DECLARAȚIADELAVIENA

Declarația de la Viena a fost elaborată cu intenția de a determina căutarea de soluții pentruîmbunătățireasănătățiișisiguranțeipublicelanivelulcomunitățilorprinîncorporareadovezilorștiințifice în politicile ce vizează controlul dorgurilor ilegale. Adresăm cercetătorilor șiprofesioniștilor din domeniul sănătății și din sistemele publice invitația de a susține acestdocument, pentru a atrage atenția guvernelor și agențiilor internaționale asupra problemeidrogurilor și pentru a arăta că reforma politicilor pe droguri este o chestiune urgentă, deimportanță internațională.Adresămacceași invitațietuturororganizațiilorcaredorescsănisealăture.

IncriminareaconsumatorilordedrogurialimenteazăepidemiaHIVşiareconsecințemedicaleşisocialedezastruoase.Estenecesarăoreorientarecompletăapoliticilordinacestdomeniu.

Carăspunslaconsecințelenegativeînplansocialşimedicalprodusededrogurileilegale,unregiminternațional de control al drogurilor a fost instituit sub umbrela Națiunilor Unite (1). Câtevadecenii de cercetări oferă o imagine completă cu privire la impactul „luptei antidrog” la nivelglobal, iar cu prilejul reunirii a mii de participanți în cadrul celei de‐a XVIII‐a ConferințeInternaționale SIDA ce a avut loc înViena,Austria, comunitatea ştiințifică internațională solicitărecunoaşterea limitelor şiaconsecințelornegativealeprohibițieidrogurilor,precumşi reformapoliticilorpedroguripentruaînlăturabarierelecestauîncaleapreveniriiHIV,atratăriişiîngrijiriipersoanelorinfectatecuHIV.

În prezent, există dovezi incontestabile ce demonstrează eşecul autorităților în tentativa de areducedisponibilitateadrogurilor ilegale în rândulcomunităților încareexistăcererededroguri(2,3). Înultimeledecenii, sistemelenaționale şi internaționalede supraveghere a comerțului cudroguriausemnalatunmodelgeneraldereducereaprețurilordrogurilorşidecreştereapuritățiiacestora–înciudainvestițiilormasiveînunitățiledecombatereaconsumuluişitraficuluiilegaldedroguri(3,4).

Mai mult, nu exită nicio dovadă care să confirme ideea că intensificarea severității combateriiconsumuluişiatraficuluidedroguriarecaefectreducereasubstanțialăaprevalențeiconsumuluidedroguri (5).Dateleactualedemonstrează fărădreptdeapel cănumărul țărilor în careexistăconsumatori de droguri injectabile este în creştere, iar femeile şi copiii sunt din ce în ce maiafectați(6).CuexcepțiaAfriciisub‐sahariane,consumuldedroguriinjectabileestesursainfectăriicuHIVpentruunuldintreinoicazuri(7,8).ÎnuneleregiuniundeinfecțiacuHIVserăspândeştefoarterapid,cumsuntEuropadeEstşiAsiaCentrală,prevalențaHIVpoateajungela70%înrândulconsumatorilor de droguri injectabile, uneori depăşind 80%din totalul cazurilor de infectare cuHIV(8).

În contextul dovezilor covârșitoare ce arată eșecul politicilor antidrog în atingerea obiectivelorstabilite,esteimportantcaefectelenegativealeacestorpoliticisăfierecunoscuteșicontracarate.Principaleleefectenegativealepoliticilorantidrogsunt:

• alimentareaepidemieiHIVprin incriminarea consumatorilordedroguri injectabile șiprininterzicereadistribuiriideseringisterileșitratamentsubstitutiv(9,10);

• explozia HIV în rândul consumatorilor de droguri aflați în detenție și instituționalizațidatorită politicilor și legislației punitive, precum și lipsa serviciilor de prevenire HIV înacesteunitățidedetențiesauîncelelaltetipurideinstituțiideprofil(11‐13);

• subminarea sistemelorde sănătatepublicăprin intervențiaorganelorpolițienești,efectuldirect fiind izolarea consumatorilor de droguri în medii insalubre, unde riscurile deinfectare și de transmitere de viruși (ca de exempluHIV, hepatitele B și C, tuberculoza),alături de alte pericole, sunt crescute, în dauna accesării serviciilor de prevenire șitratament(14‐16);

• crizasistemelordejustițiedeterminatădeîncarcerările‐recorddinmaimultestate(17,18).Principala consecință a acestei măsuri a fost perturbarea funcționării sociale acomunitățilorafectate.Întimpceinechitățilerasialereflectateînrateledeîncarceraresuntevidenteînțăridepetotcuprinsulglobului,impactulnegativestedeosebitdeputernicmaialesînStateleUnitealeAmericii,undeaproximativunuldinnouăbărbațiafro‐americanicuvârsteîntre20și34deaniseaflăîndetențieînoricezidinandatorităuneiinfracțiunilaregimuldrogurilor(19);

• stigmatizarea consumatorilor de droguri ilegale, ce menține popularitatea politicilor deincriminare a consumatorilor de droguri și subminează eforturile de prevenire HIV șicelelalteintervențiisanitareadresateacestuigrup(20,21);

• încălcărileflagrantealedrepturiloromului,printrecareenumerămtortura,muncaforțată,tratamenteleinumaneșidegradanteșipedeapsacapitalăaplicatăcelorcecomitinfracțiunilaregimuldrogurilorînnumeroasestate(22,23);

• oenormăpiațăadrogurilor ilegalecuovaloareanualăestimată la320miliardeUSD(4).Aceste profituri rămân în totalitate în afara controlului guvernelor. Ele finanțeazăinfracționalitatea,violențași corupția înnenumăratecomunitățiurbaneșiaudestabilizatțăriîntregi,caMexic,ColumbiasauAfganistan(4);

• sumeuriaședintaxesuntirositepeo„luptăantidrog”careși‐aratatobiectiveledeclarateșiaprodusdirectsauindirectpagubeleenumeratemaisus(24).

Dinnefericire,dovezileeșeculuimodeluluiprohibițieiînatingereaobiectivuluiuneilumidrogurifărădroguri, lafelcașigraveleefectesecundarealeacesteipoliticisuntdeseorinegatedecătreceiinteresațiînmenținereaunuistatusquoînaceastăproblemă.(25)Astfels‐acreatconfuzieînrândul populației generale și au fost pierdute nenumărate vieți. Guvernele și organizațiileinternaționale au obligația morală și legală de a reacționa în fața acestei crize și de a elaborastrategiialternative,documentateștiințific,princaresăfiereduseefectelenegativealedrogurilorfără a produce daune determinate politic. Noi, semnatarii, cerem guvernelor și organizațiilorguvernamentale,inclusivNațiunilorUnitesă:

• realizezeoevaluaretransparentăaeficiențeipoliticiloractualeîndomeniuldrogurilor;• implementezeșievaluezeabordăridesănătatepublicădocumentateștiințific,concentrate

pereducereaefectelornegativealeconsumuluidedroguriilegalelanivelulindividuluișialcomunităților;

• încetezepersecutareaconsumatorilordedroguri,săextindăopțiuniledetratamentacăroreficiență a fost demonstrată și să desființeze centrele de tratament obligatoriu, a cărorineficiențăestenotorieșicareîncalcăDeclarațiaUniversalăaDrepturilorOmului(26);

• să aprobe fără echivoc și să extindă finanțarea necesară implementării unor pachetecomprehensive de intervenții de prevenire HIV conform recomandărilor OrganizațieiMondiale a Sănătății (OMS), Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate

(UNODC)șiProgramuluiNațiunilorUnitepentruHIV/SIDA(UNAIDS)(27);• implice concret membrii comunităților afectate în implementarea, dezvoltarea și

monitorizareaserviciilorșipoliticilorcareleinfluențeazăviețile.

Întemeierea politicilor din domeniul drogurilor pe dovezi științifice nu va elimina consumul dedroguri sau problemele create de injectarea acestora. Cu toate acestea, reorientarea politicilorcătre abordări bazate pe dovezi științifice ce respectă, protejează și aplică drepturile omului aupotențialul de a reduce efectele negative determinate de politicile actuale și va permiteredirecționarea unor resurse financiare enorme acolo unde acestea sunt cele mai utile: înimplementarea și evaluarea intervențiilor de prevenire, reglementare, tratament și reducere ariscurilorasociateconsumuluidedroguri.

*Declarația de la Viena a fostmodificată în data de 19 august 2010, după încheierea lucrărilor celei de‐a XVIII‐aConferințe Internaționale SIDA. Referințele la Secretarul General al Națiunilor Unite au fost eliminate pentru caagențiileNațiunilorUnitesăpoatăsusținedeclarațiaalăturideceilalțisemnatari.Acestemodificăriaufostaprobatefărăobiecțiidemajoritateacomitetuluicarearedactatdocumentuldefață.

REFERINȚE1.WilliamBMcAllister.Drugdiplomacyinthetwentiethcentury:aninternationalhistory.Routledge,NewYork,2000.2. Reuter P. Ten years after the United Nations General Assembly Special Session (UNGASS): assessing drug problems, policies and reform proposals. Addiction2009;104:510‐7.3.UnitedStatesOfficeofNationalDrugControlPolicy.ThePriceandPurityofIllicitDrugs:1981throughtheSecondQuarterof2003.ExecutiveOfficeofthePresident;Washington,DC,2004.4.WorldDrugReport2005.Vienna:UnitedNationsOfficeonDrugsandCrime;2005.5.DegenhardtL,ChiuW‐T,SampsonN,etal.Towardaglobalviewofalcohol,tobacco,cannabis,andcocaineuse:FindingsfromtheWHOWorldMentalHealthSurveys.PLOSMedicine2008;5:1053‐67.6. Mathers BM, Degenhardt L, Phillips B, et al. Global epidemiology of injecting drug use and HIV among people who inject drugs: A systematic review. Lancet2008;372:1733‐45.7.Wolfe D,Malinowska‐Sempruch K. Illicit drug policies and the global HIV epidemic: Effects of UN and national government approaches. New York: Open SocietyInstitute;2004.8.2008ReportontheglobalAIDSepidemic.TheJointUnitedNationsProgrammeonHIV/AIDS;Geneva,2008.9.LurieP,DruckerE.Anopportunitylost:HIVinfectionsassociatedwithlackofanationalneedle‐exchangeprogrammeintheUSA.Lancet1997;349:604.10.RhodesT,LowndesC,JuddA,etal.ExplosivespreadandhighprevalenceofHIVinfectionamonginjectingdrugusersinTogliattiCity,Russia.AIDS2002;16:F25.11.TaylorA,GoldbergD,EmslieJ,etal.OutbreakofHIVinfectioninaScottishprison.BritishMedicalJournal1995;310:289.12. Sarang A, Rhodes T, Platt L, et al. Drug injecting and syringe use in the HIV risk environment of Russian penitentiary institutions: qualitative study. Addiction2006;101:1787.13.JurgensR,BallA,VersterA.InterventionstoreduceHIVtransmissionrelatedtoinjectingdruguseinprison.LancetInfectiousDisease2009;9:57‐66.14. Davis C, Burris S, Metzger D, Becher J, Lynch K. Effects of an intensive street‐level police intervention on syringe exchange program utilization: Philadelphia,Pennsylvania.AmericanJournalofPublicHealth2005;95:233.15.BluthenthalRN,KralAH,LorvickJ,WattersJK.Impactoflawenforcementonsyringeexchangeprograms:AlookatOaklandandSanFrancisco.MedicalAnthropology1997;18:61.16.RhodesT,Mikhailova L, SarangA, et al. Situational factors influencingdrug injecting, risk reductionand syringeexchange in Togliatti City,Russian Federation: aqualitativestudyofmicroriskenvironment.SocialScience&Medicine2003;57:39.17.FellnerJ,VinckP.Targetingblacks:DruglawenforcementandraceintheUnitedStates.NewYork:HumanRightsWatch;2008.18.DruckerE.PopulationimpactunderNewYork'sRockefellerdruglaws:Ananalysisoflifeyearslost.JournalofUrbanHealth2002;79:434‐44.19.WarrenJ,GelbA,HorowitzJ,RiordanJ.Onein100:BehindbarsinAmerica2008.ThePewCenterontheStatesWashington,DC:ThePewCharitableTrusts2008.20. Rhodes T, SingerM, Bourgois P, Friedman SR, Strathdee SA. The social structural production of HIV risk among injecting drug users. Social Science&Medicine2005;61:1026.21.AhernJ,StuberJ,GaleaS.Stigma,discriminationandthehealthofillicitdrugusers.DrugandAlcoholDependence2007;88:188.22.ElliottR,CseteJ,PalepuA,KerrT.Reasonandrightsinglobaldrugcontrolpolicy.CanadianMedicalAssociationJournal2005;172:655‐6.23.EdwardsG,BaborT,DarkeS,etal.Drugtrafficking:timetoabolishthedeathpenalty.Addiction2009;104:3.24.TheNationalCentreonAddictionandSubstanceAbuseatColumbiaUniversity(2001).Shovelingup:TheimpactofsubstanceabuseonStatebudgets.25.WoodE,MontanerJS,KerrT.Illicitdrugaddiction,infectiousdiseasespread,andtheneedforanevidence‐basedresponse.LancetInfectiousDiseases2008;8:142‐3.26.KlagS,O'CallaghanF,CreedP.Theuseoflegalcoercioninthetreatmentofsubstanceabusers:Anoverviewandcriticalanalysisofthirtyyearsofresearch.SubstanceUse&Misuse2005;40:1777.27.WHO,UNODC,UNAIDS2009.TechnicalGuideforcountriestosettargetsforuniversalaccesstoHIVprevention,treatmentandcareforinjectiondrugusers.