42/102
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
43/102
T D A 2 0 0 7 )
N a t i o n a l ( L i s t a
R o ș i e )
i n f r a l i t o r a l u l u i s t â n c o s c u a l g e
f o t o f i l e , i n d i c a t o a r e p e n t r u o f o a r t e
b u n a c a l i t a t e a m e d i u l u i .
A m e n i n ț a t ă î n t o a t ă M a r e a N e a g r ă
ș i î n R o m â n i a
( F i g . n r . 8 ) .
H i p p o c a m p u s g u t t u l a t u s
( F i g . n r . 9 )
I U C N
R e g i o n a l ( C a r t e a
R o ș i e a M ă r i i
N e g r e , B S T D A
2 0 0 7 )
N a ț i o n a l ( L i s t a
R o ș i e )
R e z i d e n t
C ă l u ţ u l d e m a r e e s t e s p e c i e
c a r a c t e r i s t i c ă a s o c
i a ț i i l o r v e g e t a l e
p e r e n e d i n i n f r a l i t o
r a l . A m e n i n ț a t ă
î n t o a t ă M a r e a
N e a g r ă ș i î n
R o m a
n i a
w w w . g w p - r o m a n i a . r o ( P a g i n a
c o p i i l o r ) .
43
http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
44/102
Figura nr. 8. Tr icolia pullus -
gasteropod
(ecomareaneagra.wordpress.com)
Figura nr. 9. Hippocampus
guttulatus
Căluţul de mare (foto
INCDM)
În zona Cap Tuzla fundul stâncos recifal are cea mai
mare extindere spre uscat şi cel mai variat şi accidentat relief
din sectorul românesc al Mării Negre. De aceea, aici seîntalneşte cea mai diversă gamă de microhabitate de acest tip şi
în consecinţă, o faună şi floră acvatică foarte diversă. Acest
lucru duce la o valoare conservativă foarte mare.
Situl Natura 2000 ROSCI0273 Zona marină de la Capul
Tuzla este:
44
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
45/102
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
46/102
Situl ROSCI0197 Plaja Submersă Eforie Nord -Eforie Sud
Sit Natura 2000 ROSCI0197 (Fig. nr. 10) prin Ordinul
Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2387/2011 şi aprobat de
către Comisia Europeană prin Decizia 209/92/CEE.
Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 3' 1''; Longitudine E 28º
39' 5''
Suprafaţa (ha) 141
Figura nr. 10. Imagine subacvatică din Situl ROSCI0197 PlajaSubmersă Eforie Nord - Eforie Sud
(http://natura2000.mmediu.ro)
46
http://natura2000.mmediu.ro/http://natura2000.mmediu.ro/http://natura2000.mmediu.ro/http://natura2000.mmediu.ro/
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
47/102
Tipuri de habitate prezente în ROSCI0197 (Fig. nr. 11)1110: Bancuri de nisip submerse de mică adâncime
1110-3 Nisipuri fine de mică adâncime
1110-4 Nisipuri bine calibrate
Figura nr. 11. Tipuri de habitate prezente în Situl
ROSCI0197Plaja Submersă Eforie Nord - Eforie Sud
(INCDM)
1140: Suprafeţe de nisip şi mâl descoperite la maree joasă
47
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
48/102
1140-1 Nisipuri supralitorale, cu sau fără depozite
detritice cu uscare rapidă.1140-3 Nisipuri mediolitorale
1170: Recifi
1170-8 Stânca infralitorală cu alge fotofile 1170-9 Stâncă infralitorală cu Mytilus galloprovincialis
48
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
49/102
S p e
c i i d e f l o r ă ş i f a u n ă d e i n t e r e s c o m u n i t a r / r e g i o n a l p r e z e n t e :
S p e c i e
C o n s e r v a r e
P o
p u l a ț i e
L o c a l i z a r e , e c o l o g i e
T u r s i o p s t r u n c a t u s
D i r e c t i v a
H a b i t a t e , a n e x a
I I
R e z i d e n t
A f a l i n u l e s t e p r
e z e n t î n z o n a
m a r i n ă r o m â n e a s c ă
î n s e z o n u l c a l d ,
p e t o a t ă s u p r a f
a ţ a p l a t o u l u i
c o n t i n e n t a l . P ă t r u n
d e ş i î n D u n ă r e .
P r e z e n t i n t o a t e s i t u r i l e , s e
d e p l a s e a z a î n g r u p
u r i f a m i l i a l e d e
4 - 6 i n d i v i z i . E s t e c e l m a i s o c i a b i l
f a ț ă d e o m ș i c e l m
a i d e s o b s e r v a t .
P h o c o e n a p h o c o e
n a
D i r e c t i v a
H a b i t a t e , a n e x a
I I
R e z i d e n t
M a r s u i n u l e s t e o
s p e c i e n e r i t i c ă
( 6 - 2 0 0 m a d â n c i m e ) c a r e p ă t r u n d e
ş i î n D u n ă r e ş i
î n l a g u n e . Î n
R o m â n i a p o p u l a ţ i i l e s u n t
c o n c e n t r a t e î n a p r o p i e r e a c o a s t e i ,
u n d e h r a n a e s t e m
a i a b u n d e n t ă ş i
a c c e s i b i l ă . U n e o r i e s t e c a p t u r a t
a c c i d e n t a l î n p l a s e d e c a l c a n . L a
a p r o p i e r e a i e r n i i m i g r e a z ă î n s p r e
z o n e l e d e i e r n a r e
d i n G e o r g i a ş i
T u r c i a .
49
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
50/102
A l o s a i m m a c u l a t a
D i r e c t i v a
H a b i t a t e , a n e x a
I I
P a s a j
A d u l ţ i i d e S c r u m b
i e s e a p r o p i e d e
ț ă r m n u m a i î n t i m p
u l m i g r a ț i e i d e
r e p r o d u c e r e , î n f e b r u a r i e - a p r i l i e ,
c â n d e s t e p r e z e n t ă î n t o a t e s i t u r i l e .
P u i e t u l p o a t e f i î n t â l n i t a d e s e a î n
a p e l e c o s t i e r e .
A l o s a t a n a i c a
D i r e c t i v a
H a b i t a t e , a n e x a
I I
R e z i d e n t
R i z e a f c a e s t e p r e z e n t ă î n t o t l u n g u l
c o a s t e i r o m â n e ş t i p
e n t r u c e a m a i
m a r e p a r t e a a n u l u i . E s t e o s p e c i e
t e r m o f i l ă c a r e p r e f e r ă a p e l e
c o s t i e r e p u ţ i n a d â n c i . P r e z e n t ă
c o n s t a n t i n t o a t e s i t u r i l e .
A c i p e n s e r s t e l l a t u s
D i r e c t i v a
H a b i t a t e ( a l t e
a n e x e )
R e z i d e n t
P ă s t r u g a e s t e p
r e z e n t ă î n t o t
l u n g u l c o a s t e i r o m
â n e ş t i . A d u l ț i i
s u n t m a i f r e c v e n t
î n t â l n i ț i î n f a ț a
g u r i l o r D u n ă r i i , î n
t i m p c e j u v e n i l i i
s u n t r ă s p â n d i ț i p e t o t p l a t o u l
c o n t i n e n t a l , m a i a l
e s î n a p r o p i e r e a
c o a s t e i .
H u s o h u s o
D i r e c t i v a
H a b i t a t e ( a l t e
a n e x e )
R e z i d e n t
A d u l ț i i d e M o r u n s u n t m a i
f r e c v e n t î n t â l n i ț i
î n f a ț a g u r i l o r
D u n ă r i i , î n t i m p c
e j u v e n i l i i s u n t
50
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
51/102
r ă s p â n d i ț i p e
t o t p l a t o u l
c o n t i n e n t a l , m a i a l
e s î n a p r o p i e r e a
c o a s t e i .
P r o t e r o r h i n u s
m a r m o r a t u s
D i r e c t i v a
H a b i t a t e ( a l t e
a n e x e )
R e z i d e n t
G u v i d d e m i c i d i m
e n s i u n i , u ș o r d e
r e c u n o s c u t d u p ă t u b u r i l e n a z a l e .
E s t e o s p e c i e f o a
r t e c o m u n ă î n
h a b i t a t e l e s t â n c o a s
e ș i î n b a n c u r i l e
d e m i d i i .
P o m a t o s c h i s t u s
m i n u t u s
D i r e c t i v a
H a b i t a t e ( a l t e
a n e x e )
R e z i d e n t
G u v i d d e m i c i
d i m e n s i u n i ,
c a r a c t e r i s t i c h a b i t a t e l o r n i s i p o a s e
d e m i c ă a d â n c i m e
. P r e f e r ă z o n e l e
c u r a t e , c u o b u n ă s t a r e d e
c o n s e r v a r e .
D o n a c i l l a c o r n e
a
F i g . n r . 1 2
R e g i o n a l ( C a r t e a
R o ș i e a M ă r i i
N e g r e , B S T D A
2 0 0 7 )
N a ț i o n a l ( L i s t a
R o ș i e )
R e z i d e n t
B i v a l v ă , s p e c i a c a r a c t e r i s t i c ă a
m e d i o l i t o r a l u l u i n i s i p o s ,
i n d i c a t o a r e p e n t r u o f o a r t e b u n ă
c a l i t a t e a m e d i u l u i . A m e n i n ț a t ă î n
t o a t ă M a r e a N e a g
r ă , î n R o m â n i a
m a i s u p r a v i e ț u i e ș t e d o a r î n s i t u l d e
l a E f o
r i e .
51
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
52/102
D o n a x t r u n c u l u s
F i g . n r . 1 3
R e g i o n a l ( B S
T D A 2 0 0 7 )
N a ț i o n a l ( L i s t a
R o ș i e )
R e z i d e n t
B i v a l v ă , s p e c i e
c a r a c t e r i s t i c ă
i n f r a l i t o r a l u l u i n i s
i p o s î n c o n d i ț i i
d e h i d r o d i n a m i s m p u t e r n i c .
A m e n i n ț a t ă î n t o a t ă M a r e a N e a g r ă ,
î n R o m â n i a m a i e x i s t ă p o p u l a ț i i
d e n s e d o a r î n s i t u l d e l a E f o r i e .
O p h e l i a b i c o r n i
s
R e g i o n a l ( C a r t e a
R o ș i e a M ă r i i
N e g r e , B S T D A
2 0 0 7 )
N a ț i o n a l ( L i s t a
R o ș i e )
R e z i d e n t
V i e r m e p o l i c h e t , c a r a c t e r i s t i c
p e n t r u m e d i o l i t o
r a l u l n i s i p o s .
52
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
53/102
Figura nr. 12. Donacilla
cornea - bivalvă
(www.idscaro.net)
Figura nr. 13. Donax trunculus -
bivalvă
www.animalbase.uni-
goettingen.de
Plaja submersă de la Eforie este singura plajă din zona
sudică a litoralului românesc care nu a fost modificată, până în
prezent, prin construcţia de structuri masive de protecţie
costieră.
Doar aici se mai păstrează hidrodinamica naturală, dinamica
sedimetară, habitatele şi speciile caracteristice unei plaje
nisipoase expuse. Aici habitatele nisipoase mediolitorale şi
infralitorale au cea mai mare reprezentativitate şi cea mai bună
stare de consevare din România.
Este singurul loc de pe întreg cuprinsul litoralului românesc în
care speciile de moluşte bivalve Donacilla cornea şi Donax
trunculus mai supravieţuiesc în prezent.
53
http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&docid=cR5i5oCNfBjubM&tbnid=fZtDcrAZJ8yoPM:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.idscaro.net%2Fsci%2F04_med%2Fclass%2Ffam5%2Fspecies%2Fdonacilla_cornea1.htm&ei=tmXfU6yfLIWi0QXW4oGoDw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNHkYfGzVHvWgpI7bItmQo7S_G2sew&ust=1407235804866127http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&docid=cR5i5oCNfBjubM&tbnid=fZtDcrAZJ8yoPM:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.idscaro.net%2Fsci%2F04_med%2Fclass%2Ffam5%2Fspecies%2Fdonacilla_cornea1.htm&ei=tmXfU6yfLIWi0QXW4oGoDw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNHkYfGzVHvWgpI7bItmQo7S_G2sew&ust=1407235804866127http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&docid=cR5i5oCNfBjubM&tbnid=fZtDcrAZJ8yoPM:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.idscaro.net%2Fsci%2F04_med%2Fclass%2Ffam5%2Fspecies%2Fdonacilla_cornea1.htm&ei=tmXfU6yfLIWi0QXW4oGoDw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNHkYfGzVHvWgpI7bItmQo7S_G2sew&ust=1407235804866127http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=oXMnAygHs0gcPM&tbnid=elEfLmIktKay_M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalbase.uni-goettingen.de%2Fzooweb%2Fservlet%2FAnimalBase%2Fhome%2Fspeciestaxon%3Fid%3D4030&ei=zGbfU-zGFMGf0QXpnoDoAg&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGYubzqcaz0OAWCB4S5BDWJjQSZfg&ust=1407236085639392http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=oXMnAygHs0gcPM&tbnid=elEfLmIktKay_M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalbase.uni-goettingen.de%2Fzooweb%2Fservlet%2FAnimalBase%2Fhome%2Fspeciestaxon%3Fid%3D4030&ei=zGbfU-zGFMGf0QXpnoDoAg&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGYubzqcaz0OAWCB4S5BDWJjQSZfg&ust=1407236085639392http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=oXMnAygHs0gcPM&tbnid=elEfLmIktKay_M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalbase.uni-goettingen.de%2Fzooweb%2Fservlet%2FAnimalBase%2Fhome%2Fspeciestaxon%3Fid%3D4030&ei=zGbfU-zGFMGf0QXpnoDoAg&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGYubzqcaz0OAWCB4S5BDWJjQSZfg&ust=1407236085639392http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=oXMnAygHs0gcPM&tbnid=elEfLmIktKay_M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalbase.uni-goettingen.de%2Fzooweb%2Fservlet%2FAnimalBase%2Fhome%2Fspeciestaxon%3Fid%3D4030&ei=zGbfU-zGFMGf0QXpnoDoAg&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGYubzqcaz0OAWCB4S5BDWJjQSZfg&ust=1407236085639392http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=oXMnAygHs0gcPM&tbnid=elEfLmIktKay_M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalbase.uni-goettingen.de%2Fzooweb%2Fservlet%2FAnimalBase%2Fhome%2Fspeciestaxon%3Fid%3D4030&ei=zGbfU-zGFMGf0QXpnoDoAg&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGYubzqcaz0OAWCB4S5BDWJjQSZfg&ust=1407236085639392http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&docid=cR5i5oCNfBjubM&tbnid=fZtDcrAZJ8yoPM:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.idscaro.net%2Fsci%2F04_med%2Fclass%2Ffam5%2Fspecies%2Fdonacilla_cornea1.htm&ei=tmXfU6yfLIWi0QXW4oGoDw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNHkYfGzVHvWgpI7bItmQo7S_G2sew&ust=1407235804866127
8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate
54/102
Situl Natura 2000 ROSCI0197 Plaja submersă Eforie
Nord - Eforie Sud este:
-
singurul loc din România unde mai există mediolitoralulnisipos cu Donacilla cornea;
- singurul loc din România unde mai există populaţii
importante ale bivalvei Donax trunculus
- singura plajă din sudul litoralului neafectată de construcţii
hidrotehnice.Situl ROSCI0281 Cap Aurora
Situl Natura 2000 ROSCI0281 Cap Aurora (Fig. nr. 14)
a fost desemnat prin Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor
nr. 2387/2011 privind Instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importantă comunitară ca parte
integrantă a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000 în
România.
Coordonatele sitului: Longitudine 28.703056; Latitudine43.84972
Top Related