DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE II
Suportul de curs de drept constituţional şi instituţii
politice II prezentat icircn paginile care urmează constituie o
expunere scurtă a subiectelor care vor fi abordate la cursurile şi
seminariile programate pentru forma de icircnvăţămacircnt cu
frecvenţă redusă cu precizarea că nu sunt suficiente pentru
pregătirea examenului de semestru
Pentru icircnţelegerea şi icircnsuşirea problematicii sistemului
constituţional romacircnesc şi icircn vederea evaluării cunoştinţelor
atacirct pe parcursul semestrului cacirct şi pentru nota finală la
această disciplină este necesar pe lacircngă studierea cursului de
Drept constituţional şi instituţii politice II icircn formă tipărită şi
studierea unor lucrări recomandate la bibliografie
Studenţii de la această formă de icircnvăţămacircnt sunt obligaţi
să pregătească pacircnă la termenele indicate la cursuriseminarii
lucrări sau proiecte a căror teme sunt prezentate la sfacircrşitul
prezentului material şi afişate la avizierul facultăţii
Lucrarea sau proiectul are o pondere de pacircnă la 10 la
stabilirea notei finale la examen
Titularul cursului
Lectunivdr Dragne Luminiţa
Lectunivdr LUMINIŢA DRAGNE
DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE
Volumul II1
1 Temele de referat propuse pentru semestrul II sunt la sfărşitul
prezentului material
DREPT CONSTITUŢIONAL
ŞI INSTITUŢII POLITICE
Volumul II
CUPRINS
CAPITOLUL I
EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN 9
1 Scurte consideraţii privind apariţia primelor acte constituţionale
romacircneşti 9
2 Dezvoltarea constituţională icircn perioada 1866 - 1989 17
21 Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris 17
22 Constituţia Romacircniei din 1866 18
23 Constituţia Romacircniei din 1923 20
24 Constituţia Romacircniei din 1938 22
25 Constituţiile adoptate icircn perioada regimului comunist 23
3 Constituţia Romacircniei din 1991 25
31 Premisele elaborării unei noi Constituţii 25
32 Actele cu valoare constituţională adoptate icircn perioada cuprinsă icircntre
decembrie 1989 şi decembrie 1991 27
33 Elaborarea şi adoptarea Constituţiei Romacircniei 30
34 Conţinutul normativ al Constituţiei 31
4 Revizuirea Constituţiei Romacircniei 31
41 Consideraţii generale 31
42 Iniţiativa revizuirii Constituţiei Romacircniei 32
43 Procedura de revizuire a Constituţiei 33
44 Limitele revizuirii Constituţiei Romacircniei 34
CAPITOLUL II
CARACTERELE STATULUI ROMAcircN 36 1 Stat naţional 36
2 Stat suveran şi independent 37
3 Stat unitar şi indivizibil 37
4 Stat de drept democratic şi social 38
5 Stat pluralist 40
CAPITOLUL III
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL 41
1 Scurte consideraţii privind ordinea juridică 41
11 Ordinea juridică internă şi ordinea juridică internaţională 42
12 Dreptul internaţional ndash un drept de coordonare 43
2 Raportul dintre dreptul intern şi dreptul internaţional 46
21 Teoria dualistă şi teoria monistă 47
22 Interdependenţa dintre ordinea juridică internă şi ordinea
juridică internaţională 49
23 Tratatele ratificate de Parlamentul Romacircniei 50
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI 52
1 Consideraţii generale privind instituţia Parlamentului 52
11 Noţiunea de Parlament 52
12 Structura Parlamentului 54
2 Rolul Parlamentului Romacircniei 55
3 Alegerea Camerelor Parlamentului Romacircniei 56
31 Alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului 56
32 Validarea mandatelor parlamentare 58
4 Organizarea internă a Parlamentului Romacircniei 60
41 Grupurile parlamentare 61
42 Structurile de conducere şi organizatorice ale Parlamentului 62
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului 62
B Birourile permanente ale celor două Camere 63
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere 66
5 Funcţionarea Parlamentului Romacircniei 76
51 Legislatura 76
52 Sesiunile Camerei Deputaţilor şi Senatului 76
A Sesiunile ordinare 77
B Sesiunile extraordinare 77
53 Convocarea Parlamentului de drept 78
54 Şedinţele Camerei Deputaţilor şi Senatului 78
6 Mandatul parlamentar 80
7 Statutul deputaţilor şi senatorilor 81
8 Funcţiile Parlamentului 84
81 Funcţia legislativă 84
diams Procedura legislativă 86
diams Delegarea legislativă 89
82 Funcţia de informare 92
83 Funcţia de control asupra executivului 93
84 Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice 93
9 Actele Parlamentului 94
91 Actele juridice ale Parlamentului 94
A Legea 94
B Hotăracircri 96
C Regulamente parlamentare 97
D Moţiuni 97
92 Actele politice ale Parlamentului 99
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI 101
1 Rolul Preşedintelui Romacircniei 101
2 Alegerea Preşedintelui Romacircniei 102
3 Durata mandatului Preşedintelui Romacircniei 102
4 Incompatibilităţi şi imunităţi 103
41 Incompatibilităţile funcţiei de Preşedinte al Romacircniei 103
42 Imunitatea Preşedintelui Romacircniei 104
5 Atribuţiile Preşedintelui Romacircniei 104
51 Atribuţii privind legiferarea 105
52 Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea puterilor publice 106
53 Atribuţii privind alegerea formarea avizarea formării numirea
sau revocarea unor autorităţi publice 106
54 Atribuţii icircn domeniul apărării ţării şi asigurării ordinii publice 107
55 Atribuţii icircn domeniul politicii externe 107
56 Alte atribuţii 108
6 Răspunderea politică şi penală a Preşedintelui Romacircniei 108
61 Răspunderea politică 108
62 Răspunderea penală 109
7 Actele Preşedintelui Romacircniei 109
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI 111 1 Rolul şi locul Guvernului 111
2 Componenţa Guvernului 112
3 Icircnvestitura 112
4 Incompatibilităţi 113
5 Primul ndash Ministru 114
6 Actele Guvernului 114
7 Răspunderea Guvernului 115
8 Durata mandatului 115
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ 117
1 Consideraţii generale 117
2 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 117
3 Ministerul Public 119
4 Consiliul Superior al Magistraturii 120
5 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 122
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ 125
1 Locul şi rolul Curţii Constituţionale 125
2 Curtea Constituţională organ politico-jurisdicţional 126
3 Structura Curţii Constituţionale 127
31 Componenţa Curţii Constituţionale 127
32 Preşedintele Curţii Constituţionale 127
33 Durata mandatului judecătorului Curţii Constituţionale 128
4 Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale 129
5 Atribuţiile Curţii Constituţionale şi procedura jurisdicţională 130
6 Actele Curţii Constituţionale 141
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE 143
1 Consideraţii generale 143
2 Organizarea şi funcţionarea partidelor politice 144
3 Sisteme de partide politice 145
4 Rolul partidelor politice 146
5 Asocierea partidelor politice 147
6 Alte forme de asociere 148
61 Sindicatele 148
62 Grupurile de presiune 150
Bibliografie 151
CAPITOLUL I
EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND APARIŢIA PRIMELOR ACTE
CONSTITUŢIONALE
Apariţia primei Constituţii a Romacircniei a fost precedată de importante
mişcări sociale şi reforme care au avut loc icircn cele două principate romacircne
Moldova şi Ţara Romacircnească
Primele icircncercări de organizare politică le icircntacirclnim icircn secolul al XVIII lea şi
icircnceputul secolului al XIX lea icircncercări care s-au concretizat icircntr-o serie de
documente adoptate la vremea respectivă cum ar fi de exemplu Aşezămintele lui
Constantin Mavrocordat din 1740 şi 1743 iar mai tacircrziu Pravilniceasca Condică
tipărită de Alexandru Ipsilanti icircn anul 1780
Revoluţia din 1848 arăta Nicolae Bălcescu nu a fost un fenomen efemer
fără trecut şi fără viitor fără altă cauză decacirct voinţa icircntacircmplătoare a unei minorităţi
sau mişcarea generală europeană Revoluţia generală fu ocazia iar nu cauza
revoluţiei care se pierde icircn adacircncul veacurilor2
Tratatul de pace de la Paris din 1856 a marcat icircncheierea războiului din
Crimeea şi a prevăzut
Prin alegerea potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Paris lui Alexandru
Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 de către Adunarea Electivă a
Moldovei şi ca domn al Ţării Romacircneşti la 24 ianuarie 1859 de către Adunarea
Electivă a Valahiei s-a realizat icircn fapt unirea celor două principate romacircne
2 DEZVOLTAREA CONSTITUŢIONALĂ IcircN PERIOADA 1866 -
1989
21 STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS
Icircn anul 1864 Alexandru Ioan Cuza a promulgat bdquoStatutul dezvoltător al
Convenţiei de la Parisrdquo cunoscut icircn istorie şi literatura de specialitate sub
denumirea de bdquoStatutul lui Cuzardquo şi legea electorală
22 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1866
AI Cuza a fost obligat să abdice la data de 11 februarie 1866 lăsacircnd o ţară
unită şi deschisă la progres Pe tronul ţării a fost adus un principe străin aşa cum
2 N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953 p264
s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de
Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)
principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I
La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o
nouă constituţie inspirată
23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923
Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a
fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923
Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei
potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă
24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938
Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol
al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală
25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI
COMUNIST
Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia
Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din
1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965
3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991
3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII
Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic
Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind
dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist
32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN
PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991
După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege
nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională
cum sunt
33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi
Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi
activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru
redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei
Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre
aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost
aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul
nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de
două treimi
34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI
Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte
titluri
I Principii generale
II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său
este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile
fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului
III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul
Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administraţia publică Autoritatea judecătorească
IV Economia şi finanţele publice
V Curtea Constituţională
VI Revizuirea Constituţiei
VII Dispoziţii finale şi tranzitorii
Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut
icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea
Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi
3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de
10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991
4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
41 CONSIDERAŢII GENERALE
Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de
tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că
este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a
trecut societatea
Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor
politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul
dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul
Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia
pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei
din 1991
Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin
referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei
42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei
poate fi iniţiată de
43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine
celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată
44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi
supuse revizuirii
CAPITOLUL II
CARACTERELE STATULUI ROMAcircN
Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt
- stat naţional
- stat suveran şi independent
- stat unitar şi indivizibil
- stat de drept democratic şi social
- stat pluralist
1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta
reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului
2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT
Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi
independenţa
3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL
Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată
4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL
Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este
subordonat dreptului
5 STAT PLURALIST
Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu
dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după
revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice
CAPITOLUL III
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu
rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi
aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu
icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura
realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără
consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că
rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din
lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo
Nicolae Titulescu4
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ
Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată
de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv
al acestora5
11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ
Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul
statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu
ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi
principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii
internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi
asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele
12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE
COORDONARErdquo6
Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a
reglementa raporturile dintre acestea
4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed
Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13
6 D Mazilu opcit p89
La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al
statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii
pentru ele
De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo
iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo
2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca
două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din
punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare
21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ
Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi
monistă
22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ
ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn
ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite
23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se
supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele
icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un
termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului
7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de
filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea
expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo
juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de
jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman
A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul
internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA
PARLAMENTULUI
11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a
vorbi
12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o
singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral
2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul
reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării
3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei
sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat
Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a
Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali
3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE
9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor
şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii
comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală
organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se
stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul
majorităţii celor prezenţi
Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a
două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea
jurămacircntului de către aceştia
4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin
regulamente proprii
41 GRUPURILE PARLAMENTARE
Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot
organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10
şi
icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la
constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică
a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile
legislative supuse dezbaterii Camerelor
42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE
PARLAMENTULUI
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se
desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului
precum şi structurile organizatorice Acestea sunt
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului
10
Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul
parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice
a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al
Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi
fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash
prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul
parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49
membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al
Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
Lectunivdr LUMINIŢA DRAGNE
DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE
Volumul II1
1 Temele de referat propuse pentru semestrul II sunt la sfărşitul
prezentului material
DREPT CONSTITUŢIONAL
ŞI INSTITUŢII POLITICE
Volumul II
CUPRINS
CAPITOLUL I
EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN 9
1 Scurte consideraţii privind apariţia primelor acte constituţionale
romacircneşti 9
2 Dezvoltarea constituţională icircn perioada 1866 - 1989 17
21 Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris 17
22 Constituţia Romacircniei din 1866 18
23 Constituţia Romacircniei din 1923 20
24 Constituţia Romacircniei din 1938 22
25 Constituţiile adoptate icircn perioada regimului comunist 23
3 Constituţia Romacircniei din 1991 25
31 Premisele elaborării unei noi Constituţii 25
32 Actele cu valoare constituţională adoptate icircn perioada cuprinsă icircntre
decembrie 1989 şi decembrie 1991 27
33 Elaborarea şi adoptarea Constituţiei Romacircniei 30
34 Conţinutul normativ al Constituţiei 31
4 Revizuirea Constituţiei Romacircniei 31
41 Consideraţii generale 31
42 Iniţiativa revizuirii Constituţiei Romacircniei 32
43 Procedura de revizuire a Constituţiei 33
44 Limitele revizuirii Constituţiei Romacircniei 34
CAPITOLUL II
CARACTERELE STATULUI ROMAcircN 36 1 Stat naţional 36
2 Stat suveran şi independent 37
3 Stat unitar şi indivizibil 37
4 Stat de drept democratic şi social 38
5 Stat pluralist 40
CAPITOLUL III
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL 41
1 Scurte consideraţii privind ordinea juridică 41
11 Ordinea juridică internă şi ordinea juridică internaţională 42
12 Dreptul internaţional ndash un drept de coordonare 43
2 Raportul dintre dreptul intern şi dreptul internaţional 46
21 Teoria dualistă şi teoria monistă 47
22 Interdependenţa dintre ordinea juridică internă şi ordinea
juridică internaţională 49
23 Tratatele ratificate de Parlamentul Romacircniei 50
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI 52
1 Consideraţii generale privind instituţia Parlamentului 52
11 Noţiunea de Parlament 52
12 Structura Parlamentului 54
2 Rolul Parlamentului Romacircniei 55
3 Alegerea Camerelor Parlamentului Romacircniei 56
31 Alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului 56
32 Validarea mandatelor parlamentare 58
4 Organizarea internă a Parlamentului Romacircniei 60
41 Grupurile parlamentare 61
42 Structurile de conducere şi organizatorice ale Parlamentului 62
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului 62
B Birourile permanente ale celor două Camere 63
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere 66
5 Funcţionarea Parlamentului Romacircniei 76
51 Legislatura 76
52 Sesiunile Camerei Deputaţilor şi Senatului 76
A Sesiunile ordinare 77
B Sesiunile extraordinare 77
53 Convocarea Parlamentului de drept 78
54 Şedinţele Camerei Deputaţilor şi Senatului 78
6 Mandatul parlamentar 80
7 Statutul deputaţilor şi senatorilor 81
8 Funcţiile Parlamentului 84
81 Funcţia legislativă 84
diams Procedura legislativă 86
diams Delegarea legislativă 89
82 Funcţia de informare 92
83 Funcţia de control asupra executivului 93
84 Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice 93
9 Actele Parlamentului 94
91 Actele juridice ale Parlamentului 94
A Legea 94
B Hotăracircri 96
C Regulamente parlamentare 97
D Moţiuni 97
92 Actele politice ale Parlamentului 99
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI 101
1 Rolul Preşedintelui Romacircniei 101
2 Alegerea Preşedintelui Romacircniei 102
3 Durata mandatului Preşedintelui Romacircniei 102
4 Incompatibilităţi şi imunităţi 103
41 Incompatibilităţile funcţiei de Preşedinte al Romacircniei 103
42 Imunitatea Preşedintelui Romacircniei 104
5 Atribuţiile Preşedintelui Romacircniei 104
51 Atribuţii privind legiferarea 105
52 Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea puterilor publice 106
53 Atribuţii privind alegerea formarea avizarea formării numirea
sau revocarea unor autorităţi publice 106
54 Atribuţii icircn domeniul apărării ţării şi asigurării ordinii publice 107
55 Atribuţii icircn domeniul politicii externe 107
56 Alte atribuţii 108
6 Răspunderea politică şi penală a Preşedintelui Romacircniei 108
61 Răspunderea politică 108
62 Răspunderea penală 109
7 Actele Preşedintelui Romacircniei 109
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI 111 1 Rolul şi locul Guvernului 111
2 Componenţa Guvernului 112
3 Icircnvestitura 112
4 Incompatibilităţi 113
5 Primul ndash Ministru 114
6 Actele Guvernului 114
7 Răspunderea Guvernului 115
8 Durata mandatului 115
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ 117
1 Consideraţii generale 117
2 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 117
3 Ministerul Public 119
4 Consiliul Superior al Magistraturii 120
5 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 122
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ 125
1 Locul şi rolul Curţii Constituţionale 125
2 Curtea Constituţională organ politico-jurisdicţional 126
3 Structura Curţii Constituţionale 127
31 Componenţa Curţii Constituţionale 127
32 Preşedintele Curţii Constituţionale 127
33 Durata mandatului judecătorului Curţii Constituţionale 128
4 Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale 129
5 Atribuţiile Curţii Constituţionale şi procedura jurisdicţională 130
6 Actele Curţii Constituţionale 141
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE 143
1 Consideraţii generale 143
2 Organizarea şi funcţionarea partidelor politice 144
3 Sisteme de partide politice 145
4 Rolul partidelor politice 146
5 Asocierea partidelor politice 147
6 Alte forme de asociere 148
61 Sindicatele 148
62 Grupurile de presiune 150
Bibliografie 151
CAPITOLUL I
EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND APARIŢIA PRIMELOR ACTE
CONSTITUŢIONALE
Apariţia primei Constituţii a Romacircniei a fost precedată de importante
mişcări sociale şi reforme care au avut loc icircn cele două principate romacircne
Moldova şi Ţara Romacircnească
Primele icircncercări de organizare politică le icircntacirclnim icircn secolul al XVIII lea şi
icircnceputul secolului al XIX lea icircncercări care s-au concretizat icircntr-o serie de
documente adoptate la vremea respectivă cum ar fi de exemplu Aşezămintele lui
Constantin Mavrocordat din 1740 şi 1743 iar mai tacircrziu Pravilniceasca Condică
tipărită de Alexandru Ipsilanti icircn anul 1780
Revoluţia din 1848 arăta Nicolae Bălcescu nu a fost un fenomen efemer
fără trecut şi fără viitor fără altă cauză decacirct voinţa icircntacircmplătoare a unei minorităţi
sau mişcarea generală europeană Revoluţia generală fu ocazia iar nu cauza
revoluţiei care se pierde icircn adacircncul veacurilor2
Tratatul de pace de la Paris din 1856 a marcat icircncheierea războiului din
Crimeea şi a prevăzut
Prin alegerea potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Paris lui Alexandru
Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 de către Adunarea Electivă a
Moldovei şi ca domn al Ţării Romacircneşti la 24 ianuarie 1859 de către Adunarea
Electivă a Valahiei s-a realizat icircn fapt unirea celor două principate romacircne
2 DEZVOLTAREA CONSTITUŢIONALĂ IcircN PERIOADA 1866 -
1989
21 STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS
Icircn anul 1864 Alexandru Ioan Cuza a promulgat bdquoStatutul dezvoltător al
Convenţiei de la Parisrdquo cunoscut icircn istorie şi literatura de specialitate sub
denumirea de bdquoStatutul lui Cuzardquo şi legea electorală
22 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1866
AI Cuza a fost obligat să abdice la data de 11 februarie 1866 lăsacircnd o ţară
unită şi deschisă la progres Pe tronul ţării a fost adus un principe străin aşa cum
2 N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953 p264
s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de
Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)
principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I
La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o
nouă constituţie inspirată
23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923
Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a
fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923
Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei
potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă
24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938
Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol
al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală
25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI
COMUNIST
Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia
Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din
1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965
3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991
3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII
Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic
Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind
dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist
32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN
PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991
După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege
nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională
cum sunt
33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi
Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi
activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru
redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei
Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre
aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost
aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul
nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de
două treimi
34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI
Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte
titluri
I Principii generale
II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său
este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile
fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului
III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul
Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administraţia publică Autoritatea judecătorească
IV Economia şi finanţele publice
V Curtea Constituţională
VI Revizuirea Constituţiei
VII Dispoziţii finale şi tranzitorii
Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut
icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea
Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi
3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de
10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991
4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
41 CONSIDERAŢII GENERALE
Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de
tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că
este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a
trecut societatea
Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor
politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul
dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul
Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia
pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei
din 1991
Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin
referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei
42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei
poate fi iniţiată de
43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine
celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată
44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi
supuse revizuirii
CAPITOLUL II
CARACTERELE STATULUI ROMAcircN
Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt
- stat naţional
- stat suveran şi independent
- stat unitar şi indivizibil
- stat de drept democratic şi social
- stat pluralist
1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta
reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului
2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT
Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi
independenţa
3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL
Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată
4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL
Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este
subordonat dreptului
5 STAT PLURALIST
Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu
dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după
revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice
CAPITOLUL III
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu
rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi
aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu
icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura
realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără
consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că
rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din
lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo
Nicolae Titulescu4
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ
Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată
de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv
al acestora5
11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ
Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul
statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu
ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi
principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii
internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi
asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele
12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE
COORDONARErdquo6
Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a
reglementa raporturile dintre acestea
4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed
Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13
6 D Mazilu opcit p89
La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al
statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii
pentru ele
De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo
iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo
2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca
două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din
punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare
21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ
Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi
monistă
22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ
ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn
ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite
23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se
supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele
icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un
termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului
7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de
filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea
expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo
juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de
jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman
A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul
internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA
PARLAMENTULUI
11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a
vorbi
12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o
singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral
2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul
reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării
3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei
sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat
Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a
Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali
3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE
9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor
şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii
comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală
organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se
stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul
majorităţii celor prezenţi
Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a
două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea
jurămacircntului de către aceştia
4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin
regulamente proprii
41 GRUPURILE PARLAMENTARE
Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot
organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10
şi
icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la
constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică
a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile
legislative supuse dezbaterii Camerelor
42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE
PARLAMENTULUI
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se
desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului
precum şi structurile organizatorice Acestea sunt
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului
10
Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul
parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice
a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al
Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi
fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash
prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul
parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49
membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al
Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
DREPT CONSTITUŢIONAL
ŞI INSTITUŢII POLITICE
Volumul II
CUPRINS
CAPITOLUL I
EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN 9
1 Scurte consideraţii privind apariţia primelor acte constituţionale
romacircneşti 9
2 Dezvoltarea constituţională icircn perioada 1866 - 1989 17
21 Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris 17
22 Constituţia Romacircniei din 1866 18
23 Constituţia Romacircniei din 1923 20
24 Constituţia Romacircniei din 1938 22
25 Constituţiile adoptate icircn perioada regimului comunist 23
3 Constituţia Romacircniei din 1991 25
31 Premisele elaborării unei noi Constituţii 25
32 Actele cu valoare constituţională adoptate icircn perioada cuprinsă icircntre
decembrie 1989 şi decembrie 1991 27
33 Elaborarea şi adoptarea Constituţiei Romacircniei 30
34 Conţinutul normativ al Constituţiei 31
4 Revizuirea Constituţiei Romacircniei 31
41 Consideraţii generale 31
42 Iniţiativa revizuirii Constituţiei Romacircniei 32
43 Procedura de revizuire a Constituţiei 33
44 Limitele revizuirii Constituţiei Romacircniei 34
CAPITOLUL II
CARACTERELE STATULUI ROMAcircN 36 1 Stat naţional 36
2 Stat suveran şi independent 37
3 Stat unitar şi indivizibil 37
4 Stat de drept democratic şi social 38
5 Stat pluralist 40
CAPITOLUL III
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL 41
1 Scurte consideraţii privind ordinea juridică 41
11 Ordinea juridică internă şi ordinea juridică internaţională 42
12 Dreptul internaţional ndash un drept de coordonare 43
2 Raportul dintre dreptul intern şi dreptul internaţional 46
21 Teoria dualistă şi teoria monistă 47
22 Interdependenţa dintre ordinea juridică internă şi ordinea
juridică internaţională 49
23 Tratatele ratificate de Parlamentul Romacircniei 50
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI 52
1 Consideraţii generale privind instituţia Parlamentului 52
11 Noţiunea de Parlament 52
12 Structura Parlamentului 54
2 Rolul Parlamentului Romacircniei 55
3 Alegerea Camerelor Parlamentului Romacircniei 56
31 Alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului 56
32 Validarea mandatelor parlamentare 58
4 Organizarea internă a Parlamentului Romacircniei 60
41 Grupurile parlamentare 61
42 Structurile de conducere şi organizatorice ale Parlamentului 62
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului 62
B Birourile permanente ale celor două Camere 63
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere 66
5 Funcţionarea Parlamentului Romacircniei 76
51 Legislatura 76
52 Sesiunile Camerei Deputaţilor şi Senatului 76
A Sesiunile ordinare 77
B Sesiunile extraordinare 77
53 Convocarea Parlamentului de drept 78
54 Şedinţele Camerei Deputaţilor şi Senatului 78
6 Mandatul parlamentar 80
7 Statutul deputaţilor şi senatorilor 81
8 Funcţiile Parlamentului 84
81 Funcţia legislativă 84
diams Procedura legislativă 86
diams Delegarea legislativă 89
82 Funcţia de informare 92
83 Funcţia de control asupra executivului 93
84 Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice 93
9 Actele Parlamentului 94
91 Actele juridice ale Parlamentului 94
A Legea 94
B Hotăracircri 96
C Regulamente parlamentare 97
D Moţiuni 97
92 Actele politice ale Parlamentului 99
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI 101
1 Rolul Preşedintelui Romacircniei 101
2 Alegerea Preşedintelui Romacircniei 102
3 Durata mandatului Preşedintelui Romacircniei 102
4 Incompatibilităţi şi imunităţi 103
41 Incompatibilităţile funcţiei de Preşedinte al Romacircniei 103
42 Imunitatea Preşedintelui Romacircniei 104
5 Atribuţiile Preşedintelui Romacircniei 104
51 Atribuţii privind legiferarea 105
52 Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea puterilor publice 106
53 Atribuţii privind alegerea formarea avizarea formării numirea
sau revocarea unor autorităţi publice 106
54 Atribuţii icircn domeniul apărării ţării şi asigurării ordinii publice 107
55 Atribuţii icircn domeniul politicii externe 107
56 Alte atribuţii 108
6 Răspunderea politică şi penală a Preşedintelui Romacircniei 108
61 Răspunderea politică 108
62 Răspunderea penală 109
7 Actele Preşedintelui Romacircniei 109
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI 111 1 Rolul şi locul Guvernului 111
2 Componenţa Guvernului 112
3 Icircnvestitura 112
4 Incompatibilităţi 113
5 Primul ndash Ministru 114
6 Actele Guvernului 114
7 Răspunderea Guvernului 115
8 Durata mandatului 115
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ 117
1 Consideraţii generale 117
2 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 117
3 Ministerul Public 119
4 Consiliul Superior al Magistraturii 120
5 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 122
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ 125
1 Locul şi rolul Curţii Constituţionale 125
2 Curtea Constituţională organ politico-jurisdicţional 126
3 Structura Curţii Constituţionale 127
31 Componenţa Curţii Constituţionale 127
32 Preşedintele Curţii Constituţionale 127
33 Durata mandatului judecătorului Curţii Constituţionale 128
4 Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale 129
5 Atribuţiile Curţii Constituţionale şi procedura jurisdicţională 130
6 Actele Curţii Constituţionale 141
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE 143
1 Consideraţii generale 143
2 Organizarea şi funcţionarea partidelor politice 144
3 Sisteme de partide politice 145
4 Rolul partidelor politice 146
5 Asocierea partidelor politice 147
6 Alte forme de asociere 148
61 Sindicatele 148
62 Grupurile de presiune 150
Bibliografie 151
CAPITOLUL I
EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND APARIŢIA PRIMELOR ACTE
CONSTITUŢIONALE
Apariţia primei Constituţii a Romacircniei a fost precedată de importante
mişcări sociale şi reforme care au avut loc icircn cele două principate romacircne
Moldova şi Ţara Romacircnească
Primele icircncercări de organizare politică le icircntacirclnim icircn secolul al XVIII lea şi
icircnceputul secolului al XIX lea icircncercări care s-au concretizat icircntr-o serie de
documente adoptate la vremea respectivă cum ar fi de exemplu Aşezămintele lui
Constantin Mavrocordat din 1740 şi 1743 iar mai tacircrziu Pravilniceasca Condică
tipărită de Alexandru Ipsilanti icircn anul 1780
Revoluţia din 1848 arăta Nicolae Bălcescu nu a fost un fenomen efemer
fără trecut şi fără viitor fără altă cauză decacirct voinţa icircntacircmplătoare a unei minorităţi
sau mişcarea generală europeană Revoluţia generală fu ocazia iar nu cauza
revoluţiei care se pierde icircn adacircncul veacurilor2
Tratatul de pace de la Paris din 1856 a marcat icircncheierea războiului din
Crimeea şi a prevăzut
Prin alegerea potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Paris lui Alexandru
Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 de către Adunarea Electivă a
Moldovei şi ca domn al Ţării Romacircneşti la 24 ianuarie 1859 de către Adunarea
Electivă a Valahiei s-a realizat icircn fapt unirea celor două principate romacircne
2 DEZVOLTAREA CONSTITUŢIONALĂ IcircN PERIOADA 1866 -
1989
21 STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS
Icircn anul 1864 Alexandru Ioan Cuza a promulgat bdquoStatutul dezvoltător al
Convenţiei de la Parisrdquo cunoscut icircn istorie şi literatura de specialitate sub
denumirea de bdquoStatutul lui Cuzardquo şi legea electorală
22 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1866
AI Cuza a fost obligat să abdice la data de 11 februarie 1866 lăsacircnd o ţară
unită şi deschisă la progres Pe tronul ţării a fost adus un principe străin aşa cum
2 N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953 p264
s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de
Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)
principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I
La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o
nouă constituţie inspirată
23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923
Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a
fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923
Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei
potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă
24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938
Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol
al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală
25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI
COMUNIST
Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia
Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din
1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965
3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991
3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII
Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic
Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind
dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist
32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN
PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991
După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege
nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională
cum sunt
33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi
Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi
activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru
redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei
Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre
aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost
aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul
nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de
două treimi
34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI
Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte
titluri
I Principii generale
II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său
este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile
fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului
III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul
Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administraţia publică Autoritatea judecătorească
IV Economia şi finanţele publice
V Curtea Constituţională
VI Revizuirea Constituţiei
VII Dispoziţii finale şi tranzitorii
Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut
icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea
Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi
3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de
10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991
4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
41 CONSIDERAŢII GENERALE
Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de
tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că
este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a
trecut societatea
Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor
politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul
dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul
Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia
pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei
din 1991
Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin
referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei
42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei
poate fi iniţiată de
43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine
celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată
44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi
supuse revizuirii
CAPITOLUL II
CARACTERELE STATULUI ROMAcircN
Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt
- stat naţional
- stat suveran şi independent
- stat unitar şi indivizibil
- stat de drept democratic şi social
- stat pluralist
1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta
reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului
2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT
Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi
independenţa
3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL
Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată
4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL
Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este
subordonat dreptului
5 STAT PLURALIST
Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu
dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după
revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice
CAPITOLUL III
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu
rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi
aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu
icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura
realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără
consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că
rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din
lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo
Nicolae Titulescu4
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ
Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată
de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv
al acestora5
11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ
Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul
statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu
ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi
principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii
internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi
asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele
12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE
COORDONARErdquo6
Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a
reglementa raporturile dintre acestea
4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed
Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13
6 D Mazilu opcit p89
La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al
statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii
pentru ele
De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo
iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo
2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca
două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din
punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare
21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ
Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi
monistă
22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ
ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn
ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite
23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se
supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele
icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un
termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului
7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de
filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea
expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo
juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de
jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman
A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul
internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA
PARLAMENTULUI
11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a
vorbi
12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o
singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral
2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul
reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării
3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei
sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat
Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a
Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali
3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE
9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor
şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii
comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală
organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se
stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul
majorităţii celor prezenţi
Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a
două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea
jurămacircntului de către aceştia
4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin
regulamente proprii
41 GRUPURILE PARLAMENTARE
Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot
organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10
şi
icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la
constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică
a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile
legislative supuse dezbaterii Camerelor
42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE
PARLAMENTULUI
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se
desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului
precum şi structurile organizatorice Acestea sunt
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului
10
Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul
parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice
a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al
Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi
fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash
prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul
parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49
membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al
Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
23 Tratatele ratificate de Parlamentul Romacircniei 50
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI 52
1 Consideraţii generale privind instituţia Parlamentului 52
11 Noţiunea de Parlament 52
12 Structura Parlamentului 54
2 Rolul Parlamentului Romacircniei 55
3 Alegerea Camerelor Parlamentului Romacircniei 56
31 Alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului 56
32 Validarea mandatelor parlamentare 58
4 Organizarea internă a Parlamentului Romacircniei 60
41 Grupurile parlamentare 61
42 Structurile de conducere şi organizatorice ale Parlamentului 62
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului 62
B Birourile permanente ale celor două Camere 63
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere 66
5 Funcţionarea Parlamentului Romacircniei 76
51 Legislatura 76
52 Sesiunile Camerei Deputaţilor şi Senatului 76
A Sesiunile ordinare 77
B Sesiunile extraordinare 77
53 Convocarea Parlamentului de drept 78
54 Şedinţele Camerei Deputaţilor şi Senatului 78
6 Mandatul parlamentar 80
7 Statutul deputaţilor şi senatorilor 81
8 Funcţiile Parlamentului 84
81 Funcţia legislativă 84
diams Procedura legislativă 86
diams Delegarea legislativă 89
82 Funcţia de informare 92
83 Funcţia de control asupra executivului 93
84 Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice 93
9 Actele Parlamentului 94
91 Actele juridice ale Parlamentului 94
A Legea 94
B Hotăracircri 96
C Regulamente parlamentare 97
D Moţiuni 97
92 Actele politice ale Parlamentului 99
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI 101
1 Rolul Preşedintelui Romacircniei 101
2 Alegerea Preşedintelui Romacircniei 102
3 Durata mandatului Preşedintelui Romacircniei 102
4 Incompatibilităţi şi imunităţi 103
41 Incompatibilităţile funcţiei de Preşedinte al Romacircniei 103
42 Imunitatea Preşedintelui Romacircniei 104
5 Atribuţiile Preşedintelui Romacircniei 104
51 Atribuţii privind legiferarea 105
52 Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea puterilor publice 106
53 Atribuţii privind alegerea formarea avizarea formării numirea
sau revocarea unor autorităţi publice 106
54 Atribuţii icircn domeniul apărării ţării şi asigurării ordinii publice 107
55 Atribuţii icircn domeniul politicii externe 107
56 Alte atribuţii 108
6 Răspunderea politică şi penală a Preşedintelui Romacircniei 108
61 Răspunderea politică 108
62 Răspunderea penală 109
7 Actele Preşedintelui Romacircniei 109
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI 111 1 Rolul şi locul Guvernului 111
2 Componenţa Guvernului 112
3 Icircnvestitura 112
4 Incompatibilităţi 113
5 Primul ndash Ministru 114
6 Actele Guvernului 114
7 Răspunderea Guvernului 115
8 Durata mandatului 115
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ 117
1 Consideraţii generale 117
2 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 117
3 Ministerul Public 119
4 Consiliul Superior al Magistraturii 120
5 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 122
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ 125
1 Locul şi rolul Curţii Constituţionale 125
2 Curtea Constituţională organ politico-jurisdicţional 126
3 Structura Curţii Constituţionale 127
31 Componenţa Curţii Constituţionale 127
32 Preşedintele Curţii Constituţionale 127
33 Durata mandatului judecătorului Curţii Constituţionale 128
4 Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale 129
5 Atribuţiile Curţii Constituţionale şi procedura jurisdicţională 130
6 Actele Curţii Constituţionale 141
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE 143
1 Consideraţii generale 143
2 Organizarea şi funcţionarea partidelor politice 144
3 Sisteme de partide politice 145
4 Rolul partidelor politice 146
5 Asocierea partidelor politice 147
6 Alte forme de asociere 148
61 Sindicatele 148
62 Grupurile de presiune 150
Bibliografie 151
CAPITOLUL I
EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND APARIŢIA PRIMELOR ACTE
CONSTITUŢIONALE
Apariţia primei Constituţii a Romacircniei a fost precedată de importante
mişcări sociale şi reforme care au avut loc icircn cele două principate romacircne
Moldova şi Ţara Romacircnească
Primele icircncercări de organizare politică le icircntacirclnim icircn secolul al XVIII lea şi
icircnceputul secolului al XIX lea icircncercări care s-au concretizat icircntr-o serie de
documente adoptate la vremea respectivă cum ar fi de exemplu Aşezămintele lui
Constantin Mavrocordat din 1740 şi 1743 iar mai tacircrziu Pravilniceasca Condică
tipărită de Alexandru Ipsilanti icircn anul 1780
Revoluţia din 1848 arăta Nicolae Bălcescu nu a fost un fenomen efemer
fără trecut şi fără viitor fără altă cauză decacirct voinţa icircntacircmplătoare a unei minorităţi
sau mişcarea generală europeană Revoluţia generală fu ocazia iar nu cauza
revoluţiei care se pierde icircn adacircncul veacurilor2
Tratatul de pace de la Paris din 1856 a marcat icircncheierea războiului din
Crimeea şi a prevăzut
Prin alegerea potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Paris lui Alexandru
Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 de către Adunarea Electivă a
Moldovei şi ca domn al Ţării Romacircneşti la 24 ianuarie 1859 de către Adunarea
Electivă a Valahiei s-a realizat icircn fapt unirea celor două principate romacircne
2 DEZVOLTAREA CONSTITUŢIONALĂ IcircN PERIOADA 1866 -
1989
21 STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS
Icircn anul 1864 Alexandru Ioan Cuza a promulgat bdquoStatutul dezvoltător al
Convenţiei de la Parisrdquo cunoscut icircn istorie şi literatura de specialitate sub
denumirea de bdquoStatutul lui Cuzardquo şi legea electorală
22 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1866
AI Cuza a fost obligat să abdice la data de 11 februarie 1866 lăsacircnd o ţară
unită şi deschisă la progres Pe tronul ţării a fost adus un principe străin aşa cum
2 N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953 p264
s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de
Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)
principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I
La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o
nouă constituţie inspirată
23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923
Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a
fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923
Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei
potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă
24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938
Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol
al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală
25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI
COMUNIST
Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia
Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din
1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965
3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991
3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII
Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic
Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind
dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist
32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN
PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991
După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege
nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională
cum sunt
33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi
Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi
activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru
redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei
Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre
aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost
aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul
nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de
două treimi
34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI
Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte
titluri
I Principii generale
II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său
este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile
fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului
III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul
Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administraţia publică Autoritatea judecătorească
IV Economia şi finanţele publice
V Curtea Constituţională
VI Revizuirea Constituţiei
VII Dispoziţii finale şi tranzitorii
Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut
icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea
Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi
3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de
10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991
4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
41 CONSIDERAŢII GENERALE
Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de
tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că
este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a
trecut societatea
Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor
politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul
dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul
Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia
pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei
din 1991
Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin
referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei
42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei
poate fi iniţiată de
43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine
celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată
44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi
supuse revizuirii
CAPITOLUL II
CARACTERELE STATULUI ROMAcircN
Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt
- stat naţional
- stat suveran şi independent
- stat unitar şi indivizibil
- stat de drept democratic şi social
- stat pluralist
1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta
reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului
2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT
Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi
independenţa
3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL
Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată
4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL
Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este
subordonat dreptului
5 STAT PLURALIST
Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu
dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după
revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice
CAPITOLUL III
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu
rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi
aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu
icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura
realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără
consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că
rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din
lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo
Nicolae Titulescu4
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ
Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată
de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv
al acestora5
11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ
Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul
statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu
ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi
principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii
internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi
asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele
12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE
COORDONARErdquo6
Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a
reglementa raporturile dintre acestea
4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed
Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13
6 D Mazilu opcit p89
La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al
statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii
pentru ele
De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo
iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo
2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca
două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din
punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare
21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ
Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi
monistă
22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ
ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn
ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite
23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se
supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele
icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un
termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului
7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de
filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea
expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo
juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de
jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman
A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul
internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA
PARLAMENTULUI
11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a
vorbi
12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o
singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral
2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul
reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării
3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei
sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat
Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a
Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali
3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE
9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor
şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii
comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală
organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se
stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul
majorităţii celor prezenţi
Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a
două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea
jurămacircntului de către aceştia
4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin
regulamente proprii
41 GRUPURILE PARLAMENTARE
Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot
organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10
şi
icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la
constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică
a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile
legislative supuse dezbaterii Camerelor
42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE
PARLAMENTULUI
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se
desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului
precum şi structurile organizatorice Acestea sunt
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului
10
Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul
parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice
a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al
Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi
fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash
prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul
parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49
membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al
Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
3 Durata mandatului Preşedintelui Romacircniei 102
4 Incompatibilităţi şi imunităţi 103
41 Incompatibilităţile funcţiei de Preşedinte al Romacircniei 103
42 Imunitatea Preşedintelui Romacircniei 104
5 Atribuţiile Preşedintelui Romacircniei 104
51 Atribuţii privind legiferarea 105
52 Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea puterilor publice 106
53 Atribuţii privind alegerea formarea avizarea formării numirea
sau revocarea unor autorităţi publice 106
54 Atribuţii icircn domeniul apărării ţării şi asigurării ordinii publice 107
55 Atribuţii icircn domeniul politicii externe 107
56 Alte atribuţii 108
6 Răspunderea politică şi penală a Preşedintelui Romacircniei 108
61 Răspunderea politică 108
62 Răspunderea penală 109
7 Actele Preşedintelui Romacircniei 109
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI 111 1 Rolul şi locul Guvernului 111
2 Componenţa Guvernului 112
3 Icircnvestitura 112
4 Incompatibilităţi 113
5 Primul ndash Ministru 114
6 Actele Guvernului 114
7 Răspunderea Guvernului 115
8 Durata mandatului 115
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ 117
1 Consideraţii generale 117
2 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 117
3 Ministerul Public 119
4 Consiliul Superior al Magistraturii 120
5 Principiile de icircnfăptuire a justiţiei 122
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ 125
1 Locul şi rolul Curţii Constituţionale 125
2 Curtea Constituţională organ politico-jurisdicţional 126
3 Structura Curţii Constituţionale 127
31 Componenţa Curţii Constituţionale 127
32 Preşedintele Curţii Constituţionale 127
33 Durata mandatului judecătorului Curţii Constituţionale 128
4 Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale 129
5 Atribuţiile Curţii Constituţionale şi procedura jurisdicţională 130
6 Actele Curţii Constituţionale 141
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE 143
1 Consideraţii generale 143
2 Organizarea şi funcţionarea partidelor politice 144
3 Sisteme de partide politice 145
4 Rolul partidelor politice 146
5 Asocierea partidelor politice 147
6 Alte forme de asociere 148
61 Sindicatele 148
62 Grupurile de presiune 150
Bibliografie 151
CAPITOLUL I
EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND APARIŢIA PRIMELOR ACTE
CONSTITUŢIONALE
Apariţia primei Constituţii a Romacircniei a fost precedată de importante
mişcări sociale şi reforme care au avut loc icircn cele două principate romacircne
Moldova şi Ţara Romacircnească
Primele icircncercări de organizare politică le icircntacirclnim icircn secolul al XVIII lea şi
icircnceputul secolului al XIX lea icircncercări care s-au concretizat icircntr-o serie de
documente adoptate la vremea respectivă cum ar fi de exemplu Aşezămintele lui
Constantin Mavrocordat din 1740 şi 1743 iar mai tacircrziu Pravilniceasca Condică
tipărită de Alexandru Ipsilanti icircn anul 1780
Revoluţia din 1848 arăta Nicolae Bălcescu nu a fost un fenomen efemer
fără trecut şi fără viitor fără altă cauză decacirct voinţa icircntacircmplătoare a unei minorităţi
sau mişcarea generală europeană Revoluţia generală fu ocazia iar nu cauza
revoluţiei care se pierde icircn adacircncul veacurilor2
Tratatul de pace de la Paris din 1856 a marcat icircncheierea războiului din
Crimeea şi a prevăzut
Prin alegerea potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Paris lui Alexandru
Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 de către Adunarea Electivă a
Moldovei şi ca domn al Ţării Romacircneşti la 24 ianuarie 1859 de către Adunarea
Electivă a Valahiei s-a realizat icircn fapt unirea celor două principate romacircne
2 DEZVOLTAREA CONSTITUŢIONALĂ IcircN PERIOADA 1866 -
1989
21 STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS
Icircn anul 1864 Alexandru Ioan Cuza a promulgat bdquoStatutul dezvoltător al
Convenţiei de la Parisrdquo cunoscut icircn istorie şi literatura de specialitate sub
denumirea de bdquoStatutul lui Cuzardquo şi legea electorală
22 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1866
AI Cuza a fost obligat să abdice la data de 11 februarie 1866 lăsacircnd o ţară
unită şi deschisă la progres Pe tronul ţării a fost adus un principe străin aşa cum
2 N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953 p264
s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de
Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)
principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I
La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o
nouă constituţie inspirată
23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923
Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a
fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923
Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei
potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă
24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938
Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol
al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală
25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI
COMUNIST
Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia
Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din
1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965
3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991
3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII
Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic
Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind
dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist
32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN
PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991
După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege
nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională
cum sunt
33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi
Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi
activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru
redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei
Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre
aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost
aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul
nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de
două treimi
34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI
Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte
titluri
I Principii generale
II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său
este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile
fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului
III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul
Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administraţia publică Autoritatea judecătorească
IV Economia şi finanţele publice
V Curtea Constituţională
VI Revizuirea Constituţiei
VII Dispoziţii finale şi tranzitorii
Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut
icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea
Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi
3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de
10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991
4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
41 CONSIDERAŢII GENERALE
Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de
tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că
este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a
trecut societatea
Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor
politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul
dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul
Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia
pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei
din 1991
Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin
referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei
42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei
poate fi iniţiată de
43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine
celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată
44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi
supuse revizuirii
CAPITOLUL II
CARACTERELE STATULUI ROMAcircN
Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt
- stat naţional
- stat suveran şi independent
- stat unitar şi indivizibil
- stat de drept democratic şi social
- stat pluralist
1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta
reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului
2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT
Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi
independenţa
3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL
Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată
4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL
Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este
subordonat dreptului
5 STAT PLURALIST
Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu
dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după
revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice
CAPITOLUL III
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu
rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi
aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu
icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura
realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără
consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că
rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din
lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo
Nicolae Titulescu4
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ
Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată
de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv
al acestora5
11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ
Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul
statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu
ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi
principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii
internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi
asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele
12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE
COORDONARErdquo6
Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a
reglementa raporturile dintre acestea
4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed
Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13
6 D Mazilu opcit p89
La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al
statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii
pentru ele
De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo
iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo
2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca
două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din
punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare
21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ
Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi
monistă
22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ
ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn
ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite
23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se
supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele
icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un
termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului
7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de
filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea
expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo
juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de
jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman
A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul
internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA
PARLAMENTULUI
11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a
vorbi
12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o
singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral
2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul
reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării
3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei
sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat
Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a
Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali
3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE
9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor
şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii
comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală
organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se
stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul
majorităţii celor prezenţi
Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a
două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea
jurămacircntului de către aceştia
4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin
regulamente proprii
41 GRUPURILE PARLAMENTARE
Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot
organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10
şi
icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la
constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică
a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile
legislative supuse dezbaterii Camerelor
42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE
PARLAMENTULUI
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se
desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului
precum şi structurile organizatorice Acestea sunt
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului
10
Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul
parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice
a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al
Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi
fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash
prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul
parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49
membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al
Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
5 Atribuţiile Curţii Constituţionale şi procedura jurisdicţională 130
6 Actele Curţii Constituţionale 141
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE 143
1 Consideraţii generale 143
2 Organizarea şi funcţionarea partidelor politice 144
3 Sisteme de partide politice 145
4 Rolul partidelor politice 146
5 Asocierea partidelor politice 147
6 Alte forme de asociere 148
61 Sindicatele 148
62 Grupurile de presiune 150
Bibliografie 151
CAPITOLUL I
EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND APARIŢIA PRIMELOR ACTE
CONSTITUŢIONALE
Apariţia primei Constituţii a Romacircniei a fost precedată de importante
mişcări sociale şi reforme care au avut loc icircn cele două principate romacircne
Moldova şi Ţara Romacircnească
Primele icircncercări de organizare politică le icircntacirclnim icircn secolul al XVIII lea şi
icircnceputul secolului al XIX lea icircncercări care s-au concretizat icircntr-o serie de
documente adoptate la vremea respectivă cum ar fi de exemplu Aşezămintele lui
Constantin Mavrocordat din 1740 şi 1743 iar mai tacircrziu Pravilniceasca Condică
tipărită de Alexandru Ipsilanti icircn anul 1780
Revoluţia din 1848 arăta Nicolae Bălcescu nu a fost un fenomen efemer
fără trecut şi fără viitor fără altă cauză decacirct voinţa icircntacircmplătoare a unei minorităţi
sau mişcarea generală europeană Revoluţia generală fu ocazia iar nu cauza
revoluţiei care se pierde icircn adacircncul veacurilor2
Tratatul de pace de la Paris din 1856 a marcat icircncheierea războiului din
Crimeea şi a prevăzut
Prin alegerea potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Paris lui Alexandru
Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 de către Adunarea Electivă a
Moldovei şi ca domn al Ţării Romacircneşti la 24 ianuarie 1859 de către Adunarea
Electivă a Valahiei s-a realizat icircn fapt unirea celor două principate romacircne
2 DEZVOLTAREA CONSTITUŢIONALĂ IcircN PERIOADA 1866 -
1989
21 STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS
Icircn anul 1864 Alexandru Ioan Cuza a promulgat bdquoStatutul dezvoltător al
Convenţiei de la Parisrdquo cunoscut icircn istorie şi literatura de specialitate sub
denumirea de bdquoStatutul lui Cuzardquo şi legea electorală
22 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1866
AI Cuza a fost obligat să abdice la data de 11 februarie 1866 lăsacircnd o ţară
unită şi deschisă la progres Pe tronul ţării a fost adus un principe străin aşa cum
2 N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953 p264
s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de
Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)
principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I
La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o
nouă constituţie inspirată
23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923
Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a
fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923
Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei
potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă
24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938
Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol
al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală
25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI
COMUNIST
Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia
Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din
1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965
3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991
3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII
Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic
Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind
dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist
32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN
PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991
După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege
nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională
cum sunt
33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi
Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi
activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru
redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei
Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre
aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost
aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul
nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de
două treimi
34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI
Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte
titluri
I Principii generale
II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său
este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile
fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului
III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul
Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administraţia publică Autoritatea judecătorească
IV Economia şi finanţele publice
V Curtea Constituţională
VI Revizuirea Constituţiei
VII Dispoziţii finale şi tranzitorii
Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut
icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea
Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi
3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de
10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991
4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
41 CONSIDERAŢII GENERALE
Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de
tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că
este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a
trecut societatea
Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor
politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul
dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul
Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia
pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei
din 1991
Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin
referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei
42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei
poate fi iniţiată de
43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine
celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată
44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi
supuse revizuirii
CAPITOLUL II
CARACTERELE STATULUI ROMAcircN
Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt
- stat naţional
- stat suveran şi independent
- stat unitar şi indivizibil
- stat de drept democratic şi social
- stat pluralist
1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta
reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului
2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT
Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi
independenţa
3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL
Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată
4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL
Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este
subordonat dreptului
5 STAT PLURALIST
Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu
dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după
revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice
CAPITOLUL III
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu
rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi
aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu
icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura
realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără
consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că
rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din
lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo
Nicolae Titulescu4
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ
Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată
de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv
al acestora5
11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ
Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul
statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu
ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi
principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii
internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi
asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele
12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE
COORDONARErdquo6
Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a
reglementa raporturile dintre acestea
4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed
Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13
6 D Mazilu opcit p89
La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al
statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii
pentru ele
De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo
iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo
2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca
două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din
punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare
21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ
Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi
monistă
22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ
ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn
ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite
23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se
supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele
icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un
termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului
7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de
filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea
expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo
juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de
jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman
A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul
internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA
PARLAMENTULUI
11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a
vorbi
12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o
singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral
2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul
reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării
3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei
sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat
Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a
Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali
3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE
9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor
şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii
comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală
organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se
stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul
majorităţii celor prezenţi
Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a
două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea
jurămacircntului de către aceştia
4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin
regulamente proprii
41 GRUPURILE PARLAMENTARE
Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot
organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10
şi
icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la
constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică
a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile
legislative supuse dezbaterii Camerelor
42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE
PARLAMENTULUI
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se
desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului
precum şi structurile organizatorice Acestea sunt
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului
10
Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul
parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice
a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al
Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi
fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash
prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul
parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49
membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al
Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
CAPITOLUL I
EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMAcircN
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND APARIŢIA PRIMELOR ACTE
CONSTITUŢIONALE
Apariţia primei Constituţii a Romacircniei a fost precedată de importante
mişcări sociale şi reforme care au avut loc icircn cele două principate romacircne
Moldova şi Ţara Romacircnească
Primele icircncercări de organizare politică le icircntacirclnim icircn secolul al XVIII lea şi
icircnceputul secolului al XIX lea icircncercări care s-au concretizat icircntr-o serie de
documente adoptate la vremea respectivă cum ar fi de exemplu Aşezămintele lui
Constantin Mavrocordat din 1740 şi 1743 iar mai tacircrziu Pravilniceasca Condică
tipărită de Alexandru Ipsilanti icircn anul 1780
Revoluţia din 1848 arăta Nicolae Bălcescu nu a fost un fenomen efemer
fără trecut şi fără viitor fără altă cauză decacirct voinţa icircntacircmplătoare a unei minorităţi
sau mişcarea generală europeană Revoluţia generală fu ocazia iar nu cauza
revoluţiei care se pierde icircn adacircncul veacurilor2
Tratatul de pace de la Paris din 1856 a marcat icircncheierea războiului din
Crimeea şi a prevăzut
Prin alegerea potrivit dispoziţiilor Convenţiei de la Paris lui Alexandru
Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 de către Adunarea Electivă a
Moldovei şi ca domn al Ţării Romacircneşti la 24 ianuarie 1859 de către Adunarea
Electivă a Valahiei s-a realizat icircn fapt unirea celor două principate romacircne
2 DEZVOLTAREA CONSTITUŢIONALĂ IcircN PERIOADA 1866 -
1989
21 STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS
Icircn anul 1864 Alexandru Ioan Cuza a promulgat bdquoStatutul dezvoltător al
Convenţiei de la Parisrdquo cunoscut icircn istorie şi literatura de specialitate sub
denumirea de bdquoStatutul lui Cuzardquo şi legea electorală
22 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1866
AI Cuza a fost obligat să abdice la data de 11 februarie 1866 lăsacircnd o ţară
unită şi deschisă la progres Pe tronul ţării a fost adus un principe străin aşa cum
2 N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953 p264
s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de
Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)
principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I
La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o
nouă constituţie inspirată
23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923
Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a
fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923
Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei
potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă
24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938
Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol
al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală
25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI
COMUNIST
Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia
Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din
1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965
3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991
3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII
Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic
Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind
dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist
32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN
PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991
După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege
nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională
cum sunt
33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi
Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi
activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru
redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei
Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre
aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost
aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul
nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de
două treimi
34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI
Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte
titluri
I Principii generale
II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său
este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile
fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului
III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul
Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administraţia publică Autoritatea judecătorească
IV Economia şi finanţele publice
V Curtea Constituţională
VI Revizuirea Constituţiei
VII Dispoziţii finale şi tranzitorii
Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut
icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea
Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi
3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de
10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991
4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
41 CONSIDERAŢII GENERALE
Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de
tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că
este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a
trecut societatea
Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor
politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul
dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul
Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia
pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei
din 1991
Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin
referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei
42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei
poate fi iniţiată de
43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine
celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată
44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi
supuse revizuirii
CAPITOLUL II
CARACTERELE STATULUI ROMAcircN
Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt
- stat naţional
- stat suveran şi independent
- stat unitar şi indivizibil
- stat de drept democratic şi social
- stat pluralist
1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta
reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului
2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT
Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi
independenţa
3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL
Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată
4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL
Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este
subordonat dreptului
5 STAT PLURALIST
Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu
dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după
revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice
CAPITOLUL III
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu
rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi
aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu
icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura
realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără
consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că
rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din
lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo
Nicolae Titulescu4
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ
Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată
de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv
al acestora5
11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ
Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul
statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu
ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi
principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii
internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi
asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele
12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE
COORDONARErdquo6
Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a
reglementa raporturile dintre acestea
4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed
Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13
6 D Mazilu opcit p89
La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al
statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii
pentru ele
De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo
iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo
2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca
două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din
punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare
21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ
Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi
monistă
22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ
ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn
ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite
23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se
supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele
icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un
termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului
7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de
filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea
expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo
juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de
jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman
A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul
internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA
PARLAMENTULUI
11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a
vorbi
12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o
singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral
2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul
reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării
3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei
sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat
Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a
Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali
3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE
9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor
şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii
comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală
organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se
stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul
majorităţii celor prezenţi
Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a
două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea
jurămacircntului de către aceştia
4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin
regulamente proprii
41 GRUPURILE PARLAMENTARE
Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot
organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10
şi
icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la
constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică
a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile
legislative supuse dezbaterii Camerelor
42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE
PARLAMENTULUI
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se
desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului
precum şi structurile organizatorice Acestea sunt
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului
10
Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul
parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice
a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al
Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi
fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash
prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul
parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49
membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al
Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
s-a dorit de adunările ad-hoc din 1857 icircn persoana lui Carol Ludovic de
Hohenzollern ndash Sigmarigen proclamat de corpurile legiuitoare (1 mai 1866)
principe ereditar al Romacircniei sub numele de Carol I
La data de 29 iunie 1866 este adoptată de către Adunarea Constituantă o
nouă constituţie inspirată
23 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1923
Dacircnd expresia noilor realităţi icircntregirii ţării după Marea Unire din 1918 a
fost adoptată icircn ţara noastră Constituţia de la 29 martie 1923
Constituţia din 1923 era o constituţie rigidă deoarece pentru revizuirea ei
potrivit art129 şi 130 se prevedea o procedură greoaie complexă
24 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1938
Constituţia din 1938 este o constituţie elaborată din iniţiativa regelui Carol
al II lea care la 10 februarie 1938 a instaurat dictatura personală
25 CONSTITUŢIILE ADOPTATE IcircN PERIOADA REGIMULUI
COMUNIST
Icircn perioada regimului comunist au fost adoptate trei constituţii Constituţia
Republicii Populare Romacircne din 1948 Constituţia Republicii Populare Romacircne din
1952 şi Constituţia Republicii Socialiste Romacircnia din 1965
3 CONSTITUŢIA ROMAcircNIEI DIN 1991
3 1 PREMISELE ELABORĂRII UNEI NOI CONSTITUŢII
Revoluţia din decembrie 1989 a determinat apariţia unui nou organism politic
Frontul Salvării Naţionale al cărui Consiliu a preluat icircntreaga putere politică fiind
dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim comunist
32 ACTELE CU VALOARE CONSTITUŢIONALĂ ADOPTATE IcircN
PERIOADA CUPRINSĂ IcircNTRE DECEMBRIE 1989 ŞI DECEMBRIE 1991
După revoluţia din decembrie 1989 au fost adoptate pe lacircngă Decretul-lege
nr 21989 care a avut un caracter provizoriu şi alte acte cu valoare constituţională
cum sunt
33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi
Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi
activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru
redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei
Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre
aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost
aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul
nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de
două treimi
34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI
Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte
titluri
I Principii generale
II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său
este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile
fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului
III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul
Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administraţia publică Autoritatea judecătorească
IV Economia şi finanţele publice
V Curtea Constituţională
VI Revizuirea Constituţiei
VII Dispoziţii finale şi tranzitorii
Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut
icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea
Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi
3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de
10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991
4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
41 CONSIDERAŢII GENERALE
Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de
tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că
este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a
trecut societatea
Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor
politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul
dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul
Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia
pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei
din 1991
Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin
referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei
42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei
poate fi iniţiată de
43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine
celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată
44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi
supuse revizuirii
CAPITOLUL II
CARACTERELE STATULUI ROMAcircN
Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt
- stat naţional
- stat suveran şi independent
- stat unitar şi indivizibil
- stat de drept democratic şi social
- stat pluralist
1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta
reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului
2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT
Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi
independenţa
3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL
Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată
4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL
Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este
subordonat dreptului
5 STAT PLURALIST
Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu
dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după
revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice
CAPITOLUL III
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu
rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi
aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu
icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura
realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără
consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că
rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din
lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo
Nicolae Titulescu4
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ
Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată
de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv
al acestora5
11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ
Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul
statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu
ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi
principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii
internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi
asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele
12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE
COORDONARErdquo6
Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a
reglementa raporturile dintre acestea
4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed
Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13
6 D Mazilu opcit p89
La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al
statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii
pentru ele
De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo
iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo
2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca
două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din
punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare
21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ
Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi
monistă
22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ
ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn
ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite
23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se
supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele
icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un
termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului
7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de
filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea
expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo
juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de
jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman
A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul
internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA
PARLAMENTULUI
11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a
vorbi
12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o
singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral
2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul
reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării
3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei
sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat
Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a
Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali
3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE
9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor
şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii
comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală
organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se
stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul
majorităţii celor prezenţi
Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a
două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea
jurămacircntului de către aceştia
4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin
regulamente proprii
41 GRUPURILE PARLAMENTARE
Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot
organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10
şi
icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la
constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică
a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile
legislative supuse dezbaterii Camerelor
42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE
PARLAMENTULUI
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se
desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului
precum şi structurile organizatorice Acestea sunt
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului
10
Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul
parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice
a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al
Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi
fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash
prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul
parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49
membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al
Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
cum sunt
33 ELABORAREA ŞI ADOPTAREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
Potrivit dispoziţiilor Decretului-lege nr921990 Camera Deputaţilor şi
Senatul reunite icircn şedinţă comună ca Adunare Constituantă desfăşuracircndu-şi
activitatea icircn baza propriului regulament a hotăracirct alegerea unei Comisii pentru
redactarea proiectului Constituţiei Romacircniei
Astfel după elaborarea propriu-zisă a proiectului acesta a fost supus spre
aprobare Adunării Constituante După icircndelungi dezbateri3 şi după ce au fost
aduse anumite amendamente proiectul Constituţiei a fost adoptat cu votul
nominal al membrilor Adunării cvorumul prevăzut de dispoziţiile legale fiind de
două treimi
34 CONŢINUTUL NORMATIV AL CONSTITUŢIEI
Constituţia Romacircniei din 1991 era formată din 152 de articole grupate icircn şapte
titluri
I Principii generale
II Drepturile libertăţile şi icircndatoririle fundamentale titlu care la racircndul său
este structurat icircn patru capitole Dispoziţii comune Drepturile şi libertăţile
fundamentale Icircndatoririle fundamentale şi Avocatul Poporului
III Autorităţile publice titlu care cuprinde următoarele capitole Parlamentul
Preşedintele Romacircniei Guvernul Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administraţia publică Autoritatea judecătorească
IV Economia şi finanţele publice
V Curtea Constituţională
VI Revizuirea Constituţiei
VII Dispoziţii finale şi tranzitorii
Este de subliniat faptul că prin noua Constituţie a Romacircniei s-a prevăzut
icircnfiinţarea unor noi instituţii cum ar fi Avocatul Poporului Curtea
Constituţională Consiliul Legislativ sau Curtea de Conturi
3 Dezbaterea proiectului de Constituţie de către Adunarea Constituantă a icircnceput icircn data de
10 septembrie 1991 şi s-a finalizat prin votarea lui icircn data de 21 noiembrie 1991
4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
41 CONSIDERAŢII GENERALE
Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de
tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că
este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a
trecut societatea
Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor
politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul
dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul
Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia
pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei
din 1991
Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin
referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei
42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei
poate fi iniţiată de
43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine
celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată
44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi
supuse revizuirii
CAPITOLUL II
CARACTERELE STATULUI ROMAcircN
Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt
- stat naţional
- stat suveran şi independent
- stat unitar şi indivizibil
- stat de drept democratic şi social
- stat pluralist
1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta
reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului
2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT
Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi
independenţa
3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL
Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată
4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL
Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este
subordonat dreptului
5 STAT PLURALIST
Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu
dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după
revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice
CAPITOLUL III
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu
rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi
aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu
icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura
realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără
consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că
rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din
lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo
Nicolae Titulescu4
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ
Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată
de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv
al acestora5
11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ
Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul
statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu
ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi
principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii
internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi
asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele
12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE
COORDONARErdquo6
Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a
reglementa raporturile dintre acestea
4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed
Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13
6 D Mazilu opcit p89
La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al
statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii
pentru ele
De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo
iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo
2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca
două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din
punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare
21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ
Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi
monistă
22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ
ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn
ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite
23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se
supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele
icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un
termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului
7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de
filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea
expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo
juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de
jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman
A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul
internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA
PARLAMENTULUI
11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a
vorbi
12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o
singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral
2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul
reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării
3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei
sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat
Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a
Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali
3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE
9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor
şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii
comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală
organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se
stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul
majorităţii celor prezenţi
Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a
două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea
jurămacircntului de către aceştia
4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin
regulamente proprii
41 GRUPURILE PARLAMENTARE
Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot
organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10
şi
icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la
constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică
a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile
legislative supuse dezbaterii Camerelor
42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE
PARLAMENTULUI
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se
desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului
precum şi structurile organizatorice Acestea sunt
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului
10
Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul
parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice
a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al
Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi
fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash
prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul
parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49
membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al
Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
4 REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI
41 CONSIDERAŢII GENERALE
Dispoziţiile Constituţiei Romacircniei din 1991 au fost adaptate la condiţiile de
tranziţie prin care a trecut statul nostru Dar cu trecerea anilor s-a constatat că
este necesară modificarea prevederilor sale dat fiind transformările prin care a
trecut societatea
Astfel icircn anul 2002 reforma constituţională susţinută de majoritatea partidelor
politice reprezentanţi ai societăţii civile precum şi de specialişti icircn domeniul
dreptului constituţional s-a concretizat prin adoptarea de către Parlamentul
Romacircniei a Hotăracircrii nr 23 din 25 iunie 2000 prin care s-a constituit Comisia
pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Romacircniei
din 1991
Legea de revizuire a Constituţiei Romacircniei din 1991 a fost publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003 şi aprobată prin
referendumul naţional organizat icircn perioada 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
Hotăracircrea nr 322102003 a Curţii Constituţionale a Romacircniei
42 INIŢIATIVA REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Potrivit art 150 din Constituţia Romacircniei republicată revizuirea Constituţiei
poate fi iniţiată de
43 PROCEDURA DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI Competenţa de a modifica Constituţia potrivit textului constituţional revine
celor două adunări legiuitoare care deliberează separat şi hotărăsc cu o majoritate calificată
44 LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUŢIEI ROMAcircNIEI Constituţia Romacircniei cuprinde o largă enumerare de prevederi care nu pot fi
supuse revizuirii
CAPITOLUL II
CARACTERELE STATULUI ROMAcircN
Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt
- stat naţional
- stat suveran şi independent
- stat unitar şi indivizibil
- stat de drept democratic şi social
- stat pluralist
1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta
reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului
2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT
Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi
independenţa
3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL
Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată
4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL
Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este
subordonat dreptului
5 STAT PLURALIST
Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu
dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după
revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice
CAPITOLUL III
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu
rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi
aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu
icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura
realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără
consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că
rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din
lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo
Nicolae Titulescu4
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ
Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată
de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv
al acestora5
11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ
Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul
statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu
ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi
principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii
internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi
asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele
12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE
COORDONARErdquo6
Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a
reglementa raporturile dintre acestea
4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed
Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13
6 D Mazilu opcit p89
La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al
statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii
pentru ele
De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo
iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo
2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca
două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din
punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare
21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ
Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi
monistă
22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ
ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn
ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite
23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se
supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele
icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un
termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului
7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de
filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea
expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo
juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de
jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman
A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul
internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA
PARLAMENTULUI
11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a
vorbi
12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o
singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral
2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul
reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării
3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei
sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat
Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a
Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali
3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE
9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor
şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii
comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală
organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se
stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul
majorităţii celor prezenţi
Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a
două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea
jurămacircntului de către aceştia
4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin
regulamente proprii
41 GRUPURILE PARLAMENTARE
Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot
organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10
şi
icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la
constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică
a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile
legislative supuse dezbaterii Camerelor
42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE
PARLAMENTULUI
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se
desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului
precum şi structurile organizatorice Acestea sunt
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului
10
Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul
parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice
a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al
Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi
fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash
prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul
parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49
membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al
Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
CAPITOLUL II
CARACTERELE STATULUI ROMAcircN
Caracterele statului romacircn consacrate prin textul constituţional sunt
- stat naţional
- stat suveran şi independent
- stat unitar şi indivizibil
- stat de drept democratic şi social
- stat pluralist
1 STAT NAŢIONAL helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Caracterul naţional al statului romacircn face referire la populaţia ţării aceasta
reprezentacircnd unul din elementele constitutive ale statului
2 STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT
Icircn conţinutul noţiunii de suveranitatea intră două atribute supremaţia şi
independenţa
3 STAT UNITAR ŞI INDIVIZIBIL
Romacircnia este un stat unitar icircn sensul că este formată
4 STAT DE DREPT DEMOCRATIC ŞI SOCIAL
Romacircnia este un stat de drept caracter ce semnifică faptul că statul este
subordonat dreptului
5 STAT PLURALIST
Icircn Romacircnia potrivit acestui principiu constituţional şi icircn conformitate cu
dispoziţiile legii organice icircn materie au fost constituite de-a lungul anilor după
revoluţia din decembrie 1989 numeroase partide politice
CAPITOLUL III
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu
rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi
aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu
icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura
realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără
consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că
rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din
lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo
Nicolae Titulescu4
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ
Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată
de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv
al acestora5
11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ
Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul
statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu
ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi
principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii
internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi
asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele
12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE
COORDONARErdquo6
Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a
reglementa raporturile dintre acestea
4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed
Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13
6 D Mazilu opcit p89
La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al
statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii
pentru ele
De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo
iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo
2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca
două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din
punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare
21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ
Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi
monistă
22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ
ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn
ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite
23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se
supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele
icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un
termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului
7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de
filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea
expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo
juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de
jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman
A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul
internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA
PARLAMENTULUI
11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a
vorbi
12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o
singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral
2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul
reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării
3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei
sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat
Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a
Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali
3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE
9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor
şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii
comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală
organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se
stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul
majorităţii celor prezenţi
Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a
două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea
jurămacircntului de către aceştia
4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin
regulamente proprii
41 GRUPURILE PARLAMENTARE
Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot
organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10
şi
icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la
constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică
a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile
legislative supuse dezbaterii Camerelor
42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE
PARLAMENTULUI
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se
desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului
precum şi structurile organizatorice Acestea sunt
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului
10
Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul
parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice
a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al
Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi
fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash
prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul
parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49
membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al
Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
CAPITOLUL III
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
bdquoŞi puterea legii oricare ar fi aceasta oriunde ai examina-o nu
rezidă exclusiv icircn sancţiunea forţei Există o putere superioară forţei şi
aceasta este conştiinţa solidarităţii umane şi a proclama acest fapt nu
icircnseamnă să te laşi purtat de visuri deşarte ci a lua contact cu singura
realitate care există şi care pentru că se crede că poate fi violată fără
consecinţe pentru că nu se studiază reacţiile sale implacabile pentru că
rămacircne invizibilă tuturor celor care cred că viaţa nu este alcătuită decacirct din
lucruri care se pot număra cicircntări sau măsura este considerată inexistentărdquo
Nicolae Titulescu4
1 SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ORDINEA JURIDICĂ
Ordinea constituie premisa esenţială a coeziunii sociale fiind condiţionată
de existenţa sistemelor normative şi de traducere icircn viaţă a conţinutului perceptiv
al acestora5
11 ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ
Ansamblul normelor şi principiilor de drept care se aplică icircn interiorul
statului formează ordinea juridică a unui stat şi se află icircn stracircnsă legătură cu
ordinea juridică internaţională Aceasta din urmă cuprinde ansamblul normelor şi
principiilor care reglementează raporturile dintre state denumite relaţii
internaţionale şi au la bază voinţa statelor purtătoare de suveranitate care icircşi
asumă icircn mod nemijlocit anumite drepturi şi obligaţii icircn relaţiile dintre ele
12 DREPTUL INTERNAŢIONAL - bdquoUN DREPT DE
COORDONARErdquo6
Dreptul internaţional7 a apărut odată cu statele şi a fost creat pentru a
reglementa raporturile dintre acestea
4 NTitulescu Suveranitatea statelor Organizarea păcii icircn Documente diplomatice Ed
Politică Bucureşti 1967 p849 5 A Iorgovan Drept administrativ vol1 EdHercules Bucureşti 1993 p13
6 D Mazilu opcit p89
La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al
statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii
pentru ele
De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo
iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo
2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca
două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din
punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare
21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ
Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi
monistă
22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ
ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn
ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite
23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se
supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele
icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un
termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului
7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de
filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea
expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo
juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de
jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman
A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul
internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA
PARLAMENTULUI
11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a
vorbi
12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o
singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral
2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul
reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării
3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei
sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat
Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a
Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali
3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE
9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor
şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii
comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală
organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se
stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul
majorităţii celor prezenţi
Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a
două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea
jurămacircntului de către aceştia
4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin
regulamente proprii
41 GRUPURILE PARLAMENTARE
Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot
organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10
şi
icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la
constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică
a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile
legislative supuse dezbaterii Camerelor
42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE
PARLAMENTULUI
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se
desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului
precum şi structurile organizatorice Acestea sunt
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului
10
Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul
parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice
a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al
Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi
fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash
prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul
parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49
membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al
Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
La baza dreptului internaţional şi aplicării acestuia stă acordul de voinţă al
statelor care icircn deplină egalitate icircn drepturi adoptă norme juridice obligatorii
pentru ele
De aceea se susţine8 că dreptul internaţional este un drept bdquocoordonatorrdquo
iar dreptul intern este un drept bdquosubordonatorrdquo
2 RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL
INTERNAŢIONAL
Dreptul internaţional şi dreptul intern apar ca două sisteme de norme ca
două ordini de drept distincte de sine stătătoare şi cu valoare egală diferite din
punct de vedere al obiectului şi modului de adoptare şi aplicare
21 TEORIA DUALISTĂ ŞI TEORIA MONISTĂ
Icircn doctrina dreptului internaţional icircn legătură cu raportul dintre dreptul
internaţional şi dreptul intern s-au conturat două concepţii opuse dualistă şi
monistă
22 INTERDEPENDENŢA DINTRE ORDINEA JURIDICĂ INTERNĂ
ŞI ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ Icircntre dreptul intern şi dreptul internaţional există o serie de legături icircn
ambele sensuri chiar dacă cele două ordini juridice sunt diferite
23 TRATATELE RATIFICATE DE PARLAMENTUL ROMAcircNIEI Tratatele internaţionale potrivit Constituţiei Romacircniei republicată se
supun spre ratificare Parlamentului Astfel art91 alin1 stabileşte că Preşedintele
icircncheie tratate internaţionale icircn numele Romacircniei negociate de Guvern şi icircntr-un
termen rezonabil le supune spre ratificare Parlamentului
7 Denumirea de drept internaţional a fost adoptată se pare pentru prima dată icircn anul 1780 de
filozoful şi juristul englez Jeremy Bentham (1748-1832) Pacircnă icircn secolul al XVII-lea se folosea
expresia rdquodreptul ginţilorrdquo (jus gentium) iar pentru a preciza că este un drept bdquoicircntre popoarerdquo
juristul englez Richard Zouche foloseşte icircntr-o lucrare a sa publicată icircn anul 1650 expresia de
jus inter gentes Această expresie care icircnsă nu s-a icircncetăţenit era icircmprumutată din dreptul roman
A se vedea icircn acest sens G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1965 p7 8 GGeamănu Drept internaţional contemporan p16 N Ecobescu V Duculescu Dreptul
internaţional public Ed Hyperion Bucureşti 1993 p50-51
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA
PARLAMENTULUI
11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a
vorbi
12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o
singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral
2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul
reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării
3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei
sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat
Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a
Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali
3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE
9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor
şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii
comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală
organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se
stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul
majorităţii celor prezenţi
Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a
două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea
jurămacircntului de către aceştia
4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin
regulamente proprii
41 GRUPURILE PARLAMENTARE
Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot
organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10
şi
icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la
constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică
a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile
legislative supuse dezbaterii Camerelor
42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE
PARLAMENTULUI
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se
desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului
precum şi structurile organizatorice Acestea sunt
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului
10
Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul
parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice
a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al
Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi
fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash
prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul
parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49
membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al
Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
CAPITOLUL IV
PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA
PARLAMENTULUI
11 NOŢIUNEA DE PARLAMENT Noţiunea de parlament provine din cuvacircntul francez parler care icircnseamnă a
vorbi
12 STRUCTURA PARLAMENTULUI Parlamentul reprezintă organul legislativ al unui stat şi poate fi format dintr-o
singură camerăadunare numit şi unicameral din două camereadunări numit şi bicameral sau din mai multe camereadunări numit şi multicameral
2 ROLUL PARLAMENTUL ROMAcircNIEI
Parlamentul Romacircniei potrivit art61 alin1 din Constituţie este organul
reprezentativ suprem al poporului romacircn şi unica autoritate legiuitoare a ţării
3 ALEGEREA CAMERELOR PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
31 ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul potrivit art62 alin1 din Constituţia Romacircniei
sunt alese prin vot universal egal direct secret şi liber exprimat
Alegerea celor două camere ale Parlamentului este reglementată pe larg de
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului9 şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr672004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale a Legii administraţiei publice locale nr2152001 şi a
Legii nr3932004 privind Statutul aleşilor locali
3 2 VALIDAREA MANDATELOR PARLAMENTARE
9 Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor
şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii
comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală
organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se
stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul
majorităţii celor prezenţi
Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a
două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea
jurămacircntului de către aceştia
4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin
regulamente proprii
41 GRUPURILE PARLAMENTARE
Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot
organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10
şi
icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la
constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică
a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile
legislative supuse dezbaterii Camerelor
42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE
PARLAMENTULUI
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se
desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului
precum şi structurile organizatorice Acestea sunt
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului
10
Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul
parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice
a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al
Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi
fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash
prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul
parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49
membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al
Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor şi Senatul aleg icircn prima lor
şedinţă cacircte o comisie compusă din 30 de deputaţi respectiv 15 senatori Membrii
comisiei sunt propuşi de fiecare partid politic alianţă politică sau electorală
organizaţie a cetăţenilor aparţinacircnd minorităţilor naţionale numărul lor se
stabileşte prin negocieri iar plenul fiecărei Camere hotărăşte asupra lor cu votul
majorităţii celor prezenţi
Cele două Camere ale Parlamentului sunt legal constituite după validarea a
două treimi din mandatele de deputaţi respectiv de senatori şi după depunerea
jurămacircntului de către aceştia
4 ORGANIZAREA INTERNĂ A PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere a Parlamentului sunt stabilite prin
regulamente proprii
41 GRUPURILE PARLAMENTARE
Potrivit art 64 alin 3 din Constituţia Romacircniei deputaţii şi senatori se pot
organiza icircn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei10
şi
icircndeplinesc un rol important icircn activitatea fiecărei Camere atacirct cu privire la
constituirea organelor de lucru şi de conducere cacirct şi cu privire la poziţia politică
a deputaţilor respectiv senatorilor faţă de proiectele de lege sau propunerile
legislative supuse dezbaterii Camerelor
42 STRUCTURILE DE CONDUCERE ŞI ORGANIZATORICE ALE
PARLAMENTULUI
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se
desemnează structurile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului
precum şi structurile organizatorice Acestea sunt
- Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului
10
Grupurile parlamentare constituite la Camera Deputaţilor (2008 ndash prezent) sunt Grupul
parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (115 membri) Grupul parlamentar al Alianţei Politice
a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (113 membri) Grupul parlamentar al
Partidului Naţional Liberal (65 membri) Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
Romacircnia (22 membri) şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (18 membri) şi deputaţi
fără apartenenţă la un grup (1 membri) Grupurile parlamentare constituite la Senat (2008 ndash
prezent) sunt Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (51 membri) Grupul
parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (49
membri) Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (28 membri) şi Grupul parlamentar al
Uniunii Democrate Maghiare din Romacircnia (9 membri)
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
- Biroul permanent al fiecărei Camere
- Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
A Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului
Potrivit dispoziţiilor regulamentare fiecare Cameră a Parlamentului după
constituirea sa legală icircşi aleg un preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent al acesteia
B Birourile permanente ale celor două Camere
Birourile permanente sunt organe interne de conducere ale celor două Camere
şi sunt formate dintr-un preşedinte patru vicepreşedinţi patru secretari şi patru
chestori pentru fiecare birou permanent
C Comisiile parlamentare ale fiecărei Camere
Constituţia Romacircniei arată icircn art64 alin4 că fiecare Cameră icircşi constituie
comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale
Camerele putacircnd să-şi constituie şi comisii comune
Potrivit disspoziţiilor regulamentare la Senat comisiile permanente sunt
următoarele
1 Comisia juridică de numiri disciplină imunităţi şi validări
2 Comisia pentru buget finanţe activitate bancară şi piaţă de capital
3 Comisia economică industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură şi dezvoltare rurală
5 Comisia pentru politică externă
6 Comisia pentru administraţie publică organizarea teritoriului şi protecţia
mediului
7 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
8 Comisia pentru muncă familie şi protecţie socială
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
10 Comisia pentru sănătate publică
11 Comisia pentru cultură artă şi mijloace de informare icircn masă
12 Comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi
13 Comisia pentru egalitatea de şanse
14 Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15 Comisia pentru cercetarea abuzurilor combaterea corupţiei şi petiţii
16 Comisia pentru regulament
Potrivit art59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor denumirile şi domeniile
de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele
1 Comisia pentru politică economică reformă şi privatizare
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
2 Comisia pentru buget finanţe şi bănci
3 Comisia pentru industrii şi servicii
4 Comisia pentru agricultură silvicultură industrie alimentară şi servicii
specifice
5 Comisia pentru drepturile omului culte şi problemele minorităţilor
naţionale
6 Comisia pentru administraţie publică amenajarea teritoriului şi echilibru
ecologic
7 Comisia pentru muncă şi protecţie socială
8 Comisia pentru sănătate şi familie
9 Comisia pentru icircnvăţămacircnt ştiinţă tineret şi sport
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
10 Comisia pentru cultură arte mijloace de informare icircn masă
11 Comisia juridică de disciplină şi imunităţi
12 Comisia pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională
13 Comisia pentru politică externă
14 Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupţiei şi pentru petiţii
15 Comisia pentru regulament
16 Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17 Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi Comisiile speciale sunt constituite pentru elaborarea unor propuneri
legislative Comisiile de anchetă sunt icircnfiinţate icircn vederea efectuării unor anchete
parlamentare
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Comisiile de mediere erau prevăzute helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
După revizuirea Constituţiei comisiile de mediere pot fi constituite numai pentru
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
adoptarea legilor constituţionale Icircn acest sens dacă o Cameră adoptă un proiect sau o
propunere de revizuire a Constituţiei cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă
Cameră se declanşează procedura medierii (art151 din Constituţie)
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI
5 1 LEGISLATURA
Prin legislatura Parlamentului se icircnţelege durata mandatului acestuia pentru
care a fost ales potrivit dispoziţiilor constituţionale
Conform art63 alin1 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul sunt
alese pentru un mandat de 4 ani
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 2 SESIUNILE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI
Principală formă de lucru a celor două Camere ale Parlamentului este sesiunea
parlamentară
Sesiunile parlamentare conform art66 din Constituţie sunt de două feluri
ordinare şi extraordinare
A Sesiunile ordinare
Camera Deputaţilor şi Senatul se icircntrunesc icircn două sesiuni ordinare pe an
B Sesiunile extraordinare
Potrivit art66 alin2 din Constituţie Camera Deputaţilor şi Senatul se
icircntrunesc icircn sesiuni extraordinare la cererea
53 CONVOCAREA PARLAMENTULUI DE DREPT
Convocarea Parlamentului de drept are loc icircn următoarele cazuri expres
prevăzute de Constituţie
54 ŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează icircn şedinţe separate
Conform art68 alin1 din Constituţie şedinţele celor două Camere sunt
publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
De asemenea membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la
lucrările şedinţei comune
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
6 MANDATUL PARLAMENTAR
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care poate fi
prelungit prin lege organică icircn caz de război stare de mobilizare de asediu sau de
urgenţă
7 STATUTUL DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Sunt consacrate icircn literatura de specialitate trei categorii de protecţii ale
mandatului deputaţilor şi senatorilor
a) imunităţi
b) incompatibilităţi
c) indemnizaţii
Imunitatea parlamentară este prevăzută de art72 din Constituţie şi
semnifică pe de o parte inviolabilitatea parlamentarilor şi pe de altă parte
iresponsabilitatea lor
Incompatibilităţile sunt prevăzute de art71 din Constituţie şi au scopul de a
proteja independenţa deputatului sau senatorului
Indemnizaţia este un drept al deputaţilor şi senatorilor şi constă icircntr-o sumă
de bani pe care aceştia o primesc lunar pentru activitatea desfăşurată Cuantumul indemnizaţiei precum şi alte drepturi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege
8 FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ROMAcircNIEI Parlamentul Romacircniei icircndeplineşte o serie de funcţii specifice icircnfăptuirii
exerciţiului suveranităţii naţionale
81 FUNCŢIA LEGISLATIVĂ Funcţia legislativă este exercitată de Parlament dar uneori unele aspecte ale
acestei funcţii sunt icircmpărţite cu executivul care intervine prin iniţiativa legislativă delegarea legislativă promulgarea legilor şi dreptul de veto
Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape
1 iniţiativa legislativă
2 examinarea şi avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative de
către comisiile parlamentare
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
3 includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
camerei competente să o dezbată
4 dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative icircn cadrul camerei
competente
5 votarea proiectului de lege icircn plenul camerei
6 icircntoarcerea legii la camera care are competenţă decizională icircn condiţiile
art75 alin(4) şi (5) din Constituţie
7 semnarea legii de către preşedinţii camerelor
8 promulgarea şi publicarea legii diams Delegarea legislativă Constituţia Romacircniei prevede o procedură excepţională şi anume delegarea
legislativă Delegarea legislativă poate fi conferită prin lege specială sau direct prin
constituţie fără a fi necesară o autorizare prealabilă din partea unei autorităţi publice
helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
82 FUNCŢIA DE INFORMARE Funcţia de informare a Parlamentului constă icircn culegerea selectarea
prelucrarea de informaţii date şi documente
Formele prin care se icircnfăptuieşte această funcţie sunt
83 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA EXECUTIVULUI Controlul parlamentar este un control specializat care se referă la anumite
autorităţi publice sau organizaţii sociale11
şi se realizează icircn următoarele moduri
84 FUNCŢIA DE DESEMNARE PRIN INVESTIRE ALEGERE SAU
NUMIRE A UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Funcţia de desemnare prin investire alegere sau numire a unor autorităţi
publice
11
Nu sunt supuse controlului parlamentar instanţele judecătoreşti biserica De exemplu
Consiliul Suprem de Apărare al Ţării Serviciul Romacircn de Informaţii Curtea de Conturi sunt
supuse unui control parlamentar specializat
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
9 ACTELE PARLAMENTULUI
Parlamentul adoptă o serie de acte normative cum sunt legile dar şi acte
politice
91 ACTELE JURIDICE ALE PARLAMENTULUI
A Legea
Legile se află icircn vacircrful piramidei actelor juridice din stat
Parlamentul Romacircniei adoptă trei categorii de legi constituţionale organice şi
ordinare
Legile constituţionale sunt
Legile organice sunt actele
Legile ordinare sunt
B Hotăracircri
Hotăracircrile sunt acte juridice adoptate de Parlament sau separat de Camerele
sale
C Regulamentele parlamentare
Regulamentele parlamentare reglementează organizarea şi funcţionarea celor
două Camere statutul deputaţilor şi senatorilor precum şi organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor comune
D Moţiuni
Moţiunea este actul juridic al Camerelor prin care se exprimă poziţia acestora
icircntr-o anumită problemă de politică internă sau externă
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac referire la două categorii de
moţiuni
9 2 ACTELE POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Actele politice ale Parlamentului cuprind o manifestare de voinţă al cărui scop
este de a produce prin ea icircnsăşi un efect social
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
CAPITOLUL V
PREŞEDINTELE ROMAcircNIEI
1 ROLUL PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Forma de guvernămacircnt a statului romacircn conform art1 alin2 din Constituţia
Romacircniei este republica ceea ce ne arată că organul care icircndeplineşte funcţia de
şef al statului este preşedintele
Constituantul romacircn a optat pentru o republică semiprezidenţială avacircnd icircn
vedere că preşedintele este ales prin vot universal direct ndash art81 alin1 din
Constituţie iar Guvernul răspunde politic icircn faţa Parlamentului ndash art109 alin1 din
Constituţie
2 ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Potrivit art81 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este ales prin vot
universal direct secret şi liber exprimat12
3 DURATA MANDATULUI PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei stabileşte că nici o persoană nu poate să icircndeplinească
funcţia de Preşedinte al Romacircniei decacirct pentru cel mult două mandate care pot fi
şi succesive (art81 alin4)
Durata mandatului este de 5 ani
4 INCOMPATIBILITĂŢI ŞI IMUNITĂŢI
41 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL
ROMAcircNIEI
Constituţia prevede următoarele incompatibilităţi ale funcţiei de preşedintele
al Romacircniei art84 alin1 stabilind că pe durata mandatului
a) Preşedintele Romacircniei nu poate fi membru al unui partid
12
Alegerea Preşedintelui Romacircniei este reglementată pe larg de Legea nr3702004
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729 septembrie 2004 modificată şi
completată prin OUG nr952009 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr60803 septembrie 2009
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
b) Preşedintele Romacircniei nu poate icircndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată
42 IMUNITATEA PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Constituţia Romacircniei prevede că Preşedintele Romacircniei se bucură de
imunitate dispoziţiile art84 alin1 icircn acest sens fac trimitere la art72 alin1 care
se referă la imunităţile deputaţilor şi senatorilor şi care se aplică corespunzător
Astfel Preşedintele Romacircniei nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate icircn exercitarea mandatului său
5 ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Icircn literatura de specialitate atribuţiile Preşedintelui Romacircniei au fost grupate
icircn raport de diferite criterii existacircnd mai multe opinii cu privire la clasificarea
acestora13
51 ATRIBUŢII PRIVIND LEGIFERAREA
Icircn domeniul legiferării Preşedintele Romacircniei are potrivit Constituţiei
următoarele atribuţii
52 ATRIBUŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
PUTERILOR PUBLICE Icircn această categorie intră următoarele atribuţii ale Preşedintelui Romacircniei
53 ATRIBUŢII PRIVIND ALEGEREA FORMAREA AVIZAREA
FORMĂRII NUMIREA SAU REVOCAREA UNOR AUTORITĂŢI PUBLICE Preşedintelui Romacircniei icircn acest domeniu icirci revin următoarele atribuţii
54 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL APĂRĂRII ŢĂRII ŞI ASIGURĂRII
ORDINII PUBLICE Potrivit art92 alin1 din Constituţie Preşedintele Romacircniei este comandatul
13
A se vedea icircn acest sens C Călinoiu V Duculescu opcit p193 G Vrabie
Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi instituţii politice volII Ediţia a
treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi 1999 p241 şi urm T Drăganu opcit volII
p239 I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn dreptul comparat
p732 I Rusu opcit p501 şa
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
forţelor armate şi icircndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării
Icircn această calitate icircn domeniul apărării icirci revin următoarele atribuţii
55 ATRIBUŢII IcircN DOMENIUL POLITICII EXTERNE Icircn domeniul politicii externe Preşedintele Romacircniei icircndeplineşte potrivit
art91 din Constituţie următoarele atribuţii
56 ALTE ATRIBUŢII Preşedintele Romacircniei exercită şi alte atribuţii cum ar fi
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare (art94 alin1 lit a)
b) acordă graţierea individuală (art94 alin1 lit d)
6 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ŞI PENALĂ A PREŞEDINTELUI
ROMAcircNIEI
Răspunderea Preşedintelui Romacircniei conform Constituţiei Romacircniei poate fi
de natură politică şi de natură penală
61 RĂSPUNDEREA POLITICĂ Răspunderea politică a Preşedintelui Romacircniei este reglementată de art95 din
Constituţiei Romacircniei
62 RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală a Preşedintelui Romacircniei intervine atunci cacircnd acesta
săvacircrşeşte o faptă de icircnaltă trădare
7 ACTELE PREŞEDINTELUI ROMAcircNIEI
Actele pe care Preşedintele Romacircniei le emite icircn exercitarea atribuţiilor sale
sunt decretele
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
CAPITOLUL VI
GUVERNUL ROMAcircNIEI
1 ROLUL ŞI LOCUL GUVERNULUI
Guvernul este unul din principalele organe ale puterii executive şi potrivit
art102 alin1 din Constituţia Romacircniei asigură realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
Guvernul este alcătuit din prim-ministru miniştri şi alţi membri stabiliţi prin
lege organică Icircn icircndeplinirea atribuţiilor sale Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate
2 COMPONENŢA GUVERNULUI
Guvernul este alcătuit potrivit legii de organizare din primul-ministru şi
miniştri De asemenea pot face parte din Guvern un viceprim-ministru miniştri de
stat şi miniştri-delegaţi cu icircnsărcinări speciale pe lacircngă primul-ministru prevăzuţi
icircn lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de icircncredere
3 IcircNVESTITURA
Potrivit art103 din Constituţia Romacircniei republicată Preşedintele Romacircniei
desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru icircn urma consultării
partidului care a obţinut o majoritate absolută icircn Parlament Icircn cazul icircn care nu
există o asemenea majoritate se consultă partidele reprezentate icircn Parlament
4 INCOMPATIBILITĂŢI Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică de autoritate cu excepţia celei de deputat sau senator precum şi cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate icircn cadrul organizaţiilor cu scop comercial
De asemenea funcţia de membru al Guvernului potrivit legii14
este incompatibilă şi cu
14
Art84 din Legea nr1612003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn
exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi icircn mediul de afaceri prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
5 PRIMUL ndash MINISTRU Potrivit Constituţiei Romacircniei un rol special icircn cadrul Guvernului icirci revine
primului-ministru care conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia
6 ACTELE GUVERNULUI Guvernul adoptă hotăracircri şi ordonanţe Hotăracircrile se emit pentru organizarea executării legilor
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
7 RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
Potrivit art109 alin1 din Constituţia Romacircniei Guvernul răspunde politic
pentru icircntreaga sa activitate numai icircn faţa Parlamentului De asemenea se prevede şi o răspundere penală
8 DURATA MANDATULUI Potrivit Constituţiei mandatul Guvernului icircn icircntregul său şi al fiecărui
membru icircn parte icircncepe de la data depunerii jurămacircntului Durata mandatului este de 4 ani şi icircncetează la data validării alegerilor parlamentare generale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
CAPITOLUL VII
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
1 CONSIDERAŢII GENERALE Puterea judecătorească cea de-a treia putere icircn stat icircşi găseşte temeiul icircn
principiul separaţiei puterilor icircn stat Rolul său este de a realiza un echilibru icircntre
puterea legislativă şi puterea executivă iar prin sistemul instanţelor judecătoreşti
să asigure toate mijloacele necesare icircn vederea garantării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi eliminarea oricăror abuzuri din partea guvernanţilor
2 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Prin noţiunea de justiţie se icircnţelege pe de o parte totalitatea instanţelor
judecătoreşti şi pe de altă parte activitatea jurisdicţională adică acea activitate
care priveşte judecarea conflictelor civile comerciale penale etc
3 MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public potrivit Constituţiei15
icircşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi icircn parchete O reglementare nouă introdusă prin legea de revizuire a
Constituţiei este dispoziţia potrivit căreia parchetele funcţionează pe lacircngă
instanţele judecătoreşti fapt ce a determinat includerea Ministerului Public icircn
sistemul organelor judecătoreşti
4 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei
Atribuţiile principale ale Consiliului prevăzute expres icircn art134 din
Constituţie sunt
5 PRINCIPIILE DE IcircNFĂPTUIRE A JUSTIŢIEI
Icircn orice stat democratic stat de drept unde domnia legii trebuie să fie
evidentă justiţia se icircnfăptuieşte cu respectarea următoarelor principii
15
Icircn literatura de specialitate se arată că au existat propuneri pentru eliminarea Ministerului
Public din Constituţie icircntrucacirct procurorii ar fi doar agenţi ai executivului Acest punct de vedere
nu a fost acceptat deoarece ar fi condus la subordonarea acestora politic faţă de Guvern -
MConstantinescu IMuraru AIorgovan opcit p110
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
CAPITOLUL VIII
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 LOCUL ŞI ROLUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Una dintre principalele instituţii create după Revoluţia romacircnă din decembrie
1989 este Curtea Constituţională singurul organ specializat cu atrbuţii privind
verificarea conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Constituţiei
Reglementarea pe larg a instituţiei a fost făcută prin Legea nr471992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale16
2 CURTEA CONSTITUŢIONALA ORGAN POLITICO-
JURISDICŢIONAL
Curtea Constituţională a Romacircniei este un organ politico-jurisdicţional
Caracterul politic al acesteia rezultă din
3 STRUCTURA CURŢII CONSTITUŢIONALE
31 COMPONENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat
de 9 ani fără posibilitatea de prelungire sau reicircnnoire a mandatului Trei judecători
sunt numiţi de Camera Deputaţilor trei de Senat şi trei de Preşedintele Romacircniei
32 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Preşedintele Curţii Constituţionale este ales dintre judecătorii Curţii de către
aceştia prin vot secret pentru o durată de 3 ani
Mandatul preşedintelui Curţii poate fi reicircnnoit
33 DURATA MANDATULUI JUDECATORULUI CURŢII
CONSTITUŢIONALE
16
Legea nr471992 aşa cum a fost modificată şi completată a fost republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr64316072004 dacircndu-se textelor o nouă numerotare
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
Mandatul Judecătorilor Curţii Constituţionale este de 9 ani şi nu poate fi
prelungit sau reicircnnoit
4 STATUTUL JUDECĂTORILOR
Judecătorii Curţii Constituţionale potrivit art64 din lege au următoarele
obligaţii
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
5 ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA
JURISDICŢIONALĂ
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ enumerate icircn
Constituţie Astfel potrivit art146 alin1 Curtea icircndeplineşte următoarele
atribuţii
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor icircnainte de promulgarea
acestora la sesizarea
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale la sesizarea
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului la
sesizarea
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele ridicate icircn faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice la cererea
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei
şi confirmă rezultatele sufragiului
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
g) constată existenţa icircmprejurărilor care justifică interimatul icircn exercitarea
funcţiei de Preşedinte al Romacircniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi
Guvernului
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui Romacircniei
i) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru
organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
j) verifică icircndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui
partid politic
l) icircndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii
6 ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Potrivit dispoziţiilor legale ndash art11 din lege ndash icircn exercitarea atribuţiilor sale
Curtea Constituţională pronunţă decizii hotăracircri şi emite avize
helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
CAPITOLUL IX
PARTIDELE POLITICE
1 CONSIDERAŢII GENERALE
Partidele politice sunt necesare icircntr-un stat democratic şi joacă un rol
important icircn cadrul sistemului politic al acestuia
Icircn ţara noastră cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea partidele
politice precum şi icircn care ele icircşi desfăşoară activitatea este stabilit de Constituţia
Romacircniei şi de Legea partidelor politice nr142003
2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-
teritorial iar icircn cadrul organizaţiilor teritoriale acestea icircşi pot organiza structuri
care să se ocupe de probleme specifice unei anumite categorii sociale sau
profesionale
3 SISTEME DE PARTIDE POLITICE
Sistemele de partide politice au fost clasificate icircn literatura de specialitate icircn
sistem monopartidist sistemul bipartidist şi sistem multipartidist
4 ROLUL PARTIDELOR POLITICE
Partidele politice sunt structuri care oferă strategii şi tactici de guvernare prin
platformele pe care le propun contribuind icircn acelaşi timp la formarea unor
curente opinii de natură să influenţeze electoratul
5 ASOCIEREA PARTIDELOR POLITICE
Dispoziţiile legale ndash art28 din Legea nr142003 - permit partidelor politice să
se asocieze formacircnd alianţe politice pe baza unui protocol de asociere
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
6 ALTE FORME DE ASOCIERE
61 SINDICATELE
Sindicatele sunt organizaţii ale salariaţilor fără caracter politic constituite icircn
scopul apărării drepturilor prevăzute icircn legislaţia naţională icircn pactele tratatele şi
convenţiile internaţionale la care Romacircnia este parte precum şi icircn contractele
colective de muncă şi promovării intereselor profesionale economice sociale
culturale şi sportive ale membrilor acestora
Organizaţiile sindicale sunt pe larg reglementate de Legea sindicatelor
nr54200317
62 GRUPURILE DE PRESIUNE
Grupurile de presiune sunt asociaţii de persoane care prin activităţile care le
desfăşoară urmăresc să determine autorităţile publice să adopte anumite măsuri icircn
conformitate cu interesele lor
17
Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 7305022003
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
BIBLIOGRAFIE
A Alexe Ordinea juridică internaţională la icircnceputul secolului al XXI-lea icircn
Revista consilierilor juridici din armată nr12004
N Bălcescu Opere volI Ed Academiei Bucureşti 1953
C Călinoiu V Duculescu Drept parlamentar Ed Lumina Lex Bucureşti
2006
C Călinoiu V Duculescu Drept constituţional şi instituţii politice Ediţie
revăzută şi completată Ed Lumina Lex Bucureşti 2005
D Ciobanu V Duculescu Drept constituţional romacircn Ed Hyperion
Bucureşti 1993
M Constantinescu A Iorgovan I Muraru E S Tănăsescu Constituţia
Romacircniei revizuită ndash comentarii şi explicaţii Editura All Beck Bucureşti 2004
M Constantinescu I Muraru A Iorgovan Revizuirea Constituţiei Romacircniei
ndash Explicaţii şi comentarii EdRosetti Bucureşti 2003
M Constantinescu I Muraru Ordonanţele guvernamentale ndash doctrină şi
jurisprudenţă Ed Lumina Lex Bucureşti 2000
M Constantinescu I Deleanu A Iorgovan I Muraru F Vasilescu I Vida
Constituţia Romacircniei ndash Comentată şi adnotată Regia Autonomă bdquoMoniotorul
Oficialrdquo Bucureşti 1992
DC Dănişor Constituţia Romacircniei comentată Titlul I Principii generale Ed
Universul Juridic Bucureşti 2009
I Deleanu Instituţii şi proceduri constituţionale - icircn dreptul romacircn şi icircn
dreptul comparat Editura CH Beck Bucureşti 2006
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volI Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat ndash volII Ed
Europa Nova Bucureşti 1996
I Deleanu Justiţia constituţională Ed Lumina Lex Bucureşti 1995
L Dragne Drept constituţional şi instituţii politice Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
L Dragne Rolul Consiliului de Securitate icircn menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale Ed Pro Universitaria Bucureşti 2008
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar vol I
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Tratat elementar volII
Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
T Drăganu Icircnceputurile şi dezvoltarea regimului parlamentar icircn Romacircnia
pacircnă icircn 1916 Ed Dacia Cluj-Napoca 1991
V Duculescu C Călinoiu G Duculescu Crestomaţia de Drept
Constituţional Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
M Duverger Institutions politiques et droit constitutionnel (1) Presses
Universitaires de France Paris 1988
N Ecobescu V Duculescu Drept internaţional public Ed Hyperion XXI
Bucureşti 1993
GC Frenţiu Drept constituţional ndash note de curs Ed Universul Juridic
Bucureşti 2009
A Fuerea Drept comunitar european Partea generală Ed All Beck
Bucureşti 2003
G Geamănu Drept internaţional public volI Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
G Geamănu Drept internaţional contemporan Ed Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
DC Giurecu Istoria Romacircniei icircn date Ed Enciclopedică Bucureşti 2003
K Hitchins Romacircnii 1774 ndash 1866 Ed Humanitas Bucureşti 1998
G Iancu Drept constituţional şi instituţii politice Tratat Ed Lumina Lex
Bucureşti 2008
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolI Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
C Ionescu Drept constituţional şi instituţii politice ndash Teoria generală a
instituţiilor politice VolII Ediţie revăzută şi adăugită Ed Lumina Lex
Bucureşti 2001
C Ionescu Dezvoltarea constituţională a Romacircniei ndash Acte şi documente 1741
ndash 1991 Ed Lumina Lex Bucureşti 1998
A Iorgovan Drept constituţional şi instituţii politice Teorie generală Ed
bdquoGaleriile JL Calderonrdquo Bucureşti 1994
A Iorgovan Drept administrativ vol1 Ed Hercules Bucureşti 1993
H Kelsen Doctrina pură a dreptului Ed Humanitas Bucureşti 2000
C Leclerq Droit constitutionnel et institutions politiques Litec 1990
M Lepădătescu Teoria generală a controlului constituţionalităţii legilor Ed
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974
D Mazilu Drept internaţional public volI Ed Lumina Lex Bucureşti 2001
D Mazilu Proclamaţia Revoluţiei Romacircne Ed Lumina Lex Bucureşti 1999
R Miga-Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public Ediţia a III a Ed All Beck Bucureşti 2003
R Miga ndash Beşteliu Drept internaţional ndash Introducere icircn dreptul internaţional
public EdAll Bucureşti 1997
J Morange Liberteacutes publiques PUF Paris 1985
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2008
I Muraru ES Tănăsescu Drept constituţional şi instituţii politice Volumul
IIEdiţia XIII Ed CH Beck Bucureşti 2009
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
I Muraru Drept constituţional şi instituţii politice Ed Actami Bucureşti
1997
I Muraru Ghe Iancu Constituţiile romacircne ndash Texte Note Prezentare
comparativă ndash Ediţia a III-a Regia Autonomă bdquoMonitorul Oficialrdquo Bucureşti
1995
D Popescu A Năstase F Coman Drept internaţional public Casa de editură
şi presă bdquoŞansardquo- SRL Bucureşti 1994
A Preda-Mătăsaru Tratat de drept internaţional public Ed Lumina Lex
Bucureşti 2002
JJ Rousseau Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre
oameni Ed Ştiinţifică Bucureşti 1958
I Rusu Drept constituţional şi instituţii politice Ed Lumina Lex Bucureşti
2001
V Şotropa Proiecte de Constituţie programele de reforme şi petiţiile de
drepturi din Ţările Romacircne Bucureşti Ed Academiei 1976
NTitulescu Documente diplomatice Ed Politică Bucureşti 1967
C Vlad Relaţii internaţionale politico-diplomatice contemporane Ed
Fundaţia Romacircnia de Macircine Bucureşti 2001
G Vrabie Drept constituţional şi instituţii politice volI Ediţia a cincea a
revăzută şi adăugită Ed Cugetarea Iaşi1999
G Vrabie Organizarea politico-etatică a Romacircniei Drept constituţional şi
instituţii politice volII Ediţia a treia revăzută şi reicircntregită Ed Cugetarea Iaşi
1999
Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
nr31989 publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr122121989
Comunicat din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei nr427121989
Constituţia Romacircniei republicată
Constituţia din 1991 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr233
din 21 noiembrie 1991 aprobată prin referendum la data de 08121991
Constituţia Romacircniei din 1965 publicată icircn Buletinul Oficial al
Republicii Socialiste Romacircnia nr121081965
Constituţia Romacircniei din 1952 publicată icircn Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Romacircne nr1 27091952
Constituţia Romacircniei din 1948 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr87bis13041948
Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a protocoalelor adiţionale la
această convenţie au fost ratificate de Romacircnia prin Legea nr301994 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr13531051994 iar Protocolul nr11 la
Convenţie icircncheiat la Strasbourg la 11 mai 1994 a fost ratificată de Romacircnia prin
Legea nr791995 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr14313071995
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
Decizia Curţii Constituţionale nr129512102009 privind sesizarea
grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal pentru constatarea
neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură cu titlul bdquo11 icircmpotriva Romacircnieirdquo iniţiată
de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL UDMR şi
PSD+PC publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr689 din 13
octombrie 2009
Decizia Curţii Constituţionale nr63703102006 referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art14 alin1 din Legea contenciosului
administrativ nr5542004 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr914 din 09 noiembrie 2006
Decizia Curţii Constituţionale nr472 din 22 aprilie 2008 referitoare la
sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr1151999
privind responsabilitatea ministerială publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I nr33630042008
Decizia Curţii Constituţionale nr5328012005 asupra cererilor de
soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Preşedintele Romacircniei şi
Parlament formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele
Senatului publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr144 din 17
februarie 2005
Decizia Curţii Constituţionale nr1482003 privind constituţionalitatea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romacircniei publicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr31712052003
Decret nr129905122008 privind convocarea Parlamentului Romaniei
ales la data de 30 noiembrie 2008
Decretul nr311954 privitor la persoane fizice şi persoane juridice
publicat icircn Buletinul Oficial nr8 din 30 ianuarie 1954
Decretul-lege nr8109021990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr2710021990
Decretul-lege nr821990 privind componenţa Consiliul Provizoriu de
Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia precum şi comisiile de
specialitate ale consiliului publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr2814021990
Decretul-lege nr921990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui
Romacircniei publicat icircn Monitorul Oficial nr3518031990
Decretul-lege nr81989 privind icircnregistrarea şi funcţionarea partidelor
politice şi a organizaţiilor obşteşti icircn Romacircnia publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei nr931121989
Legea nr352008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr19613032008
Legea nr332007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr2816012007
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
Legea nr3032004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3042004 privind organizarea judiciară republicată icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr3172004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată
icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr827 din 13092005
Legea nr5902003 privind tratatele publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2312012004
Legea nr3702004 pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr88729092004
Legea nr4292003 de revizuire a Constituţiei Romacircniei care a fost
aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 confirmat prin
hotăracircrea Curţii Constituţionale nr3 din 22 octombrie 2003 şi publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr66922092003
Legea sindicatelor nr542003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr 7305022003
Legea partidelor politice nr142003 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr2517012003
Legea nr902001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
Romacircniei şi a ministerelor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr16402042001
Legea nr1891999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr5162004
Legea nr1151999 privind responsabilitatea ministerială rerepublicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr20023032007
Legea nr801997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare
icircncheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale
icircncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978 publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 89 din 14 mai 1997 modificată prin
Legea nr742005
Legea partidelor politice nr271996 publicat icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr8729041996
Legea nr471992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale republicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
nr64316072004
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ratificat de
Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat icircn bdquoBuletinul Oficial
al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi
culturale ratificat de Romacircnia prin Decretul nr 21231 octombrie 1974 publicat
icircn bdquoBuletinul Oficial al Romacircnieildquo Partea I nr 146 din 20 noiembrie 1974
OG nr272002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr8401022002 şi
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
a fost aprobată prin Legea nr2332002 publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr29630042002
OUG nr952009 privind modificarea şi completarea Legii nr3702004
pentru alegerea Preşedintelui Romacircniei publicată icircn Monitorul Oficial al
Romacircniei Partea I nr60803092009
OUG nr202008 privind unele masuri pentru organizarea şi
desfaşurarea alegerilor pentru autoritaţile administraţiei publice locale publicată icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr17707032008
Regulamentul Senatului aprobat prin Hotăracircrea Senatului nr28 din 24
octombrie 2005 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei nr 948 din 25
octombrie 2005 (primul Regulament al Senatului a fost aprobat prin Hotăracircrea
nr161993 şi şi-a icircncetat aplicabilitatea la data intrării icircn vigoare a noului
regulament)
Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotăracircrea Camerei
Deputaţilor nr8 din 24 februarie 1994 publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 50 din 25 februarie 1994) şi a fost republicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
nr 35 din 16 ianuarie 2006
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului
aprobat prin Hotăracircrea Parlamentului Romacircniei nr 4 din 3 martie 1992 publicat icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 34 din 4 martie 1992 a fost modificat
şi completat prin Hotăracircrea Parlamentului nr 131995 publicată icircn Monitorul
Oficial Partea 1 nr 136 din 5 iulie 1995
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
aprobat prin Hotăracircrea nr2 din 28 ianuarie 2005 a Plenului Curţii Constituţionale
şi publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr11604 februarie 2005
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
TEME LUCRĂRIPROIECTEREFERATE
1 Constituţiile romacircne
2 Constituţia Romacircniei din 8 decembrie 1991
3 Procedura revizuirii Constituţiei Romacircniei şi limitele revizuirii
4 Dobacircndirea şi pierderea cetăţeniei romacircne
5 Tratatul internaţional izvor al dreptului constituţional (raporturile icircntre dreptul
internaţional şi dreptul intern)
6 Primele documente de drept constituţional care garantează drepturile omului
7 Protecţia internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
8 Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite icircn afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului
9 Principiile constituţionale aplicabile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor romacircni
10 Avocatul Poporului
11 Structura şi organizarea internă a Parlamentului Romacircniei
12 Funcţia legislativă a Parlamentului Romacircniei
13 Controlul parlamentar
14 Actele Parlamentului Romacircniei
15 Mandatul parlamentar
16 Protecţia constituţională a mandatului parlamentar
17 Atribuţiile Guvernului şi actele adoptate de acesta
18 Desemnarea şefului de stat şi durata mandatului
19 Răspunderea Preşedintelui Romacircniei
20 Evoluţia controlului constituţionalităţii legilor icircn Romacircnia
21 Actele supuse controlului de constituţionalitate şi procedura jurisdicţională
22 Practica Curţii Constituţionale
Top Related