8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
1/129
SEARCH RESULTS FOR: SINDROM ASTENODISTIMIC PE FOND CICLOTIM
Rolul terapiei sugestive Inameliorarea depresiei laalcoolici
MARCH 03, 2012 CAMELIA
1. I Introducere
În România alcoolismul nu este privit ca o boal, cel pu!in nu "e masele
lar#i ale popula!iei$ %e&i 'n ($)$A$ sau 'n vestul Europei e*ist o a"evrat
cultur, un 'ntre# arsenal "e meto"e "e reme"iere a acestei tulburri, 'n
!ara noastr, care se con+runt cu aceast problem, nu e*ist o
promovare la nivel na!ional a meto"ei "e prevenire &i combatere a
abuului "e alcool$ E*ist 'ntr-a"evr centre "e "einto*icare, "ar +oarte
pu!in me"iatiate$ .e lân# aceasta se poate a"u#a &i +aptul c
ma/oritatea acestor clinici sunt incluse 'n ca"rul sec!iilor "e psiiatrie ale
spitalelor, ceea ce in"uce o pie"ic 'n recunoa&terea acestei tulburri$Abuul "e alcool este 'ntâlnit la toate nivelurile sociale, in"i+erent "e
vârst &i se*$
Implica!iile alcoolismului 'n România nu sunt pe "eplin con&tientiate$ În
societatea noastr alcoolicul nu este perceput ca un in"ivi" care su+er "e
o boal, ci ca o persoan care ,,bea ca s-&i 'nece necaurile$ %incolo "e
aceast e*presie, e*ist celelalte aspecte ale alcoolismului ce nu sunt
percepute "e ma/oritatea popula!iei$ %e e*emplu, "up cum au men!ionat
mai mul!i autori, e*ist o rela!ie +oarte strâns 'ntre alcoolism &i "epresie$
Aceasta "in urm poate atât un +actor "eclan&ator al consumului abuiv
"e alcool, "ar 'n acela&i timp &i un e+ect$ .e +on"ul acestei teorii am
presupus c ameliorân" starea "e "epresie a unui pacient alcoolic sca"
&ansele "e reci"iv$ În #eneral persoanele "epresive au o stim "e sine
+oarte scut$ erapia su#estiv a aprut ca o solu!ie valabil pentru
aceast tulburare "eoarece antrenamentul auto#en al lui (cult utiliat 'naceast cercetare con!ine su#estii "e 'ntrire a eului$
http://6profu.ro/rolul-terapiei-sugestive-in-ameliorarea-depresiei-la-alcoolicihttp://6profu.ro/rolul-terapiei-sugestive-in-ameliorarea-depresiei-la-alcoolicihttp://6profu.ro/rolul-terapiei-sugestive-in-ameliorarea-depresiei-la-alcoolicihttp://6profu.ro/rolul-terapiei-sugestive-in-ameliorarea-depresiei-la-alcoolicihttp://6profu.ro/rolul-terapiei-sugestive-in-ameliorarea-depresiei-la-alcoolicihttp://6profu.ro/rolul-terapiei-sugestive-in-ameliorarea-depresiei-la-alcoolici
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
2/129
Motiva!ia elaborrii acestei cercetri este atât "e or"in intrinsec, cât &i "e
or"in e*trinsec$ Lovin"u-m "e aceast problem 'n me"iul +amilial,
pro+esional &i social, am 'ncercat s o 'n!ele#$ .rima ten"in! a +ost "e
asumare a responsabilit!ilor +a! "e actele celorlalte persoane, 'ns "e-alun#ul timpului am realiat c problemele in"iviilor 4'n spe! alcoolismul5
nu apar "in vina celorlal!i, '&i au ori#inea 'n interiorul ecruia$
În!ele#ân"u-le problema se poate i"entica o solu!ie a"ecvat$
(copul acestei lucrri const 'n "emonstrarea +aptului c terapia su#estiv
este benec pentru ameliorarea "epresiei alcoolicilor a6a!i 'n cura "e
"einto*icare$ .entru naliarea acestui "emers s-a pornit "e la
+un"amentarea unui bac7#roun" teoretic$ Acest lucru se poate observa 'nurmtorul capitol al lucrrii "e +a! 'n ca"rul cruia sunt "ebtute cele trei
concepte ceie 4"epresie, alcoolism, terapie su#estiv5 luân"u-se 'n
consi"erare perspectiva mai multor autori$
Capitolul III repreint cea "e a "oua parte a lucrrii &i anume cercetarea$
Aceasta a constat 'ntr-un stu"iu "e ca pe ece pacien!i interna!i 'n sec!ia
89II "e psiiatrie a (pitalului ,,Al$ :bre#ia$ %up o scurt preentare a
ecrui pacient urmea "escrierea ecrei interven!ii terapeutice$
În ultimul capitol, cel "e"icat concluiilor s-a 'ncercat o corelare a teoriilor
e*puse 'n prima parte cu reultatele ob!inute 'n urma stu"iului "e ca$
II A!ordare teoretic"
# Depresia
## De$ni%ie &i caracteri'are general(
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
3/129
%epresia este o problem "e sntate public ma/or care ne a+ectea;,
'ntr-o m;sur; mai mare sau mai mic;, pe to!i, cel pu!in o "at; 'n via!;$ Ea
ocup; locul "oi pe lista celor mai 'ntâlnite a+ec!iuni me"icale, in"
"ep⁢ "oar "e ipertensiunea arterial;$ (e estimea; c; cel pu!in unul"in ece pacien!i care se preint; la me"ic su+er; "e "epresie$ %in
ne+ericire, ma/oritatea caurilor r;mân nereolvate$
Constituin" o problem; ma/or; "e s;n;tate public;, aceast; "urere
moral;, psiic; este "eosebit "e intens;, asociin"u-se 'n #eneral cu
an*ietatea$ .acientul "epresiv tr;ie&te cu impresia "e neputin!;, "e
inutilitate, "e +atalitate "isperat;, "e culpabilitate &i a"esea tin"e s; se
auto"epreciee &i "e asemenea pot ap;rea #ân"urile "e suici" ce pot naliate$
%epresia este un +enomen r;spân"it pe 'ntrea#a planet; &i "e aceea mul!i
oameni "e &tiin!; au +ost &i sunt preocupa!i "e stu"iul acesteia$ În
literatura "e specialitate "epresia este "enit; ca in" o ?5$ Aceast; stare "e "ispoi!ie poate "eterminat; "e
"iverse caue 4atât biolo#ice, cât &i psiolo#ice5, cele mai +recvente in"@
tulbur;ri la nivelul neurotransmi!;torilor, travaliul "oliului, lipsa a+ec!iunii
'n copil;rie, e&ecul pro+esional, via!a "e cuplu nesatis+c;toare sau lipsa
unei rela!ii "e cuplu, absen!a unui suport social, tulbur;ri "epresive sau
alcoolism 'n +amilie, lipsa stimei "e sine pe o perioa"; lun#; "e timp, etc$
oate acestea con"uc la un comportament "ea"aptativ 4ne#li/area
aspectului ic, lipsa interesului &i a sentimentului pl;cerii, slab;capacitate "e concentrare, in"eciie, autocritic;, ten"in!; "e retra#ere,
culpabilitate, tulburarea somnului5, implicit la "e#ra"area personalit;!ii$
Conceptul "e "epresie este 'ntâlnit 'ntr-o varietate "e "omenii cum ar @
psiiatrie, +armacolo#ie, neuroiolo#ie, iopatolo#ie, psianali;, teoria
co#nitiv-comportamental;$ %eoarece aceast; lucrare tratea; tema
amelior;rii "epresiei prin meto"a terapiei, relate punctele "e ve"ere ale
psianali&tilor &i co#nitiv-comportamentali&tilor cu privire la tulburarea "e
"ispoi!ie$
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
4/129
.entru psianali&ti "epresia poate comparat; cu travaliul "oliului care nu
se realiea;, Eul se i"entic; cu
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
5/129
prece"ent; constatabil; 'n cea mai mare parte a ilei, aproape 'n ecare
i$ Aceasta este in"icat; e prin relatare subiectiv;, e prin observa!ia
celor "in /ur$
(imptomele relevante 'n i"enticarea "epresiei sunt@
- "ispoi!ie caracteriat; "e triste!e, "eprimare, nea"aptare,
"escura/are, sup;rare la care se mai pot a";u#a plân#eri "e lipsa
sentimentelor, "e st;ri "e an*ietate$ Aceast; "ispoi!ie poate relatat; "e
subiect sau observat; "in e*presia +acial; sau "in con"uit;$ )nii in"ivii
acu; "ureri somatice, mai mult "ecât sentimente "e triste!e, "escriu sau
mani+est; cre&terea instabilit!ii 4+urie persistent;, ten"in!; "e a r;spun"ecu mânie, "e a-i blama pe al!ii, "e a e*a#era +rustr;rile5
- pier"erea interesului sau a pl;cerii este un simptom "es 'ntâlnit 'n
episo"ul "epresiv$ Acesta se mani+est; prin "einteresul +a!; "e activit;!ile
anterior pl;cute, retra#erea social; sau ne#li/area pro+esiei, "ar &i printr-o
re"ucere a nivelelor intereselor sau "orin!elor se*uale
- scimb;ri 'n s+era apetitului unii arm; c; trebuie s; "epun; e+ortpentru a mânca, al!ii "impotriv;, "escriu o cre&tere semnicativ; a po+tei
"e mâncare &i ciar o "irec!ionare spre anumite alimente 4"e e*emplu
"ulciuri5
- perturb;ri ale somnului care pot lua +orma insomniei sau a
ipersomniei$ Insomnia ini!ial; se mani+est; prin treire 'n timpul nop!ii &i
"icult;!i 'n reluarea somnului, care poate urmat; "e o insomnie
terminal; cân" in"ivi"ul se tree&te mult prea "evreme &i nu poate
a"ormi$ Hipersomnia se mani+est; prin episoa"e prelun#ite "e somn
noaptea sau iua
- scimb;ri 'n psiomotricitate care inclu" st;ri "e a#ita!ie 4subiectul
nu poate sta lini&tit, se mi&c;, se plimb;, '&i +r;mânt; mâinile, '&i +reac;
sau '&i scarpin; pielea sau ainele5 sau retar"are 4'ncetinirea vorbirii,
mi&c;rilor5$ A#ita!ia sau retar"ul psiomotor trebuie s; e "estul "e severe
"eoarece numai ast+el pot observate "e cei "in /ur
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
6/129
- "iminuarea ener#iei, oboseal;$ Acestea sunt simptome +recvent
'ntâlnite, subiectul preluân" o stare "e epuiare +;r; s; "epus un e+ort
ic ma/or$ Cele mai mici sarcini par s; solicite e+ort substan!ial, a"esea se
resimte o "iminuare a ecien!ei reolv;rii sarcinilor
- sentimente "e culpabilitate &i "e "evaloriare$ .ot cuprin"e evalu;ri
ne#ative nerealiste ale unor preocup;ri le#ate "e valoarea sau vinov;!ia
personal; sau 'n me"ita!ii pe seama unor e&ecuri minore "in trecut$
(ubiec!ii interpretea; #re&it 4ne#ativ5 orice eveniment, punân"u-l pe
seama "e+ectelor personale care nu sunt 'ntot"eauna reale sunt e*a#erat
"e responsabili &i se culpabiliea; pentru orice se 'ntâmpl;$ (e
autoblamea; pentru e*isten!a bolii, pentru e&ecul intervenit 'n "omeniilesocial, personal sauJ&i pro+esional
- sl;birea abilit;!ii "e #ân"ire, concentrare sau "eciie &i "icult;!i "e
aten!ie$ Intelectualii sunt cei mai a+ecta!i "e acest simptom, ei neputân"
+unc!iona a"ecvat, la +el &i copiii c;rora le pot sca"e per+orman!ele &colare
pe +on"ul unei slabe concentr;ri$ 9ârstnicii sunt cel mai a"esea a+ecta!i "e
"icult;!i "e memorie
- #ân"uri "espre moarte, i"ea!ie suici"ar;, 'ncer;ri "e sinuci"ere$
Asemenea #ân"uri pornesc "e la cre"in!a c; celorlal!i le-ar mai bine
"ac; subiectul 'n cau; ar mort, a/un#ân"u-se la planuri "e suici" sau
ciar la tentative$ otu&i motiva!ia suici"ului poate inclu"e "orin!a
in"ivi"ului "e a renun!a, "e a se "a b;tut 'n +a!a obstacolelor percepute ca
insuportabile sau "e a pune cap;t unei "ureri emo!ionale intense
perceput; ca in" +;r; ie&ire$
.ersoanele "epresive se preint; a"esea cu lamenta!ii, iritabilitate,
an*ietate, +obie, me"ita!ie obsesiv;, 'n#ri/orare e*cesiv; 'n le#;tur; cu
s;n;tatea ic;, unii "intre ei avân" atacuri "e panic;, "icult;!i 'n
rela!iile intime &i 'n +unc!ionarea social;$ Acestea "in urma pot probleme
maritale, e"uca!ionale, ocupa!ionale, probleme le#ate "e abuul "e alcool
sau alte substan!e sau "e cre&terea apelurilor la serviciile me"icale$
(imptomatolo#ia "epresiei este util; pentru clasicarea, evaluarea &i"ia#nosticarea sa$
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
7/129
#+ Clasi$carea &i diagnosticarea depresiei
%epresia nu-&i asum; o +orm; universal;, "e&i aspectele somatice sunt
#enerale$ E*ist; clasic;ri ale "epresiei 'nc; "in me"icina vece #reac;,
"in anul K00 '$H$, cân" Hipocrate a "escris
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
8/129
psiotic; en"o#en; J reactiv; primar; J secun"ar; bipolar; J unipolar;
cu a#itatie psiomotorie J cu retar" psiomotor biolo#ic; J
caracterolo#ic; +amilial; J spectrum$ %e&i pot avea unele elemente
similare, nu poate e*ista ecivalen!;, 'ntrucât ecare subtip 4#rup5accentuea; aspectele "eterminate "e tulburarea "epresiv;$ În continuare
voi e*emplica 4trata5 cele mai +recvent intâlnite clasic;ri "iotomice$
Depresie endogenǎ – depresie reactivǎ
%epresia en"o#en; are mai multe accep!iuni 4'n!elesuri5 incluân"
"epresiile care sunt biolo#ice 'n etiolo#ie, r;spun" la tratament biolo#ic,
apar la pacien!i care nu preint; tulbur;ri "e personalitate, pun 'n
evi"en!; un anumit mo"el "e simptomatolo#ie$ %epresia reactiv; se"eosebe&te "e cea en"o#en; prin +aptul c; este "eterminat; "e +actori
psiosociali, este prece"at; "e evenimente stresante, este lipsit; "e
+actori biolo#ici 'n "eterminare$ %istinc!ia en"o#en-reactiv presupune c;
etiolo#ia "epresiei este ori biolo#ic;, ori psiosocial;, accentuea;
"ualismul minte-corp nea"ecvat &i nespecic tulbur;rii "epresive$
Depresie nevroticǎ-depresie psihoticǎ
ermenii nevrotic-psiotic au +ost tra"u&i mult timp u&or, respectiv #rav
sau en"o#en ecivalent pentru psiotic, reactiv sinonim pentru nevrotic$
Cu timpul, termenul psiotic a +ost +olosit pentru "epresia e*trem "e #rav;
caracteriat; "e iluii &i alucina!ii, iar cel "e nevrotic pentru tulbur;ri
"epresive +;r; aceste caracteristici$ Ele sunt #reu "e "escris "atorit;
polimorsmului tabloului clinic, asocierii simptomelor "epresive cu
mani+est;ri obsesive, isterice, a#resive sau astenice$
Depresie primarǎ-depresie secundarǎ
Con+orm opiniilor autorilor care au elaborat aceast; clasicare, un pacient
cu tulburare "epresiv; primar; este acela care anterior "ia#nosticului
in"e* a +ost s;n;tos sau a avut episoa"e a+ective 4"epresive sau
maniacale5$ ulburarea "epresiv; secun"ar; apare la o persoan; care
anterior a su+erit "e o boal; mintal; non-a+ectiv;, sau la o persoan; care
su+er; "e o boal; somatic; invali"ant; sau amenin!;toare "e via!;$ Esen!a
"eosebirii primar J secun"ar 'n tulbur;rile "epresive o repreint;
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
9/129
cronolo#ia, intro"ucân"u-se ast+el un criteriu lon#itu"inal 'n "ia#nostic$
%iotomia primar-secun"ar se baea; pe i"eea c; "epresiile se
"i+eren!ia; prin etiolo#ie, pattern +amilial, curs &i r;spuns la tratament
"up; cum ele apar sin#ular sau urmea; bolii$ Aceast; clasicare a +ostsupus; unor critici le#ate 'n special "e "icultatea stabilirii "ia#nosticului
numai pe baa cronolo#iei$
Depresia unipolarǎ-depresia bipolarǎ
ermenul unipolarJmonopolar se re+er; la acest tip "e tulburare a+ectiv;
care viea; "oar "epresia 4ceea ce ast;i se 'n!ele#e prin tulburare"epresiv; ma/or;5, iar cel "e bipolar se re+er; la cel "e boal; a+ectiv; 'n
care mania apare 'mpreun; cu "epresia$ E*isten!a unei ast+el "e "istinc!ii
a +ost probat; "e numeroase cercet;ri cu in"icatori #enetici, biocimici,
+armacolo#ici, ceea ce a "eterminat o lar#; &i rapi"; acceptare$ %ac;
"epresia bipolar; este mai bine "enit;, cea unipolar;, incluân" mai
multe tulbur;ri &i subtipuri apare ca o cate#orie rei"ual; ce reune&te tot
ceea ce nu intr; 'n prima$ %istinc!ia unipolar-bipolar este punctul "e
plecare al unei clasic;ri ierarice cu care operea; ma/oritatea "eoarece
repreint; unul "in punctele ceie ale consensului cercet;torilor &i
practicienilor re+eritoare la subtipurile tulbur;rii "e "ispoi!ie$ ulbur;rile
bipolare sunt 'mp;r!ite "up; criteriul severit;!ii 'n tulburare bipolar; I,
respectiv II &i tulburare ciclotimic;$ ulbur;rile unipolare sunt "iviate 'n
primare &i secun"are 'n +unc!ie "e e*isten!a 'n antece"ente a unui
"ia#nostic psiiatric$ Cea primar; poate "iviat; la rân"ul ei 'n en"o#en;
sau e*o#en;, iar cea secun"ar; poate clasicat; 'n tulburare temporar;
'n #rup 4"ac; pacien!ii preint; nivele 'nalte "e internali;ri5 &i 'n tulburare
temporar; 'n clasicarea #rupului, "ac; pacien!ii preint; un nivel re"us al
internabilit;!ii 'n antece"ente 4An"reasen, 1?3, apu" L$ ilimon, p$1?5$
%$($M$-I9 publicat 'n 1K este o elaborare ce repreint; reultatul unei
munci colective "e "urat; care "esci"e noi c;i "e cercetare &i noi
provoc;ri pentru practic;$ Aici se re#;sesc clasicarea "epresiei &i criterii
"e "ia#nostic ale "i+eritelor tipuri "e tulbur;ri "e "ispoi!ie$ (e 'n+;ptuie&te
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
10/129
obiectivul "escrip!iei simptomelor relevat atât lon#itu"inal, cât &i
intersec!ional, aceasta in" consi"erat; caracteristica cea mai important;
a ultimelor sisteme "e clasicare &i "ia#nostic, nel;sân" loc interpret;rilor
subiective$ %e asemenea, sunt respinse mo"elele teoretice sau etiolo#ice,ceea ce permite utiliarea lor "e c;tre to!i cercet;torii &i practicienii,
in"i+erent "e orientare$ actorii etiolo#ici sunt lua!i 'n consi"erare numai
pentru tulbur;ri mintale cu substrat or#anic &i pentru tulbur;rile "e
a"aptare 4reac!ii la stresorii psiosociali5, "eoarece 'ntrunesc acor"ul
#eneral$ Mo"elele teoretice biolo#ice, psianalitice, comportamentale,
psiosociale, etc$ care accentuea; o e*plica!ie teoretic;, intrân" ast+el 'n
con6ict unele cu altele nu sunt luate 'n consi"era!ie$ %e aici atributul "e
ateoretic, aplicat noului sistem "e clasicare &i "eci"ere lar#; "atorit;
"escrierii obiective a tulbur;rilor mintale$ (e "escriu "etaliat 'n termeni
concre!i &i con"i!ii "e clasicare caracteristice relevante pentru "ia#no;
4simptome, pattern comportamental, bae sociale, aspecte culturale,
evolu!ia tulbur;rii &i severitate$ (unt "e asemena ri#uros preciate
caracteristicile clinice obli#atorii &i succesiunea lor pentru stabilirea
"ia#nosticului, precum &i caracteristicile incompatibile cu "ia#nosticul$
%ep;&irea sistemelor tra"i!ionale "e clasicare orientate mai mult pemo"elele ieraice 'n care "i+eritele simptome trebuiau subsumate unei
sin#ure "ia#noe se realiea; pe baa "ia#noei multiple 'n tulbur;rile
mintale$
Anormalitatea +un"amental; 'n tulbur;rile "e "ispoi!ie este consi"erat;
scimbarea "ispoi!iei &i a+ectului care sunt "ominate 'n caul tulur;rii
"epresive "e triste!e, mânire$ (cimbarea poate inclu"e iritabilitate,
apatie, amneie 'nso!it; 'n #eneral "e scimb;ri 'n nivelul "e ansamblu al
activit;!ilor$
:
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
11/129
semnicative$ Aceste tulbur;ri repreint; con!inutul episo"ului "epresiv
ma/or care este cate#oriat separat "e tulburarea "epresiv; ma/or;,
"ia#nosticul cu tulburare "epresiv; ma/or; aplicân"u-se pacien!ilor cu
unu-"ou; episoa"e "epresive anterioare$
ulburarea "epresiv; ma/or; trebuie s; se 'ntemiee si pe alterarea
+unc!ion;rii 'n plan social sau ocupa!ional &i pe "istres$
ulbur;rile "epresive imprecis "enite 4atipice5 cuprin" tulburarea "is+oric;
premenstrual;, tulburarea "epresiv; minor;, tulburarea "epresiv; "e
scurt; "urat;, "ar repetat; &i tulburarea "epresiv; postpsiotic; "in
scio+renie$ ulburarea "e "ispoi!ie inclu"e tulbur;rile "e "ispoi!ie"atorate st;rii #enerale a s;n;t;!ii, tulbur;rile "e "ispoi!ie "atorate unor
substan!e, respectiv tulbur;rile "e "ispoi!ie atipice$
ormele unipolare ale tulbur;rii "e "ispoi!ie primar; sunt 'mp;r!ite 'n trei
cate#orii@ tulburare "epresiv; ma/or;, tulburare "istimic; &i tulburare
"epresiv; nespecic;$
Episodul depresiv major
Caracteristica principal; a episo"ului "epresiv ma/or este c; timp "e cel
pu!in "ou; s;pt;mâni este preent; "ispoi!ia "epresiv; &iJsau pier"erea
interesului, a pl;cerii pentru aproape toate activit;!ile$ La copii &i
a"olescen!i "ispoi!ia poate iritabilitate mai mult "ecât triste!e$ %easemenea trebuie s; e preente 'nc; cel pu!in patru simptome a"i!ionale
"in lista simptomelor men!ionate 'n subcapitolul anterior@ scimb;ri ale
apetitului, ale somnului, ale activit;!ii psiomotorii, re"ucerea ener#iei,
sentimente "e vin; sau "evaloriare, "icult;!i 'n #ân"ire, 'n concentrarea
aten!iei, 'n luarea "eciiilor, i"ea!ie suici"ar;$ .entru a putea incluse 'n
ca"rul episo"ului "epresiv ma/or, simptomele trebuie s; "etermine o
scimbare evi"ent; 'n r;u +a!; "e situa!ia anterioar; a subiectului, s; se
mani+este cel pu!in "oua s;pt;mâni consecutiv aproape 'n ecare i &i s;
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
12/129
persiste 'n cea mai mare parte a ilei$ Episo"ul "epresiv ma/or trebuie s;
e 'nso!it "e "istres semnicativ sau s; "iminuee +unc!ionarea 'n plan
social, ocupa!ional sau 'n alte "omenii importante$
Episo"ul "epresiv ma/or se "ia#nosticea; 'n +unc!ie "e urm;toarele D
criterii@
1$ trebuie s; e preente timp "e "ou; s;pt;mâni cinci sau mai
multe "in simptomele men!ionate anterior, cel pu!in unul "in simptome
trebuie s; e "ispoi!ia "epresiv; sau pier"erea interesului sau a
pl;cerii$ u se inclu" simptomele ce reult; 'n mo" evi"ent "in
con"i!iile "e or"in me"ical #eneral sau iluii &i alucina!ii "in "ispoi!iiincon#ruente
2$ simptomele s; nu 'ntruneasc; criteriile pentru episo"ul mi*t
3$ simptomele trebuie s; "etermine "istres clinic semnicativ sau
perturb;ri 'n plan social, ocupa!ional sau 'n alte "omenii "e +unc!ionare
K$ simptomele nu trebuie s; e cauate 'n mo" "irect "e e+ectele
psiolo#ice ale substan!elor 4abu "e "ro#uri, alcool5 si nici "e con"i!iile
me"icale #enerale 4ipotiroi"ism5
D$ simptomele nu trebuie s; se /ustice ca urmare a pier"erii a
persoanei iubite$
Tulburarea distimicǎ
r;s;tura esen!ial; a tulbur;rii "istimice este "ispoi!ia "epresiv; cronic;
'n cea mai mare parte a ilei, 'n ma/oritatea ilelor timp "e cel pu!in "oi
ani$ În timpul perioa"ei caracteriate prin "ispoi!ie "epresiv; trebuie s;e preente cel pu!in "ou; simptome a"i!ionale$ Întrucât simptomele
"evin parte a e*perien!ei coti"iene a in"iviilor, nici nu mai apar ca
nere&ti &i nici nu sunt "escrise, ci reult; numai 'n urma interviului cu
r;spunsuri "irecte$ În timpul perioa"ei "e "oi ani, nici un simptom nu
trebuie s; lipseasc; mai mult "e "ou; luni$ %ia#nosticul "e tulburare
"istimic; se poate stabili "oar "ac; nu a +ost preent un episo" "epresiv
ma/or 'n perioa"a primilor "oi ani ai tulbur;rii, iar tulbur;rile nu 'ntrunesc
criterii pentru tulburarea "epresiv; ma/or; cronic; sau 'n remisie$ %e
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
13/129
asemenea nu trebuie s; e*istat vreo"at; episo" maniacal, episo" mi*t
sau ipomaniacal, nici criteriile pentru tulburarea ciclotimic;$ (e poate
vorbi "e tulburare "istimic; "oar "ac; ea nu apare e*clusiv 'n cursul
tulbur;rilor psiotice cronice 4scio+renie5$ ulburarea "istimic; se poateasocia cu unele tulbur;ri cronice cum ar "epen"en!a "e substan!e$
Tulburarea depresivǎ nespecifcǎ
ulburarea "epresiv; nespecic; inclu"e tulbur;rile cu aspect "epresiv
care nu 'ntrunesc criteriile pentru tulburarea "epresiv; ma/or;, tulburarea
"istimic;, tulburarea "e a"aptare cu "ispoi!ie "epresiv;, tulburare
"epresiv; mi*t; 4an*ietate &i "epresie5$ ulburarea "epresiv; atipic;
cuprin"e@
1$ tulburarea "is+oric; premenstrual; caracteriat; "e simptome
precum@ "ispoi!ie "epresiv; pronun!at;, an*ietate, labilitate a+ectiv;
evi"ent;, "iminuarea interesului 'n activit;!i$ Apar 'n s;pt;mâna "e
'nceiere a perioa"ei &i "ispar 'n câteva ile "up; instalarea
menstrua!iei$ (imptomele trebuie s; e "estul "e severe pentru a
inter+era semnicativ cu munca, &coala sau activit;!ile obi&nuite &i
pentru a 'n 'ntre#ime absente, timp "e cel pu!in o s;pt;mân; "up;
menstrua!ie$
2$ tulburarea "epresiv minor cuprin"e episoa"e "e cel pu!in "ou
sptmâni cu simptome "epresive
3$ tulburarea "epresiv recurent scurt cuprin"e episoa"ele ce !in
"e la "ou ile la "ou sptmâni, cel pu!in o "at 'ntr-o lun "intr-un
an 4neasociate cu ciclul menstrual5
K$ tulburarea "epresiv postpsiotic 'n scio+renie cuprin"eepiso"ul "epresiv ma/or care apare 'n timpul +aei rei"uale a
scio+reniei
D$ episo"ul "epresiv ma/or suprapus cuprin"e tulburri psiotice
nespecice tulburrii psiotice cu iluii sau +aei active a scio+reniei
$ situa!iile 'n care clinicianul a/un#e la concluia c tulburarea
"epresiv e*ist, "ar nu se poate "etermina "ac este primar sau se
"atorea con"i!iilor #enerale me"icale &i este in"us prin substan!e$
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
14/129
#, Evaluarea depresiei
E+ortul omului "e &tiin! "e a "a o "eni!ie precis tulburrii "epresive &i
criteriilor "e "ia#nostic este sus!inut "e preocuparea constant a
clinicianului "e a se asi#ura, 'nainte "e a pune "ia#nosticul, c simptomele
"epresive sunt preente &i corespun" unei realit!i cunoscute sau
reco#noscibile 'n comunitatea pro+esioni&tilor$ .racticianul trebuie s
constate c s-au eliminat toate celelalte ipotee, iar "ia#noa corespun"e
sistemelor reale ale pacientului$ Cule#erea "atelor presupune observa!ia
clinic, interviuri stan"ar"iate, inventare &i scale "e evaluare obiectiv
sau "e autoevaluare$
Interviul standardizat $ iecare meto" "e interviu a +ost elaborat pentru
aplicare 'n concor"an! cu criteriile unui sistem "e "ia#nostic@ Criteriile lui
ei#ner 41>25, Criteriile "e %ia#nostic pentru Cercetare 4(piter et al$,
1>?5, %$($M$- I9-R 41?>5 &i Clasicarea Interna!ional a ulburrilor, a
raumatismelor &i a Cauelor Mor!ii 4IC%-10, 135$ iecare meto"
preciea con"i!iile "e aplicare, persoanele calicate pentru e+ectuarea
interviului, timpul "e aplicare, cotarea &i sursele pentru ob!inerea
pro#ramelor$ .entru ecare au +ost stabilite "elitatea, vali"itatea &i cile
"e "eterminare ale acestora 4(olom7as, 10 uel, 1>5$
Cele mai importante &i mai +recvent utiliate interviuri stan"ar"iate
pentru "ia#nosticul tulburrilor "epresive sunt@ .ro#ramul pentru ulburri
A+ective &i (cio+renie, .ro#ramul "e Interviu pentru %ia#nostic, Interviul
Clinic (tructurat pentru %$($M$-I9-R, Interviul Compoit pentru %ia#nostic
Interna!ional &i .ro#ramul pentru Evaluare Clinic 'n europsiiatrie$
(istemul Compoit "e Evaluare %ia#nostic 'n tulburrile "epresive 4C:%E
N Composite %ia#nostic Evaluation (Gstem5 este o meto"olo#ie ce permite
stu"iul rela!iilor "intre "i+eritele clasicri ale tulbur;rilor mentale 4an,
1? asner, an, 15$ .ermi!ân" compararea sistemelor "ia#nostice
"erivate "in "i+erite principii nosolo#ice, sistemul poate +olosit 'n
evi"en!ierea cate#oriilor vali"e "e boli mintale &i 'n i"enticarea
tratamentului a"ecvat$ El "i+er "e alte sisteme poli"ia#nostice prin
capacitatea sa "e a pro"uce "ia#no multipl pe baa unui sin#ur
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
15/129
interviu$ Componentele esen!iale ale sistemului sunt "iviate 'n al#oritmi
care pot evalua pacientul prin multiple sisteme "ia#nostice 'n acela&i timp$
În C:%E-%% 4%epressive %isor"ers5 e*ist o scal "e evaluare pentru
tulburrile "epresive 4R(%%5, care pe baa unui al#oritm, permitestabilirea "ia#nosticului 'n ca"rul a 2D "e sisteme "ia#nostice "e
clasicare a tulburrilor "epresive, 'n mo" simultan$ Întrucât C:%E-%% s-a
"evoltat prin "i+eren!ierea sub+ormelor, 'n ca"rul "epresiei unipolare se
+olose&te numai la pacien!ii preselec!iona!i$ (cala "e evaluare pentru
tulburrile "epresive se baea pe 0 "e caracteristici cuprinse 'n ?0 "e
variabile, ecare in" evaluat 'n termeni "e preent sau absent$ iecare
variabil este perceput ca &i un co" responsabil pentru o +orm "istinct
a e*presiei clinice$ (cala con!ine &i o subscal pentru evaluarea severit!ii
tulburrii "epresive$
Listele "e vericare I%CL-IC%-10 &i IC%L-%$($M-I9 pornesc "e la
"eavanta/ele interviurilor stan"ar"iate &i structurate@
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
16/129
Inventarele şi scalele$ În urma consultrii lucrrilor "e re+erin! privin"
evaluarea "epresiei, voi preenta cele mai +recvent utiliate scale &i
inventare 4 an, 1?1 (artorius, an, 1? (aver, rennan, 11
Fleinman, oo", 1D5$(cala pentru evaluarea "epresiei Hamilton 4HR(%5, 10 este una "intre
primele scale "e evaluare obiectiv pentru aprecierea severit!ii strilor
"epresive, in" &i asti una "intre scalele cu cea mai lar# utiliare$ Itemii
si au +ost reviui!i, anumite "eni!ii ale lor au +ost a"aptate 4Hamilton
1?2, 1?> ec, Coopen, 10 ompson,1?5$ Itemii scalei se re+er
la "ispoi!ia "epresiv, "ispoi!ia an*ioas, retar"area psiomotorie,
simptomele co#nitive, simptomele sociale &i la simptomele ve#etative ale
"epresiei$ În varianta "in 1? a scalei "epresiei Hamilton, realiat "e
ec &i colaboratorii si cu acor"ul autorului, este inclus alturi "e scala
"e "epresie Hamilton o scal "e "epresie a melancoliei 4ec, 15$
.rima con!ine 21 "e itemi, iar a "oua 10 itemi$ ivelele "e severiatate ale
semnelor &i simptomelor pot avea valori cuprinse 'ntre 0-K pentru HR(%
sau 'ntre 0 &i 2, re6ectân" ast+el D vs$ 3 nivele$ (cala "e "ia#nostic a
melancoliei %M( preciea trei nivele cu valori cuprinse 'ntre 0 &i 2$
Alctuit pe baa analiei construc!iei scalei Hamilton, +olosin"u-se analiastructurii latente, scala "e melancolie se realiea printr-o vali"itate
constructiv ri"icat$ Itemii si acoper cele mai importante componente
ale tulburrii "e "ispoi!ie$ Acest lucru s-a constatat &i 'n stu"iile "e
vali"itate e+ectuate pe popula!ii "i+erite, "in culturi "i+erite 4Hamilton,
1?> .aG7el, 105$ (cala Hamilton &i-a "emonstrat vali"itatea
concurent prin rapoarte la alte instrumente "e evaluare "intre care cel
mai semnicativ este %I$
Inventarul pentru "epresie ec7 4%I5 1>, 1?? este cel mai +recvent
citat &i cel mai utiliat instrument "e msurare a "epresiei baat pe
auto"escriere$ Mai mult, el a "evenit un etalon pentru vali"area altor
inventare sau scale "e autoevaluare$ În lucrarea sa "in 1>, ec7 a
"enit "epresia prin preen!a unei liste "e 21
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
17/129
autorepro&, "orin!e "e suici", plân#eri, irascibilitate, contacte sociale
"ecitare, capacitate "e "eciie re"us, ima#ine "e sine ne#ativ,
incapacitate "e munc, insomnie, +ati#abilitate, pier"erea apetitului,
sc"ere 'n #reutate, ipoon"rie, pier"erea libi"oului$ In versiunea ori#inals-a cuanticat #ra"ul "e severitate a simptomelor cu valori cuprinse 'ntre
0 &i 3, unele cate#orii avân" "ou; variante "e rspuns pentru acela&i #ra"
"e severitate$
În versiunile mai recente ale scalei este stabilit o sin#ur variant pentru
ecare nivel, ast+el 'ncât cei 21 "e itemi au ecare K nivele "e severitate
cuprinse 'ntre 0 4absen!a "epresiei5 &i 3 4"epresie ma*im5$ Ast+el, scorul
total este cuprins 'ntre 0 &i 3$ (e consi"er c absen!a "epresiei sau
"epresia minim se re6ect 'ntr-un scor mai mic "e K, "epresia u&oar
'ntre D &i 13, mo"erat 'ntre 1K &i 20, iar "epresia sever peste 21
4(aver, rennan, 115$ În practic se lucrea cu scoruri mai ri"icate$
A"aptat pentru toate vârstele, %I, este cel mai cunoscut inventar pentru
msurarea nivelului "epresiei &i a +ost tra"us &i utiliat cu succes 'n multe
spa!ii socio-culturale$ Este u&or "e a"ministrat, necesit un timp scurt,
putân" aplicat la "i+erite se#mente ale popula!iei in"i+erent "e nivelul "e
cultur sau vârst, "atorit utilirii unui limba/ accesibil$
(cala "e autoevaluare a "epresiei Oun# 4(%(, 1D5 a +ost conceput
pentru evaluarea "epresiei mai ales 'n institu!iile "e 'n#ri/ire me"ical$ Ea
con!ine 20 "e itemi #rupa!i 'n K cate#orii@ simptome a+ective, re+eritoare la
"ispoi!ia "epresiv, simptome re+eritoare la perturbri iolo#ice 4somn,
apetit, #reutate, libi"o, oboseal5, la perturbri psiomotorii 4a#ita!ie sau
retar"are5, perturbri psiolo#ice 4con+uii, "isperare, iritabilitate,
in"eciie, "epreciere, i"ei suici"are, insatis+ac!ie5$ Rspunsurile pentru
ecare item se #rupea 'n K variante, ecare re6ectân" +reven!a
semnului sau simptomului@ 1N"eloc sau pentru pu!in timp, 2Nuneori, 3No
bun parte "e timp, KNcel mai mult sau tot timpul$ ra"us 'n peste 30 "e
limbi, (%(, asemenea %I este una "intre cele mai lar# +olosite scale
pentru evaluarea "epresiei, atât 'n unit!ile "e cercetare, cât &i 'n clinic$
Cele "ou instrumente pot consi"erate complementare, %I msurân"
#ra"ul "e severitate al "epresiei, iar (%( +recven!a simptomelor "epresive$Complementaritatea &i "istinc!ia sunt importante &i trebuie luate 'n
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
18/129
consi"erare 'n raport cu obiectivele cercetrii$ Asemenea %I, aplicarea
(%( nu este in6uen!at semnicativ "e +actori "emo#raci$
(cala pentru evaluarea "epresiei Carroll 4CR(5 a +ost conceput ca o
mo"alitate "e autoevaluare pararlel la (cala "e Evaluare :biectiv a%epresiei Hamilton 4HR%(5$ %evoltarea CR( nu a +ost menit s
compensee incon#ruen!a "intre evalurile clinice obiective &i
autoevalurile "epresiei$ Itemii si viea aspectele somatice &i
comportamentale ale "epresiei, in"icân" severitatea simptomelor +r a
avea preten!ia s constituie un mi/loc "e "ia#nostic$ CR( cuprin"e D2 "e
itemi care viea retar"ul motor, a#ita!ia, perturbrile somnului,
pier"erea 'n #reutate, anore*ia, oboseala, pier"erea libi"oului, "icult!i 'n
concentrarea aten!iei, "iminuarea perspicacit!ii, an*ietate &i i"ei
suici"are$ În contrast cu HR%( 'n care unele enun!uri se evaluea "e la 0
la K, iar altele "e la 0 la 2, 'n CR( aceea&i itemi 4simptome5 sunt
repreenta!i "e patru sau "e "ou enun!uri care re6ect severitatea
pro#resiv a mani+estrilor aceluia&i simptom$ :r"inea preentrii itemilor
este aleatorie$ Rspunsurile la cestionar sunt binare 4"aJnu5 K0 "e
rspunsuri "e tip
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
19/129
.e plan somatic, o mo"alitate "e vin"ecare este tratamentul
me"icamentos baat pe anti"epresive$ În trecut, electro&ocul repreenta
instrumentul "e ba;, 'ns; acum el este utiliat "oar pentru cauri "e
"epresie "eosebit "e #rave, reistente la anti"epresori$ Me"icamentele+olosite sunt 'mp;r!ite 'n "ou; mari #rupe@ inibitorii monoaminoo*i"aei
&i "eriva!ii triciclici$ Inibitorii monoaminoo*i"aei 4IMA:5 sunt ecien!i,
"ar preint; &i "eavanta/e@ sunt "icil "e a"ministrat, necesitân" o
suprave#ere "eosebit; &i asocierea lor cu alte me"icamente poate
e*trem "e periculoas;$ %eriva!ii triciclici sunt pe ba; "e imipramin;
utiliat; pentru prima "at; "e R$ Fun 'n 1D>$ Clomipramina &i
amitriptilina, care pot a"ministrate pe cale intravenoas; la 'nceputul
tratamentului au inau#urat o lun#; serie "e me"icamente anti"epresive
care ac!ionea; 'n #eneral prin inibarea recapt;rii neurome"iatorilor
intrasinaptici &i +ac s; viree "ispoi!ia "epresiv; "up; 12-1D ile "e
tratament$ Activitatea lor paraliea; net nervul va# &i antrenea;
+enomene secun"are, uneori "ea#reabile@ usc;ciunea #urii, mi"ria;, cu
"icultatea acomo";rii viuale, riscuri "e cre&tere a tensiunii intraoculare
sau provocarea unei reten!ii veicale taicar"ie &i tulbur;ri tensionale 'n
primele ile "e prescrip!ie$ .rovoac; o "einibare a"esea mai precoce"ecât mo"icarea st;rii timice, ceea ce poate +acilita o trecere la actul
suici"ar$ %in aceste motive este necesar ca asemenea tratamente s; se
+ac; sub suprave#erea constant; a antura/ului &i, 'n caurile #rave, cu
risc "e suici", 'n me"iul spitalicesc$ Cân" bolnavul este an*ios &i siuci"ar,
este necesar s; se asociee me"icamente se"ative &i an*iolitice
4levopromaina sau beno"iaepine5, suspectân" totu&i riscuri "e
"epen"en!;$ rebuie "e asemenea s; se prescrie corectori "e ipotensiune
4cloroi"ratul "e eptaminol5 &i corectori "e e+ecte anticoliner#ice
4anetoltritiona, eerina5$ Acest tratament va "iminuat pro#resiv "up;
vira/ul "e "ispoi!ie, prevenin"u-se o posibil; reci"iv; a "epresiei$ Mul!i
speciali&ti 'l prescriu luni 'n &ir cu "oe slabe asociin" pro"use normotimice
4litiu &i valpromi"a5 care s-au "ove"it eciente 'n prevenirea "e noi accese$
În a+ar; "e tratamentul me"icamentos, necesare &i utile sunt
psioterapiile$ )na "intre acestea este terapia co#nitiv-comportamental;care a +ost "evoltat; "e ec7, Rus, (aP si EmerG, care poate "enit;
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
20/129
ca o reolvare "e probleme, "epresia in" ea 'ns;&i o problem;$ (copul
terapiei este "e a-l a/uta pe pacient s; #;seasc; solu!ii la problemele sale,
iar obiectivul ime"iat al terapiei este eliberarea "e simptome, cel pe
termen lun# in" reolvarea problemelor "e via!; &i prevenirea apari!ieisau m;car atenuarea unor episoa"e "epresive viitoare$ (e +ace o selec!ie
a pacien!ilor care presupune luarea 'n consi"erare a urm;torilor +actori@
pacien!ii s; e non-psiotici 4totu&i, poate aplicat; &i acestora, "ar
'nso!it; "e me"ica!ie anti"epresiv;5, s; se cunoasc; #ra"ul "e severitate
al "epresiei, s; se i"entice patternul "e #ân"ire ne#ativ;, s; se realiee
alian!a terapeutic; &i pacientul s; aib; un repertoriu bo#at "e "eprin"eri
"e a +ace +a!; stresului$ În +unc!ie "e ace&ti +actori, terapeutul elaborea;
"i+erite strate#ii 4co#nitive, comportamentale, co#nitiv-comportamentale,
preventive5 !inân" cont atât "e caracteristicile, cât &i "e #ra"ul "e
severitate al "epresiei ale ec;rui pacient 'n parte$ erapia co#nitiv-
comportamental; este mai ecient; cân" se asocia; cu terapiile
su#estive@ rela*are, ipno;, antrenament mental$
#. Conclu'ii
%intre toate no!iunile "e semiolo#ie psiiatric; &i psiopatolo#ie clinic;,
aceea "e "epresie este cea mai +recvent utiliat; &i inclu"e o
+enomenolo#ie clinic; e*trem "e variat;, "e la scimb;rile "e "ispoi!ie
compatibile cu via!a
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
21/129
Aceast; ac!iune +armaco"inamic; a constituit ciar un criteriu
ta*onomic 'n +unc!ie "e care psiotropele erau 'mp;r!ite 'n stimulante
si "eprisante
•
'n iopatolo#ie, "epresia constituie e*presia "eecilibrului 'ntreanumi!i neurotransmi!;tori &i mo"ulatori ai impulsului neuronal sau o
perturbare a mecanismelor neuronale receptoare$
oto"at;, "epresia preint; o accep!iune "istinct; &i este "i+erit "enit; 'n
+unc!ie "e orientarea psiolo#ic; sub care este privit;$ Ast+el@
• psianalia ve"e "epresia ca o "eturnare a a#resivit;!ii spre sine
• teoria comportamentist; consi"er; "epresia ca un "e+ect "e
con"i!ionare sau ca o lips; "e abilitate "e 'nv;!are, survenit; 'n urmaunor e&ecuri repetate
• psiolo#ia aca"emic; aprecia; "epresia ca o tulburare co#nitiv;
ce "etermin; o ima#ine "e sine ne#ativ; &i o viiune "istorsionat;,
pesimist; asupra lumii$
%ispoi!ia "epresiv; repreint; o scimbare calitativ; +a!; "e +unc!ionarea
prece"ent;, constatabil;
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
22/129
reci"ivee$ )neori survine consecutiv a"ministr;rii timp 'n"elun#at a
me"icamenta!iei ipotensive reerpinice$
(in"romul "epresiv are ca simptome car"inale "ispoi!ia "epresiv;,
'ncetinirea proceselor "e #ân"ire &i inibi!ia activit;!ii$
(e pot "eosebi urm;toarele +orme ale sin"romului "epresiv@
• "epresia simpl;, 'n care simptomul cel mai important este
inibi!ia activit;!ii
• "epresia stuporoas;, 'n care inibi!ia atin#e intensitatea ma*im;
• "epresia an*ioas;
• "epresia "elirant; cuprin"e "elirul melancolic tipic 4p;c;tuire,
s;r;cie, ipocon"rie5, care poate lua o +orm; special; 'n (in"romul
Cotar"$ Acesta e constituit "in i"ei "e ne#a!ie 4a e*isten!ei &i a +unc!iei
propriilor or#ane, a e*isten!ei ru"elor, a celorlal!i oameni, ciar &i a
lumii5, "e imoralitate &i enormitate$
În +unc!ie "e importan!a sc;ut; a +actorului somato#en &i cea crescân";
a +actorului psio#en, "epresiile se or"onea; ast+el 4Fielol5@
• "epresii or#anice@ senile, pe +on" "e arteriosclero; cerebral;,
posttraumatice, 'n epilepsie
• "epresii simptomatice postin+ec!ioase@ 'n boli cronice vasculare,
pulmonare, 'n tulbur;ri en"ocrine premenstruale, 'n cursul sarcinii,
ipertiroi"iilor, bolii A""ison, 'n tratamentele cu reserpin;, steroii, 'n
+aa "e caren!; la to*icomani, 'n scio+renie
• "epresii "e involu!ie
• "epresii en"o#ene care +ac parte "in s+era psioei maniaco-
"epresive
• "epresii psio#ene@ a5 "epresii "e epuiare &i nevrotice care ar
sintetia alte 'ncerc;ri "e "elimitare +;cute anterior 4"epresia
ve#etativ; Lem7e5 b5 "epresii psioreactive$
%epresia se 'ntâlne&te mai rar 'n copil;rie "ecât 'n via!a a"ult;, ea in"
apana/ul versantului "escen"ent al e*isten!ei$ Într-o mai mare m;sura
"ecât la a"ult, "epresia nu apare pur;, ci "eseori mascat; "e un sentiment"e oboseal; sau #reutate ic;, "isprose*ie, bra"ipsiie si bra"i7ineie$
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
23/129
)neori copiii "epresivi sunt consi"era!i capricio&i, "einteresa!i,
ipersensibili sau labili a+ectiv$ %in caua posibilit;!ilor re"use "e
verbaliare a tr;irilor, cât &i "atorit; aspectului polimor+ &i uneori mascat
al "epresiei, se "istin# #reu st;ri "epresive propriu ise 'nainte "e vârsta&colarit;!ii$ )nii autori 4Foler5 consi"er; c; st;rile "epresive nu survin
nicio"at; 'nainte "e perioa"a prepuber; sau puber;$ Cu toate acestea, R$
A$ (pit, vorbe&te "e o
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
24/129
10$ insomnia, ipersomnia
11$ re"ucerea apetitului, pier"erea pon"eral;
12$ constipa!ia
13$ ce+aleea Q
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
25/129
În ultimul timp s-a 'nre#istrat o cre&tere 'n#ri/or;toare a consumului "e
alcool la nivel #lobal, cu importante consecin!e ne+avorabile, me"ico-
psiolo#ice, precum &i socio-economice$ Înc; "in 1> :r#ania!ia
Mon"ial; a (;n;t;!ii a ini!iat pro#rame speciale "e combatere a abuului"e alcool, obiectivul "evenin" prioritar 'n ultimii ani 'n preocup;rile
e*per!ilor acestei or#ania!ii, 'ntrucât se consi"er; c; alcoolismul
repreint; a patra problem; "e s;n;tate public; 'n lume$ %iver#en!ele
privin" "eni!ia alcoolismului &i criteriile "e 'nca"rare "ia#nostic;, precum
&i "icult;!ile le#ate "e "epistarea &i 'nre#istrarea caurilor &i "ecitele "e
or#aniare a asisten!ei me"ico-psiolo#ice a alcoolicilor +ac apro*imative
estim;rile epi"emiolo#ice 'n 'ntrea#a lume$
Cu toate acestea, "ate +urniate "e :$M$($ la 'nceputul "eceniului trecut
apreciau c; un s+ert "in popula!ia #lobului este "epen"ent; "e alcool sau
"e alte "ro#uri$ Analia inci"en!ei +enomenului semnala cre&terea
consumului "e b;uturi alcoolice la tineri &i vârstnici, precum &i la +emei$ (e
consi"era c; 0 "in popula!ia #lobului este consumatoare "e alcool, 10
in" consumatori abuivi$
În ultimii ani s-a constatat o cre&tere consi"erabil; a pro"uc!iei &i implicit a
consumului, atestat; "e "ate statistice, alcoolul constituin" "ro#ul ma/or
al societ;!ii europene &i nor"-americane, "ar r;spân"in"u-se "in ce 'n ce
mai mult &i 'n alte one #eo#race 4A+rica, Australia, E*tremul :rient5,
cuprinân" #rupuri popula!ionale ale c;ror tra"i!ii e*clu" +ormal +olosirea
lui 4musulmani, popula!ii latino-americane5$
enolo#ia elabor;rii alcoolurilor comestibile s-a mo"icat 'n ultimii ani,numero&i con#eri, a"itivi &i poluan!i preen!i 'n b;uturile alcoolice,
a";u#ân"u-&i probabil propria lor to*icitate la to*icitatea alcoolului$
Interna!ionaliarea "evolt;rii in"ustriei alcoolului, cre&terea mobilit;!ii
#rupurilor popula!ionale au "us implicit la
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
26/129
"ispun "e strate#ii precare "e a +ace +a!; stresului, la cei cu probleme "e
a"aptare 4imi#ran!i, &omeri5, ace&tia avân" 'n #eneral un status economic
&i cultural in+erior, cu toate implica!iile pe care le presupun$
.e plan economic &i social, consumul abuiv "e alcool are consecin!e
importante, printre care incapacitate temporar; "e munc;, acci"ente "e
munc;, acci"ente rutiere, cre&terea "elicven!ei &i criminalit;!ii$ Costul
'n#ri/irilor me"icale necesitate "e alcoolici #revea; bu#etul tuturor !;rilor$
(tu"iul epi"emiolo#ic e+ectuat 'n 1>K pe un e&antion "e popula!ie urban;
"in ucure&ti "e c;tre Institutul "e eurolo#ie &i .siiatrie a evi"en!iat
+aptul c; D,DD "in totalul patolo#iei psiiatrice 'n popula!ia #eneral; 'l
repreint; alcoolismul cronic &i complica!iile lui psiice 49$ .re"escu, p$3K5$
În 1D 'n ($)$A$ D2 "in popula!ie consumase alcool 'n ultima lun;, 1>
preentase un episo" "e be!ie acut; 'n ultima lun; &i 'ntruniser;
criteriile "e mari b;utori 4apu" Faplan, (a"oc7, 1? %$ .relipceanu,
2003, p$>K5$ 0 "in popula!ia emis+erei vestice consum; alcool la un
moment "at 'n cursul vie!ii, 30 au probleme temporare le#ate "e abuul
"e alcool, 10 "in b;rba!i &i 3-D "in +emei au probleme severe, repetate
'n anumite perioa"e ale vie!ii "in caua alcoolului 4"epen"en!;, sin"rom
"e sevra/, complica!ii somatice5, 20-3D "in cei care apelea; la serviciile
"e s;n;tate au o problem; patolo#ic; 4somatic; sauJ&i psiic;5 provocat;
"e alcool 4apu" (cuc7it 2000, %$ .relipceanu, 2000, p$ >K5$
Geneticienii consi"er; c; ru"ele apropiate ale alcoolicilor preint; un risc
"e 3-K ori mai mare "e a 'ntâmpina probleme severe le#ate "e consumul"e alcool$ emenii monoi#o!i ai alcoolicilor sunt pre"ispu&i mai mult
"ecât "ii#o!ii, copiii alcoolicilor a"opta!i "e +amilii "e non-alcoolici au risc
"e K ori mai mare "e a "eveni alcoolici "ecât copiii p;rin!ilor non-alcoolici
4%$ .relipceanu, 2000, p$ >5$ Clonin#er 'n 1?> &i al!i cercet;tori au
"escris "ou; tipuri "e alcoolici@ tipul I care se caracteriea; printr-un
"ebut tar"iv, printr-o "epen"en!; psiic; mai puternic; "ecât cea ic;,
"ar &i prin sentimente "e culpabilitate "up; abu &i tipul II cu eritabilitate
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
27/129
crescut; 4transmisie tat;-u, asocia; alcoolismul cu antisocialitate
comportamental; crescut;5$
sihologii ar#umentea; cu e+ectele an*iolitic, anti"epresiv, rela*ant ale
alcoolului care ar "etermina tr;iri psiolo#ice "e neputin!; 'n +a!a stresuluila cei cu prol psiolo#ic "ominat "e nevrotism$ Consumul patolo#ic "e
alcool este le#at "e e+ectele sale psiotrope@ pentru mul!i pl;cerea, pentru
unii aniilarea an#oasei$ :r an#oasa, simptom ma/or al patolo#iei mentale,
poate "up; =$ er#eret e*presia unei structuri psiotice, a unei structuri
nevrotice sau a anumitor st;ri limit;$ Recursul la alcool poate lini&ti
tensiunile, "ar numai temporar, "e un"e necesitatea "e noi liba!ii, ceea ce
poate 'nsemna intrarea pe calea "epen"en!ei$ .siiatria tra"i!ional; s-a
ar;tat relativ pu!in ro"nic; 'n sectorul alcoolo#ic, cu e*cep!ia rela!iilor
posibile "intre alcoolism &i "epresie@ observa!ii clinice &i stu"ii #enetice
tin" s; pun; 'n evi"en!;, 'n anumite cauri, alcoolismul &i st;rile "epresive
4$ Sino7ur, 1>25$ .sianalia a elaborat la 'nceputul secolului ipotee
psio#enetice, ea punân" 'n cau; cel mai a"esea anomalii sau alter;ri ale
scemelor i"enticatoare ini!iale &i "ecite narcisice$ Alte tipuri "e stu"ii
se baea; pe in+orma!ii culese cu a/utorul testelor "e ecien!; sau "e
personalitate, avân" "rept obiectiv "iscernerea tr;s;turilor presupusespecice pentru o personalitate alcoolic;$ (e stu"ia; "e asemena
con"i!iile "e e"uca!ie &i anomaliile parentale$ Ansamblul acestor cercet;ri
multiple, "iver#ente, uneori contra"ictorii nu permit trasarea nici unui
prol tipic$ %ar ramâne viu interesul pentru ipoteele +ormulate pe plan
psiolo#ic, 'ncercân"u-se a se r;spun"e provoc;rii pe care o repreint;
opacitatea con"uitei alcoolice$ Comportamenti&tii sus!in c; alcoolismul
este un comportament 'nv;!at prin premiere &i 'nt;rire 'ncepute "up;
primul contact cu alcoolul$
Ipoteza socio-culturalǎ se baea; pe +aptul c; e*ist; un ansamblu "e
in6uen!e care se e*ercit; asupra in"ivi"ului 'n m;sura 'n care el apar!ine
unui anumit me"iu, +ace parte "intr-un #rup etnic "enit, respectân"
moravuri &i "atini tra"i!ionale, sau 'n m;sura 'n care a"er; la o reli#ie, la
anumite concep!ii metaice sau morale$ In6uen!a structurii societ;!ii
capitalist;Jsocialist;, rural;Jurban; 'n care tr;ie&te in"ivi"ul are un rol
important$ În a+ar; "e aceasta, in"ivi"ul evoluea; la un nivel pro+esionalstabil sau variabil 'n interiorul pirami"ei sociale$ %e asemenea mo"alit;!ile
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
28/129
e"uca!iei sale, poi!ia #rupului s;u social +a!; "e alcoolism au pon"erea lor
'n con"uitele in"ivi"uale sau colective$ %e e*emplu, 'n mo" tra"i!ional,
evreii, consumatori "e b;uturi alcoolice, au "intot"eauna reputa!ia "e a
r;mâne sobri$ ($ (nG"er a e+ectuat mai multe ancete 'n ($)$A$,"emonstrân" c; procenta/ul alcoolismului 'n #rupul acelora care practic;
e+ectiv aceast; reli#ie este "eosebit "e mic$ În anii T?0, 'ns;, observarea
"i+eritelor #rupuri "e imi#ran!i 'n Israel a revelat +aptul c; problema
alcoolismului e*ist; realmente la aceast; tân;r; na!iune$ Imi#ran!ii
irlan"ei 'n ($)$A$, +oarte numero&i 'n secolul al 8I8-lea &i la 'nceputul
secolului 88, cel mai a"esea "e ori#ine rural;, au trebuit s; +ac; +a!; unor
mari "icult;!i "e a"aptare$ .rocenta/ul alcoolismului la in"iviii care
compun acest #rup este +oarte ri"icat, 'ns; "e la a "oua #enera!ie el sca"e
"e la 3? la 20$ Comunit;!ile cinee instalate 'n ($)$A$ e*ercit;, "in
caua unor tra"i!ii culturale +oarte veci, un control +amilial &i social
vi#ilent +a!; "e alcool, control pe care contactele cu civilia!ia american;
nu l-au &tirbit$ Atitu"inile culturale +a!; "e alcool se e*prim; 'n ancetele
"e opinie public;$ Alcoolul simboliea; &i evoc; mult mai mult reuniunile
a#reabile &i mesele bune "ecât eventualele "ec;"eri pe care le poate
"etermina$ Ciar "ac; 'l respin#e pe alcoolic, societatea a"mite mitulbe!iei voiase &i virile$
E*ist; &i !actori economici care "etermin; consumul "e alcool$ Ace&tia
constituie totalitatea elementelor care privesc pro"uc!ia, "istribu!ia &i
consumul "e alcool, precum &i presiunile e*ercitate asupra #rupului sau
in"iviilor care au interese an#a/ate 'n acest sector "e activitate$
Ast+el, etiolo#ia alcoolismului este multi+actorial;$ A "istin#e, a "eni
ace&ti +actori multipli, a precia mo"ul lor "e ac!iune, a le atribui o valoare
sunt opera!ii "icile, cu atât mai mult cu cât e*ist; 'ntot"eauna o
intersectare &i o interac!iune a acestora$
Conceptul "e alcoolism-boal; cu conota!ii bio-psio-sociale +un"amentat 'n
lucr;rile lui =elline7 este acceptat unanim, persistân" 'ns; "iver#en!e
privitoare la "enirea lui "rept ca"ru nosolo#ic unitar, atunci cân" se
apelea; pentru "elimitare la criterii #enerale, me"icale, psiolo#ice,
socioculturale$
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
29/129
Arma!ia c; alcoolismul este o mala"ie psiosocial;, alcoolicul in" un
bolnav care &i-a pier"ut libertatea "e a se ab!ine "e la consumul "e
b;uturi alcoolice 4ouUuet5 corespun"e unei realit;!i clinico-psiolo#ice,
"ar nu &i ri#orilor unei "eni!ii a"ecvate conceptual &i utiliabileopera!ional 'n practica me"ical; 49$ .re"escu, p$D>5$
E*ist; o "istinc!ie net; 'ntre alcoolismul acut şi cel cronic" Alcoolismul acut
'nseamn; into*ica!ie etanolic; re"us; "e la starea "e impre#nare alcoolic;
la be!ie, semnele ei "isp;rân" complet "up; eliminarea to*icului$
Alcoolismul cronic se mani+est; 'n timp &i se "atorea; unor scimb;ri
metabolice importante care re#resea; lent &i nu tot"eauna complet$ El
#enerea; complica!ii #rave, "intre care cele mai +recvente sunt cele alesistemului nervos &i ale aparatului "i#estiv$ Ciar 'naintea apari!iei
complica!iilor la alcoolicii cronici apar tulbur;ri psiice importante, cu
repercusiuni #rave asupra a"apt;rii sociale &i uneori pe plan me"ico-le#al$
Alcoolismul cronic implic;, cu valoare "enitorie, no!iunile "e toleran!; &i
mai ales "e "epen"en!; psiic; &i ic;$
Ca &i 'n caul altor substan!e cu poten!ial "e a"ic!ie consumul cronic "e
alcool poate "uce la apari!ia toleran!ei care semnic; necesitatea cre&terii
'n timp a "oelor "e substan!; pentru realiarea aceluia&i e+ect$ :pus;
toleran!ei este sensibiliarea care presupune realiarea st;rii "e inebriere
la cantit;!i "in ce 'n ce mai mici "e alcool$ %epen"en!a psiic; este mai
precoce &i semnic; necesitatea psiolo#ic; imperioas;, cu caracter
patolo#ic, "e a continua consumul "e alcool 'n ve"erea reali;rii unei
sena!ii subiective "e con+ort, pentru re"ucerea tensiunii psiice$
%epen"en!a ic; este mai tar"iv; &i semnic; apari!ia tar"iv; 4"up; cel
târiu 2K "e ore5 a unui sin"rm "e sevra/ 4abstinen!;5 atunci cân" a +ost
'ntrerupt sau re"us brusc consumul "e alcool$ (in"romul "e sevra/
presupune simptome somatice &i psiice comple*e, penibile pentru bolnav
4tremur;turi "i#itale &i lin#uale, transpira!ii, etc$5 a"esea e*trem "e #rave
4episoa"e con+uo-onirice, pân; la "elirum tremens5$
Alcoolismul cronic repreint; "eci o to*icomanie care are o serie "e
caracteristici particulare$ Ast+el, prima sa particularitate o repreint; uul
r;spân"it al substan!ei, ceea ce +ace s; e*iste un num;r e*trem "e mare
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
30/129
"e consumatori "e alcool, "intre care numai apro*imativ 10 a/un# la
alcoolism cronic$ Intervalul "e timp necesar pentru instalarea "epen"en!ei
este mai 'n"elun#at 'n caul alcoolului, comparativ cu alte substan!e cu
poten!ial a"ictiv, iar toleran!a presupune m;rirea "oei pân; la "e 3-K ori"oa uual;$
Consumatorii "e alcool repreint; "eci persoane care +olosesc alcool
ocaional 4sau ciar relativ re#ulat5, 'nca"rân"u-se 'ns; 'ntr-un pattern
normativ "e consum, care la rân"ul s;u varia; la "i+erite #rupuri
popula!ionale, 'n "i+erite me"ii socio-culturale$ La ace&tia inebrierile nu
sunt certe &i nu au un caracter constant, nu se notea; consecin!e
ne#ative pe plan socio-pro+esional sau +amilial, nu apar +enomene "etoleran!; sau "epen"en!;$
: cate#orie aparte o constituie b;utorii sociali, persoane al c;ror consum
"e alcool este "eterminat 'n mare parte "e e*isten!a 4'n via!a lor
pro+esional; sau particular;5 a unor ocaii care +avoriea; consumul,
acesta avân" "eci un caracter mai sistematic "ecât 'n caul simplilor
consumatori "e alcool$ .entru b;utorii sociali, alcoolul nu repreint; o
necesitate, ci un prile/ "e rela!ie social; "e micro#rup$ .ot ap;rea 'n aceste
cauri +enomene "e toleran!;, "ar nu &i "e "epen"en!;, consumul putân"
sistat +;r; e+ort "eosebit &i +;r; consecin!e nepl;cute$ recvent, b;utorii
sociali repreint; o etap; 'n "evoltarea alcoolismului cronic, ei constituin"
"in acest punct "e ve"ere o popula!ie cu risc crescut$
Apari!ia unor elemente "e utiliare patolo#ic; a alcoolului cum ar abuul
4'nso!it "e consecin!e ne#ative socio-pro+esionale5 sau "epen"en!a4psiic; &iJsau ic;5 "ene&te cate#oria "e alcoolici sociali$ Apari!ia "oar
a "epen"en!ei psiice, 'n absen!a unor complica!ii somatice "ene&te, 'n
accep!iunea unor autori, cate#oria "e B b;utori problem;$
Abaterea "e la patternul normativ "e consum presupune instalarea unei
utili;ri patolo#ice a alcoolului, care "ene&te consumatorii abuivi "e
alcool$ Criteriile care "elimitea; aceast; cate#orie sunt urm;toarele@
pacientul 'nsu&i consi"er; c; bea prea mult, a 'ncercat s; re"uc; sau s; 'ntrerup; consumul, "ar nu a reu&it nu reu&e&te s;-&i controlee in#estia
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
31/129
"e b;uturi alcoolice, continuân" aproape "e re#ul; pân; la inebriere mai
mult sau mai pu!in pro+un";$ amilia 'i repro&ea; consumul "e alcool
&iJsau are "icult;!i +amiliale le#ate "e acesta are "icult;!i 'n rela!iile
interpersonale sau la locul "e munc; le#ate "e alcool are probleme /u"iciare 4contraven!ii, in+rac!iuni5 le#ate "e consumul "e alcool are
perioa"e "e >, 1?15@
• incapacit;!ii le#ate "e consumul "e alcool Q no!iune lar#; care
inclu"e toate consecin!ele abuului alcoolic, cu sau +;r; e*isten!a
"epen"en!ei alcoolice, "e la consumatorii e*cesivi "e alcool, lacon"uitele "e alcooliare, acestea "in urm; semnicân" un proces
patolo#ic a6at 'nc; 'n sta"iul in+raclinic
• sin"romul "e "epen"en!; alcoolic; Q no!iune c;reia 'i sunt
recunoscute anumite lacune, "ar care '&i propune s; re6ecte o realitate
psio-biolo#ic;, +;r; conota!ii sociale care au caracter mai mult sau mai
pu!in arbitrar$
%ia#nosticul sin"romului "e "epen"en!; alcoolic; presupune e*isten!a
unor simptome care e*prim; perturbarea comportamentului +a!; "e alcool
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
32/129
4pattern "e consum neinte#rat normelor sociale, reisten!; la B 'nt;rirea
ne#ativ; a alcooli;rii, pacientul continuân" s; bea 'n acela&i mo", 'n
po"a consecin!elor ne+aste in"ivi"uale &i socio-+amiliale resim!ite5,
simptome care corespun" unor tulbur;ri psio-biolo#ice 4semne &isimptome "e sevra/, in#estia "e alcool 'n scopul atenu;rii "iscon+ortului
provocat "e sevra/, +enomenul "e toleran!;5$
ermenul "e alcoolism cronic se men!ine totu&i 'n accep!iunea curent;
semnicân" o tulburare "e comportament cu "eterminism comple*, socio-
psiolo#ic &i biolo#ic, mani+estat; prin consum repetat &i e*cesiv "e alcool,
cu repercusiuni in"ivi"uale, a+ectân" s;n;tatea psiic; &i somatic; a
b;utorului, precum &i rela!iile sale +amiliale &i pro+esionale, statutul s;ueconomic &i social$
Criteriile "ia#nostice cvasiunanim recoman"ate implic; +enomene clinice
"e utiliare patolo#ic; a alcoolului, e*isten!a toleran!ei &i a "epen"en!ei
4cu apari!ia simptomelor "e sevra/ 'n orice 'mpre/urare care "etermin;
sistarea sau re"ucerea consumului5, precum &i apari!ia complica!iilor
somatice$
ipul &i cantitatea "e b;utur; sunt pu!in relevante pentru "ia#nosticul "e
alcoolism cronic, la +el ca &i "urata consumului, "ate in" "i+eren!ele
in"ivi"uale 'n privin!a sensibilit;!ii la alcool, a viteei lui "e metaboliare, a
viteei cu care se instalea; toleran!a &i "epen"en!a &i a intervalului "e
timp 'n care apar complica!iile$
Instalarea alcoolismului presupune un proces pro#resiv &i
multi"imensional, or"onarea semnelor &i simptomelor avân" un #ra" mare
"e variabilitate in"ivi"ual; 4=ellinec7, Lun"Uuist5$ u e*ist; o pro#resie
inevitabil; "e la un sta"iu la altul, 'n ecare etap; e*istân" posibilitatea
unei stabili;ri sau ciar a revenirii la un sta"iu anterior 49an %i/7,1>2
irici,1>D E"Par"s,1>>5$
)) Clasi$carea alcoolismului
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
33/129
.olimorsmul mani+est;rilor clinice &i multitu"inea problemelor "e or"in
psio-social cu implica!ii etiolo#ice pentru consumul abuiv "e alcool au
"eterminat numeroase 'ncerc;ri "e clasicare prin stabilirea unor tipolo#ii
variate sau prin "i+eren!ieri 'n +unc!ie "e sta"ialitatea procesului$ .e
consi"erente clinice &i etiolo#ice, ouUuet 41K?5 a propus urm;toarea
clasicare a alcoolismului@
#lcoolite Q la cei care beau "in obi&nuin!; 4sau pentru completarea ra!iei
calorice, consi"erent care are o accep!iune limitat;5$ .acien!ii sunt 'n
#eneral "e se* masculin, ei consum; ilnic alcool 'n ca"rul micro#rupuluisocio-+amilial, inebrierile in" "estul "e rare$ %ebutul consumului este 'n
#eneral precoce, 'n a"olescen!;$ Anumite pro+esiuni sunt mai e*puse 4'n
alimenta!ia public;, 'n in"ustria b;uturilor alcoolice, etc$5 &i e*ist; +actori
+avorian!i socio-culturali 4micro#rupul, inabilitatea or#ani;rii timpului
liber, etc$5$ %epistarea acestor cauri este 'n #eneral tar"iv;, le#at; cel
mai "es "e un inci"ent pentru care alcoolul este un +actor +avoriant$
#lcooloze Q care se instalea; pe +on"ul unei personalit;!i nevrotice,
putân" sin#ura mani+estare aparent; a st;rii morbi"e$ %ebutul
consumului are loc la vârsta a"ult;, este "e obicei pro#resiv, 'nso!it "e
episoa"e "epresive$ Mai rar, se notea; un "ebut brutal, cu caracter
reactiv$ Evolu!ia ime"iat; este +avorabil;, "ar rec;"erile sunt +recvente,
pro#nosticul in" reervat$ %epistarea este mai +acil;, pacien!ii solicitân"
+recvent spri/in me"ical "in proprie ini!iativ;$ Atunci cân" consumul "e
alcool se instalea; la o personalitate psiopat;, "ebutul este mult mai
precoce 4'n a"olescen!;, ciar 'n copil;rie5 &i se notea; +recvent st;ri "ebe!ie patolo#ic;$
$omalcooloze – care apar 'n conte*tul unor psioe acute sau cronice
4psio; maniaco-"epresiv;, scio+renie5$ Ameliorarea st;rii psiice are
"rept consecin!; &i re"ucerea sau ciar sistarea consumului "e alcool$
Cea mai r;spân"it; este clasicarea lui =elline7 4105 care "escrie mai
multe tipuri "e alcoolism, "enin"u-le caracteristicile@
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
34/129
Alcoolismul al!a presupune o "epen"en!; psiolo#ic; +a!; "e alcool la care
subiectul recur#e
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
35/129
s;pt;mânii, inebrierea este aproape re#ul;, atât la b;rba!i cât &i la
+emei, me"iul in" tolerant e*ist; posibilitatea ca pacien!ii s; men!in;
sobrietate câteva ile sau ciar câteva s;pt;mâni$
rebuie men!ionat; ten"in!a contemporan;, mai ales la popula!ia tân;r; &i 'n straturile sociale cu nivel economic ri"icat, c;tre alcooli;ri episo"ice,
mai mult sau mai pu!in masive, "eseori pân; la inebriere cu +recven!;
variabil;$
MaGer ross &i colaboratorii s;i 41>05 propun o clasicare a tipurilor "e
alcoolism superpoabil; 'n mare m;sur; cu cea a lui =elline7$ Ei "escriu ca
+orm; separat;alcoolismul simptomatic 'n care consumul "e alcool este
secun"ar unei tulbur;ri nevrotice, psiotice sau or#anice, primele semne"e impre#nare etanolic; evoluân" cu simptomatolo#ia psiic; subiacent;$
În aceste cauri, tratamentul trebuie s; se a"resee 'n primul rân"
tulbur;rilor psiice, "ar instituirea lui este con"i!ionat; "e reolvarea
problemei alcoolului$ Acest punct "e ve"ere re"evine actual 'n "emersurile
teoretice 4"ar cu implica!ii clinico-terapeutice5 ale unor autori
contemporani 4Cavenar &i ro"ie, 1?35, care propun "i+eren!ierea
conceptual; a alcoolismului primar "e cel secun"ar 4'n sensul lui (uc7it &i
Sino7ur5, cu sublinierea c; nu este vorba "e +orme care se e*clu" mutual,
ci "impotriv;, "e obicei coe*ist; la acela&i pacient$
În caul alcoolismului primar, accentul se pune pe patternul "e
comportament 'n sine +a!; "e alcool, care nu este reultatul unei tulbur;ri
a+ectiv-co#nitive sau "e personalitate, ci semnic; mai curân" o
para"i#m; comportamental; baat; probabil pe comportamente
transmise #enetic &i relativ in"epen"ent; "e ambian!;$
Alcoolismul secun"ar semnic; acela&i comportament auto"istructiv "e
utiliare a alcoolului, "ar care este reultatul unui sin"rom psiopatolo#ic
ma/or 4boal; a+ectiv;, scio+renie5, al unei tulbur;ri "e personalitate sau
al unui con6ict nevrotic$
Au e*istat 'ncerc;ri "e clasicare 'n s+era alcoolismului, pe baa
tr;s;turilor "e personalitate ale alcoolicilor, pentrul stu"iul c;rora au +ost
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
36/129
+olosite inventare &i cestionare "e personalitate, precum &i teste
obiective &i m;suri comportamentale$
EmerG 4105 "elimita b;utori
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
37/129
;uturile alcoolice sunt "enite ca solu!ii apoase "e alcool etilic care
con!in arome, se ob!in mai "es prin +ermenta!ie, proces biocimic comple*
comportân" mai multe etape 'n care i"ran!ii "e carbon se trans+orm; 'n
etanol$ El se pro"uce sub in6uen!a unor enime ale anumitormicroor#anisme +oarte r;spân"ite 'n natur;, 'n special "ro/"ii$ Aceasta
e*plic; +ermenta!ia spontan; a anumitor pro"use$ Hi"ra!ii "e carbon "e
"i+erite tipuri ca@ #lucoa, +ructoa, aaroa, ami"onul, celuloa sunt
preen!i 'n numeroase pro"use ve#etale, cum sunt sucurile "e +ructe,
tuberculii, cerealele, etc$
ermenta!ia alcoolic; necesit; o temperatur; optim; 'n /ur "e 30
C$
Reult; "io*i" "e carbon &i un lici" cu un con!inut "e 3-20 alcool$ Înacest mo" se ob!ine vinul cu -1K alcool, "in mustul "e stru#uri$ erea
provine "in +ermenta!ia #r;un!elor "e or supuse 'n prealabil unui proces
"e #erminare articial; care trans+orm; ami"onul 'n #luco; +ermentabil;$
Ea con!ine 2-?D alcool &i a"aos "e amei pentru arom; &i #ust, "ar &i
pentru controlul +ermenta!iei un litru con!ine apro*imativ K0# alcool pur,
K0# "e #luci"e &i K# "e proteine$
Ci"rul este un pro"us "e +ermenta!ie a mustului proasp;t "e mere$ Are o
concentra!ie "e D alcool se ob!ine &i un ci"ru "ulce cu 2-3 alcool
similar se ob!ine &i o b;utur; "in pere$
Hi"romulul reult; prin +ermenta!ia mierii "e albine 'n solu!ie apoas;$
;uturile "istilate, cu o concentra!ie mai mare "e alcool "ecât a celor
provenite prin +ermentare se ob!ine prin vaporiarea alcoolului urmat; "e
con"ensarea lui prin r;cire$ Alcoolul concentrat, "e K0-0 a +ost mult;
vreme reme"iul miraculos, rar &i scump$ Raciul &i coniacul se ob!in prin
"istilarea vinului$ Vuica 4palinca5 reult; prin "istilarea pro"uselor "e
+ermentare a prunelor$ 9o"ca este ob!inut; prin "istilarea alcoolului
provenit prin +ermentarea cerealelor$ inul este ob!inut prin "istilarea
mustului +ermentat "e cereale, la care se a"au#; boabe "e ienup;r$ Romul
se ob!ine prin "istilarea sucului sau melasei +ermentate "e trestie "e a;r
sau "in alcool ranat &i a"aosuri "e arome sintetice$ Aperitivele pe ba;"e vin 4Cinano &i .orto5 au un con!inut "e 1D-23 "e alcool coc7tail-urile
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
38/129
sunt amestecuri "e b;uturi "istilate la care concentra!ia mare "e alcool
este #ustativ camu6at; prin "iverse in#re"iente$
)+ Stadii *n de'voltarea alcoolismului
.entru a ob!ine o ima#ine a"ecvat; &i complet; asupra "epen"en!ei "e
alcool este necesar s; reali;m o scurt; preentare a acestor +ae$ .rimul
care a realiat aceast; preentare a +ost =elline7 'n lucrarea BAlcoolul Q
concept "e boal;$ (e evi"en!ia; ast+el, evolu!ia "epen"en!ei, etapele pe
care le parcur#e o persoan; 'n procesul "e trecere "e la consumul
ocaional &i cel social al alcoolismului la etapa consumului e*cesiv$
# Fa'a prealcoolic( este cea 'n care se pre#;te&te terenul$ Aceasta
"urea; 'ntre câteva luni &i "oi ani, timp 'n care se caut; motiva!ii &i
circumstan!e pentru a consuma alcool$ În aceast; perioa"; cre&te
toleran!a &i importan!a b;uturii pentru persoana respectiv;$ Aceast; +a;
are "ou; sta"ii@ be!ia ocaional; &i be!ia permanent;$
) Fa'a prodromal( este cuprins; 'ntre &ase luni &i patru ani$ Apare
avi"itatea "up; primele paare, consumul 'n secret pentru a p;rea c; nu
consum; mai mult "ecât ceilal!i, tulbur;ri "e memorie$ Aceast; +a; este
anun!at; "e primul semn al alcoolismului Qpalimpsestul alcoolicQ a"ic;
perturbarea memoriei, pier"erea capacit;!ii "e repro"ucere a "etaliilor$
Aceasta marcea; cre&terea apeten!ei pentru alcool, ciar instalareasentimentului "e culpabilitate$ În acela&i timp cre&te &i cantitatea "e alcool
in#erat;$
+ Fa'a crucial( se instalea; cân" persoana pier"e controlul, ap;rân"
necesitatea ic; "e a bea unele con6icte cu cole#ii, +amilia apar
mani+est;ri "e sevra/, sca"e capacitatea se*ual; apare iolarea$ În
aceast; perioa"; se mani+est; ra!ionaliarea comportamentului +a!; "e
alcool, perturb;ri ale structurii "e personalitate, i"ei "e #ran"oare,
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
39/129
e*acerbarea a#resivit;!ii, episoa"e "e culpabilitate urmate "e abstinen!;
total;, ten"in!a "e iolare +a!; "e me"iul +amilial, p;r;sirea serviciului,
ne#li/area alimenta!iei$
, Fa'a cronic( se caracteriea; prin in#erarea motivat; a b;uturii,
ebrietate 'n timpul ilei, sc;"erea capacit;!ii co#nitive &i a toleran!ei la
alcool$ ot 'n aceast; perioa"; apar psioele alcoolice$
Wcoala sovietic; "e psiiatrie 4.ortnov &i .iatni!7aia,1>35 "elimitea; trei
sta"ii 'n "elimitarea alcoolismului@
• $tadiul neurastenic Q cu +enomene "e "epen"en!; psiolo#ic; &i
simptomatolo#ie nevrotic; polimor+;, 'n care "isabilit;!ile co#nitive
"atorate consumului "e alcool conturea; un tablou astenic sau asteno-
"epresiv
• $tadiul to%icomanic Q cu "epen"en!; ic; &i mo"ic;ri "e
personalitate "e tip pseu"opsiopatic
• $tadiul ence!alopat Q cu acci"ente psiotice +recvente &i
"eteriorare pro#resiv;$
Clinica alcoolismului
Into1ica%ia alcoolic( acut( In#estia "e alcool etilic pro"uce mani+est;ri
clinice care "epin" "e "oa in#erat;, "e vitea cu care a +ost absorbit;,
precum &i "e susceptibilitatea in"ivi"ual;$ (e accept; c; alcoolemiile care
"ep;&esc un # X corespun" unei alcooli;ri patolo#ice$ Aspectele clinice
"i+er; 'n +unc!ie "e apari!ia into*ica!iei acute la un in"ivi" s;n;tos, 'n mo"
acci"ental, la un in"ivi" care are
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
40/129
b5 +aa "e ebrietate, cu incoor"onare motorie cu simptomatolo#ie
cerebeloas; 4mers ato*ic, tulbur;ri "e ecilibru, impreciie 'n mi&c;ri5 &i
obnubilare intelectual; 4i"ea!ie lent;, imprecis;, incorect;5, tulbur;ri
emo!ional-instinctuale &i ve#etative 4crie "e râs sau plâns, atitu"iniprovocatoare erotice, mani+est;ri coleroase, taicar"ie, con#estie sau
paloare +acial;5
c5 +aa "e paraliie sau anesteie 4Ma#nan5 care corespun"e unui somn
mai mult sau mai pu!in pro+un", putân" mer#e pân; la com; 4be!ie
comatoas;5$ (ubiectul "evine insensibil la stimul;ri e*terioare se notea;
ipore6e*ie osteo-ten"inoas;, ipoesteie, ipotermie, respira!ie
stertoroas;, incontinen!; urinar;$ La alcoolemie mai mare "e D# X e*ist;
risc letal 'n absen!a 'n#ri/irilor me"icale$ (omnul "urea; "e obicei câteva
ore &i treirea este penibil; cu ce+alee, #rea!;, "iscon+ort #eeneral$
În literatura contemporan; apare "escris; separat be'ia amnezicǎ 4te
alcoolic blac7out5 care poate ap;rea atât la "epen"en!ii cât &i la non-
"epen"en!ii "e alcool, cu caracter sistematic sau 'ntâmpl;tor$ Ea este
"eterminat; "e in#estia unei cantit;!i mai mari "e alcool sau ciar a unei
cantit;!i care 'n mo" obi&nuit nu "etermin; inebriere, atunci cân" e*ist; o
sensibilitate particular; a in"ivi"ului 'nn;sut; sau "obân"it;$ Este o be!ieacut;, relativ pro+un";, comportament e*trem "e "eor"onat,
nein6uen!abil "e antura/, cu inten!ii &i acte absur"e, uneori e*trem "e
periculoase, urmat; "e amneia total; a episo"ului sau "e rememorarea
interioar; +ra#mentar; &i neclar;$
&e'ia acutǎ patologicǎ apare "e re#ul; la
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
41/129
tineri, mai ales cân" sunt constitui!i 'n #rup &i se asocia; &i alt;
to*icomanie
b5 be!ia alucinatorie presupune alucina!ii viuale, au"itive, uneori &i
ol+active, cu con!inut #enerator "e an*ietate pe +on"ul unor tulbur;ri "econ&tien!;, care o apropie "e alte episoa"e con+uo-onirice "in cursul
alcoolismului cronic
c5 be!ia "elirant; presupune o stare crepuscular; 'n cursul c;reia
contactul cu ambian!a se pier"e pro#resiv, instalân"u-se +enomene
"elirante, al c;ror mecanism este intuitiv &i ima#inativ$
În ca"rul be!iei patolo#ice, se "escrie &i o +orm; "e be!ie "e tip maniacal &i
o be!ie "epresiv; 4eline,1?25@
"5 be!ia "e tip maniacal se caracteriea; prin e*pansivitate, eu+orie,
lo#oree, uneori i"ei "e #ran"oare, #esturi turbulente in"ivi"ul nu suport;
opoi!ia celorlal!i, trecân" +recvent la mani+est;ri osile, coleroase
e5 be!ia "epresiv; poate conrma sau releva, 'n con"i!iile alcooli;rii
acute, tulbur;ri "e "ispoi!ie pree*istente$ %ispoi!ia "epresiv; este
'nso!it; "e rumina!ii privin" +rustr;ri &i e&ecuri tr;ite pot ap;rea i"ei "e
suici" &i in#estia "e alcool, #enerân" re"ucerea inibi!iei, poate +acilita
comiterea actului$
Atitu"inea terapeutic; 'n caurile "e into*ica!ie alcoolic; acut; cu
implica!ii psiiatrice presupune ca principiu +un"amental, un e*amen
me"ical concret 'n ve"erea e*clu"erii unei alte st;ri patolo#ice subiacente
sau concomitente Q traumatism cranio-cerebral, a+ec!iuni vasculare
cerebrale, neuroin+ec!ii, complica!ii metabolice$ (e recoman"; men!inerea
pacientului sub suprave#ere pân; la "ispari!ia principalelor tulbur;ri
somato-psiice, "oân"u-se concomitent alcoolemia, #licemia, iono#rama
san#uin;$
Sindromul de into1ica%ie alcoolic( cronic
Consumul cronic "e b;uturi alcoolice "etermin; apari!ia tulbur;rilor
psiice &i somatice, ca urmare a e+ectelor to*ice "irecte &i in"irecte ale
substan!ei, la nivelul "i+eritelor !esuturi &i or#ane$ Mo"ic;rile pe care le
presupune consumul cronic abuiv "e alcool se re6ect; pe plan
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
42/129
comportamental, 'n me"iul socio-+amilial &i pro+esional$ (e notea; 'n
primul rân" tulbur;rile "e "ispoi!ie pe +on"ul unei bune-"ispoi!ii
superciale, ne/usticate, ap;rân" iritabilitate, irascibilitate, mani+est;ri
coleroase$ Matinal, pre"omin; an*ietatea, moroitatea, care sunt atenuate"e obicei "e prima absorb!ie "e alcool$ Relativ precoce apar ten"in!e
impulsive, care "etermin; pacientul s; ac!ionee 'n acor" cu instinctele
sale primitive, cu "ispoi!ia "e moment$ (entimentele "e culpabilitate
preente mai ales 'n prima perioa"; #enerea; un comportament e*cesiv
"e binevoitor 'n aparen!;, "ar instabilitatea "ispoi!iei se e*prim; +recvent
prin treceri bru&te c;tre opoi!ionism, ostilitate, armare "irect; a
resentimentelor$ %eclinul etic 'ncepe s; se mani+este prin minciun;, +urt,
'n⪙torie "in "orin!a "e a se preenta 'ntr-o lumin; cât mai +avorabil;,
blamân"u-i pe ceilal!i &i invocân" circumstan!e care 'l "e+avoriea;$ Apar
tulbur;ri intelectuale relativ tar"iv@ perturb;ri ale #ân"irii abstracte, ale
capacit;!ii "e conceptualiare, "ecite "e memorie, "ecit 'n analia
in+orma!iei, "is+unc!ii motorii &i perceptuale tulbur;ri "i#estive 4anore*ie,
#rea!; matinal; care "etermin; apari!ia unei #astrite etilice5 tulbur;ri "e
somn &i tulbur;ri se*uale$
Sindromul de sevra2 alcoolic
(istarea sau re"ucerea consi"erabil;, voluntar; sau +ortuit; a in#estiei "e
alcool "uce la sin"romul "e sevra/ alcoolic$ (evra/ul total a +ost incriminat
"rept +actor etiolo#ic "e c;tre Sernic7e &i conrmat ulterior "e numeroase
cercet;ri$ (tu"ii mai recente 4(alum &i colaboratorii s;i, 1>2 (ten"in#-
Lin"ber# &i Ru"G, 1?0 Ar"ouin, 1?15 evi"en!ia; posibilitatea apari!iei
simptomatolo#iei "e sevra/ pân; la intensitatea clinic; cea mai "ramatic;4"elirum tremens5, 'n con"i!iile e*isten!ei unei alcoolemii mari, "ar
probabil mai mic; "ecât cea obi&nuit; la pacientul respectiv$ E*ist; "eci
posibilitatea ca 'n ilele care prece"; apari!ia simptomatolo#iei clinice
consumul "e alcool s; sca";, +;r; s; e complet sistat &i concomitent s;
sca"; toleran!a, "epen"en!a crescân"$
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
43/129
Apari!ia unor a+ec!iuni me"icale, in+ec!ioase, "i#estive sau traumatice
constituie, "up; "i+erite cercet;ri caua "eclan&;rii tulbur;rilor 'n 30-?0
"in cauri$
), Consecin%e ale consumului de alcool
%in punct "e ve"ere +armacocinetic, alcoolul se absoarbe aproape 'n 'ntre#ime &i se metaboliea; 'n cat 'n propor!ie "e 0 rata "e
metaboliare este "e >-10 # pe or;, iar aceasta sca"e 'n caul a+ec!iunilor
epatice$ Instalarea e+ectelor psiosomatice secun"are consumului cronic
"e etanol 4toleran!a &i "epen"en!a5 este "irect propor!ional; cu "urata
consumului &i cantit;!ile consumate$
În ceea ce prive&te complica!iile somatice &i iolo#ice "atorate
consumului "e alcool, 'n practic; se remarc; urm;toarele@
• la nivel (C pot ap;rea convulsii, st;ri con+uionale, psioe
to*ice, sin"rom Forsa7oY, ence+alopatia Serni7e-Fosa7oY, polinevrita
peri+eric;, nevrita optic;
• la nivelul aparatului "i#estiv apar #astrite to*ice, ulcere,
pancreatit;, epatit; cronic;, ciro; epatic;, "ecien!e vitaminice
comple*e, ipoproteinemii, absen!a vitaminei 1 responsabil; "eence+alopatie, crie ipo#licemice, anemie secun"ar;, "ecit proteic
• e+ecte car"iovasculare-car"iomiopatie
• alterarea +unc!iilor imunitare, risc crescut "e cancer, acci"ente
vasculare, C
• traumatisme cranio-cerebrale
• susceptibilitate la in+ec!ii mult mai mare
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
44/129
• sin"romul alcoolic +etal Q consumul e*cesiv "e alcool in6uen!ea
#reutatea copilului la na&tere, #reutatea placentei, numrul "e copii
n;scu!i mor!i$
(emnele somatice au 'n ve"ere un +acies iperemic, transpira!ii,tremur;turi ale e*tremit;!ilor, taicar"ie, ipo sau ipertensiune arterial;,
+ebr;, #re!uri, v;rs;turi, "iaree, te#umente &i mucoase "esi"ratate,
semne "e polineuropatie$
Consumul "e alcool are consecin!e ne+aste &i la nivel psiolo#ic,
accentuân" tr;s;turile personalit;!ii antisociale, an*ioase, "epresive &i se
asocia; personalit;!ii "e tip bor"erline, unei "is+orii labile, suspicioit;!ii
violen!ei$ Aceste complica!ii se re+er; la@
• criele convulsive "e sevra/ care pot "e sine st;t;toare, sau pot
ap;rea 'n ca"rul sin"romului "e sevra/$ Acestea pot ap;rea 'ntr-o
perioa"; "e la 2K->2 "e ore "e la 'ncetarea consumului
• tulbur;ri psiotice, cum este alucinoa alcoolic; Sernic7e
• tulbur;ri amnestice persistente in"use "e alcool Q sin"romul
amnestic
• "emen!a alcoolic;
• paranoia alcoolic;
• sin"romul alcoolic +etal
• "epresia care poate e*presia unei tulbur;ri "e "ispoi!ie ca
reac!ie la consecin!ele "epen"en!ei "e alcool pe plan social, +amilial,
pro+esional
• tulbur;ri "e personalitate or#anic; care sunt "e +apt tulbur;ri
comportamentale@ violen!;, a#resivitate, sc;"erea capacit;!ii "e controlal instinctelor
• tulbur;ri or#anice "e "ispoi!ie
• tulbur;ri an*ioase
• tulbur;ri psiotice
• tulbur;ri psiice asociate@ "eteriorarea personalit;!ii,
comportament suici"ar, sc;"erea +unc!iei se*uale 4"is+unc!ii erectile,
e/eculare 'ntâriat;5, #eloia patolo#ic;, alucinoa alcoolic;$
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
45/129
La aceste tulbur;ri psiosomatice se a"au#; o serie "e simptome "e
natur; psiosocial; cum ar iolarea &i retra#erea "in rela!iile
interpersonale, apari!ia unui sentiment #eneral "e "en;"e/"e,
culpabilitate, cre&terea criminalit;!ii #lobale 4violuri, molestarea copiilor,tentativ; "e crim; sau ciar crime5, cre&terea num;rului "e acci"ente
rutiere, cre&terea num;rului "e tentative "e suici"$
)- Tratamentul *n alcoolism
ratamentul implic; 'n e#al; m;sur; pacientul &i personalul me"ical &i
cuprin"e câteva etape@ e"uca!ia, motivarea pacientului s; accepte planul
terapeutic, 'ncura/area personalului s; lucree cu pacientul, su#erarea
tratamentului +armacolo#ic, inte#rarea tratamentului specic pentru abu
"e alcool 'n scema #eneral; "e tratament &i +acilitarea trans+erului 'n alte
sec!ii pentru tratament specic$
u e*ist; un al#oritm terapeutic comun tuturor pacien!ilor alcoolici$ .lanul
terapeutic const; 'n a propune ec;rui subiect, cu ma*imum "e suple!eposibil;, un lar# evantai "e meto"e a c;ror utiliare "epin"e "e@
personalitatea subiectului, tipul "e rela!ie cu alcoolul, #ra"ul s;u "e
motivare, momentul evolutiv al comportamentului alcoolic,
preen!aJabsen!a tulbur;rilor mintale asociate$
(copul acestor meto"e, con"i!ie necesar; "ar nu sucient; a succesului
terapeutic, este ob!inerea &i men!inerea prelun#it; a abstinen!ei totale, 'n
caul 'n care e*istase "epen"en!; sau abu$ Re'ntoarcerea la un consum
mo"erat pare imposibil; la alcoolicii "epen"en!i$ Ea nu a +ost "eocam"at;
propus; "ecât 'n ca"rul pro#ramelor comportamentale 'n ca "e consum
abuiv +;r; "epen"en!;$ (trate#ia terapeutic;, pe termen me"iu &i lun#,
viea; s; 'nt;reasc; beneciile multiple ale sevra/ului men!inut$
În mo" clasic terapia alcoolismului este conceput; ca o cur; ale c;rei
etape le voi trece pe scurt 'n revist;@
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
46/129
Pre3cura este un timp pre#;titor a c;rui importan!; e
+un"amental;$ Este un timp me"ical &i psioterapeutic ale c;rui principii
esen!iale sunt urm;toarele@
• stabilirea unei rela!ii "e 'ncre"ere, permi!ân" libertatea "e
e*presie, evitân" pericolul unor atitu"ini autoritare culpabiliante &i
atitu"inile "e 'n#;"uin!; e*cesiv; inecace
• bilan!ul psiolo#ic &i somatic al comportamentului alcoolic
4vecimea &i tipul rela!ie cu alcoolul, bilan!ul a+ect;rilor somatice,
psio-a+ective, +amiliale, sociale le#ate "e alcool5
• psioterapia e*plicativ; +avoriea luarea la cuno&tin!;
4'n!ele#erea5 a abuului sau "epen"en!ei, eliberarea "e atitu"inile "ebanaliare sau "e ne#are, #;sirea unei motiva!ii pentru abstinen!;$
Aceast; pre-cur; poate mai lun#; sau mai pu!in lun#;$ recerea la cur;,
la un subiect nemotivat, poate amânat; &i timpul pre#;titor se poate
"ove"i ecace prin contactele stabilite cu +amilia sau prin punerea 'n
le#;tur; cu #rupuri "e veci bolnavi$
Cura de sevra2 (trate#ia terapeutic; a curei, "up; cele mai multe opinii,
este mult mai u&or realiat; 'n me"iul spitalicesc "ecât 'n ambulator ea
permite aplicarea mai complet; a meto"elor me"icale &i psioterapeutice$
Cura implic; un proiect clar "e abstinen!; care a +ost preentat
pacientului, e*plicat &i 'nscris 'n timp$ (evra/ul "e alcool este total &i
ime"iat$ În a+ara rei"rat;rii suciente pe cale oral;, vitaminoterapia , pe
cale intramuscular;, prescrierea me"icamentelor psiotrope este
in"ispensabil;$ Acest tratament substitutiv are "rept !int; prevenirea
inci"entelor &i acci"entelor sevra/ului &i asi#urarea unui con+ort psiolo#icpacientului$ .ro"usele +olosite sunt +oarte variabile beno"iaepine,
carbamat, tetrabamat, barbiturice, mai rar clormetiol, beta-blocante$
Cura "e "e#ust Q terapia aversiv;$ %erivat; "in tenicile
comportamentale, ea const; teoretic 'n a crea o aversiune +a!; "e alcool
prin +olosirea unei substan!e cu e+ect emetiant le#at "e acumularea "e
acetal"ei";$ Aspectele psioterapeutice ale curei sunt ese!iale$ Meto"ele
psioterapeutice "e #rup constau 'n reuniuni "i"actice re+eritoare la
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
47/129
alcoolism, viân" "eculpabiliarea, revaloriarea narcisic;, st;pânirea
comportamentului alcoolic &i "iverse tenici "e #rup mai mult sau mai
pu!in structurate 4/ocuri "e rol, psio"rame, #rupuri psioterapeutice "e
inspira!ie analitic;5$
:biectivul esen!ial 'n cursul curei este "e a "eamorsa pasivitatea
alcoolicului, "e a +avoria o e*primare verbal; a con6ictelor, "e a con+eri
sevra/ului sensul unui "emers personal activ$ .rintre meto"ele in"ivi"uale,
psioterapia "e sus!inere are primul loc 'n cursul curei$ )lterior se poate
recur#e la tenici mai elaborate@ rela*are &i mai ales meto"e
comportamentale 4autocontrol, armarea sinelui5 viân" re'ntoarcerea
eventual; la un consum mo"erat "e alcool la consumatorii e*cesivine"epen"en!i$
Post3cura 4ngri2irea pe termen lung$ Acest timp esen!ial al 'n#ri/irii,
+;r; 'n"oial; cel mai pu!in co"icat, con"i!ionea; pro#nosticul
comportamentului alcoolic$ În#ri/irea implic; o rela!ie ne'ntrerupt; &i
prelun#it; cu un terapeut$ (trate#iile terapeutice +ac apel la@
• cimioterapie$ Locul tratamentelor cimioterapeutice 'n timpulpostcurei nu este +un"amental$ ratamentele substitutive ale sevra/ului,
tranciliantele 'n special, trebuie s; e re"use pro#resiv, apoi
'ntrerupte la cap;tul a câteva s;pt;mâni "ac; sevra/ul este men!inut$
:b!inerea &i men!inerea sevra/ului total "e alcool, 'nt;rit "e 'n#ri/irea
psioterapeutic; antrenea;, 'n ?0 "in cauri, vin"ecarea tulbur;rilor
mintale asociate, cel mai "es secun"are alcooli;rii e*cesive
4sin"roame "epresive, an*ietate, mo"ic;ri "e caracter, comportamenteteroactiv5$ )nele tratamente cimioterapeutice pot "iminua apetitul
pentru alcool$
Psi5oterapiile *n alcoolism
Multiple meto"e sunt utiliate, câteo"at; simultan 'n cursul post-curei la
alcoolici$ Ele +ac apel, 'n +unc!ie "e personalitatea ec;rui pacient, la
tenici "iverse, "intre care nici una nu poate estimat; #lobal ca
superioar; celorlalte pe ansamblul caurilor$
8/19/2019 Depresia Si Alcoolul
48/129
.rintre meto"ele in"ivi"uale ale psioterapiei 'n cursul post-curei la
alcoolici se re#;sesc urm;toarele@ psioterapia "e sus!inere, psioterapia
co#nitiv;, psioterapia analitic;, rela*area, terapii comportamentale$
%intre psioterapiile "e #rup enumer;m@ #rupe "e +o&ti bolnavi, b;utori,#rupe "e "iscu!ii, #rupe "e in+orma!ie, psio"rame, analie tranac!ionale,
terapii +amiliale sistemice sau a