1
“Există numai o cauză
pentru eşecul uman, şi aceasta
este lipsa de încredere a omului
în sine”. (William James)
... pe aripi de dor
№ 2 (5) vineri - 01. 06. 2012
Revistă trimestrială
1 Iunie –
Ziua Internaţională
a Ocrotirii Copiilor
2-3. Evenimente sociale
4-5. “Armata Salvării” din Moldova
6. Noutăţi juridice
7. Sănătate
8. Frumuseţe
9. Sfaturi utile
10. Curiozităţi
11-12. Pagină literară
13-14. Educaţie moral-spirituală
15-16. Pentru cititorii de limbă rusă
Revista noastră –
1 AN de la lansare
2
Cronica evenimentelor,
ce au avut loc în penitenciar:
* 1 martie – Ziua Mărţişorului. (Concert consacrat venirii primăverii: poiezii, cîntece, dansuri,oaspeţi)
* 8 martie – Ziua Internaţională a Femeii. (Concursul “MISS PRIMĂVARA”, vizita copiilor a femeilor
deţinute în penitenciar organizată de Fondaţia „ADRA”).
* 15 aprilie – Sărbătoarea Creştinilor “Sfintele Paşti”. (Liturgia de sărbătoare la lăcaşul sfânt al
penitenciarului).
* 1 mai – Ziua Internaţională a Oamenilor Muncii.
* 9 mai – Ziua Biruinţei în cel de-al doilea război mondial. (Omagiu în memoria eroilor căzuţi pe
câmpul de luptă la Monumentul Eroilor din localitate).
Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)
EEVVEENNIIMMEENNTTEE SSOOCCIIAALLEE
NU TREBUIE SĂ FII TRIST CĂ N-AI FOST REMARCAT.
FII TRIST CĂ N-AI FĂCUT NIMIC REMARCABIL.
(CONFUCIUS)
„MISS PRIMĂVARA” –
LA RUSCA Sărbătoarea Mărţişorului şi a Zilei Internaţionale a
Femeii s-a sărbătorit tradiţional şi la penitenciarul de la
Rusca cu o festivitate, la care au participăt însuşi
condamnatele. Cu această ocazie ele au pregătit un program
festiv cu concursul “Miss Primăvara”; сîntece; poezii;
dansuri.
Concursul a fost jurizat de către angajaţii administraţiei
penitenciarului şi oaspeţii-profesori de la Academia de Arte
din Moldova.
Câştigătoarea trofeului “Miss Primăvara”, a fost
concurenta detaşamentului II – Olesea .
Participantele au fost susţinute şi aplaudate de către deţinute,â
administraţia penitenciarului, oaspeţii sosiţi special la această
sărbătoare, dar în deosebi de însăşi copilaşii lor, care au
fost aduşi în vizită de către Fondaţia „ADRA” – MOLDOVA,
cu ajutorul lui Pavel Ion Gârleanu.
..ŞI NOI AVEM O REVISTĂ
A NOASTRĂ!..
Exact acum un an, la 1 iunie 2011 a fost lansat primul
număr al revistei trimestriale a Penitenciarului Rusca –
„ECOUL. RUSCA. md”.
Proiectul este coordonat de specialistul în psihologie. În
colegiul de redacţie activează un grup de condamnate, care
adună materiale pe diverse teme din diferite surse de
informaţie.
“ECOUL. RUSCA. md” este o revistă trimestrială a
Penitenciarului – 7, Rusca, de informare şi analiză a activităţii
educative, culturale, moral-spirituale şi dezvoltare a femeilor
deţinute în penitenciar.
Revista cuprinde evenimentele petrecute în Penitenciar,
noutăţi juridice, pagini despre sănătate, frumuseţe, sfaturi
utile, literatură, etc., redactate în limba de stat. Colegiul de
redacţie a ţinut cont şi de cititorii de limbă rusă,la care fapt a
redactat şi pagina cu informaţii, evenimente în limba rusă.
FELICITĂRI! LA MAI MULT ŞI LA MAI MARE!
3
Cuvânt de mulţumire! DRAGI CITITORI,
Colegiul de redacţie vă este recunoscător pentru
faptul că, ne sunteţi alături şi fideli revistei noastre deja acum
un an, aducîndu-vă cuvinte de mulţumire şi îndeosebi celor,
care ne-au altoit cunoştinţele în domeniul informaticii, dorinţa
de a le lărgi prin intermediul acestui proiect şi anume:
administraşiei P-7, coordonatorului Misiunii Biblice
“ARMATA SALVĂRII” din Moldova - d-nei A. Stasiuc,
profesorului - d-nei E. Chiriac şi celor care ne susţin în toate
la acest proiect.
VĂ MULŢUMIM DIN SUFLET!!!
Cu profund respect, colegiul de
redacţie al revistei trimestriale a
Penitenciarului Rusca –
„ECOUL. RUSCA. md”.
C
u
r
e
s
Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)
EEVVEENNIIMMEENNTTEE SSOOCCIIAALLEE
VIAŢA ESTE UN DAR PE CARE ÎL MERITĂM
NUMAI ATUNCI, CÎND ÎL DĂRUIM.
(RABINDRANRATH TAGORE)
ZIUA “UŞILOR DESCHISE”
ÎN PENITENCIARUL -7
La data de 1 iunie 2012, exact cînd se sărbătoreşte Ziua
Internaţională a Copilului, Departamentul Instituţiilor Penitenciare împreună cu administraţia Penitenciarului-7 au luat o decizie,
privind oferirea condamnatelor o vizită a copiilor şi rudelor
apropiate chiar pe teritoriul Penitenciarului, adică a sărbători „Ziua uşilor deschise”.
Tradiţional rudele şi copiii vor vedea condiţiile în care noi ne ispăşim pedepsele penale, că locuim în condiţii adecvate, că
nu suntem supuse torturii sau maltratării fizice.
Multe bucurii, lacrimi şi împăcăciune în suflet aduce această zi însemnată nouă, copiilor noştri părinţilor fraţilor şi
surorilor. În această zi de sărbătoare deţinutele numaidecît
organizează concerte cu scenete teatralizate pentru cei mari şi micuţi, pentru oaspeţi. Iar sponsorii ne ajută să organizăm un ospăţ
cu deserturi pentru cei dragi.
Ziua uşilor deschise ne ajută să ne reunim cu familia să nu pierdem legăturile cu ei, să ştim că nu suntem uitate şi rudele să ştie
că, noi foarte mult ţinem la ei şi regretăm că nu le putem fi în
preajmă pentru susţinere, alinare şi ajutor.
1 IUNIE –
ZIUA INTERNAŢIONALĂ
A OCROTIRII COPIILOR
Сopiii pentru mamele lor sunt cele mai scumpe daruri,
oferite de la Dumnezeu .
Cînd se naşte un copil pe lume este cea mai mare fericire
pentru-o femeie că, ea devine mamă.
O femeie poate trăi fără multe condiţii, dar fără copilul ei,
care l-a purtat sub inima ei şi l-a adus pe lume, ea nu poate
trai, căci sunt legaţi pe viaţă.
Ce sentimente simte o mamă, faţă de copilul ei, e puţin scris
pe o foaie de hîrtie, doar să te faci în sufletul unei
mame te ve-i convinge că, un copil pentru ea este de nepreţuit,
chiar să-i dea toate comorile din lume, o mamă ar refuza la
toate, doar să fie alături de copilul ei.
4
Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)
MISIUNEA CREŞTINĂ DE
BINEFACERE "ARMATA SALVĂRII"
Mesajul acestei organizaţii se bazează pe Biblie. Preoţia sa este motivată de către dragostea faţă de Dumnezeu. Misiunea sa rezidă în predicile adresate Iisusului Hristos şi satisfacerii nevoilor oamenilor în
Numele său fără discriminare
Ce este “Armata Salvării”?
Cine suntem? “Armata Salvării” este o mişcare internaţională creştină de binefacere, fiind latura evanghelică a bisericii universale. Mesajul ei este bazat pe Biblie. Slujirea ei este motivată de dragostea pentru Dumnezeu şi oameni. Misiunea ei este să predice Evanghelia lui Iisus Hristos şi să vină în întâmpinarea nevoilor oamenilor în numele Lui fără discriminare.
De unde provenim? “Armata Salvării” (The Salvation Army) a fost fondată în 1865 de William şi Catherine Booth în Londra, Marea Britanie. De atunci ea s-a răspândit în mai mult de 110 ţări ale lumii. În 1999 a început activitatea şi în România.
Pe cine salvăm? Pe cei "trudiţi si impovăraţi" (Matei 11:28) fizic, sufletesc şi spiritual. Noi credem că prin suferinţa şi moartea Sa, Iisus Hristos a răscumpărat întreaga lume şi oricine crede în El poate fi salvat.
De unde avem resurse? Oamenii din întreaga lume au căpătat încredere în “Armata Salvării” şi donează cu dărnicie pentru diferite activităţi şi proiecte. Voluntarii participă în diverse acţiuni şi programe pentru copii, tineri, bătrâni, săraci,
orfani, bolnavi de SIDA, dependenţi de droguri şi alcool. Membrii îşi dedică timpul şi banii pentru transformarea societăţii.
“ARMATA SALVĂRII” – LA PENITENCIARUL-7
Mişcarea internaţională creştină de caritate şi
binefacere “Armata Salvării”din Moldova”cu deviza: Inima
Domnului, mâina omului!, a venit cu un proiect de
binefacere la Penitenciarul-7 de la Rusca în anul 2005
cu Misiunea să predice Evanghelia lui Iisus Hristos şi să vină
în întâmpinarea nevoilor oamenilor în numele Lui fără
discriminare, adică de a oferi femeilor condamnate de aici
cursuri gratuite de studiere a calculatorului, de a le salva fizic,
sufleteşte şi spiritual. Membrii acestei mişcări îşi oferă
voluntar serviciile. Doamna profesoară E. Chiriac ne citeşte
ore de studiere a calculatorului. Studierea acestor cursuri
îmbogăţeşte şi perfectează bagajul de cunoştinţe a
condamnatelor cointeresate în domeniul instruirii
informaţionale căci, necătând la faptul că suntem condamnate
– trebuie să ne integrăm în societate la eliberarea din detenţie.
Întâlnirile de la sfârşitul săptămânii, în ziua de vineri, cu
Doamna Ana V. Stasiuc se desfăşoară într-o atmosferă de
cântece şi aplauze, cu o masă pregătită cu suflet de Dumneaei
– “ca la mama acasă”, cu mărturisiri personale, rugăciuni
libere. Datorită capacităţilor şi cunoştinţelor acumulate la
studierea calculatorului în cadrul acestui proiect de caritate,
am fost selectată de coordonator ca redactor la proiectul
revistei penitenciarului - “Ecoul. Rusca. md”. Eu personal, dar
şi femeile condamnate suntem foarte recunoscătoare Mişcării
internaţionale creştine de caritate şi binefacere “Armata
Salvării” pentru acţiunele de binefacere în cadrul proiectului
de la Penitenciarul-7 de la Rusca şi personal D-nei Ana Victor Stasiuc şi profesoarei E. Chiriac.
Cu mult respect, Svetlana Gh.
5
Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)
MISIUNEA CREŞTINĂ DE
BINEFACERE "ARMATA SALVĂRII"
“Armata Salvării” din Moldova” – Inima Domnului, mâina omului!
Recunoştinţă pentru un viitor decent Aduc sincere mulţumiri Misiunii Creştine de Binefacere
"Armata Salvării" din Moldova pentru proiectul de
binefacere la Penitenciarul-7 de la Rusca, prin care ne-au dat
posibilitatea de a studia computatorul. Aflându-mă în detenţie, am fost ajutată să învăţ cursurile de “Operator la calculator”. Acumulând
cunoştinţele în acest domeniu, sunt cert convinsă că, eliberându-mă
din detenţie, cu mult mai uşor îmi va fi să mă integrez în societate, să-mi găsesc un serviciu şi să fiu în pas cu timpul.
Mulţumesc mult profesoarei D-nei E. Chiriac, pentru
răbdarea şi curajul de a ne preda temele şi D-nei Ana V. Stasiuc, care cu mare suflet ne oferea multe clipe de susţinere morală, spirituală şi
cu mesele superbe pregătite de însăşi Dumneaei la fiecare sfârşit de
săptămână. Mult succes şi multă sănătate!
Cu multă stimă şi recunoştinţă,
Alexandra Josan
*****************************************************************************
Necunoscute sunt căile Tale, Doamne
Familie..., copii..., serviciu..., şi acest serviciu necesită cunoaşterea calculatorului. Scăparea era fiul la telefon: „Uite, fiule, nu
mă ascultă maşinuţa aceasta, s-a blocat”. La celălalt capăt al firului
începeau explicaţiile de rigoare pas cu pas şi la sfîrşit replica: “Mami găseşte timp pentru o lună de cursuri “operator-calculator”. Dar fiind
în libertate timpul este cu ciubote roşii, nu ajunge nici odată.
Apoi a venit năpasta, a fugit pămîntul de sub picioare, un haos, un infern. Nu, cu mine aşa ceva nu se putea întîmpla nici nu-mi
vine a crede, că mi-a ajutat Dumnezeu să rezist toate prin cîte am
trecut. Acel coşmar care a urmat mă face să transpir la fiecare amintire despre perioada trecută. Pînă cînd am început să judec mi-a trebuit
timp. Şi mi-am zis că din orice greutate trebuie să găsim grăuntele cel
care este bun de roadă, căci în toate este voia Domnului. Ajungînd la P-7 din Rusca, am căutat să-mi ocup timpul cu
lucruri, care m-ar face să uit, urgia în care mă aflu. Dat fiind faptul că,
pot croşeta, împleti, broda am început cu lucrul manual. Dar mare mi-a fost mirarea cînd mi s-a spus, că instituţia dispune de o clasă dotată
cu calculatoare de la mişcarea internaţională creştină de binefacere
“Armata Salvării”, care în cadrul unui proiect instruiesc deţinutele în însuşirea detaliată a calculatorului, desigur a personelor cointeresate.
Proiectul este coordonat de D-na Ana Victor Stasiuc, iar profesoară
este D-na Chiriac Dana. M-a frapat bunătatea şi tandreţea acestor două doamne. Nu este nici o diferenţă ce statut social avem la moment.
Suntem tratate cu bunătate susţinute moral şi spiritual, tot timpul au un
cuvînt de alinare a nevoilor prin care trecem.La întrebarea care ne frămîntă tot timpul:”Cine voi fi după eşirea din acestă instituţie?”
Doar ştim cu toţii că lumea e dură cu toţi, dar mi te cu nişte foste
deţinute, însă comportamentul, bunătatea cu care se adresează aceste
doamne ne încarcă cu emoţii pozitive, optimiste. Au o răbdare de
invidiat, doar sinceri să fim aici contingentul nu e din cel mai educat. Dar în faţa destinselor Doamne cedează, devin mai bune, mai educate,
mai reţinute la vorbe tari.
Mie, ca şi la alte deţinute le va fi de mult folos pentru viaţa de după gard. Cred că, nu vom uita nici odată acele mese de vineri
organizate de Doamna Ana, care lasă
totul numai să vină la “fetele ei”. Câtă răbdare pentru Dumneaei ca pe frig, ploaie, vint să vină în fiecare săptămînă la Rusca cu cîte o
surpriză şi bucatele să fie calde, şi să ne amintească de casă.
Prin intermediul acestui articol vreau să-i mulţumesc acestei Doamne şi să-i dea Dumnezeu sănătate, că are nevoie de multă
sănătate pentru lucrul care îl face cu plăcere.
Doamna profesoară Chiriac Dana, este un specialist cu literă mare în domeniul informaticii. Dar dispune şi de calităţi, care ne
dau curajul să trecem de această treaptă a veţii cu brio, desigur care dintre noi îşi dă stăruinţa. În faţa farmecului acestei frumoase Doamne
cedează şi pietrele, dar mi te inimele unor femei aflate în nevoi. Nu
voi uita nici odată vocea blîndă, lecţiile predate la un nivel instructiv-educativ foarte înalt. Preagătirea minuţioasă pentru lecţiile care ni le
citeşte, corectitudinea ţinutei de pedagog.
La aceste cursuri ni se mai citeşte şi ore de „iniţiere în Bussines”, de către d-ul Taboră Ion, nişte ore care vor fi de folos
fiecărei pesoane în viaţă.
Mulţumim din partea tuturor femeilor, care au studiat şi studiază aceste cursuri, „Armatei Salvării” şi colaboratorilor săi pentru
faptul, că femeile din detenţie nu sunt uitate de persoane de bună
credinţă. Le dorim la mai mult şi la mai mare!
Cu drag de Dvs, Daria Oprea
6
Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)
EEDDUUCCAAŢŢIIEE JJUURRIIDDIICCĂĂ
“DACĂ GĂSEŞTI UN DRUM FĂRĂ
OBSTACOLE,
PROBABIL CĂ DRUMUL ACELA NU DUCE
NICĂIERI”
(I.F.KENEDI)
Penitenciarele sub lupa procurorilor:
Legislaţia se încalcă şi la închisoare Procuratura Generală stă cu ochii pe
Închisorile din ţară, din cadrul Departamentului
Instituţii Penitenciare al Ministerului Justiţiei.
19 procurori teritoriali au efectuat, recent, un
control în locurile de detenţie, birourile de
probaţiune şi spitalele de psihiatrie, în raza
administrativ-teritorială unde sînt amplasate.
Acţiunea face parte din atribuţiile prevăzute
de Legea cu privire la Procuratură.
Procurorii au efectuat, pe
parcursul anului 2011, 448 de controale,
dintre care, 191 în instituţiile
penitenciare, 171 în birourile de
probaţiune, iar 87 în izolatoarele de
urmărire penală, precum şi 26 de
generalizări.
În rezultatul verificărilor, au
fost depistate încălcări ale legislaţiei
privind executarea pedepselor penale,
inclusiv regimul de detenţie, fiind
înaintate 157 acte de reacţionare ale
procurorului (124 sesizări şi 33 recursuri).
Totodată, în privinţa colaboratorilor
instituţiilor penitenciare au fost pornite
33 cauze penale. 12colaboratori ai
instituţiilor penitenciare au fost
pedepsiţi în ordine disciplinară, dintre
aceştia doi au fost concediaţi.
În perioada de referinţă,
procurorii au examinat 595 petiţii şi au
primit în audienţă, inclusiv în
instituţiile penitenciare 479 de cetăţeni.
Totodată, în vederea redresării situaţiei
în domeniul executării pedepselor,
procurorii au ferificat următoarele
aspecte:
- activitatea gospodăriilor
auxiliare a subdiviziunilor
Departamentului Instituţii Penitenciare
al Ministerului Justiţiei;
- legalitatea activităţii
Departamentului
Instituţii Penitenciare la
transferul condamnaţilor
de peste hotarele
Republicii Moldova;
- Temeinicia
demersurilor şi prezentărilor
înaintate de birourile de
probaţiune în adresa instanţelor
judecătoreşti la executarea pedepselor
non-privative de libertate;
- respectarea legislaţiei la
executarea pedepsei cu munca
neremunerată în folosul comunităţii;
- respectarea legislaţiei de către
birourile de probaţiune la executarea
pedepsei complementare – privarea de
dreptul de a conduce mijlocul de
transport;
- executarea pedepsei sub formă
de suspendarea condiţionată a executării
pedepsei;
- Spitalul Clinic Republican de
Psihiatrie şi Spitalul de Psihiatrie din
municipiul Bălţi privind plafonul de
deţinere şi normele de asigurare;
- legalitatea liberării de la
executarea pedepselor a persoanelor grav
bolnave;
- legalitatea aplicării forţei
fizice şi a mijloacelor speciale faţă de
deţinuţi;
- asigurarea securităţii
personale a condamnaţilor de către
administraţia penitenciarelor şi
conducerea Departamentului Instituţii
Penitenciare al Ministerului Justiţiei.
O probălemă destul de gravă,
în opinia procurorilor, rămîne a fi
ineficienţa şi iresponsabilitatea organelor
de control.
Astfel, în majoritatea cazurilor, anume
Procuratura sesizează organele de
control despre constatarea
încălcărilor, şi nu invers, aşa cum
prevedea buchia legii.
Menţionăm că în total, pe
teritoriul Republicii Moldova activează
17 instituţii penitenciare, care fac parte
din cadrul Departamentului Instituţii
Penitenciare al Ministerului Justiţiei.
Una din atribuţiile prevăzute de Legea
cu privire la Procuratură reprezintă
controlul asupra executării hotărîrilor
judecătoreşti în cauzele penale care
este asigurat de către organele
Procuraturii. «DREPTUL» Vineri, 17februarie 2012
7
Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)
SSĂĂNNĂĂTTAATTEE
Leacuri din plante medicinale
PENTRU SUFERINŢELE FICATULUI
ŞI PENTRU TRATAREA FURUNCULOZEI
NATURIST Dacă vă supără ficatul, îl simţiţi mare şi umflat,
aveţi greţuri, gaze, rîgîieli, acestea se pot trata şi cu ajutorul
plantelor medicinale. Tratamentul cu plante medicinale
pentru un ficat sensibilizat în urma unei hepatite sau altor
acţiuni hepatice, se face cu ceaiuri calde, bine îndulcite cu
miere, în cure de lungă durată. Iată cîteva reţete utile în
tratarea acestei afecţiuni
Ceai de armurariu (scaiete). Infuzia se prepară din trei
linguriţe de fructe zdrobite la 500 ml apă clocotită. Se bea
prima cană dimineaţa, pe stomacul gol, după care se stă
culcat pe partea dreaptă, în repaus, 30 de minute. A doua
cană se bea fragmentat, după mesele principale.
Ceai de sunătoare (pojarniţă). Se prepară o infuzie dintr-o
linguriţă de plante la 250 ml apă clocotită. Se beau două-trei
căni pe zi.
Ceai mixt. Preparaţi un ceai după următoarea reţetă: Frunze
de rozmarin – 45 grame, rădăcini de pir – 45 grame, frunze
de roiniţă – 45 grame, rădăcini de păpădie – 45 grame, şi
lămîiţă – 45 grame. Din acest amestec se iau cinci linguri de
plante peste care se toarnă un litru de apă clocotită. Se fierbe
ceaiul două-trei minute şi se lasă la infuziat 10-15 minute.
Se bea între mese, fără zahăr.
Furunculoza. Furunculoza este o maladie care se manifestă
prin apariţia continuă, timp de ani de zile, a unor furuncule
pe diverse părţi ale corpului omenesc: ceafă, fese, antebraţ.
Plantele medicinale utilizate în tratament sunt: volbura,
unguraşul, trei fraţi pătaţi, brusturul, cicoarea, inul, nalba
mare, nucul, păpădia şi socul. Iată cîteva reţetenaturiste
utilizate în tratamentul acestei afecţiuni.
Ceaiul de soc. Ajută la colectarea furuncului. Se fac băi sau
se pun cataplasme cu cu infuzie preparată din 40 grame
flori de soc la un litru de apă clocotită.
Frunzele de nalbă. Ajută şi acestea la colectarea
furuncului – se fac cataplasme cu frunze de nalbăopărite şi
aplicate pe furuncul.
Ceai mixt. Preparaţi un ceai după următoarea reţetă: frunze
de cimbru - 80 grame, frunze de trei fraţi pătaţi – 40 grame,
rădăcini de brusture – 40 grame, fumăriţă plantă – 40 grame
Din acest amestec de plante se iau cinci linguri şi se fierb
într-un litru de apă, timp de două trei minute. După infuzare
se bea în porţii, între mese.
În ciuda eforturilor repetate
făcute în scopul demonstrării
unui efect nociv al cafelei
asupra sănătăţii umane, se
dovedeşte că acest lucru nu
este adevărat. Un studiu efectuat în SUA, la care au
participat 50.000 de asistente medicale, a relevat faptul că
femeile care consumă două sau mai multe ceşti de cafea
pe zi stau departe de depresie.
Se pare căefectul pozitiv este dat de cofeină,
deoarece cafeaua decofeinizată nu a avut aceleaşi rezultate
anti-depresive.
Conform studiului, femeile care consumau 2-3 ceşti
de cafea pe zi prezentau un risc cu 15% mai mic de a suferi
de depresie în comparaţie cu cele care consumau o ceaşcă
de cafea pe săptămînă. Cel mai încurajator rezultat a fost cel
obţinut în rândul femeilor care consumau 4 ceşti de cafea pe zi,
riscul de a suferi de depresie fiind cu 20% mai mic!
Un studiu efectuat de cercetătorii Universităţii din California a evidenţiat faptul că stresul favorizează depunerea de grăsime în special pe abdomen, atât la femei, cât şi la bărbaţi.
Cînd ne simţim stresate, avem tendinţa de a lua o gustare,
ca un fel de compensaţie pentru situaţia în care ne găsim.
Legătura dintre greutate şi stres este evidentă în multe cazuri.
În ce măsură stresul îngraşă?
Stresul poate juca un rol important în luarea în greutate.
Este adevărat că nu putem să eliminăm din viaţa noastră toate
grijile şi nemulţumirile, însă putem adopta un stil de viaţă
sănătos şi o alimentaţie corectă.
Există cazuri în care, într-o perioadă de cîteva luni,
persoanele care au suferit grave trumatisme psihice s-au
îngrăşat cu cîteva zeci de kilograme, ajungînd obeze. În acelaş
timp putem constata că, uneori, este mai uşor să slăbim în
timpul vacanţei- concediului. Persoanele care suferă de
obezitate prezintă adesea tulburări psihice precum anxietate sau
depresie, acestea fiind la originea kilogramelor în plus. Inclusiv
restricţia alimentară pe care încearcă să şi-o impună este o sursă
majoră de stres şi duce la tulburările de alimentaţie.
Cînd eşti stresată, corpul fabrică un surplus hormonal care
stimulează enzimă care concentrează grăsimea. Respectiva
enzimă este absorbită mai uşor de abdomen decît de celelalte
părţi ale corpului.
Stres negativ vs. Stresul pozitiv Există un stres pozitiv, cunoscut şi ca fiind stres bun şi care este
prezent atunci cînd activitatea pe care o practicăm ne face plăcere. În acest caz, vorbim de un stres care ne stimulează, de o sursă a reuşitei. În
această categorie intră tracul artiştilor sau cel al sportivilor.
Stresul negativ te obligă să îţi desfăşori activitatea într-o permanentă stare de nervozitate, să nu găseşti soluţii şi să risipeşti energie.
8
Pentru
noi,
femeile
Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)
FFRRUUMMUUSSEEŢŢEE
MMEERREEUU TTÎÎNNĂĂRRĂĂ
ŞŞII
FFRRUUMMOOAASSĂĂ Cum să găseşti
tunsoarea perfectă
pentru tine
De cîte ori nu ţi s-a întîmplat
să ajungi la un salon de
coafură, să alegi o tunsoare
pe care ai văzut-o în
revistele de modă şi să
realizezi la final că nu-ţi stă
bine deloc?
Din păcate, stiliştii talentaţi
nu se găsesc în orice salon de
coafură. Dacă nu ai
încredere în mîna celui care
te tunde, învaţă să-l îndrumi
tu către o coafură care se
potriveşte cu forma feţei şi
cu textura părului tău.
Forma feţei
E primul pas în alegerea tunsorii.
Dacă ai faţa rotundă, nu opta pentru un
bob, oricît de trendy ar fi. Gîndeştete la
variante care să dea senzaţia de alungire a
feţei: părul lung, în trepte, este o soluţie
potrivită. Evită tunsorile la nivelul bărbiei,
deoarece adaugă volum în părţi şi
subliniază forma feţei.
În cazul în care ai faţa ovală, eşti o
norocoasă: poţi alege dintr-o varietate de
coafuri. Cel mai bine îţi stă însă cu tunsori
scurte sau de lungime medie. Textura
părului trebuie să permită un joc de
lungimi, altfel e problematic dacă vrei
să-ţi laşi părul lung, pentru că îţi va alungi
şi mai mult faţa.
Faţa cu forma patrată? Cea mai sigură
opţiune este părul lung, pe care îl tunzi în
scări şi adaugi puţin volum prin bucle
legere. Astfel de tunsori îţi “îndulcesc”
trăsăturile şi adaugă puţină feminitate
look-ului tău.
Textura părului Trebuie să ţii cont şi de textura părului
atunci cănd îţi alegi coafura. Spre
exemplu, dacă ai părul gras şi lipsit de
vitalitate, cel mai bine îţi stă cu tunsori cît
mai scurte şi în scări, pentru a adăuga
volum coafurii.
Dacă ai părul ondulat cu fir gros ,
trebuie să te gîndeşti cum îl poţi
“îmblînzi”; astfel cel mai bine îţi va sta
cu el lung şi filat – evită bobul, tunsorile
în trepte şi bretonul. Părul cu vîrfuri
despicate nu arată bine în nicio situaţie,
aşa că taie-ţi vîrfurile o dată pe lună.
Păr lung Dacă ai o formă a feţei alungită, nu alege
să îţi laşi părul lung – încearcă în schimb
tunsori la nivelul bărbiei sau de lungime
medie. În cazul în care ai faţa patrată
sau ovală, părul lung te flatează.
Persoanele mici de statură ar trebui să
evite însă astfel de coafuri, căci vor părea
mult mai tinere decît în realitate, şi nu în
sensul bun al cuvîntului.
Păr scurt Visezi la o tunsoare pixie în stil
Agyness Deyn? Ia în consideraţie
înălţimea pe care o ai şi forma feţei –
dacă eşti foarte înaltă, acest look ar putea
să îţi confere o imagine prea masculină,
însă dacă ai silueta de model şi o
fizionomie delicată, cu trăsături bine
definite, acest gen de coafură îţi va
sublinia calităţile.
Dacă ai o bărbie accentuată, ia-ţi gîndul
de la tunsori la acelaşi nivel, deoarece vor
scoate acest defect în evidenţă. Ochii
mari, care au o culoare intensă, sunt
avantajaţi de bretonul tuns într-o parte şi
de părul scurt.
Breton Cele mai multe femei nu acordă
importanţă tipului de breton pe care îl
aleg. Dar trebuie să ştii că fruntea
îngustă nu arată bine cu orice breton –
optează pentru unul care începe cît mai
din creştetul capului, pentru a crea
senzaţia de alungire, în cazul în care ai
fruntea lată, alege un breton tuns într-o
parte.
Tunsoarea în V În părţi, părul este mai scurt, încadrînd
Forma feţei, iar în spate este lăsat puţin
mai lung. Se spune că o astfel de coafură
avantajează orice tip de fizionomie.
9
Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)
SSFFAATTUURRII UUTTIILLEE
PPPOOOFFFTTTĂĂĂ BBBUUUNNNĂĂĂ!!!
ALIMENTELE CARE NE AJUTĂ SĂ FIM
MAI INTELIGENŢI
Anumite alimente pe care le putem
consuma, fără probleme, în fiecare zi, ne
ajută la creşterea coeficientului de
inteligenţă. Şi nu este vorba numai de
fructe şi legume, ci şi de alte alimente care
au efecte benefice asupra organismului
nostru. Iată cîteva dintre acestea.
Uleiul de măsline este o sursă foarte bună pentru
coeficientul de inteligenţă. Un studiu realizaţi
pe bărbaţi dezvăluie faptul că, cei care au consumat
grăsimi vegetale procesate din salate şi alte mîncăruri
prezentau cu 75% mai multe şanse de a dezvolta
degradare mintală (pierderi de memorie sau demenţă)
în comparaţie cu cei care au mîncat grăsimi sănătoase
cum ar fi uleiul de măsline. Pe lîngă acestea, mai sunt şi alte alimente bogate în
grăsimi sănătoase cum ar fi: nuci, seminţe, avocado
sau ulei de peşte. Grăsimile de care trebuie să ne ferim
sunt cele pe care le găsim în produsele de patiserie,
junk food, chipsuri sau mâncăruri prăjite. Materia
cenuşie a persoanelor care consumă toate aceste
grăsimi “nesănătoase” va avea mult de suferit.
Stridiile sunt şi ele o foarte bună resursă pentru o
minte sclipitoare. Bogate în seleni, magneziu, proteine
şi alţi nutrienţi vitali pentru sănătatea creierului,
stridiile pot fi consumate de cîte ori avem ocazia.
Cu toate că multe persoane fug de el din cauza
mirosului foarte puternic, usturoiul influenţează
pozitiv creşterea coeficientului de inteligenţă. Cu cît
este mai proaspăt cu atît este mai bun. Usturoiul este
unul dintre cele mai bune arme pe care natura ni-l pune
la dispoziţie. Pe lîngă faptul că reduce colesterolul şi
întăreşte sistemul cardiovascular, usturoiul are şi efect
de protecţie asupra creierului.
Legumele cu frunze verzi nu trebuie să lipsească
din meniul zilnic al fiecăruia. Spanacul, ştevia şi salata
verde sunt bogate în fier şi se pot consuma la discreţie,
în fiecare zi.
Iubitorii de ciocolată se pot declara mulţumiţi de
faptul că deliciosul desert influenţează şi el în bine
coeficientul de inteligenţă. Ciocolata conţine foarte
mulţi antioxidanţi şi o cantitate potrivită de cofeină.
Mai mult decît atît, ciocolata ne dă o stare de bine
datorită serotoninei (hormonul fericirii).
PRĂJITURĂ CU MERE – DIN ALUAT
FĂRĂ OU
Ai nevoie: 1 kg de mere, 1 cub drojdie, 5oo gr
făină, 1 pahar apă minerală, 1cană ulei, un
praf de sare, scorţişoară, 100 gr de zahăr (mai mult sau
mai puţin, după gust).
Cum procedezi: Într-un castron pui 400 g de făină
şi peste ea torni ½ cană ulei, ½ cană apă minerală, un
praf de sare şi drojdia dizolvată în puţină apă caldă.
Amesteci totul foarte bine şi trebuie să-ţi iasă o cocă
potrivit de moale pe care o vei lăsa să se odihnească
timp de 20 de minute. Între timp pregăteşti o maia
din cealaltă jumătate de cană de ulei peste care pui
100 gr de făină, amesteci bine şi vei avea o
compoziţie ca o smîntînă groasă. Din aluatul pe care
l-ai lăsat să se odihnească întinzi o foaie pe care o ungi
cu maiaua pregătită mai sus. Împătureşti aluatul şi-l
mai laşi aşa circa 10 minute, ca astfel maiaua să intre
în aluat. În acest timp cureţi merele de coajă,
le dai prin răzătoarea cu ochiuri mari, le scurgi bine şi
le pui să se călească împreună cu puţin ulei şi
100 gr de zahăr. După ce s-au călit, adugi scorţişoară
şi le laşi să se răcorească. După aceea împarţi aluatul
în două şi întinzi două foi de mărimea tăvii care intră
în aragaz. Ungi tava cu puţin ulei, o tapetezi cu făină.
Aşezi cu grijă prima foaie, apoi pui toate merele, le
repartizezi uniform şi acoperi cu a doua foaie.
Porţionezi plăcinta crudă în tavă şi apoi o dai la cuptor,
la foc potrivit
Cum procedezi: Pe un platou rotund aşezi de jur
împrejur felii subţiri de mere peste care presari
scorţişoară. În centrul platoului vei pune
bucăţile de prăjitură.
Cum serveşti: Numai după ce s-a răcit, o scoţi
din tavă şi o presari cu zahăr pudră cu aromă de
vanilie.
Mmm... ce bine
miroase! Totul
este savuros şi
apetisant
10
Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)
CCUURRIIOOZZIITTĂĂŢŢII
Recent s-a efectuat un sondaj pe plan mondial. Întrebarea a fost:
“Vă rugăm să ne spuneţi opinia dumneavoastră în legătură cu lipsa de alimente
din restul lumii”. Sondajul a fost un eşec total. În Africa nu ştiau ce înseamnă
“alimente”. În Europa de Vest nu ştiau ce înseamnă „lipsă”.În Europa de Est
nu ştiau ce înseamnă “opinie”. În America de Sud nu ştiau ce înseamnă
“vă rugăm”. Iar în SUA nu ştiau ce înseamnă “restul lumii”.
*****Ştiaţi că nu în toată lumea data de 1 ianuarie
coincide cu data începerii noului an? În anul 45 î.e.n. Iulius
Cezar a reformat calendarul adoptând anul de 12 luni şi
stabilind data de 1 ianuarie ca fiind începutul anului. Înainte,
începutul anului cădea la romani în ziua de 1 martie. În
Grecia antică, noul an începea în ziua de după prima noapte
cu lună nouă, răsărită după 21 iunie. Odată cu anul 45 şi în
Grecia antică Anul Nou începe la 1 ianuarie. În India, până şi
în 1955 dăinuiau 30 de date diferite regional, folosite pentru
serbarea Anului Nou. Aceasta a determinat autorităţile ca în
1957 să le unifice proclamând drept dată de început de an
ziua de 22 martie. Este însă vorba de anul tradiţional, în
relaţiile ţării cu exteriorul, Anul Nou începe şi aici tot la 1
ianuarie
*****Ştiaţi că marele zid chinezesc are o lungime de
peste 3.000 de km, plecând din Golful Po-Rai, depăşind
Pekinul pe la nord şi conturând pustiul Gobi pe la sud? Zidul
chinezesc, prevăzut cu turnuri, lat de 6-12 metri şi înalt de
10 metri, a fost zidit începând cu secolul al III-lea înaintea
erei noastre, din porunca împăratului Şe-Huan-Ti, în
scopul apărării Chinei de atacurile triburilor mongole
dinspre nord. A fost refăcut de mai multe ori în decursul
veacurilor. Forma sa actuală datează din timpul
dinastiei Min, secolele XIV-XVII.
*****Ştiaţi că praful de puşcă – care este un amestec în
anumite cantităţi de salpetru, sulf şi cărbune – a intrat în uzul
militar în secolul al XIV-lea, în scopul minării terenurilor şi
apoi ca agent propulsiv pentru proiectilele de piatră şi din
metal (ceva mai târziu) al artileriei? Generalizarea folosirii
artileriei în asediu şi bătălii de câmp deschis a avut loc în
secolul al XIV-lea. Una din primele mari bătălii în care s-a
folosit desfăşurarea armelor grele de foc a fost – în cursul
războiului de 100 de ani – lupta de la Poitiers din 1356 dintre
francezi şi englezi.
*****Ştiaţi că statul mongol a fost întemeiat de către un
faimos războinic care, înainte de adeveni un mare han, era
cunoscut sub numele de Temucin? Tânărul Temucin a fost
ales de huralul mongol (adunarea şefilor de triburi) ca mare
han, în
1206, sub numele de Gingis Han. Cu o mare armată bine
organizată şi disciplinată, dar şi foarte mobilă, Gingis Han a
întreprins numeroase expediţii, cucerind Siberia (1207),
China de Nord şi Asia Mijlocie. Armatele lui pătrund până în
Crimeea, iar în 1223 zdrobesc oştile cnejilor ruşi şi ale
cumanilor în bătălia de la Kalka. Gingis Han moare în 1227.
*****Ştiaţi că praful de puşcă – care este un amestec în
anumite cantităţi de salpetru, sulf şi cărbune – a intrat în uzul
militar în secolul al XIV-lea, în scopul minării terenurilor şi
apoi ca agent propulsiv pentru proiectilele de piatră şi din
metal (ceva mai târziu) al artileriei? Generalizarea folosirii
artileriei în asediu şi bătălii de câmp deschis a avut loc în
secolul al XIV-lea. Una din primele mari bătălii în care s-a
folosit desfăşurarea armelor grele de foc a fost – în cursul
războiului de 100 de ani – lupta de la Poitiers din 1356 dintre
francezi şi englezi.
*****Ştiaţi că vandalii sunt un grup de triburi de origine
germanică, care au migrat în secolul I anul 455 vandalii
jefuesc Roma, provocând mari distrugeri şi acte de violenţă.
De aici li se trage faima, care a făcut din cuvântul vandal un
sinonim cu sălbatic, distrugător, violent.
Un elefant şi o furnică vor să treacă graniţa fără
paşapoarte. La un moment dat, furnica se opreşte. Elefantul
se opreşte şi el şi o întreabă pe furnică:
- De ce te-ai oprit?
- Treci! Doar pe mine m-a observat!
11
Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)
PAGINA LITERARĂ
1 Iunie – Ziua Internaţională a Ocrotirii Copiilor
Prin gingasia lor copiii sunt usor
de iubit. Nu poti sa nu-i iubesti! Calitatea
sufletului copilului este nealterat.
Sinceritatea si puritatea lui ne
impresioneaza. Voia buna, surasul gingas
al copiilor sadeste in noi speranta de mai
bine.
Copiii au reusit sa ne inspire pe noi toti,
drept dovada am selecţionat câteva poezii
dedicate lor. Acestea sunt doar câteva dintre
poeziile pentru copii pe care, posibil sa le
auziţi la fiecare serbare realizată cu ocazia
zilei de 1 iunie, zi in care se sarbatoreste Ziua
Copilului.
Aricioaica-n umbra florii
Îşi grijeşte ariciorii,
Îi tot spală de cu zori
Pe botic şi ochişori.
Doar pe spate, doar pe spate
Să-i grijească nu mai poate.
Ariciorii, aşadar,
Stau cu spatele murdar.
Şi-s spălaţi abia când plouă,
La o lună sau chiar două.
Bucuraţi-vă, măi pici,
Că nu sunteţi pui de-arici.
Gr.Vieru
"Aş vrea să fiu mereu copil
Să mă-nvârtesc fără sfială,
Să văd bujorii în April Trezindu-se din
amorteală.
S-alerg desculţă pe afara In iarba umedă covor,
Să văd bondarul gras cum zboară
Legat de coada unui nor."
Mama pâine albă coace,
Noi zburdăm voios,
Pentru pace, pentru pace
Mulţumim frumos.
Tata fluiere ne face,
Noi cântăm duios.
Pentru pace, pentru pace
Mulţumim frumos.
Înfloresc în jur copacii,
Ceru-i luminos.
Pentru pace, pentru pace
Mulţumim frumos.
Gr.Vieru
12
Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)
PAGINA LITERARĂ
E uşor a scrie versuri,
Cînd nimic nu ai de spus.
MI-AR FI DE-AJUNS... Mi-ar fi de-ajuns să fiu copil,
Precum am fost, precum voi fi,
Dar ştiu ce-nseamnă a te naşte
Şi ştiu ce-nseamnă a muri.
Mi-ar fi de-ajuns să fiu
om simplu,
Fără de patima de vers,
Dar ştiu ce-nseamnă o visare
Şi ştiu ce e un Univers.
Mi-ar fi de-ajuns să nu mai caut
Al Vieţii Marele Răspuns.
Mi-ar fi de-ajuns să fiu
ca ceilalţi.
Mi-ar fi de-ajuns...
Nu mi-i de-ajuns! Steliana Grama
22 noiembrie 1989
ÎMI NUMĂR
ANII FRAGEZI
În iarba de aramă
Îmi împletesc tăcerea,
Când toamnele mă cheamă
Să le ascult durerea.
În roua cea ferbinte
Din cioburi vechi de astru
Eu mă ascund, când minte
Un tandafir albastru.
Din razele de lună
Îmi ţese, cam prozaic,
Capcana de furtună
Păianjenul arhaic.
Din licuricii palizi
De-o grea melancolie
Îmi număr anii fragezi,
Strig: ”Au!...copilărie!!!”
Steliana Grama
31 august 1998
COPILĂRIE Mă-ntorc din nou să rătăcesc
Prin hrubele copilăriei,
În care încă vieţuiesc
Balauri fioroşi o mie!
În care chiar se-ndeplinesc
Dorinţele după chindie
Şi buzele involuntar, şoptesc:
“Ce dulce-ai fost, copilărie!” Steliana Grama
1 septembrie 2003
REVELAŢIA ZBORULUI Am să-mi fac din curcubeu
un scrănciob
Şi-am să zbor cu el până
la soare
Şi-am să reuşesc, ca în poveste,
Să cresc mare, să cresc mare.
Şi planeta jos o să se-nvîrte
Ca un titirez fără-ncetare.
Am să reuşesc doar într-o oră
Să cresc mare, să cresc mare. Steliana Grama
29 ianuarie 2000
VACANŢA Am scăpat de şcoală,
Liberi suntem iară!
Reîncepem veseli
Viaţa cea hoinară!
Suntem iarăşi liberi,
Liberi toată vara!
Ne-om scălda în lacuri,
Poate şi la mare.
Asculta-vom basme-n
Nopţile stelare.
Ne prăjim la soare
Plini de importanţă –
Am scăpat de toate,
Suntem în vacanţă!
Vom vâna-n pădure
Legendari pitici;
Vom pleca-n ospeţe
La sfătoşi bunici.
Ceru-i fără nouri,
Soarele-i fierbinte –
Să ne bucurăm –
Vara-i înainte!
Steliana Grama
2 iulie 1991
LICURICIUL - Bună dimineaţa!
- Bună, nu glumeşti?
Cel cu „dimineaţa”,
spune, cine eşti?
- Piciule, măi pici,
sunt un licurici.
Un foc mititel
cât un sâmburel!
Noaptea-ţi fac lumină,
lumea să o vezi.
Ziua în grădină –
m-ascund frunze verzi
Firicel de soare
şi firuţ de lună.
Nu sunt mic, nici mare –
Voie bună!
Lidia ungureanu
STEAUA DE VINERI Ala-bala, prin aluni,
Unde eşti, copile-luni?!
Şi tu, copilande-marţi,
Cu mari ochii tăi miraţi?!
Şi tu, miercure, ah, floare ?
Adolescenţă visătoare?!
Şi tu, joie mohorâtă ?
Tinereţea mea pierdută?!
Nu pleca, vinere, încă
Nu! stea mŕtură adâncă!
C-o să vină sâmbăta
Cu rece suflarea sa
Şi-o să-mi lase geana stinsă
Şi-n duminici gura ninsă. Gr. Viieru
13
Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)
EDUCAŢIE MORAL-
SPIRITUALĂ
BIBLIA ESTE DEGETUL
LUI DUMNEZEU, CARE A VENIT
SĂ SCRIE VOIA SA PE PĂMÂNT
„...Tatăl vostru, care este în ceruri,
va da lucruri bune celor ce i le cer!” Matei 7.11
Cereţi şi vi se va da
Noi avem un Dumnezeu bun, de la care putem
aştepta numai lucruri bune. El nu va da niciodată o piatră
unuia dintre copiii Săi, care cere o pâine. Dacă totuşi ne-am
înşelat în gândurile noastre şi am cerut ceva de la
Dumnezeu, care ar fi comparabil cu o piatră, na va da El
atunci “această piatră”? Nu, ci El ne va da mai degrabă
pâinea, pe care n-am cerut-o, dar care este bună pentru noi.
Inima şi mâna lui Dumnezeu sunt larg deschise
faţă de noi. Dar să nu uităm: dacă cerem ceva de la El, nu ne
va putea da altceva decât ceea ce corespunde naturii Sale.
În Iacov 4.2, 3 sunt numite două motive pentru
care nu primim ceea ce vrem: “Nu aveţi, pentru că nu cereţi.
sau cereţi şi nu căpătaţi, pentru că cereţi rău, cu gând să
risipiţi în plăcerile voastre”. Prima cauză este foarte
simplă: nu cerem. Dumnezeu doreşte să-l prezentăm în
rugăciune problemele şi nevoile noastre. A doua cauză este:
cerem rău, adică cerem lucrurile rele, care ne-ar dăuna.
Probabil, noi vedem altfel lucrurile decât Dumnezeu şi Tatăl
nostru, dar El doreşte să ne dea numai lucruri bune.
De aceea să cerem de la Dumnezeu ce este bun,
adică ceea ce este spre binele sufletelor noastre, spre
folosul spiritual al familiilor noastre şi spre zidirea tuturor
fraţilor noştri. Atunci vom experimenta adevărul promisiunii
Domnului: ”Oricine cere, primeşte!”
„Răspunde-mi cînd strig, Dumnezeul
neprihănirii mele...Ai milă de mine,
ascultă-mi rugăciunea!” Psalm 4.1
Rugăciuni din Biblie
“În Tine, Doamne, îmi caut scăparea:
să nu rămân de ruşine niciodată! Scapă-mă, în
dreptatea Ta şi izbăveşte-mă! Pleacă-Ţi
urechea spre mine şi ajută-mi. Fii o stâncă de
adăpost pentru mine, unde să pot fugi
totdeauna! Tu ai hotărât să mă scapi, căci
Tu eşti stânca şi cetăţuia mea. Izbăveşte-mă,
Dumnezeule, din mâina celui rău, din mâina
omului neleguit şi asupritor! Căci Tu eşti
nădejdea mea, Doamne, Dumnezeule!” (Psalm 71. 1-4)
“Strig cu glasul meu către Dumnezeu şi El
mă va asculta. În ziua necazului meu, caut pe
Domnul; noaptea, mâinile îmi stau întinse fără
Curmare... Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre,
pentru slava Numelui Tău! Izbăveşte-ne şi iartă-ne
păcatele, pentru Numele Tău!” (Psalm 77. 1-2; 79.9)
14
Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)
EDUCAŢIE MORAL-
SPIRITUALĂ
Nu căuta să te înalţi
defaimînd pe alţii.
Caută prin propriile tale calităţi
să te deosebeşti de oamenii
de rând.
Dar fie că sunt sintetici, fie că s-au dezvoltat, bureţii pot
absorbi şi păstra lichidul prin miile lor de pori deschişi. Există
însă lichide corosive, care dăunează acestor bureţi şi care îi
pot distruge complet.
Copiii sunt ca bureţii. Ei absorb modelul de comportament
şi ideile cu care vin în contact. Deaceea trebuie să fim foarte
atenţi cărei influenţe îi supunem şi ce umple gândurile lor.
Ce absorb copiii noştri în casele noastre? Ce literatură
citesc ei? Dacă ascultă discuţiile noastre, ce fel de cuvinte
frumoase sau urâte aud ei şi ce fel de comportament văd ei la
noi? Suntem un exemplu pentru ceea ce înseamnă a-L iubi pe
Domnul Isus şi a fi un ajutor pentru alţii? Există un climat
duhovnicesc bun în casa noastră? Facem totul pentru a umple
inimile copiilor cu gândurile lui Dumnezeu?
Când copiii vor fi mari, vor reflecta ceea ce au învăţat şi
experimentat în anii în care au fost capabili să înveţe. De
aceea să fim atenţi, ca aceşti mici “bureţi” să absoarbă în
casele noastre numai ceea ce este de folos, bun şi spre zidire.
“Să învăţaţi pe copiii voştri în ele...când te
vei culca şi când te vei scula.” Deuteronom 11.19
Mici bureţi
Cei mai mulţi bureţi, pe care îi utilizăm în gospodărie, sunt
de origine sintetică, iar mulţi oameni sunt foarte uimiţi când
află că bureţii originali sunt de fapt animale marine.
Uşa închisă
Un misionar, care lucra în Afganistan, a povestit odată o
întâmplare care i-a amintit de versetul de astăzi: M-am
aşezat comod în fotoliu la bordul unui avion care era pregătit
de zbor. Personalul era ocupat cu ultimele pregătiri. În
sfîrşit s-a închis uşa. Afară ploua torenţial şi am observat
deodată un bărbat îmbrăcat cu o pelerină de ploaie care
alerga spre avion. Acesta a început să bată agitat în uşă. O
stewardesă i-a făcut semn din interior că e prea tîrziu.
Bărbatul de afară şi-a înteţit bătutul în uşă până cănd în
sfîrşit stewardesă a deschis uşa şi l-a lăsat să intre. Spre
marea mirare a tuturor, era vorba chiar de pilot.
Aşa cum echipajul acelui avion l-a tratat pe pilot, fac şi
astăzi mulţi oameni cu Acela care doreşte să devină
Conducătorul lor în această viaţă şi Salvatorul lor pentru
veşnicie. Nu aţi observat că Domnul Isus Hristos a bătut
deja la uşa inimii dumneavoastră? El a făcut-o în diferite
moduri, probabil, printr-o nefericire, printr-o boală, printr-o
predică sau, ca şi astăzi, printr-o filă de calendar. Vă rugăm,
deschideţi-i inima şi lăsaţi-L să între! Atunci viaţa
dumneavoastră se va schimba radical, va primi direcţie şi o
ţintă veşnică.
„Iată Eu stau la uşa şi bat. Dacă aude cineva
glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi
cina cu el, şi el cu mine”. Apocalipsa 3.20
15
Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)
РУССКАЯ СТРАНИЧКА
«Всё лучшее – детям!»
ВСЕМИРНЫЙ ДЕНЬ РЕБЕНКА
1 ИЮНЯ – Международный День Защиты Детей
Самые светлые
воспоминания у человека связаны с
детством. Пусть даже оно было
нелёгким, не очень сытым, всё равно
самые яркие картинки всплывают в
памяти именно из этой, сравнительно
беззаботной и, безусловно
счастливой поры: купания до
посинения в реке или озере, игры в
прятки, „цурку”, походы в лес, песни
у костра или утренник в деском саду,
где твой маскарадный костюм был
признан лучшим, первая кукла,
сшитая мамой или магазинная,
подаренная, приехавшим с
заработков папой, но для тебя
бесценная и самая прекрасная…
Да, детство, как и жизнь,
даётся человеку один раз, и прожить
их надо так, чтобы было о чем
вспоминать.
„Всё лучшее – детям” –
Этот лозунг должен быть во все
времена. Принцип воспитания у
народов, у народов, у которых есть
такой концепт: ребёнок–солнце, то
есть всё вращается вокруг солнца–
ребёнка. Этот принцип должен быть
и у нас, а не только у израильтян и т.
д.
1 июня – день мобилизации
мирового общественного мнения на
борьбу за сохранения здоровья детей,
за осуществление их правильного
воспитания и образования.
А то, что 1 июня отмечается
на таком уровне, говорит о том, что
это еще один повод, обратить
внимание всех окружающих, в том
числе и властей, на то, что дети
нуждаются в постоянной защите. В
соответствии с нашими политиками -
и реформа резиденциальных
учреждений – интернатов, детдомов
и т. д, которая проводится в нашей
стране.
Реформа эта очень
непростая. На первом плане, конечно
же, интересы ребёнка, но есть и
интересы людей, которые там
работают.
Весьма интересна
разрабатываемая идея о создании
дневных детских центров, где ребята
смогут учиться, отдыхать, заниматься
в кружках по интересам. Такие
центры у нас уже есть кое-где, но
надо, чтобы они были во всех
районах. Чтобы все нуждающиеся в
услугах дети могли ими
воспользоваться. С помощью Фонда
социальных инвестиций откроется
ещё 30 центров социальных услуг,
большинство которых - для детей,
создание подобных центров решить
вопрос определения детей в
интернаты.
В центре занимается по 40-
50 детей, и с каждым ребёнком
работают или учитель, или
воспитатель, или специалист, если
это ребёнок с какими-то
отклонениями. 61 интернат в
ведомстве Министерства
просвещения, молодёжи и спорта.
70% воспитанников интернатов
имеют одного или обоих родителей.
Эти дети могли бы жить в семьях, но
родители, отдавая их в интернаты,
или хотят избавиться от проблем, или
у них нет средств, чтобы содержать
детей. Но интернат никак не может
заменить ребёнку семью. Он может
предоставить возможность для
учёбы, содержания, воспитания, но,
родительских тепла и ласки дать не
может. Поэтому развивается
альтернативная форма семьи –
детские дома семейного типа. Сейчас
в республике 53 детдома семейного
типа. Профессиональная
родительская помощь состоит в том,
что родители принимают в свою
семью 1-2 ребёнка, содержат их и
воспитывают определённое время,
пока не найдутся другие формы
(обычно находят биологических
родителей или родственников).
Бывают случаи, когда отец или мать
уезжают за границу на заработки и в
это время со вторым родителем что-
то случается и ребёнок оказывается
на улице. И тогда дитя определяется
к профессиональному родителю до
выяснения обстоятельств.
И всё-таки, как бы ни
сложились обстоятельства, родители
должны заботиться не о том, сколько
заработать за границей, а об
оставленных дома детях. Ребёнку
абсолютно не интересны игрушка
или наряд, присланный мамой из-за
границы, а её любовь и ласка, причём
каждый день, Ведь когда
приобретаешь материальные
ценности, понимаешь, что потерял
что-то гораздо весомее.
Давайте вместе пожелаем
всем ребятишкам счастливого
детства, много солнца и сладостей,
родительской ласки и любви. И
чтобы счастливые улыбки всегда
озаряли их лица!
Поздравляем всех с
Международным Днём Защиты
Детей. Новых успехов и хорошего
летнего отдыха! Пусть наши дети
будут живы, здоровы и счастливы!
16
Ecoul. Rusca. md 01 06. 2012 № 2 (5)
РУССКАЯ СТРАНИЧКА
ВСЕМИРНЫЙ ДЕНЬ РЕБЕНКА
Весь мир вокруг вдруг изменился
В тот день, когда ты поняла,
Что человечек зародился
Не у кого-то! У тебя!!!
И этот маленький комочек –
Источник света и тепла –
В душе волнением клокочет!
Ведь в жизни жизнь вновь обрела!
Он слышит голос твой и звуки,
Он видит свет и видит ночь…
И точно знает твои руки!
Чужие он прогонит прочь!!!
Он локоточком мягко тронет,
А, может, пяточкой пинет…
Потом в спокойствии утонет,
К тебе с любовью он прильнет!
Он будет вместе с милой мамой
Смеяться, хмуриться и ждать,
Когда настанет день тот самый,
Чтобы ее к себе прижать!!!
Ты ждешь его! Уже и любишь!!!
Как можно чудо не любить?!!
Теперь уж точно не забудешь,
Ради чего нам стоит жить!
НАШИМ ДЕТЯМ
Милые дети,
Счастья цветочки!
Мальчики наши
И девочки-дочки!
Вас мы лелеем,
Растим, обожаем,
Как вы взрослеете -
Не замечаем!
Вы - наша радость
И трудности наши,
Так становитесь
Умнее и краше!
Гордость вы наша
И в жизни везенье,
Вы - благодарное
Нас продолженье!
МОЙ МАЛЫШ
День сегодня - просто чудо, Щебетанье птиц повсюду,
Солнечные зайчики весело резвятся,
Мой малыш сияет счастьем.
Полон дом игрушек новых,
Таких красивых, незнакомых, Сын теряется: как быть?
Чем играть? Что не забыть?
Новый поезд, весь сверкая,
Вот-вот пустит дым с трубы,
Подойди, малыш, скорее, Нажми "пуск" и посмотри...
Пистолет, автомобиль, Мяч футбольный, пластилин,
Книжки яркие, альбомы
И конструктор тоже новый...
Улыбается малыш,
Рад всему, но еле слышно Шепчет, к маме прислонясь:
"С мамой быть всегда я лад...
И пусть будет все, как плезде:
Мама дома и мы - вместе...
И иглусек мне не надо,
Пусть лис будет мама лядом!"
“ECOUL. RUSCA. md” este o revistă trimestrială
a Penitenciarului – 7, Rusca de informare şi analiză a activităţii
educative, culturale, moral-spirituale şi dezoltare a femeilor deţinute în
penitenciar, сoordonat de specialistul-psiholog din penitenciar.
Tiraj 50 exemplare
№ 2 (5), iunie 2012 Se distribuie gratis
COLEGIUL DE
REDACŢIE:
Svetlana Gh.
Ludmila C.
Olesea G.
Raisa G. COORDONATOR
Tatiana Plămădeală -
Grigoraş
Top Related