DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A COSTURILOR ŞI BENEFICIILOR
ALTERNATIVELOR INTEGRAŢIONISTE (EUROPEANĂ ŞI EUROASIATICĂ)
PENTRU REPUBLICA MOLDOVA.
„Est sau Vest ?” – Iată care-i întrebarea. De-a lungul scurtei sale evoluţii în calitate de
stat suveran şi independent, R.Moldova, aflată la intersecţia de drumuri atît la propriu cît şi la
figurat, oscilează precum o balanţă în căutarea vectorului de dezvoltare – vesteuropean sau
euroasiatic, asemeni prinţului Hamlet din piesa lui Shakespeare. De la băncile de lemn din şcoli
şi pînă la fotoliile de piele ale înalţilor demnitari de stat, integrarea a devenit un subiect pe larg
dezbătut, avînd poate chiar statutul de „sport naţional”. Şi dacă pînă nu demult, vectorul
european de dezvoltare era susţinut pînă şi de sceptici, odată cu pronunţarea urmărilor crizei
economice mondiale şi „falimentarea” unui şir de state membre UE, soarta acestuia a devenit
dubitabilă, cedînd tot mai mult teren în faţa vectorului estic de dezvoltare. Cu toate acestea,
puţini cunosc adevăratele beneficii şi costuri de ordin economic ale unei integrări aprofundate în
una sau alta dintre aceste zone economice. Majoritatea argumentelor se limitează doar la cele de
ordin politic şi social, cifrele fiind lăsate pentru vremuri mai bune. În acest context, prin
intermediul eseului în cauză, voi încerca să suprapun avantajele şi dezavantajele economice ale
integrării R.Moldova în cadrul uneia dintre organizaţiile internaţionale: Uniunea Vamală Rusia-
Belarus-Kazahstan (piatra de temelie a viitoarei Uniuni Eurasiatice), Uniunea Europeană.
Situaţia actuală pe arena politică naţională este una incertă. Primăvara anului 2013, în
stilul ei specific revoluţionar, a adus o nouă criză politică în R.Moldova. Stratul tot mai gros şi
mai gros de neînţelegeri şi divergenţe de opinii între partidele alianţei de guvernare a tot mocnit,
văzîndu-şi apogeul în izbucnirea unor conflicte publice, destituiri din funcţie şi practic,
destrămarea alianţei de guvernare, fapt ce nu putea să nu să se răsfrîngă şi asupra imaginii
externe a ţării şi şanselor R.Moldova de-a prinde integrarea europeană înainte de-ajunge la
„vîrsta eroinei lui Balzac”. „20 de ani de independenţă este un termen prea mic pentru un stat
pentru a-şi pune bazele economice şi a spera la o integrare europeană deplină” – argumentează
unii experţi. De cealaltă parte, pe fundalul scindărilor din interiorul ţării, Federaţia Rusă,
profitînd de conjuctura politică favorabilă, îşi extinde tot mai mult influenţa politică în zonă,
fapt demonstrat prin vizitele neoficiale recente ale înalţilor demnitari de stat ruşi responsabili de
politica externă în cadrul celebrărilor de 9 mai. Aşadar, luînd în considerare cele expuse, sunt de
părerea că balanţa în privinţa opiniei publice faţă de aderarea la UE versus Uniunea Vamală,
prevaleză în favoarea ultimei, fapt ce se reflectă şi pe arena politică naţională odată cu creşterea
ratingului Partidului Comunist şi partidelor de centru-stînga. Acestă constatare este confirmată şi
de Barometrul Opiniei Publice, realizat între 6 şi 21 aprilie 2013, ce arată că dacă cetăţenii
moldoveni ar avea de ales, în cadrul unui referendum, între aderarea R. Moldova la Uniunea
Europeană sau aderarea R. Moldova la Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan), 18,6% se
declară pentru aderarea la UE, iar 17,4% pentru Uniunea Vamală Euroasiatică. Printre cei care
au participat la sondaj sunt şi persoane indecise. Numărul acestora fiind mai mult de jumătate din
cei chestionați, circa 52 la sută. Datele BOP arată că 20% din respondenți sunt de părere că cel
mai mare beneficiu ar fi liberalizarea circulației, dacă R. Moldova ar adera la UE. 10% consideră
că diminuarea șomajului ar fi cel mai mare plus care l-ar avea de câștigat R. Moldova odată cu
aderarea la UE. În același timp, 12 % cred că R. Moldova ar avea petrol și gaz mai ieftin odată
cu aderarea R. Moldova la Uniunea Vamală Euroasiatică. Totodată, cele mai mari minusuri dacă
eventual R. Moldova ar adera la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, în opinia
respondenților, sunt faptul că vom depinde de Rusia și ne vom îndepărta de Europa. Persoanele
chestionate sunt de părere că vor exista dezavantaje pentru R. Moldova și în condițiile când țara
noastră ar putea adera la UE. Astfel, 6% din cei chestionați afirmă că vom avea tarife și
impozite mai mari, alte 2% susțin că R. Moldova se va confrunta cu un exod de cadre, asta în
timp ce 67% nu au știut ce să răspundă. Totodată, datele BOP arată că liderul PCRM, Vladimir
Voronin, este văzut de 61,4% drept un integraționist al R. Moldova la Uniunea Vamală Rusia-
Belarus-Kazahstan, iar 38,5% dintre respondenți consideră că liderul PLDM, Vlad Filat, este
integraționistul R. Moldova în UE
În tabelul de mai jos sunt prezentate indicii de dezvoltare economică, şi, respectiv, avantajele
comparative ale fiecărei zone în parte, comform datelor din anul 2011:
Indicele Uniunea Vamală Rusia-
Kazahstan-Belarus
Uniunea Europeană
PIB total (trilioane, $). 2,74 15,39
PIB pe cap de locuitor (mii,
$).
14,866 34,000
Comerţ extern (trilioane, $). 1,021 3,791
Investiţii interne anuale
(trilioane, $).
0,603 (22% din PIB) 2,88 (18,7% din PIB)
Stoc de credite interne
(trilioane, $).
0,853 29
Cheltuieli anuale pentru
cercetări şiinţifice şi
dezvoltarea noilor tehnologii
(trilioane, $).
0,153 0,239
Volum de investiţii directe
străine în statele membre ale
uniunii (trilioane, $).
0,435 7,972
Volum de investiţii directe de
statele membre ale uniunii
(trilioane, $).
0,330 9,524
Prin urmare, în comparaţie cu UE, oferta economică a Uniunii Vamale include:
1) o piaţă de consumatori de 3 ori mai mică;
2) un PIB total de 5,6 ori mai mic, iar pe cap de locuitor de 2 ori mai mic;
3) un volum al comerţului extern de 3,7 ori mai mic;
4) investiţii interne de 4,7 ori mai mici;
5) un stoc de credite interne de 34 ori mai mic;
6) un volum de cheltuieli anuale pentru cercetări ştiinţifice şi dezvoltarea noilor
tehnologii de 15,6 ori mai mic;
7) un volum de investiţii directe străine de 18 ori mai mic;
8) un volum de investiţii directe în străinătate de 28,7 ori mai mic.
Pe de altă parte, şi costurile aderării la UE sunt mult mai mari faţă de varianta estică.
Implementarea acquisului comunitar, soluţionarea conflictului transnistrian, adoptarea unui larg
spectru de reforme etc., sunt doar unele dintre condiţiile impuse de Uniunea Europeană. Astfel-
că în opinia mea, costurile şi beneficiile alternativelor integraţioniste sunt proporţionale, după
lozinca: „ Dacă vrei multe, fii gata să oferi multe !” . De asemenea, sunt trecute cu vederea
părţile mai puţin feerice ale „poveştii de succes” care se numeşte Uniunea Vamală Rusia-
Belarus-Kazahstan. Este adevărat că în primii doi ani ai existenţei sale volumul comerţului între
cele trei state a crescut anual cu peste 30%, în mare parte datorită creşterii importurilor din Rusia
de către agenţii economici kazahi şi belaruşi. Cu toate acestea, doar 18,2% din volumul total al
comerţului extern efectuat de Kazahstan în 2011 a revenit comerţului efectuat în cadrul Uniunii
Vamale. În cazul Rusiei, această proporţie a fost de 7,5%, iar a Belarusiei de 46,4%. Din aceste
date rezultă că doar economia belarusă e orientată preponderent spre piaţa Uniunii Vamale.
Însă doar o analiză a relaţiilor comerciale externe ale R.Moldova ar putea clarifica
situaţia în vederea stabilirii direcţiilor strategice de dezvoltare. Aşadar, în anul 2011, exportul în
ţările CSI a numărat 919265, 0 mii $, cu cca 33 % mai mult faţă de anul 2010. Importul din ţările
CSI în anul 2011 a acumulat 1713415,9 mii $, adică cu cca 27 % în creştere faţă de anul 2010.
De cealăltă parte, relaţiile comerciale cu ţările UE-27 au cunoscut şi ele o dinamică pozitivă.
Exportul în 2011 a acumulat 108300,6 mii $, cu 1/3 mai mult decît în anul anterior, iar importul
a constituit 2256291,5 mii $, cu ¼ mai mult faţă de anul 2010. Astfel că, relaţiile comerciale cu
ţările UE-27 sunt mult mai intense, fapt ce ar trebui să fie încă un motiv în plus pentru semnarea
unui eventual accord de liber schimb. Însă, vorbind despre spaţiul CSI, o mare parte din vinul şi
produsele agricole moldoveneşti au ca piaţă de desfacere anume această zonă, respective în cazul
semnării unui accord de liber schimb cu Uniunea Europeană, exportatorii şi importatorii care
activează cu spaţiul euroasiatic vor fi puşi sub lovitură şi vor fi neconcurenţiali.
În concluzie, ţin să reiterez că costurile şi beneficiile alternativelor integraţioniste sunt
proporţionale. Integrarea europeană, sau cel puţin semnarea acordului de liber schimb sunt
acţiuni costisitoare, atît la propriu cît şi la figurat, solicitînd unt efort imens diplomatic şi
managerial, dar în acelaşi timp capabil să aducă beneficii însemnate economice şi politice pentru
R.Moldova. De cealăltă partea, Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, nu impne condiţii atît
de dure, dar şi beneficiile de la aderarea la aceasta sunt dubitabile în condiţiile în care o mare
parte din volumul relaţiilor comerciale externe este întreţinut cu statele UE-27. Pe de altă parte,
există voci care susţin că Uniunea Vamală înseamnă acces la resurse energetice mult mai ieftine,
ceia ce nu pot oferi cei din vest. Însă în opinia mea, preţurile la gaz ar putea chiar să crească
odată cu consolidarea influenţei politice şi economice a Federaţia Ruse, acestea din urmă fiind
un factor de pressing politic asupra statelor mici. În aşa fel, consider că R.Moldova ar trebui să
urmeze vectorul European de dezvoltare ca fiind unica soluţie pentru prosperare şi dezvoltare
durabilă a ţării noastre.
Bibliografie:
1. Anuar Ştiinţific IRIM. Volumul X. Chişinău, 2012. 226 p.
2. Proese Integraţioniste Europene: Aspecte Politice, Economice, Juridice şi Lingvistice.
Materialele Conferinţei ştiinţifice studenţeşti, consecrate aniversării a VIII-a de la
fondarea IRIM, 24 martie 2011. Chişinău, 2011. 220p
3. Anuar Ştiinţific IRIM. Volumul XI. Chişinău, 2012.341p.
4. http://www.statistica.md/
5. http://bnm.md/
Top Related