8/4/2019 Curs Misiologie Final
1/53
Multumiri Maicii Evghenia si colegilor Adascalite Stefan, Lazar Ioan, BarbutaMultumiri Maicii Evghenia si colegilor Adascalite Stefan, Lazar Ioan, Barbuta
Valentin si Alex BaciuValentin si Alex Baciu
Spiritualitatea i libertatea sufletuluiSuflet- substan fin, imaterial ca raunea i libertatea-este spirit.
Spiritualitatea sufletului- nu treb. neles c sufletul ar fi lipsit de orice coninut,
ci el are o anumit consisten; Ch.Richet n lucrarea Traite de metaphisique- face o
analogie cu ectoplasma mediilor din experienele spirituale.Dac n-ar avea o oarecare
consisten, atunci n-am putea concepe cum ia sufletul contact cu materia fa de care
trebuie sa aib un punct de atingeresub forme oarecare.
Acest punct de vedere l susine i metafizica spiritual i de teologiicretini(Tertulian-vb.de o moarte a materiei spirituale, Lactaniu, Fer.Augustin i Sf.
Grigorie de Nazianz).Aceast consisten spiritual este singura form personal i
individual a spiritului.
Nefiind ceva material, deci care s aibe dimensiuni i s ocupe un loc n spaiu nu
se mai pune problema unde este sediul sufletului n trup. Dup cum admite Biserica
substana sufletului este rspndit n tot trupul i legat intim de ea; ea este cauza tuturor
fenomenelor vitale.
Dovezi raionale despre spritualitatea sufletului:
1. Contiina de sine a fiecruia dintre noi ne spune c n trupul nostru se afl
un principiu spiritual cruia i se datorete faptul contiinei cu toate trsturile sale
caracteristice.Dac sufletul ar fi material, atunci nu s-ar putea explica putina de a se face
pe sine nsui obiectul cugetrii sale- materia nu cuget i nu poate reflecta asupra sa
nsi.=> unitatea sufletului este o condiie neaprat a spiritualitii lui, cci fiind simplu
i necompus, sufletul nu poate avea pri nici n natura lui nici n manifestarea lui.
2. Activitatea sufletului independent i autonom - const n faptul c
sufletul opereaz cu idei i cu noiuni aparte de cele ale trupului.(ex.de noiune: ideea de
Dumnezeu, de nemurire, libertate => atest natura spiritual)
3. Identitatea universal, n spaiu i n timp a activitii sufleteti- n tot
timpul, pe tot pmntul sufletul omului a fost frmntat de aceleai probleme.= probleme
1
1
8/4/2019 Curs Misiologie Final
2/53
ale destinului, probl.ontologice, ale cosmologiei, ale existenei .a => unitatea absolut a
sufletului uman, identitatea modului de gndire, simire i voire.Acest fapt dovedete
existena unui principiu idependent de contingenele trupeti i mai presus de limitele de
timp i spaiu.
4. O dovad a spiritualitii sufletului o constituie libertatea actelor sale.
Aceast problem, dac omul e liber prin voina sa, a preocupat necontenit
mintea omului.Astfel s-au emis 2 ipoteze:
a. negarea libertii i a determinismului- aceasta duce la afirmaia: omul e supus
legilor necesare ale materiei.De aici vine insinuarea c libertatea voinei contrazice legea
cauzalitii, luat la nelesul de lege a necesitii.Dar libertatea nu-i numai compatibil
cu legea cuzalitii, din contr o ntregete, cci decizia voinei nu se produce fr cauz,
dar o cauz acioneaz pe baza de motive i n mod liber. Cauza aceasta st n eul carecare voiete. Determinismul se provoac bucuros de legea conservrii energiei,
pretinznd c libertatea voinei ar interzice energiei.Dup concepia determinist, nu
exist nicieri o creaie nou ci toate progresele sunt numai transformarea unei energii
deja existente.Ori libertatea (spun determinitii) e identic cu ruperea irului cauzal
natural. Acest fapt este fals, deoarece n actele libere voina nu introduce nici un surplus
de energie nou ci transform n micare energia existent. O alt obieciune adus
libertii voinei este aceea a determinismului psihologic, care susine c actele liberesunt rezultatul biruinei motivului celui mai puternic.Aceasta determin ntotdeauna
voina nct libertaea este doar o iluzie. Motivul cel mai puternic nu are eficacitate dect
n msura n care intr n parte integrant n strile eului nostru.Determinitii susin c
toate fenomenele zilnice(crime, cstorii,nateri, sinucideri) se desfoar dup legi
analoage care stpnesc lumea material.
Statistica moral, ns, nu poate dovedi nimic mpotriva libertii voinei.Ea
dovedete cel mult uniformitatea sufletului omenesc.
b.afirmarea libertii i indeterminismului-avem urmtoarele argumente:
Argumentul metafizic-el se bazeaz pe principiul invederat, c voina nu poate fi
silit s voiasc ceea ce raiunea nu prezint c e necesar.Raiunea i libertatea se
condiioneaz reciproc.Omul este liber pentru c are raiune.Voina nu poate rvni nimic
peste cadrele reprezentrilor furnizate de raiune.
2
2
8/4/2019 Curs Misiologie Final
3/53
Argumentul psihologic- este cel mai puternic.Actul voluntar este nsoit de
sentimentul sau contiina libertii.Prezena acestui fapt n experiena interioar a insului
e indiscutabil.Bergson spunea: Eul infailibil n constatri imediate se simte liber i
declar acest lucru.Ori nu ncape nicio ndoial c noi ne simim liberi...sentimentul
libertii e concrescut cu nsi fiina noastr n aa msur nct nici eforturile cele mai
severe nu-s n stare s-l distrug.
Argumentul moral-se bazeaz pe faptul primordial al unei ordini morale n
lume.Aceasta presupune i pretinde libertatea, fiind dou noiuni corelate. Libertatea este
condiia fundamental a posibilitilor fenomenelor morale. Ordinea i legea moral sunt
absolut necesare i fr ele viaa omeneasc este imposibil.Toate noiunile morale stau i
cad odat cu libertatea. Obligaia moral fr libertate este absurd.
Argumentul istoric- se bazeaz pe consensul general al neamului omenesc ntreg
n recunoaterea i mrturisirea cu convingere a existenei libertii voinei.Toi oamenii
care nu sunt stpnii de anumite prejudeci au cea mai puternic convingere despre
existena libertii voinei. Omenirea de pe ntreg pmntul se simte liber.Darwinitii
sunt cei care neag convingerea ntregii lumii despre existena libertii.Acetia sunt
datori s explice cauzele unei aa de generale greeli.Ori ei nu sunt n stare s fac acest
lucru.n baza teoriilor de mai sus se poate concluziona c libertatea voinei omeneti este
o realitate indiscutabil.
Despre nemurirea sufletului.Argumente
Problema nemuririi este o chestiune fundamental pentru orice religie i n special
pentru cretinism, cci de ea este legat i pe ea se ntemeiaz dogma nvierii din mori i
existena unei viei viitoare.Deasemenea problema nemuririi sufletului constituie centrul
ntregii antropologii cretine.
Ce este nemurirea sufletului n concepia spiritualismului cretin? Pentru unrspuns adecvat trebuie s se cunoasc c sunt dou tipuri de nemuriri: de la natur- este
cel mai nobil i const n posesiunea existenei n mod absolut, de la sine (ens a
se).Aceast nemurie este proprie numai lui Dumnezeu nemurire n sens absolut; prin
natur-i revine unei fiine a crei natur este n aa fel nct odat adus la existen ea
trebuie s existe pentru totdeauna.Acest tip de nemurire este atribuit sufletului
3
3
8/4/2019 Curs Misiologie Final
4/53
omenesc.Sufletul omenesc nu are nemurirea absolut ci este o existen relativ sau
parial.Astfel, nemurirea sufletului este supravieuirea lui dup desprirea de
trup.Aceast supravieuire const n continuarea vieii sale proprii, spirituale, n pstrarea
facultilor spirituale precum i a identitii. O astfel de nemurie contrasteaz cu
nemurirea n sens pozitivist(amintirea brbailor mari, i pstrarea amintirilor mor in
operele cele mai de seam). Nemurirea cretin st n contradicie i cu nemurirea n sens
panteist(fcnd parte din marele tot noi nu murim niciodat ci ne rentoarcem de unde am
plecat).Nemurirea cretin st n contradicie, dealtfel, i cu nemurirea n sens
materialist(omul nu se pierde ci exist sub forma prticelelor materiaele n care se
descompune).
Argumentele privind nemurirea sufletului:
I.Argumentul ontologic sau metafizic- pleac de la natura spiritului omenesc i
deduce n mod aprioric dintr-nsa nemurirea sufletului. l aflm nc la Pitagora care
expune pentru prima dat teoria metempsihozein lucrarea sa Phaedon dar n teoria sa
despre preexistena sufletelor i despre metempsihoz el se deprteaz de concluziile
cretine. Acest argument este susinut de Cicero, Marcu Aureliu.
Nemurirea sufletului decurge firesc din natura lui-spiritualitatea. Sufletul nu
cuprinde n sine niciun principiu constitutiv, nu cuprinde substane, nu se compune dinatomi sau principii fizice.De unde rezult c prin natura sa sufletul nu e supus diviziunii
i nici descompunerii.
n ordinea naturii o fiin poate fi distrus n dou feluri:- prin diviziune si prin
nimicire(ex: un obuz face explozii, iar prile componente sunt mprtiate prin
descompunere)- ns ca o for spirtual sufletul nu poate fi nimicit. Nici fora creat nu
poate fi nimicit-acest fapt este susinut i de materialiti care spun c doar agenii din
cosmosul aflat n continu micare sunt distrui, pe cnd legturile sau forele legate ntre
ele rmn. Filosofia a afirmat, c singura n msur, care poate sa duc la existen
lucrurile sau la neexisten este divinitatea, sau fora creatoare. Numai Dumnezeu poate
nimici sufletul, deoarece El nsui L-a creat.Dar aceast putere este reinut de celelalte
nsuiri divine(iubirea, dreptatea, atotnelepciunea). Nu ar fi fost neles actul crerii
sufletului ca substan spiritual, dac dup moartea biologica ar fi urmat nimicirea lui.
4
4
8/4/2019 Curs Misiologie Final
5/53
Platon consider sufletul prin nemurire poate deveni absolut, cci el e cobort din
lumea prototipurilor sau a ideilor universale.Aces fapt este fals cci prin faptul c
nemurirea lui nu-i absolut, nici sufletul nu poate fi preexistent sau absolut.
Moartea trupului nu implic i moartea sufletului, cci sufletul nu este legat de
trup, el are o existen independent de trup.Bergson face o comparaie n acest sens:
dup cum putrezirea unui cui de care atrn o hain nu duce la dispariia acesteia aa si
sufletul n raport cu trupul.Sufletul are o existen ce transcende trupul, iar dup moartea
biologic sufletul i continu aceast existen. Bolile trupeti macin doar trupul, dar
sufletul se pstreaz integru prin natura sa spiritul. Dac Sf. Scriptur vorbete uneori
despre moartea sufletului, dar aces lucru nu trebuie luat ad literam. Moartea sufleteasc
aici are nelesul de nefericirea pctoilor ca o consecin a ndeprtrii lor de
Dumnezeu. Formularea silogistic a acestui argument: 1.Sufletul este o substan
imaterial, simpl, necompus i spiritual. 2.Tot ceea ce este imaterial, necompus i
spiritual este nemuritor. 3. Sufletul este o substan nemuritoare.
II. Argumentul teleologic- pornete de la aspiraiile fundamentale ale sufletului
omenesc, care duc la concluzia nemuririi.Toate aceste aspiraii fundamentale sunt
nzuina nencetat de a cunoate pe deplin tainele naturii, misterul existenei noastre.
Tendinele sufletului omenesc reflect natura sa intim. Dorina natural nu poate fi
zadarnic, de unde rezult c i aspiraiile sufleteti trebuie s-i gseasc mplinireacuvenit.
Aceste aspiraii nu sunt nc satisfcute n viaa pmnteasc:
a.Ct privete nzinele omului de a cunoate tainele naturii i misterul existenei
sale trebuie s se afirme c: ceea ce cunoatem noi este o pictur de ap fa de un
ocean, cci cu ct vrem s descoperim o tain cu att se dezvolt alte taine mai grele de
ptruns. Suntem nc foarte departe de a ti totul.Acest fapt la fcut pe Socrate s
exclame: tiu c nu tiu nimic.
b.La fel stau lucrurile i n privina desvririi morale, aspiraia spre desvrirea
moral ntmpin greuti i piedici mari, uneori de nentrecut, care nu ngduie dect o
desvrire cu totul relativ.Sf. Ap. Pavel care s-a apropiat tot mai mult de culmea
desvririi a exclamat: pctos om ce sunt, cc nu fac binele pe care l voiesc, ci rul pe
5
5
8/4/2019 Curs Misiologie Final
6/53
care nu-l voiesc acela l fac. Cea mai bun dovad n acest sens este disproporia dintre
realizrile tehnice ale tiinei i progresul moral, numit mai degrab regresul moral.
c.Fuga dup fericire este general i necontenit. Nu exist om care s nu alerge tot
timpul vieii sale dup fericire.Nu este sete mai puternic i mai nepotolit dect setea
dup fericire. Fericirea a fost definit cafiind adevrata fata morgana a existenei noastre
pmnteti, caci ea nu poate fi atins. S-a afirmat c treptat progresul civilazaiei i a
culturii pot sa-l duc pe om la fericire.Acest fapt este o iluzie cci progresul e depit
necontenit de progres, necesitile devin den ce n ce mai pretenioase.Apoi progresul nu
merge ntotdeauna n linie ascendent ci e urmat uneori i de regres.Nici obiecia
umanitarismului cf. creia fericirea nu trebuie cutat dect n satisfacerea contiine
proprii nu este ntemeiat. De obiceii marii binefctori a oamenilor au murit nefericii,
sau nemplinii.Bossuetspune: Trm pn la mormnt lungul lan al aparenelor noastreamgite, fiindc ndjduim necontenit, este un semn sigur c nu suntem la locul nostru
unde putem avea ceva din ce dorim, ci trebuie un alt loc, o alt via n care putem s
posedm aceste aspiraii fundamentale ale sufletului omenesc. Formularea silogistic a
acestui argument: 1.Sufletul tinde necontenit spre cunoatere, desvrire moral i
fericire. 2.n viaa pmnteasc sufletul nu poate ating deplin acestea. 3. Trebuie s
existe o viaa n care sufletul va supravieui pentru cunoaterea deplin.
III. Argumentul moral- pornete de la existena ordinii morale i deduce dinaceasta n mod, aprioric, nemurirea sufletului. Exist n lume o ordine moral avnd la
baz o lege moral care oblig pe om s fac binele i s evite rul, fr urmarea vreunei
rspli sau pedepse.
Simul dreptii pe care se ntemeieaz ordinea social ideal, cere ca natural i
just, ca ntre bine i fericirea unui ins s existe o proporie corespunztoare, sau ca binele
s fie rspltit, iar rul pedepsit. n realitate aceast proporie nu exist pretutindeni.n
viaa aceasta rsplata nu-i distribuit aa cum cere simul dreptii, cci de cele mai multe
ori se ntmpl ca virtutea s fei pedepsit, iar rul s fie rspltit.De multe ori s-a
constatat c pedeapsa este invers proporional cu mrimea vinei.Fiina omeneasc
postuleaz menirea i existena altei viei, n care faptele omului sunt rspltite dup
dreptate.Aceast via este viaa de veci. V. Hugo avea s mrturiseasc: eu cred
6
6
8/4/2019 Curs Misiologie Final
7/53
profund n aceast lume mai bun i declar aici c este sigurana suprem a raiunii
mele, cum este suprema bucurie a inimii mele.
Cicero lund atitudine mpotriva celor care i puneau ntrebarea cum poate s
triasc sufletul desprit de trup le spune: Oamenii care nu neleg cum poate exista
sufletul desprit de trup, neleg ei mai bine cum locuiete el n corp i d via?
Nemurirea sufletului este un postulat al ordinii morale i mai mult dect att, este o
condiie neaprat pentru existena moralitii.Fr o credin n nemurirea sufletului
i ntr-o rsplat viitoare, nu poate exista o moralitate adevrat.
Dup concepia cretin , cu ideea nemuririi sufletului st n strns legtur i
credna n nvierea trupului. Raportul dintre treup i suflet este foarte strns i intim n
cursul vieii pmnteti.Trupul este faptul care conlucreaz cu sufletul la svrirea
tuturor faptelor omului, de aceea este just i natural ca el s primeasc rsplata sau
pedeapsa mpreun cu sufletul. n acest sens Dumnezeu, n atottiina Sa a hotrt
nvierea trupurilor.
C nemurirea sufletului este o condiie neaprat a sanciunii morale, e un adevr
confirmat i de filosofie.Platon spunea c pedepsirea rului i reprimarea lui este posibil
numai prin nemurirea sufletului i prin existena unei viei viitoare.Kant , creatorul unei
morale autonome, postuleaz pentru realizarea binelui att nemurirea sufletului, ct i
pentru o via viitoare.El d argumentul moral pentru nemurirea sufletului, spunnd crealizarea binelui moral poaate fi ntlnit numai ntr-un progres care merge la infinit,
adic sub presupunerea a unie existene care merge la infinit, care se numete nemurirea
sufletului.
Formularea silogistic a acestui argument:1. n viaa pmnteasc nu exist o
rsplat i pedeaps divin. 2.Ordinea moral cere o rsplat pentru bine i o pedeaps
pentru ru. 3. Prin urmare trebuie s existe o alt via dup moartea trupului n care
sufletul va fi nemuritor pentru a primi rsplata sau pedeapsa.
IV. Argumentul istoric-pornete de la universalitatea credinei n nemurirea
sufletului i dedce aceasta n mod aposterioric venicia lui.
Ca i credna n Dumnezeu, tot astfel i credina n nemurirea sufletului se
ntlnete la toate popoarele din toate timpurile i din toate locurile.Aceast credin e
nvederat ma ales de obiceiurile de la nmormntare i de cultul morilor.Nu exist popor
7
7
8/4/2019 Curs Misiologie Final
8/53
vechi sau nou , care s nu dea o cinstire deosebit trupurilor celor rposai(Ritualuri de
nmormntare, locurile n care ajung sufletele .a.-bgai i voi de pe la IR.)
Dintre toate sufletele create, spunea un gnditor, omul singur adn cenua
semenului su i-i poart respect.Omul respect cenua strmoilor notri pentru c un
glas tainic este cel care consacr cultul morilor la toate popoarele. Popoarele au n
contiina lor c somnul nu ine mult i c moartea nu-i dect o glorioas schimbare la
fa.De asemenea credina n existena spiritelor prin pduri, sa alte locuri de genul asta,
superstiiile despre strigoi, vampiri, i au obrie n credina n nemurirea sufletului.
De credina i nemurirea sufletului n-a fost lipsit nici omul preistoric.n diferitele
situaiipreistorice s-au gsit numeroase schelete nmormntate, ceea ce dovedete c omul
peistoric ngropa cadavrele i practica un cult al morilor=> credina n nemurirea
sufletului.
Contrarii credinei n nemurirea sufletului au ridicat obieciunea: coninutul ideii
de nemurire e foarte divers la felurite popoare, deci aceast idee de nemurire e f. divers la
felurite popoare, este rezultatul doar unui subiectivism al fanteziei popoarelor.Acest lucru
este fals, pentru c individualitatea unui popor depinde i de forma credinei sale n
nemurirea sufletului. Dac nemurirea sufletului ar fi o ficiune, cum de o au toate
popoarele. Unii etnografi, au cutat s explice pe cale natural aceast credin n
nemuirea sufletului, afirmnd c aceasta s-a nscut din visurile omului primitiv. i acestlucreu este fals, pentru c dac n-ar fi existat credina n nemurirea sufletului, atunci
primitivii nu ar ma fi avut visuri cu sufletele strmoilor lor. Formularea silogistic a
acestui argument: 1. La toate popoarele i toate locurile esist credina n nemurirea
sufletului. 2.Aceast credin nu poate fi niciun produs subiectiv i noco o ficiune. 3.
Deci sufletul trebuie s fie nemuritor.
Despre existena uman-combaterea existenialismului
Datorit poziiei sale psihofizice, omul ocup o poziie excepional n cosmos, i
desfoar existena pe planul a dou lumi- lumea naturii, n general i lumea spiritului.
Omul este un microcosmos, adic un rezumat i o reprezentare n mic a lumii mari.Fizic
este legat prin trup, iar de lumea spiritual prin principiul su spiritual.Omul se
8
8
8/4/2019 Curs Misiologie Final
9/53
deosebete n esen de animal ceea ce ne ndreptete s spunem c n cadrul
cosmosului omul constituie o categorie aparte de existen.
n slujba acestei destinaii speciale stau manifestrile superioare ale sufletului
care-l ridic pe om pe un plan de via deosebit de viaa pmnteasc. Prin suflet omul se
unete cu Dumnezeu, cu Creatorul Su.Aspiraiile fundamentale ale sufletului omenesc
stau ntr-o trancenden a omului, ntr-o continu putere de depire.Cu privire al
existena omului i menirea sa a aprut teoria existenialismului
care contravine teoriei idealismului.
Reprezentani: Soren Kirkegaard, Heidegger, Karl Jasperes,Eberhard.
ntemeietorul aceste filozofii existenialiste este filozoful Soren
Kirkegaard.Ceea ce l-a scandalizat pe acesta a fost titanismul filozofiei idealiste, care a
mers cu ncrederea ei nebun n raiunea omeneasc pn acolo nct sa atribuie spiritului
uman posibiliti creatoare absolute. Nesocotind realitatea existenei omeneti, idealismul
rpete libertii insului seriozitatea ei ultm, neglijnd nu numai contiina vinei i a
pcatului c i importana morii.Kirkegaard opune gndirii speculative ale lui Hegel o
gndire existenial, o gndire la care particip ntreaga personalitae a omului, ntreaga
fiin i nu numai a omului.Soren K. crede c singura menire a omului este aceea de a
exista n faa lui Dumnezeu- a tri n pasiune. Adevrul n-are nicio valuare dect dac
este trit n viaa personal a insului. Nu cunoaterea fundamenteaz existena, cicunoaterea depinde de existen.n destinul tragic al contraziciei, omul nu poate iei
dect prin credin, ca forma cea mai nalt a filosofiei existeniale.Existenialismul lui
Kirkegaard este unul cretin, n care omul se regsete n raporturi fundamentale cu
Dumnezeu i exprim aceste raporturi n raporturile sale cu lumea.Existena privit
astfeleste existena ncrcat cu o rspundere absolut n faa lui Dumnezeu
Existenialismul lui Heidegger este total diferit de cel al lui Kirkegaard. El
pleac de la principiul c n mrginirea omului se poate lumina problema existenei. A
filosofa n concepia lui Heidegger nseamn a pune ntrebarea ce este omul? Dup
Heidegger constituia fundamental a existenei omeneti este a fi n lume, adic
existena uman este legat de lumea n care este.Cu alte cuvinte omul nu este dect o
existen real n timp i n spaiu.El se gsete n lume caom, ca un dat asemeni
celorlalte obiecte , el este astfel aruncat n timp, angrenat n realitatea i mrginirea lumii,
9
9
8/4/2019 Curs Misiologie Final
10/53
din care nu exist nicio posibilitate de evadare. Existena omului este o existen spre
moarte, adic o existen ce nu depete marginile timpului i ale istoriei. Existena e
timp ceea ce nseamn c temeiul fundamental al existenei omeneti l constituie timpul.
Cellalt reprezentant Karl Jasper spune c existena omului nu revine la
sine, i nu se realizeaz dect n msura n care aceasta se afl n faa transcendenei,
adic n comunicare cu alt existen. Existena nu-i nicio existen natural, dar nicio
existen ideal a spiritului.existena este posibilitate i realitate. Dar aceast
transcenden nu este neleas n mod cretin, ci l privete pe Dumnezeu ca fiind izolat
de lume, ascuns n venica i nemrginita Lui deprtare.ntre cretinism si concepia lui
Karl Jasper se afl o deosebire de esen.Dup el omul nu poate conta dect prin propriile
lui puteri.De aceea religia de care vb el este un fel de via care nu are obria n
revelaie.
Religia existenial i cea cretin se exclud .
Marele neajuns al filosofiei lui Heidegger este acela c nu poate oferi o viziune
etica.Apoi, frica de care vb el nu poate fi frica contiinei ci e frica unui eu prins n
izolarea sa.Dezndejdea i are rezolvarea prin ntoarcerea la Absolut, care este
Dumnezeu i nu o revenire la sine.Grija de care vorbete Heidegger nu este altceva dect
tragica resemnare, exilul n neant. Adevrata revenire a omului este numai prin
dezvoltarea personalitii sale n Dumnezeu unde va gsi i fericirea prin iubire.Raportul dintre gndire i existen
Gndirea-este operaia intelectual ce tinde spre cunoaterea realitii.Efortul ei
const n nzuina de a stabilict mai multe i mai adecvate cunotine despre univers.
Existena-este realitatea n general, adic tot ceea ce exist ca atare(univers,
cosmos, lume.)
Scopul gndirii este de a cuprinde existena n general.omul este mnat de o
tendin nestpnit spre gndire, cci el vrea s cunoasc adevrul.Existena este
obiectul gndirii.ntre gndire i existen este o legtur fundamental.Gndirea tinde
spre un obiect, spre o existen
A defini raportul dintre gndire i realitate nseamn a rspunde la ntrebrile:
Ceea ce gndesc eu corespunde cu realitatea? Gndirea falsific sau red realitatea?
Rspunsul la aceste ntrebri o d nelegera capacitii gndirii care e diferit de gndirea
10
10
8/4/2019 Curs Misiologie Final
11/53
divin(g.divin se gndete pe sine, obiectul este n ea nsi).Sistemul ntreg concret dn
gndirea divin devine creaie=> crea ia din nimic.ntreaga creatie este o ntruchipare a
gndirii divine.Intelectul divin este izvorul si msura adevrului.
Natura gndirii umane este total diferit de cea divin. Ea i are izvorul n
afar de ea; e discursiv, analitic, trece de la o idee la alta, e i conceptual.Gndirea
uman nu produce realul, nu-l creaz, ci numai l cunoate.
Teorii cu privire la raportul dintre gndire i existen:
a.Teorii absolutiste care afirm c exist cunotin universale i generale mai presus
de contingentele efemere ale adevrului
b.Teorii relativiste, care afirm c toate cunotinele care sunt n funcie de timp i
de spaiu au o valabilitate restrns.
PR. PROF. NICOLAE SRBU, TEOLOGIA FUNDAMENTAL
ORTODOX ROMNEASC
Problem antropologic
Omul este nzestrat cu suflet nemuritor i datorit acestui fapt putem vorbi despre
religie i mplinirea intei finale a omului: mntuirea.
Natur omului. Trupul i sufletul.Natura= fiina sau substana unei existene cu privire la via i activitatea ei, ca o
rdcin i baz a ntregii sale viei;
= esena s fundamental;
!= puterile i proprietile sale de aciune cerute pentru a o constitui etic i
integral;
= ( la om) fiina omului, aptitudinile sale eseniale.
Preri:
a) Dualism anthropologic: omul const din
-trup material
-suflet spiritual (spiritual = purttor al fct. psihice = spiritualism psihologic );
b) Monism anthropologic: omul const dintr-o singur substan:
1) Materialism: omul const numai din materie (ea produce fen. Psihice);
11
11
8/4/2019 Curs Misiologie Final
12/53
2) Spiritualism: spirit( are i o form corporal, trupul doar apparent).
Concepia religioas da sens vieii i religiei:
2 elemente distincte: trup- substan material
suflet- subst spiritual
-poziie excepional i unic n univers ( structur psiho-fizica= particip la dou
lumi, cea a naturii i cea spiritului);
-este un microcosmos: reunete n sine elemente din toate straturile existenei;
-din regnul vegetal are n comun fct vegetative (materia din
om se
organizeaz, se hrnete i se nmulete c i la plante);
-din regnul animal (aceleai funcii sensitive, aceleai
simuri);Aceleai condiii de existena fizic omul prezint asemnri cu celelalte
vieuitoare:
TRUPUL
Asemnri cu celelalte vieuitoare:
-Aceleai trebuine fizice (de mncare, de butur, de lumina, de cldur);
-Aceeai structur anatomo-fiziologic (ochi, urechi, aparat circulator, aparat
respirator,etc);-aceeai compoziie chimic (oxigen, azot, sruri).
Deosebiri: (Sf. Grigorie de Nazianz: omul dac n-ar avea mn schimbare a feii,
gurii, limbii, dinilor, n-ar putea vorbia=animal)
-mai perfect
-organism viu i unitar
-alctuit n chip artistic
-cu un scop special
-creat de Dumnezeu n chip deosebit,
-prta nvierii i nemuririi
Cretinismul nu nesocotete trupul, ci recomanda preuirea i ngrijirea lui
(sanatosbun colaborator al sufletului).
12
12
8/4/2019 Curs Misiologie Final
13/53
Unele religii (budista), coli filozofice (neopitagoreice, neoplatonice) sau erezii
(gnostici, maniheii) nva c trupul este fcut dintr-o materie reaslabirea i
descompunerea lui, ceea ce nseamn o njosire a demnitii umane.
Deosebiri:
-inut autentic vertical (nu i la maimua);
-mn dreapta=instrument de realizare a cugetrii;
-conformaia feii i a craniului.
SUFLETUL. (l deosebete i mai mult de animal)
Este rationalgen aparte, coroan a creatieideosebiri eseniale datorate
principiului de via, nu elementelor din care sunt constituite:
1.Omul cuget i are idei abstracte (din care se dezvolt tiinele abstracte:
matematica, astronomia, mecanica), noiuni ca Dumnezeu, cauz, efect, timp, spaiu,infinit, adevr, frumos. Animalul nu se poate ridica la transcendent, la absolut, la general.
2. Omul are gri convenional (consecin a raiunii), diferit de cel al animalelor
care este doar unul pur emoional (cloca i chiam puii sau i avertizeaz n feluri
diferite, animalul scoate rcnete n caz de primejdie, nu-i poate disimula sentimentele i
s scoat un stigat de bucurie n caz de primejdie). Forma de exprimare este aleas liber.
La om doar la copil, nainte de folosirea raiunii, sau n clipe de emoii puternice cnd
afectul nbu ntrebuinarea raiunii, sunetele se exprim natural, asemntoranimalelor.
3. Omul este fiin etic. ( i propune sau i interzice svrirea unui act n
vederea unui scop conform cu ideile sale de bine sau de ru). Omul poate ntrerupe i
modific reacia ce trebuie s o produc impresia unui stimul. La o impresie care n mod
natural trebuie s produc tulburare sau mnie, revolt, durere el poate rspunde cu calm,
indiferent, dispre sau surs de veselie.(Animalul i manifest durerea cnd este
mcelrit pe cnd martirul sau slbaticul poate s nu o fac);
4. Omul este fiin inventiva i capabil de progres. Cu ajutorul raiunii combin
cugetrile sale abstracte n infinite chipuri pentru a le pune n serviciul sau.( aburul-
locomotiv, raze-tratarea bolilor, energia nucleare, tiine, arte noi) . Animalul nu are
cultur, civilizaie sau progress, nu are istorie, tiin, art, moral, religie. Via lor a fost
ntotdeauna la fel (albina i construiete la fel fagurele, furnica muuroiul ca i acum
13
13
8/4/2019 Curs Misiologie Final
14/53
cteva mii de ani, maimua i papagalul imit vorbirea dar nu cuget, cinele, calul fac
acte care dau dovade de inteligen dar n-au fcut niciun progres)
5. Omul este o fiin religioas. Se poate ridica cu mintea pn da Dumnezeu,
poate st n legtur cu El i s-i pun via n slujb ideilor ce le are despre fiin
divin. Muli o consider o deosebire capital. Antropos = a privi n sus.
-omul este o categorie aparte
-natur s este superioar
-discontinuitate ontologic, adic de fiin esena.
Gnditor rus: a vorbi despre om nseamn a vorbi despre Dumnezeu, pentru c
omul este cel mai puternic i mai concentrat reflex creat al deplintilor divine.
RAPORTUL DINTRE TRUP I SUFLET-problem central n cadrul oricrei
concepii despre lume i om.Teorii.
Concepia cretin: sufletul nu se poate explic prin legile materiei i nici prin
natur ei. Este o realitate aparte i sui generis (generic deosebit de materie).
1.Dualismul extremist: t+s unite numai extern
2.Teoria identitii (filosofi noi): t+s = dou laturi/ dou moduri de manifestare.
Ambele unilaterale i insuficiente. Au fost exprimate de Descartes i Leibnitz.
3. T. paralelismului psiho-fizic. (Fechner, Wundt, Paulsen): manifestrile t+s =dou serii, cauze nchise care i corespund n iruri, dar indispensabile unele de altele.
Fiecrui proces psihic i corespunde i un anumit process fizic/ actele sufleteti sunt
nsoite de acte corespunztoare ale organismului trupesc dar nu ca urmare a influienei i
interdependenei dintre t i s, ci se datoreaz unei fore din alt lume, corespondena fiind
inexplicabil dpv tiinific.
Pentru cele mai nalte procese psihice nu s-au gsit procesele fizice sau
fiziologice corespunztoare. Psihologii actuali nu considerea sufletul ca o substan, ca o
entitate, ci numai ca pe o sum a tuturor funciilor sufleteti (=negarea sufletului). James,
Bergson sunt mpotriv acestei teorii. Bergson: spiritul trece dincolo de creier, iar
activitatea cerebral nu rspunde dect la o infim parte a activitii mintale.
14
14
8/4/2019 Curs Misiologie Final
15/53
4. T. interaciunii psiho-fizice.(mai aproape de adevr, la Stumpf, Hartmann,
Bussem, Becher): interdependen fen trupeti i sufleteti + o esena spiritual
independent condiioneaz existena psihicului.
5. Adevrul este c S i T sunt deosebite unul de altul, dar unite strns. Doar
mpreun formeaz fiin omeneasc raport de coexisten solidar (existenial i
funcional)=nici trupul fr suflet nici sufletul fr trup. Trupul primete capacitatea sa de
aciune i reacie prin suflet i acesta acioneaz din interior asupra elementelor materiale.
Sufletul are nevoie de trup care prin sistemul su nervos este instrumentul prin care se
manifest sufletul, aa cum penia e necesar pentru transcrierea gndurilor.
- t+s au una i aceeai cauza;
- sufletul este principiul vieii(trupul fr suflet moare, iar sufletul viaza i
fr trup, deci trupul este necesar sufletului dar nu indispensabil).Sufletul este ntreg n tot trupul i ntreg n fiecare din prile acestuia. Nu are o
consisten material, dar nici nu este lipsit de orice consisten (s poat colabora cu
trupul).
Cercetri tiinifice au confirmat legtur t-s. O aciune trupeasc intreprins fr o
stare sufleteasc corespunztoare nu se realizeaz sau se realizeaz prea puin, la fel o
aciune sufleteasc fr anumite condiii de sntate sau putere nu poate fi realizat.
Sufletul d vigoare, dubleaz aciunile trupeti, la fel i trupul susine pe cele sufleteti.Sf. Ioan Gur de Aur:
suflet n bucuriefata rumen,
suflet tristdesfigureaza fa;
suflet mulumit, fr griji trup sntos;
suflet nelinitit, melancholic trup slab, lnced;
suflet agitat de mnie foc pe fa;
suflet n pace chip dulce i senin.
Corelaia i coloborarea t-s merge pn la a se substitui funcional, cci fiecare
desfoar roluri specifice. Sufletul deine primatul pentru c viaa omeneasc rezid
fiintial n spirit i nu n materie, de aceea nu poate fi sufletul un instrument al trupului, ci
trupul este instrumentul sufletului.(cazul sudo-muilor, orbi din natere: scriitoarele
15
15
8/4/2019 Curs Misiologie Final
16/53
Hellen Keller, Marie Hertin, Marthe Obrecht cu o bogat via sufleteasc, moral,
religioas, estetic).
Concluzie.
- omul este ntreg numai cu trup i suflet mpreunate ntr-o unitate fiinial i
organic;
- n aceast unitate primatul l deine sufletul, iar trupul este instrumentul sau;
- destinul omului se furete n funcie de ambele pri constitutive, iar starea
determinat de modul mplinirii acestui destin o triete omul n trup i suflet. (n rai sau
n iad merge sufletul mpreun cu trupul nviat. ntre s i t exist un raport de solidaritate
i de destin.)
UNITATEA SPECIEI UMANE I COMBATEREA RASISMULUI
Unitatea specie umane a fost corelat cu unitatea de origine a neamului omenesc.Evoluia tezei pluralitii speciilor umane.(apare din diversitatea raselor care
compun neamul omenesc)
-n 1655 protestantul Le Peyrere n lucrarea Preeadamitae lanseaz ipotez
pluralitii speciilor pentru a stabili pluralitatea de origine. Interpreteaz greit Fac 1,26 i
Fac2 susinnd c nu e vorba de acelai om, ci c ar fi vorba de dou creaii, deci de dou
specii umane: prima e cea a preadamitilor din care au ieit pgnii, iar a dou este cea a
adamitilor din care au ieit evreii. Mai trziu el nsui retracteaz tez.-Voltaire (sec XVIII);
- 1844 ministru American: negrii nu sunt de aceeai specie cu alibi;
- Sec XIX Darwin: chiar dac originea e comun rasele umane pot aprea
divergentspecii umane diferite, sau ele apar din mai multe ramuri de maimue.
- Adepii rasismului ntemeiaz poligeneza (tez c neamul omenesc ar descinde
din mai multe perechi de oameni) pentru a o opune monogenezei. Teza le era necesar
pentru a fundamenta tiinific teoria despre mprirea neamului omenesc n rase
superioare i rase inferioare, precum i despre invariabilitatea i constana continu a
raselor umane.
- F. Weidenreicht 1939- teoria policentrismului (au existat mai multe centre de
evoluie a hominoizilor).
Argumente n favoarea poligenismului:
16
16
8/4/2019 Curs Misiologie Final
17/53
1. Diversitatea raselor umane (deosebirile sunt att de mari nct nu pot fi reduse la
un trunchi comun);
2.Grupare compact a raselor pe poriuni anumite ale globuluiorigine i
dezvoltare deosebite;
3. Deosebirea de limbaj foarte mare.
Argumente n favoarea monogenismului:
1. Particularitile de ras nu sunt eseniale, ci accidentale i relative. Culoarea
pielii depinde de clima i de regim. Ea este prilejuit de o materie mucoas ce st n
epiderm i derm, al crui pigment nu-i egal la diferitele rase, dar nu-i lipsete nici
uneia. Capacitatea craniana la albi 1400gr., la negri 1250gr. variaz i n cadrul aceleisi
rase.
Craniu brahicefalic la albi i dolicocefalic la negri ambele tipuri coexista ncadrul aceleiai rase.
2. Gruparea compact a raselor dezminit: coexista pe aceleai teritorii, exist i
rase mixte;
3. Diferena de limbaj este posterioar. Cercetrile filologiei comparate au
demostrat existena unui trunchi lingvistic comun.
La acestea se adaug urmtoarele argument:
1. Asemnarea anatomica i fiziologic dintre toate rasele istorice i preistorice.(aceiai constuctie anatomica, aceiai durat a sarcinii la femei, aceiai durat a vieii,
aceiai frecven medie a pulsului, aceleai puteri sufleteti fundamentale: gndire,
simire, voina, limb);
2. Interfecunditatea dintre rase i existena raselor mixte. (tiin este de acord c
mperecherea ntre indivizi din specii deferite d produse neroditoare sau sterile. Aceast
regul sufer foarte rare exeptii. ncrucirile dintre rase la om dau urmai cu rodnicie
mai mare sau mai frumoase, mai capabile de progress.)
3. Asemnrile de ordin sufletesc. Manifestrile pe latur sufleteasc variaz la
diferitele rase nu numai ca grad i ca nuana. Acest lucru se constat i ntre indivizii
acelorai rase. ns n toti indivizii sntoi, indiferent de ras creia aparin,
manifestrile suflesti sunt de aceeai natur i totdeauna aceleai. Pretutindeni, pe toate
latitudinile globului pmntesc omul oricrei rse posed limbaj articulat, manifest
17
17
8/4/2019 Curs Misiologie Final
18/53
noiunea moral de bine i ru, crede n fiine superioare i le cinstete printr-un cult
religios, realizeaz progres n cultur i civilizaie i nu-i deloc ncremenit n
uniformitatea instinctiv, i pune n slujb propriei viei elemente brute din natur prin
industrie i art, i supune animalele prin puterea de stpnire asupra lor. Ele dovedesc
identitatea indiscutabil de esen, de structuri, de funcie i de aspiraie spiritual a
tuturor oamenilor, indiferent de ras din care fac parte.
4. Graiul omenesc, ne duce ctre aceeai descendent a ntregului neam omenesc
dintr-un singur trunchi originar. Filologia comparat n-a putut dovedi absolut sigur
existena unei limbi primordiale, dar i mai puin a putut demonstra existena mai multor
limbi primordiale. Ea arat mari nrudiri ntre limbile diferitelor rase i popoare.
5. Contiina omenirii despre descendent sa dintr-o singur pereche de oameni.
Prezent n toate tradiiile, inclusiv la cele mai primitive popoare din Africa i Australia.Dac s-ar fi nscut mai muli oameni deodat, din concursul ntmpltor al elementelor
naturale ale Cosmosului, ar trebui s avem contiin c au existat mai multe perechi de
oameni din nceput.
6. Contiina comun a omenirii despre pcatul originar. Aceast contiin este
prezent n via tuturor oamenilor i n credinele religioase ale albilor, ca i n cele ale
galbenilor i negrilor, precum i ale tuturor raselor.
7. Culturile nu sunt ceve nchis n sine i incompatibile ntre ele. n manifestarealor normal sunt deschise spre universalitate.
unitate de origine; rasismul opune poligenez
unitate de specie; rasismul opune exaltarea ideii de ras.
Am srit pg 212-213. Iertare!
Se socotete i c doctrina crestina ar ncuviin rasismul.
1950 Congres al Federaiei Bisericilor Reformiste Olandeze din Africa de Sud:
exist principii de baz n cuvntul lui Dumnezeu, care sprijin discriminarea .
1956 Biserica metodista Americana invita la congres si pastori negri;
In Africa de Sud guvernele opresc negrii crestini sa frecventeze bisericile la un
loc cu alibi.
n realitate, cretinismul nu ofer nici un temei n sprijinul rasismului.
18
18
8/4/2019 Curs Misiologie Final
19/53
Rasismul neag existena unei diviniti transcendente, creaia divin a lumii,
divinitatea lui Iisus Hristos i aciunea Lui mntuitoare, precum i realitatea revelaiei
divine. Referatul biblic despre crearea omului prezint pe primul om ca ntemeietor al
neamului omenesc i a istoriei omeneti. Alte locuri: Fac 1, 27; 2, 7; 8,3; Mt 19, 4; Lc. 3,
38; Fapte 17, 26. Biblia manifest interes pentru ntreaga omenire, pentru c toi oamenii
sunt creai dup chipul lui Dumnezeu i trebuie adui ntr-o singur mare mprie a lui
Dumnezeu.
Dogma despre mntuire are ca premiz descinderea tuturor oamenilor din Adam.
Din unitatea de origine a neamului omenesc, rezult unitatea ontologic a speciei
umane, care are n consecin aceiai structur sufleteasc i trupeasc indiferent de rasa
din care face parte. Cretinismul ridi rasele i le deschide calea desvririi prin
eliberarea lor de pcat, le nnobileaz prin introducerea lor n unitate desvrit nHristos. Toi oamenii sunt fii ai aceluiai Printe i motenitori ai acelorai bunuri. n
Hristos dispare orice difereniere a oamenilor dup ras, stare social sau sex: nu mai
este iudeu nici elin, nu mai este nici rob nici slobod, nu mai este parte brbteasc i
parte femeiasc, pentru c voi una suntei ntru Hristos (Gal 3, 28).
La Sfinii Prini;
1.Minuciu Felix: Toi ne natem cu o soart comun, ne deosebim prin virtui ;
2.Sf. Ioan Gur de Aur: Toi fr excepie suntem de aceiai natur3. Lactantiu:Dac noi toi am ieit dintr-un singur om, pe care-l creie Dumnezeu,
atunci suntem n mod cert toi i nrudii prin snge i de aceea este o aa de mare crim
a uri un om chiar dac el este un criminal.
4. Sf. Grigorie de Nazianz: Noi suntem frai, noi avem aceeai natur i acelsi
destin.
tiina nu mai accept astzi teoria inegalitilor raselor umane, dar ea este folosit
din punct de vedere politic.
VECHIMEA SPECIEI UMANE
Nu s-a putut preciza data apariiei omului. Unii au fixat data apariiei lui Adam
ntre mil. IV-VII id Hristos. Astzi: nu exist cronologie biblic nainte de Avraam.
tiina nu poate nici ea calcula vrsta omenirii. Nici nu se cunosc fosilele primului
om. Unii fixeaz data apariiei omului n era teriar alii n era quaternar. Nu s-au gsit
19
19
8/4/2019 Curs Misiologie Final
20/53
oseminte sau vestigii sigure de la omul teriar. Ideea a aprut n anul 1867 cnd abatele
Burgeois a descoperit la Thenay, iar alii mai pe urm n Ipswich n Anglia, n nite
straturi teriare mici eolite (silexuri) a cror tiere era atribuit omului teriar, care le-ar fi
tiat pentru a-i face din ele instrumente foarte primitive, dar nu s-a gsit nici o urm de
om. Au mprtit ideea i savanii Mortillet i Quatrefages. Eolitele ar fi putut s se fi
tiat singure sub presiunea torenilor i a terenurilor. Abatle Breuil a demonstrat c
tierea acestor eolite nu poate fi atribuit aciunii umane, deoarece multe au fost gsite
chiar n ocean. Geologii Arcelin i Rutot au concluzionat c tierea se datoreaz unor
cauze fizice: cldur, presiune. Unii paleontologi au considerat anumite fosile aparinnd
erei teriare, dar cei mai de seam paleontologi consider c nu exist fosile aparinnd
acestei ere.
Cei care susin aparaitia omului n era quaternara, fixeaz perioad perioad n atreia perioad interglaciar, anume epoc cheleian. Aceast este epoca creia i aparine
maxilarul din Mauer lng Heidelberg, descoperit n 1907. Omul reconstituit dup acest
unic vestigiu=Homo Heidelbergensis. Paleontologia progresista l aeaz mai trziu, n
mijlocul epocii quaternare. Pe Pitecantropus Erectus , descoperit n 1891-1894 de
savantul olandez X. E. Dubois l aeaz la nceputul epocii quaternare (perioada
precheleian) i acesta ar fi acel Homo Primigenitus.
tiin ne spune cert c omul a aprut n istoria pmntului ca ultima dintre fpturi,n quaternar, fie n a treia perioad interglaciar - cea cheleiana - fie ntr-o perioad
precheleian[. Metodele folosite s-au mbuntit folosind procedeul cu carbon 14, dar
tiina va evolua i ar putea aprea alte datri.
Dpv cretin ne este indiferent data apariiei omului pe pmnt. Ea nu atac nici
dogma nici morala. Biserica nu s-a pronunat nici cu privire la durata n timp a celor 6
zile ale creaiei.
DESPRE SUFLET I MANIFESTRILE SALE.
Pentru religie, existena sufletului omenesc care este o substan de sine stttoare ,
avnd propriile sale funcii, este o problem de dogm fundamental. Existena unui
principiu al actelor sufleteti este un adevr fundamental i pentru tiin. Am vzut mai
sus prerile materialiste i dualiste. Psihologia rmne numai la fenomenele sufleteti,
fr a se ocup de substan care ar fi de competena matafizicii. n sensul acetsta vorbim
20
20
8/4/2019 Curs Misiologie Final
21/53
de o psihologie fr suflet. Dac procesele fizice au un substrat, atunci i cele sufleteti
trebuie s aib unul. Psihologii Theodor Lips, Oswald Kuppe, Hugo Mnsterberg arat
c necesitatea sufletului estecerut de faptele sufleteti care nu fi explicate fr ea.
Cele mai nsemnate dintre acestea sunt:
1. Contiin noastr psihologic care domin toate actele vieii sufleteti . Ea
raporteaz ctre eul nostru procesele fizice ale existenei nervoase i le transform n acte
psihice, transformnd actul mechanic al excitaiei n actul reflectat i contient al
senzaiei. Se pune ntrebarea: cum poate ajunge materia singur n starea de contiin,
cum se poate reflecta-cugeta pe sine nsi?
Ce este contiina n sine? Este o aciune n care subiectul aciunii devine i
obiectul acestei aciuni i anume eul nostru acioneaz asupra sa nsi, se prinde pe el
nsui. n lumea fizic orice micare nu se produce de la sine , dup cum nici direcia einici durata nu se produc de la sine i nici nu se ndreapt ctre sine. Prin urmare subiectul
acioneaz asupra sa nsi. De aceea Toma dAquino zice: Actiunea niciunui corp nu
se reflecteaz asupra celui ce reflecteaz intelectul, ns acionnd, se reflecteaza asupra
sa nsi. Deci, intelectul este corp.
2. Simplitatea i spiritualitatea actelor sufleteti. Actele sufletului prin care
percepem materia sunt neextinse, simple i unice, pe cnd caracteristicile materiei sunt:
complexitatea, diversitatea i spaialitatea, materia este extins, deci divizibila. Noipercepem obiectele care se prezint totdeauna sub o complex divesitate de impresie i de
imagini sub form unei percepii simple, unice i totale: o cas, un pom, un om. nseamn
c i argumentul perceptor trebuie s fie unic i immaterial ca prin el materia s se
dematerializeze, complexul s se simplifice, variatul i discontinuul s se totalizeze n
actul unic al percepiei sau noiunii. Acesta este sufletul-substan simpl i imaterial. n
procesul cugetrii se pornete de la senzaii multe care se transform n imagini multe.
Din acestea cugetarea face apoi o unitate, dispar toate imaginile i rmne noiunea,
intrnd cu aceast n domeniul spiritului. Din noiune raiunea formeaz apoi judeci, iar
din ele silogisme, raionamente. ntreg procesul cugetrii este o tendina spre simplificare
i unitate, ceea ce nseamn c i principiul care i st la baz este unitar.
3. Eul sufletesc i identitatea actelor sufletului nu se poate explic dect dac
admitem existena unui principiu simplu i neschimbtor ctre care totul se raporteaz i
21
21
8/4/2019 Curs Misiologie Final
22/53
care rmne perpetuu, acelai i identic cu sine. Dei dup trup , omul se schimb
necontenit, se preface, mbtrnete, rmne totui acelai, acelai eu se gsete n omul
de 20 de ani i n cel de 50 de ani. Dac sufletul ar fi o emanaie a materiei atunci el ar
trebui s fie cuprins n acest proces al schimbrilor.
4. Contiin logic, moral ,estetic i cea religioas nu se pot explic fr
existena sufletului. Nu se poate explic nici fenomenul voinei libere specifice spiritului
i care nu poate fi produs dect de o substan strin de legea necesitii care
caracterizeaz materia.
Concluzie: este necesar un principiu care conduce actele sufleteti i condiioneaz
pe cele fizice. Acest principiu nu este identic cu cel material de ordin formal, substanial
i unitar. El este substana sufletului, substan liber, activ i spiritual. Dualismul
absolut al paralelismului psiho-fizic, trebuie corectat n sensul unui paralelism psiho-fizicrelativ, n care prioritatea i preponderenta revine sufletului.
Neadecvat este i ncercarea de a explic omul biologic unilateral. n concepia
definiiei pe care i-o da azi umanismul nou, omul este (azi) vzut c o fiin complex. El
nu poate accepta nicio explicaie unilateral (nici cea biochimic care caut s explice
via psihic prin jocul hormonilor sau a substanelor psihotone) , cci ar nsemna o
mutilare.
ANTROPOLOGIE
Soma-Sarx : Trupul si Carnea
Cand vorbesti despre trup, incepe prin a-ti face semnul crucii( S.S.
Harkianakis)
Omoara carnea si vei dobandi trupul ( Serghei Bulgakov)
Toate definitiile care incearca sa ofere o rezolvare definitiva a problemei
antropologice au fost sortite esecului. Numai ascetii greci au aratat ca este vorba de un
element de mister atunci cand vorbim de persoana umana. Aceasta se datoreaza in mare
masura ideii lor de capatai despre barbat si femeie ca fiinte pneumato-psihofizice, ale
22
22
8/4/2019 Curs Misiologie Final
23/53
caror elemente consittuive materiale si nemateriale sunt unite in mod tainic si care, in
plus, sunt esentiale pentru o exitenta personala integrata in mod firesc in creatie. Ioan
Scararul vorbeste despre biruinta asupra celor trei tirani, sau poate, mai bine spus,
biruirea trupului, sufletului si a duhului
Nici un studiu despre trupul omenesc nu poate evita ambiguitatile. O astfel de
ambiguitate nu este lipsita din literatura patristica, mai ales acolo unde este adoptata
terminologia platonica sau acolo unde apar asociatii platonice de idei. Pentru Grigorie
Teologul, un om desprins de materie inceteaza sa mai fie uman. Nu poti trata mai fals un
om decat atunci cand incetezi sa-l mai privesti ca om.
Aceste separari dualiste au fost folosite in antichitate. Prin urmare aflam de la
filozofi si abstractionisti religiosi sau misti , precum in orfism si pitagorism, ca exista o
separare intre trup si suflet, separare care a adus la dispret pentru trup, el fiind vazut caceva secundar, ba chiar o povara.
Viziunea pitagoreica, care foloseste jocul de cuvinte soma-sema pentru a descrie
trupul ca o forma sau structura mai curand ca o realitate , fragmenteaza tot atat de mult
precum si ideea lui Platon a trupului ca temnita, sau in cel mai bun caz, ca haina a
sufletului. Intalnim si la atomismul lui Epicur o forma de dualism, precum si la stoici si
neoplatonisti.Pentru acestia , trupul este fie dispretuit , fie absolutizat.
In realitate, omul, depaseste un atare dualism. Orice dihotomie a sinelui afecteazadeopotriva trupul si sufletul.Nici o diferentiere trup-suflet nu poate fi gasita in Vechiul
Testament, unde nu se vorbeste despre firea umana decat in totalitatea ei.
Noul Testament vorbeste la randul lui despre om ca despre o fiinta unificata,
nefragmentata , raportata la DUmnezeu. Si teologia lui Pavel vorbeste despre trup ca
despre omul cel din afara ( 2 Cor , 4, 16) sau despre suflet, prin analogie, ca omul cel
launtric). Pentru Pavel, trupul si sufletul sunt unite in mod ontologic. Dualismul sau
carne-duh este existential, adica legat de o situatie concreta. Omul este o fiinta ranita,
cazuta, conditia lui pacatoasa, cunoscuta altfel sub nume de carne ( Sarx) este cea
care-l separa pe om de duh. Trupul nu trebuie echivalat cu carnea, dupa cum nici sufletul
cu duhul.
Orice deosebire trup-suflet din traditia monastica apartine adeseori unei cu totul alte
experiente decat celei care strabate filozofia dualista.Scriitori ascetici fac o deosebire
23
23
8/4/2019 Curs Misiologie Final
24/53
intre nivelurile umanitatii create de Dumnezeu ( kata physin), umanitatea cazuta ( para
physin) si umanitatea indumnezeita( hyper physin). Aceasta distinctie gasim si la Ioan
Scararul : Cel ce a biruit trupul a biruit firea. Iar cel ce a biruit, negresit a ajuns mai
presus de fire .
Prin actul divin de creatie, trupul omenesc este direct legat de Dumnezeu creatorul.
In aceasta relatie, trupul este vazut ca sfant si unit cu Dumnezeu, umplut de Duhul Sfant (
1 Cor 6, 19). Trupul este considerat ca participa la sfintirea si slavirea intregii finte
umane in relatie ei cu Facatorul. Scopul nostru neincetat este de a preface lumea, natura
si chiar trupul nostru in care fiinta noastre se salasluieste ca preot si profet, invitati fiind
la indumnezeire. ( theosis).
Cand Ii intoarcem lui Dumnezeu trupul nostru, acesta devine, dupa Ioan Scararul ,
in state ante peccatum, nestricacios. Omul devenit preot, sta inaintea Domnului, si, desieste faptura, se inalta deasupra intregii fapturi. Trupul trebui transformat intr-un
mijloc de a intra in relatia cu Dumnezeu, intors printr-o atitudine euharistica spre
Dumnezeu.
Trebuie spus in mod raspicat ca soma( trup) se deosebeste de sarx( carne), prima
fiind descrisa drept corporalitate, pe cand cea din urma are o conotatie evaluativa si
exprima conditia si functia lui soma in legatura cu starea cazuta si cea restaurata.
Soma- TRUPUL
Formulare pozitiva
Citate din Scara : E prin fire cu neputinta ca cel netrupesc sa fie hotarnicit de
trup.
Isihast este cel care se sarguieste sa inchida netrupescul in casa trupeasca , oricat de
necrezut ni s-ar putea parea.
Omul intreg, asa cum ii apare Sfantul Ioan, este misterul cel mai paradoxal .
Trupul nu este trata cu dispret sau zeflemea, trupul este un lucru impregnat de frumusete.
24
24
8/4/2019 Curs Misiologie Final
25/53
Comentariile patristice din secolul al IV-lea intelegeau ca hainele de piele de la
facere nu se refera la trup, ci la afecte si mortalitate. Trupul este un obiect de admiratie si
minunare, o revelare a iubirii si intelepciunii dumnezeiesti.
Formulare negativa
Sfantul Ioan ii sfatuieste in permanenta pe batrani sa curateasca sufletele, dar mai
ales trupurile fiilor duhovnicesti, in vederea mantuirii acestora.
A spune ca duhovnicul trebuie sa se ingrijeasca mai ales de trupuri inseamna ca
trebuie sa-i ajute pe monahi sa dobandeasca o atitudine adecvata, armoniasa fata de trup
si suflet in relatia lor reciproca. Din cele aproximativ saptezeci de ori in care Ioan
foloseste termenul soma, mai mult de jumatate se refera la trup in starea lui ranita, cevamai putin de o treime se refera la trupul restaurat in Hristos, iar numai in 12 cazuri este
neclar.
Soma- Sema
Ioan se refera la trup ca la chilia isihastului, printr-o evidenta analogie cu temnita
platoniciana. Pentru ascetul care s-a exersat in traditia desertului egiptean, chilia este casa cunostiintei . Marcu Ascetul ofera explicatia : Inainte de Intrupare, pocainta era
cu neputinta. Varsanufie descrie chilia ca cimitir dar si casa a lui DUmnezeu, loc de
mortificare a trupului dar si de sfintire a sa. Sfantul Isaac Sirul spune ca chilia pustnicului
este pestera din stanca unde Dumnezeu a vorbit cu Moise. Sfantul Ioan Scararul
spune : Fa din locul vietuirii tale groapa de dinaintea gropii . Stand in chilie , si prin
analogie cu trupul , te poti cunoaste pe tine insuti si pe Dumnezeu.
Restaurarea trupului
Un ascet crestin nu poate vorbi despre trup decat prin raportarea la Intruparea ,
Schimbarea la Fata, Patimile , Invierea si Inaltarea Cuvantului dumnezeiesc. Trupul
omenesc este strans legat de trupul lui Hristos, care este arhetipul nostru.
25
25
8/4/2019 Curs Misiologie Final
26/53
Dupa cum Hristos a inaltat firea omeneasca la ceruri, ascetul trebuie sa o
indumnezeiasca prin harul lui Dumnezeu. Tinta omului este de a ridica trupul la inaltimea
ridicata de Hristos. Sfantul Simeon dezvolta mai departe notiunea inaltarii trupului : Sa
ne sculam deci si ne inaltam la ceruri dimpreuna cu El, sau mai bine zis El sa ne ridice si
sa ne slaveasca deodata cu sine
Noi avem posibilitatea de a inalta vasele de lut de a inalta acest trup descris ca
lut sau pamant. Asemenea lui Platon, Ioan subliniaza importanta deosebita a eros-ului ca
element unificator in om, al carui sens ultim este sa-l iubeasca pe Dumnezeu.
Trupul in lupta ascetica
Asa cum Hristos s-a folosit de trupul Sau pentru a birui diavolul, pacatul si moartea,tot astfel trebuie sa ne folosim de trupul nostru pentru a lupta impotriva anumitor aspecte
ale trupului. Scararul spune : nu voi mai putea dobandi virtutile daca voi nimici
trupul : , trupul este un prieten, un aliat , un ajutor, un aparator .Teologia Scararului
nu este indreptata impotriva trupului, ci impotriva pacatului ce se poate savarsi prin trup.
A cauta sensul ultim a lui in lumea materiala, inseamna a-l amputa teribil, trupul fiind
legat atat de Dumnezeu cat si de ceilalti oameni.
Ioan doreste ca trupul sa fie tratat cu discernamant, delicatete si dragoste, chiar siatunci cand ne impotrivim greselilor lui. Trupul intruchipeaza pacatul, dar nu este pacatos
in sine. Trupul nu este sfanta, dar poate deveni sfant.
Invierea trupului
Tocmai monahii o anticipeaza si vorbesc cu bucurie de aceasta. Marcu Ascetul arata
ca o astfel de inviere nu rapeste nimic din unicitatea invierii obstesti. In cuvintele lui
Isaac Sirul, aerul Invierii se poate respira inca de aici .
Chiar daca traim pe pamant, trupul poate fi asezat pe tronul lui Dumnezeu, ca si
cum ar fi rapit la ceruri.
26
26
8/4/2019 Curs Misiologie Final
27/53
Aceste afirmatii se gasesc in treapta a 29 a Scarii, care discuta nepatimirea
( apatheia).
Dupa cum Hrisots este divino-uman in ceruri, tot astfel se poate sa devenim, prin
harul lui Dumnezeu, umano-divini pe pamant, chiar daca ramanem supusi mortii. Ce
conteaza este aici si acum, inca din aceasta viata, trupul si firea oemenasca trebuie sa fie
transfigurate intr-un dar pozitiv , un dar de foc.
S-a pus problema cinstirii moastelor si a partilor din vesmintele sfintilor. Scararul
are o teologie a trupului care ii ingaduie sa vada, in transfigurarea monahului adormit, o
inviere inainte de cea obsteasca. Monahul nu trateaza trupul ca pe un mormant , ci
monahul se inmormanteaza intreg, dimpreuna cu trupul, pentru a invia intreg, trup si
suflet. Astfel moartea face loc invierii, o inviere strans legata cu invierea de obste, dar
diferita de aceasta. El stie ca stricaciunea este rezultatul caderii. Un exemplu in acest sensil reprezinta Viata Sfantului Antonie, de 103 ani, descrisa de Sfantul Atanasie, in care
spune ca trupul lui Antonie nu fusese afectat deloc dupa douazeci de ani de nevointe si ca
sanatatea i-a fost buna pana la capatul indelungatei sale vieti. Omul intreg este asadar
indreptat de eros spre Dumnezeu, situatie care-l poate determina sa uite sa manance sau
chiar sa faca hrana de prisos. In masura in care se ajunge la ceea ce Ioan numeste trup
netrupesc ( asomata somata) , somnul inceteaza sa mai fie o piedica in unirea cu
Dumnezeu, ci omul participa in toata viata sa la procesul de theosis.
Sarx- carnea
Cuvantul carne basar in ebraica, sarx in Septuaginta poate insemna uneori trupul
cf Luca 24, 2 dar cel mai des are intelesul de cuget trupesc. Atat trupul, cat si sufletul
devin confome cu natura doar atunci cand sunt subordonate vointei divine. In mod curios,
ele sunt ale noastre de-abia atunci cand sunt pe deplin ale lui Dumnezeu. Sfantul Ioan
spune Caci trupul tau nu-ti apartine, ci este facerea lui DUmnezeu .
In NT cuvantul carne se refera, in acord cu gandirea iudaica, la intreaga noastra fire
omeneasca. Pentru autorii Noului Testament este foarte limpede ca sarx nu se refera
numai la trup, de vreme ce pacatele atribuite carnii nu sunt numai cele trupesti. In
schimb, termenul isi asuma o valoare morala. Pentru Pavel, sarx include intreaga lui viata
de pana la convertire. Implica toate lucrurile impotriva carora trebuie sa lupte ulterior
27
27
8/4/2019 Curs Misiologie Final
28/53
convertirii sale. In urma aceste convertiri nu se schimba numai atitudinea sa fata de trup,
ci si intreaga sa viata.
Sarx este omul vechi care trebuie dezbracat pentru a ne imbraca cu omul nou
( Efeseni 4, 22).
Sarx sensuri variate
Din cele aproximativ 30 de ori in care il mentioneaza , mai mult de jumatate se
refera la firea umana cazuta. Exista chiar o situatie in care sarx este mentionata drept
creatia lui Dumnezeu, iar uneori el identifica soma cu sarx , indicand membrele fizice ale
trupului.
In ciuda unor anumite pasaje cu conotatii pozitive, Scara ofera impresia unei
atitudini negative fata de carne. Ne dam seama de aceasta cand o numeste prieten
nerecunoscator si viclean sau , scumpul meu vrajmas , carnea . Totusi sarx nu esteraul insusi, ci este doar predispusa la rau. Carnea inteleasa ca ingramadire de patimi este
cea care trebuie infruntata, nu carnea insasi. Avva Pimen zice : Noi n-am invatat sa ne
ucidem trupurile, ci patimile . Raul nu este nici intr-o parte, nici intr-un singur loc, ci in
tot trupul Prin urmare, Ioan il sfatuieste pe duhovnic sa fie rastignit cu Hristos ( Gal 5,
24), pentru a invia dimpreuna cu El
Grosimea starii noastre de pacat este cea care ne acopera sau ne ascunde adevaratul
caracter personal. Cum se poate indeparta cineva de la poftele pacatoase ale lui sarx ?Ioan spune ca nu ne indepartam propriu-zis de sarx, ci indreptam carnea , inteleasa ca
manifestare a starii de pacat, spre Dumnezeu. Scopul vietii ascetice este de a ajunge la
rapire, ca si cum ai fi in ceruri. Sfantul Ioan prefera sa vorbeasca despre alunecari si
prefaceri ale lui sarx, care nu sunt rele in ele insele, ci el ne indeamna sa luptam intorcand
catre Dumnezeu sinele nostru imbolnavit de pacat.
O patima sau o boala paote avea fie un efect pozitiv , fie unul negativ, in functie de
telul sau orientarea ei. Prin intoarcerea starii de hyper physin , omul se intoarce de fapt la
conditia fireasca de comuniune cu Dumnezeu. Lupta se duce impotriva firii cazute,
impotriva starii para physin, o conditie in care nu mai suntem umani, ci inumani. In ciuda
faptului ca postirea , de pilda, este un mod prin care carnea pacatoasa este slabita si
topica, aceasta este o cale care pana la urma duce la reintegrarea sanatoasa sau sanatatea
integrala a fiintei umane.
28
28
8/4/2019 Curs Misiologie Final
29/53
Mijloace de lupta impotriva lui sarx
Ioan vorbeste despre trei cai de a duce lupta ascetica. Mai intai, potrivit lui, sarx
cuprinde o multime de chestiuni lumesti bani, avutii, slava lumeasca, prieteni,
rubedenii . El subliniaza necesitatea de a nu trata aceste lucruri ca niste scopuri in sine.
Un alt mijloc de a lupta impotriva carnii consta in a cauta sa devenim faptura pe
care a dorit-o Dumnezeu cand ne-a facut, anume regi si preoti. Fa-te ca un imparat
spune Ioan, si socoteste ca trupul iti este slujitor. In acelasi timp , ca preoti , trebuie sa
aducem carnea inaintea lui Dumnezeu, stiind ca El este cel care stapaneste , singurul
care poate transfigura totul. Avva Iosif spune Astazi sunt imparat, caci am imparatit
peste patimi : . Ioan identifica o astfel de supunere imparateasca a carnii cu cea mai
inalta dintre virtuti , si anume neprihanirea. Ioan sugereaza in mod implicit atat functiapreoteasca, cat si pe cea imparateasca.
Al treilea mijloc de a lupta impotriva carnii este legat de mortificarea ei : carnea
trebuie data mortii pentru a se putea invrednici de inviere. El nu sugereaza nimicirea
carnii sau anihilarea patimilor, ci moartea dubla, prin care trebuie sa trecem. Este vorba
de o moarte care urmeaza si da sens mortii, adica invierea unui om duhovnicesc, o
imitare a mortii lui Hristos.
Cu alte cuvinte, felul nostru de viata trebuie sa-l imite pe cel al lui Hristos, care neeste arhetipul .Sfantul Simeon spune mori si fii viu. Sau poate nu voiesti aceasta ?
Atunci sa stii ca te afli deja in moarte . Poti sa fii pe deplin viu chiar si atunci cand esti
mort, tot asa cum poti fi cu adevarat mort chiar si atunci cand te crezi viu. Trupul este o
unealta a vietii, cat si una a mortii.
Kardia: Inima
Introducere
La Platon, omul adevarat e identificat cu nous-ul(mintea), centrul fiintei umane se
gaseste in cap. Homer - omul gandeste si simte cu ajutorul diafragmei. Aristotel inima
ca pivot al omului. n Vechiul Testament, inima (leb, lebad) defineste nu numai
29
29
8/4/2019 Curs Misiologie Final
30/53
emotiile, sentimentele si afectele, ci si centrul spiritual al fiintei umane si chiar resedinta
gandirii si a ratiunii. Noul Testament: Maria le pastra in inima ei, (Lc 6, 21), gandurile
ies din inima (Mt 7, 21), inima semnifica centrul vietii spirituale, al harului(Gal 4,6). Sf.
Ioan Scararul, in scrierile sale, percepe cu claritate modul in care pacatul rasare din
ganduri sau chiar in minte, cum ajunge in trup prin inima, fara a avea o invatatura mistica
despre inima. Sf. Ioan face o distinctie subtila, cam vaga, intre inima si suflet. Prima are o
semnificatie mai gingasa, cumva mai usoara, iar conotatia ei este mai religioasa. Al
doilea, are o valoare mai filozofica, cu o existenta mai invaluita, trimitand la facultatiel
noastre umane. In unele pasaje, kardia, psyche si nous apar aproape ca sinonime, utilizate
distinct. Avva Ioan de Gaza spunea: Paza inimii inseamna ca cel ce se afla in razboi cu
demonii trebuie sa-si tina mintea treaza si curata.
Sf. Ioan arata metoda prin care cineva poate actiona, poate lupta impotriva
demonilor si dobandi harul lui Dumnezeu. Nous, logismos, kardia, soma, pathos sunt
aspecte interactive ale fiintei omenesti, fiecare din ele ducand la Dumnezeu. Daca ii
biruim pe demoni cu mintea, ne vor ataca trupul, daca ii biruim si acolo ne vor ataca
inima.
Pentru Sf. Isaac Sirul inima este trupul, organul central, simtul simturilor,
intermediarul intre ordinea sufleteasca (psyche) si cea fizica (soma). Sf. GrigoriePalama: Inima este trupul ce launtric trupului. Mintea este ochiul inimii, functia inimii
este una sacramentala. Mintea (nous) are nevoie de curatie prin efortul ascetic; inima
(kardia) asteapta doar sa fie iluminata prin harul lui Dumnezeu.
Inima ca centru al fiintei umane
Inima este centrul si sursa fiintei umane, organul organelor. Ca organ fizic, punct de
convergenta unde ne intalnim cu noi insine, cu ceilalti, cu cosmosul. Macarie Ascetul
mangaierea inimii este nadejdea in Dumnezeu, iar supararea ei o aduce grija trupeasca.
Nimeni nu cunoaste inima omului afara de Dumnezeu, Cel care cunoaste tainele inimii.
Marcu Ascetul il numeste pe Dumnezeu cititorul inimilor, avva Isaia numai
30
30
8/4/2019 Curs Misiologie Final
31/53
Dumnezeu poate cunoaste adancurile inimii noastre. Demonii actioaneaza ca si cum ar
cunoaste ce e in inima noastra, dar numai Dumnezeu stie aceasta, pentru ca numai El
vede pe omul intreg, adica si inima sa.
Inima ca teren de lupta intre bine si rau
Demonii uneltesc in permanenta si sunt capabili sa ne aduca atat ganduri bune cat si
ganduri rele.Gandurile rusinoase nu trebuie alungate, ci nimicite. Ele nu sunt naturale,
ci straine, iscate de diavol. Pentru Sf. Ioan, cel mai bun mijloc de lupta impotriva
gandurilor rele este ignorarea lor cu desavarsire. Rezultatul atacurilor demonilor
impotriva inimii este impietrirea acesteia, ea devenind incapabila sa simta prezenta lui
Dumnezeu. Pentru a redobandi aceasta simtire, ea trebuie inmuiata. Cel mai des
instrument al diavolilor pentru impietrirea inimii este lacomia, care inseala in mod
natural pentru ca firea noastra are nevoie de harana pantru a putea exista. Sf Ioan zice
O inima indurerata cauta pururea nebuneste pe Cel dupa care inseteaza, iar
neajungandu-L, Il urmareste cu osteneala si tanguieste cu durere. Aceasta conditie
determina o atitudine (diathesis) a omului intreg, incat si trupul ajunge sa fie afectat.
Locaul lui Dumnezeu
Inima este adncimea unde omul se poate ntlni personal cu Dumnezeu. Omiliile
macariene sus in c dac inima dore te nencetat de Dumnezeu, atunci Dumnezeu este
Domnul inimii. Fiin a omeneasc este o lume n lume- Nil de Ancira. Inima nu este
numai un soi de microcosmoscare sus ine lumea ntreag, ci i un mijlocitor ntre firea
omeneasc i cea Dumnezeiasc. Numai c pentru a-L ntlni pe Dumnezeu n inima sa,
omul trebuie s evite mai cu seam acele lucruri care nu-i mul ume te inima. Pentru Sf.
Ioan, a lsa inima n murdria ei, a ignora gndurile rele, nseamn de fapt a nu mai putea
deosebi prezen a lui Dumnezeu n inima. Sf. Ioan i tradi ia ascetic s-ar declara de acord cu Omiliile macariene: n inima se casca un adnc nesfr it...acolo afli moartea i tot
acolo via a. A vorbi despre inim n termeni pozitivi nseamn a lua n considerare
modul n care func ioneaz ea n intimitatea interioar a fiecrui om.
Caliti proprii inimii
31
31
8/4/2019 Curs Misiologie Final
32/53
Contiina veghetoare
Inima trebuie pzit de demoni; ea acioneaz ca o pavz mpotriva primejdiei. Ea
l ajut pe om s neleagp, s discearn primejdia. Sf. Ioan: Dreapta socoteal
obinuiete s se afle numai la cei curai cu inima i cu trupul i cu gura. Dreapta
socoteal este contiina neptat i simirea curat. Omiliile macariene spun: n
minte (nous) inima i-a aflat un cpitan, contiina; aceasta ne judec nencetat. Avva
Isaia, despre legtura dintre inim i contiin: contiina ta vorbete n tain cu inima
ta. Adunarea minii nu mai las loc nici unei alte griji afar de una singur, dezbrcarea
de toate legturile. Avva Alonie zice: De nu va zice omul ntru inima sa c eu singuri
cu Dumnezeu suntem n lume, nu va avea odihn. Adunarea minii este o ntoarcere spre
sine, o entropie sau o ntoarcere a inimii, o stare numit synnoia(care nseamn literala fi una cu mintea), stare care nsa nu este o preocupare de sine, i pe care Sf. Ioan o
numete ekstatic. Inima poate fi lesne expus invaziilor puterilor necurate, striccioase.
Asemenea unui cmp, inima poate fi uor prjolit; iar refacerea este din potriv
anevoioas.
Hesychia i rugciunea
Hesychia este o trstur esenial a convorbirii i a concentrrii inimii. Isihastuli face inima gata pentru Dumnezeu, i-L descoper pe Dumnezeu n inim. Trupul
poate s doarm, ns inima rmne n prezena continu a lui Dumnezeu. Cnd hesychia
a atins adncurile inimii, aceasta devine imun la atacurile demonice. Atunci hesychia
este transformat ntr-o total dedicare fa de Dumnezeu. Inima n rugciune este
unit- termenul Sf. Ioan, synapto, este puternic i pasional-cu Dumnezeu n comuniune
personal. Pentru Sf. Ioan, teama se preface n credin: Prezena dumnezeiasc
rspndete credin, facndu-l pe cel care o caut, stlp de neclintit. Potrivit Sf. Ioan,
cea mai distructiv experien este nesigurana cu privire la prezena lui Dumnezeu n
inim. El numete aceasta rodul unei inimi nencredinate, adic necredina,
nvrtoare inimii, i chiar n mod surprinztor- slava deart.
Smerenia
32
32
8/4/2019 Curs Misiologie Final
33/53
Exist un timp pentru plenitudine i unul pentru deertciune. i, adaug Scara,
exist un timp (kairos) i pentru mpietrirea inimii. n cuvintele omiliilor macariene,
trebuie s ateptm timpul cnd Domnul va deschide inimiile nchise i va turna n noi
darul Duhului. Surprinztor, credina nu duce la siguran de sine, ci mai degrab la
smerenie. Sf. Ioan ntreab: Cine a biruit trupul? i rspunde: Cel care i-a zdrobit
inima. Sf. Ioan adopt i alte metafore pentru a indica calea spre smerenie, corabie
sigur, dreptatea inimii, curia inimii. Mndria, vanitatea i frnicia-descrise ca
erpi veninoi-sunt privite ca strine fa de inim, pe care o primejduiesc. Mndria
poate fi supus prin efortul propriu, dar nu poate fi biruit definitiv, fara Harul lui
Dumnezeu, iar asta ne smerete. Smerenia este recunoaterea obligatorie a limitrilor
personale, o abandonare contient n grija Harului Dumnezeiesc, focul ceresc, care
viziteaz inima. Smerenia, crede Sf. Ioan, este ua inimii care deschide mpria
cerurilor. Totui, chiari smerenia poate fi neltoare dac nu este nscut n lumina
iniiativei lui Dumnezeu. Dealungul acestui proces, trebuie s se neleag c iniiativa i
aparine ntotdeauna lui Dumnezeu. El este Cel care vine primul la noi, nainte ca noi s
mergem la El. Scara nu afirm un sens al smereniei, care este n contrast cu ncrederea
sntoas n sine. Sf. Ioan prezint o nemulumire vdit fa de simpla blndee,
consideraie ori servilism. Acestea, consider el, sunt numai nlocuitoare ale smereniei.
Iubirea
Sf. Ioan zice: Dac vom socoti, ntru simirea inimii, c aproapele ne ntrece n
toate, nu va ntrzia nici mila lui Dumnezeu. A ne gndi la ceilal i ca superiori nou i a
ne goli propria pomp naintea lor, nseamn a-L aduce pe Dumnezeu aproape de noi,
ba chiar n inima noastr. Pe de alt parte, Sf. Ioan zice : Dac ne-am format deprinderea
judecrii, vom fi nimicii cu desvrire chiar dac nu vom avea nici o alt patim afar
de aceasta. A fi smerit naintea celorlali, nseamn a fi smerit naintea lui Dumnezeu.Inima deci este locul de ntlnire dintre iubirea de Dumnezeu i iubirea de oameni.
Iubirea este indivizivbil, chiar dac n cele din afar trim ca oamenii, iar n cele
dinuntru cu Dumnezeu. Indivizibilitatea iubirii arat spre singura ei surs, Dumnezeu;
ea este un dar a Lui. Iubirea este condiionat de smerenie, dar o i depete. Pentru Sf.
33
33
8/4/2019 Curs Misiologie Final
34/53
Ioan, ca i pentru ali scriitori ascetici, nici iubirea (agape), nici inima (kardia) nu au o
conotaie sentimental. Inima este de obicei legat de nous ntr-o relaie echilibrat,
proporional, n cadrul creia personalitatea uman se dezvolt i se maturizeaz.
Emoia, vag asociat cu inima, s-a bucurat de-o mai mare favoare n Apus dect n
rsrit. Este valabil i pentru secolele mai recente, n care s-a dezvoltat cultul inimii lui
Iisus i al variatelor forme de stigmatizare, mai ales datorit lui Francisc de Assisi.
Toma d Aquino opune desigurcordis affectus lui intellectus i ratio. Indiferent c inima
este sau nu neglijat n Apus, ea nu trebuie folosit ca antonim pentru raiune. Inima
poate cuprinde sau cel puin nu exclude, emoia i poate servi la sprijinirea supremei
experiene emoionale aduse de stigmata. Aadar, acuzaia de raionalism ndreptat
mpotriva teologiei apusene, cel puin n cazul contrastului puternic cu presupusul
sentimenatalism sau centralism al inimii, propriu teologie rsritene, este pe ct de
subire, pe att de paradoxal.
Inima ca loc al iluminrii i vederii dumnezeieti
Inima este perceput ca locul unde poate fi zrit lumina dumnezeiasc. ntunericul
mprtie pcat i ignoran; el reprezint mai curnd absena harului arztor a lui
Dumnezeu, dect transcendena i misterul divin. Lumina veacului viitor este o realitate
efectiv, nu doar o figur de stil raportat la viitor. n Scara, acentul se pune mai ales pe
experiena luminii sau pe iluminare, chiar dac limbajul poate fi mai curnd metaforic
dect literal. Sf. Ioan reflect totui convingerea c Dumnezeu este revelat ca lumin
necreat, ca lmin nematerial strlucind mai tare dect orice foc. Iubirea este izvorul
de foc al luminii lui Dumnezeu, Hristos fiind chiar aceast lumin. ntreaga persoan
uman, deci cu tot cu trupul ei, strlucete daca inima este iluminat. ntr-adevr, nous-
ul, n calitate de ochi al inimii, poate vedea aceast lumin atunci cnd este curat. Lumina
dumnezeiasc este perceput atunci cnd nous-ul este nemicat (ameteoristos), cnd estedeparte de grijile iubirii de sine.
Curenia inimii este rodul smereniei, care dup cum am vazut, se realizeaz i
datorit eforturiloe personale, dar vine i ca dar a lui Dumnezeu. ns mrturisirea
pcatelor este cea care ngduie luminii s intre n inim. Prinii pustiei leag chiar frica
34
34
8/4/2019 Curs Misiologie Final
35/53
de Dumnezeu cu blndeea inimii. Avva Iacob zice: Precum lumineaz felinarul ntr-o
camer ntunecoas, tot aa frica de Dumnezeu lumineaz pe om atunci cnd i ptrunde
n inim. Neprihnirea este condiia natural a inimii, starea ei autentic. Cci, atunci
cnd inima este plin de nedrepti, omul acela nu mai este uman; el devine o creatur
neomeneasc. Preocuparea de temelie a Sf. Ioan este de a transmite cetitorilor si o
experien personal n care smerenia biruie pcatul, n care simplitatea duce la virtui i
n care curia inimii primete luminarea. Sf. Ioan zice: Cnd inima se veselete, faa
se nsenineaz; atunci omul ntreg, umplut de iubirea lui Dumnezeu, i arat n trup
strlucirea sufletului ca ntr-o oglind, plin de o slav ca cea a lui Moise. Nu sunt urme
n Scara cu privire la mistica ntunericului. Sf. Ioan consider rugciunea ca fiind att
locul de ntlnire cu Dumnezeu, ct i momentul cnd lumina dumnezeiasc umple
inima. ntreaga personalitate a monahului, i pn la urm a fiecrui cretin, trebuie s
fie ntr-o stare de armonie luntric i integral. Inima omului trebuie s fie n
permanen n armonie cu aciunile sale, precum trebuie s fie i cuvintele cu gndurile
lui.
Nous : Mintea
Realitatea lui nous, care astazi este tradus prin minte, ratiune sau intelect se
manifesta in fenomene diverse, cum ar fi constiinta, perceptia, memoria , capacitatea de a
crede, tipuri de rationament, motive, alegeri si trasaturi diverse de caracter. Nous-ul
prezinta insa o semnificatie aparte despre fiinta umana.Ioan conduce la o distinctie
obligatorie intre nous ca ratiune discursiva sau inteligenta si nous ca minte sau ca organ
suprarational. Cea dintai apare in vorbirea obisnuita ca inteligenta in timp ce a doua tine
de esenta naturii umane in toata diversitatea existentei personale.
In Septuaginta si in scrierile iudaice postbiblice, termenul nous apare neasteptat de
rar. Totusi la Isaia exista cel putin o referira in care arata ca mineta spirituala nu trebuieechivalata cu ratiunea discursiva ( Isaia 55,9), chiar daca autorul nu foloseste termenul de
nous , ci cel de dianoia.
In Noul Testament termenul de nous apare predominant in scrierile lui Pavel. In
majoritatea textelor patristice, el este redat de obicei prin minte, mai rar prin ratiune, si
doar uneori prin intelect.
35
35
8/4/2019 Curs Misiologie Final
36/53
Aristotel face o deosebire intre dianoia, care presupune ratiunea silogistica si nous
care reprezinta o intelegere intuitiva , asemanatoare iluminarii.
Ce este relevant pentru semantica lui nous este ca , general vorbind, din vremea lui
Platon si Aristotel, el este tratat ca organ al cunoasterii, neputand fi redus la simturi.
Lucrul aceta se vede bine in distinctia intreita a lui Platon intre opinie( doxa),
experienta simturilor, ratiunea( dianoia) , ratiunea matematica si nous care dezvaluie
realitatea neschimbatoare.
La parintii ascetici greci, sufletul primeste o semnificatie si mai larga si mai vaga
decat nous-ul.Termenii filozofici sunt preluati de acestia si intrebuintat precum niste
pietre pentru a construi un pod intre creat si necreat , iar nous-ul este o astfel de piatra.
Sfantul Grigorie Teologul spune ca Dumnzeu a legat laolalta intr-un mod mistic si de
negrait pamantul de minte ( nous) si mintea de duh .Mintea si Omul
Termenul nous poate insemna minte, dar intotdeauna in relatie cu o componenta a
intregii persoane umane. El semnifica mintea ca facultate superioara a sufletului, unind
firea omeneasca in totalitatea ei cu Dumnezeu. Totusi , ce este fundamental este misterul
teologic al persoanei umane. Scararul vorbeste despre nous-ul de neinfranat si iscoditor, o
referinta clara la minte, dat tot el sfatuieste : Infige-ti mintea in suflet ca o nicovala
implantata in lemnul curcii ce nu sufera sfaramare de bataia ciocanelor.Alti termeni utilizati de Ioan ca echivalenti pentru nous includ ennoia, synnoia si
logikos nous, termeni ce definesc omul ca fiinta rationala.
Natura noastra personala nu este identica cu firea noastra cazuta, pe care trebuie sa
ne straduim neincetat sa o orientam spre Dumnezeu. Nous-ul este tot atat de vast ca si
inima.
Mintea si trupul omenesc
Ioan subliniaza neincetat stransa legatura dintre minte si trup , potrivit cuvintelor lui
Pavel dupa omul launtric ( Rom 7 , 22). Prin urmare , nous-ul influenteaza si este
influentat de trup si chiar de parti individuale ale trupului. Un exemplu in acest sens este
postirea, care nu isi este niciodata propriul ei scop, ci are scopul de a ajuta trupul de a
scapa de grijile lumesti, care ne distrag de la concentrarea exclusiva de la Dumnezeu.
36
36
8/4/2019 Curs Misiologie Final
37/53
Pentru a-i permite trupului sa afecteze mintea intr-un sens pozitiv, este de multe ori
bine sa se adopte o atitudine fizica exterioara, care sa reflecte atitudinea launtrica din
timpul rugaciunii.
Cugetarea si adunarea mintii
Mintea trebuie sa fie disciplinata, Ioan sugerand ca trebuie practicata linistirea
mintii , ca remediu impotriva imprastierii gandurilor. Totusi dincolo de aceasta risipire
spontana , mintea are si un impuls nascut spre Dumnezeu.
Pentru a goli mintea de gandurile impuse de demon, trebuie ca acestea sa fie
inlocuite de ganduri pline de Dumnzeu. Mintea este abatuta cu usurinta, intrucat se afla
intr-un trup supus imprastierii dupa cadere. Datorita aceste firi cazute, mintea hoinareste,
iar veghea trebuie sa fie continua. Ioan considera ca trebuie sa luptam impotrivagandurilor rele care rod mintea asemenea unui vierme.
Ioan ofera o lista de ganduri pe care le poate nutri un nevoitor : amintirea lui
Dumnezeu si a iubirii si Imparatiei Lui, evlavia pentru sfinti, pomenirea prezentei lui
Dumnezeu sau a ingerilor, moartea, constiinta ca vom trebui sa raspundem in ziua
Judecatii si amintirea iadului.
Cugetarea apofatica si catafatica
Mintea este imprastiata si ca urmare a Caderii, si nu doar din pricina atacurilor
demonilor. Pentru unii Parinti ascetici, gandurile mintii trebuie lasate deoparte. Evagrie
vorbeste despre legarea gandurilor. Ioan indeamna : Arunca grijile, dezbraca-te de
ganduri ; leapada-te de lume .
Pacatul este o sursa de intristare, dar poate fi si o pricina de bucurie. Gandurile rele
ne pot descuraja, dar trebuie sa ne bucuram de ele, caci acestea ne dovedesc umanitatea, o
umanitate inzestrata cu aruri si potentialitati dumnezeiesti. A fi uman inseamna a locui in
slava, precum si in mizerie. Putem fi pradati de starea adevarata a mintii noastre, dar
putem sa o si redobandim in orice moment sau in toate momentele.
Monahul este sfatuit sa incerce neincetat in minte amintirea iadului si a Imparatiei
deopotriva. Moartea devine astfel sursa de smerenie.
37
37
8/4/2019 Curs Misiologie Final
38/53
Mintii ii este firesc sa se afle intr-o continua miscare, insa ea trebuie pironita pe
crucea pe care a fost rastignit Hristos, pentru a respinge cu mai multa eficacitate
gandurile rele.
Vederea mintii
Mintea este deseori mentionata ca ochi al sufletului sau al persoanei umane. Cata
vreme lumina Soarelui intelegator lumineaza mintea, cat timp mintea cauta neincetat
spre prezenta lui Dumnezeu, cat timp Soarele dumnezeiesc nu apune, gandurile rele sunt
alungate precum fiarele salbatice si nu pot patrunde in minte. Si chiar daca apuc sa intre,
se risipesc la atingerea razelor soarelui. Mintea este indemnata sa se depaseasca pe sine si
sa-si atinteasca privirea la Dumnezeu. A se depasi inseamna a trece dincolo de fapturavazuta sau de efemeritatea acestei lumi. Mintea ne apartine integral in masura in care este
integral a lui Dumnezeu. Este imposibil sa ne avem mintea adunata in Dumnezeu, sa
privim spre El, cat timp ne lasam cuprinsi de grijile lumesti. A privi in directii opuse in
acelasi timp inseamna a nu vedea deloc. Ea primeste lumina, atentie si discernamant in
masura in care se intoarce spre Dumnezeu. Ioan vorbeste de o intelegere de sine sau auto
cunoastere. Intr-adevar, a te cunoaste pe tine inseamna a-l cunoaste pe Dumnezeu. Cel
care nu-L vede pe Dumnezeu nu se poate vedea nici pe sine.
Mintea si inima
Mintea si inima, desi diferite, sunt cu toate acestea de nedespartit. Mintea este
inlauntrul inimii iar intre cele doua exista o armonie, o relatie echilibrata, fapt care se
potriveste cu atitudinea traditiei pustiei. Coborarea mintii in inima este anticipata de
Sfantul Ioan Scararul.Mintea pazeste inima precum un caine. Acest caine de paza trebuie
sa stea nemiscat, neslabind inima nici o clipa. In mod paradoxal nemiscarea inimii nu este
inactiva, ci dinamica. Acolo la intrare, mintea trebuie sa se lupte cu multe feluri de
salbaticiuni, care sosesc pentru a o amagi si a o intuneca.
Pentru Ioan, mintea este preotul inii. Plina de prezenta lui Dumnezeu, inima devine
un altar ceresc pe care mintea ofera jertfel intelegatoare si multumiri teologice pentru
38
38
8/4/2019 Curs Misiologie Final
39/53
darurile dumnezeiesti primite. Relatia dintre acesta doua da masura integritatii naturii
omului. Prezenta lui Dumnezeu in inima aduna si centreaza mintea in ea insasi. Pentru
Ioan , intoarcerea mintii in inima, catre prezenta lui Dumnezeu din inima, este descrisa ca
si rapire. Harul lui Dumnezeu arde in inima ca o faclie care curata si precum o lumina
care lumineaza.
Mintea in viata ascetului
Smerenie si bl
Top Related