Dosar de presă Premieră Mărimea contează, 26 mai 2017
1. Bucureștii vechi și noi din data de 03 Martie 2017
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2017/03/marimea-conteaza-un-
nou-spectacol-la-nottara/
Mărimea contează, un nou spectacol la Nottara!
Mărimea contează este un spectacol al Teatrului Nottara reprezentativ
pentru una dintre obsesiile majore ale epocii contemporane, în regia lui Cristi
Juncu, oferă o radiografie dură a societății actuale în ceea ce privește obsesia
pentru imagine și importanța deosebită pe care aspectul fizic o joacă în relațiile
interumane. Atât de adânc sunt înrădăcinate convențiile legate de imaginea
exterioară, încât generozitatea, bunătatea, inteligența, adică ceea ce ar trebui să
conteze cu adevărat, pălesc în fața valorizării pe care societatea o acordă unui
aspect fizic „perfect”.
Helen, o fată simpatică și inteligentă, dar considerată de ceilalți „cam
grăsuță”, îl cunoaște pe firavul Tom, iar povestea de dragoste care se înfiripă
între ei este greu încercată de presiunile unui mediu artificial, în care ceea ce
spun ceilalți e mai important decât adevărul interior sau decât frumusețea
interioară.
Uneori, dragostea nu e de ajuns. Uneori, chiar dacă încerci să te opui
majorităţii, să distrugi nişte cutume absurde, nu faci decât să cazi şi mai rău în
capcana lor. Noul Big Brother al societăţii noastre nu mai vine pe filieră
politico-economică, ci din direcţia miturilor imaginii de sine. Ce face acest
spectacol special este contextul în care Cristi Juncu îşi plasează personajul
central: Helen (Raluca Tița) nu este nici pe departe victima prejudecăţilor, ci toţi
ceilalţi – victime ale monştrilor creaţi de ei înșiși, ale temerilor și ale tiparelor
din care nu sunt capabili să iasă, sufocați de mediu şi de nişte iluzorii aşteptări
pe care cred că trebuie să le îndeplinească.
Lumea se poate dovedi extrem de cinică în tendinţa ei spre perfecţiune, spre
normă!
„Personajul meu, Helen, l-am construit cu ajutorul regizorului şi a
colegilor mei, Vlad Zamfirescu, Tudor Aaron Istodor şi Andi Vasluianu. Mă
identific cu personajul din prisma anumitor experienţe de ordin social şi
sufletesc. În trecut si eu am fost o persoană care a avut probleme cu greutatea şi
am întâmpinat destule, câteva, semnificative greutăţi în acest sens. Lumea se
poate dovedi extrem de cinică în tendinţa ei spre perfecţiune, spre normă…
Trebuie constant să faci faţă ideei de perfecţiune a societăţii. trebuie să te
încadrazi în anumite tipare, uzanţe ca oamenii să te accepte. Spectacolul dezbate
un subiect actual, vorbim despre obezitate ca subiect de neconformare socială.
Mare parte a femeilor se vor identifica în acest spectacol, nu doar pin prisma
problemelor legate de trup, de look. E vorba despre orice nemulţumire care
apare în viaţa lor şi care în timp dezvoltă linii, distanţe mari, uneori prea mari,
între tine, între sine şi lume”, declară actriţa Raluca Tiţa.
Sursa: Bucureștii vechi și noi
2. La teatru din data de 07 Martie 2017
http://lateatru.eu/marimea-conteaza-de-neil-labute/
Marimea conteaza de Neil LaBute
Marimea conteaza de Neil LaBute
Regia: Cristi Juncu
Distributie:
Helen: Raluca Tita
Tom: Tudor Aaron Istodor/Andi Vasluianu
Carter: Vlad Zamfirescu
Jeannie: Irina Velcescu
Scenografia: Cosmin Ardeleanu
Traducerea: Irina Velcescu
Locatie: Teatrul Nottara
Marimea conteaza
Mentionez din start: sunt gras. Overweight. Gabarit depasit. Spuneti cum
vreti. In contextul spectacolului despre care voi vorbi, precizarea este extrem de
importanta. Fundamentala chiar.
Despre ce este vorba? Pai un angajat al unei firme, nu ni se spune cat de
mare este aceasta, desi este placut de contabila firmei (o tipa care arata bine si cu
care s-ar potrivi), se indragosteste de o tipa cunoscuta la o cantina. Tipa era
bibliotecare, era clar o persoana cu ceva neuroni in cap, dar avea o problema: era
grasa. Problema ei, de fapt, nu era faptul ca era grasa, ci faptul ca dorea sa
ramana asa. Era, cum ar zice unii, grasa din proprie initiativa.
Problema acestei relatii este presiunea sociala: toti prietenii lui radeau de
el, in frunte cu colegul sau de munca. Acesta avea o teorie extrem de interesanta:
baga grasele in aceeasi categorie cu persoanele cu dizabilitati si considera ca
aceste persoane (e o enumerare extrem de interesanta acolo) ar trebui sa se
cupleze intre ele.
Acum, dupa mine, problemele sunt asa:
1. Cei grasi sunt grasi din vina lor.
2. Cei grasi trebuie sa se cupleze doar cu cei grasi.
3. O problema cumva evitata, dar pe care o invoca foarte multe femei: la femei
grasimea e o rusine, la barbati burta este o mandrie.
Problema numarul 3 este pusa, de fapt, indirect: nu ni se spune ca asa ar
sta lucrurile, vedem doar ca personajul principal se simte mai bine alaturi de
prietena sa plinuta din simplul fapt ca alaturi de aceasta nu trebuia sa manance
sanatos, adica deloc gustos. Alaturi de ea se simtea in largul sau.
In plus, ceva ce am simtit, dar nu s-a afirmat in mod direct: el evita sa se
cupleze cu cineva din firma. Voia, de fapt, intimitate. Contabila arata foarte
bine, dar ce intimitate poti avea atat timp cat in biroul tau ori al ei intra oricum
zeci de persoane zilnic?
Relatia lor este o relatia-protest, ei doi (in special el) doreau sa fie
impreuna si pentru a le demonstra celorlalti ca se poate. Toti ceilalti, prin
atitudinea lor, prin reactiile lor, prin glumele lor, de fapt le intareau relatia. Le
intareau convingerea ca au ales bine cand s-au cuplat.
Legat de chestiunea asta, un slab care se cupleaza cu o grasa, lucrurile, din
exterior, se vad in felul urmator. In limbaj de cartier ar suna asa: „le sta ca
dracu’ impreuna; dar s-or iubi…”. Daca ii vei cunoaste, iti vei da seama de ce se
iubesc: pentru ca se accepta asa cum sunt. Daca toti ceilalti aveau ceva sa le
reproseze, individual sau colectiv, cu atat mai bine. Insemna ca singura solutie
este sa se izoleze si sa traiasca fericiti.
E drept, ce se intampla in teorie si pe o scena de teatru nu se intampla si in
realitate. Aproape niciodata. Dar asta e cu totul alta discutie :))
Marimea conteaza este dupa un text de Neil LaBute si se joaca la Teatrul
Nottara.
Vi-l recomand indiferent de dimensiuni. V-o recomanda un gras, dar sa
stiti ca aceeasi parere a avut-o si insotitoarea mea, o persoana, nu stiu cum sa va
zic, dar este departe de a fi jumatatea mea (ca sa fiu mai exact, un fel de treimea
mea; sau sfertul meu). Pe baza aceluiasi text s-a jucat, pana nu demult, la Teatrul
Act, spectacolul XXL (Fat Pig), avand acelasi regizor si cu aproape aceeasi
distributie. Va zic acest lucru pentru ca poate nu ati facut inca legatura.
Salutari TEATRALE tuturor!
de: Emil Călinescu
3. RFI din data de 22 Martie 2017
http://www.rfi.ro/eveniment-95311-premiera-marimea-conteaza-
la-teatrul-nottara
Premiera "Mărimea contează" la Teatrul Nottara
Irina Velcescu și Andi Vasluianu în piesa "Mărimea contează" la Teatrul Nottara
Teatrul Nottara vă așteaptă vineri, 26 mai, de la ora 19.30, la premiera
spectacolului Mărimea contează / (XXL) (Fat Pig) de Neil LaBute (traducerea:
Irina Velcescu), în regia lui Cristi Juncu.
Piesa "Mărimea contează" este o premieră despre iubiri „slăbuțe” și
oameni „grăsuți” la Teatrul Nottara, Sala George Constantin.
Când ți-ai cântărit sufletul ultima oară ? Dar mintea ?
De-aici ar trebui să pornim dacă pretindem că (doar) mărimea contează.
Tom, un tip inteligent și carismatic, începe să o iubească fără cântar pe
fascinanta și amuzanta Helen. Până aici, povestea n-are nimic de-a face cu
sistemul metric. Doar că Tom își dă seama că a uitat să adauge la gramaj:
părerile celorlalți, comparațiile dintre fetele-poster și iubita lui, glumele unor
colegi nesuferiți, propriile lașități etc. Și toate astea atârnă prea greu peste dragostea lui, croită strâmb, după chipul lumii noastre.
Un spectacol deștept, amuzant și deloc ipocrit despre iubiri „slăbuțe” și oameni
„grăsuți”.
Sursa: RFI
4. DC NEWS din data de 23 Mai 2017, ora 15:08
https://www.dcnews.ro/marimea-conteaza-o-premiera-despre-
iubiri-slabu-e-i-oameni-grasu-i-la-nottara_543615.html
Mărimea contează, o premieră despre iubiri „slăbuțe” și oameni „grăsuți”,
la Nottara
Irina Velcescu, Andi Vasluianu în Mărimea contează
Vineri, 26 mai, de la ora 19:30, la Teatrul Nottara, Sala George
Constantin, va avea loc premiera spectacolului Mărimea contează (XXL)
(Fat Pig) de Neil LaBute.
Vineri, 26 mai, de la ora 19:30, la Teatrul Nottara, Sala George
Constantin, va avea loc premiera spectacolului Mărimea contează (XXL) (Fat
Pig) de Neil LaBute (traducerea: Irina Velcescu), în regia lui Cristi Juncu.
Scenografia este semnată de Cosmin Ardeleanu, iar distribuţia este alcătuită
din Andi Vasluianu/ Tudor Istodor, Vlad Zamfirescu, Raluca Tiţa şi Irina
Velcescu.
Când ți-ai cântărit sufletul ultima oară ? Dar mintea ? De-aici ar trebui să
pornim dacă pretindem că (doar) mărimea contează.
Raluca Tiţa, Andi Vasluianu în Mărimea contează
Tom, un tip inteligent și carismatic, începe să o iubească fără cântar pe
fascinanta și amuzanta Helen. Până aici, povestea n-are nimic de-a face cu
sistemul metric. Doar că Tom își dă seama că a uitat să adauge la gramaj:
părerile celorlalți, comparațiile dintre fetele-poster și iubita lui, glumele unor
colegi nesuferiți, propriile lașități etc. Și toate astea atârnă prea greu peste
dragostea lui, croită strâmb, după chipul lumii noastre. Un spectacol deștept,
amuzant și deloc ipocrit despre iubiri „slăbuțe” și oameni „grăsuți”.
Vlad Zamfirescu, Andi Vasluianu în Mărimea contează
de: Magdalena Popa Buluc
5. Revista Bulevard din data de 22 Mai 2017
http://revistabulevard.ro/2017/05/marimea-conteaza-la-teatrul-
nottara/
„Mărimea contează“, la Teatrul Nottara
„Mărimea contează“, un spectacol despre iubiri „slăbuțe“ și oameni
„grăsuți“, va avea premiera vineri, 26 mai, de la ora 19.30, în Sala „George
Constantin“ a Teatrului Nottara din București.
Spectacolul „Mărimea contează/ (XXL) Fat Pig“, de Neil LaBute
(traducerea – Irina Velcescu), este regizat de Cristi Juncu, iar scenografia este
semnată de Cosmin Ardeleanu.
Din distribuția spectacolului fac parte actorii Andi Vasluianu/ Tudor
Istodor, Vlad Zamfirescu, Raluca Tiţa şi Irina Velcescu, informează Teatrul
Nottara.
Tom, un tip inteligent și charismatic, începe să o iubească fără cântar pe
fascinanta și amuzanta Helen. Până aici, povestea n-are nimic de-a face cu
sistemul metric. Doar că Tom își dă seama că a uitat să adauge la gramaj:
părerile celorlalți, comparațiile dintre fetele-poster și iubita lui, glumele unor
colegi nesuferiți, propriile lașități etc. Și toate astea atârnă prea greu peste
dragostea lui, croită strâmb, după chipul lumii noastre.
„Mărimea contează“ este un spectacol deștept, amuzant și deloc ipocrit
despre iubiri „slăbuțe“ și oameni „grăsuți“.
de: Dorina Călin
6. Allevents din data de 26 Mai 2017
https://allevents.in/bucharest/premier%C4%83-m%C4%83rimea-
conteaz%C4%83/369358313459076#
Premieră - Mărimea contează
"Nu avem puterea de a iubi fără să ne gândim ce părere au ceilaţi despre
noi. Esenţa mesajului se rezumă la cât de ancoraţi suntem noi în malaxorul
acesta contemporan al imaginii. Suntem atât de slabi din punctul acesta de
vedere. Nu avem puterea de a iubi fără să ne mai gândim ce părere au ceilalţi
despre noi şi pe cine iubim! Să nu fim ordonaţi de o sumă de concepte şi
prejudecăţi. Din păcate lumea aşa a ajuns. Toţi oamenii au ajuns să fie sclavii
imaginii", declară Andi Vasluianu.
Sursa: Allevents
7. Cluburi București din data de 26 Mai 2017
http://evenimente.cluburibucuresti.ro/Premier%C4%83-
M%C4%83rimea-conteaz%C4%83_52771.html
Premieră - Mărimea contează
26 MAI 2017, 19:susținut de TEATRUL NOTTARA
"Nu avem puterea de a iubi fără să ne gândim ce părere au
cei la ţ i despre noi . Esenţa mesa julu i se rezumă la cât de
ancoraţ i suntem noi în malaxorul aces ta contemporan a l
imagini i . Suntem atâ t de s labi d in punctul aces ta de vedere . Nu
avem puterea de a iubi fă ră să ne mai gândim ce părere au
cei la l ţ i despre noi ş i pe c ine iubim! Să nu f im ordonaţ i de o
sumă de concepte ş i prejudecăţ i . Din păcate lumea aşa a a juns .
Toţ i oameni i au a juns să f ie sc lavi i imagini i" , declară Andi
Vasluianu.
Sursa: Cluburi Bucureşti
8. Bookaholic din data de 23 Mai 2017
http://www.bookaholic.ro/ma-sperie-obiectificarea-frumusetii-interviu-cu-
neil-labute.html
„Mă sperie obiectificarea frumuseții“ – interviu cu Neil LaBute
Neil LaBute, dramaturg, cineast, prozator american, a devenit cunoscut
prin piesa În compania bărbaților (1997), care a și fost ecranizată și a cîștigat
premii la festivaluri prestigioase, la Sundance Film Festival, Independent Spirit
Awards și New York Film Critics Circle. Piesa Mărimea contează (XXL. Fat
Pig) a avut premiera în off-Broadway în 2004, iar în 2005 a cîștigat Outer
Critics Circle Award. A fost jucată și în Londra, în 2008, montare care i-a adus o
nominalizare la Premiul „Laurence Olivier“ pentru Cea mai bună nouă comedie.
Mărimea contează (XXL. Fat Pig), un spectacol despre felul în care aspectul
fizic influențează destinul oamenilor, va avea premiera pe 26 mai, la Teatrul
Nottara, în regia lui Cristi Juncu, scenografia Cosmin Ardeleanu, și cu o
distribuție formată din Raluca Tița, Vlad Zamfirescu, Tudor Aaron Istodor, Andi
Vasluianu și Irina Velcescu.
Trăim într-o societate dominată de obsesia pentru imagine, iar piesa
dumneavoastră înfățișează cruzimea și superficialitatea comportamentului
uman, care nu mai lasă loc unei expresii reale a emoțiilor și sentimentelor.
Considerați că este una dintre problemele esențiale ale epocii
contemporane?
Societățile moderne au arătat că suferă de multe probleme grave. Cred că
obsesia pe care o avem față de frumusețe, perfecțiune, greutate etc. este
alarmantă și pune o presiune de nedescris pe umerii oamenilor, mai ales cei
tineri, și le oferă lecții greșite de la o vârstă extrem de fragedă, în timpul anilor
lor de formare. „Frumusețea” este subiectivă, dar facem tot posibilul să o
obiectificăm și să creăm criterii specifice pentru ceea ce înseamnă a fi frumos
sau nu. Toată această obiectificare a frumuseții mă sperie.
Este povestea din Mărimea contează relevantă pentru societatea
americană/vestică sau poate rezona și cu alte medii/spații?
Piesa reflectă cu siguranță aspecte din cultura americană și a fost populară
în teatrele americane, dar, din fericire pentru mine, a avut priză și în multe alte
țări, la numeroși artiști din acele țări. Adesea, piesa se traduce pur și simplu prin
„Gras”, ceea ce mi se pare interesant. Cred că oamenii au rezonat cu subiectul
din piesă într-un fel care trece dincolo de contextul poveștii și adesea citesc într-
o relație „interzisă” o explicație pentru orice relație pe care au avut-o și a eșuat
din cauza altora sau a societății, care o privea dezaprobator (și prin asta mă refer
la motive ce țin de rasă, credință, culoare, orientare sexuală etc.).
Piesa dvs. este opusul unui basm – mai putem crede în basme/într-un final
fericit în prezent?
Cred că este crucial să credem în basme – doar cred că basmele pot sfârși
adesea într-un fel la care nu ne-am fi așteptat. Dacă citim basme de Frații
Grimm sau alte basme timpurii, vom vedea că se întâmplă multe lucruri
înspăimântătoare… Dacă ne referim la finalul clasic „Și au trăit fericiți până la
adânci bătrâneți”, mă tem că nu prea se mai aplică atât de des în prezent. Acum
e mai degrabă ceva de tipul „Și au trăit cât de cât fericiți pentru o vreme, dar au
trecut prin multe momente grele din care au trebuit să iasă și, până la urmă, au
trebuit să ia niște decizii dificile”.
Există o notă pronunțată de umor în dezvoltarea poveștii – de ce ați mers pe
această direcție? Poate umorul să fie un leac la prejudecăți?
Umorul poate face multe lucruri extraordinare și este o unealtă pentru un
scriitor – tuturor le place să râdă (sau oricum, aproape tuturor, mă gândesc că o
exista vreun idiot căruia nu îi place să râdă, totuși) și îi ajută pe oameni să se
relaxeze și să se simtă confortabil. Dacă vrei să îi surprinzi sau să îi duci în altă
direcție, nu există o modalitate mai bună decât umorul de a-i purta pe un drum și
apoi de a-i smulge brutal și a-i trimite în cu totul alt plan. De asemenea, îmi
place ideea de umor pur, fără nici un alt motiv în afară de cel de a-i face pe
oameni să râdă. Nu e nimic în neregulă cu asta – e o misiune grea și eu admir pe
oricine care poate crea un personaj/scenariu de un comic pur.
Helen, fata „plus size” care întâmpină o mulțime de prejudecăți cu privire
la aspectul ei fizic, este un personaj puternic, nu este o victimă în
adevăratul sens al cuvântului. Mai degrabă celelalte personaje par vicitme
ale tiparelor de frumusețe în care se încăpățânează să intre.
Cred că Helen este victimizată pe parcurs – atât intenționat, cât și fără să
poată preveni asta –, dar nu se lasă să se transforme într-o victimă din cauza
asta, aici ar fi diferența fină. Tom îi lasă pe ceilalți să îi dicteze cu cine ar trebui
să fie și, în cele din urmă, este dispus să renunțe la fericire pentru oamenii din
jurul lui și cred că acest comportament îl transformă în cea mai mare victimă.
Carter și Jeannie, deși îi rănesc pe mulți, ei înșiși par a fi răniți de ceea ce sunt și
de ceea ce cred ei că trebuie să fie pentru a se încadra mediului în care trăiesc, în
compania la care lucrează, pentru a fi acceptați de prieteni etc.
Scoteți cititorul/publicul din zona de confort – ce așteptări aveți cu privire
la receptarea piesei/spectacolului?
Vreau să mă angajez într-o relație dinamică cu pubIicul, ori de câte ori am
ocazia. Vreau să îi scutur din obișnuințele lor când vin să vadă o montare după o
piesă de-ale mele. Și nu numai prin felul în care textul îi face să se simtă, să
experimenteze trăiri neașteptate, ci și prin elementele din montare: muzică
zgomotoasă, lipsa cortinei, separarea publicului în grupuri mici, actorii care vin
foarte aproape de ei, dispariția celui de-al patrulea perete. Orice care îi face să
fie luați pe nepregătite și să nu se mai simtă atât de încrezători ca atunci când au
intrat în teatru.
Care au fost cele mai surprinzătoare reacții pe care le-ați primit din partea
cititorilor și a publicului?
La început am privit povestea prin ceea ce era, nu mi-am imaginat că vor
fi oameni care o vor vedea ca pe o reflectare a unei relații pe care ei înșiși au
avut-o. Acesta a fost un aspect pozitiv, dar am fost surprins când, de pildă, au
venit la mine un bărbat gay mai în vârstă și o tânără slabă care mi-au zis:
„Mulțumesc pentru că mi-ai spus povestea mea”. Mi-am dat seama că povestea-
cadru este aceeași, indiferent de specificul vieții fiecăruia. Am învățat, de
asemenea, mult despre ceea ce presupune a crea personaje bune. Pe măsură ce
țeseam firul poveștii – am simțit mereu că trebuie să continui să lucrez la
personajul Jeannie, și asta am făcut de-a lungul anilor. Acum mai există o scenă
nouă cu ea și Carter, și un final ușor diferit, care îi oferă lui Helen posibilitatea
de a avea ultimul cuvânt, înainte să se stingă lumina.
Sunteți și cineast, așadar cunoașteți din interior cerințele unui mediu în
care stresul de a te încadra în anumite tipare este unul extrem de puternic.
Care ar fi diferențele între sfera teatrală și cea cinematografică în ceea ce
privește presiunea de a te conforma unui standard de frumusețe?
Ambelor medii le plac oamenii frumoși și îi folosesc pentru a spune
poveștile unor oameni cel mai adesea obișnuiți. Asta s-a întâmplat de-a lungul
timpului în teatru și cu siguranță în epoca cinemaului și a televiziunii (și nu prea
cred că o să se schimbe mult acest sistem în viitorul apropiat). Eu cel puțin
încerc să nu scriu având anumiți actori în minte, las personajele să îmi spună
povestea lor fără să le asociez cu niște fețe – contez pe actori buni (frumoși sau
nu) să îmi spună poveștile după ce acestea au fost scrise și încerc mereu să
angajez cei mai buni oameni pentru un rol, nu pe cei mai frumoși, dar fără
îndoială că tot Hollywoodul, New Yorkul, Londra sunt atrase de fețe și corpuri
frumoase ca transmițători de mesaje.
de: Silvia Dumitrache
9. ZiuaNews
din data de 23 Mai 2017
http://www.ziuanews.ro/revista-presei/marimea-conteaza-o-
premiera-despre-iubiri-slabu-e-i-oameni-grasu-i-la-nottara-704219
Mărimea contează, o premieră despre iubiri „slăbuțe” și oameni „grăsuți”,
la Nottara
Irina Velcescu, Andi Vasluianu în Mărimea contează
Vineri, 26 mai, de la ora 19:30, la Teatrul Nottara, Sala George
Constantin, va avea loc premiera spectacolului Mărimea contează (XXL)
(Fat Pig) de Neil LaBute.
Vineri, 26 mai, de la ora 19:30, la Teatrul Nottara, Sala George
Constantin, va avea loc premiera spectacolului Mărimea contează (XXL) (Fat
Pig) de Neil LaBute (traducerea: Irina Velcescu), în regia lui Cristi Juncu.
Scenografia este semnată de Cosmin Ardeleanu, iar distribuţia este alcătuită
din Andi Vasluianu/ Tudor Istodor, Vlad Zamfirescu, Raluca Tiţa şi Irina
Velcescu.
Când ți-ai cântărit sufletul ultima oară ? Dar mintea ? De-aici ar trebui să
pornim dacă pretindem că (doar) mărimea contează.
Raluca Tiţa, Andi Vasluianu în Mărimea contează
Tom, un tip inteligent și carismatic, începe să o iubească fără cântar pe
fascinanta și amuzanta Helen. Până aici, povestea n-are nimic de-a face cu
sistemul metric. Doar că Tom își dă seama că a uitat să adauge la gramaj:
părerile celorlalți, comparațiile dintre fetele-poster și iubita lui, glumele unor
colegi nesuferiți, propriile lașități etc. Și toate astea atârnă prea greu peste
dragostea lui, croită strâmb, după chipul lumii noastre. Un spectacol deștept,
amuzant și deloc ipocrit despre iubiri „slăbuțe” și oameni „grăsuți”.
Vlad Zamfirescu, Andi Vasluianu în Mărimea contează
Sursa: DC NEWS
10. Happy TV
din data de 11 Mai 2017
http://tvhappy.ro/happy-day-happy-life/happy-night-Rapha-a-fost-
prezent-la-spectacolul-M%C4%83rimea-conteaz%C4%83-
id219400.html
Cât contează mărimea? Vă lămurește Rapha, care a fost prezent la
spectacolul „Mărimea contează”
Rapha a mers la Teatrul Nottara, unde a văzut în premieră un spectacol
care i-a trezit multe întrebări legate de natura umană. Cât de mult contează
aspectul fizic în relațiile interumane?
Pentru actrița Raluca Tița contează, însă depinde de concepția lumii
asupra oamenilor. „Oamenii ar trebui să se lase purtați de poveste și să plece cu
ideea că oamenii au nevoie de încredere și că, îndiferent de aparență, oamenii
pot fi buni, pot fi sensibili, pot iubi și pot fi normali”, spune Raluca Tița.
Cât contează, în schimb, pentru Andi Vasluianu mărimea?
„Depinde din ce punct de vedere privești. Există oameni pentru care
mărimea contează și oameni pentru care nu contează. Da, contează, din
păcate”, a spus acesta.
Sursa: Happy TV
11. Metropotam
din data de 03 Martie 2017
http://metropotam.ro/evenimente/Marimea-conteaza-
event6695616598/
Marimea conteaza (Piese-de-teatru - Nottara - George Constantin,
Bucuresti)
Unde:
Nottara - George Constantin, Bucuresti, Romania
Cand:
03 Mar 2017 19:30
Tip/Categorie:
Piese-de-teatru
Distribuție: Raluca Tița, Tudor Aaron Istodor, Andi Vasluianu, Vlad
Zamfirescu, Irina Velcescu
Regie: Cristi Juncu
Scenografie: Cosmin Ardeleanu
Preț bilete: 34,56 lei, 17,28 lei
Durată: 2h
Sursa: Metropotam
Top Related