Dezvoltarea serviciilor de biblioteca
Busteni, 12-16 septembrie
Curs intensiv, interactiv ; lucrari practice
Ideea centrala a cursului : biblioteca trebuie sa cunoasca bine comunitatea pe care o deserveste, profilul si nevoile de informare, educatie si recreere ale acestei comunitati, si sa dezvolte servicii care sa vina in intampinarea acestor nevoi
Profilul comunitatii. Ce vrea publicul?
Biblioteca = serviciu public → a lucra in biblioteca nu inseamna a
lucra cu cartile, ci a lucra cu oamenii.
Biblioteca publica este prin excelenta o biblioteca sociala, ale carei
servicii sunt orientate spre utilizator. Mai importanta decat colectiile bibliotecii este calitatea serviciilor.
Cine sunt cei care vin in bibliotecile publice? Cine sunt cei care nu vin in bibliotecile publice? De ce?
Noile tehnologii permit modernizarea serviciilor traditionale (imprumutul, consultarea de documente) si crearea de servicii noi (centru Internet, servicii de referinte online, acces la programe de aplicatie, servicii de acces la documente electronice s.a.)
Accesul la Internet – resursa pentru noi servicii
Tehnologii bazate pe conexiune fara fir
Web 2.0 = interactivitate, dinamism (utilizatorii sunt, in aceeasi masura, creatori si consumatori de continut): blog-urile, forumurile, wiki-urile
Biblioteca 2.0 - are in vedere stimularea participarii utilizatorilor la crearea serviciilor pe care le doresc, indiferent de modul de furnizare (virtual si/sau la sediul
punctelor de servicii care apartin bibliotecii)
Cultura informatiei:
abilitatile practice de utilizare a tehnologiilor de informare si comunicare, alfabetizare tehnica
identificarea, selectia si evaluarea informatiei, raportat la cantitatea enorma de date vehiculata in societatea in care traim, utilizarea si comunicarea informatiei intr-o maniera etica si legala
Bibliotecarului ii revine rolul de ghidare si intermediere in acest proces.
Este cel care (trebuie sa) stie sa localizeze, selecteze, evalueze informatia si, totodata, este cel care elaboreaza programe de asistenta si indrumare a publicului in procesul de cautare, regasire, evaluare si valorificare a informatiei.
“infoxicatie” – intoxicare cu informatie
Tipologia serviciilor de biblioteca Servicii directe : implica asistenta personala oferita de
bibliotecar → la punctul de servire / pupitru → in mediul virtual (referintele prin e-mail)
Servicii indirecte : crearea de catre bibliotecar a unui mediu in care utilizatorii se descurca singuri, pot utiliza biblioteca fara a fi nevoie de interventia directa a bibliotecarului (ex. autoimprumutul de documente prin masinile specializate – selfcheck, accesul la informatiile furnizate de biblioteca prin intermediul tehnologiilor de retea wireless)
Acordare de asistenta tehnica direct utilizatorilor, atat prin cursuri de pregatire, cat si prin modulele de ajutor implementate in programele de aplicatie utilizate in biblioteca, astfel incat sa se creeze un mediu accesibil, util si usor de folosit de utilizatori
Serviciile de referinte : tranzactii de referinte → consultatii pe care le acorda bibliotecarul, pornind de la nevoia de informare a individului (intrebarea), in scopul satisfacerii acelei nevoi
Pupitrul de referinte = bazarul cu intrebari
Servicii de referinte traditionale: se petrec fizic, in spatiul bibliotecii, la pupitrul de referinte, unde bibliotecarul interactioneaza fata in fata cu utilizatorul si cercetarea se petrece in incinta bibliotecii
Servicii de referinte virtuale (electronice/online): interviul de referinte si cercetarea se petrec online sau cercetarea demareaza online si poate continua in spatiul fizic al unei biblioteci
Servicii virtuale: a) asincrone: prin email; b) sincrone (in timp real): prin chat, IM
Serviciile de referinte: inima bibliotecii
- Valorifica diversitatea colectiei bibliotecii prin recomandarile facute utilizatorilor
- Observa existenta unor lacune in colectie si propun liste de documente ce pot fi achizitionate
- Iau pulsul comunitatii, identifica nevoile acesteia
Organizarea spatiului bibliotecii
Biblioteca publica moderna este biblioteca fara
pereti, fara usi (percepute ca ‘bariere’)