Cum pot toți profesorii să sprijine educația pentru
cetățenie și drepturile omului: un cadru
pentru dezvoltarea competențelor
Peter Brett, Pascale Mompoint-Gaillard, Maria Helena Salema
Contribuții: Virgilio Meira Soares, Vedrana Spajic-Vrkas,
Sulev Valdmaa, Ulrike Wolff-Jontofsohn
Editor: Sarah Keating-Chetwynd
EDITURA UNIVERSITARĂ Bucureşti, 2013
Opiniile
Europei.
Toate dre
formă și
stocare d
Directora
Coperta:
Layout: O
Editura C
http://boo
F-67075
ISBN 978
© Consil
Traducer
Traducer
© Consil
© Institut
Versiune
Traducer
Preparin
oficială, i
Publicat
Bucureș
Cum pot şi d com Univ
ISB
I. Butaru
37
e exprimate in
ei.
drepturile sunt
i prin nici un
e de informațiioratul Comunic
: Departamen
t: Ogham/Mour
a Consiliului Eu
ook.coe.int
75 Strasbourg
978-92-871-65
siliul Europei,
cerea în limba
cerea a fost rev
siliul Europei,
itutul de Științe
nea în limba ro
cerea și public
ring Students f
, iar opiniile ex
at la Editura
ști, 2013
ot toţi profesi drepturile omompetenţelorniversitară, 20BN 978-606-5
ru, Claudia (tra
in această lu
nt rezervate. N
un mijloc, elec
ii, fără acordu
nicare și Cerce
entul Realizar
ourreau
Europei
rg Cedex
6555-8
martie 2009
a română: Cla
revizuită de: La
i, 2009
e ale Educați
română a ace
blicarea s-a re
ts for Active Ci
exprimate nu
ra Universitar
esorii să sprij omului : un cor / trad.: Clau2013
591-878-8
(trad.)
lucrare aparţi
. Nicio parte a
lectronic (CD-
rdul scris al D
rcetare (F-6707
zare Publicații
09
laudia Butaru
: Laura Căpiță,
a iei, 2013 (pen
cestui manual
realizat în cad
Citizenship, fin
u reflectă pun
ară
rijine educaţi cadru pentru
laudia Butaru.
rţin autorilor s
a acestei pub
-Rom, Intern
Departamentu
7075 Strasbou
ii și Document
ru
, Angela Tes
pentru versiune
al este realiza
adrul Proiectu
, finanțat de C
unctul de vede
a ia pentru cetru dezvoltareu. - Bucureşti :
r si nu reflect
ublicații nu po
rnet etc.) sau
ntului de Inform
ourg Cedex sa
ente (SPDP), C
esileanu, Simo
nea în limba r
izată cu acordu
ctului Pilot Tra
Consiliul Euro
dere oficial al C
cetăţenie rea
ti : Editura
ctă în mod n
poate fi tradus
au mecanic, in
ormare Public
sau publishing
, Consiliul Euro
mona Velea
a română)
rdul Consiliului
ravel Pass to
ropei și Uniun
l Consiliului Eu
necesar politi
usă, reprodusă, inclusiv fotoc
lică și Publicaț[email protected]).
uropei
lui Europei.
to democracy:
iunea Europea
i Europei sau a
litica oficială a
să sau transm
tocopiere, înre
ații al Consiliu
cy: Supporting
eană. Traduce
al Uniunii Eur
a Consiliulu
smisă, în nici o
registrare sau
iliului Europei.,
ng Teachers in
cerea nu este
uropene.
lui
i o
au
ei.,
in
ste
3
Cuprins
Rezumat p. 5 Mulţumiri p. 7 1. Prefaţă p. 9 2. Introducere p. 13 3. Prezentare generală a competenţelor şi a documentului p. 17 4. Grupul A: cunoaşterea şi înţelegerea ECD/EDO: p. 21 5. Grupul B: activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO în clasă şi în şcoală p. 33 6. Grupul C: activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO prin parteneriate şi prin implicarea comunităţii p. 47 7. Grupul D: implementarea şi evaluarea abordărilor participative ale ECD/EDO p. 59 8. Resurse pentru alţi factori interesaţi p. 69 9. Concluzii p. 75 10. Anexe p. 77 11. Referinţe şi resurse p. 81
3
5
Rezumat În contextul etapei actuale a Programului ECD/EDO al Consiliului Europei – A învăţa şi a trăi democraţia pentru toţi (2006-2009) – această publicaţie reprezintă un răspuns la scopurile şi obiectivele cheie de „consolidare a capacităţii de formare şi dezvoltare a cadrelor didactice, în toate statele membre, atât în cadrul educaţiei, cât şi în parteneriat cu societatea civilă, în special cu comunităţile şi ONG-urile”. Este recunoscut rolul profesorilor în promovarea valorilor democratice prin abordări didactice active, participative. O dată cu apariţia noilor tendinţe sociale, a unei mai mari interdependenţe, a schimbărilor în comunităţile locale şi în cea globală, succesul educaţiei pentru cetăţenie democratică (ECD) şi al educaţiei pentru drepturile omului (EDO) depinde în mare măsură de formatori şi de cadrele didactice.
Această publicaţie prezintă competenţele de bază care definesc capacităţile necesare cadrelor didactice în vederea implementării ECD/EDO în clasă, în şcoală şi în comunitate. Manualul se adresează cadrelor didactice şi formatorilor de cadre didactice, astfel: tuturor cadrelor didactice, specialişti în domeniul ECD/EDO, precum şi profesorilor care predau alte discipline; formatorilor cadrelor didactice care lucrează în instituţii de învăţământ superior sau în alte structuri, în cadrul formării iniţiale sau continue.
Sunt prezentate 15 competenţe, organizate în patru grupuri, în mod progresiv, care corespund întrebărilor şi problemelor cu care se întâlnesc cadrele didactice şi formatorii cadrelor didactice în practica ECD/EDO:
• cunoaşterea şi înţelegerea ECD/EDO
• activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO în clasă şi la şcoală (planificare, managementul clasei, predare şi evaluare)
• activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO prin parteneriate şi implicarea comunităţii (ECD/EDO în acţiune)
• implementarea şi evaluarea abordărilor participative ale ECD/EDO.
Fiecare grup de competenţe corespunde unui capitol, în cadrul căruia competenţele sunt descrise în detaliu şi exemplificate. Cititorul va găsi o diagramă de progres pentru fiecare competenţă: aceste diagrame au rolul de a ajuta cadrele didactice şi formatorii cadrelor didactice să determine nivelul corespunzător practicii lor profesionale şi să identifice astfel ce ameliorări pot să producă. Şi alţi factori interesaţi pot găsi resurse relevante pentru practica şi implementarea ECD/EDO: factori responsabili de adoptarea politicilor, conduceri de şcoli şi de instituţii de învăţământ superior. Manualul se alătură altor trei importante publicaţii ale Consililui Europei pe tema ECD/EDO:
• Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului [Huddleston, T et. al, (2005), versiunea în limba română Tehne (2005)], care prezintă recomandări pentru guverne şi autorităţile în domeniul educaţiei din statele membre în vederea recunoaşterii necesităţii unor abordări sistematice şi coordonate cu privire la formarea cadrelor didactice în domeniul ECD/EDO;
• Democratic Governance of Schools (Backman, E. & Trafford, B., 2007), (Guvernarea democratică a şcolilor), care explorează aspecte ce privesc şcoala în ansamblu şi aspecte de leadership legate de ECD/EDO.
• Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală (C. Birzea et all, 2005; versiunea în limba română Tehne, 2005), un document/instrument de referinţă care aplică principiile şi procesele asigurării calităţii la domeniul ECD/EDO.
5
6
Prin pilotarea acestor activităţi şi prin recomandările propuse în acest document, sperăm că profesorii vor dobândi capacitatea de a preda aceste teme – deseori dificile şi controversate – şi de a crea un mediu de învăţare adecvat pentru a-i educa pe tineri astfel încât să devină cetăţeni responsabili, activi şi implicaţi în viitor.
6
7
Mulţumiri Această iniţiativă reprezintă rezultatul unui an întreg de căutări de idei, de consultări şi de elaborări. Este prin urmare important să le mulţumim diferiţilor actori care au contribuit la realizarea acestui manual şi să le recunoaştem rolurile specifice. Grupul iniţial responsabil de elaborarea manualului s-a reunit pentru prima dată în luna iunie 2007, fiind format din Peter Brett, Virgílio Meira Soares, Maria Helena Salema, Vedrana Spajic-Vrkaš şi Sulev Valdmaa. Deşi nu s-a stabilit de la început cine va fi autorul principal, după prima rundă de consultări, membrii grupului l-au ales pe Peter Brett să preia rolul principal în elaborarea manualului. Acesta a fost prin urmare responsabil de realizarea secţiunilor care nu se regăsesc menţionate mai jos şi a fost principalul responsabil de redactare pe parcursul proiectului. Virgílio Meira Soares a asigurat complementaritatea cu programul pentru învăţământ superior al Consiliului Europei şi a elaborat secţiunile referitoare la învăţământul superior. Maria Helena Salema a elaborat competenţele nr. 5, 9, 13 şi 14 şi a răspuns parţial de diferite secţiuni ale manualului şi de suportul teoretic care a stat la baza investigaţiilor cu privire la ECD şi formarea cadrelor didactice, fiind implicată îndeaproape în proces pe tot parcursul anului. Vedrana Spajic-Vrkaš a contribuit la conceptualizarea generală a manualului. Sulev Valdmaa a contribuit la formularea competenţelor nr. 1 şi 8 şi a realizat legătura cu programul de formare Pestalozzi al Consiliului Europei, care se adresează formatorilor de cadre didactice şi multiplicatorilor în domeniul educaţiei. În septembrie 2008, Ulrike Wolff-Jontofsohn s-a alăturat grupului de experţi şi a contribuit la realizarea secţiunilor dedicate învăţământului superior şi formării iniţiale a cadrelor didactice. Pascale Mompoint-Gaillard, ca urmare a consultărilor detaliate cu grupul Pestalozzi pentru ECD, din luna martie 2008, a reformulat în mod considerabil manualul, atât ca structură, cât şi prin conţinuturi suplimentare. Ólöf Ólafsdóttir, şeful Departamentului Şcolar şi Extraşcolar al Consiliului Europei, a asigurat o solidă fundaţie a manualului referitoare la drepturile omului, inclusiv egalitatea dintre sexe. Josef Huber a sprijinit elaborarea manualului prin programul Pestalozzi. Heather Courant şi Sharon Lowey au asigurat sprijinul administrativ neîntrerupt. Şi, în sfârşit, aş dori să le mulţumesc coordonatorilor ECD, Reţelei ECD din Europa de Sud-Est şi Grupului Consultativ Ad hoc privind Educaţia pentru Cetăţenie Democratică (ED-EDCHR) – în special preşedintelui Reinhild Otte, care a oferit un sprijin continuu şi sfaturi valoroase. Doresc să le mulţumesc tuturor autorilor şi celor care şi-au adus o contribuţie. Mi-a făcut plăcere să răspund de acest proiect, nu numai deoarece cred că produsul final va fi util, ci şi fiindcă acest proces a fost o ocazie de a lucra cu educatori dedicaţi, cu experienţă şi inovatori.
Sarah Keating-Chetwynd Liderul echipei de proiect şi editor
Strasburg, decembrie 2008
7
9
1. Prefaţă
Este recunoscut faptul că rolul profesorilor în promovarea educaţiei pentru democraţie prin abordări active, participative este crucial. Succesul educaţiei pentru cetăţenie democratică (ECD) şi al educaţiei pentru drepturile omului (EDO) depinde în mare măsură de profesia didactică.
De aceea ministerele educaţiei din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, în „Declaraţia finală a Conferinţei permanente a miniştrilor europeni ai educaţiei (Istanbul, mai 2007)”, au inclus competenţele civice în rândul celor cinci categorii de competenţe pentru promovarea culturii democratice şi coeziunii sociale (celelalte fiind: competenţa interculturală; competenţa plurilingvistică; angajamentul social; abordarea bazată pe solidaritate şi perspectivele multiple). Acest document reprezintă un răspuns la declaraţia miniştrilor europeni ai educaţiei, menţionată mai sus şi se bucură prin urmare de o puternică susţinere politică.
La 3 octombrie 2008, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a mers un pas mai departe prin adoptarea Recomandării 1849 (2008) pentru promovarea unei culturi a democraţiei şi a drepturilor omului prin formarea profesorilor1.
Adunarea a recomandat, printre altele:
“Comitetul de Miniştri face apel la guverne şi la autorităţile competente ale statelor membre să ia în considerare experienţa şi expertiza Consiliului Europei în acest domeniu, în special:
…
5.2. competenţele necesare pentru promovarea culturii democraţiei şi a drepturilor omului în clasă este necesar să fie introduse în curriculumul pentru formarea profesorilor indiferent de disciplina predată.”
Lucrarea trebuie să fie văzută în contextul mai larg al activităţii Consiliului Europei privind ECD/EDO, începând din anul 1997, şi ca răspuns la scopurile şi obiectivele cheie ale etapei actuale a activităţii Consiliului Europei cu privire la ECD/EDO – „A învăţa şi a trăi democraţia pentru toţi” (2006-2009) -
„… consolidarea capacităţii de formare şi de dezvoltare a cadrelor didactice, în toate statele membre, în cadrul educaţiei şi în parteneriat cu societatea civilă, în special cu comunităţile şi ONG-urile”2.
Există o distanţă între idealurile politicilor oficiale şi discursul cu privire la ECD/EDO din multe ţări europene şi practica propriu-zisă din şcoli3. Un studiu Eurydice a arătat că în ciuda faptului că educaţia pentru cetăţenie a devenit mai răspândită în cadrul programelor şcolare, numai în câteva ţări europene aceasta se regăseşte în formarea iniţială a cadrelor didactice.4
Una dintre provocările recent identificate este capacitatea de „a dezvolta programe mai eficiente şi mai cuprinzătoare de formare a cadrelor didactice, atât la nivelul formării iniţiale, cât şi la nivelul formării continue”:
„Modelul general în regiunea Europei de Vest este cel al unei formări limitate, sporadice a cadrelor didactice cu privire la ECD/EDO, care are, în cea mai mare parte, un conţinut general, în formarea iniţială a cadrelor didactice şi care este opţională în formarea continuă. Această situaţie nu corespunde rolului crucial al cadrelor didactice în dezvoltarea unor practici efective privind ECD/EDO. Se pun serioase întrebări legate de abilitatea şi eficienţa cadrelor didactice de a promova abordări mai active, participative, asociate cu reformele în domeniul educaţiei pentru cetăţenie din multe ţări”.5
1 Text adoptat de Adunarea Parlamentară la 3 octombrie 2008 (Sesiunea 36). 2 Consiliul Europei, Educaţie pentru cetăţenie democratică şi drepturile omului, Programul de activităţi (2006-2009) „A învăţa şi a trăi democraţia pentru toţi” DGIV / EDU / CAHCIT (2006) 5, 14 martie 2006, 3. 3 Naval, C, Print,M. & Iriate, C. (2003); Osler şi Starkey (2005). A se vedea detalii în capitolul 10: „Referinţe şi resurse”. 4 Eurydice (), Citizenship Education at School in Europe (Educaţia civică în şcolile din Europa), 2005 5 Birzea C. et al., All European Study in Education for Democratic Citizenship Policies, (Studiu paneuropean cu privire la politicile de educaţie pentru cetăţenie democratică), Consiliul Europei, Strasburg, 2004.
9
10
Această publicaţie se alătură altor activităţi/publicaţii ale Consiliului Europei:
• Formarea cadrelor didactice s-a evidenţiat în cadrul activităţilor Consiliului Europei din sfera educaţiei, incluzând implicarea în organizarea şi desfăşurarea Anului european al cetăţeniei (2005). În acest cadru, Consiliul Europei a publicat un Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului6 care conţine recomandări pentru guverne şi pentru autorităţile din domeniul educaţiei din statele membre în vederea recunoaşterii necesităţii unor abordări sistematice şi coordonate cu privire la formarea cadrelor didactice în domeniul ECD/EDO. În acest manual au fost caracterizate şi descrise bune practici privind abordările din formarea iniţială a cadrelor didactice. S-a făcut apel la un efort suplimentar pentru a elabora şi a exemplifica competenţele de bază cu privire la educaţia pentru cetăţenie şi la educaţia pentru drepturile omului pentru formarea iniţială a cadrelor didactice, iar proiectul pe care se bazează această publicaţie reprezintă un răspuns la acest apel:
„…aceştia (profesorii) sunt cei care introduc şi explică elevilor noile concepte şi valori, facilitează dezvoltarea noilor abilităţi şi competenţe, creează condiţiile care să le permită aplicarea acestor abilităţi şi competenţe în viaţa de zi cu zi, acasă, la şcoală sau în cadrul comunităţii locale”7.
• Lucrarea grupului de autori poate fi privită şi ca însoţind publicaţia Democratic Governance of Schools (Guvernarea democratică a şcolilor)8, care a explorat aspecte ce privesc şcoala în ansamblul ei şi aspecte de leadership legate de ECD/EDO. Lucrarea noastră cu privire la competenţe răspunde nevoilor individuale ale cadrului didactic, la nivel de clasă.
„În prezent, se acordă multă atenţie performanţelor academice ale elevilor, dar nu trebuie să uităm de un alt rol important al educaţiei: acela de a promova valori şi competenţe sociale care reprezintă o condiţie pentru convieţuirea paşnică în societatea globalizată modernă.”9
• Lucrarea „Scoping Study on Effective Practice in the Democratic Governance of Schools in Europe” (Investigaţie cu privire la practicile efective de guvernare democratică a şcolilor din Europa)10 a arătat că oportunităţile pentru participarea elevilor la guvernarea şcolară tind să fie mai eficiente atunci când sunt strâns legate de ceea ce se învaţă în cadrul curriculumului formal:
„Pentru a valorifica potenţialul de învăţare al acţiunilor de participare, se pare că elevii au nevoie de oportunitatea de a reflecta critic asupra a ceea ce învaţă din acestea, precum şi să fie capabili să vadă „imaginea mai amplă” a modului în care aspectele guvernării democratice în şcoală au legătură cu aspectele guvernării democratice în lumea reală. Se sugerează dezvoltarea nu numai a unui mediu critic şi reflectiv în general în sala de clasă, ci şi a oportunităţilor la clasă de a reflecta la standardul practicii democratice chiar în cadrul şcolii, a limbajului şi a conceptelor cu care se poate discuta despre aceasta.”
• Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală11, un document/instrument de referinţă care aplică principiile şi procesele asigurării calităţii la domeniul ECD/EDO.
„Pentru a avea succes, şcolile trebuie să adere la aceleaşi principii ca şi curriculumul pentru ECD.”
Acest manual a beneficiat de o serie de consultări. În martie 2008, programul Pestalozzi, proiect al Consiliului Europei de formare a cadrelor didactice, a avut un rol esenţial în sprijinirea procesului de
6 Huddleston, T. (ed.), Tool on teacher training for education for democratic citizenship and human rights education, Council of Europe, Strasbourg, 2005, versiunea în limba română Tehne, 2005. 7 Ibid., p. 15. 8 Backman, E. and Trafford, B., Democratic governance of schools, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2007. 9 Ibid., p. 43. 10 Huddleston, T., From student voice to shared responsibility: effective practice in democratic school governance in European schools, Network of European Foundations and Council of Europe, 22 May 2007, p. 28. 11 Bîrzea, C. et al., Tool for quality assurance of education for democratic citizenship in schools, Council of Europe Publishing, Council of Europe, 2005, versiunea în limba română Tehne, 2005.
10
11
elaborare a acestor competenţe pentru cadrele didactice. Această publicaţie a fost revizuită ca urmare a consultărilor cu reţeaua Pestalozzi a formatorilor de cadre didactice, reprezentând 14 ţări europene şi a început să fie testată în diverse contexte naţionale de formare în cadrul programului, în primăvara şi vara anului 2008.
Coordonatorii ECD, care s-au întâlnit în aprilie 2008 la Viena, au oferit, de asemenea, consultanţă, aşa cum au furnizat şi reţelele regionale din Europa de Sud-Est, în iunie 2008, la Zagreb, şi Reţeaua Marea Baltică / Marea Neagră.
11
13
2. Introducere
2.1. Obiectivele manualului şi grupul ţintă Obiectivul specific al acestui manual este de a defini şi a exemplifica o serie de competenţe de bază pentru cadrele didactice în domeniul ECD/EDO şi de a răspunde nevoilor individuale ale profesorilor la nivel de clasă.
Formatori ai cadrelor didactice din Croaţia, Estonia, Anglia, Franţa, Germania şi Portugalia au lucrat în echipă cu scopul de a identifica şi a defini competenţe cheie referitoare la ECD/EDO. Au încercat apoi să găsească exemple pentru a demonstra cum se pot aplica aceste competenţe în diverse situaţii (posibil în toate cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei) pentru formatorii cadrelor didactice şi pentru cei care le utilizează la clasă atunci când se gândesc cum să abordeze şi să dezvolte teme, abilităţi şi valori ECD/EDO precum şi proiecte privind cetăţenia activă la clasele lor.
Acest manual este conceput astfel încât să poată fi utilizat de cadrele didactice şi de formatorii cadrelor didactice în cadrul formării iniţiale şi continue. Competenţele nu sunt concepute doar pentru specialişti în domeniul ECD/EDO, ci se doresc a fi relevante pentru toate cadrele didactice, la nivelul învăţământului primar şi secundar.
Competenţele prezentate în acest document nu sunt obligatorii. Scopul lor este să-i ajute pe profesori şi pe furnizorii de formare, nu să îi sperie! Competenţele nu trebuie să provoace frică (sau să fie folosite ca o ameninţare de către autorităţi). Spiritul în care aceste competenţe au fost concepute este unul de abilitare a profesorului. Scopul este acela de a sprijini şi a îmbunătăţi metodele de predare şi învăţare în domeniul ECD/EDO şi nu de a judeca. Ideile şi îndrumările prezentate pot fi folosite, în totalitate sau parţial, ca material suport pentru formarea cadrelor didactice. Ne aşteptăm la flexibilitate şi adaptare în ceea ce priveşte utilizarea lor în diferite contexte naţionale, deoarece admitem că statele încorporează ECD/EDO în sistemele lor naţionale de învăţământ în moduri diferite.
2.2. Definiţii
Definiţiile ECD/EDO sunt deschise interpretării Per ansamblu, educaţia eficientă pentru cetăţenie democratică contribuie la dezvoltarea cunoaşterii orientate spre valori, a abilităţilor bazate pe acţiune şi a competenţelor concentrate pe schimbare care le conferă tinerilor, responsabilităţi şi consolidează dreptatea socială.
Consiliul Europei subliniază importanţa esenţială a ECD/EDO în pregătirea şi în responsabilizarea oamenilor pentru a trăi şi a acţiona într-o societate democratică. Se subliniază obiectivul central al ECD/EDO de a-i încuraja şi a-i sprijini pe elevi astfel încât aceştia să devină cetăţeni activi, informaţi şi responsabili. Astfel de cetăţeni sunt:
• conştienţi de drepturile şi de responsabilităţile lor în calitate de cetăţeni;
• informaţi cu privire la lumea politică şi socială;
• preocupaţi de binele altora;
• clari, atunci când îşi exprimă opiniile şi argumentele;
• capabili să aibă o influenţă în lume;
• activi în cadrul comunităţilor în care trăiesc;
• responsabili în acţiunile pe care le exercită în calitate de cetăţeni.12
12 Bîrzea, C. et al., 2005, op. cit., p. 25.
13
14
Este necesar ca profesorii să fie foarte clari în legătură cu modul în care şi motivaţia pentru care îşi dezvoltă propriile raţionamente privind ECD/EDO în cadrul diferitelor contexte naţionale.
„Un număr de teme, concepte şi dimensiuni interconectate sunt comune ECD/EDO. Printre acestea se regăsesc următoarele teme: menţinerea unor lucruri, precum societatea democratică şi drepturile asociate cu aceasta; noţiunea de participare în societate; pregătirea sau dezvoltarea capacităţii tinerilor în vederea participării active şi informate; focalizarea pe includere sau integrare în societate; concentrarea pe societatea contemporană; încurajarea parteneriatelor; promovarea unei perspective internaţionale…
Conceptele cheie care susţin ECD/EDO sunt democraţie, drepturi, responsabilităţi, toleranţă, respect, egalitate, diversitate şi comunitate. Aceste concepte, ca şi însăşi ECD/EDO, pot fi contestate şi problematice în diferite contexte.
ECD/EDO implică şi dimensiunile cunoştinţelor şi înţelegerii, abilităţilor, atitudinilor şi valorilor. Aceste dimensiuni sunt reunite prin abordările didactice, care au drept obiectiv principal formarea şi modificarea atitudinilor şi comportamentului tinerilor în viaţa lor de adulţi.”13
Sunt disponibile multe definiţii ale termenului „competenţă”
Contextul acestui proiect cuprinde şi idei anterioare referitoare la rolul şi natura competenţelor cadrelor didactice. Ca parte a „Strategiei de la Lisabona”, Comisia Europeană a elaborat „Principiile europene comune pentru competenţele şi calificările cadrelor didactice14. Cadrelor didactice li se cere un număr tot mai mare de noi competenţe, iar acestea nu sunt numai individuale sau definitive şi statice. Noi competenţe au apărut ca urmare a noilor nevoi sociale şi comunitare identificate în şcoală (precum managementul conflictelor, receptivitatea culturală, sensibilitatea şi comunicarea interculturală, perspective globale şi multiple, consiliere etc..).
Dezvoltaţi pentru prima dată în domeniul managementului, termenii „competenţă” şi „competenţe” – în limba engleză „competence”, „competences”, „competency” şi „competencies” (n.t.) – sunt deseori folosiţi în acelaşi sens. Nu putem formula aici o definiţie completă a termenului „competenţă”. Termenul are o mare varietate de sensuri şi poate fi exprimat prin termeni precum „abilitate", „aptitudine", „capacitate", „eficienţă" şi „îndemânare". Competenţa poate fi atribuită persoanelor, grupurilor sociale sau instituţiilor, „atunci când acestea au sau dobândesc condiţiile de realizare a unor obiective specifice de dezvoltare şi de răspuns la cerinţe importante venite din mediul extern”15.
OECD a definit competenţa după cum urmează:
„…mai mult decât cunoştinţe şi abilităţi. Aceasta presupune capacitatea de a răspunde unor cerinţe complexe, prin valorificarea şi mobilizarea resurselor psiho-sociale (inclusiv abilităţi şi atitudini) într-un anumit context.”16
„E-Forumul UNESCO cu privire la abordările pe baza competenţelor”, din anul 2006, a urmărit să ofere un spaţiu multiplu, deschis şi constructiv pentru împărtăşirea la nivel interregional a experienţelor legate de modificarea şi dezvoltarea curriculumului pe baza abordărilor prin competenţe. Această acţiune cu durata de 3 săptămâni s-a bazat pe un document care a dezvoltat conceptul de „competenţe contextualizate”:
„De acum înainte, în afară de a alcătui pur şi simplu liste sau inventare de competenţe decontextualizate, trebuie să se acorde prioritate descrierii acţiunii competente a unei persoane într-o anumită situaţie în vederea dezvoltării unei abordări contextualizate a competenţei.”17
13 D Kerr, “Citizenship: Local, National and International” (Cetăţenia: local, naţional şi internaţional) în L. Gearon (ed.), Learning to Teach Citizenship in the Secondary School (Să învăţăm să predăm cetăţenia în şcoala secundară), 2003, p.7-8. 14 European Commission, Directorate General of Education and Culture, Common European Principles for Teacher Competences and Qualifications, presented at the European Testing Conference on Common European Principles for teacher competences and qualifications. 20-21 June 2005, Brussels. 15 Weinert, Franz E., Concepts of competence, Max Planck Institute for Psychological Research, Munich, 1999. 16 OEDC, “The Definition and Selection of Key Competencies”(Definirea şi selectarea competenţelor cheie), DeSeCo publications, 2005, http://www.oecd.org/dataoecd/47/61/35070367.pdf . 17 ORE (Observatoire des Reformes en Education), Revisiting the Concept of Competence as an Organizing Principle for Programs of Study: From Comeptence to Competent Action (Revederea conceptului de competenţă ca principiu organizator al programelor de studii: de la competenţă la acţiune competentă), Montreal, 2006
14
15
În această lucrare, prin competenţe de bază avem în vedere o imagine cu multiple aspecte a competenţelor, implicând capacităţi generale care interacţionează în sinergie pentru îndeplinirea obiectivului predării ECD/EDO.
În general, putem defini competenţele drept o abordare care implică aspecte precum:
• cunoştinţe (a şti că);
• atitudini şi comportamente (a fi conştient de cum acţionezi, în context şi de ce);
• dispoziţii (a fi deschis la schimbare, a simţi motivaţia)
• abilităţi procedurale (a şti cum să faci);
• abilităţi cognitive (tratarea informaţiilor, gândirea critică şi analiza critică);
• abilităţi bazate pe experienţă (a şti cum să reacţionezi şi să te adaptezi, pe baza cunoştinţelor şi abilităţilor sociale anterioare).
2.3. Care sunt beneficiile ECD/EDO?
• ECD/EDO le oferă tinerilor şansa de a se implica în problemele contemporane care îi interesează.
• ECD/EDO încorporează multe forme active de învăţare şi oportunităţi pentru tineri de a discuta şi a dezbate subiecte controversate.
• Să predai ECD/EDO este plăcut! Clasele şi mediile de învăţare din afara clasei sunt pline de idei, opinii şi pasiune.
• Ce este mai important decât ca oamenii la nivel local, naţional şi global să convieţuiască în pace şi să colaboreze? ECD/EDO este o formă de educaţie „pentru viitor” (în care tinerii se gândesc activ cu privire la modul în care pot face lumea un loc mai bun).
• ECD/EDO oferă oportunităţi naturale şi „reale” atât pentru tineri, cât şi pentru profesori, „să facă o diferenţă” şi să susţină schimbarea.
• ECD/EDO îşi are rădăcinile în noţiunea de implicare în comunitate – tinerii şi profesorii se pot implica într-un dialog cu partenerii din afara şcolii.
• ECD/EDO creează spaţiul necesar în curriculum pentru ca tinerii să aibă posibilitatea de a afla mai multe despre teme precum legile, drepturile omului, teme politice şi referitoare la mediu, care altfel nu s-ar regăsi în disciplinele studiate.
• ECD/EDO asigură oportunităţi de a adopta o atitudine pozitivă împotriva aspectelor negative din societate (ca rasismul, stereotipurile din mass-media, concepţiile greşite legate de migraţia globală).
• ECD/EDO le permite tuturor profesorilor (indiferent de specializare) să conecteze activitatea lor didactică cu probleme de actualitate – îi ajută să facă învăţarea semnificativă şi relevantă.
• ECD/EDO îi poate abilita pe profesori într-o perioadă în care, prin diferite presiuni, se pot simţi lipsiţi de autoritate prin ordine venite de sus.
2.4. Răspuns la provocările legate de implementarea ECD/EDO Echipa de dezvoltare care a lucrat la acest proiect nu şi-a făcut iluzii. Este dificil să introduci ECD/EDO ca o nouă caracteristică a programelor şcolare. Cele mai multe ţări europene au încercat abordarea prin intermediul disciplinelor existente, cum ar fi istoria sau ştiinţele sociale.
Nu este necesar ca acest manual să ajungă la aprecieri dogmatice cu privire la meritele diferitelor modele curriculare pentru ECD/EDO, cu toate că trebuie menţionat că abordările transcurriculare pot tinde să fie mai solide pe hârtie decât sunt în realitate la clasă, când educaţia referitoare la cetăţenie
15
16
poate fi implicită, fragmentară sau iluzorie18. Rezultatele nu au fost în general pe măsura aşteptărilor, iar aceste încercări sunt treptat abandonate în favoarea unei abordări mai focalizate: de exemplu, o educaţie pentru cetăţenie distinctă cu un curriculum bine definit, o interdisciplinaritate mai autentică, educaţie bazată pe proiecte, proiecte pentru cetăţenia activă, zile/săptămâni dedicate unor anumite teme ECD/EDO sau într-adevăr o combinaţie bogată a acestor abordări.
Profesorii sunt cu siguranţă specialişti într-o disciplină – istorici, geografi, oameni de ştiinţă, de exemplu – dar sunt mult mai mult decât atât. Toate cadrele didactice trebuie să fie capabile să se gândească la bazele disciplinelor lor, să le abordeze în mod critic, să realizeze conexiuni cu alte domenii, precum cetăţenia şi să exploreze utilitatea lor socială, relevanţa şi relaţia cu cultura contemporană, promovând toleranţa, egalitatea, diversitatea ca bun colectiv, respectul şi dezvoltarea drepturilor omului.
18 For example, see Bolivar, Non scholae sed vitae discimus: limites y problemas de la transversalidad [Limits and problems of the cross-curricular approach] Revista de Educacion, 309, pp. 23-65, Enero-Abril 1995.
16
17
3. Prezentare generală a competenţelor şi a documentului
3.1. Scurtă descriere a motivaţiei pentru organizarea competenţelor în 4 grupuri:
Ca urmare a consultării cu diferiţi factori interesaţi, precum Reţeaua Pestalozzi a Consiliului Europei, de formatori de cadre didactice pentru ECD/EDO reprezentând 14 ţări, coordonatorii ECD/EDO şi experţi din domeniu, am identificat un total de cincisprezece competenţe a căror achiziţie le poate da cadrelor didactice posibilitatea de a preda ECD/EDO cu încredere şi eficient.
Aceste 15 competenţe au fost organizate în 4 grupuri, (A, B, C, D) ce corespund întrebărilor şi problemelor cu care se întâlnesc cadrele didactice şi formatorii cadrelor didactice în practica ECD/EDO. Prezentăm mai jos un rezumat al celor 4 grupuri şi o privire de ansamblu asupra celor 15 competenţe, înainte de a intra în detalii.
Denumirea grupului Întrebări asociate
Cunoaşterea şi înţelegerea ECD/EDO
CE PUTEM SĂ
FACEM?
Activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO în clasă şi în şcoală (planificare, managementul clasei, predare şi evaluare)
CUM PUTEM SĂ FACEM?
Activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO prin parteneriate şi implicarea comunităţii (ECD/EDO în acţiune)
CU CINE PUTEM SĂ FACEM?
Implementarea şi evaluarea abordărilor participative ale ECD/EDO
CUM PUTEM SĂ
FACEM MAI BINE?
Tabelul 1: Cele 4 grupuri şi codul cromatic al acestora
Grupurile au fost identificate pornind de la o preocupare pragmatică. Ele corespund întrebărilor pe care cadrele didactice şi formatorii cadrelor didactice şi le pot adresa atunci când implementează ECD/EDO în contextul lor profesional:
Grupul A: „Ce putem să facem ca să ne pregătim pentru implementarea ECD/EDO?”
Grupul B: „Cum putem implementa ECD/EDO în şcoala noastră?
Grupul C: „Împreună cu cine putem dezvolta cetăţenia activă a tinerilor?”
Grupul D: „Cum putem să îmbunătăţim ceea ce facem / dezvoltarea profesională?
Tabelul 2: Grupurile şi întrebările asociate
17
18
3.2. Cum găsim ceea ce căutăm: structura documentului şi codurile cromatice
Fiecare grup are un cod cromatic pentru a facilita lectura şi găsirea rapidă a informaţiilor. În tot documentul se foloseşte acelaşi cod cromatic. (A se vedea tabelele 1 şi 2.)
Autorii au dorit ca acest manual să fie pe cât posibil de practic, accesibil profesorilor, precum şi formatorilor profesorilor, în diverse situaţii. Pentru fiecare grup şi fiecare competenţă am adoptat un format similar (însă flexibil):
• pentru fiecare grup (capitolele 3, 4, 5, 6): cititorul va găsi o scurtă descriere a bazei teoretice referitoare la cercetările, dovezile şi contextul recomandărilor noastre;
• pentru fiecare competenţă (capitolele 3.1- 3.4, 4.1- 4.4, 5.1- 5.4, 6.1- 6.4): cititorul va găsi:
- o scurtă definiţie a competenţei;
- exemple de moduri în care cadrele didactice şi formatorii cadrelor didactice pot demonstra realizarea diferitelor competenţe în practică;
- o diagramă de progres care îi ajută pe profesori şi formatori să identifice „unde se află” în ceea ce priveşte cunoaşterea şi înţelegerea competenţei respective şi, în consecinţă, care ar putea fi „paşii următori”.
Pe lângă acest model de competenţe, cititorul va găsi şi alte resurse în anexe:
• materiale pentru alţi factori interesaţi: deşi acest document se adresează cadrelor didactice şi formatorilor de cadre didactice, recunoaştem că implementarea ECD/EDO implică participarea activă a diferiţilor factori interesaţi, precum factori responsabili de adoptarea politicilor, directori de şcoală şi actori din sistemul de învăţământ superior, pentru a numi doar câţiva dintre aceştia. Cititorul va găsi aici câteva recomandări referitoare la modul în care aceşti factori interesaţi pot folosi modelul de competenţe pe care îl propunem, pentru a deveni actori competenţi ai ECD/EDO. Diagramele de progres similare diagramelor din capitolele dedicate competenţelor au rolul de a-i ajuta pe cei interesaţi să identifice „unde se află” în ceea ce priveşte realizarea competenţelor şi – în consecinţă – care ar putea fi „următorii paşi”;
• instrumente de autoevaluare: este recomandat un proces de autoevaluare pentru a le permite cadrelor didactice şi formatorilor de cadre didactice să-şi înregistreze în mod sistematic progresele atunci când îşi dezvoltă propria cunoaştere, înţelegere şi planificare a ECD/EDO sau pe cele ale elevilor lor.
18
19
3.3.
Pr
ezen
tare
gen
eral
ă a
celo
r 15
com
pete
nţe
Gru
pul A
Cuno
aşte
rea
şi în
ţele
gere
a EC
D/E
DO
Gru
pul B
Plan
ific
are,
man
agem
entu
l cla
sei,
pr
edar
e şi
eva
luar
e
Gru
pul C
ECD
/ED
O în
acţ
iune
– p
arte
neri
ate
şi
impl
icar
ea c
omun
ităţ
ii
Gru
pul D
Impl
emen
tare
a şi
eva
luar
ea
abor
dări
lor
part
icip
ativ
e
Com
pete
nţa
1 Sc
opur
ile ş
i obi
ecti
vele
ECD
/ED
O;
cuno
ştin
ţe o
rien
tate
spr
e va
lori
, ab
ilită
ţi
baza
te p
e ac
ţiun
e şi
com
pete
nţe
foca
lizat
e pe
sch
imba
re
Co
mpe
tenţ
a 5
Pl
anif
icar
ea a
bord
ărilo
r în
ved
erea
înco
rpor
ării
cuno
ştin
ţelo
r, a
bilit
ăţilo
r, d
ispo
ziţi
ilor,
ati
tudi
nilo
r şi
val
orilo
r sp
ecif
ice
ECD
/ED
O,
în c
adru
l căr
ora
învă
ţare
a ac
tivă
şi i
mpl
icar
ea e
levi
lor
au u
n ro
l es
enţi
al
Co
mpe
tenţ
a 10
U
n m
ediu
de
învă
ţare
car
e le
per
mit
e el
evilo
r să
an
aliz
eze
subi
ecte
sau
eve
nim
ente
pol
itic
e,
etic
e, s
ocia
le ş
i cul
tura
le d
e ac
tual
itat
e, în
mod
cr
itic
, fo
losi
nd in
form
aţii
din
dife
rite
sur
se,
incl
usiv
din
mas
s-m
edia
, st
atis
tici
şi r
esur
se T
IC
Co
mpe
tenţ
a 13
Ev
alua
rea
măs
urii
în c
are
elev
ii au
un
cuvâ
nt
de s
pus
cu p
rivi
re la
lucr
urile
car
e îi
afec
teaz
ă şi
asi
gura
rea
de o
port
unit
ăţi
pen
tru
ca e
levi
i să
part
icip
e la
luar
ea
deci
ziilo
r
Com
pete
nţa
2 Ca
drel
e şi
pri
ncip
iile
inte
rnaţ
iona
le c
heie
cu
pri
vire
la E
CD/E
DO
şi c
once
pte
chei
e al
e EC
D/E
DO
Co
mpe
tenţ
a 6
Înco
rpor
area
pri
ncip
iilor
şi p
ract
icilo
r EC
D/E
DO
în
disc
iplin
ele
spec
ializ
ate(
ECD
/ED
O t
rans
curr
icul
ar)
pent
ru a
îmbu
nătă
ţi c
unoş
tinţ
ele,
abi
lităţ
ile ş
i pa
rtic
ipar
ea ş
i a c
ontr
ibui
la a
bilit
area
tin
erilo
r ce
tăţe
ni în
tr-o
dem
ocra
ţie
Co
mpe
tenţ
a 11
Co
labo
rare
a cu
par
tene
rii p
otri
viţi
(pr
ecum
fa
mili
i, o
rgan
izaţ
ii al
e so
ciet
ăţii
civi
le,
com
unit
atea
şi r
epre
zent
anţi
pol
itic
i) p
entr
u a
plan
ific
a şi
impl
emen
ta o
ser
ie d
e op
ortu
nită
ţi
pent
ru im
plic
area
ele
vilo
r în
pro
blem
e de
ce
tăţe
nie
dem
ocra
tică
din
com
unit
ăţile
lor
Co
mpe
tenţ
a 14
M
odel
area
uno
r va
lori
, at
itud
ini ş
i dis
pozi
ţii
pozi
tive
ale
ECD
/ED
O,
care
sun
t aş
tepa
te d
e la
tin
eri;
un
stil
dem
ocra
tic
de p
reda
re;
impl
icar
ea e
levi
lor
în p
lani
fica
rea
şi în
in
iţie
rea
acti
vită
ţilo
r ed
ucaţ
iona
le
Co
mpe
tenţ
a 3
Conţ
inut
ul p
rogr
amel
or ş
cola
re E
CD/E
DO
, cu
prin
zând
dim
ensi
unile
pol
itic
ă şi
ju
ridi
că;
soci
ală
şi c
ultu
rală
; ec
onom
ică;
eu
rope
ană
şi g
loba
lă
Co
mpe
tenţ
a 7
Stab
ilire
a un
or r
egul
i de
bază
şi a
unu
i clim
at
susţ
inut
de
încr
eder
e, d
esch
ider
e şi
res
pect
re
cipr
oc.
Man
agem
entu
l cla
sei ş
i al
com
port
amen
telo
r re
cuno
aşte
pri
ncip
iile
ECD
/ED
O
în v
eder
ea a
sigu
rări
i unu
i eto
s şc
olar
poz
itiv
Co
mpe
tenţ
a 12
St
rate
giile
pen
tru
a pu
ne în
dis
cuţi
e to
ate
form
ele
de p
reju
decă
ţi
şi d
iscr
imin
are,
şi
pen
tru
a pr
omov
a an
ti-r
asis
mul
Co
mpe
tenţ
a 15
O
cazi
a şi
dor
inţa
de
a re
vizu
i, m
onit
oriz
a şi
ev
alua
met
odel
e de
pre
dare
şi î
nvăţ
area
el
evilo
r, u
tiliz
area
eva
luăr
ii în
ved
erea
fu
ndam
entă
rii p
lani
fică
rii v
iitoa
re ş
i de
zvol
tări
i pro
fesi
onal
e
Co
mpe
tenţ
a 4
Cont
exte
le im
plem
entă
rii E
CD/E
DO
: ab
ordă
ri t
rans
curr
icul
are;
cul
tura
şco
lară
; im
plic
area
com
unit
ăţii
Co
mpe
tenţ
a 8
O s
erie
de
stra
tegi
i did
acti
ce ş
i met
odol
ogii,
-
incl
usiv
adr
esar
ea d
e în
treb
ări r
elev
ante
la n
ivel
de
cla
să –
pen
tru
a de
zvol
ta a
bilit
ăţile
de
disc
uţie
al
e el
evilo
r, în
spe
cial
cu
priv
ire
la s
ubie
cte
delic
ate,
con
trov
ersa
te
Com
pete
nţa
9 Fo
losi
rea
unei
ser
ii de
abo
rdăr
i ale
eva
luăr
ii
(inc
lusi
v au
toev
alua
rea
elev
ilor
şi e
valu
area
co
legi
lor)
pen
tru
a ob
ţine
info
rmaţ
ii şi
a m
arca
pr
ogre
sele
şi r
ealiz
ările
ele
vilo
r în
dom
eniu
l EC
D/E
DO
Tabe
lul 3
: Pr
ezen
tare
gen
eral
ă a
com
pete
nţel
or p
entr
u EC
D/E
DO
19
21
4. Grupul A: cunoaşterea şi înţelegerea ECD/EDO
Acest grup de competenţe se referă la semnificaţia ECD/EDO şi la pregătirea fundamentelor cunoaşterii profesorilor astfel încât să ştie clar ce urmăresc atunci când le predau elevilor. Corespunde întrebării „Ce putem să facem?” pentru a implementa ECD/EDO în clasă, şcoală şi în comunitate în sens mai larg. Cadrele didactice vor avea nevoie de răspunsuri la întrebări precum:
• Care sunt cunoştinţele şi principiile esenţiale ale ECD/EDO?
• Care sunt principalele concepte?
• Ce abilităţi, valori, atitudini şi dispoziţii urmăresc profesorii să promoveze atunci când planifică lecţiile şi experienţele ECD/EDO?
• Cum pot fi împărţite componentele unui curriculum ECD/EDO în elemente uşor de gestionat pentru a se potrivi mai bine contextului şcolar?
4.1. Scurtă descriere şi bazele teoretice Toate cadrele didactice trebuie să dobândească şi să demonstreze că deţin o cunoaştere solidă şi o bună înţelegere a următoarelor aspecte:
Competenţa 1: Scopurile şi obiectivele ECD/EDO
Înţelegerea contribuţiei distinctive a ECD/EDO cu scopul de a îmbunătăţi cunoştinţele orientate spre valori, abilităţile bazate pe acţiune şi competenţele focalizate pe schimbare care le conferă responsabilitate tinerilor, consolidează dreptatea socială şi libertatea democratică.
Competenţa 2: Cadrele şi principiile internaţionale cheie cu privire la ECD/EDO
Cunoaşterea cadrelor dezvoltate de sistemul ONU, Consiliul Europei şi Uniunea Europeană cu privire la principiile şi conceptele cheie ale ECD/EDO, aşa cum au evoluat prin dialog internaţional; transpunerea acestora în politicile naţionale, locale şi şcolare şi în rolurile profesionale ale cadrelor didactice în clasă şi în afara clasei.
Competenţa 3: Conţinutul programelor şcolare sau al programelor de studii în domeniul ECD/EDO
Cunoaşterea celor patru dimensiuni interconectate: politică şi juridică; dimensiunea socială şi culturală; dimensiunea economică; dimensiunea europeană şi globală. Profesorii trebuie să fie capabili să dezvolte cunoştinţele, abilităţile, atitudinile, valorile şi dispoziţiile elevilor legate de cetăţenie pentru o participare activă şi să interconecteze aceste diferite aspecte ale învăţării.
Competenţa 4: Diferitele contexte posibile ale implementării ECD/EDO
Înţelegerea ECD/EDO ca disciplină şcolară specifică; ca parte a unei abordări transcurriculare; ca o componentă fundamentală a culturii şcolare în ansamblu; locul central al implicării şi legăturii cu comunitatea.
Tabelul 4: Grupul A: cunoaşterea şi înţelegerea ECD/EDO
Contextul teoretic Scopul de a atinge niveluri superioare ale cunoştinţelor civice şi ale angajamentului civic a constituit recent, la nivel global, punctul de interes al cercetătorilor în domeniul educaţiei. Asociaţia Internaţională de Evaluare a Randamentului Şcolar (IEA), de exemplu, a ajuns la concluzia că „Elevii
21
22
din cele mai multe ţări deţin o înţelegere a valorilor şi instituţiilor fundamentale democratice – dar profunzimea înţelegerii este…deseori superficială.”19
Ian Davies a susţinut o perspectivă holistică asupra cunoştinţelor specifice ECD/EDO, nu numai sub formă de corp de informaţii cunoscute, ci şi ca înţelegere detaliată a cadrelor conceptuale, a structurilor de conexiuni şi abilităţilor necesare pentru desluşirea semnificaţiei20. Acesta a explorat natura cunoaşterii şi înţelegerii ECD/EDO în contextul educaţiei cadrelor didactice prin prisma ideilor unor teoreticieni precum Shulman21 şi McNamara22. Autorii au subliniat importanţa reprezentării disciplinei într-un fel care să-i permită să fie înţeleasă de ceilalţi, în special copii şi tineri, de exemplu, prin analogii, ilustraţii, exemple şi explicaţii. Cheia constă în ceea ce ar putea fi denumit cunoştinţe aplicate.
Ceea ce contează este cunoaşterea şi înţelegerea conţinutului, conceptelor şi valorilor cheie şi a principiilor organizatoare ale ECD/EDO. Profesorii care cunosc foarte bine o disciplină tind să fie mai interesanţi, eficienţi şi aventuroşi în felul în care predau; tind să structureze mai bine lecţiile individuale şi etapele învăţării; sunt capabili să creeze şi să selecteze metode şi activităţi de predare-învăţare care dezvoltă în mod corespunzător înţelegerea şi abilităţile elevilor. Dacă profesorii au doar cunoştinţe limitate despre conceptele şi principiile ECD/EDO, este posibil să nu dorească să îi implice pe elevi în aspecte mai complexe ale cetăţeniei democratice şi să predea într-o manieră didactică, împiedicând participarea şi întrebările din partea elevilor şi nevalorificând astfel experienţa tinerilor.
Scopurile şi obiectivele ECD/EDO pot fi radicale. S-a vorbit despre „schimbarea culturii politice”23. Tinerii trebuie să înţeleagă ce este cetăţenia democratică, să deţină un nivel rezonabil de cunoştinţe pentru a înţelege procesele politice şi să fie totodată capabili să ia decizii motivate privind diferite dimensiuni ale cetăţeniei. Prin urmare, cadrele didactice trebuie să promoveze o serie de „cunoştinţe”24 privind cetăţenia atunci când lucrează cu tinerii. Distingem 4 tipuri de „cunoştinţe” de actualitate: politice şi juridice, sociale şi culturale, economice, europene şi globale:
• cunoştinţele politice şi juridice se referă la drepturile şi îndatoririle politice referitoare la sistemul politic şi la domnia legii. Înţelegerea domeniului politic/juridic implică cunoaşterea şi înţelegerea cadrelor internaţionale pentru ECD/EDO, bazate pe ideea istorică a valorii egale şi a demnităţii tuturor fiinţelor umane, indiferent de sex, rasă, culoare, etnie, naţionalitate, religie sau mediu socio-economic25. Profesorii trebuie să înveţe despre drepturile omului şi mecanismele de protecţie asociate şi să dobândească totodată abilităţi de a le aplica zilnic. Elevii trebuie să poată să fie capabili să reflecteze la valori, să dezvolte atitudini şi să acţioneze pentru a apăra şi promova drepturile omului. Poate părea ceva „greoi” şi neinteresant pentru profesori, însă cunoştinţele care trebuie să fie „aplicate” la clasă pot să nu fie atât de substanţiale; este ceva obişnuit, de exemplu, pentru elevi destul de mici să lucreze la clasă pe teme precum dorinţe şi nevoi sau drepturi şi responsabilităţi;
• cunoştinţele sociale şi culturale se referă la relaţiile dintre indivizi într-o societate; la elemente precum valorile pe care le împărtăşesc, perspectivele lor asupra lumii şi felul în care stabilesc bazele convieţuirii împreună. Profesorii trebuie să cunoască unele concepte cheie: diversitate socială, natura dinamică a culturii şi identităţii etc. Trebuie să reflecteze la valorile sociale şi să dezvolte competenţe interculturale, atitudini sociale şi abilităţi care promovează incluziunea socială, anti-discriminarea şi anti-rasismul;
19 In Torney-Purta, J. et al., Citizenship education in twenty-eight countries: civic knowledge and engagement at age fourteen, IEA Secretariat, Amsterdam, 2001. 20 Davies, I., “What subject knowledge is needed to teach citizenship education and how can it be promoted? A discussion document for consideration by initial teacher education tutors”, 2003, Citized website: www.citized.info. 21 Schulman, L., “Those who understand : knowledge growth in teaching”, Educational Researcher, 15, pp. 4-14, 1986. 22 McNamara, D., “Subject knowledge and its application: problems and possibilities for teacher educators”, Journal of Education for Teaching, 17 (2), pp. 113-128, 1991. 23 In Crick, B., Education for citizenship and the teaching of democracy in schools, the Crick report, QCA, 1998. 24 În Reece, P. & Blackall, D. Making News: literacy for citizenship (Realizarea ştirilor: cunoştinţe pentru cetăţenie) – http://makingnewstoday.uow.edu.au/ (March 2008). Citat în Habermas, 1984, 1987 şi Luke et al., 1997. 25Printre textele fundamentale se numără: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) şi mai târziu Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului (1989); Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prezintă drepturile şi libertăţile omului universale, inalienabile şi indivizibile, care sunt obligatorii prin lege în toate statele membre şi Convenţia europeană a drepturilor omului (1950).
22
23
• cunoştinţele economice se referă la relaţia dintre indivizi/grupuri şi situaţia economică dintr-o societate (piaţa muncii şi de consum, protecţia socială, salariul minim, puterea de cumpărare etc…). Profesorii trebuie să ştie şi să înţeleagă cum funcţionează economiile, inclusiv rolul agenţilor economici, corporaţiilor şi serviciilor financiare; drepturile şi responsabilităţile consumatorilor; relaţiile dintre angajatori şi angajaţi; efectele consumului etic. Aceştia trebuie să îi implice pe elevi în legătură cu noţiuni de drepturile omului, precum dreptul la muncă şi la un nivel minim de subzistenţă;
• cunoştinţele europene şi globale sau „cetăţenia globală” pot fi văzute distinct. Acestea se referă la recunoaşterea şi promovarea interdependenţei globale, la probleme de dezvoltare durabilă şi la grija faţă de generaţiile viitoare. Cadrele didactice trebuie să fie conştiente de unitatea şi diversitatea societăţilor europene, să înţeleagă lumea ca pe o comunitate globală şi să recunoască implicaţiile politice, economice, sociale şi asupra mediului ale acestui fapt. Profesorii trebuie să fie capabili să îi ajute pe elevi să înţeleagă noţiunea de interdependenţă, apelând la contexte familiare tinerilor şi copiilor.
În cele mai multe dintre statele membre ale Consiliului Europei, ECD/EDO este văzută ca principiu organizator care susţine obiectivele curriculumului pentru învăţământul primar şi secundar. ECD/EDO reprezintă o referinţă ca scop educaţional general, care se poate regăsi în diferite moduri la nivelul întregului curriculum şi structurilor şcolare mai mari. Totuşi, modul în care ECD/EDO este inclusă în curriculum poate să difere foarte mult de la un sistem de educaţie la altul – în funcţie de tradiţiile şi conceptele educaţiei civice, etapei de educaţie etc. Recomandarea Consiliului Europei (2002) 12 a Comitetului de Miniştri privind educaţia pentru cetăţenie democratică exprimă clar faptul că toate nivelurile şi rutele sistemului de educaţie trebuie să se implice în implementarea ECD/EDO în curriculum, ca disciplină şcolară specifică, disciplină integrată în alte discipline sau ca temă transcurriculară. Recomandările accentuează necesitatea unor abordări pluridisciplinare pentru a facilita achiziţia de cunoştinţe, atitudini şi abilităţi necesare ca oamenii să trăiască împreună într-o societate pluralistă şi democratică.
În funcţie de vârsta elevilor, etapa de educaţie şi organizarea curriculumului din fiecare ţară, educaţia civică poate fi oferită
• ca disciplină separată de sine stătătoare, care poate fi obligatorie sau opţională;
• sub formă de curriculum integrat într-una sau mai multe discipline (adesea istorie, studii sociale, educaţie morală şi religioasă, etică, filosofie, geografie, limbi moderne);
• sau ca temă sau principiu educaţional transcurricular, astfel încât perspectivele ECD/EDO pot fi prezente implicit sau explicit în toate disciplinele curriculumului şi la toate nivelurile de învăţământ, în cadrul şcolilor şi în afara şcolii.
Pericolul în cazul ultimei abordări este acela că un domeniu care se vrea a fi peste tot în curriculum poate ajunge să nu mai fie nicăieri. Atunci când ceva ţine de responsabilitatea tuturor, poate să devină responsabilitatea nimănui!
Este important să remarcăm aici că aceste diferite abordări curriculare nu se exclud reciproc, ci se pot susţine una pe cealaltă.
23
24
4.2. Competenţa 1
Competenţa 1: Scopurile şi obiectivele ECD/EDO
Înţelegerea contribuţiei distinctive a ECD/EDO cu scopul de a îmbunătăţi cunoştinţele orientate spre valori, abilităţile bazate pe acţiune şi competenţele focalizate pe schimbare care le conferă responsabilitate tinerilor, consolidează dreptatea socială şi libertatea democratică.
4.2.1. Descriere şi exemple: „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”
Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO pot da dovadă în mod specific, de exemplu, că:
Sunt conştienţi de modul în care este definită sfera cunoaşterii şi înţelegerii ECD/EDO. Cele mai multe cursuri de formare a cadrelor didactice, în cele mai multe ţări şi pentru cele mai multe specializări, le cer acestora să exploreze natura, filosofia şi scopurile educaţiei, iar pentru cei din învăţământul secundar, disciplinele specializate. Acest exerciţiu este deosebit de important în contextul ECD/EDO unde, pe termen mediu, puţini profesori vor fi experimentat ei înşişi acest domeniu la şcoală sau în instituţiile de învăţământ superior.
Sunt capabili să transmită emoţia, posibilităţile şi trăsăturile distinctive ale ECD/EDO active şi de calitate.
Aceasta presupune spaţiu în cadrul programelor de formare pentru a lua în considerare, de exemplu:
De ce se acordă o mai mare importanţă ECD/EDO în societatea modernă?
Ce rol pot avea şcolile şi profesorii într-un astfel de context?
Care este natura definiţiilor concurente referitoare la ECD/EDO, care au implicaţii pentru aria de acoperire şi orientarea abordărilor didactice?
Care sunt oportunităţile şi provocările pentru ECD/EDO – prin ce se distinge?
Ce cunoştinţe, limbaj, abilităţi, valori, atitudini şi dispoziţii urmăreşte ECD/EDO să promoveze?
Care sunt conceptele cheie ale ECD/EDO?
Ce spun cercetările legate de ECD/EDO – la nivel naţional, european şi global?
24
25
4.2.
2. D
iagr
amă
de p
rogr
es
Com
pete
nţa
1: S
copu
rile
şi o
biec
tive
le E
CD/E
DO
Pasu
l 1 (
Foca
lizar
e)
Nu
sunt
eţi
fam
ilia
riza
ţi c
u EC
D/E
DO
, cu
impo
rtan
ţa s
a, c
u sc
opur
ile
sale
. N
u şt
iţi f
oart
e m
ulte
des
pre
seri
a de
„cu
noşt
inţe
” le
gate
de
cetă
ţeni
e şi
des
pre
felu
l în
car
e şc
olil
e le
pot
dez
volt
a.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Fam
iliar
izaţ
i-vă
cu
esen
ţa E
CD/E
DO
, cu
sco
puri
le ş
i obi
ecti
vele
sal
e.
• Cl
arif
icaţ
i-vă
pen
tru
dvs.
dif
erit
ele
cuno
ştin
ţe s
peci
fice
ECD
/ED
O.
• G
ândi
ţi-v
ă la
dom
eniu
l dvs
. de
spe
cial
izar
e şi
găs
iţi c
onex
iuni
cu
ECD
/ED
O p
entr
u pr
opri
a pr
acti
că p
rofe
sion
ală.
•
Dec
ideţ
i ce
cuno
ştin
ţe p
ot f
i dez
volt
ate
prin
dis
cipl
ina
dvs.
şi p
rin
alte
dis
cipl
ine
apr
opia
te.
• Că
utaţ
i inf
orm
aţii
desp
re b
une
prac
tici
ale
col
egilo
r de
la n
ivel
loca
l, n
aţio
nal ş
i eur
opea
n,
refe
rito
are
la im
plem
enta
rea
ECD
/ED
O la
cla
să.
• G
ândi
ţi-v
ă la
mod
alit
ăţi d
e a
înco
rpor
a cu
noşt
inţe
ECD
/ED
O o
rien
tate
spr
e va
lori
, ab
ilită
ţi
baza
te p
e ac
ţiun
e şi
com
pete
nţe
foca
lizat
e pe
sch
imba
re la
ore
le d
vs.
Pasu
l 2 (
Dez
volt
are)
V-
aţi
fam
ilia
riza
t cu
fun
dam
ente
le E
CD/E
DO
şi
ştiţ
i teo
reti
c cu
m
poat
e fi
pro
mov
ată
de s
iste
mul
de
educ
aţie
şi
de p
olit
icil
e na
ţion
ale,
dar
înc
ă în
corp
oraţ
i ra
reor
i EC
D/E
DO
în a
ctiv
itat
ea d
vs.
dida
ctic
ă.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Căut
aţi î
n cu
rric
ulum
ul d
vs.
subi
ecte
şi t
eme
în c
adru
l căr
ora
aţi p
utea
incl
ude
ECD
/ED
O la
or
ele
dvs.
•
Stab
iliţi
obi
ecti
ve p
e te
rmen
scu
rt ş
i med
iu p
entr
u de
zvol
tare
a lo
culu
i şi s
tatu
tulu
i ECD
/ED
O
în c
urri
culu
mul
şi/
sau
disc
iplin
a dv
s.
• Id
enti
fica
ţi u
nită
ţile
de
învă
ţare
ade
cvat
e pe
ntru
a p
rom
ova
cuno
ştin
ţe o
rien
tate
spr
e va
lori
, a
dezv
olta
abi
lităţ
i baz
ate
pe a
cţiu
ne ş
i a in
clud
e co
mpe
tenţ
e fo
caliz
ate
pe s
chim
bare
. •
Dec
ideţ
i ce
met
ode
de p
reda
re ş
i înv
ăţar
e ve
ţi f
olos
i pen
tru
a pr
omov
a cu
noşt
inţe
le,
abili
tăţi
le ş
i com
pete
nţel
e EC
D/E
DO
. •
Plan
ific
aţi ş
i pre
daţi
cât
eva
lecţ
ii de
ECD
/ED
O!
Pasu
l 3 (
Fixa
re)
Aţi
pre
găti
t le
cţii
de
ECD
/ED
O p
entr
u or
ele
dvs.
şi
dobâ
ndiţ
i m
ai
mul
tă î
ncre
dere
în
ceea
ce
priv
eşte
cun
oşti
nţel
e şi
mot
ivaţ
ia l
egat
e de
ECD
/ED
O.
Totu
şi,
nu a
veţi
sig
uran
ţa s
ă ab
orda
ţi a
spec
te ş
i co
ncep
te c
ompl
exe
şi s
ă ad
opta
ţi m
etod
e di
dact
ice
risc
ante
sau
„m
ai
desc
hise
”. N
u su
nteţ
i si
guri
de
efic
ienţ
a şi
im
pact
ul e
fort
uril
or d
vs.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Fiţi
exp
licit
faţ
ă de
ele
vi în
leg
ătur
ă cu
sco
puri
le ş
i obi
ecti
vele
urm
ărit
e pr
in in
clud
erea
EC
D/E
DO
la o
rele
dvs
. •
Stab
iliţi
ce
„cun
oşti
nţe”
lega
te d
e ce
tăţe
nie
urm
ăriţ
i să
dezv
olta
ţi d
e fi
ecar
e da
tă.
• Pl
anif
icaţ
i fee
dbac
kul r
efer
itor
la e
fici
enţa
efo
rtur
ilor
dvs.
(de
exe
mpl
u, c
lari
fica
ţi în
pr
eala
bil c
rite
rii d
e su
cces
spe
cifi
ce u
nor
sarc
ini)
. •
Anal
izaţ
i şi t
rece
ţi în
rev
istă
ce
au în
văţa
t el
evii
după
fie
care
lecţ
ie,
aduc
ând
mod
ific
ări d
acă
este
caz
ul.
• Ve
rifi
caţi
incl
uder
ea d
ifer
itel
or „
cuno
ştin
ţe”
ECD
/ED
O în
act
ivit
atea
dvs
. di
dact
ică.
Pasu
l 4 (
Apr
ofun
dare
) A
ţi d
obân
dit
cuno
ştin
ţe t
eore
tice
bun
e şi
abi
lită
ţi p
ract
ice
pent
ru a
pr
eda
ECD
/ED
O l
a di
scip
lina
dvs
. În
ţele
geţi
cum
dob
ânde
sc e
levi
i di
feri
te c
unoş
tinţ
e EC
D/E
DO
la
orel
e dv
s. A
veţi
cap
acit
atea
de
a ev
alua
rea
liză
rile
lor
în
mat
erie
de
cetă
ţeni
e.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Împă
rtăş
iţi-
le e
xper
ienţ
a dv
s. c
oleg
ilor
de l
a al
te d
isci
plin
e.
• G
ăsiţ
i par
tene
ri în
com
unit
ate
care
să
vă a
jute
să
vă d
ezvo
ltaţ
i obi
ecti
vele
şi s
ă vă
pre
găti
ţi
pent
ru im
plem
enta
rea
proi
ecte
lor
ECD
/ED
O c
u el
evii
dvs.
•
Cont
ribu
iţi l
a de
zvol
tare
a EC
D/E
DO
ca
abor
dare
a în
treg
ii şc
oli ş
i ca
part
e a
etos
ului
şco
lar.
25
26
4.3. Competenţa 2
Competenţa 2: Cadrele şi principiile internaţionale cheie cu privire la ECD/EDO
Cunoaşterea cadrelor elaborate de sistemul ONU, Consiliul Europei şi Uniunea Europeană cu privire la principiile şi conceptele cheie ale ECD/EDO, aşa cum au evoluat prin dialog internaţional; transpunerea acestora în politicile naţionale, locale şi şcolare şi în rolurile profesionale ale cadrelor didactice în clasă şi în afara clasei.
4.3.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”
Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO pot demonstra, de exemplu, că pot reflecta critic asupra unora dintre următoarele probleme şi întrebări:
Care sunt ideile şi valorile de bază din spatele dialogului internaţional şi european?
Cum funcţionează sistemul internaţional şi european pentru susţinerea şi promovarea ECD/EDO? Care este natura obligaţiilor internaţionale şi europene faţă de principiile drepturilor universale ale omului? Care este diferenţa dintre documentele cu efecte juridice şi cele cu implicaţii morale sau politice?
Care sunt rolurile specifice ale organizaţiilor internaţionale şi europene, ale guvernelor, instituţiilor şi organizaţiilor naţionale şi locale în îndeplinirea angajamentelor internaţionale şi europene?
Care sunt valorile, politicile, principiile şi programele internaţionale şi europene legate de ECD/EDO, inclusiv cele dezvoltate de sistemul Naţiunilor Unite, sistemul Consiliului Europei, Uniunea Europeană şi OSCE?; Cum au fost dezvoltate?; Care sunt asemănările şi diferenţele dintre ele în ceea ce priveşte conceptele cheie şi metodologiile?; Care este legătura dintre diferite concepte?
Cum sunt interconectate politicile şi principiile internaţionale şi europene ale ECD/EDO cu schimbările din domeniul educaţiei la nivel naţional, local şi instituţional, inclusiv cu schimbările privind formarea profesorilor?
Care sunt rolurile factorilor responsabili de adoptarea politicilor la nivel naţional şi local, ale instituţiilor de formare a cadrelor didactice, institutelor de cercetare, instituţiilor de învăţământ, societăţii civile şi indivizilor în promovarea obiectivelor şi valorilor internaţionale comune legate de ECD/EDO? De ce cetăţeanul individual are un rol central în promovarea valorilor şi principiilor internaţionale şi europene?
Cum pot contribui profesorii la promovarea principiilor şi politicilor internaţionale ale ECD/EDO în şcolile şi la clasele lor?
Care sunt avantajele şi obstacolele din calea promovării principiilor şi politicilor internaţionale ale ECD/EDO? Cum pot fi îndeplinite aceste idealuri prin cooperare internaţională şi europeană?
26
27
4.3.
2. D
iagr
amă
de p
rogr
es
Com
pete
nţa
2: C
adre
le ş
i pri
ncip
iile
inte
rnaţ
iona
le c
heie
cu
priv
ire
la E
CD/E
DO
Pasu
l 1 (
Foca
lizar
e)
Nu
sunt
eţi
fam
ilia
riza
ţi c
u co
ntex
tul
inte
rnaţ
iona
l al
pr
inci
piil
or,
poli
tici
lor
şi p
ract
icil
or E
CD/E
DO
. D
e fa
pt,
toat
e ac
este
a pa
r co
pleş
itoa
re,
abst
ract
e şi
nei
nter
esan
te!
Nu
vă
sunt
cla
re r
olur
ile
spec
ific
e al
e or
gani
zaţi
ilor
int
erna
ţion
ale
şi
euro
pene
. Pr
inci
piil
e O
NU
şi
conv
enţi
ile
euro
pene
par
că
nu a
u ni
cio
legă
tura
cu
prac
tica
zil
nică
de
la c
lasă
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Fam
iliar
izaţ
i-vă
cu
câte
va r
ezum
ate
uşor
de
parc
urs
ale
prin
cipa
lelo
r do
cum
ente
de
polit
ici î
n ac
est
dom
eniu
– D
ecla
raţi
a U
nive
rsal
ă a
drep
turi
lor
omul
ui a
ON
U,
Conv
enţi
a O
NU
cu
priv
ire
la d
rept
urile
co
pilu
lui ş
i Con
venţ
ia e
urop
eană
a d
rept
urilo
r om
ului
. Ex
istă
sup
rapu
neri
sem
nifi
cati
ve.
Iden
tifi
caţi
ce
ea c
e co
nsid
eraţ
i a f
i pri
ncip
alel
e 10
pri
ncip
ii ca
re a
u le
gătu
ră c
u ro
lul d
vs.
de c
adru
did
acti
c.
• In
form
aţi-
vă ş
i înc
erca
ţi d
acă
este
pos
ibil
să u
rmaţ
i un
curs
de
form
are
în d
omen
iu.
Pasu
l 2 (
Dez
volt
are)
Su
nteţ
i co
nşti
enţi
că
poli
tici
le ş
i pr
inci
piil
e in
tern
aţio
nale
le
gate
de
ECD
/ED
O e
xist
ă şi
cun
oaşt
eţi
teor
etic
cum
pot
fi
prom
ovat
e pr
in p
olit
icil
e na
ţion
ale
şi ş
cola
re,
dar
încă
în
corp
oraţ
i ra
reor
i EC
D/E
DO
în
acti
vita
tea
dvs.
did
acti
că.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Afla
ţi c
um f
acto
rii r
espo
nsab
ili d
e po
litic
ile la
niv
el n
aţio
nal ş
i loc
al a
u în
cerc
at s
ă tr
ansp
ună
obie
ctiv
ele
şi v
alor
ile in
tern
aţio
nale
com
une
ale
ECD
/ED
O în
pra
ctic
ă, în
con
text
ul d
vs.
spec
ific
. U
nde
se r
egăs
esc
aces
tea
în c
urri
culu
mul
şi m
anua
lele
dvs
.?
• Id
enti
fica
ţi c
âtev
a ac
tivi
tăţi
pot
rivi
te p
entr
u vâ
rsta
ele
vilo
r dv
s. c
are
pot
fi u
tiliz
ate
pent
ru a
ex
plor
a as
pect
e le
gate
de
drep
turi
şi r
espo
nsab
ilită
ţi.
Cons
iliul
Eur
opei
şi U
NIC
EF a
u el
abor
at m
ai
mul
te r
esur
se e
duca
ţion
ale
pe a
ceas
tă t
emă,
în m
ulte
din
tre
stat
ele
mem
bre
ale
Cons
iliul
ui E
urop
ei.
• Id
enti
fica
ţi f
ilme
şi/s
au f
ragm
ente
de
film
e ca
re p
ot il
ustr
a po
litic
ile ş
i pri
ncip
iile
ECD
/ED
O.
Pasu
l 3 (
Fixa
re)
Dob
ândi
ţi m
ai m
ultă
înc
rede
re î
n ce
ea c
e pr
iveş
te
cuno
ştin
ţele
şi
mot
ivaţ
ia l
egat
e de
ECD
/ED
O.
Dim
ensi
unea
gl
obal
ă es
te p
reze
ntă
în m
ai m
are
măs
ură
la o
rele
dvs
. şi
in
clud
eţi d
in c
e în
ce
mai
mul
te a
spec
te i
nter
naţi
onal
e.
Înţe
lege
ţi f
unda
men
tele
dom
eniu
lui
refe
rito
are
la d
rept
uril
e om
ului
. To
tuşi
, pr
acti
ca d
vs.
dida
ctic
ă es
te o
arec
um v
agă
în
ceea
ce
priv
eşte
dim
ensi
unea
eur
opea
nă ş
i es
te c
once
ntra
tă
pe a
ctiv
itat
ea l
a cl
asă.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Căut
aţi p
arte
neri
şi a
liaţi
ext
erni
– d
e ex
empl
u, O
NG
-uri
în d
omen
iul d
ezvo
ltăr
ii in
tern
aţio
nale
sau
or
gani
zaţi
i ca
Amne
sty
Inte
rnat
iona
l şi U
NIC
EF,
care
să
vă a
jute
să
îi im
plic
aţi m
ai m
ult
pe e
levi
cu
priv
ire
la p
robl
eme
lega
te d
e dr
eptu
rile
om
ului
. •
Gân
diţi
-vă
la p
oten
ţial
ul r
eţel
elor
şco
lare
– c
ăuta
ţi m
odal
ităţ
i în
aces
t se
ns,
iar
în s
tate
le m
embr
e U
E id
enti
fica
ţi o
port
unit
ăţi d
e fi
nanţ
are
prin
pro
iect
e Co
men
ius.
•
Gân
diţi
-vă
să im
plic
aţi t
oţi e
levi
i de
acee
aşi c
lasă
sau
toa
tă ş
coal
a în
tr-o
zi i
nter
naţi
onal
ă a
Euro
pei
(ace
stea
sun
t să
rbăt
orit
e pe
riod
ic).
Ast
fel t
iner
ii vo
r în
ţele
ge m
ai b
ine
dife
rite
le c
ultu
ri ş
i pro
blem
e eu
rope
ne p
rin
desf
ăşur
area
de
dife
rite
act
ivit
ăţi p
ract
ice
şi a
ntre
nant
e (d
e ex
empl
u, c
lase
dif
erit
e po
t că
uta
info
rmaţ
ii de
spre
dif
erit
e ţă
ri,
se p
ot r
ealiz
a pr
ezen
tări
şi e
xpoz
iţii
în c
adru
l unu
i baz
ar
euro
pean
).
Pasu
l 4 (
Apr
ofun
dare
) Pr
in a
ctiv
itat
ea d
vs.
la c
lasă
şi a
ngaj
amen
tul
mai
gen
eral
faţ
ă de
dim
ensi
unea
int
erna
ţion
ală,
înc
epeţ
i să
îi
ajut
aţi p
e ti
neri
să
dob
ânde
ască
o î
nţel
eger
e pr
ofun
dă a
cet
ăţen
iei.
Cu
noaş
tere
a po
liti
cilo
r in
tern
aţio
nale
ref
erit
oare
la
ECD
/ED
O
au c
ontr
ibui
t la
o d
esch
ider
e au
tent
ică
a şc
olii
dvs
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Căut
aţi s
ă pa
rtic
ipaţ
i la
iniţ
iati
ve in
tern
aţio
nale
car
e le
per
mit
tin
erilo
r să
într
epri
ndă
proi
ecte
co
mun
e di
ncol
o de
gra
niţe
le n
aţio
nale
. •
Găs
iţi p
arte
neri
în c
omun
itat
e ca
re s
ă vă
aju
te s
ă vă
dez
volt
aţi o
biec
tive
le.
• Im
plic
aţi t
ot p
erso
nalu
l did
acti
c di
n şc
oală
şi d
irij
aţi a
cest
e in
iţia
tive
. •
Cont
inua
ţi s
ă în
cerc
aţi s
ă cr
eaţi
o c
oere
nţă
mai
mar
e şi
să
obţi
neţi
pro
gres
e în
cad
rul c
urri
culu
mul
ui
şcol
ar în
cee
a ce
pri
veşt
e di
men
siun
ea e
urop
eană
şi g
loba
lă.
Gân
diţi
-vă
cum
put
eţi a
prof
unda
pr
ogre
siv
tem
ele
de la
an
la a
n.
4.4.
27
28
4.4.4.5. Competenţa 3
Competenţa 3: Conţinutul programelor şcolare sau al programelor de studii în domeniul ECD/EDO
Cunoaşterea celor patru dimensiuni interconectate: politică şi juridică; dimensiunea socială şi culturală; dimensiunea economică; dimensiunea europeană şi globală. Profesorii trebuie să fie capabili să dezvolte cunoştinţele, abilităţile, atitudinile, valorile şi dispoziţiile elevilor legate de cetăţenie pentru o participare activă şi să interconecteze aceste diferite aspecte ale învăţării.
4.4.1.4.5.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”
Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO pot demonstra, de exemplu, că:
Înţeleg felul în care cunoaşterea şi înţelegerea ECD/EDO are impact asupra activităţii lor didactice. Aceasta poate însemna, de exemplu, să dea dovadă că înţeleg conceptele şi abilităţile asociate cu ECD/EDO şi că ştiu care sunt cele mai întâlnite concepţii greşite şi erori ale elevilor lor.
Profesorii vor arăta de asemenea că pot structura informaţiile, inclusiv prezentarea în linii mari a conţinutului şi obiectivelor, marcând tranziţiile şi rezumând punctele cheie pe măsură ce avansează în lecţie. Aceştia vor putea face o prezentare clară a conţinutului în jurul unui set de idei cheie ale ECD/EDO, folosind un vocabular specific adecvat şi întrebări eficiente care să corespundă direcţiei în care se îndreaptă lecţia.
Recunosc nivelul la care gândesc elevii şi cum vor progresa probabil aceştia în ceea ce priveşte cunoştinţele, abilităţile şi participarea la ECD/EDO. Îi vor sprijini pe elevi să înveţe oferindu-le o idee clară despre punctul de destinaţie, gândindu-se coerent la valorificarea cunoştinţelor anterioare şi la bazele necesare pentru învăţarea şi realizările viitoare în domeniul ECD/EDO. Trebuie să identifice diferitele aspecte ale învăţării, de exemplu:
• cunoştinţe şi concepte cheie: conceptele de democraţie şi cetăţenie; drepturile şi responsabilităţile civile ale cetăţenilor (inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene); drepturile omului, cunoştinţe politice; domnia legii; diversitate şi identităţi sociale şi culturale; dezvoltare durabilă; interdependenţa globală; forţele economice care operează la nivel local, naţional şi global; consum etic; procesele participării, solidarităţii şi coeziunii sociale;
• abilităţi: gândire critică; investigaţie; rezolvare de probleme; lucrul în echipă; planificarea şi luarea deciziilor; utilizarea TIC pentru investigaţii şi comunicare; a vedea lucrurile din perspectiva altora; justificarea raţională a opiniilor şi deciziilor; argumentare şi dezbatere; asertivitate; rezolvarea conflictelor; comunicare orală şi scrisă a ideilor; revizuire şi autoreflecţie;
• atitudini şi dispoziţii: respect faţă de diferenţe şi moştenirea socială şi culturală; înţelegerea interdependenţei drepturilor şi responsabilităţilor cetăţenilor; cooperarea şi parteneriatul; atitudine deschisă; angajament faţă de adevăr; toleranţă; empatie; respect faţă de diversitatea culturală, anti-rasism şi dreptate socială; dispoziţie de a rezolva paşnic neînţelegerile; angajament faţă de voluntariatul în folosul comunităţilor;
• valori: drepturile omului (respect faţă de demnitatea umană, responsabilitatea de a susţine drepturile celorlalţi); respect faţă de valorile şi practicile democratice – inclusiv faţă de domnia legii, pluralism politic, libertăţi democratice şi noţiuni de egalitate; dorinţa de a gândi în mod durabil; angajament faţă de pace/non-violenţă, corectitudine şi echitate; aprecierea implicării şi cetăţeniei active.
Participarea activă: acţiunea fundamentată şi responsabilă la diferite niveluri; votul; reprezentarea, lobby, iniţierea unor campanii şi a unor acţiuni de susţinere.
28
29
4.5.
2. D
iagr
amă
de p
rogr
es
Com
pete
nţa
3: C
onţi
nutu
l pro
gram
elor
şco
lare
sau
al p
rogr
amel
or d
e st
udii
în d
omen
iul E
CD/E
DO
Pasu
l 1 (
Foca
lizar
e)
Deţ
ineţ
i o
înţe
lege
re l
imit
ată
a EC
D/E
DO
, în
cee
a ce
pri
veşt
e co
nţin
utul
, am
ploa
rea
şi o
biec
tive
le.
Ofe
rta
curr
icul
ară
pent
ru
ECD
/ED
O
este
ne
plan
ific
ată
şi
fr
agm
enta
ră.
Nu
înţe
lege
ţi
legă
turi
le p
osib
ile
ale
ECD
/ED
O c
u al
te d
isci
plin
e.
Nu
v-aţ
i gâ
ndit
pre
a m
ult
la v
alor
ile
dem
ocra
tice
în
edu
caţi
e.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Găs
iţi o
port
unit
ăţi d
e a
vede
a ce
înse
amnă
ECD
/ED
O d
e ca
litat
e, a
stfe
l în
cât
să f
iţi s
igur
i de
mot
ivaţ
ia d
e a-
i aco
rda
mai
m
ultă
ate
nţie
în
acti
vita
tea
dvs.
did
acti
că.
Prin
cun
oaşt
erea
uno
r bu
ne p
ract
ici,
con
tact
ul c
u fo
rmat
ori
sau
expe
rţi
exte
rni e
ntuz
iaşt
i sau
pri
n vi
zite
la a
lte
şcol
i, v
ă pu
teţi
fac
e o
imag
ine
desp
re „
vizi
unea
” EC
D/E
DO
. •
Iden
tifi
caţi
un
aspe
ct d
espr
e ca
re v
ă lip
sesc
cun
oşti
nţel
e so
lide
de E
CD/E
DO
, da
r pe
ntru
car
e ex
istă
opo
rtun
ităţ
i de
a
elab
ora
câte
va p
lanu
ri n
oi d
e le
cţie
. Vo
rbiţ
i de
spre
ace
ste
plan
uri
cu a
lte
cadr
e di
dact
ice.
Ara
njaţ
i să
ved
eţi
cum
pre
dă
un c
oleg
mai
exp
erim
enta
t o
tem
ă as
emăn
ătoa
re.
Pred
aţi l
ecţi
a şi
ref
lect
aţi a
supr
a su
cces
ului
avu
t.
• La
înc
eput
ul p
lani
fică
rii,
ţin
eţi
min
te c
ă ab
ilită
ţile
şi
proc
esel
e im
plic
ate
în d
ezvo
ltar
ea E
CD/E
DO
şi
cuno
ştin
ţele
sun
t la
fe
l de
impo
rtan
te.
Acor
daţi
pri
orit
ate
la p
lani
fica
rea
lecţ
iilor
în m
od e
xplic
it p
roce
selo
r în
văţă
rii.
Pa
sul 2
(D
ezvo
ltar
e)
Aţi
înc
eput
să
pred
aţi
unel
e el
emen
te E
CD
/ED
O l
a or
ele
dvs.
Ti
ndeţ
i să
vă
ba
zaţi
m
ai
mul
t pe
re
surs
e pu
blic
ate
şi m
anua
le d
ecât
să
elab
oraţ
i pr
opri
ile
mat
eria
le.
Încă
mai
ave
ţi „
lips
uri”
mar
i în
cee
a ce
pri
veşt
e cu
noşt
inţe
le s
peci
fice
– d
e ex
empl
u,
ezit
aţi
să
abor
daţi
pr
oble
me
şi
conc
epte
pol
itic
e. A
ţi b
enef
icia
t de
o o
arec
are
form
are,
dar
vă
afla
ţi î
ntr-
o et
apă
inci
pien
tă î
n ce
ea c
e pr
iveş
te t
rans
pune
rea
teor
iei
în p
ract
ică.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Înce
peţi
să
cole
ctaţ
i m
ater
iale
din
mas
s-m
edia
– d
ecup
aje
din
ziar
e sa
u fr
agm
ente
de
ştir
i ca
re e
xem
plif
ică
prob
lem
e,
într
ebăr
i şi
con
cept
e ch
eie
ale
ECD
/ED
O.
Încr
eder
ea d
vs.
în c
unoş
tinţ
ele
spec
ific
e va
ave
a de
câş
tiga
t, i
ar e
levi
i vo
r ap
reci
a m
ater
iale
le d
e ac
tual
itat
e.
• Tr
eceţ
i în
rev
istă
în
mod
cri
tic
resu
rsel
e pe
car
e le
uti
lizaţ
i. C
e fu
ncţi
onea
ză ş
i/sa
u îi
impl
ică
pe e
levi
? Ex
istă
şi
alte
re
surs
e on
line
de c
alit
ate
pe c
are
să l
e ve
deţi
– p
rodu
se d
e O
NG
-uri
, or
gani
zaţi
i de
car
itat
e, a
soci
aţii
prof
esio
nale
? În
treb
aţi-
vă c
um p
uteţ
i fac
e ac
tivi
tăţi
le d
e în
văţa
re E
CD/E
DO
sem
nifi
cati
ve,
mem
orab
ile ş
i rel
evan
te p
entr
u el
evi.
•
Aleg
eţi
un c
once
pt c
entr
al E
CD/E
DO
– p
recu
m d
emoc
raţi
a, e
galit
atea
, lib
erta
tea
sau
core
ctit
udin
ea ş
i pl
anif
icaţ
i o
lecţ
ie s
au o
ser
ie d
e le
cţii
care
să
le p
erm
ită
elev
ilor
să în
ţele
agă
mai
bin
e ac
este
idei
. Ap
licaţ
i con
cept
ul l
a o
prob
lem
ă ca
re î
i in
tere
seaz
ă pe
ele
vi.
La f
el c
a dv
s. (
!),
aceş
tia
pot
cons
ider
a st
ruct
urile
sau
ins
titu
ţiile
pol
itic
e „p
licti
sito
are”
–
veri
fica
ţi d
acă
gând
esc
astf
el d
espr
e pr
oble
mel
e po
litic
e.
Pasu
l 3 (
Fixa
re)
A
veţi
înc
rede
re î
n di
scip
lina
dvs
. D
in c
e în
ce
mai
pu
ţine
te
me
sunt
„d
e ne
atin
s”.
Cons
ider
aţi
că
rolu
l dv
s. d
e pr
ofes
or e
ste
de a
tra
nsm
ite
elev
ilor
nu
nu
mai
cu
noşt
inţe
şi
ab
ilit
ăţi
lega
te
de
ECD
/ED
O,
ci
şi
valo
ri.
Prog
ram
ul
ECD
/ED
O
se
dezv
oltă
la
nive
lul
şcol
ii,
la d
ifer
ite
disc
ipli
ne.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Gân
diţi
-vă
cu a
tenţ
ie c
um p
uteţ
i îm
bună
tăţi
abi
lităţ
ile E
CD/E
DO
ale
ele
vilo
r pr
in a
ctiv
ităţ
i cu
rric
ular
e pl
anif
icat
e –
de
ex.,
cr
eşte
ţi
calit
atea
, ri
goar
ea
şi
prof
unzi
mea
ab
ilită
ţilo
r de
in
vest
igaţ
ie
ale
elev
ilor;
av
eţi
expl
icit
în
ve
dere
de
zvol
tare
a în
văţă
rii
prin
col
abor
are
sau
în e
chip
ă; s
au a
juta
ţi-i
pe
elev
i să
-şi
just
ific
e op
iniil
e în
mod
uri
din
ce î
n ce
m
ai s
ofis
tica
te ş
i per
suas
ive
. •
Căut
aţi
să u
tiliz
aţi
mai
bin
e TI
C în
pro
mov
area
înv
ăţăr
ii le
gate
de
ECD
/ED
O,
nu n
umai
pen
tru
inve
stig
aţii,
ci
şi p
entr
u co
mun
icar
ea ş
i pre
zent
area
efi
cien
tă a
info
rmaţ
iilor
. •
Gân
diţi
-vă
cum
put
eţi a
plic
a ce
ea c
e şt
iţi d
espr
e ac
tivi
tăţi
le d
e în
văţa
re la
cur
ricu
lum
ul E
CD/E
DO
. Pa
sul 4
(A
prof
unda
re)
Înţe
lege
ţi v
aloa
rea
impl
icăr
ii e
levi
lor
în a
lege
ri
just
ific
ate
lega
te d
e ce
ea c
e în
vaţă
. Se
dis
cută
pe
riod
ic
desp
re
ECD
/ED
O
la
întâ
lnir
ile
dedi
cate
di
scip
line
i şi
cu
toat
ă şc
oala
. Vă
pri
cepe
ţi t
ot m
ai
bine
să
de
zvol
taţi
în
pr
ofun
zim
e co
mpe
tenţ
ele
elev
ilor
cu
priv
ire
la d
ifer
ite
aspe
cte
ECD
/ED
O.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Recu
noaş
teţi
că
o tr
ăsăt
ură
dist
inct
ivă
a EC
D/E
DO
est
e ca
paci
tate
a sa
de
a-i
impl
ica
pe e
levi
în
abor
dare
a un
or
prob
lem
e re
ale
şi î
n su
sţin
erea
unu
i anu
mit
tip
de
„acţ
iune
pen
tru
schi
mba
re”
(A s
e ve
dea
Com
pete
nţa
11).
Înce
rcaţ
i să
fa
ceţi
cee
a ce
put
eţi,
ca
prof
esor
, pe
ntru
a p
rom
ova
impl
icar
ea r
elev
antă
a c
omun
ităţ
ii. C
um a
r pu
tea
part
ener
ii di
n co
mun
itat
e să
îmbu
nătă
ţeas
că e
xper
ienţ
a EC
D/E
DO
a e
levi
lor
din
clas
a du
mne
avoa
stră
? •
Cont
inua
ţi s
ă vă
con
cent
raţi
pe
abili
tăţi
le d
vs.
de a
uti
liza
într
ebăr
ile p
entr
u a
trez
i in
tere
sul
elev
ilor
faţă
de
ECD
/ED
O.
Cere
ţi-l
e co
legi
lor
să o
bser
ve l
ecţi
ile d
vs.
ca f
orm
ă po
tenţ
ială
de
spri
jin
cole
gial
şi d
ezvo
ltar
e pr
ofes
iona
lă c
onti
nuă.
•
Împă
rtăş
iţi e
xper
ienţ
a dv
s. c
u al
te ş
coli
– gâ
ndiţ
i-vă
la r
eţel
ele
şcol
are
– în
ţar
ă sa
u in
tern
aţio
nal.
29
30
4.5.4.6. Competenţa 4 Competenţa 4: Diferitele contexte posibile ale implementării ECD/EDO
Înţelegerea ECD/EDO ca disciplină şcolară specifică; ca parte a unei abordări transcurriculare; ca o componentă fundamentală a culturii şcolare în ansamblu; locul central al implicării şi legăturii cu comunitatea.
4.5.1.4.6.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”
Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO pot da, de exemplu, dovadă că:
Înţeleg şi pot oferi exemple din propria experienţă cu privire la ceea ce ar putea fi caracterizat drept cei trei „C” ai ECD/EDO - ECD/EDO în acţiune în cadrul întregii culturi şcolare; ECD/EDO aşa cum este predată la clasă ca parte a curriculumului; şi ECD/EDO în măsura în care acceptă comunitatea şi lucrează în parteneriat cu aceasta – comunitatea din afara sălii de clasă şi din afara şcolii.
Posedă competenţa profesională de a gestiona provocările unor situaţii educaţionale complexe şi de a face alegeri corespunzătoare în ceea ce priveşte utilizarea şi adaptarea diferitelor strategii de predare şi învăţare. Această capacitate profesională are scopul de a asigura pentru tineri ,experienţe la clasă (şi dincolo de sala de clasă), care transpun principiile ECD/EDO în activităţi specifice de învăţare, adaptate vârstei, maturităţii, abilităţii şi nevoilor unor elevi diferiţi.
Aleg, adaptează şi aplică metodologii ECD/EDO corespunzătoare.
Înţeleg – şi sunt capabili să dezvolte - participarea activă şi implicarea în şcoală şi în comunitate înţeleasă în sens mai larg.
Competenţa profesională a acestora trebuie să aibă legătură şi cu:
• cunoaşterea oportunităţilor disponibile de implicare;
• capacitatea de a planifica şi gestiona participarea activă în cadrul comunităţii şcolare, în comunitatea înţeleasă în sens mai larg, precum şi în mediu, la nivel global.
30
31
4.6.
2. D
iagr
amă
de p
rogr
es
Com
pete
nţa
4: D
ifer
itel
e co
ntex
te p
osib
ile a
le im
plem
entă
rii E
CD/E
DO
Pa
sul
1 (F
ocal
izar
e):
Nu
real
izaţ
i că
exi
stă
dife
rite
con
text
e al
e im
plem
entă
rii
ECD
/ED
O.
În g
ener
al,
vă l
imit
aţi
la l
ucru
ri
lega
te d
e ce
ea c
e pr
edaţ
i la
cla
să.
La a
cest
niv
el,
ştiţ
i că
EC
D/E
DO
exi
stă
şi c
ă an
umit
e as
pect
e al
e sa
le s
e su
prap
un c
u m
ater
ia p
e ca
re a
ţi p
reda
t-o
în t
recu
t.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Vede
ţi „
imag
inea
mai
mar
e”.
Într
ebaţ
i-vă
cum
exp
erim
ente
ază
ECD
/ED
O e
levi
i din
şco
ala
dvs.
Rea
lizaţ
i o
diag
ram
ă di
n ce
rcur
i sup
rapu
se r
efer
itoa
re la
ele
vii d
vs.,
în c
are
nota
ţi m
odul
în c
are
aceş
tia
expe
rim
ente
ază
ECD
/ED
O în
dif
erit
e co
ntex
te.
Într
eaga
cul
tură
şco
lară
poa
te c
upri
nde
votu
l, p
arti
cipa
rea
la
club
uri,
înfr
ăţir
i sau
act
ivit
ăţi r
ecip
roce
de
pred
are.
De
ce e
xper
ienţ
e cu
rric
ular
e au
în p
reze
nt p
arte
? Ca
re
este
legă
tura
din
tre
curr
icul
um ş
i pro
blem
ele
şi p
reoc
upăr
ile c
omun
ităţ
ii?
Pasu
l 2
(Dez
volt
are)
: În
cepe
ţi s
ă re
aliz
aţi
că E
CD/E
DO
poa
te f
i m
ai e
fici
entă
at
unci
cân
d vă
dep
lasa
ţi a
tenţ
ia a
supr
a un
or p
robl
eme
şi
even
imen
te d
in a
fara
săl
ii d
e cl
asă.
Put
eţi
vede
a be
nefi
ciil
e în
corp
orăr
ii u
nei
dim
ensi
uni
com
unit
are
în
acti
vita
tea
dvs.
did
acti
că.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Iden
tifi
caţi
tre
i mod
alit
ăţi d
in p
ract
ica
dvs.
did
acti
că p
rin
care
put
eţi f
ace
legă
tura
cu
conţ
inut
ul d
isci
plin
ei
ECD
/ED
O.
Acum
tre
ceţi
în r
evis
tă li
sta
de p
osib
ile „
acţi
uni p
entr
u sc
him
bare
” de
la p
agin
a 66
. Ce
alia
ţi u
tili
din
com
unit
ate
aţi p
utea
ave
a pe
ntru
pro
blem
a/cu
noşt
inţe
le E
CD/E
DO
pe
care
le-a
ţi a
les?
Pasu
l 3
(Fix
are)
: În
tre
cut,
nu
v-aţ
i gân
dit
seri
os c
ă vă
pri
vesc
pre
a m
ult
poli
tici
le ş
coli
i sa
u et
osul
şco
lar
lega
te d
e EC
D/E
DO
. A
ceas
ta e
ste
cons
ider
ată
o re
spon
sabi
lita
te a
pr
ofes
oril
or c
u ve
chim
e şi
a c
ondu
ceri
i şc
olii
. D
ar
deve
niţi
tot
mai
con
ştie
nţi
de s
truc
turi
le ş
cola
re î
n sc
him
bare
, ca
re a
cord
ă m
ai m
ultă
ate
nţie
opi
niil
or
elev
ilor
des
pre
lucr
uril
e ca
re î
i af
ecte
ază.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Fam
iliar
izaţ
i-vă
cu
stru
ctur
ile e
xist
ente
în ş
coal
ă ca
re le
per
mit
ele
vilo
r să
îşi e
xpri
me
opin
iile
cu p
rivi
re la
pr
oble
me
care
îi a
fect
ează
. În
ce
măs
ură
punc
tele
de
vede
re ş
i id
eile
ele
vilo
r di
n cl
asa
dvs.
au
şans
a de
a f
i tr
ansm
ise
la u
n ni
vel r
epre
zent
ativ
sup
erio
r? În
treb
aţi-
vă d
acă
pute
ţi s
ă fa
ceţi
cev
a pe
rson
al p
entr
u a
spri
jini
o c
ultu
ră m
ai d
emoc
rati
că în
cad
rul ş
colii
dvs
.
• Că
utaţ
i mer
eu s
ă ve
deţi
dac
ă se
pot
cre
a le
gătu
ri m
ai p
uter
nice
şi m
ai c
oere
nte
într
e ev
enim
ente
le d
e la
ni
velu
l şco
lii ş
i exp
erie
nţa
curr
icul
ară
a el
evilo
r.
Pasu
l 4
(Apr
ofun
dare
):
Dez
volt
aţi
o vi
ziun
e a
ECD
/ED
O r
eali
zând
con
exiu
ni î
ntre
po
liti
cile
şi p
ract
icil
e şc
olii
, op
ortu
nită
ţile
cur
ricu
lare
şi
din
sala
de
clas
ă şi
par
tene
riat
ele
cu c
omun
itat
ea.
Sunt
eţi i
mpl
icaţ
i per
sona
l în
tr-u
n fe
l sa
u al
tul
în t
oate
ce
le t
rei
dim
ensi
uni
ECD
/ED
O:
ECD
/ED
O î
n ac
ţiun
e în
ca
drul
înt
regi
i cu
ltur
i şc
olar
e; E
CD/E
DO
aşa
cum
est
e pr
edat
ă la
cla
să c
a pa
rte
a cu
rric
ulum
ului
; şi
ECD
/ED
O î
n m
ăsur
a în
car
e ac
cept
ă co
mun
itat
ea –
şi l
ucre
ază
în
part
ener
iat
cu a
ceas
ta –
com
unit
atea
din
afa
ra s
ălii
de
clas
ă şi
din
afa
ra ş
coli
i.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Reco
man
daţi
ca
în ş
coal
ă să
exi
ste
sist
eme
care
încu
raje
ază
peri
odic
fee
dbac
kul d
e la
fac
tori
che
ie
inte
resa
ţi –
ele
vi,
prof
esor
i şi p
ărin
ţi,
cu p
rivi
re la
asp
ecte
ale
pre
dări
i şi î
nvăţ
ării
ECD
/ED
O.
• G
ândi
ţi-v
ă cu
m a
ţi p
utea
fol
soi T
IC p
entr
u a
îmbu
nătă
ţi a
bilit
ăţile
ele
vilo
r, îm
părt
ăşir
ea b
unel
or p
ract
ici ş
i co
mun
icar
ea c
u pa
rten
erii
exte
rni.
•
Vede
ţi d
acă
pute
ţi e
xtin
de n
oţiu
nea
de „
com
unit
ate”
uti
lizat
ă în
şco
ală
pent
ru a
acc
epta
com
unit
ăţile
eu
rope
ană
şi g
loba
lă,
cu c
are
aţi p
utea
col
abor
a.
31
33
5. Grupul B: activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO în clasă şi în şcoală
Acest grup de competenţe se referă la implementarea abordărilor ECD/EDO la clasă şi în şcoală. Răspunde la întrebarea „Cum putem implementa ECD/EDO în şcoala noastră?”. Cadrele didactice vor încerca să găsească răspunsuri la întrebări precum:
• Cum îmi voi planifica activităţile pentru ca elevii să aibă un rol activ în învăţare?
• Cu ce profesori pot colabora pentru a introduce ECD/EDO la diferite discipline?
• Ce valori vor orienta climatul în clasă şi cum lucrăm împreună ca o comunitate care învaţă?
• Cum pot să fiu sigur şi încrezător atunci când predau subiecte controversate?
• Ce practici bune de evaluare a elevilor pot folosi în activitatea mea?
5.1. Scurtă descriere şi bazele teoretice Toate cadrele didactice trebuie să dobândească şi să demonstreze că deţin o cunoaştere solidă şi o bună înţelegere a următoarelor lucruri:
Competenţa 5: Planificarea abordărilor, metodelor şi oportunităţilor de învăţare
Planificarea abordărilor, metodelor şi oportunităţilor de învăţare în vederea încorporării cunoştinţelor, abilităţilor, dispoziţiilor, atitudinilor şi valorilor specifice ECD/EDO, în cadrul cărora învăţarea activă şi implicarea elevilor au un rol esenţial.
Competenţa 6: Încorporarea principiilor şi practicilor ECD/EDO în disciplinele specializate
Încorporarea principiilor şi practicilor ECD/EDO în disciplinele specializate (ECD/EDO transcurricular) pentru a îmbunătăţi cunoştinţele, abilităţile şi participarea şi a contribui la abilitarea tinerilor cetăţeni într-o democraţie pluralistă.
Competenţa 7: Stabilirea unor reguli de bază pentru un etos şcolar pozitiv
Stabilirea unor reguli de bază pentru un climat susţinut de încredere, deschidere şi respect reciproc. Managementul clasei şi al comportamentelor recunoaşte principiile ECD/EDO pentru a asigura o învăţare semnificativă şi eficientă.
Competenţa 8: Dezvoltarea unei serii de strategii pentru a facilita abilităţile de dezbatere ale elevilor
O serie de strategii didactice şi metodologii – inclusiv discuţii cu toată clasa, pornind de la întrebări – pentru a dezvolta abilităţile de dezbatere ale elevilor, în special cu privire la subiecte delicate, controversate.
Competenţa 9: Utilizarea unei serii de abordări ale evaluării
Utilizarea autoevaluării elevilor şi a evaluării realizate de colegi, pentru a obţine informaţii şi a marca progresele şi realizările elevilor în domeniul ECD/EDO.
Tabelul 5: Grupul B: activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO în clasă şi în şcoală
Contextul teoretic
Notă: Competenţele din acest grup, în special competenţele 5 şi 6, sunt strâns legate de competenţa 4, deoarece activităţile de planificare şi definirea abordărilor transcurriculare necesită o bună cunoaştere a contextului implementării ECD/EDO şi se pot realiza doar printr-un efort de colaborare în cadrul unor
33
34
echipe de cadre didactice. Vom descrie, în continuare, în detaliu ce presupune fiecare dintre cele 5 competenţe.
Dezvoltarea competenţei de planificare necesită timp, sprijin, reflecţie şi colaborare. Astfel, aceasta are legătură cu competenţa 4 referitoare la contextul implementării ECD/EDO: implică înţelegerea de către profesor a modelului de realizare - disciplinar, interdisciplinar, la nivelul întregii şcoli sau o abordare cu perspective multiple.
Planificarea activităţilor de învăţare pentru cetăţenia democratică şi activă este o competenţă cheie deoarece implică:
• formularea şi comunicarea unor obiective clare ale învăţării;
• stabilirea punctului central de interes al activităţilor de învăţare, selectarea subiectelor şi a timpului alocat lecţiilor;
• stabilirea relevanţei subiectului pentru elev şi selectarea unor activităţi variate, adecvate, accesibile şi totuşi provocatoare;
• identificarea resurselor care vor sprijini cel mai bine participarea activă;
• feedbackul efectiv al elevilor cu privire la procesele de predare şi învăţare.
Această competenţă presupune conceperea unor activităţi de învăţare adaptate stilurilor diferite de învăţare ale elevilor, în care elevii să construiască semnificaţia şi care să valorifice activ experienţele lor şi structurile cognitive anterioare legate de subiectele şi problemele ECD/EDO26. Indiferent de disciplina predată, profesorul va orienta participarea elevului în procesul de planificare a învăţării, prin includerea elevilor în discutarea şi în acest fel, în adoptarea unei poziţii informate şi deschise cu privire la curriculum, la metodele preferate de predare, la alegerea resurselor de învăţare şi a unor mijloace adecvate de evaluare.
Încorporarea ECD/EDO într-o abordare transcurriculară urmăreşte dobândirea cunoştinţelor ECD/EDO prin predarea diferitelor discipline. Este un lucru important şi necesită atenţia tuturor cadrelor didactice. Multe concepte şi conţinuturi ECD/EDO, (de ex., dispute în societatea civilă, un mediu durabil etc.) se pot regăsi în anumite forme în curriculumul diferitelor discipline. Profesorii trebuie să realizeze un audit al curriculumului şi să colaboreze pentru a identifica bazele comune. Aceasta presupune evitarea fragmentării şi crearea unei experienţe coerente de învăţare pentru elevi. Integrarea între discipline este legată şi de urmărirea în comun a unor abilităţi. De exemplu, dacă scopul este de a dezvolta abilităţile de autoexprimare ale elevilor ca trăsătură importantă a ECD/EDO, atunci toţi profesorii trebuie să contribuie în acest sens. Ce discipline pot şi trebuie să fie implicate depinde de fiecare şcoală în parte şi de cadrele didactice.
În practică, poate fi mai bine dacă ECD/EDO se limitează la un număr uşor de gestionat de „discipline purtătoare”. O disciplină „purtătoare” are o anumită afinitate naturală sau se suprapune din punct de vedere al conţinutului curricular cu ECD/EDO. Cele mai evidente candidate la acest statut sunt ştiinţele umaniste şi sociale, fără a le exclude pe altele – precum matematică, ştiinţele naturii, arte şi design. De exemplu: felul în care ne implicăm în activităile sportive şi atitudinile pe care ni le formăm cu privire la „sportivitate” pot fi „purtătoare” ale ECD/EDO.
Managementul clasei şi elaborarea unor reguli de bază pentru un mediu pozitiv în clasă sunt esenţiale pentru ECD/EDO. Instituţiile şi societăţile democratice au nevoie de mai mult de la membrii lor decât supunerea necritică în faţa regulilor şi legilor. Au nevoie de cetăţeni capabili să se gândească critic şi moral la practici şi la instituţii şi să fie capabili să se comporte corect, să interpreteze regulile şi legea în contextul vieţii lor. Bill Rogers accentuează faptul că politicile şi metodele referitoare la comportamente, atât la nivelul şcolii, cât şi al clasei, trebuie să se refere explicit la conceptele cheie legate de drepturi, responsabilităţi şi corectitudine:
„Abordaţi toate disciplinele din perspectiva drepturilor, regulilor şi responsabilităţilor comune. Aceasta înseamnă că punctul central de interes al disciplinelor nu este reprezentată de simpla putere relativă şi de autoritatea profesorului (mai degrabă câştigate decât impuse), ci de
26 Duerr, K., Spajic-Vrkasˇ, V. and Ferreira Martins, I., Strategies for learning democratic citizenship, Council of Europe, 2000.
34
35
drepturile comune ale tuturor membrilor unei clase. […] O trăsătură importantă a disciplinei pozitive este aceea că profesorii încearcă să orienteze responsabilitatea elevilor pentru propriul comportament… utilizând un limbaj care pune accentul pe alegerea elevului, nu pe ameninţarea profesorului.”27
Competenţa „predarea unor subiecte controversate” trebuie să fie un punct de interes pentru profesorii care au nevoie de suficientă încredere ca să nu evite astfel de subiecte. ECD/EDO le cere tinerilor să comunice opinii şi idei cu privire la probleme din viaţa reală care îi afectează pe ei şi comunitatea în care trăiesc (ca infracţionalitatea, nedreptatea, drepturile copilului, mediul etc.). Astfel de probleme pot fi controversate sau delicate, ori ambele. Profesorii care predau ECD/EDO trebuie deci să înveţe cum pot să îi încurajeze pe tineri să exprime în mod asertiv ceea ce cred şi să respecte în acelaşi timp puncte de vedere diferite. Trebuie să fie conştienţi şi când ei – ca profesori – sunt îndreptăţiţi să-şi exprime propriile opinii cu privire la un subiect controversat.
Atunci când trebuie să se ocupe de probleme controversate, într-un mod structurat şi delicat, poate fi util pentru profesori să aibă în vedere următoarea listă de întrebări de verificare:
• Care sunt principalele trăsături şi ramificaţii ale acestei probleme?
• Cât de convinşi suntem de exactitatea informaţiilor?
• Ce grupuri sunt implicate în această problemă?
• Care sunt interesele şi valorile acestor grupuri?
• Cum, unde şi cine se poate ocupa de aceste probleme?
• Ce alte opţiuni mai există?
• Cum pot/trebuie să fie convinşi oamenii să acţioneze sau să-şi schimbe punctele de vedere?
• Cum putem influenţa rezultatul – cum ne afectează?
Evaluarea elevilor implică punerea în practică a unor abordări ale evaluării pentru învăţarea în domeniul contextelor ECD/EDO. În prezent există multe dezbateri cu privire la evaluare. În ultimii ani, comunitatea educaţională a cântărit beneficiile evaluării sumative faţă de cele ale evaluării formative28. Abordările participative, ca autoevaluarea şi evaluarea colegilor, sunt adecvate pentru a obţine informaţii şi a marca progresele şi realizările elevilor în domeniul cunoştinţelor, abilităţilor specifice ECD/EDO şi participării active. Nu există o singură „reţetă” care să arate cum se construieşte şi se implementează evaluarea. Cu toate acestea, orice combinaţie de abordări s-ar adopta, trebuie să fie prevăzute în toate cazurile mijloace eficiente de coordonare şi evaluare a progreselor elevilor. Elevii vor beneficia de un feedback bine gândit.
Pot exista preocupări justificate în multe ţări europene legate de faptul că o abordare prea rigidă a evaluării ECD/EDO riscă să anihileze spiritul unor proiecte active, antrenante ale tinerilor. Riscul creşte dacă se adoptă abordări „sumative” şi strategii de „evaluare a învăţării”. Pe de altă parte, „evaluarea pentru învăţare” are potenţialul de a fi în prim plan în domeniul ECD/EDO, deşi această abordare a fost deocamdată adoptată doar parţial de statele şi şcolile din Europa. Un studiu din 2003 a definit astfel „evaluarea pentru învăţare”: „Procesul de a căuta şi interpreta dovezi care să fie utilizate de elevi şi de către profesorii lor pentru a stabili unde se află elevii în învăţare, unde trebuie să ajungă şi cum pot face acest lucru cel mai bine”29. Abordarea pune accentul pe împărtăşirea obiectivelor şi criteriilor de succes cu tinerii şi subliniază valoarea implicării elevilor în procesele de autoevaluare şi de evaluare a colegilor.
27 Rogers, B., The language of discipline: a practical approach to effective classroom management, Northcote House Publishers, Plymouth, 1994, pp. 14-15. 28 Black, P. et al., Assessment for learning: putting it into practice, Open University Press, New York, 2003. 29 Ibid.
35
36
5.2. Competenţa 5
Competenţa 5: Planificarea abordărilor, metodelor şi oportunităţilor de învăţare
Planificarea abordărilor, metodelor şi oportunităţilor de învăţare în vederea încorporării cunoştinţelor, abilităţilor, dispoziţiilor, atitudinilor şi valorilor specifice ECD/EDO, în cadrul cărora învăţarea activă şi implicarea elevilor au un rol esenţial.
5.2.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”
Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO pot demonstra, de exemplu, că:
Pot alege şi planifica activităţi de învăţare adecvate pentru diferite contexte ale ECD/EDO: de exemplu, în contextul unei discipline specifice sau într-un context transcurricular, pot să aleagă subiecte specifice care scot în mod explicit în evidenţă cunoştinţele şi procesele ECD/EDO. De exemplu: obiectivele mileniului ale Naţiunilor Unite pot constitui subiecte pentru o abordare la nivelul şcolii sau pentru o zi specială de activităţi în afara orarului şcolar; puterea nucleară s-ar putea preda la fizică cu componente ECD/EDO.
Ştiu să planifice secvenţele lecţiilor pentru a asigura progresele în învăţare, pe termen mediu şi lung, într-o manieră corespunzătoare curriculumului şi obiectivelor transversale de la alte discipline, înţeleg perspectivele disciplinare şi planifică activităţile în mod structurat şi coerent.
Cunosc stilurile de învăţare şi sunt conştienţi de importanţa predării în moduri care răspund unor stiluri de învăţare diferite: de exemplu, abordări senzoriale multiple pentru a răspunde celor care, într-o clasă, învaţă vizual, chinestezic, fonetic şi verbal; învăţare prin cooperare/prin competiţie; comunicare centrată pe o temă/ comunicare centrată pe asociere de teme; învăţare pas cu pas/ învăţare independentă; abordări bazate pe reflecţie/abordări spontane; detaşare emoţională faţă de domeniul abordat/sensibilitate faţă de domeniu, tolerarea ambiguităţii etc.
Cunosc care sunt cunoştinţele anterioare ale elevilor şi modurile lor de a gândi şi de a simţi şi ştiu cum să planifice strategii şi să pună întrebări referitoare la cunoştinţele anterioare ale elevilor. Pot încadra obiectivele urmărite şi oferi structuri clare pentru lecţii astfel încât să se asigure că elevii înţeleg ce se aşteaptă de la ei şi că pot lucra activ şi prin cooperare.
Acordă atenţie ordonării unei serii de elemente precum: introducere; întrebări cheie; oportunităţi pentru activităţi cu clasa, în grupuri, în perechi şi individual; elemente de tranziţie; resurse necesare; tipuri variate de activităţi (de exemplu, verbale, vizuale, orientate spre mişcare, rezolvarea de probleme; investigaţii, strategii de cooperare, utilizarea TIC şi a altor resurse, recapitularea plenară a lucrurilor învăţate şi oportunităţi de punere în practică).
Înţeleg problemele actuale care îi privesc pe tineri în cadrul comunităţilor lor. Sunt apoi capabili, de exemplu, să-i ajute pe tineri să dezvolte proiecte proprii legate de mediu pentru comunitatea lor, precum curăţirea unui parc local sau organizarea unei campanii privind siguranţa rutieră etc. Profesorul planifică lucrurile pe care le pot învăţa elevii din aceste proiecte şi îi ajută pe tineri să le organizeze.
Ştiu cum să planifice activităţi, cum ar fi jurnalele de reflecţii ale elevilor, astfel încât elevii să fie conştienţi de experienţele lor personale şi de emoţiile lor cu privire la aspectele cetăţeniei din viaţa lor.
Sunt conştienţi că activităţile de planificare pentru ECD/EDO reprezintă un bun punct de pornire, dar că planificarea trebuie să fie şi flexibilă. Reflecţiile profesorilor cu privire la activitatea lor didactică sunt esenţiale pentru a adapta strategiile şi activităţile, pentru a răspunde diverselor stiluri de învăţare şi nevoi ale elevilor şi pentru a valorifica experienţele anterioare ale acestora în domeniul ECD/EDO.
36
37
5.2.
2. D
iagr
amă
de p
rogr
es
Com
pete
nţa
5: P
lani
fica
rea
abor
dări
lor,
met
odel
or ş
i opo
rtun
ităţ
ilor
Pasu
l 1 (
Foca
lizar
e)
Sim
ţiţi
că
aveţ
i ne
voie
de
mai
mul
te i
nfor
maţ
ii ş
i de
spr
ijin
pe
ntru
a p
lani
fica
act
ivit
ăţil
e de
înv
ăţar
e, d
e un
pla
n de
tali
at
refe
rito
r la
pri
ncip
alel
e co
ncep
te l
egat
e de
tem
ele,
abi
lită
ţile
, at
itud
inil
e, d
ispo
ziţi
ile
şi v
alor
ile
ECD
/ED
O c
are
pot
fi i
nclu
se
în
lecţ
ii.
Ave
ţi
nevo
ie d
e ti
mp
pent
ru
plan
ific
are.
Vă
su
nt
nece
sare
inf
orm
aţii
des
pre
stra
tegi
i m
ai e
fici
ente
pen
tru
a pr
omov
a pa
rtic
ipar
ea î
n so
ciet
atea
civ
ilă
sau
în c
omun
itat
e.
Sunt
eţi
nesi
guri
şi
aveţ
i ne
voie
de
mot
ivaţ
ii p
edag
ogic
e pe
ntru
a
vă s
chim
ba p
ract
ica.
Vă
într
ebaţ
i cu
m v
or r
eacţ
iona
ele
vii
la
noil
e ac
tivi
tăţi
de
învă
ţare
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Găs
iţi o
cazi
i de
a di
scut
a cu
pro
feso
ri m
ai e
xper
imen
taţi
. •
Treb
uie
să v
edeţ
i exe
mpl
e bu
ne d
e ac
tivi
tăţi
la o
rele
pro
feso
rilo
r m
ai e
xper
imen
taţi
sau
cu
toat
ă şc
oala
şi s
ă în
cerc
aţi s
ă ap
reci
aţi p
lani
fica
rea
(sco
puri
, su
biec
te,
abor
dări
, st
rate
gii d
e în
văţa
re).
•
Refl
ecta
ţi la
aşt
eptă
rile
dvs
. le
gate
de
succ
esul
pla
nifi
cări
i pe
ntru
ele
vi.
Cum
v-a
afe
ctat
per
sona
l ac
east
ă no
uă a
ctiv
itat
e de
pla
nifi
care
pen
tru
ECD
/ED
O?
• As
cult
aţi c
e sp
un ş
i alţ
i pro
feso
ri în
cepă
tori
şi e
xpri
maţ
i-vă
aşt
eptă
rile
şi p
reoc
upăr
ile.
• Al
egeţ
i un
aspe
ct a
l pla
nifi
cări
i pen
tru
care
sim
ţiţi
că
aveţ
i nev
oie
de o
exp
erti
ză m
ai b
ună.
De
exem
plu,
abi
litat
ea d
vs.
de a
ana
liza
prob
lem
e so
cial
e şi
pol
itic
e re
cent
e ca
re p
ar r
elev
ante
pen
tru
a fi
pla
nifi
cate
şi i
ntro
duse
la o
re.
Cere
ţi-i
unu
i col
eg s
ă vă
exp
lice
cum
ale
ge s
ubie
ctel
e şi
cum
ia
deci
zii r
efer
itoa
re la
pla
nifi
care
în f
uncţ
ie d
e ni
velu
l şi d
e vâ
rsta
ele
vilo
r.
Pasu
l 2 (
Dez
volt
are)
A
ţi î
ncep
ut s
ă pr
edaţ
i un
ele
elem
ente
ECD
/ED
O l
a or
ele
dsv.
Vă
pre
ocup
ă ca
lita
tea
rezu
ltat
elor
înv
ăţăr
ii p
entr
u ac
tivi
tăţi
le
plan
ific
ate.
Aţi
pla
nifi
cat
o ac
tivi
tate
, da
r în
tim
pul
acti
vită
ţii
şi
după
ac
eea,
aţ
i si
mţi
t că
aţ
i pi
erdu
t co
ntro
lul
şi
aţi
gest
iona
t fo
arte
gre
u de
zbat
eril
e şi
par
tici
pare
a el
evil
or.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Aleg
eţi ş
i ana
lizaţ
i un
sing
ur a
spec
t al
act
ivit
ăţii
la c
lasă
. D
e ex
empl
u, c
um a
ţi g
esti
onat
com
unic
area
di
ntre
dvs
. şi
ele
vi ş
i di
ntre
ele
vi;
pute
ţi s
ă-i
cere
ţi u
nui
cole
g m
ai e
xper
imen
tat
să v
ă ob
serv
e şi
co
mpa
raţi
apo
i not
iţel
e dv
s. c
u ce
le a
le c
oleg
ului
. •
Refl
ecta
ţi:
Cum
pot
îm
bună
tăţi
com
unic
area
ţin
ând
cont
de
part
icip
area
dem
ocra
tică
a e
levi
lor
şi d
e ob
iect
ivel
e le
cţie
i? A
m p
us î
ntre
bări
des
chis
e? I
-am
aju
tat
pe e
levi
să-
şi c
lari
fice
con
cept
e no
i sa
u ab
stra
cte?
Ce
valo
ri E
CD/E
DO
a e
vide
nţia
t su
biec
tul?
Pa
sul 3
(Fi
xare
) A
lege
ţi c
u în
cred
ere
subi
ecte
pen
tru
ECD
/ED
O,
în f
uncţ
ie d
e re
leva
nţa
lor
pent
ru
schi
mbă
rile
di
n vi
aţa
elev
ului
şi
co
mpe
tenţ
ele
sale
civ
ice.
Pla
nifi
caţi
cu
încr
eder
e st
rate
giil
e de
co
mun
icar
e în
fu
ncţi
e de
in
tere
sele
el
evil
or.
Ale
geţi
cu
în
cred
ere
proc
ese
dida
ctic
e ad
ecva
te
pent
ru
un
subi
ect
ECD
/ED
O s
peci
fic.
Dor
iţi
să î
mpă
rtăş
iţi i
deil
e dv
s. c
oleg
ilor
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Refl
ecta
ţi l
a ip
otez
ele
şi v
alor
ile d
vs.
impl
icit
e at
unci
cân
d pl
anif
icaţ
i ac
tivi
tăţi
le.
De
ce a
m a
les
subi
ectu
l X?
D
e ce
am
apl
icat
o s
trat
egie
de
învă
ţare
indu
ctiv
ă şi
nu
una
dedu
ctiv
ă? A
m p
roce
dat
aşa
pent
ru e
levi
sau
pen
tru
min
e? D
e ce
am
dec
is s
ă ap
lic o
act
ivit
ate
de p
roie
ct ş
i nu
una
de
lucr
u în
ec
hipă
? Ca
re a
u fo
st ip
otez
ele
şi v
alor
ile m
ele
lega
te d
e ca
paci
tate
a de
învă
ţare
a e
levi
lor?
•
Înce
rcaţ
i să
vă a
utoe
valu
aţi i
pote
zele
din
per
spec
tiva
ele
vilo
r şi
a în
tâm
plăr
ilor
de la
cla
să.
• Îm
părt
ăşiţ
i ide
ile d
vs.
cole
gilo
r şi
păr
inţi
lor.
Pa
sul 4
(Ap
rofu
ndar
e)
Recu
noaş
teţi
res
pons
abil
itat
ea d
vs.
de p
rofe
sor
de a
le
asig
ura
elev
ilor
cun
oşti
nţe,
abi
lită
ţi ş
i va
lori
ast
fel
încâ
t ac
eşti
a să
fie
ca
pabi
li s
ă pa
rtic
ipe
în s
ocie
tate
. Su
nteţ
i co
nşti
enţi
de
func
ţia
dvs.
ca
m
odel
de
ro
luri
. Si
mţi
ţi
că
treb
uie
să
plan
ific
aţi
acti
vită
ţi
împr
eună
cu
al
ţii
în
cadr
ul
unei
ab
ordă
ri
inte
rdis
cipl
inar
e şi
cu
to
ată
şcoa
la.
Recu
noaş
teţi
va
loar
ea
part
icip
ării
act
ive
a el
evil
or î
n co
mun
itat
e, g
ândi
ndu-
vă l
a o
cetă
ţeni
e gl
obal
ă.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Urm
ăriţ
i co
nsta
nt s
ă ve
deţi
dac
ă ex
istă
o l
ipsă
de
coer
enţă
înt
re r
espo
nsab
ilita
tea
dvs.
de
prof
esor
şi
ceea
ce
plan
ific
aţi p
entr
u el
evii
dvs.
•
Veri
fica
ţi d
acă
plan
ific
aţi
acti
vită
ţile
im
plic
ându
-i p
e el
evi
în p
lani
fica
re s
au î
n pl
anif
icar
ea î
mpr
eună
cu
cei
lalţ
i.
• Pl
anif
icaţ
i ac
tivi
tăţi
îm
preu
nă c
u al
ţii,
apr
eciin
d fa
ctor
ii in
tere
saţi
şi
part
ener
ii pe
ntru
con
trib
uţia
lo
r, p
recu
m ş
i ca
pot
enţi
ali
bene
fici
ari:
mai
mul
t de
cât
part
ener
iat,
est
e un
ade
văra
t „a
ngaj
amen
t de
moc
rati
c"30
în
care
vă
impl
icaţ
i atu
nci c
ând
plan
ific
aţi ş
i lua
ţi d
eciz
ii cu
pri
vire
la a
ctiv
ităţ
i.
30
30.
Bäc
kman
, E.
, an
d Tr
affo
rd,
B.,
2007
, op
. ci
t.,
p. 2
8.
37
38
5.3.
Co
mpe
tenţ
a 6
Com
pete
nţa
6: În
corp
orar
ea p
rinc
ipiil
or ş
i pra
ctic
ilor
ECD
/ED
O în
pro
pria
act
ivit
ate
dida
ctic
ă
Înco
rpor
area
pr
inci
piilo
r şi
pr
acti
cilo
r EC
D/E
DO
în
di
scip
linel
e sp
ecia
lizat
e (E
CD/E
DO
tr
ansc
urri
cula
r)
pent
ru
a îm
bună
tăţi
cu
noşt
inţe
le,
abili
tăţi
le
şi
part
icip
area
şi a
con
trib
ui la
abi
litar
ea t
iner
ilor
cetă
ţeni
într
-o d
emoc
raţi
e pl
ural
istă
.
5.3.
1. D
escr
iere
şi e
xem
ple
„pro
feso
rii c
are
deţi
n ac
east
ă co
mpe
tenţ
ă vo
r da
dov
adă
că…
” Pr
ofes
orii
care
deţ
in a
ceas
tă c
ompe
tenţ
ă EC
D/E
DO
pot
da
dova
dă,
de e
xem
plu,
că:
Ap
reci
ază
prob
lem
ele
ridi
cate
de
pred
area
ECD
/ED
O „
prin
” al
te d
isci
plin
e. P
rofe
sori
i tre
buie
să
se o
cupe
une
ori d
irec
t de
pro
blem
e di
fici
le r
idic
ate
de p
reda
rea
ECD
/ED
O,
de e
xem
plu,
pri
n is
tori
e, g
eogr
afie
sau
alt
e di
scip
line
din
cate
gori
a şt
iinţe
lor
soci
ale
şi u
man
iste
.
În
ţele
g în
ce
punc
t „l
egăt
urile
” cu
ECD
/ED
O în
cete
ază
a m
ai f
i im
plic
ite
şi s
uper
fici
ale
(coi
ncid
enţă
de
conţ
inut
uri)
şi d
evin
exp
licit
e şi
dez
volt
ate.
În
cear
că s
ă „î
mpa
ce”
atât
obi
ecti
vele
de
bază
ale
înv
ăţăr
ii di
n ca
drul
dis
cipl
inei
gaz
dă,
cât
şi p
e ce
le a
le E
CD/E
DO
(în
cep
să d
eslu
şeas
că c
eea
ce e
ste
dist
inct
iv l
a EC
D/E
DO
cân
d se
impl
ică
în d
ifer
ite
mod
ele
de d
esfă
şura
re a
lecţ
iilor
, ca
re s
erve
sc u
nor
scop
uri d
ifer
ite,
dup
ă cu
m s
e po
ate
dem
onst
ra).
Not
ă: P
atru
sau
cin
ci c
ontr
ibuţ
ii de
cal
itat
e şi
pos
ibil
inte
rcon
ecta
te l
a ni
velu
l cu
rric
ulum
ului
pen
tru
un a
n de
stu
dii
sunt
pro
babi
l m
ai e
fici
ente
şi
coer
ente
dec
ât u
n nu
măr
m
are
de c
ontr
ibuţ
ii pr
ost
defi
nite
şi
cone
ctat
e su
perf
icia
l. D
acă
se î
ncea
rcă
să s
e id
enti
fice
con
ţinu
turi
le E
CD/E
DO
la
nive
lul
într
egul
ui c
urri
culu
m,
se o
bţin
atâ
t de
mul
te
legă
turi
încâ
t su
nt d
ific
il de
ges
tion
at f
ără
a av
ea u
n ca
dru
coer
ent.
Isto
rie
Cu
m s
-au
dezv
olta
t în
tim
p dr
eptu
rile
civ
ile ş
i dre
ptur
ile
Şt
iinţe
le n
atur
ii
omul
ui?
Se j
usti
fică
vre
odat
ă pr
otes
tele
vio
lent
e?
Ar t
rebu
i să
fie
inte
rzis
ă cl
onar
ea u
man
ă? A
r tr
ebui
să
se
Com
para
ţie
într
e sc
alvi
a di
n tr
ecut
şi s
clav
ia d
in
pres
upun
ă că
exi
stă
cons
imţă
mân
tul p
entr
u do
nare
a de
org
ane?
seco
lul X
XI.
Ar t
rebu
i să
fie
perm
ise
cult
urile
mod
ific
ate
gene
tic?
Art
e
Cum
pot
con
trib
ui a
rtel
e şi
des
ignu
l la
îmbu
nătă
ţire
a
Li
mbă
/Lit
erat
ură
co
mun
ităţ
ii no
astr
e? C
e ne
poa
te în
văţa
art
a de
spre
Ex
plor
aţi p
reju
decă
ţi r
asia
le ş
i hot
ărâr
ea p
erso
naje
lor
de
apre
cier
ea d
iver
sită
ţii c
ultu
rale
? Cu
m s
e po
t fo
losi
a ac
ţion
a co
rect
. Ex
plor
aţi ş
i dis
cuta
ţi d
espr
e no
ţiun
i de
egal
itat
e
ar
tele
viz
uale
în p
rote
ste
şi c
ampa
nii?
şi n
edis
crim
inar
e.
G
eogr
afie
Mat
emat
ică
Ca
re s
unt
avan
taje
le c
omer
ţulu
i cor
ect?
De
ce c
onte
ază
stat
isti
cile
ref
erit
oare
, de
exe
mpl
u,
Av
em n
evoi
e de
mai
mul
te s
au m
ai p
uţin
e dr
umur
i?
la
săr
ăcia
la n
ivel
glo
bal ş
i la
mun
ca în
rân
dul c
opiil
or?
Ce
ar
treb
ui s
ă fa
că E
urop
a pe
ntru
a p
rom
ova
Cu
m p
ot f
i man
ipul
ate
stat
isti
cile
?
dezv
olta
rea
dura
bilă
?
ED
C:
Baz
a es
enţia
lă
Con
cept
ele
de d
emoc
raţie
şi c
etăţ
enie
; dr
eptu
rile şi
res
pons
abili
tăţil
e ci
vile
ale
ce
tăţe
nilo
r (in
clus
iv C
arta
dre
ptur
ilor
fund
amen
tale
a U
E);
dre
ptur
ile o
mul
ui,
cunoşt
inţe
pol
itice
; rol
ul g
uver
nulu
i; dr
ept
pena
l şi c
ivil;
div
ersi
tate
şi i
dent
ităţi
soci
ale şi
cul
tura
le; a
nti-r
asis
mul
; de
zvol
tare
a du
rabi
lă; i
nter
depe
ndenţa
gl
obală;
forţe
eco
nom
ice
oper
ând
la n
ivel
lo
cal,
naţio
nal ş
i glo
bal;
situ
aţia
act
uală
; pr
oces
ele
part
icipăr
ii, s
olid
arita
tea şi
dr
epta
tea
soci
ală.
38
39
5.3.
2.
Dia
gram
ă de
pro
gres
Com
pete
nţa
6: În
corp
orar
ea p
rinc
ipiil
or ş
i pra
ctic
ilor
ECD
/ED
O în
pro
pria
act
ivit
ate
dida
ctic
ă
Pasu
l 1 (
Foca
lizar
e)
Nu
sunt
eţi
sigu
ri c
are
sunt
ace
ste
prin
cipi
i şi
pr
acti
ci.
Este
pos
ibil
să
vede
ţi E
CD/E
DO
ca
pe
o „a
men
inţa
re”
pent
ru
disc
ipli
na
dvs.
În
ţele
geţi
sar
cina
dvs
. de
pro
feso
r ca
pe
o m
isiu
ne
curr
icul
umul
ui
şi
reco
man
dări
lor
naţi
onal
e.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• Fa
mili
ariz
aţi-
vă c
u co
ncep
tele
ECD
/ED
O,
afla
ţi c
are
sunt
pri
ncip
iile
şi p
ract
icile
ECD
/ED
O.
• An
aliz
aţi
curr
icul
umul
dvs
. pe
ntru
a i
dent
ific
a el
emen
tele
com
une;
gă
siţi
(po
sibi
le)
supr
apun
eri
şi „
punc
te d
e în
tâln
ire”
în c
eea
ce p
rive
şte
conţ
inut
ul,
abili
tăţi
le,
conc
epte
le ş
i val
orile
.
• Im
plic
aţi-
vă î
n di
scuţ
ii cu
col
egii
dvs.
din
şco
ală
care
pre
dau
educ
aţie
civ
ică
sau
ştiin
ţe s
ocia
le.
Gân
diţi
-vă
la
bene
fici
ile u
nei a
bord
ări „
reun
ite”
şi m
ai c
oere
nte
pent
ru e
levi
, ca
re in
trod
uce
aspe
cte
ale
ECD
/ED
O în
cur
ricu
lum
, în
mod
nat
ural
şi f
luen
t.
Pasu
l 2 (
Dez
volt
are)
Sunt
eţi,
în
ge
nera
l,
fam
ilia
riza
ţi
cu
conc
epte
le
ECD
/ED
O,
cu
prin
cipi
ile
şi
prac
tici
le
sale
. Pu
teţi
id
enti
fica
su
prap
uner
ile
dint
re c
unot
inţe
le,
abil
ităţ
ile
şi
valo
rile
EC
D/E
DO
şi
ce
le
spec
ific
e cu
rric
ulum
ului
dis
cipl
inei
dvs
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• Pl
anif
icaţ
i cu
m s
ă în
corp
oraţ
i pr
inci
piile
şi
prac
tici
le E
CD/E
DO
în
acti
vita
tea
dvs.
did
acti
că:
iden
tifi
caţi
con
ţinu
turi
şi
asp
ecte
cor
espu
nzăt
oare
.
• În
tâni
ţi-v
ă cu
co
legi
i şi
îm
părt
ăşiţ
i in
form
aţii
desp
re
pred
area
EC
D/E
DO
. Co
nsol
idaţ
i-vă
ef
ortu
rile
. Pr
acti
c,
plan
ific
aţi î
ntâl
niri
per
iodi
ce p
entr
u a
disc
uta
desp
re E
CD/E
DO
în c
adru
l cal
enda
rulu
i de
reun
iuni
al ş
colii
.
• În
tim
p ce
pre
daţi
, în
cerc
aţi
să v
ă as
igur
aţi
că e
levi
i ap
reci
ază
inte
grar
ea d
isci
plin
elor
şi
face
ţi c
a ce
ea c
e în
vaţă
de
spre
ECD
/ED
O s
ă fi
e ex
plic
it,
nu im
plic
it.
Pasu
l 3 (
Fixa
re)
Exis
tă o
viz
iune
cla
ră c
u pr
ivir
e la
abo
rdar
ea
ECD
/ED
O
în
curr
icul
umul
şc
olar
. Pr
ofes
orii
co
labo
reaz
ă la
pla
nifi
care
şi
incl
ud p
rinc
ipii
le
şi
prac
tici
le
ECD
/ED
O
în
acti
vita
tea
lor
dida
ctic
ă.
ECD
/ED
O
cons
titu
ie
şi
o co
mpo
nent
ă su
bsta
nţia
lă a
eto
sulu
i şc
olar
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• Ex
plor
aţi c
um p
uteţ
i ext
inde
pro
porţ
ia a
ctiv
ităţ
ilor
ECD
/ED
O d
in a
fara
cla
sei ş
i a ş
colii
, în
act
ivit
atea
dvs
. di
dact
ică.
• Că
utaţ
i op
ortu
nită
ţi
de
excu
rsii
şi
vizi
te
(de
exem
plu,
la
m
uzee
, ex
pozi
ţii,
se
diul
co
nsili
ului
/par
lam
entu
lui,
fe
stiv
alur
i).
• In
clud
eţi v
izit
ator
i ext
erni
în p
roce
sul d
idac
tic.
• Fa
ceţi
ca
elev
ii să
dev
ină
part
ener
ii dv
s. î
n cl
asă.
Îm
părt
ăşiţ
i cu
ei
obie
ctiv
ele
şi a
cord
aţi-
le ş
ansa
de
a pa
rtic
ipa
la
plan
ific
are.
Cer
eţi-
le s
ă of
ere
feed
back
.
Pasu
l 4 (
Apro
fund
are)
ECD
/ED
O e
ste
un e
lem
ent
cure
nt,
natu
ral
şi
de d
urat
ă în
act
ivit
atea
dvs
. di
dact
ică.
Elev
ilor
li
se a
sigu
ră p
erio
dic
opor
tuni
tăţi
de
a ac
ţion
a cu
pri
vire
la
prob
lem
ele
ridi
cate
în
clas
ă (î
n di
feri
te c
onte
xte
de î
nvăţ
are)
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• Ex
peri
men
taţi
şi i
mpl
emen
taţi
o v
arie
tate
de
met
ode
de p
reda
re ş
i înv
ăţar
e.
• Aj
utaţ
i-i
pe c
oleg
ii dv
s.,
în c
adru
l de
zvol
tări
i lo
r pr
ofes
iona
le,
să e
xtin
dă a
bord
ările
ECD
/ED
O î
n ac
tivi
tate
a lo
r di
dact
ică.
• Co
ntin
uaţi
să
vă îm
bogă
ţiţi
pra
ctic
a.
• G
ăsiţ
i par
tene
ri în
com
unit
ate
care
să
vă a
jute
să
vă d
ezvo
ltaţ
i obi
ecti
vele
.
39
40
5.4. Competenţa 7
Competenţa 7: Stabilirea unor reguli de bază pentru un etos şcolar pozitiv
Stabilirea unor reguli de bază pentru un climat susţinut de încredere, deschidere şi respect reciproc. Managementul clasei şi al comportamentelor recunoaşte principiile ECD/EDO pentru a asigura o învăţare semnificativă şi eficientă.
5.4.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”
Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO dau dovadă, de exemplu, că:
Urmăresc să crească potenţialul tuturor elevilor de a învăţa prin menţinerea unor aşteptări înalte în ceea ce priveşte comportamentul lor.
Modelează şi promovează valorile care susţin scopurile ECD/EDO, precum căutarea adevărului şi respectul faţă de opiniile celorlalţi.
Întreprind acţiuni pentru a stabili relaţii individuale pozitive cu elevii, fac efortul de a asculta punctele de vedere ale elevilor cu privire la ceea ce învaţă şi îi tratează cu respect. Sunt consecvenţi, deschişi şi corecţi faţă de elevi.
Pot stabili reguli şi rutine clare şi explicite la clasă, recompense şi sancţiuni care sunt clar legate de principiile ECD/EDO cu privire la drepturi şi responsabilităţi şi politica şcolii în ceea ce priveşte comportamentul. Aceasta se realizează prin:
- stabilirea unui număr mic de reguli cu o formulare pozitivă, pe care elevii le înţeleg;
- oferirea de ocazii pentru ca elevii să formuleze şi revizuiască regulile atunci când este posibil;
- folosirea strategică a laudelor şi recompenselor pentru comportamentul pozitiv;
- folosirea unui limbaj care respinge comportamentele nepotrivite, dar nu pe elevi personal.
Se poate face referinţă la cei patru „R” (engl. rights, n.t.), ai managementului comportamentelor, şi anume: drepturile altora, nevoia existenţei unor reguli, valoarea rutinelor, nevoia de a accepta responsabilitatea personală.
Profesorii evită să le vorbească elevilor într-o manieră care le afectează stima de sine şi distruge relaţiile, dar folosesc frecvent laudele şi limbajul pozitiv, adecvat vârstei şi circumstanţele.
Înţeleg o serie de strategii la nivel individual şi de grup pentru ajuta elevii să-şi gestioneze mai bine comportamentul.
Recunosc tensiunile pe care le pot experimenta elevii între normele de comportament ale „străzii” şi aşteptările privind comportamentul la şcoală şi ajută pe elevii să vadă clar diferenţele şi să discute problemele implicate.
Încurajează luarea deciziilor în mod independent, prin crearea de oportunităţi pentru decizii democratice în clasă; de exemplu, votul „cu ochii închişi”, pentru a nu se lăsa influenţaţi să voteze „cum au votat colegii”.
40
41
5.4.
2. D
iagr
amă
de p
rogr
es
Com
pete
nţa
7: S
tabi
lirea
uno
r re
guli
de b
ază
pent
ru u
n et
os ş
cola
r po
ziti
v Pa
sul 1
(Fo
caliz
are)
Pr
ofes
orii
apl
ică
regu
lile
lor
la
clas
ă –
chia
r şi
atu
nci
când
el
evil
or l
e di
spla
ce a
cest
luc
ru s
au n
u le
acc
eptă
. Se
neg
ocia
ză
foar
te p
uţin
sau
del
oc.
Resp
onsa
bili
tăţi
le s
unt
acce
ntua
te ş
i dr
eptu
rile
min
imiz
ate.
Reg
ulil
e su
nt r
egul
i şi
se
perm
ite
foar
te
puţi
n sa
u de
loc
dive
rsit
atea
, co
ntex
tele
sau
nev
oile
spe
cial
e.
Lips
a un
or r
egul
i de
baz
ă ac
cept
ate
redu
ce p
osib
ilit
ăţil
e de
di
scuţ
ii l
iber
e şi
res
pect
uoas
e.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Dev
eniţ
i mai
con
ştie
nţi d
e fa
ctor
ii di
n şc
oală
sau
de
la c
lasă
car
e pr
ovoa
că c
ompo
rtam
ente
ned
orit
e.
• Su
sţin
eţi
form
area
înt
regu
lui
pers
onal
sau
la
nive
lul
într
egii
şcol
i, c
u sp
riji
nul
unui
exp
ert
exte
rn,
pent
ru c
reşt
erea
con
ştie
ntiz
ării
cu p
rivi
re l
a ac
est
aspe
ct ş
i în
văţa
ţi s
trat
egii
la n
ivel
ind
ivid
ual
şi d
e gr
up p
entr
u a-
i aju
ta p
e el
evi ş
i per
sona
lul s
ă-şi
ges
tion
eze
mai
bin
e co
mpo
rtam
entu
l.
• Ac
ţion
aţi
pent
ru a
sta
bili
rela
ţii
indi
vidu
ale
pozi
tive
cu
elev
ii, f
aceţ
i ef
ortu
l de
a a
scul
ta p
unct
ele
de
vede
re a
le e
levi
lor
cu p
rivi
re l
a ce
ea c
e în
vaţă
şi t
rata
ţi-i
cu
resp
ect.
•
Înce
rcaţ
i co
nsol
idar
ea p
ozit
ivă,
de
ex.,
ofe
riţi
pun
cte
pent
ru r
ecom
pens
area
com
port
amen
tulu
i şi
câ
nd a
jung
eţi l
a15
punc
te,
clas
a pr
imeş
te c
eva
spec
ial (
acti
vita
te,
joc…
).
Pasu
l 2 (
Dez
volt
are)
P
rofe
sori
i st
abil
esc
şi i
mpu
n re
guli
le l
a cl
asă.
Exi
stă
unel
e în
cerc
ări
de a
-i c
onsu
lta
pe e
levi
, în
să r
ăspu
nsul
tin
de s
ă fi
e de
zam
ăgit
or,
poat
e fi
indc
ă el
evii
nu
pe
rcep
co
nsul
taţi
a ca
si
ncer
ă. E
levi
i su
nt l
ipsi
ţi d
e pu
tere
a de
a s
e fa
ce a
uziţ
i. A
tunc
i câ
nd d
iscu
ţiil
e la
cla
să a
u în
tr-a
devă
r lo
c, n
u se
asc
ultă
sau
li
pseş
te r
espe
ctul
faţ
ă de
alt
e pu
ncte
de
vede
re.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Impl
icaţ
i el
evii
în s
tabi
lirea
reg
ulilo
r de
baz
ă al
e şc
olii
şi c
lase
i. C
ăuta
ţi s
fatu
l lo
r cu
pri
vire
la
gest
iona
rea
dive
rsit
ăţii
din
clas
ă (d
iver
sita
tea
stilu
rilo
r de
înv
ăţar
e, e
x. f
ete/
băie
ţi c
u ne
voi
şi s
tilu
ri
dife
rite
; ni
velu
ri li
ngvi
stic
e di
feri
te,
diza
bilit
ăţi s
au d
ific
ultă
ţi d
e în
văţa
re).
•
Aduc
eţi
în p
rim
pla
n pr
inci
piile
şi
limba
jul
ECD
/ED
O –
în
loc
de a
vor
bi d
e re
guli
şi p
edep
se,
folo
siţi
te
rmen
i ca
„res
pons
abili
tăţ”
, „d
rept
uri”
, „b
ine
com
un”,
„ r
espe
ct r
ecip
roc,
„to
lera
nţă”
etc
.
• Câ
nd t
rebu
ie s
ă ap
licaţ
i pe
deps
e, f
iţi
clar
i, c
onse
cven
ţi ş
i m
oder
aţi.
Cri
tica
ţi f
apta
, nu
per
soan
a. D
e ex
., p
uneţ
i ac
cent
ul p
e re
spon
sabi
litat
ea t
utur
or p
entr
u at
mos
fera
din
şco
ală,
înt
rebâ
nd:
„Car
e su
nt
cons
ecin
ţele
ace
stui
com
port
amen
t as
upra
alt
ora,
asu
pra
grup
ului
?”
Pasu
l 3 (
Fixa
re)
Une
le r
egul
i al
e şc
olii
şi
ale
clas
ei s
unt
nego
ciat
e şi
acc
epta
te
de s
truc
turi
le r
epre
zent
ativ
e al
e el
evil
or.
Prof
esor
ii f
olos
esc
un
lim
baj
pozi
tiv
şi
îi
orie
ntea
ză
pe
elev
i să
-şi
asum
e re
spon
sabi
lita
tea
pent
ru
prop
riul
co
mpo
rtam
ent,
pu
nând
ac
cent
ul p
e al
eger
ile
lor,
nu
pe
amen
inţă
rile
pro
feso
rulu
i.
Mai
es
te
de
lucr
u cu
pr
ivir
e la
di
scuţ
ii
şi
abil
ităţ
ile
de
ascu
ltar
e .
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• Im
plic
aţi
cu a
devă
rat
elev
ii în
sta
bilir
ea r
egul
ilor.
Res
pect
aţi
rolu
l co
nsili
ului
şco
lii (
şi a
l co
nsili
ilor
clas
ei/d
e an
) în
sta
bilir
ea r
egul
ilor
de b
ază
ale
clas
ei.
Expe
rien
ţa s
uger
ează
că
elev
ii vo
r ad
opta
re
guli
real
iste
şi u
şor
de u
rmat
, at
mos
fera
din
cla
să f
iind
impo
rtan
tă ş
i pen
tru
ei.
• Ac
orda
ţi-l
e el
evilo
r m
ai m
ari
rolu
ri s
peci
fice
şi
prec
izaţ
i gr
adul
de
resp
onsa
bilit
ate
pe c
are
vă
aşte
ptaţ
i să
şi-o
asu
me.
Gru
pare
a el
evilo
r m
ai m
ici c
u el
evi m
ai m
ari e
ste
o m
odal
itat
e ef
icie
ntă
de a
ap
lica
valo
rile
ECD
/ED
O.
• Af
laţi
opi
niile
ele
vilo
r de
spre
pro
blem
e pr
ecum
vio
lenţ
a, v
anda
lism
ul ş
i de
spre
fel
ul î
n ca
re c
red
că
şcoa
la p
oate
dev
eni o
com
unit
ate
de în
văţa
re m
ai b
ună,
mai
înţe
legă
toar
e şi
mai
sig
ură.
Pa
sul 4
(Ap
rofu
ndar
e)
Regu
lile
de
com
port
amen
t al
e cl
asei
/şco
lii
sunt
sta
bili
te p
rin
cons
ulta
re ş
i ne
goci
ere
cu c
onsi
liil
e şc
olii
şi
ale
elev
ilor
. T
oate
pu
ncte
le
de
vede
re
sunt
au
zite
. El
evii
îş
i jo
acă
rolu
l de
ce
tăţe
ni r
espo
nsab
ili
în i
mpl
emen
tare
a şi
apl
icar
ea c
odur
ilor
de
con
duit
ă. E
xist
ă un
cli
mat
int
ercu
ltur
al a
uten
tic,
făr
ă o
atit
udin
e de
ge
nul
„ei
şi
noi”
în
tre
mem
brii
co
mun
ităţ
ii
şcol
are.
Săl
ile
de c
lasă
sun
t sp
aţii
und
e în
văţa
rea
are
sens
şi
este
ani
mat
ă.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Asig
uraţ
i op
ortu
nită
ţi p
entr
u ca
reg
ulile
cla
sei
să f
ie r
eviz
uite
/rea
naliz
ate
peri
odic
de
cătr
e el
evi
şi
de p
erso
nal.
•
Cont
inua
ţi s
ă av
eţi
încr
eder
e în
ele
vi s
ă-şi
asu
me
rolu
l în
ext
inde
rea
liber
tăţi
lor
lor
, ex
. de
zvol
taţi
un
clim
at în
car
e cu
cât
îşi a
sum
ă o
mai
mar
e re
spon
sabi
litat
e, d
obân
desc
mai
mul
te d
rept
uri.
•
Încu
raja
ţi
vizi
tele
unor
ob
serv
ator
icar
e să
ap
reci
eze
calit
atea
de
zbat
erilo
r şi
a
inte
racţ
iuni
lor
ECD
/ED
O ş
i res
pect
ul a
răta
t fa
ţă d
e pu
ncte
le d
e ve
dere
ale
alt
ora.
•
Cont
inua
ţi s
ă lu
craţ
i îm
preu
nă c
u co
legi
i dvs
. pe
ntru
a v
ă de
zvol
ta a
bilit
ăţile
.
41
42
5.5. Competenţa 8
Competenţa 8: Dezvoltarea unor strategii pentru a facilita abilităţile de dezbatere ale elevilor în special privind subiecte controversate
O serie de strategii didactice şi de metodologii - inclusiv formularea de întrebări de calitate pentru toată clasa – pentru a facilita discuţiile elevilor cu privire la subiecte sensibile/controversate.
5.5.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”
Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO demonstrează, de exemplu, că:
Înţeleg tipurile de abilităţi necesare în discuţiile despre cetăţenie. De exemplu:
- abilităţi sociale şi de comunicare precum argumentarea, prezentarea clară a ideilor, vorbitul pe rând, folosirea comunicării nonverbale;
- un vocabular adecvat şi concepte ECD (precum „cetăţean”, „bine comun”, „pledoarie” etc.) şi evitarea insultelor şi a clişeelor;
- recunoaşterea diferitelor forme de discuţie – de exemplu, de adversitate sau de explorare;
- tehnici de dezbatere – de exemplu, abilitatea de a-i convinge pe alţii; negocierea compromisului sau consensului; recunoaşterea şi utilizarea retoricii;
- cunoaşterea cadrului legal cu privire la limitele libertăţii de expresie a elevilor în domeniul contextelor ECD/EDO.
Cunosc o serie de strategii care ar putea să ajute elevii să-şi dezvolte abilităţile de discuţie. Elevii au nevoie să fie învăţaţi cum să discute. Printre strategii se numără:
- discuţii relevante – faceţi legătura cu interesele şi experienţele elevilor;
- discuţii amuzante – folosiţi mijloace media care să facă discuţia interesantă; de exemplu, o relatare, un videoclip, fotografie, artă etc.
- clarificarea scopului prezentând subiectele şi întrebările care urmează a fi discutate; încurajaţi-i pe elevi să genereze ei întrebările de discuţie; de exemplu, să formuleze propriile întrebări cu privire la un subiect şi apoi să voteze „în orb” pe care să le discute;
- diversificarea proceselor de grup şi a metodologiilor de cooperare; re-aşezarea elevilor – grupuri mici, perechi, în cerc, semicerc;
- repetarea/menţinerea regulilor de bază privind ascultarea/vorbitul pe rând – preferabil, împlicând elevii în aplicarea acestor reguli;
- nu vorbiţi dvs. prea mult – permiteţi-le elevilor să vorbească.
Înţeleg abordările posibile ale predării unor subiecte controversate. Vârsta elevilor le poate determina pe cele mai potrivite. Orice abordare are neajunsuri dacă este folosită cu rigiditate. Folosite înţelept şi în combinaţie, toate contribuie la reducerea riscului de părtinire. În mare, există trei abordări:
- neutră – nu se exprimă deloc opinii personale;
- echilibrată – se prezintă o serie de puncte de vedere, inclusiv cele cu care personal nu sunteţi de acord;
- dedicată – se fac cunoscute propriile opinii.
Sunt mereu atenţi pentru a evita părtinirea atunci când predau. De ex.: asiguraţi-vă că se fac auzite toate părţile; prezentaţi puncte de vedere opuse în mod echilibrat; puneţi sub semnul
42
43
întrebării punctele de vedere populare/convenţionale; nu prezentaţi opiniile ca fapte sigure; nu vă impuneţi ca singura sursă de autoritate; jucaţi rolul de „avocat al diavolului”.
Pot promova gândirea ECD/EDO de calitate prin întrebările formulate. Exemple de întrebări ECD/EDO eficiente: Credeţi că este corect? Are x dreptul să facă asta? Cine ar trebui să aibă un cuvânt de spus? Ar trebui să existe o lege? Cine ar trebui să plătească pentru asta? De unde vine dreptul acesta? Care este motivul pentru care susţineţi asta? Ce ar fi mai bine pentru toată lumea? Care sunt lucrurile cu care toată lumea este de acord?
43
44
5.5.
2. D
iagr
amă
de p
rogr
es
Com
pete
nţa
8: D
ezvo
ltar
ea u
nor
stra
tegi
i pen
tru
a fa
cilit
a ab
ilită
ţile
de
dezb
ater
e al
e el
evilo
r, în
spe
cial
pri
vind
sub
iect
e co
ntro
vers
ate
Pasu
l 1 (
Foca
lizar
e)
Nu
aveţ
i în
cred
erea
nec
esar
ă pe
ntru
a v
ă oc
upa
de
subi
ecte
co
ntro
vers
ate.
St
rate
gia
dvs.
pr
inci
pală
es
te d
e ev
itar
e. S
imţi
ţi c
ă un
ele
prob
lem
e su
nt
prea
sp
inoa
se
pent
ru
a vă
oc
upa
de
ele.
Vă
pr
eocu
pă
man
agem
entu
l cl
asei
în
ca
zul
în
care
el
evii
au
punc
te d
e ve
dere
put
erni
ce ş
i op
use.
V-
aţi
sătu
rat
de
reac
ţiil
e pă
rinţ
ilor
le
gate
de
al
eger
ea s
ubie
ctel
or d
e di
scuţ
ie l
a cl
asă.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• Îm
bună
tăţi
ţi-v
ă pe
rspe
ctiv
a ob
serv
ând
cum
org
aniz
ează
un
prof
esor
mai
exp
erim
enta
t o
disc
uţie
pe
o te
mă
cont
rove
rsat
ă/se
nsib
ilă.
• Pr
edaţ
i o
lecţ
ie u
rmân
d st
ruct
ura/
lista
de
veri
fica
re r
ecom
anda
tă m
ai s
us,
cu o
tem
ă pe
ntru
car
e av
eţi î
ncre
dere
în c
unoş
tinţ
ele
dvs.
•
Eval
uaţi
efi
cien
ţa a
cest
ei le
cţii.
•
Fam
iliar
izaţ
i-vă
cu
ce
le
3 ab
ordă
ri
posi
bile
le
gate
de
pr
edar
ea
subi
ecte
lor
cont
rove
rsat
e şi
cu
st
rate
giile
pen
tru
a ev
ita
părt
inir
ea.
• Ci
tiţi
tex
tele
rec
oman
date
în
aces
t do
cum
ent
pent
ru a
înţ
eleg
e şi
a c
ăpăt
a în
cred
ere
în l
egăt
ură
cu
impo
rtan
ţa d
iscu
tări
i sub
iect
elor
con
trov
ersa
te.
Pasu
l 2 (
Dez
volt
are)
Su
nteţ
i co
nşti
enţi
de
natu
ra c
ontr
over
sată
a u
nor
subi
ecte
şi
aţi
înce
put
să l
e in
clud
eţi
în c
urri
culu
m
şi p
lani
fica
rea
lecţ
iilo
r dv
s. S
unte
ţi c
onşt
ienţ
i de
ev
itar
ea
părt
inir
ii
atun
ci
când
pr
edaţ
i.
Une
le
subi
ecte
răm
ân „
de n
eati
ns”
pent
ru d
vs.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Înce
peţi
să
vă g
ândi
ţi la
alt
e ab
ilită
ţi d
e di
scuţ
ie p
e ca
re e
levi
i tre
buie
să
le d
ezvo
lte
şi s
ă le
exe
rsez
e.
• Ex
peri
men
taţi
cât
eva
dint
re s
trat
egiil
e re
com
anda
te m
ai s
us.
• G
ândi
ţi-v
ă la
opo
rtun
ităţ
i de
a î
ncor
pora
une
le s
ubie
cte
ECD
/ED
O
cont
empo
rane
şi
cont
rove
rsat
e, î
n m
od n
atur
al la
ore
le d
vs.
şi în
cepe
ţi s
ă re
vizu
iţi p
lani
fica
rea
curr
icul
umul
ui.
• U
rmaţ
i o f
orm
are
spec
ific
ă în
ace
st d
omen
iu,
apel
ând
la s
urse
ext
erne
de
calit
ate.
Pa
sul 3
(Fi
xare
) A
ţi b
enef
icia
t de
o o
arec
are
form
are
cu p
rivi
re l
a ab
orda
rea
prob
lem
elor
con
trov
ersa
te ş
i se
nsib
ile.
Im
plem
enta
ţi î
n m
od c
onşt
ient
o s
erie
de
stra
tegi
i pe
ntru
a a
juta
el
evii
să-
şi d
ezvo
lte
abil
ităţ
ile
de
disc
uţie
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• În
cerc
aţi s
ă va
riaţ
i mod
ul în
car
e st
ruct
uraţ
i dis
cuţi
ile p
e te
me
cont
rove
rsat
e.
• G
ăsiţ
i op
ortu
nită
ţi d
e fo
rmar
e pe
ntru
înt
reg
pers
onal
ul c
u pr
ivir
e la
met
odol
ogiil
e de
coo
pera
re ş
i di
nam
ica
grup
urilo
r.
• Co
ncen
traţ
i-vă
pe
abili
tăţi
le d
vs.
de f
olos
ire
a în
treb
ărilo
r –
apel
aţi
la u
n re
pert
oriu
de
într
ebăr
i EC
D/E
DO
efi
cien
te c
are
pot
prom
ova
gând
irea
sup
erio
ară
desp
re c
once
pte
ECD
/ED
O c
heie
. •
Gân
diţi
-vă
la m
odal
ităţ
i de
a r
ăspu
nde
prob
lem
elor
rid
icat
e sp
onta
n de
ele
vi c
are
crea
ză o
port
unit
ăţi
de î
nvăţ
are;
răs
pund
eţi
la î
ntre
bări
pri
ntr-
o al
tă î
ntre
bare
, în
cura
jaţi
ele
vii
să g
ener
eze
prop
riile
în
treb
ări d
e di
scuţ
ie.
Pasu
l 4 (
Apro
fund
are)
Su
biec
tele
con
trov
ersa
te s
unt
cons
ider
ate
un p
unct
ce
ntra
l al
cu
rric
ulum
ului
EC
D/E
DO
. În
cura
jaţi
el
evii
să
le
ex
plor
eze
şi
să
refl
ecte
ze
la
un
echi
libr
u al
ră
spun
suri
lor.
În
ţele
geţi
im
port
anţa
în
treb
ăril
or
de
cali
tate
şi
pr
omov
aţi
gând
irea
EC
D/E
DO
de
ca
lita
te
supe
rioa
ră
atun
ci
când
le
ad
resa
ţi î
ntre
bări
ele
vilo
r.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Înce
rcaţ
i să
îm
părt
ăşiţ
i ex
peri
enţe
le d
vs.
cu a
lţi
prof
esor
i şi
de
la a
lte
disc
iplin
e. D
ezvo
ltaţ
i ac
east
ă ca
paci
tate
pri
n fo
rmar
ea i
nter
nă î
ntre
col
egi;
reu
niun
ile p
erso
nalu
lui
repr
ezin
tă o
port
unit
ăţi
în a
cest
se
ns .
•
Aplic
aţi
abili
tăţi
le d
vs.
dida
ctic
e la
noi
ari
i al
e cu
rric
ulum
ului
pe
care
şco
ala
înce
arcă
să
le d
ezvo
lte
(de
exem
plu.
, pr
omov
area
coe
ziun
ii co
mun
ităţ
ii sa
u re
zolv
area
con
flic
telo
r).
• Id
enti
fica
ţi s
ubie
cte
actu
ale
care
pre
ocup
ă co
mun
itat
ea ş
cola
ră;
de e
xem
plu,
ras
ism
ul,
viol
enţa
, hă
rţui
rea,
„îm
brân
cire
în g
lum
ă” ş
i via
ţa p
riva
tă/u
tiliz
area
eti
că a
teh
nolo
giei
mob
ile…
•
Găs
iţi p
arte
neri
în c
omun
itat
e ca
re s
ă vă
aju
te s
ă vă
dez
volt
aţi o
biec
tive
le.
44
45
5.6. Competenţa 9 Competenţa 9: Utilizarea unei serii de abordări ale evaluării Utilizarea autoevaluării elevilor şi a evaluării realizate de colegi, pentru a obţine informaţii şi a marca progresele şi realizările elevilor în domeniul ECD/EDO.
5.6.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”
Profesorii care deţin această competenţă ECD pot demonstra că:
Înţeleg că procesul evaluării cetăţeniei trebuie să le aparţină în cele din urmă elevilor – aplicat cu ei nu „la” ei.
Folosesc o serie de strategii de evaluare a progreselor elevilor, având în vedere diferite forme de cunoştinţe, abilităţi, valori şi dispoziţii şi participarea. Profesorii începători pot fi încurajaţi să încerce următoarea listă de opţiuni cu elevii lor:
Cunoştinţe faptice şi conceptuale
- chestionare cu variante multiple de răspuns;
- găsirea corespondenţei dintre cuvânt şi definiţie;
- identificarea ideilor/informaţiilor cheie dintr-un pasaj sau text;
- explicarea contextului unui titlu de ziar sau al unei relatări;
- scrierea argumentelor pentru şi împotrivă cu privire la subiectul controversat;
- analiza unor statistici;
- discutarea problemelor legate de propunerea introducerii unei noi legi.
Investigaţii şi comunicare
- demonstrarea abilităţilor de comunicare prin intermediul scrierii persuasive;
- crearea unei prezentări PowerPoint petru susţinerea unei schimbări de orice fel;
- crearea unei imagini sau iniţiative de conştientizare cu privire la o anumită problemă din cadrul şcolii;
- căutarea de informaţii despre un subiect (individual sau în grupuri mici) folosind o serie de surse, apoi prezentarea, oral sau în scris;
- scrierea unei scrisori adresate unei persoane publice (de ex., un consilier; şeful poliţiei; redactorul unui ziar local) pentru a o convinge în legătură cu un subiect de actualitate.
Participare şi acţiune responsabilă
- contribuţia cu succes la activitatea grupului, demonstrând cunoaşterea seriei de roluri necesare pentru funcţionarea eficientă a unui grup şi abilitatea de a reflecta la felul în care grupul a funcţionat ca o unitate;
- identificarea nevoii de acţiune socială şi elaborarea de strategii care ar putea produce schimbarea;
- inţelegerea felului în care se pot influenţa opiniile cu privire la un subiect, fie opinia publică, fie opiniile factorilor responsabili de politici la nivel local sau naţional;
- cunoaşterea modului de a adresa întrebări „experţilor” vizitatori pentru a obţine informaţii despre un subiect (de ex., întrebări către poliţia locală despre probleme legate de infracţionalitate şi prevenirea sa sau către experţi în domeniul mediului despre probleme de dezvoltare durabilă şi Agenda 21 la nivel local);
- încurajarea elevilor să-şi dezvolte propriile criterii de succes pentru sarcini (de exemplu, întrebând „Cum ştim dacă am reuşit acest lucru?”).
pot învăţa practici eficiente de evaluare de la alte discipline şi le pot aplica la ECD. Acestea pot oferi modele pentru a progresa în proiectele ECD.
45
46
5.6.
2. D
iagr
amă
de p
rogr
es
Com
pete
nţa
9: U
tiliz
area
une
i ser
ii de
abo
rdăr
i ale
eva
luăr
ii
Pasu
l 1 (
Foca
lizar
e)
Eval
uaţi
rar
eori
act
ivit
atea
ele
vilo
r le
gată
de
ECD
sau
fac
eţi
aces
t lu
cru
în m
od a
rbit
rar.
Deo
arec
e EC
D n
u ar
e o
defi
niţi
e şi
/sau
un
prof
il î
n şc
oala
dvs
., e
ste
prac
tic
impo
sibi
l să
le
ofer
iţi
elev
ilor
fee
dbac
k cu
pri
vire
la
real
izăr
ile
şi p
rogr
esel
e lo
r. L
ecţi
ile
care
pot
înc
orpo
ra u
nele
con
ţinu
turi
sau
abi
lită
ţi
ECD
au
obie
ctiv
e al
e în
văţă
rii
necl
are.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Def
iniţ
i sco
puri
le p
lani
fică
rii d
vs.
cu p
rivi
re la
cun
oşti
nţel
e, a
bilit
ăţile
sau
par
tici
pare
a EC
D.
Clar
ific
aţi
obie
ctiv
ele
lecţ
iilor
dvs
. •
Com
unic
aţi-
le e
levi
lor
obie
ctiv
ele
lega
te d
e EC
D în
aint
e de
lecţ
ie.
Ajut
aţi-
i să
înţe
leag
ă cr
iter
iile
de
succ
es a
le a
ctiv
ităţ
ii le
gate
de
tem
ele
şi p
roie
ctel
e EC
D.
• Al
ocaţ
i tim
p în
cad
rul l
ecţi
ilor
pent
ru c
a el
evii
să r
efle
ctez
e la
cee
a ce
înva
ţă.
Încu
raja
ţi-i
pe
elev
i să
expl
ice
abili
tăţi
le ş
i pro
cese
le E
CD în
văţa
te,
de e
xem
plu,
pri
n sc
urte
ses
iuni
ple
nare
dup
ă fi
ecar
e ac
tivi
tate
şi l
a sf
ârşi
tul l
ecţi
ei.
Pasu
l 2 (
Dez
volt
are)
Ex
istă
o o
arec
are
eval
uare
a a
ctiv
ităţ
ii E
CD,
dar
acea
sta
este
în
pri
ncip
al s
umat
ivă
şi s
e co
ncen
trea
ză p
e di
men
siun
ea
cuno
ştin
ţelo
r, p
rin
exer
ciţi
i şi
tes
te c
are
veri
fică
înţ
eleg
erea
. U
nele
lec
ţii a
u pl
anif
icat
e ob
iect
ive
clar
e EC
D.
Nu
exis
tă
mec
anis
me
pent
ru a
eva
lua
prog
rese
le î
n ti
mp.
Cet
ăţen
ia
acti
vă ş
i pa
rtic
ipar
ea e
levi
lor
nu
sunt
eva
luat
e.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Înce
rcaţ
i o v
arie
tate
de
mod
uri d
e a
eval
ua a
ctiv
itat
ea E
CD a
ele
vilo
r dv
s. –
nu
num
ai lu
crăr
i, c
i şi
crea
rea
de im
agin
i, p
reze
ntăr
i Pow
erPo
int,
pro
iect
e de
col
abor
are,
dis
cuţi
i per
suas
ive
pent
ru d
ifer
ite
cate
gori
i de
publ
ic e
tc.
• G
ăsiţ
i mod
alit
ăţi d
e a
obţi
ne d
ovez
i pri
vind
act
ivit
ăţile
ele
vilo
r în
con
text
e EC
D p
rin
fold
ere,
po
rtof
olii,
ast
fel î
ncât
să
pute
ţi m
arca
rea
lizăr
ile ş
i să
plan
ific
aţi c
e vo
r în
văţa
în v
iitor
. •
La s
fârş
itul
une
i uni
tăţi
ECD
sau
pro
iect
, ex
peri
men
taţi
dif
erit
e fo
rme
de a
utoe
valu
are
şi/s
au e
valu
are
într
e co
legi
. Ce
asp
ecte
ale
ECD
cre
d el
evii
că a
u în
văţa
t şi
le-
au a
plic
at b
ine?
Cum
îşi î
mbu
nătă
ţesc
ac
tivi
tate
a cu
o a
ltă
ocaz
ie?
Pa
sul 3
(Fi
xare
) Ex
istă
o a
bord
are
la n
ivel
ul ş
coli
i cu
pri
vire
la
eval
uare
a şi
în
regi
stra
rea
prog
rese
lor
refe
rito
are
la E
CD,
util
izat
ă de
toţ
i pr
ofes
orii
. A
ţi î
ncep
ut s
ă ex
peri
men
taţi
dif
erit
e st
rate
gii d
e ev
alua
re,
incl
usiv
aut
oeva
luar
ea e
levi
lor
şi e
valu
area
co
legi
lor.
Ele
vii p
rim
esc
feed
back
cu
priv
ire
la a
ctiv
itat
ea
şi/s
au p
roie
ctel
e lo
r EC
D.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Înce
rcaţ
i div
erse
for
me
de a
utoe
valu
are
şi e
valu
are
a co
legi
lor
(dec
lara
ţii;
rev
izui
re o
rien
tată
).
• Re
nunţ
aţi l
a gr
ilele
tra
diţi
onal
e de
eva
luar
e în
fav
oare
uno
r ti
puri
mai
pri
eten
oase
(ex
., c
ulor
i in
dica
toar
e al
e în
cred
erii;
feţ
e zâ
mbi
toar
e/ne
zâm
bito
are;
„do
uă s
tele
şi o
dor
inţă
” (d
ouă
elem
ente
sp
ecif
ice
ale
acti
vită
ţii e
levi
lor
lăud
ate;
o c
riti
că s
peci
fică
con
stru
ctiv
ă pe
ntru
învă
ţare
a vi
itoa
re).
•
Încu
raja
ţi „
cart
ogra
fia”
tra
nscu
rric
ular
ă pe
ntru
a s
tabi
li ce
se
înva
ţă le
gat
de E
CD la
dif
erit
e di
scip
line
pred
ate
în ş
coal
ă. D
iscu
taţi
cu
cole
gii d
espr
e cu
m e
valu
aţi c
e au
învă
ţat
elev
ii la
ECD
/ED
O.
Înce
rcaţ
i gâ
ndir
ea p
rin
cola
bora
re la
niv
elul
şco
lii.
Pasu
l 4 (
Apro
fund
are)
Pl
anur
ile
de l
ecţi
e au
rez
ulta
te a
le î
nvăţ
ării
ECD
bin
e de
fini
te.
Eval
uare
a îi
im
plic
ă pe
ele
vi î
n pr
oces
, id
enti
fică
şi
mar
chea
ză r
eali
zări
le l
or.
Act
ivit
atea
lor
est
e ev
alua
tă
„for
mat
iv”
astf
el î
ncât
îşi
pot
val
orif
ica
cuno
ştin
ţele
, ab
ilit
ăţil
e şi
par
tici
pare
a EC
D î
n ac
tivi
tăţi
sau
pro
iect
e ul
teri
oare
. În
ţele
geţi
că
proc
esul
eva
luăr
ii E
CD l
e ap
arţi
ne î
n ce
le d
in u
rmă
elev
ilor
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: •
Înce
rcaţ
i să
cuno
aşte
ţi m
ai b
ine
dife
rite
le s
tilu
ri d
e în
văţa
re a
le e
levi
lor.
Înco
rpor
aţi a
poi u
nele
idei
în
acti
vită
ţile
de
auto
eval
uare
pen
tru
ECD
(de
ex.
, fo
losi
nd li
mba
jul ş
i cuv
inte
le;
mod
elel
e şi
logi
ca;
vizu
aliz
area
uno
r im
agin
i; a
bord
ări c
hine
stez
ice
pent
ru a
ana
liza
lucr
urile
; em
oţio
nal s
au p
rin
diag
ram
e; g
ândi
rea
foca
lizat
ă; ş
i sen
zori
al).
•
Impl
icaţ
i ele
vii î
n el
abor
area
uno
r m
etod
e de
eva
luar
e ad
apta
te la
rez
ulta
tele
învă
ţări
i.
• D
aţi-
le e
levi
lor
posi
bilit
atea
să
refa
că/î
mbu
nătă
ţeas
că c
e au
luc
rat
lega
t de
ECD
, du
pă r
eviz
uire
şi
vorb
iţi c
u ei
des
pre
stra
tegi
i de
îmbu
nătă
ţire
în v
iitor
. •
Org
aniz
aţi a
ctiv
ităţ
i de
form
are
împr
eună
cu
cole
gii,
cu
priv
ire
la s
trat
egii
inov
atoa
re d
e ev
alua
re (
vă
rugă
m s
ă co
nsul
taţi
CD
-RO
M-u
l inc
lus
pent
ru r
esur
sele
de
form
are)
.
46
47
6. Grupul C: activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO prin parteneriate şi implicarea comunităţii
6.1. Scurtă descriere şi bazele teoretice O societate multiculturală sănătoasă se implică în dialog şi în interacţiuni democratice care depăşesc graniţele sociale şi culturale. Şcolile sunt instituţii care pot contribui la construirea de legături şi îndepărtarea barierelor în comunităţi în care tinerii pot trăi „vieţi paralele”. Un aspect important al cetăţeniei inclusive presupune o abordare pozitivă şi activă faţă de anti-rasism şi drepturile omului. Şcolile trebuie să încerce să folosească şi să se inspire din contextul lor local. Ca agenţi cheie în construirea coeziunii comunităţii, dacă nu leagă educaţia pentru diversitate de contextul lor local, şcolile riscă să rămână la un efort simbolic în loc să găsească o soluţie practică, tratând doar superficial lucrurile în loc să exploreze oportunităţi. Profesorii trebuie să încorporeze „acţiunile pentru schimbare” în activitatea lor didactică ca pe ceva natural mai degrabă decât ceva extraordinar sau ceva rar.
Acest grup de competenţe implică deplasarea ECD/EDO în afara sălii de clasă. Răspunde la întrebarea „Cu cine putem să facem asta?”. Acţiunile ECD/EDO ale tinerilor nu vor fi probabil eficiente dacă nu sunt şi fundamentate. Prin urmare, principalele întrebări pentru acest grup sunt:
• Ce abilităţi de abordare a informaţiilor şi de gândire critică reprezintă condiţii preliminare pentru participarea activă?
• Ce tipuri de proiecte pentru cetăţenia activă sunt cele mai potrivite pentru tinerii care doresc să acţioneze în vederea schimbării?
• Cum pot cadrele didactice lucra cu parteneri externi pentru a facilita susţinerea de către tineri a unor subiecte care îi interesează?
• Cum şi de ce concepem proiecte legate de subiecte precum prejudecăţi, discriminare şi anti-rasism?
Această competenţă este legată de competenţa 8 în mare măsură, deoarece îi implică pe elevi în acţiuni pentru schimbare, ocupându-se prin urmare de subiecte controversate uneori, şi situează utilizarea întrebărilor ca proces central al actului didactic:
• „În ce fel de societate trăim?”
• „În ce fel de societate şi de lume dorim să locuim în viitor?”
• „Ce pot face eu şi ce pot face ceilalţi pentru a schimba lucrurile şi a avea o influenţă în lumea în care trăim?”
Competenţa 10: Un mediu de învăţare care promovează utilizarea unor surse diverse Un mediu de învăţare care le permite elevilor să analizeze subiecte sau evenimente politice, etice, sociale şi culturale de actualitate, în mod critic, folosind informaţii din diferite surse, inclusiv mass-media, statistici şi resurse TIC.
Competenţa 11: Colaborarea în cadrul unor parteneriate adecvate cu comunitatea
Colaborarea cu partenerii potriviţi (precum organizaţiile comunitare, ONG-uri sau reprezentanţi ai acestora) pentru a planifica şi a implementa o serie de oportunităţi pentru implicarea elevilor în probleme de cetăţenie democratică din comunităţile lor.
Competenţa 12: Strategii pentru a pune în discuţie orice formă de discriminare Strategiile pentru a pune în discuţie toate formele de prejudecăţi şi discriminare şi a promova anti-rasismul.
Tabelul 6: Activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO prin parteneriate şi implicarea comunităţii
47
48
Contextul teoretic
Înţelegerea pe care profesorii o au cu privire la ECD/EDO trebuie să cuprindă o perspectivă mai largă a educaţiei pentru cetăţenia activă. Potrivit viziunii lui Dewey’s31 de „şcoală ca spaţiu democratic”, profesorii trebuie să încerce să le ofere elevilor oportunităţi să-şi dezvolte atitudini şi comportamente civice lucrând la proiecte la nivel de şcoală sau comunitate. Principalul scop al acestei concepţii mai ample asupra ECD/EDO este să încurajeze elevii să exploateze ceea ce au învăţat despre ECD/EDO şi să-şi transpună abilităţile cognitive şi sociale în participarea practică şi activă. Profesorii care predau ECD/EDO trebuie să fie capabili să gestioneze şi să sprijine diferite forme de iniţiative participative în şcoală (precum consilii ale elevilor, iniţiative comune ale elevilor şi părinţilor, proiecte comunitare, învăţarea prin servicii în comunitate etc.).
Crearea unui mediu de învăţare care promovează utilizarea unor surse diverse; găsirea, analizarea şi utilizarea informaţiilor sunt esenţiale deoarece cetăţenii trebuie să fie capabili să analizeze politicile publice şi reflectarea în mass-media a problemelor contemporane, pe baza unor dovezi raţionale. Multe arii diferite ale curriculumului includ procesarea informaţiilor ca un element esenţial al învăţării, cuprinzând colectarea de date, analiza critică, abordările comparative, perspectivele multiple etc. Internetul, presa, cărţile, televiziunea şi industria cinematograficătoate oferă materiale bogate pentru a încuraja elevii să analizeze subiecte politice, etice, sociale şi culturale de actualitate. Astfel, profesorii de la toate disciplinele trebuie să fie conştienţi că desfăşurând astfel de activităţi cu elevii lor, în cadrul planurilor de activitate, planurificarilor şi proceselor didactice, dezvoltă importante abilităţi ECD/EDO. Diferite forme de resurse din mass-media, statisticile sau TIC oferă numeroase oportunităţi pentru a exersa aceste abilităţi în clasă. Dacă tinerii doresc să-şi justifice opiniile sau să susţină o schimbare, să găsească şi să utilizeze fapte şi exemple în mod eficient, este esenţial să aibă încredere în abilităţile lor de a lucra cu informaţii.
Colaborarea în cadrul unor parteneriate adecvate cu comunitatea va implica proiecte de cetăţenie activă la nivel local, naţional sau internaţional şi planificarea pentru implicarea viitoare în comunitate, când tinerii au şansa de a produce schimbări. Rolul ECD/EDO în formarea tinerilor se extinde dincolo de limitele formale ale clasei. Elevii învaţă şi cum să devină cetăţeni activi prin realizarea de legături între şcoală şi diverşi parteneri din comunitatea mai largă. Un aspect important al formării profesorilor în domeniul ECD/EDO este prin urmare asigurarea expertizei acestora de a organiza această dimensiune a ECD/EDO. Şcolile pot fi uneori instituţii închise în ceea ce priveşte practicile şi abordările pe care le folosesc. Conceptul implicării în parteneriate pentru predarea curriculumului şi iniţiativelor ECD/EDO se depărtează de perspectiva tradiţională a educaţiei, în care profesorul individual planifică, aplică şi revizuieşte curriculumul. Nu există nicio îndoială că ECD/EDO devine mai eficientă dacă şcolile pot privi în afară şi dincolo de modurile existente de funcţionare. Tinerii trebuie să-şi dezvolte ceea ce Henry Giroux32 a numit „un limbaj al posibilităţii” pentru a se vedea pe ei înşişi ca agenţi ai schimbării. Profesorii trebuie să îşi ajute elevii să îşi imagineze un viitor local şi global mai bun şi să le furnizeze mijloacele (cunoştinţe, abilităţi şi încrederea în sine) pentru a întreprinde acţiuni practice pentru realizarea acelui viitor.
Abordările predării şi învăţării care aduc în prim plan proiectele ECD/EDO active, participative, în care tinerii simt că deţin în mod autentic proprietatea, pot fi considerate în mod clar o investiţie în capitalul social pentru viitor.
Pentru a realiza schimbări cu adevărat, şcolile şi elevii trebuie să lucreze fără excepţie alături de diverşi parteneri care constituie „comunitatea” şi să implice în procesul de educaţie atâtea sectoare ale comunităţii câte este necesar pentru a produce schimbarea: părinţi, familii, ONG-uri şi organizaţii ale societăţii civile, biserici, grupuri de interese, reprezentanţi ai comunităţii, oficiali aleşi, profesionişti din mass-media, adminsitraţii locale etc.
31Dewey, J., Democracy and education (Democraţie şi educaţie), (1916) 1966 NY Free Press. Disponibil şi pe Google books: http://books.google.com. În opinia lui Dewey, rolul esenţial al şcolii publice este să dezvolte societăţi democratice. El susţine că şcolile publice nu există atât de mult pentru a servi publicul, ci de fapt „creează un public” cu valori, viziuni şi competenţe comune care să sprijine o comunitate democratică. În acest sens, şcoala publică şi comunitatea democratică sunt inseparabile. 32 Giroux, H., (1981) Ideology culture and the process of schooling (Cultura ideologiei şi procesul şcolarizării), Temple University Press, Philadelphia/Falmer press Ltd, Londra, 1981
48
49
Există câteva cercetări în sprijinul acestor afirmaţii:
• Dezvoltarea competenţelor de cetăţenie democratică prin crearea unor legături între şcoală şi comunitate poate contribui la ameliorarea problemelor societăţii şi promovarea coeziunii sociale prin acţiuni precum încurajarea formării de reţele şi parteneriate civice în jurul ECD/EDO33.
• Învăţarea prin servicii în comunitate34 (Billig, 2000) ca activitate specifică ce leagă şcoala de comunitate are efecte pozitive asupra diferitelor arii de dezvoltare ale elevilor:
o responsabilitatea personală şi socială a elevilor;
o dezvoltarea interpersonală a elevilor şi abilitatea de a stabili legături cu diverse grupuri culturale: le face plăcere să îi ajute pe alţii, crează legături cu mai mulţi adulţi şi acceptă că ar putea lucra cu persoane în vârstă şi cu dizabilităţi;
o simţul civic şi de responsabilitate socială al elevilor şi competenţele civice: elevii de liceu au dobândit o înţelegere mai sofisticată a contextelor socio-istorice, se gândesc la politică şi moralitate în societate, iau în considerare felul în care pot produce schimbări sociale; doresc să devină mai activi politic;
o învăţarea prin servicii are impact asupra membrilor comunităţii ca parteneri ai şcolii: aceştia ajung să vadă tinerii ca pe o resursă valoroasă a comunităţii.
• Alte cercetări cu privire la impactul învăţării arată că aceasta este o practică educaţională legitimă şi puternică ce le permite elevilor să înţeleagă mai bine conceptele cetăţeniei democratice în timp ce îşi aduc contribuţia în cadrul comunităţilor lor şi răspund nevoilor autentice ale acestora (Shelley, 2000)35.
Este important să se recunoasă faptul că unele şcoli pornesc cu avantaje în ceea ce priveşte implicarea comunităţii în sprijinul ECD/EDO. Un pericol clar al concentrării pe capitalul social este acela că, la fel ca orice capital, cu cât este mai mare stocul iniţial, cu atât mai puternică este poziţia de a dezvolta mai mult potenţialul (Zacharakis & Flora, 1997)36. Şcolile pot să nu servească o comunitate, ci de fapt mai multe, fragmentate şi diverse. Profesorii trebuie să fie mulţumiţi cu paşii siguri şi uneori mici în ceea ce priveşte progresele în acest domeniu.
Strategiile pentru a pune în discuţie orice formă de discriminare trebuie să fie predate pentru a ajuta elevii să înţeleagă complexitatea problemei. Înţelegerea rasismului şi a altor forme de prejudecăţi şi discriminare, precum sexismul, homofobia şi discriminarea religioasă din punct de vedere al felului în care acestea pot fi folosite colectiv pentru a submina democraţia, este prin urmare o trăsătură esenţială a oricărui program de educaţie care urmăreşte să promoveze cunoaşterea politică în rândul cetăţenilor. Elevii trebuie să înţeleagă că exprimarea liberă nu este un lucru absolut. Comentariile rasiste nu îşi au locul în şcoli, iar şcolile sunt obligate prin lege să monitorizeze, să înregistreze şi să acţioneze în cazul incidentelor rasiste. Rasismul este recunoscut oficial de principiile globale ale ONU şi de politicile guvernamentale la nivel european şi naţional drept una dintre forţele care operează pentru a restricţiona drepturile civice ale minorităţilor şi care subminează principiile democraţiei. Art. 13 din Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (1989) precizează: „Copilul are dreptul la libertatea de exprimare…în măsura în care acest lucru nu afectează drepturile şi reputaţia altora”.37 Convenţia europeană cu privire la drepturile omului (1950) afirmă la Art. 10 alineatele 1 şi 2
33 Consiliul Europei, Learning and Living Democracy. Concept Paper. (A învăţa şi a trăi democraţia. Cadru conceptual) Comitetul ad hoc de experţi pentru Anul european al cetăţeniei prin educaţie, CAHCIT, Consiliul Europei, Strasburg, 2005 34 Billig, S., Shelley, H. Research on K-12 school- based service-learning. The evidence builds. (Cercetare cu privire la învăţarea bazată pe servicii în şcoală, de la grădiniţă la clasa a XII-a. Dovezile se acumulează). PhiDelta Kappan, Science Education, Bloomington, într-un studiu sponsorizat de Carnegie Corporation of New York şi CIRCLE (Center for Information and Research on Civic Learning and Engagement), 2000 35 Ibid. 36 Zacharakis-Jutz, Jeff &Flora Jan “Issues and Experiences using participatory research to strengthen social capital in community development” (Probleme şi experienţe legate de utilizarea cercetărilor referitoare la participare pentru consolidarea capitalului social în dezvoltarea comunitară). În Armstrong, P., Millerm, N. and Zukas, M (Eds), Crossing borders, breaking boundaries, University of London, 1997 37 http://www.unesco.org/education/pdf/CHILD_E.PDF
49
50
că „Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare, dar exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor… condiţii… într-o societate democratică.38
Şcolile sunt locuri cheie pentru promovarea înţelegerii între comunităţi şi combaterea intoleranţei şi extremismului religios. Educaţia are un rol potenţial major în ceea ce priveşte punerea în discuţie a prejudecăţilor; construirea înţelegerii între indivizi şi comunităţi; abilitarea grupurilor dezavantajate şi încurajarea dezbaterii deschise, respectuoase. Orice program serios ECD/EDO trebuie să ofere tinerilor cunoştinţele şi abilităţile de a pune în discuţie rasismul ca forţă anti-democratică. Un astfel de proiect trebuie să dea posibilitatea tinerilor să-şi dezvolte o serie de identităţi sigure şi de încredere ca cetăţeni; „Cetăţenii tineri încrezători în identităţile lor vor fi în măsură să pună în discuţie imaginile preconcepute ale minorităţilor care sprijină în prezent practicile discriminatorii”39. Cercetările arată că o abordare adoptată de mulţi profesori pentru predarea unor teme controversate precum discriminarea şi rasismul este să le evite. De exemplu, într-o critică detaliată a felului în care o şcoală integrată din Irlanda de Nord a abordat „educaţia pentru înţelegerea reciprocă”40 arată că: „Cei mai mulţi profesori fac „alegeri critice” care reflectă şi consolidează o „cultură a evitării”, în care probleme politicie sau religioase discutabile sunt mai degrabă evitate decât explorate”. Şcolile trebuie să fie pregătite să se ocupe de subiecte controversate actuale, precum dezbaterile despre imigraţie şi integrarea comunităţilor de imigranţi: „Este de datoria tuturor şcolilor să se ocupe de probleme ale „traiului comun” şi „gestionarea diferenţelor”, oricât de dificile şi controversate ar părea acestea"41.
ECD/EDO are astfel un rol fundamental în dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor pentru relaţii cu comunitatea, identităţi partajate şi modalităţi sigure de exprimare a diferenţelor. Aceasta implică o educaţie pentru o cetăţenie cosmopolită [pentru dezvoltarea conceptului de „cetăţenie cosmopolită”42. Este important ca tinerii să poată transcende perspectivele naţionale înguste ale învăţării despre identitate şi diversitate şi să-şi bazeze gândirea pe o perspectivă mai globală a drepturilor omului. Abordarea drepturilor omului este importantă deoarece introduce ideea fundamentală că chiar guvernele democratice pot fi opresive, în special faţă de grupurile minoritare. Valorile drepturilor omului şi codurile şi principiile internaţionale oferă o perspectivă din care se poate evalua critic nivelul real al egalităţii în societate.
Merită să se identifice proiecte din viaţa reală (posibil prin intermediul consiliului şcolii) care pot contribui la coeziunea comunităţii şi la organizarea unor evenimente importante precum expoziţii, campanii şi dezbateri, implicând nu numai şcoala, ci şi comunitatea care vede „cine suntem”.
38 Vezi http://www.hri.org/docs/ECHR50.html#C.Art10 39 Osler, A., “The Crick report: difference, equality and racial justice”, Curriculum Journal, Vol. 11(1), 2000, pp. 25-37. 40 Donnelly, C., “What price harmony? Teachers’ methods of delivering an ethos of tolerance and respect for diversity in an integrated school in Northern Ireland”, Educational Research, Vol. 46 (1), 2004, pp. 3-16. 41 Ajegbo, K., Curriculum review: diversity and citizenship, DfES, 2007. 42 Pentru conceptul de „cetăţenie cosmopolită”, vezi Held, D., “Democracy and the new international order”, in Achibugi, D. and Held, D (eds), Cosmopolitan democracy, Polity Press, Cambridge, 1995; Osler, A. and Starkey, H., “Learning for cosmopolitan citizenship: theoretical debates and young people’s experiences”, Educational Review, Vol. 55 (3), 2003, pp. 243-254.
50
51
6.2. Competenţa 10 Competenţa 10: Un mediu de învăţare care promovează utilizarea unor surse diverse Un mediu de învăţare care permite elevilor să analizeze subiecte sau evenimente politice, etice, sociale şi culturale de actualitate, în mod critic, folosind informaţii din diferite surse, inclusiv mass-media, statistici şi resurse TIC.
6.2.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”
În mod specific, profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO vor da dovadă , de exemplu, că:
Utilizează date de la disciplina lor pentru a construi argumente cu privire la necesitatea proiectelor ECD/EDO. De exemplu:
- profesorii de istorie pot cere elevilor să afle din diferite surse din mass-media informaţii despre societăţile nedemocratice din trecut. Datele colectate şi concluziile pot servi drept bază de comparaţie cu situaţia din lumea contemporană;
- profesorii de geografie pot cere elevilor să colecteze date despre poluare sau deşeuri, iar apoi să discutedespre perspectivele de viitor ale dezvoltării durabile globale, cu o puternică dimensiune legată de responsabilitate şi consum etic;
- profesorii de muzică sau arte pot folosi moştenirea culturală şi influenţa artelor în promovarea simţului identităţii.
Dau elevilor posibilitatea de a analiza şi a discuta aspecte din mass-media care contribuie la cunoştinţele şi abilităţile ECD/EDO. De exemplu: analiza reclamelor şi a impactului lor; explorarea relatării unor ştiri în diferite surse; libertatea presei; cum poate televiziunea să formeze opinii, cum pot influenţa mass-media şi polii de opinie alegerile în ţările democratice.
Creează oportunităţi pentru elevi de a explora atât valoarea, cât şi limitările statisticilor:
- valoarea pozitivă: dovezile statistice, care ar trebui supuse unei cercetări atente ca orice fel de dovezi, servesc pentru a asigura câteva dintre piesele de bază ale argumentaţiei şi dezbaterii. Statisticile pot ajuta la formarea unei imagini clare, independente şi corecte despre ceea ce se întâmplă în viaţa publică; guvernele locale şi naţionale folosesc statisticile la elaborarea politicilor, iar serviciile publice emit periodic statistici care urmăresc să măsoare dacă se fac progrese în anumite domenii de politici. Grupurile de presiune produc de asemenea statistici pentru a-şi susţine argumentele;
- limitările: valoarea statisticilor depinde de acurateţea modurilor în care sunt colectate şi prezentate informaţiile; de modul în care sunt puse întrebările; de certitudinea celor care produc informaţiile. Statisticile pot fi fabricate de regimuri politice fără scrupule sau manipulate în regimurile democratice. Statisticile sunt parţiale şi/sau selective; unele lucruri sunt greu de măsurat cantitativ.
Folosesc eficient surse bazate pe TIC pentru a dezvolta cunoştinţele şi abilităţile ECD/EDO ale elevilor, pentru că:
- sunt posibile investigaţiile în profunzime şi analiza problemelor contemporane sociale şi politice;
- informaţiile nu sunt tratate pasiv – investigaţiile sunt structurate. Elevii fac ceva cu informaţiile pe care le iau în considerare;
- sunt incluse oportunităţi de a avea o influenţă şi a-i convinge pe alţii în activităţile de colaborare şi în proiecte;
- elevii fac alegeri critice şi creative legate de modul în care îşi comunică ideile.
51
52
6.2.
2. D
iagr
amă
de p
rogr
es
Com
pete
nţa
10:
Un
med
iu d
e în
văţa
re c
are
prom
ovea
ză u
tiliz
area
uno
r su
rse
dive
rse
Pasu
l 1 (
Foca
lizar
e)
Nu
v-aţ
i gâ
ndit
la
mod
ul î
n ca
re d
ifer
ite
mij
loac
e m
ass-
med
ia,
stat
isti
cile
şi
TIC
pot
face
par
te d
in a
ctiv
itat
ea d
vs.
dida
ctic
ă, s
ub f
orm
ă de
sur
să,
met
odă
şi s
ubie
ct.
Nu
aţi
luat
în
co
nsid
erar
e fe
lul
în
care
ac
este
re
surs
e vă
po
t îm
bogă
ţi o
rele
şi
vă p
ot a
juta
să
intr
oduc
eţi
conţ
inut
uril
e şi
met
odol
ogia
ECD
/ED
O.
Nu
vă s
imţi
ţi p
regă
tiţi
pen
tru
a fo
losi
mas
s-m
edia
, st
atis
tici
le ş
i TI
C la
ore
le d
vs.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• În
cepe
ţi p
rin
a gă
si r
esur
se d
ispo
nibi
le ş
i ad
ecva
te d
in m
ass-
med
ia,
stat
isti
ci ş
i TI
C (z
iare
, re
vist
e,
bule
tine
, ra
poar
te,
emis
iuni
rad
io,
site
-uri
etc
) ca
re s
prij
ină
curr
icul
umul
dvs
.;
• As
igur
aţi-
vă c
ă pu
teţi
fol
osi
cu î
ncre
dere
met
ode
de u
tiliz
are
a ac
esto
r re
surs
e, i
ar d
acă
este
nec
esar
, că
utaţ
i opo
rtun
ităţ
i de
form
are;
• Co
nsul
taţi
-vă
cu c
oleg
ii şi
des
cope
riţi
noi
idei
;
• An
aliz
aţi
resu
rsel
e pe
car
e le
-aţi
ide
ntif
icat
. Cu
m s
e po
triv
esc
curr
icul
umul
ui?
Cum
pot
con
trib
ui l
a de
zvol
tare
a ab
ilită
ţilo
r de
inve
stig
aţie
şi a
nalit
ice
ale
elev
ilor
cu p
rivi
re la
pro
bem
ele
cont
empo
rane
?
Pasu
l 2 (
Dez
volt
are)
Su
nteţ
i co
nşti
enţi
de
felu
l în
car
e m
ass-
med
ia,
stat
isti
cile
şi
TIC
pot
ave
a o
cont
ribu
ţie
la o
rele
dvs
. Id
enti
fica
ţi u
nele
co
nţin
utur
i re
leva
nte
şi
plan
ific
aţi
câte
va
acti
vită
ţi
la
clas
ă. E
fort
ul e
ste
unul
lim
itat
şi
nu s
unte
ţi s
igur
i câ
t de
ef
icie
nţi
aţi
fost
în
ceea
ce
pr
iveş
te
de
zvol
tare
a ab
ilit
ăţil
or d
e in
vest
igaţ
ie ş
i an
alit
ice
ale
elev
ilor
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• În
tim
p ce
pla
nifi
caţi
lec
ţiile
, in
clud
eţi
acti
vită
ţi b
azat
e pe
mas
s-m
edia
, st
atis
tici
sau
TIC
, id
enti
ficâ
nd
clar
sco
puri
le p
entr
u ca
re f
aceţ
i ace
st lu
cru;
• As
igur
aţi-
vă c
ă av
eţi s
ufic
ient
e re
surs
e pe
ntru
fie
care
ele
v sa
u gr
up;
• Pr
egăt
iţi i
nstr
ucţi
uni c
lare
(fo
i de
lucr
u, s
arci
ni,
liste
cu
ce e
de
făcu
t et
c.)
pent
ru e
levi
;
• Pr
edaţ
i şi e
valu
aţi o
lecţ
ie,
folo
sind
act
ivit
atea
ele
vilo
r ca
indi
cato
r ch
eie
de s
ucce
s;
• Ce
reţi
-le
elev
ilor
să îm
părt
ăşea
scă
clas
ei c
e au
învă
ţat
în c
ursu
l pro
cesu
lui.
Pasu
l 3 (
Fixa
re)
Aţi
ela
bora
t un
mod
sis
tem
atic
de
a ut
iliz
a m
ass-
med
ia,
stat
isti
cile
şi
TIC
la o
rele
dvs
. şi
de
a cr
ea l
egăt
uri
cu
ECD
/ED
O.
Le
folo
siţi
de
seor
i,
uneo
ri
impl
icit
, pe
ntru
a
aduc
e în
pr
im
plan
de
zvol
tare
a ab
ilit
ăţil
or
elev
ilor
. Le
gătu
rile
cu
EC
D/E
DO
po
t în
că
să
mai
re
prez
inte
o
coin
cide
nţă
de c
onţi
nutu
ri,
nu c
eva
prof
und.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• Ac
orda
ţi e
levi
lor
un r
ol m
ai i
ndep
ende
nt c
u pr
ivir
e la
pla
nifi
care
a ut
iliză
rii
mas
s-m
edia
, st
atis
tici
lor
şi
TIC
la o
re.
Înce
rcaţ
i să
inc
lude
ţi s
ubie
cte
de i
nter
es p
entr
u el
evi
astf
el î
ncât
să
max
imiz
aţi
impl
icar
ea ş
i in
tere
sul l
or;
• Co
labo
raţi
cu
cole
gii
dvs.
Înc
uraj
aţi-
i să
dez
volt
e lu
crul
în
echi
pă i
mpl
icân
d di
feri
te d
isci
plin
e, p
entr
u a
atin
ge o
biec
tive
le E
CD/E
DO
şi p
entr
u a
spri
jini
abo
rdar
ea d
emoc
rati
c ă
la n
ivel
ul ş
colii
;
• O
bţin
eţi
înto
tdea
una
feed
back
cu
priv
ire
la e
fect
ele
efor
turi
lor
dvs.
(po
sibi
l pr
in u
tiliz
area
met
odel
or
de a
utoe
valu
are
sau
eval
uare
într
e co
legi
).
Pasu
l 4 (
Apro
fund
are)
Fo
losi
rea
mas
s-m
edia
, st
atis
tici
lor
şi
TIC
la
ore
– şi
re
aliz
area
de
legă
turi
exp
lici
te c
u te
mel
e, p
reoc
upăr
ile
şi
valo
rile
ECD
/ED
O –
a d
even
it c
eva
natu
ral
şi d
e du
rată
în
acti
vita
tea
dvs.
pro
fesi
onal
ă.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• Tr
ansf
orm
aţie
levi
i dvs
. di
n ut
iliza
tori
de
mas
s-m
edia
şi T
IC în
cre
ator
i şi p
rodu
căto
ri d
e in
form
aţii;
• În
cura
jaţi
-i
să-ş
i de
zvol
te
abili
tăţi
le
de
susţ
iner
e şi
co
nvin
gere
cu
pr
ivir
e la
un
su
biec
t ca
re
îi pr
eocu
pă,
folo
sind
u-se
de
info
rmaţ
ii şi
de
argu
men
te p
entr
u a-
şi s
usţi
ne p
unct
ele
de v
eder
e;
• Îm
părt
ăşiţ
i col
egilo
r cu
noşt
inţe
le ş
i abi
lităţ
ile.
52
53
6.3. Competenţa 11 Competenţa 11: Colaborarea în cadrul unor parteneriate adecvate cu comunitatea Colaborarea cu partenerii potriviţi (precum organizaţiile comunitare, ONG-uri sau reprezentanţi ai unor organizaţii de voluntariat) pentru a planifica şi implementa o serie de oportunităţi pentru implicarea elevilor în probleme de cetăţenie democratică din comunităţile lor.
6.3.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”
Profesorii care deţin această competenţă EDC vor da dovadă, de exemplu, că:
Pot stabili legături de colaborare cu grupuri comunitare prin identificarea unor parteneri potriviţi şi dedicaţi care sunt de acord cu beneficiile reciproce şi care lucrează în mod structurat.
Sunt capabili să construiască şi să dezvolte parteneriate (cu părinţi, familii, ONG-uri şi organizaţii ale societăţii civile, biserici, grupuri de interese, reprezentanţi ai comunităţii, oficiali aleşi, profesionişti din mass-media, adminsitraţii locale, muzee, biblioteci etc., agreând cu partenerii o viziune comună şi stabilind obiective. Printre principiile orientative ale parteneriatelor şcoală/comunitate se pot regăsi: egalitatea şi respectul reciproc, centrarea pe elev şi incluziunea, claritatea viziunii şi a scopurilor, deschiderea, dedicarea susţinută, dorinţa de a încerca noi abordări şi realismul cu privire la ceea ce se poate realiza.
Nu pierd din vedere aspectele legate de echilibru în învăţare; este important să se monitorizeze natura interacţiunii cu tinerii pentru a evita „implantarea necoordonată a unor predispoziţii ideologice de către cei care presupun că au dreptate”43.
Pot identifica o serie de posibile „acţiuni pentru schimbare” care vor îmbunătăţi cunoştinţele şi abilităţile ECD ale elevilor şi vor aduce în acelaşi timp beneficii comunităţii. De exemplu:
- descrierea şi/sau prezentarea unui caz în legătură cu o problemă sau preocupare; comunicarea şi exprimarea unor puncte de vedere în mod public, prin intermediul unui ziar, site sau alt mijloc mass-media;
- organizarea unei consultări, unui vot sau organizarea de alegeri; contribuţia la politicile locale/comunitare;
- organizarea unei reuniuni, conferinţe, forum sau dezbateri; reprezentarea altor puncte de vedere (de exemplu, într-o organizaţie, la o întâlnire sau un eveniment);
- crearea, verificarea sau revizuirea unei politici organizaţionale;
- organizarea şi desfăşurarea unei expoziţii, campanii, prezentări, eveniment comunitar (de exemplu, o piesă de teatru, o aniversare, o zi deschisă);
- înfiinţarea şi dezvoltarea unui grup de acţiune sau a unei reţele44.
Pot gestiona implicarea partenerilor din comunitate, oferind asistenţă, de exemplu, atunci când adulţii care nu predau „se adresează” tinerilor pentru operioadă mai lungă. Profesorul trebuie să se asigure că toţi adulţii din clasă ştiu clar care este rolul lor la oră şi cum pot contribui;
Pot revizui şi evalua împreună succesul unui proiect comun, consultă elevii cu privire la impresiile lor; se gândesc bine la cum să comunice părinţilor şi comunităţii mai largi despre activitatea ECD a elevilor, prin buletive informative, prezentări, site-uri etc; sunt clari cu privire la parteneriate viitoare.
43 Gearon, L., “NGOs and education: some tentative considerations”, Reflecting Education, p. 17, 2 October 2006. 44 List ă inspirată de Autoritatea pentru Calificări şi Curriculum, Play your part: post-16 citizenship, QCA, London, 2004..
53
54
6.3.
2. D
iagr
amă
de p
rogr
es
Com
pete
nţa
11:
Cola
bora
rea
în c
adru
l uno
r pa
rten
eria
te a
decv
ate
cu c
omun
itat
ea
Pasu
l 1 (
Foca
lizar
e)
Se
apel
ează
pr
ea
puţi
n sa
u de
loc
la
part
ener
i di
n co
mun
itat
e pe
ntru
a s
prij
ini
acti
vită
ţile
cur
ricu
lare
. Se
ap
elea
ză l
a vi
zita
tori
ad
hoc
şi i
ndiv
idua
l. P
ărin
ţii
şi
com
unit
atea
nu
cuno
sc î
n ge
nera
l ab
orda
rea
şcol
ii f
aţă
de E
CD/E
DO
. Şc
oala
nu
s-a
gând
it s
ă cr
eeze
o p
agin
ă EC
D/E
DO
pe
si
te-u
l să
u ca
re
să
fie
acce
sibi
lă
com
unit
ăţii
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• Că
utaţ
i câ
ţiva
alia
ţi i
niţi
ali
care
ar
fi d
orit
ori
să c
olab
orez
e cu
ele
vii
din
şcoa
la d
vs.
(de
ex.,
păr
inţi
car
e au
le
gătu
ri
cu
ON
G-u
ri
sau
grup
uri
de
pres
iune
; re
prez
enta
nţi
ai
polit
icilo
r lo
cale
ca
re
într
epri
nd
acti
vită
ţi
educ
aţio
nale
; co
nsili
eri l
ocal
i).
• Cc
reaţ
i un
ul s
au d
ouă
proi
ecte
cur
ricu
lare
car
e co
nţin
o „
acţi
une
pent
ru s
chim
bare
” şi
/sau
în
cura
jeaz
ă el
evii
„să
aibă
o in
flue
nţă”
cu
priv
ire
la u
n su
biec
t ca
re îi
inte
rese
ază.
Eva
luaţ
i rez
ulta
tele
.
• În
cerc
aţi s
ă st
abili
ţi u
nele
rec
oman
dări
la n
ivel
de
şco
ală
cu p
rivi
re la
uti
lizar
ea e
fici
entă
a v
izit
ator
ilor
exte
rni.
Pasu
l 2 (
Dez
volt
are)
F
olos
iţi
într
-o
anum
ită
măs
ură
agen
ţiil
e lo
cale
şi
na
ţion
ale
ca r
esur
să p
entr
u a
spri
jini
act
ivit
ăţil
e de
la
clas
ă. A
pela
ţi î
ntr-
o an
umit
ă m
ăsur
ă la
rep
reze
ntan
ţii
com
unit
ăţii
pe
ntru
a
spri
jini
ac
tivi
tăţi
le
ECD
/ED
O.
ECD
/ED
O s
e re
găse
şte
în b
ulet
inul
inf
orm
ativ
al
şcol
ii
pent
ru p
ărin
ţi ş
i co
mun
itat
e. Ş
coal
a ar
e un
sit
e ca
re
incl
ude
o pa
gină
ECD
/ED
O.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• În
cerc
aţi
să
dezv
olta
ţi
part
ener
iate
cu
an
umit
e gr
upur
i co
mun
itar
e sa
u O
NG
-uri
ca
re
spri
jină
pr
oiec
tele
EC
D/E
DO
– d
e ex
empl
u, p
rin
căde
rea
de a
cord
asu
pra
unei
viz
iuni
com
une
şi s
tabi
lirea
de
obie
ctiv
e an
uale
.
• D
iscu
taţi
cu
pări
nţii
pent
ru a
ide
ntif
ica
prob
lem
e de
int
eres
pen
tru
com
unit
atea
loc
ală,
iar
apo
i or
ient
aţi
căut
area
uno
r pa
rten
eri r
elev
anţi
pen
tru
a vă
ocu
pa d
e ac
este
pro
blem
e.
• Îm
preu
nă c
u co
legi
i, î
ncer
caţi
să
stab
iliţi
am
ploa
rea
şi t
ipul
de
part
ener
iate
ext
erne
cu
com
unit
atea
şco
lii d
vs.
cu p
rivi
re la
pro
blem
ele
şi p
osib
ilită
ţile
ECD
/ED
O.
• As
igur
aţi
o in
form
are
mai
bu
nă
priv
ind
vizi
tato
rii
din
com
unit
ate
sau
din
part
ea
ON
G-u
rilo
r as
tfel
în
cât
impl
icar
ea lo
r să
nu
fie
văzu
tă c
a ev
enim
ent
sing
ular
, ci
ca
part
e a
unui
pro
ces
de în
văţa
re.
Pasu
l 3 (
Fixa
re)
Iden
tifi
care
a re
surs
elor
di
n co
mun
itat
e sp
riji
nă
plan
ific
area
ac
tivi
tăţi
lor
ECD
/ED
O.
Part
ener
ii
din
com
unit
ate
sunt
bin
e or
ient
aţi
cu p
rivi
re l
a ro
lul
lor.
Co
mun
icar
ea
cu
priv
ire
la
acti
vită
ţi
este
co
ntin
uă.
Rezu
ltat
ele
proi
ecte
lor
şi
real
izăr
ile
elev
ilor
su
nt
publ
icat
e (ş
i tr
adus
e da
că
e ca
zul)
pe
un
site
şi
pr
ezen
tate
pă
rinţ
ilor
la
ev
enim
ente
sp
ecia
le
(de
exem
plu,
con
feri
nţe
cu p
rofe
sori
i şi
păr
inţi
i).
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• D
iver
sifi
caţi
can
alel
e de
com
unic
are
prin
car
e fa
ceţi
cun
oscu
t fa
ptul
că
ECD
/ED
O e
xist
ă şi
exe
mpl
ific
aţi
ce
înse
amnă
pen
tru
pări
nţi ş
i păr
ţile
loca
le in
tere
sate
.
• În
cerc
aţi
să i
nfor
maţ
i fa
ctor
ii lo
cali
chei
e cu
pri
vire
la
prog
rese
le î
nreg
istr
ate
în ş
coal
ă şi
/sau
cla
să î
n do
men
iul
ECD
/ED
O,
prin
bul
etin
e in
form
ativ
e sa
u di
sem
inar
ea r
ealiz
ărilo
r el
evilo
r în
pre
sa l
ocal
ă, s
ite-
ul ş
colii
sau
alt
e ca
nale
mas
s-m
edia
.
• Id
enti
fica
ţi
mod
alit
ăţi
de
a îm
bogă
ţi
în
cont
inua
re
expe
rien
ţele
EC
D/E
DO
al
e el
evilo
r pr
intr
-o
mai
m
are
impl
icar
e a
ON
G-u
rilo
r în
şco
ală/
clas
ă –
de e
x.,
repr
ezen
tanţ
i ai
uno
r or
gani
zaţi
i di
n do
men
iul
med
iulu
i,
orga
niza
ţii
de c
arit
ate,
gru
puri
de
pres
iune
sau
org
aniz
aţii
glob
ale.
Înc
erca
ţi s
ă de
clan
şaţi
şi
să d
esco
peri
ţi
idea
lism
ul e
levi
lor
(une
ori l
aten
t).
Pasu
l 4 (
Apro
fund
are)
Pa
rten
erii
di
n co
mun
itat
e or
gani
zeaz
ă,
spri
jină
şi
in
iţia
ză
acti
vită
ţi
ECD
/ED
O
în
şcoa
lă,
în
cadr
ul
unor
pa
rten
eria
te
depl
ine
şi
efic
ient
e.
Mec
anis
mel
e de
co
mun
icar
e su
nt
diri
jate
de
el
evi
şi
dina
mic
e –
asig
urân
d in
form
aţii
şi
re
surs
e pe
ntru
pă
rinţ
i şi
co
mun
itat
e.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• În
trea
ga c
omun
itat
e be
nefi
ciaz
ă de
o ş
coal
ă pr
ospe
ră.
Iniţ
iaţi
pro
iect
e ca
re p
erm
it e
levi
lor
să lu
crez
e al
ătur
i de
o se
rie
de p
arte
neri
din
com
unit
ate
pent
ru a
îm
bună
tăţi
dif
erit
e se
rvic
ii ca
re î
i pr
ives
c pe
tin
eri
(de
exem
plu,
fa
cilit
ăţi d
e pe
trec
ere
a ti
mpu
lui l
iber
; tr
ansp
ort;
eco
logi
e).
• Co
ntin
uaţi
să
revi
zuiţ
i şi s
ă ev
alua
ţi p
arte
neri
atel
e şi
cău
taţi
pos
ibili
tăţi
pen
tru
proi
ecte
viit
oare
.
• Sp
riji
niţi
ele
vii î
n ef
ortu
rile
de
a st
râng
e fo
ndur
i pen
tru
cam
pani
ile ş
i ini
ţiat
ivel
e lo
r.
• Că
utaţ
i mod
alit
ăţi c
a pr
oiec
tele
să
fie
cond
use
mai
mul
t de
ele
vi ş
i mai
puţ
in d
e ad
ulţi
/pro
feso
ri.
54
55
6.4. Competenţa 12
Competenţa 12: Strategii pentru a pune în discuţie orice formă de discriminare
Strategiile pentru a pune în discuţie toate formele de prejudecăţi şi discriminare şi a promova anti-rasismul.
6.4.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”
În mod specific, profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO vor da dovadă, de exemplu, că:
Creează medii de învăţare inclusive la clasă în care este apreciată contribuţia tuturor elevilor, prejudecăţile sunt puse în discuţie, iar elevii învaţă să aprecieze şi să vadă într-un fel pozitiv diferenţele. Iniţiază proiecte pentru a valorifica diversitatea din clasă şi din şcoală.
De exemplu:
- crearea unor afişe cu reflecţii asupra unor probleme;
- prezentarea de imagini pozitive ale realizărilor tuturor grupurilor;
- selectarea resurselor de învăţare pentru elevi, în funcţie de interesele, experienţele şi nevoile lor;
- descurajarea ideilor preconcepute şi încurajarea atitudinilor pozitive faţă de contribuţia în societate a unor grupuri variate;
- încurajarea atitudinilor pozitive faţă de diversitatea lingvistică în rândul elevilor;
- flexibilitate în gruparea strategiilor care le oferă elevilor oportunităţi de a lucra şi a învăţa prin colaborare cu colegi din diverse medii şi cu diferite nevoi. Cu alte cuvinte: elevii sunt pregătiţi pentru a trăi într-o societate diversă şi interdependentă.
Înţeleg că discriminarea, rasismul şi anti-semitismul pot apărea sub diferite forme. Ar putea fi definite ca orice cuvinte sau acţiuni care vizează un individ sau un grup, de faţă sau nu, şi care implică agresiune, umilinţă, ridiculizare, subminarea încrederii în sine şi a stimei de sine din cauza unor motive legate de mediu, naţionalitate, religie, sex, orientare sexuală, dizabilitate, aparenţă. Printre incidentele de acest gen se numără:
- abuzul verbal, ameninţările, folosirea unor denumiri peiorative, insultele, anti-feminismul, glume rasiste/anti-semite/discriminatorii, comentariile rasiste „întâmplătoare” în cursul discuţiilor, ridicularizarea obiceiurilor culturale (de exemplu, mâncare, muzică, religie, îmbrăcăminte);
- atacul fizic, hărţuirea, comportamentul provocator precum purtarea unor insigne rasiste, incitarea altora să se comporte în mod rasist;
- refuzul de a coopera cu alţi elevi şi adulţi din cauza diferenţelor percepute; aducerea de materiale rasiste la şcoală.
Demonstrează în practică conştientizarea conceptului de identităţi multiple şi în schimbare şi felul în care adoptăm aceste identităţi. Dezvoltarea de identităţi multiple este esenţială pentru toţi tinerii, astfel încât să poată reconcilia valorile personale sau „private” cu cele ale comunităţii.
Cunosc politicile şi procedurile naţionale şi locale pentru incidente de comportament inacceptabil şi măsurile care se vor lua în şcoală în cazul unor incidente rasiste, anti-semite. Sunt clari în legătură cu regulile clasei – de exemplu, „fără jigniri” sau „fără atacuri personale”.
Promovează activ oportunităţile egale şi înţeleg cum funcţionează inegalităţile în şcoală şi în afara şcolii. Sunt conştienţi de „dinamicile puterii” şi de rolul distinctiv al rasismului, antisemitismului şi al tuturor formelor de discriminare în societate, care determină perpetuarea unor modele
55
56
economice şi politice de dominaţie. Îşi dezvoltă abilităţi de facilitare a proiectelor lucrând alături de elevi pentru a le oferi ocazia să înceapă să respingă diferite tipuri de inegalităţi şi să se implice în proiecte care crează legături şi contribuie la reconcilierea diferenţelor, dând naştere la un sentiment împărtăşit de apartenenţă şi comunitate.
56
57
6.4.
2. D
iagr
amă
de p
rogr
es
Com
pete
nţa
12:
Stra
tegi
i pen
tru
a pu
ne în
dis
cuţi
e or
ice
form
ă de
dis
crim
inar
e (p
arte
a I)
Pasu
l 1 (
Foca
lizar
e)
Nu
cred
eţi
că p
robl
emel
e le
gate
de
prej
udec
ăţil
e el
evil
or,
idei
le
prec
once
pute
sau
opi
niil
e ra
sist
e (i
mpl
icit
e sa
u ex
plic
ite)
sun
t de
int
eres
pe
ntru
şco
ală,
pro
feso
ri s
au m
ediu
l lo
cal
sau
nu d
oriţ
i să
vă o
cupa
ţi d
e as
tfel
de
lucr
uri.
Tin
deţi
să
evit
aţi
subi
ecte
le c
are
ar p
utea
im
plic
a as
pect
e ce
ţin
de
rasi
sm.
Nu
sunt
eţi
sigu
ri d
e cu
noşt
inţe
le d
vs.
desp
re
dife
rite
cul
turi
şi
reli
gii
şi
cred
eţi
că e
ste
mai
bin
e să
nu
spun
eţi
nim
ic
decâ
t să
jig
niţi
pe
cine
va f
ără
să v
ă da
ţi s
eam
a. P
reze
nţa
unor
ast
fel
de
tem
e în
cur
ricu
lum
est
e li
mit
ată.
Est
e po
sibi
l să
exi
ste
poli
tici
naţ
iona
le
sau
ale
şcol
ii l
egat
e de
pun
erea
în
disc
uţie
a d
iscr
imin
ării
şi
prom
ovar
ea
egal
ităţ
ii r
asia
le,
dar
aces
te d
ocum
ente
zac
und
eva
pe u
n ra
ft.
Au
exis
tat
puţi
ne a
ctiv
ităţ
i de
for
mar
e a
cadr
elor
did
acti
ce c
u pr
ivir
e la
ac
este
pro
blem
e sa
u de
loc.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• In
form
aţi-
vă ş
i ape
laţi
la a
ctiv
ităţ
i de
form
are
cu p
rivi
re la
ace
ste
prob
lem
e.
• Ci
tiţi
căr
ţi d
espr
e pr
oble
me
de in
egal
itat
e şi
dis
crim
inar
e în
sis
tem
ele
şcol
are;
sit
uaţi
a co
mun
ităţ
ilor
de r
rom
i în
Euro
pa;
a ra
sism
ului
şi
anti
sem
itis
mul
ui d
in s
ocie
tăţi
le n
oast
re.
• N
u pr
esup
uneţ
i că
prej
udec
ăţile
, di
scri
min
area
şi r
asis
mul
rep
rezi
ntă
o pr
oble
mă
dacă
pop
ulaţ
ia ş
colii
est
e re
lati
v om
ogen
ă şi
nu
exis
tă m
ulte
gru
puri
m
inor
itar
e;în
cepe
ţi p
rin
a vă
asi
gura
că
sche
mel
e dv
s. d
e lu
cru
şi p
lanu
rile
de
lecţ
ie p
entr
u EC
D/E
DO
incl
ud o
port
unit
ăţi p
entr
u ca
ele
vii s
ă di
scut
e de
spre
pr
ejud
ecăţ
i, s
ă-şi
fac
ă o
imag
ine
desp
re n
atur
a pr
ejud
ecăţ
ilor
şi a
di
scri
min
ării
şi in
clud
eţi o
var
ieta
te d
e pe
rspe
ctiv
e cu
ltur
ale.
• În
cerc
aţi s
ă el
abor
aţi a
ctiv
ităţ
i car
e pr
omov
ează
em
pati
a şi
con
ştie
ntiz
area
cu
priv
ire
la n
atur
a di
nam
ică
a cu
ltur
ii şi
iden
tită
ţilo
r.
Pasu
l 2 (
Dez
volt
are)
Şco
ala
are
o po
liti
că d
e eg
alit
ate
act
uali
zată
car
e ac
oper
ă ce
le m
ai
mul
te a
spec
te ş
i fu
ncţi
i re
leva
nte.
Lit
erat
ura
rasi
stă
este
int
erzi
să,
iar
dese
nele
gra
ffit
i of
ensa
toar
e su
nt i
nter
zise
şi
elim
inat
e. R
emar
cile
ne
gati
ve ş
i ge
nera
liză
rile
cu
priv
ire
la g
rupu
ri î
ntre
gi d
e oa
men
i su
nt
puse
con
stan
t în
dis
cuţi
e. P
erso
nalu
l şc
olii
răs
pund
e co
rect
şi
cons
ecve
nt
în c
azul
inc
iden
telo
r cu
mot
ivaţ
ie r
asia
lă,
bene
fici
ind
şi d
e fo
rmar
e în
ac
est
sens
. M
ater
iale
le d
idac
tice
ref
lect
ă di
n ce
în
ce m
ai m
ult
dive
rsit
atea
loc
ală,
naţ
iona
lă ş
i gl
obal
ă, d
ar a
bord
ăril
e în
văţă
rii
adop
tate
tin
d să
fie
des
tul
de p
rude
nte
şi u
rmăr
esc
să e
vite
asp
ecte
co
ntro
vers
ate.
Vă
tem
eţi
că r
egul
ile
de b
ază
norm
ale
pent
ru d
iscu
ţii ş
i de
zbat
eri
desc
hise
nu
se p
ot a
plic
a at
unci
cân
d es
te v
orba
de
subi
ecte
ra
sial
e. V
ă te
meţ
i că
dis
cuţi
ile
desc
hise
încu
raje
ază
sau
chia
r au
tori
zeaz
ă ve
deri
le r
asis
te a
le e
levi
lor,
jig
nind
u-i
pe a
lţi
elev
i di
n cl
asă
şi r
ăspâ
ndin
d po
sibi
l pu
ncte
de
vede
re i
nacc
epta
bile
în
şcoa
lă.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• În
pre
zent
, ce
le m
ai m
ulte
efo
rtur
i ale
dvs
. le
gate
de
prej
udec
ăţi,
di
scri
min
are
şi r
asis
m s
unt
reac
tive
, nu
pro
-act
ive.
Ved
eţi c
e pa
şi p
ozit
ivi
pute
ţi f
ace
pent
ru a
îmbu
nătă
ţi o
port
unit
ăţile
de
învă
ţare
din
jur
ul a
cest
or
prob
lem
e;da
că e
ste
posi
bil,
încu
raja
ţi e
levi
i car
e se
per
cep
ca f
iind
dife
riţi
să
inte
racţ
ione
ze ş
i să
înve
ţe îm
preu
nă.
• În
cerc
aţi s
ă be
nefi
ciaţ
i de
form
are
cu p
rivi
re la
str
ateg
iile
pent
ru p
reda
rea
unor
asp
ecte
con
trov
ersa
te.
• În
cerc
aţi s
ă be
nefi
ciaţ
i de
form
are
cu p
rivi
re la
met
odol
ogiil
e pe
ntru
co
nşti
enti
zare
a di
spoz
iţiil
or in
terc
ultu
rale
. In
terc
ultu
ral s
e re
feră
aic
i la
înţe
lege
rea
indi
vidu
alit
ăţii
egal
e şi
con
ştie
ntiz
area
nat
urii
dina
mic
e a
cult
urii
şi p
lura
lism
ul id
enti
tăţi
lor
fiec
ărui
cet
ăţea
n.
Asig
uraţ
i-vă
că
exis
tă s
paţi
u în
cur
ricu
lum
pen
tru
rela
ţiile
inte
rper
sona
le a
le
elev
ilor,
incl
uzân
d fo
losi
rea
pore
clel
or ş
i hăr
ţuir
ea ş
i că
astf
el d
e lu
crur
i sun
t le
gate
de
subi
ecte
mai
am
ple
ale
ECD
.
57
58
Com
pete
nţa
12:
Stra
tegi
i pen
tru
a pu
ne în
dis
cuţi
e or
ice
form
ă de
dis
crim
inar
e (p
arte
a a
II-a)
Pasu
l 3 (
Fixa
re)
Poli
tica
şco
lii
de e
gali
tate
est
e uş
or d
e în
ţele
s şi
ade
cvat
ă p
entr
u di
feri
te c
ateg
orii
de
publ
ic ş
i di
feri
te u
tili
zări
. Şc
oala
tra
nsm
ite
mes
aje
evid
ente
şi
cons
ecve
nte
de c
eleb
rare
a d
iver
sită
ţii
şi r
espi
nger
e a
rasi
smul
ui.
Deş
i nu
exi
stă
încă
act
ivit
ăţi d
e fo
rmar
e pe
ntru
tot
pe
rson
alul
şco
lii
cu p
rivi
re l
a m
etod
olog
iile
pot
rivi
te p
entr
u sc
him
bare
a at
itud
inil
or f
aţă
de c
eila
lţi,
asp
ecte
le c
e ţi
n de
cal
itat
e su
nt t
ot m
ai d
es
abor
date
pri
n fo
rmar
ea c
onti
nuă.
Act
ivit
ăţil
e şi
res
urse
le s
cot
în e
vide
nţă
prob
lem
e, e
xper
ienţ
e şi
pr
eocu
pări
glo
bale
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• Cr
eaţi
un
cod
de c
ondu
ită
pent
ru a
pro
mov
a re
laţi
ile b
une
şi r
espe
ctul
re
cipr
oc;
afiş
aţi-
l ast
fel î
ncât
să
iasă
în e
vide
nţă
în s
paţi
ile c
omun
e.
• G
ândi
ţi-v
ă la
fel
ul în
car
e pl
anur
ile d
vs.
de le
cţie
, re
surs
ele
şi o
pţiu
nile
di
dact
ice
refl
ectă
nev
oile
de
învă
ţare
ale
tut
uror
ele
vilo
r dv
s.
• În
cura
jaţi
-vă
cole
gii s
ă di
scut
e de
spre
pol
itic
ile d
e eg
alit
ate/
şans
e eg
ale
şi
alte
asp
ecte
aso
ciat
e şi
să
lucr
aţi î
mpr
eună
pen
tru
a id
enti
fica
sol
uţii;
or
gani
zaţi
act
ivit
ăţi d
e fo
rmar
e în
tre
cole
gi f
ăcân
d ap
el la
res
urse
le d
e fo
rmar
e.
• În
cura
jaţi
ele
vii s
ă fo
mul
eze
într
ebăr
i des
pre
idei
le p
reco
ncep
ute
din
mas
s-m
edia
, m
ater
iale
le d
idac
tice
şi c
ultu
ra p
opul
ară.
• În
cerc
aţi s
ă pr
omov
aţi i
mag
ini p
ozit
ive
prin
pos
tere
, ex
pozi
ţii ş
i alt
e ex
pune
ri.
• În
cerc
aţi s
ă gă
siţi
res
urse
şi s
tudi
i de
caz
care
înfă
ţişe
ază
min
orit
ăţi î
n ro
luri
lip
site
de
idei
pre
conc
eput
e.
• In
vita
ţi o
aspe
ţi,
pări
nţi s
au r
epre
zent
anţi
ai c
omun
ităţ
ii pe
ntru
o d
iscu
ţie
bine
pr
egăt
ită
cu e
levi
i pe
tem
a eg
alit
ăţii.
• Su
sţin
eţi f
orm
area
la n
ivel
ul în
treg
ii şc
oli c
u pr
ivir
e la
con
ştie
ntiz
area
in
terc
ultu
rală
(a
se v
edea
pas
ul 2
).
Pasu
l 4 (
Apro
fund
are)
Şcoa
la a
ela
bora
t un
pla
n pe
ntru
a d
even
i o
şcoa
lă i
nclu
zivă
. P
olit
ica
priv
ind
egal
itat
ea e
ste
prez
entă
act
iv î
n vi
aţa
şcol
ii ş
i ac
tivi
tate
a de
zi
cu z
i, i
nclu
siv
la n
ivel
ul c
urri
culu
mul
ui,
etos
ului
şi p
olit
icil
or d
e an
gaja
re
şi e
ste
lega
tă d
e un
pla
n de
acţ
iune
. Pe
rson
alul
şco
lii î
nţel
ege
nevo
ia d
e a
pune
în
disc
uţie
toa
te f
orm
ele
de d
iscr
imin
are
şi d
e a
prom
ova
rela
ţiil
e in
clus
ive
şi b
enef
icia
ză d
e fo
rmar
e, s
prij
in ş
i po
sibi
lita
tea
real
ă de
a
apli
ca a
cest
e lu
crur
i.
Post
erel
e, e
xpoz
iţii
le ş
i al
te m
odal
ităţ
i de
expu
nere
acc
entu
ează
di
vers
itat
ea,
incl
uder
ea ş
i ce
tăţe
nia
glob
ală
şi s
e re
găse
sc î
n sp
aţii
le
com
une.
Ineg
alit
ăţil
e şi
inj
usti
ţia
soci
ală
sunt
pus
e în
dis
cuţi
e şi
de
zbăt
ute.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• În
cerc
aţi s
ă ra
port
aţi ş
i să
mon
itor
izaţ
i inc
iden
tele
ras
iste
, se
xist
e sa
u di
scri
min
ator
ii în
mod
mai
sis
tem
atic
şi f
olos
iţi d
atel
e pe
ntru
a f
unda
men
ta
polit
icile
, cu
rric
ulum
ul,
man
agem
entu
l com
port
amen
telo
r şi
răs
puns
urile
st
rate
gice
loca
le/r
egio
nale
.
• G
ăsiţ
i par
tene
ri în
com
unit
ate
care
să
vă a
jute
să
pune
ţi în
pra
ctic
ă pr
oiec
te
cu s
copu
l de
a co
nsol
ida
med
iul i
nclu
ziv
al ş
colii
.
• În
cura
jaţi
rev
izui
rea
şi m
onit
oriz
area
rez
ulta
telo
r tu
turo
r el
evilo
r: p
ot f
i in
dica
te a
cţiu
ni ş
i int
erve
nţii
ca u
rmar
e a
tipa
relo
r ca
re a
par.
• Co
ntin
uaţi
să
vă îm
bună
tăţi
ţi p
ract
ica.
• Să
rbăt
oriţ
i suc
cese
le ş
i eto
sul
pozi
tiv
şi in
cluz
iv a
l şco
lii.
58
59
7. Grupul D: implementarea şi evaluarea abordărilor participative ale ECD/EDO
7.1. Scurtă descriere şi bazele teoretice Acest grup de competenţe ajută profesorii să reflecteze şi să evalueze natura şi eficienţa abordărilor ECD/EDO care au fost implementate, atât cu privire la întreaga cultură şcolară şi etosul şcolar, cât şi pentru practica didactică la fiecare clasă. Se referă la întrebarea „Cum putem să facem mai bine?”.
• Cât de eficienţi am fost cu privire la implicarea elevilor în procesele de luare a deciziilor?
• Cât de bine am creat oportunităţi pentru învăţarea implicită prin modelarea ECD/EDO în loc de a preda despre ECD/EDO?
• În vederea evaluării elevilor45, cât de eficientă a fost abordarea noastră didactică?
• Ce mai trebuie să învăţăm pentru a putea să ne îmbunătăţim rezultatele?
Competenţa 13: Evaluarea implicării elevilor în luarea deciziilor
Evaluarea măsurii în care elevii au un cuvânt de spus cu privire la lucrurile care îi afectează şi asigurarea de oportunităţi pentru ca elevii să participe la luarea deciziilor.
Competenţa 14: Modelarea valorilor, atitudinilor şi dispoziţiile asociate cu cetăţenia democratică şi drepturile omului
Demonstrarea unor valori, atitudini şi dispoziţii pozitive ale ECD/EDO, care se doresc de la tineri – de exemplu, modelarea unei poziţii civice active; relaţii corecte, deschise şi respectuoase cu elevii; aplicarea unui stil democratic de predare; implicarea elevilor în planificarea şi iniţierea activităţilor educaţionale.
Competenţa 15: Revizuirea, monitorizarea şi evaluarea metodelor didactice şi a învăţării
Ocazia şi dorinţa de a revizui, monitoriza şi evalua metodele de predare şi ceea ce au învăţat elevii şi utilizarea evaluării în vederea fundamentării planificării viitoare şi dezvoltării profesionale în domeniul ECD/EDO.
Tabelul7: Implementarea şi evaluarea abordărilor participative ale ECD/EDO: Grupul D
Opiniile elevilor şi participarea la luarea deciziilor sunt importante. Elevii au dreptul de a fi implicaţi în deciziile care îi afectează; acest lucru îmbunătăţeşte relaţiile şi promovează dialogul în şcoală; şi cel mai important, aceasta este o ocazie de învăţare pentru ECD/EDO.
Mulţi profesori care predau ECD/EDO cred că o mai bună implicare a elevilor în luarea deciziilor în clasă este un prim pas bun spre un proces care le va da în cele din urmă posibilitatea de a avea o participare activă şi responsabilă în societate. Cu toate acestea, dovezile unor cercetări arată că, în realitate, elevii iau foarte puţine decizii legate de ceea ce învaţă şi rareori se implică în proiecte în care ei şi colegii lor stabilesc obiective care sunt importante pentru ei. Profesorul nu trebuie prin urmare să presupună că este uşor să asigure un rol de luare a deciziilor în mod independent în educaţia elevilor: structura clasei, timpul limitat alocat activităţilor neinstructive şi luarea deciziilor de sus în jos creează condiţii dificile pentru ca profesorii să colaboreze cu alţi profesori şi alţi membri ai personalului.46 (Goodlad, 1984).
45 Evaluare folosind abordările ECD/EDO, precum: implicarea elevilor în evaluare, evaluarea formativă, evaluarea pentru învăţare, proces vs. conţinut, evaluarea fără niveluri. 46 Goodlad,(1984). A Place Called School (Un loc numit şcoală), Mc Graw-Hill, NY. Disponibil pe Google books: http://books.google.com.
59
60
Pentru a iniţia schimbarea, cadrele didactice se vor concentra pe arii în care participarea elevilor este cât se poate de directă:
• regulile şi politicile şcolii, politici privind sancţiunile şi recompensele (de ex., politicile anti-sexiste, anti-rasiste, împotriva hărţuirii, şanse egale, codul vestimentar şi uniforma);
• conţinutul şi structura curriculumului şi metodele de predare şi învăţare;
• aspecte sociale: facilităţi sociale/activităţi în afara programului, întâmpinarea elevilor noi, organizarea întâlnirilor cu părinţii, asistenţă socială pentru elevi.
Există trei elemente interconectate ce ţin de cunoştinţe şi înţelegere de care profesorii au nevoie pentru a stăpâni această competenţă:
• cunoaşterea strategiilor şi activităţilor didactice care promovează luarea deciziilor şi procesele de gândire;
• gândirea critică şi analiza47 oportunităţilor de învăţare existente pentru elevi;
• cunoaşterea şi înţelegerea scopurilor educaţiei civice şi – în particular – care trebuie să fie natura „vocii elevilor” cu privire la problemele care îi afectează.
Modelarea şi demonstrarea valorilor, atitudinilor şi dispoziţiilor asociate cu cetăţenia democratică şi drepturile omului reprezintă cel mai eficient, „implicit” mod de a preda aceste lucruri. Mesajul şi mediul trebuie să fie coerente, scopul şi mijloacele să fie corespunzătoare. Există câteva principii de bază esenţiale pentru această abordare distinctivă bazate pe coerenţă48:
• Cetăţenia activă se învaţă cel mai bine prin aplicare, nu prin predici – indivizii au nevoie de oportunităţi ca să exploreze ei înşişi probleme de cetăţenie democratică şi drepturile omului, nu să li se spună cum să gândească şi să se poarte.
• Educaţia pentru cetăţenie activă nu înseamnă doar absorbirea de cunoştinţe faptice – ci înţelegere, abilităţi şi aptitudini şi valori şi dispoziţii în practică.
• Mediul de învăţare reprezintă mesajul – elevii pot învăţa la fel de mult despre cetăţenia democratică, dacă nu mai mult, ca prin metodele formale de instruire prin exemplul dat de profesori şi modurile în care este organizată viaţa şcolii.
În cadrul formării, modelarea pune profesorii în poziţia de elevi. Le permite acestora să vadă şi să experimenteze ce implică domeniul ECD/EDO din perspectiva elevului. Activităţile de predare şi învăţare ECD/EDO trebuie să fie modelate de formator, de exemplu, pentru gestionarea discuţiilor, cum se porneşte un proiect, cum se planifică lecţiile şi schemele de lucru. Formatorii trebuie să modeleze, de asemenea, tipul de valori şi dispoziţii democratice pe care se aşteaptă ca profesorii să le demonstreze elevilor, precum respectul şi dorinţa de a rezolva conflictele prin argumente şi dezbatere.
Totuşi, pentru a fi eficientă,modelarea trebuie să fie urmată de o perioadă de reflecţie. Profesorii au nevoie de timp pentru a reflecta cum pot aplica ceea ce au experimentat în cursul formării. Au nevoie de timp pentru a reflecta cum pot aplica aceste lucruri în situaţii viitoare. Este important ca formatorul să proiecteze activităţile astfel încât să încurajeze participanţii să se gândească la predare, învăţare, concepte şi valori şi să împărtăşească ceea ce gândesc colegilor. Profesorii şi formatorii trebuie să fie încurajaţi să practice autoreflecţia. Există diferite categorii de reflecţie în funcţie de scopul sau obiectul reflecţiei49. Cea mai distinctivă trăsătură a procesului critic de reflecţie este
47 Gândirea critică a profesorului este utilă în acele situaţii când acesta trebuie să ia decizii în mod rezonabil şi bine gândit; de exemplu, ce să facă, în ce fel şi în ce situaţii să-i implice pe elevi în procesele de luare a deciziilor. Analiza critică a profesorului este o formă de judecată, concentrată în mod specific pe observarea reacţiei sau indiciilor elevilor, care ia în considerare dovezile şi credibilitatea diferitelor surse de informaţii, precum gândirea, comportamentul, preocupările şi emoţiile elevilor. Profesorul înţelege în acest caz contextul activităţilor de învăţare şi se poate implica într-un proces de evaluare transversală a dezvoltării curriculumului şi a intereselor şi preocupărilor elevilor. 48 Huddleston, T., 2005, op. cit. 49 Cf. Zeichner, K. “The reflective practitioner”, (Practicianull reflexiv) în Reason, P., Bradbury, H. (eds.), Handbook of Action Research: Participative Inquiry and Practice. (2001). O reflecţie critică înseamnă că profesorii sau formatorii sunt stimulaţi să reflecteze la aspectele etice, sociale şi politice ale practicii lor. O activitate metacognitivă îi ajută pe elevi să reflecteze la convingerile şi valorile lor.
60
61
concentrarea pe identificarea supoziţiilor50. Astfel, este util atât pentru profesorii începători, cât şi pentru cei cu experienţă să descopere supoziţiile implicite pe care le fac.
Există diverse moduri de a descoperi supoziţiile. De exemplu:
• putem deveni mai conştienţi de experienţele noastre ca elevi sau profesori scriind în jurnale personale. Folosim reflecţia autobiografică deoarece este un bun punct de pornire pentru a ne vedea mai clar ca profesori, elevi sau formatori. Aceste perspective au o influenţă profundă şi de durată;
• a ne vedea prin ochii elevilor noştri poate fi ceva surprinzător şi ne poate dezorienta pentru că putem descoperi că elevii noştri nu ne interpretează acţiunile în sensul la care ne-am gândit noi. Deseori, suntem profund surprinşi de diversitatea semnificaţiilor pe care elevii le găsesc în acţiunile şi cuvintele noastre;
• a ne vedea prin ochii colegilor noştri este o altă modalitate de a reflecta critic. De exemplu, dacă îi întrebăm pe unii dintre colegii noştri care cred că sunt cauzele tipice ale rezistenţei elevilor faţă de educaţie şi cum s-au ocupat de cauzele acestea, putem afla răspunsuri care sugerează noi interpretări ale unei probleme;
• a confrunta punctele noastre de vedere cu cele expuse în literatura specifică reprezintă o altă modalitate de a descoperi supoziţii.
Modelarea trebuie să fie planificată şi implementată cu atenţie. Deoarece modelarea este o metodă didactică „implicită”, trebuie să protejată de îndoctrinare. Acesta este motivul pentru care este important să se promoveze libertatea de expresie a elevilor, reflecţia asupra convingerilor şi aşteptărilor, gândirea critică, luarea de decizii şi participarea activă liberă în viaţa civică. Acest lucru implică cunoaşterea şi înţelegerea teoriei cognitive sociale şi implicaţiilor educaţionale ale practicilor de modelare pentru formarea competenţelor civice ale elevilor.
Revizuirea, monitorizarea şi evaluarea metodelor didactice şi a învăţării le oferă cadrelor didactice ocazia de a îmbunătăţi continuu procesele de predare/învăţare. Profesorii trebuie să fie capabili să găsească modalităţi de a utiliza în totalitate feedbackul elevilor şi din alte surse (cum ar fi colegi, consilieri, mentori din învăţământul superior etc.) pentru a-şi îmbunătăţi performanţele. Pot fi luate în considerare patru întrebări tipice şi simple51:
• Ce încerc să fac?
• Cum fac acest lucru?
• Cum pot să ştiu că ceea ce fac este bine?
• Ce pot face pentru a aduce îmbunătăţiri?
(A se vedea instrumentele de autoevaluare şi lista de verificare ECD/EDO pentru evaluare din anexa xx).
50 Cf. Brookfield, S. D. , Becoming a critically reflective teacher (Cum să devii un profesor care reflectează critic), Jossey-Bass Publishers, San Francisco, 1995. Supoziţiile sunt convingeri considerate adevărate în legătură cu lumea şi locul nostru în lume. Pot părea evidente şi de obicei sunt implicite. Practicanţii acţionează deseori pe baza unor supoziţii care nu sunt examinate cu atenţie. 51 EUA (Asociaţia Europeană Universitară ) Guidelines for self-evaluation (Recomandări pentru autoevaluare), www.eua.be.
61
62
7.2. Competenţa 13
Competenţa 13: Evaluarea implicării elevilor în luarea deciziilor
Evaluarea măsurii în care elevii au un cuvânt de spus cu privire la lucrurile care îi afectează şi asigurarea de oportunităţi pentru ca elevii să participe la luarea deciziilor.
7.2.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”
Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO demonstrează că:
Permit şi măsoară influenţa elevilor cu privire la aspecte centrale ale procesului de învăţare şi ale vieţii lor de zi cu zi în şcoală, precum metodele didactice, politicile şcolii sau planificarea curriculumului. Au încredere în capacitatea elevilor de a-şi asuma responsabilitatea pentru ce învaţă;Încurajează elevii să se implice în procesul didactic. Profesorii şi elevii planifică împreună activităţile civice. Procedurile didactice sunt evaluate sistematic de către elevi. Elevii îşi evaluează şi propria lor activitate.
Îi ajută pe elevi să analizeze ce învaţă prin organizarea de procese de evaluare astfel încât metodele de învăţare şi predare să fie deschise evaluării de către elevi. Această evaluare îi va ajuta în schimb pe profesori să-şi îmbunătăţească practica.
Sunt preocupaţi în primul rând de formarea abilităţilor necesare elevilor pentru a practica efectiv cetăţenia, oferindu-le posibilităţi de explorare, şi urmăresc să realizeze un cadru clar în care tinerii pot gândi liber.
Ştiu cum să ajute elevii să definească situaţii şi probleme, pe baza experienţelor civice ale elevilor care implică îndoială, nesiguranţă sau dificultate, când aceştia trebuie să decidă ce să facă sau ce să creadă. Confruntă percepţiile personale ale elevilor legate de ce este corect şi ce este greşit şi setul personal de valori cu alte puncte de vedere. Prin acest proces, pot evalua cât de bine au asigurat ocazii pentru gândirea critică a elevilor.
Implică elevii în probleme din viaţa reală cu privire la comunitatea şcolară şi îi ajută să identifice şi să selecteze strategii de rezolvare a problemelor, să coopereze cu alţii pentru a rezolva probleme şi să fie deschişi faţă de diferite soluţii şi dovezi care pot contrazice punctele de vedere favorizate. Profesorul poate evalua apoi participarea lor, împreună cu elevii, revăzând situaţia problematică înainte şi după.
Ajută elevii să delibereze în situaţii cu o anumită ambiguitate şi complexitate. De exemplu, într-un conflict şcolar sau o dilemă, profesorii îi pot ajuta pe elevi să decidă critic şi etic asupra soluţiei utilizând întrebări precum: Ce aţi face dacă aţi fi …? De ce credeţi că…? Care sunt punctele de vedere ale altor persoane? Care sunt sentimentele şi valorile lor? Profesorii păstrează o înregistrare (texte, filme) a răspunsurilor elevilor pentru a observa modificări în ceea ce priveşte abilităţile lor ECD/EDO.
62
63
7.2.
2. D
iagr
amă
de p
rogr
es
Com
pete
nţa
13:
Eval
uare
a im
plic
ării
elev
ilor
în lu
area
dec
iziil
or
Pasu
l 1 (
Foca
lizar
e)
Vă t
emeţ
i de
im
plic
area
ele
vilo
r în
lua
rea
deci
ziil
or s
au p
oate
vă
opu
neţi
ace
stui
luc
ru.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• Af
laţi
mai
mul
te d
espr
e ac
est
subi
ect.
Găs
iţi
info
rmaţ
ii şi
stu
dii
desp
re t
eori
a lu
ării
deci
ziilo
r şi
cit
iţi
câte
va e
xem
ple
de p
aşi
pent
ru a
pro
mov
a un
pro
ces
mai
inc
luzi
v de
lua
re a
dec
iziil
or,
de e
xem
plu:
cu
m f
uncţ
ione
ază
cons
iliile
ele
vilo
r în
alt
e pă
rţi?
• Re
flec
taţi
la
expe
rien
ţele
dvs
. an
teri
oare
leg
ate
de s
itua
ţii
cu a
lter
nati
ve c
ompl
exe
de l
uare
a
deci
ziilo
r. G
ândi
ţi-v
ă şi
con
cent
raţi
-vă
pe v
alor
i car
e co
ntea
ză p
entr
u dv
s.
Pasu
l 2 (
Dez
volt
are)
Nu
vă o
pune
ţi p
arti
cipă
rii
elev
ilor
, da
r vă
tem
eţi
să n
u pi
erde
ţi
cont
rolu
l si
tuaţ
iei.
Si
mţi
ţi
că
aveţ
i ne
voie
de
m
ai
mul
te
info
rmaţ
ii
desp
re
exem
ple
conc
rete
în
ca
re
prof
esor
ii
prom
ovea
ză p
roce
sele
de
luar
e a
deci
ziil
or.
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• G
ăsiţ
i o ş
coal
ă sa
u o
clas
ă un
de s
e pr
acti
că lu
crul
ace
sta
şi o
bser
vaţi
exe
mpl
e co
ncre
te;i
dent
ific
aţi ş
i vi
zion
aţi f
ilme
cu p
rivi
re la
act
ivit
ăţile
de
la c
lasă
.
• O
bser
vaţi
şi î
nreg
istr
aţi t
ipur
ile d
e în
treb
ări f
olos
ite
de p
rofe
sori
pen
tru
a sp
riji
ni p
roce
sul d
e lu
are
a de
cizi
ilor
de c
ătre
ele
vi.
Într
ebăr
ile s
ocra
tice
sun
t ex
empl
e bu
ne p
entr
u a
spri
jini
gân
dire
a cr
itic
ă a
elev
ilor
şi lu
area
dec
iziil
or.
• Su
sţin
eţi o
port
unit
ăţile
de
form
are
cu p
rivi
re la
învă
ţare
a pr
in c
oope
rare
şi l
ucru
l în
grup
.
Pasu
l 3 (
Fixa
re)
Înţe
lege
ţi i
mpo
rtan
ţa i
mpl
icăr
ii e
levi
lor
în l
uare
a de
cizi
ilor
. A
ţi
înce
put
să i
ntro
duce
ţi a
ctiv
ităţ
i al
e ee
lvil
or p
entr
u a
prom
ova
luar
ea d
eciz
iilo
r. F
olos
iţi
dive
rse
met
ode
pent
ru a
-i c
onsu
lta
pe
copi
i.
Dar
ac
est
lucr
u ne
cesi
tă
tim
p şi
un
eori
re
veni
ţi
la
met
odel
e tr
adiţ
iona
le c
entr
ate
pe p
rofe
sor.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• Ce
reţi
elev
ilor
sau
cole
gilo
r să
înre
gist
reze
vid
eo a
ctiv
itat
ea d
vs.
la c
lasă
.
• Ce
reţi
-le
să o
bser
ve ş
i să
facă
obs
erva
ţii.
Put
eţi p
regă
ti o
gri
lă p
entr
u co
men
tari
i, d
acă
dori
ţi.
• O
bser
vaţi
film
area
şi f
aceţ
i pro
priil
e ob
serv
aţii.
• Co
mpa
raţi
obs
erva
ţiile
cu
cele
ale
ele
vilo
r sa
u co
legi
lor;
ref
lect
aţi
la d
ifer
enţe
şi
sim
ilari
tăţi
înt
re c
e aţ
i obs
erva
t dv
s. ş
i ce
au o
bser
vat
elev
ii sa
u co
legi
i.
• Co
ncep
eţi
stra
tegi
i de
a v
ă îm
bună
tăţi
met
odel
e: m
ai p
uţin
tim
p, s
arci
ni m
ai c
lare
şi
mai
scu
rte,
în
regi
stra
rea
deci
ziilo
r pe
ntru
ref
erin
ţe v
iitoa
re,
stab
ilire
a de
rut
ine
etc.
• Îm
bogă
ţiţi
rep
erto
riul
dvs
. şi
pe
cel a
l şco
lii d
e st
rate
gii p
entr
u co
nsul
tare
a el
evilo
r. D
e ex
empl
u:
cons
ilii a
le c
lase
i şi ş
colii
, di
scuţ
ii în
gru
p, p
etre
ceri
de
lucr
u al
e el
evilo
r, g
rupu
ri d
e pl
anif
icar
e,
ches
tion
are/
sond
aje,
cut
ii de
sug
esti
i.
Pasu
l 4 (
Apro
fund
are)
Acc
epta
ţi r
espo
nsab
ilit
atea
dvs
. de
pro
feso
r de
a l
e as
igur
a el
evil
or u
n pr
oces
des
chis
şi
resp
onsa
bil
de l
uare
a d
eciz
iilo
r şi
oc
azii
de
a-şi
fac
e vo
cea
auzi
tă.
Cred
eţi
că e
ste
nevo
ie d
e o
refl
ecţi
e m
ai
etic
ă cu
pr
ivir
e la
op
ţiun
i şi
de
m
ai
mul
te
opor
tuni
tăţi
de
refl
ecţi
e m
etac
ogni
tivă
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• U
rmăr
iţi
să n
u ex
iste
o l
ipsă
de
coer
enţă
înt
re r
espo
nsab
ilita
tea
dvs.
de
prof
esor
şi
acţi
unile
dvs
.,
pent
ru a
con
feri
aut
orit
ate
elev
ilor,
a le
aco
rda
liber
tate
şi
ocaz
ia d
e a
se f
ace
auzi
ţi.
• Pu
teţi
ext
inde
sfe
ra im
plic
ării
elev
ilor?
• El
abor
aţi
un p
lan
de a
cţiu
ne p
entr
u a
vă a
sigu
ra d
e in
clud
erea
con
sult
ării
elev
ilor
în p
lanu
l de
de
zvol
tare
sau
am
elio
rare
al ş
colii
.
• Al
ocaţ
i ti
mp
pent
ru r
efle
cţie
în
acti
vita
tea
dvs.
did
acti
că ş
i co
ncep
eţi
stra
tegi
i pe
ntru
ca
elev
ii să
îşi
de
zvol
te a
utor
efle
cţia
în m
od a
uton
om.
63
64
7.3. Competenţa 14
Competenţa 14: Modelarea valorilor, atitudinilor şi dispoziţiile asociate cu cetăţenia democratică şi drepturile omului
Demonstrarea unor valori, atitudini şi dispoziţii pozitive ale ECD/EDO, care se doresc de la tineri – de exemplu, modelarea unei poziţii civice active; relaţii corecte, deschise şi respectuoase cu elevii; aplicarea unui stil democratic de predare; implicarea elevilor în planificarea şi dreptul de proprietate asupra activităţilor educaţionale.
7.3.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”
Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO pot da dovadă că:
Reflectă la motivul pentru care predau şi de ce predau aşa cum o fac. Încearcă să îşi fundamenteze practica pe valori democratice de bază, precum justiţia, corectitudinea şi compasiunea. Pe baza acestor valori, se orientează cu privire la interacţiunea cu elevii şi organizarea clasei. Fac efortul de a crea condiţii în care toate vocile (inclusiv propria voce) se pot face auzite şi în care procesele educaţionale sunt percepute ca fiind deschise faţă de negocierea autentică. Profesorii au încredere să reflecteze la propriul proces de învăţare legat de democraţie şi cetăţenie.
Sunt conştienţi cu privire la limbajul pe care îl folosesc în clasă, sunt deschişi şi transparenţi atunci când formulează procesele de învăţare împreună cu elevii şi sunt pregătiţi să modeleze pentru elevi propriile procese mentale. Aceste procese pot include reflecţia critică, evaluarea şi împărtăşirea experienţelor şi cunoştinţelor.
Îi încurajează pe elevi să reflecteze la propriile experienţe şi procese de învăţare; aceasta presupune alegerea temelor care îi interesează şi influenţarea etapelor de planificare transcurriculară.
Modelează comunicarea democratică. Profesorii asigură oportunităţi ca elevii să îşi exprime liber opiniile despre subiecte politice, sociale şi controversate. Îi încurajează pe elevi să aducă astfel de subiecte în discuţie în clasă. Sunt deschişi faţă de opiniile elevilor care sunt contrare propriilor opinii. Încurajează elevii să exprime opinii care sunt diferite de cele ale majorităţii colegilor sau de ale lor. Prezintă diferite puncte de vedere sau perspective asupra unui subiect. Îi încurajează pe elevi să discute subiecte politice sau sociale despre care oamenii au opinii diferite. Profesorii modelează exprimarea respectuoasă a dezacordului şi crictile constructive. Creează reguli pentru discursul democratic care explorează şi pun în discuţie supoziţii despre „ceilalţi”, care sunt inevitabil aduse la clasă din societatea mai largă.
Sunt conştienţi şi alerţi faţă de poziţia lor de putere în clasă, potenţialul de a o folosi greşit şi efectele asupra elevilor. Ştiu că acţiunile lor pot opri sau activa vocile elevilor. Ascultă serios şi cu atenţie ce spun elevii. Creează în mod deliberat momente de reflecţie când preocupările elevilor – nu obiectivele profesorului – reprezintă punctul de interes al activităţii la clasă. Caută constant să afle ce simt elevii despre preocupările împărtăşite şi fac aceste lucruri publice. Îi încurajează pe elevi să se gândească la propriile acţiuni şi comportamente şi încearcă să adapteze felul în care răspund preocupărilor elevilor. Au încredere în elevi şi încorporează învăţarea reciprocă între colegi în repertoriul didactic.
Ştiu cum să perceapă diferitele stiluri de învăţare şi moduri de gândire ale elevilor. Îşi proiectează orele astfel încât să invite la reflecţie şi aplică strategii flexibile pentru a face posibile procesele de gândire ale elevilor, precum investigaţia, experimentarea, căutarea înţelesului, creativitatea, reflecţia metacognitivă şi punerea în discuţie a ideilor preconcepute.
64
65
7.3.
2. D
iagr
amă
de p
rogr
es
Com
pete
nţa
14:
Mod
elar
ea v
alor
ilor,
ati
tudi
nilo
r şi
dis
pozi
ţiil
e as
ocia
te c
u ce
tăţe
nia
dem
ocra
tică
şi d
rept
urile
om
ului
Pasu
l 1 (
Foca
lizar
e)
Vă
sim
ţiţi
m
ai
conf
orta
bil
atun
ci
când
„d
eţin
eţi
cont
rolu
l”.
Nu
sunt
eţi
conş
tien
ţi d
e pu
tere
a şi
inf
luen
ţa
pe
care
o
aveţ
i as
upra
al
tora
at
unci
câ
nd
vorb
iţi
şi
prez
enta
ţi o
tem
ă.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• Că
utaţ
i inf
orm
aţii
şi c
itiţ
i mai
mul
t de
spre
ace
astă
met
odă.
• Re
flec
taţi
la
expe
rien
ţele
dvs
. an
teri
oare
leg
ate
de a
bilit
ăţile
dvs
. de
com
unic
are
desp
re c
are
sim
iţii
că
au i
nflu
enţa
t ce
ea c
e au
înv
ăţat
sau
fel
ul î
n ca
re s
-au
com
port
at a
lţii.
Gân
diţi
-vă
cum
şi
de c
e aţ
i av
ut
pute
rea
de a
-i i
nflu
enţa
pe
alţi
i. A
u fo
st p
erso
ane
care
nu
au f
ost
infl
uenţ
ate
de a
bilit
ăţile
dvs
. de
co
mun
icar
e? D
e ce
?
• Pl
anif
icaţ
i o le
cţie
sau
o a
ctiv
itat
e fo
losi
nd m
odel
area
.
Pasu
l 2 (
Dez
volt
are)
Sim
ţiţi
că
aveţ
i ne
voie
de
mai
mul
te i
nfor
maţ
ii d
espr
e ex
empl
e co
ncre
te d
e pr
acti
ci d
e m
odel
are
şi s
ă cl
arif
icaţ
i ce
se
po
ate
pred
a pr
in
mod
elar
e.Vă
pr
eocu
pă
şi
vă
îngr
ijor
ează
ef
ecte
le
cuno
aşte
rii
prop
riei
pu
teri
şi
in
flue
nţe
asup
ra î
nvăţ
ării
alt
ora.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• În
cerc
aţi s
ă îi
obse
rvaţ
i pe
alţi
i pra
ctic
ând
mod
elar
ea.
• G
ăsiţ
i cât
eva
film
e de
spre
dez
bate
ri la
cla
să c
u pr
ivir
e la
tem
e ci
vice
.
• Re
flec
taţi
şi c
ompa
raţi
sit
uaţi
a pe
car
e aţ
i obs
erva
t-o
cu p
ropr
ia e
valu
are
a m
odur
ilor
în c
are
com
unic
aţi
şi e
fect
ele
dvs.
asu
pra
alto
ra.
Pasu
l 3 (
Fixa
re)
Aţi
înc
eput
să
intr
oduc
eţi
tem
e EC
D/E
DO
. D
e ex
empl
u,
tem
a de
moc
raţi
ei î
n şc
oală
şi
„gre
utat
ea”
pe c
are
o ar
e vo
cea
elev
ilor
. Vă
sim
iţiţ
i în
grij
oraţ
i de
oare
ce s
unt
mul
te
mod
alit
ăţi
şi
mul
te
aspe
cte
de
luat
în
co
nsid
erar
e şi
m
ulţi
act
ori
impl
icaţ
i. V
ă te
meţ
i că
toc
mai
aţi
des
chis
„c
utia
Pan
dore
i” ş
i că
nu
veţi
fi
capa
bili
să
cont
rola
ţi
cons
ecin
ţele
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• În
cerc
aţi s
ă m
odel
aţi a
cela
şi s
ubie
ct m
ai în
tâi c
u co
legi
i dvs
. şi
fol
osiţ
i eva
luar
ea a
cest
ei s
esiu
ni p
entr
u a
îmbu
nătă
ţi ş
i a p
regă
ti m
ai b
ine
mod
elar
ea în
cla
să.
• Ce
reţi
-le
elev
ilor
sau
cole
gilo
r să
vă
înre
gist
reze
vid
eo în
tim
p ce
pre
daţi
.
• U
rmăr
iţi f
ilmar
ea ş
i fac
eţi p
ropr
iile
obse
rvaţ
ii; c
ereţ
i-le
col
egilo
r sa
u el
evilo
r să
fac
ă ac
elaş
i luc
ru.
• Co
mpa
raţi
obs
erva
ţiile
dvs
. cu
cel
e al
e el
evilo
r sa
u co
legi
lor;
ref
lect
aţi
la d
ifer
enţe
şi
sim
ilari
tăţi
înt
re
ce a
ţi o
bser
vat
dvs.
şi c
e au
obs
erva
t el
evii
sau
cole
gii.
Pasu
l 4 (
Apro
fund
are)
Recu
noaş
teţi
res
pons
abil
itat
ea d
vs.
de p
rofe
sor
de a
le
asig
ura
elev
ilor
com
pete
nţe
civi
ce î
ntr-
un m
ediu
de
moc
rati
c, r
espe
ctân
d vo
inţa
lor
. A
veţi
înc
rede
re c
ă pr
inci
piil
e EC
D/E
DO
se
refl
ectă
în
atit
udin
ea d
vs.
în
clas
ă. C
rede
ţi c
ă es
te n
evoi
e de
o r
efle
cţie
mai
eti
că.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• U
rmăr
iţi
să n
u ex
iste
o l
ipsă
de
coer
enţă
înt
re r
espo
nsab
ilita
tea
dvs.
de
prof
esor
şi
acţi
unile
dvs
. pe
ntru
a
ofer
i pos
ibili
tăţi
ele
vilo
r, a
le a
cord
a lib
erta
te ş
i oca
zia
de a
se
face
auz
iţi.
• D
upă
o se
siun
e, o
rgan
izaţ
i o
acti
vita
te d
e fe
edba
ck c
u pr
ivir
e la
cee
a ce
au
expe
rim
enta
t el
evii.
Fol
osiţ
i ac
est
feed
back
pen
tru
a ră
mân
e al
erţi
în le
gătu
ră c
u m
etod
a dv
s. d
e m
odel
are.
• In
vita
ţi c
oleg
ii să
obs
erve
ore
le d
vs.
şi o
feri
ţi-l
e sp
riji
n da
că d
ores
c să
-şi d
ezvo
lte
şi e
i abi
lităţ
ile p
e ca
re
le-a
ţi d
emon
stra
t.
65
66
7.4. Competenţa 15
Competenţa 15: Revizuirea, monitorizarea şi evaluarea metodelor didactice şi a învăţării
Ocazia şi dorinţa de a revizui, monitoriza şi evalua metodele de predare şi ceea ce au învăţat elevii şi utilizarea evaluării în vederea fundamentării planificării viitoare şi dezvoltării profesionale în domeniul ECD/EDO.
7.4.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”
Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO demonstrează că:
Ştiu că pentru a evalua ce au învăţat elevii prin cetăţenia activă este necesar să fie conştienţi de procese, experienţe şi practici specifice proiectelor eficiente de cetăţenie activă şi să analizeze critic contextele/activităţile ECD/EDO şi procesele de învăţare şi rezultatele elevilor.
Se văd pe ei ca cetăţeni şi profesori care predau cetăţenia prin ochii elevilor care îi evaluează cu privire la atitudinile, strategiile şi activităţile pe care le folosesc.
Se autoevaluează cu privire la diferite aspecte ale predării ECD şi folosirea diferitelor instrumente.
Reflectează la pedagogie şi procesele de predare şi învăţare pe care le utilizează în activitatea lor. De exemplu, reflectează asupra utilizării unor diferite tipuri de întrebări care pot împiedica sau permite exprimarea liberă a elevilor.
Sunt capabili să reflecteze la sistemul de valori etice, sociale şi politice şi la sistemele de valori considerate indiscutabile pe care se bazează atitudinile lor faţă de ECD.
Cunosc diferite modalităţi de a dezvolta autoreflecţia şi autoevaluarea. Folosesc jurnale didactice personale ca punct de plecare pentru a se vedea mai clar pe ei înşişi ca profesori şi elevi.
Îşi compară experienţele didactice cu cele ale colegilor care pot scoate în evidenţă imagini ale propriilor acţiuni şi atitudini. De exemplu, pot întreba colegii care cred că sunt cauzele tipice ale rezistenţei elevilor faţă de schimbarea atitudinilor şi pot dezvolta activităţi şi strategii care promovează implicarea şi participarea activă.
Îşi compară acţiunile/practicile şi atitudinile cu cele din literatura referitoare la predarea şi învăţarea ECD. De exemplu, ar putea interpreta agresiunea/lipsa de disciplină a elevilor ca fiind cauzate de personalitatea acestora. Literatura cu privire la elevii minoritari poate explica lipsa de disciplină ca o contradicţie educaţională şi politică bazată pe ideea că educaţia poate depăşi opresiunea şi realitatea.
66
67
7.4.
2. D
iagr
amă
de p
rogr
es
Com
pete
nţa
15:
Revi
zuir
ea,
mon
itor
izar
ea ş
i eva
luar
ea m
etod
elor
did
acti
ce ş
i a în
văţă
rii
Pasu
l 1 (
Foca
lizar
e)
Sim
ţiţi
că
tran
smit
erea
cun
oşti
nţel
or d
espr
e EC
D/E
DO
ele
vilo
r es
te
de a
juns
pen
tru
a ar
ăta
că s
unte
ţi d
edic
aţi
disc
ipli
nei
şi c
ă nu
est
e ne
voie
de
o sc
him
bare
a m
etod
olog
iei d
eoar
ece
face
ţi t
ot c
e pu
teţi
m
ai b
ine.
Nu
vă e
valu
aţi
cu a
devă
rat
în p
rivi
nţa
ECD
/ED
O ş
i se
po
ate
să n
u fi
ţi m
otiv
aţi
sau
să n
u de
ţine
ţi r
esur
sele
pen
tru
a vă
au
toev
alua
pra
ctic
a.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• U
tiliz
aţi r
ezul
tate
le e
valu
ării
elev
ilor,
de
cătr
e dv
s.,
pent
ru a
dis
cuta
cu
ei d
espr
e ce
le m
ai
frec
vent
e co
ncep
ţii g
reşi
te p
e ca
re le
ara
tă e
valu
area
. În
cerc
aţi s
ă în
ţele
geţi
mot
ivel
e di
n pr
acti
ca d
vs.,
car
e po
t ex
plic
a ac
este
inte
rpre
tări
gre
şite
.
• Re
vizu
iţi-
vă r
ezul
tate
le în
văţă
rii.
• În
cerc
aţi s
ă în
ţele
geţi
efe
ctul
met
odol
ogie
i dvs
. as
upra
per
cepţ
iei E
CD/E
DO
, di
scut
ând
cu e
levi
i de
spre
cât
eva
aspe
cte
pe c
are
cred
eţi c
ă le
-au
asim
ilat.
• Vo
rbiţ
i cu
cole
gii d
vs.
desp
re p
ract
icile
lor,
cu
un in
tere
s sp
ecia
l faţ
ă de
obi
ecti
ve ş
i met
ode.
Pasu
l 2 (
Dez
volt
are)
Şc
oala
nu
are
o po
liti
că c
u pr
ivir
e la
eva
luar
ea p
redă
rii E
CD/E
DO
. Le
daţ
i el
evil
or,
din
când
în c
ând,
cât
eva
ches
tion
are
desp
re
efic
ienţ
a pr
edăr
ii d
oar
pent
ru a
şti
cum
vă
desc
urca
ţi.
Dis
cuta
ţi c
u co
legi
i dv
s. r
ezul
tate
le a
cest
or c
hest
iona
re.
Luaţ
i înc
ă fo
arte
rar
în
cons
ider
are
feed
back
ul p
entr
u a
vă s
chim
ba m
etod
olog
ia.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• În
cerc
aţi s
ă da
ţi c
hest
iona
re e
levi
lor.
Con
cepe
ţi c
hest
iona
rul
astf
el în
cât
să p
uteţ
i per
cepe
ef
ectu
l met
odol
ogie
i dvs
. as
upra
com
port
amen
tulu
i ele
vilo
r.
• D
iscu
taţi
rez
ulta
tele
che
stio
nare
lor
cu e
levi
i.
• În
cerc
aţi s
ă im
plic
aţi ş
coal
a în
pro
cesu
l de
auto
eval
uare
şi s
ă t
rezi
ţi in
tere
sul c
oleg
ilor
faţă
de
mon
itor
izar
ea,
eval
uare
a şi
îmbu
nătă
ţire
a ex
peri
enţe
lor
ECD
/ED
O a
le e
levi
lor.
• Ţi
neţi
con
t de
obs
erva
ţiile
ele
vilo
r şi
de
cele
ale
col
egilo
r. Î
ncer
caţi
să
schi
mba
ţi m
etod
olog
ia în
fu
ncţi
e de
ace
st f
eedb
ack.
Înce
rcaţ
i să
folo
siţi
obs
erva
ţiile
pen
tru
a fa
ce îm
bună
tăţi
ri.
Pasu
l 3 (
Fixa
re)
Şcoa
la a
re u
n pr
oiec
t pe
ntru
a î
mbu
nătă
ţi c
alit
atea
ECD
/ED
O,
deşi
ac
esta
înc
ă nu
est
e cl
ar.
Se c
unoa
şte
foar
te b
ine
că ş
coal
a în
cear
că
să î
mbu
nătă
ţeas
că p
roce
sele
de
pred
are/
învă
ţare
ECD
/ED
O.
Sunt
eţi
disp
uşi
să c
oope
raţi
. To
tuşi
, nu
şti
ţi c
um s
ă sp
riji
niţi
ace
ste
poli
tici
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• D
aţi c
hest
iona
re e
levi
lor
şi o
rgan
izaţ
i o d
iscu
ţie
pe t
ema
met
odol
ogie
i şi i
mpa
ctul
ui a
cest
eia
asup
ra c
ompo
rtam
entu
lui e
levi
lor.
• În
corp
oraţ
i în
acti
vită
ţile
dvs
. de
pre
dare
şi î
nvăţ
are
prob
lem
ele
ridi
cate
de
elev
i.
• În
cerc
aţi s
ă im
plic
aţi ş
coal
a în
con
ştie
ntiz
area
ele
vilo
r cu
pri
vire
la E
CD/E
DO
.
Pasu
l 4 (
Apro
fund
are)
Şc
oala
are
un
proi
ect
clar
pen
tru
a îm
bună
tăţi
cal
itat
ea E
CD/E
DO
. El
evii
şi
fact
orii
int
eres
aţi s
unt
auzi
ţi ş
i im
plic
aţi
în p
roce
se.
Rezu
ltat
ele
ches
tion
arel
or a
plic
ate
elev
ilor
sun
t lu
ate
în
cons
ider
are
pent
ru a
îm
bună
tăţi
pro
cese
le d
e pr
edar
e/în
văţa
re.
Met
odol
ogia
şi
rezu
ltat
ele
învă
ţări
i su
nt r
eviz
uite
per
iodi
c. E
levi
i pa
rtic
ipă
acti
v la
ace
st p
roie
ct ş
i co
ntri
buie
la
iden
tifi
care
a as
pect
elor
car
e ne
cesi
tă î
mbu
nătă
ţiri
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• În
cerc
aţi s
ă ut
iliza
ţi t
ot f
eedb
acku
l pos
ibil
pent
ru a
vă
mon
itor
iza
cont
inuu
per
form
anţe
le,
creâ
nd a
stfe
l opo
rtun
ităţ
i de
îmbu
nătă
ţire
con
tinu
ă.
• În
cerc
aţi s
ă fa
ceţi
ele
vii s
ă fi
e co
nşti
enţi
de
scop
urile
dvs
., f
olos
iţi a
ngaj
amen
tul l
or p
entr
u în
depl
inir
ea a
cest
or s
copu
ri.
• În
cerc
aţi s
ă ev
alua
ţi m
ăsur
a în
car
e el
evii
folo
sesc
cee
a ce
au
învă
ţat
cu d
vs.
în v
iaţa
lor
de z
i cu
zi.
Dis
cuta
ţi r
ezul
tate
le c
u ei
şi î
ncer
caţi
să
învă
ţaţi
lecţ
ii co
mun
e pe
ntru
viit
or.
• Că
utaţ
i bun
e pr
acti
ci d
in a
lte
surs
e as
tfel
încâ
t să
put
eţi s
ă vă
măs
uraţ
i act
ivit
atea
cu
cazu
ri
sim
ilare
.
• In
vita
ţi a
lţi p
rofe
sori
la o
re p
entr
u a
răsp
ândi
” pr
acti
cile
dvs
. re
uşit
e!!
67
69
8. Resurse pentru alţi factori interesaţi
Deşi competenţele prezentate aici se adresează în primul rând cadrelor didactice şi formatorilor de cadre didactice, importanţa, întinderea şi universalitatea ECD/EDO implică evident şi alţi factori interesaţi importanţi – incluzând factorii responsabili de adoptarea politicilor, administratori şcolari şi instituţiile de învăţământ superior.
8.1. Factorii responsabili de adoptarea politicilor Pentru a avea succes, ECD/EDO are nevoie de recunoaşterea şi sprijinul factorilor responsabili de adoptarea politicilor: parlamentari, oficiali guvernamentali, adminsitraţia locală, consilieri etc., care formulează principiile şi definesc condiţiile pentru ECD/EDO. Este cel mai bine dacă:
• importanţa ECD/EDO este subliniată în documente legislative;
• sunt încorporate recomandări practice în alte acte normative;
• domeniul este susţinut şi are garanţia alocărilor bugetare necesare pentru a implementa curriculumul şi schimbări mai ample.
Seria de publicaţii a Consiliului Europei referitoare la ECD/EDO – inclusiv acest manual – urmăreşte să asigure pentru factorii responsabili de politici o înţelegere mai clară a esenţei şi necesităţii ECD/EDO în vederea obiectivului de promovare a incluziunii sociale. Se subliniază:
• importanţa ECD/EDO în educaţia tinerilor;
• obiectivele ECD/EDO de a dezvolta abordări noi şi antrenante ale predării şi învăţării.
8.2. Administratori şcolari şi directori de şcoală Abordările ECD/EDO s-au dezvoltat cel mai bine când au beneficiat de dedicarea şi implicarea liderilor şcolari cu experienţă. Toate dovezile şi cercetările arată că sprijnul acestora este crucial.
Toţi profesorii din şcoli participă, într-un fel sau altul, la crearea culturii şcolare. Cu cât mai mult cultura îndeplineşte scopurile şi obiectivele democraţiei, cu atât mai bine. Administratorii şcolari şi directorii de şcoală ar putea să ia în considerare implicaţiile legate de formarea referitoare la competenţele prezentate aici şi beneficiile includerii unor obiective de dezvoltare ECD/EDO în planurile anuale de acţiune ale şcolilor. Un „audit” la nivelul şcolii privind situaţia ECD/EDO şi identificarea paşilor următori poate fi un bun început în implementarea unui plan de acţiune.
Se recomandă de asemenea ca ECD/EDO să devină o componentă esenţială a formării continue a cadrelor didactice şi a dezvoltării profesionale continue. Se speră că aceste competenţe şi exemplele care le însoţesc vor oferi idei practice pentru toţi formatorii cadrelor didactice52. Seminariile sau activităţile de formare ale acestora vor urmări să le asigure cadrelor didactice cunoştinţele, abilităţile, atitudinile, valorile şi dispoziţiile pentru dezvoltarea unor abordări eficiente ale ECD/EDO în practica lor. Există câteva forme distinctive de învăţare pe care toate cadrele didactice trebuie să le stăpânească, inclusiv discuţiile, jocul de roluri, simulări şi proiectele de colaborare/cooperare, care pot fi folosite eficient la toate disciplinele, inclusiv pentru ECD/EDO. Profesorii trebuie să îşi dezvolte şi abilităţi pentru a proiecta activităţi de învăţare în jurul unor situaţii reale din comunitate sau mediul mai larg, elaborând strategii pentru a aborda subiecte delicate sau controversate.
Următoarea „diagramă de progres” conţine un set de recomandări pentru administratorii şcolari şi directorii de şcoală cu scopul de a identifica în ce etapă se află cu privire la înţelegerea aspectelor ECD/EDO şi implicarea în acest domeniu şi apoi să înceapă să implementeze unele schimbări ale abordărilor existente.
52 Incluzând organizaţiile non-guvernamentale, formatori din rândul colegilor etc.
69
70
Pasu
l 1 (
Foca
lizar
e)
Şcoa
la (
şi c
ei m
ai m
ulţi
pro
feso
ri)
se a
flă
într
-o e
tapă
inc
ipie
ntă
a de
zvol
tări
i EC
D/E
DO
. Es
te p
osib
il
ca n
atur
a şi
sco
puri
le E
CD/E
DO
să
vă f
ie n
ecla
re.
Ofe
rta
curr
icul
ară
pent
ru E
CD/E
DO
nu
este
del
oc
plan
ific
ată
în m
od c
oere
nt s
au s
peci
fic.
Şco
lile
şi/
sau
prof
esor
ii p
ot s
ă cr
eadă
că
este
suf
icie
nt s
ă ai
bă
un e
tos
care
pro
mov
ează
ECD
/ED
O î
n se
nsul
lar
g.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• Fo
rmar
ea ş
i con
ştie
ntiz
area
cu
priv
ire
la s
chim
bări
le p
ozit
ive
pe c
are
ECD
/ED
O le
poa
te a
duce
în ş
coal
ă (î
mbu
nătă
ţire
a m
etod
elor
did
acti
ce ş
i a în
văţă
rii,
cre
area
une
i şco
li in
clus
ive,
edu
care
a vi
itor
ilor
cetă
ţeni
dem
ocra
tici
act
ivi
etc.
) su
nt a
cţiu
ni c
heie
.
Pasu
l 2 (
Dez
volt
are)
Şcol
ile
şi/s
au c
adre
did
acti
ce i
ndiv
idua
le d
ores
c să
ava
nsez
e lu
crur
ile
în d
omen
iul
ECD
/ED
O.
Prof
esor
ii î
ncep
să
înţe
leag
ă po
tenţ
ialu
l EC
D/E
DO
de
a-i
impl
ica
pe t
iner
i şi
de
a le
îm
bună
tăţi
cu
noşt
inţe
le ş
i ab
ilit
ăţil
e. P
erso
nalu
l a
înce
put
să i
dent
ific
e un
pro
gram
com
un.
Expe
rtiz
a pe
rson
alul
ui s
e de
zvol
tă p
rin
acţi
uni
de f
orm
are
şi s
prij
in.
Posi
bile
pro
blem
e:
• ba
zare
a ex
ager
ată
pe r
esur
se p
ubli
cate
;
• li
psa
unor
cun
oşti
nţe
spec
ific
e EC
D/E
DO
;
• li
psa
de î
ncre
dere
în
abil
ităţ
ile
nece
sare
pen
tru
a pr
eda
ECD
/ED
O î
n m
od a
ctiv
şi
desc
his.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• În
ace
astă
eta
pă,
este
impe
rati
v să
se
men
ţină
niv
elul
de
inte
res.
Încu
raja
ţi p
erso
nalu
l să
con
tinu
e ef
ortu
rile
şi
asig
uraţ
i for
mar
e EC
D/E
DO
pen
tru
tot
pers
onal
ul.
• Aj
utaţ
i pr
ofes
orii
să id
enti
fice
par
tene
ri lo
cali
şi s
ă lu
crez
e îm
preu
nă c
u ac
eşti
a pe
ntru
a s
tabi
li ba
zele
une
i col
abor
ări
pent
ru p
roie
cte
de c
etăţ
enie
act
ivă
în c
are
să f
ie im
plic
aţi
elev
ii.
Pasu
l 3 (
Fixa
re)
În a
ceas
tă e
tapă
, şc
olil
e vo
r av
ea i
mpl
emen
tate
str
uctu
ri d
e co
nduc
ere
efec
tive
pen
tru
ECD
/ED
O
(cf.
Dem
ocra
tic
Gov
erna
nce
of S
choo
ls (
Guv
erna
rea
dem
ocra
tică
a ş
colil
or),
Con
siliu
l Eur
opei
, 20
06).
Se
dez
volt
ă un
pro
gram
coe
rent
ECD
/ED
O l
a ni
velu
l fi
ecăr
ei c
lase
şi
în a
fara
cla
selo
r in
divi
dual
e.
Prof
esor
ii a
u în
cepu
t să
dez
volt
e le
gătu
ri e
fici
ente
cu
com
unit
atea
. Cu
noşt
inţe
le s
peci
fice
dis
cipl
inei
su
nt r
elat
iv s
igur
e, f
iind
ide
ntif
icat
e ne
voil
e de
for
mar
e în
con
tinu
are
cu p
rivi
re l
a o
gam
ă la
rgă
de
abor
dări
act
ive
ale
pred
ării
şi
învă
ţări
i. P
reoc
upăr
ile
în a
ceas
tă e
tapă
ţin
de
man
agem
entu
l sc
him
bări
i şi
tem
eril
e le
gate
de
cons
ecin
ţele
nep
revă
zute
ale
ino
vări
i.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
Prin
tre
obie
ctiv
ele
chei
e pe
ntru
cad
rele
did
acti
ce in
divi
dual
e se
pot
num
ăra:
• cr
eare
a de
legă
turi
cu
pări
nţii,
age
nţiil
e lo
cale
şi a
lţi
mem
bri a
i com
unit
ăţii;
• TI
C în
sco
pul î
mbu
nătă
ţiri
i pre
dări
i şi î
nvăţ
ării;
• de
zvol
tare
a pr
ofun
zim
ii şi
cal
ităţ
ii cu
noşt
inţe
lor,
abi
lităţ
ilor
şi p
arti
cipă
rii e
levi
lor
la E
CD/E
DO
;
• să
rbăt
orir
ea s
ucce
sulu
i!!
Pasu
l 4 (
Apro
fund
are)
În a
ceas
tă e
tapă
, şc
oala
va
avea
o o
fert
ă ef
ecti
vă p
entr
u EC
D/E
DO
, ia
r pr
ofes
orii
vor
dez
volt
a ab
ordă
ri s
ofis
tica
te ş
i ef
icie
nte
ale
pred
ării
şi
învă
ţări
i. V
or e
xist
a ec
hipe
de
prof
esor
i cu
o v
iziu
ne ş
i o
înţe
lege
re c
omun
e, d
ar f
lexi
bile
în
mod
ul î
n ca
re f
ac m
odif
icăr
i pe
ntru
a r
ăspu
nde
nevo
ilor
ele
vilo
r.
Şcol
ile
au d
ezvo
ltat
leg
ătur
i ef
icie
nte
cu c
omun
itat
ea.
Real
izăr
ile
elev
ilor
sun
t re
cuno
scut
e şi
apr
ecia
te.
Prof
esor
ii a
u aş
tept
ări
mar
i în
cee
a ce
pri
veşt
e re
aliz
ăril
e el
evil
or,
valo
rifi
când
rez
ulta
tele
lor
ant
erio
are.
Noi
le t
ehno
logi
i vo
r fi
un
fact
or c
heie
pe
ntru
efi
cien
ţa p
rofe
sori
lor
la o
re.
Prof
esor
ii a
u su
fici
entă
înc
rede
re p
entr
u a
le p
erm
ite
elev
ilor
să-
şi e
xpri
me
punc
tul
de v
eder
e la
sta
bili
rea
obie
ctiv
elor
şi
înce
arcă
ide
i no
i. O
biec
tive
le î
n ac
east
ă et
apă
priv
esc
inov
area
şi
noil
e st
rate
gii p
entr
u a
men
ţine
int
eres
ul ş
i an
gaja
men
tul
faţă
de
dezv
olta
rea
com
pete
nţel
or p
rofe
sion
ale.
Tem
ele
sunt
leg
ate
de c
olab
orar
e şi
reo
rien
tare
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
Prin
tre
obie
ctiv
e se
pot
num
ăra:
• îm
părt
ăşir
ea b
unel
or p
ract
ici c
u al
ţi c
oleg
i şi a
lte
şcol
i;
• de
zvol
tare
a în
con
tinu
are
a ab
ordă
rilo
r in
ovat
oare
pen
tru
a în
cura
ja im
plic
area
civ
ică
acti
vă ş
i aut
enti
că ş
i înv
ăţar
ea
inde
pend
entă
;
• su
sţin
erea
şi d
ezvo
ltar
ea în
con
tinu
are
a ev
aluă
rii
part
icip
ativ
e şi
a p
roce
selo
r de
eva
luar
e, c
u im
plic
area
el
evilo
r şi
a p
arte
neri
lor
şcol
ii.
• să
rbăt
orir
ea s
ucce
sulu
i.
Tabe
lul 8
: D
iagr
amă
de p
rogr
es p
entr
u ad
min
istr
ator
i şco
lari
şi d
irec
tori
de
şcoa
lă
70
71
8.3. În învăţământul superior Este corect să spunem că, în general, a existat o lipsă de conştientizare la nivelul formării cadrelor didactice în Europa cu privire la ECD/EDO ca o cerinţă de bază a pregătirii profesionale pentru profesia didactică. În prezent, există diferite concepte şi moduri de a înţelege scopurile educaţiei şi rolul profesional al cadrului didactic care influenţează implementarea de cursuri ECD/EDO. În general, discursul educaţional este dominat de două concepte diferite ale rolului profesorului:
• Un concept este caracterizat de sprijinul predominant pentru dezvoltarea cognitivă a copiilor în domenii definite de cunoaştere. În cadrul acestui concept, profesorul este definit ca un specialist care furnizează informaţii şi cunoştinţe specifice unei discipline şi care se simte mai puţin responsabil de educaţia socială şi democratică.
• Un al doilea concept teoretic are legătură mai mult cu o înţelegere mai amplă a procesului educativ şi a importanţei procesului de socializare care are loc în mediul şcolar. Este mai obişnuit în etapa primară a educaţiei. Cadrele didactice care se identifică cu cel de-al doilea concept tind să aducă în prim plan rolul lor pastoral şi se percep mai mult ca educatori sociali. Aceşti profesori se concentrează mai mult pe sprijinirea dezvoltării personale şi sociale a elevilor.
Activitatea legată de ECD/EDO oferă o ocazie de a echilibra aceste concepte teoretice diferite şi de a le integra într-o viziune cuprinzătoare a rolului profesional al profesorului ca instructor şi educator în mai multe privinţe.
Nu putem cere instituţiilor de învăţământ superior (IIS) – instituţii independente şi autonome, în mod corect - să introducă ECD/EDO ca disciplină obligatorie în curriculumul comun pentru formarea cadrelor didactice sau în conţinutul cursurilor. Credem, totuşi, că este important să convingem decanii (sau deţinătorii unor funcţii echivalente) de avantajele profesionale pozitive ale acoperirii lipsei mai sus menţionate şi să integreze ECD/EDO printre obiectivele centrale ale instituţiilor lor. Acesta este un proces de învăţare care necesită timp şi acţiune continuă. Totuşi, se pot face unele încercări pentru a îmbunătăţi acceptarea poziţiei centrale a ECD/EDO ca parte a expertizei de bază a profesorilor începători şi a adapta şi dezvolta noi abordări în consecinţă.
Organismele esenţiale pentru sprijinirea implementării ECD/EDO sunt instituţiile de formare a cadrelor didactice. Decanii tuturor departamentelor de formare a cadrelor didactice din cadrul colegiilor şi universităţilor şi dezvoltatorii şi conducătorii de cursuri pot construi capacitatea şi dezvoltarea de durată în domeniul ECD/EDO prin includerea de module speciale în cadrul programelor şcolare pentru cadre didactice începătoare şi cu experienţă şi prin indicarea importanţei acestor cursuri. Pentru instituţiile de formare a cadrelor didactice, principala provocare poate fi recunoaşterea ECD/EDO ca o abordare generală care să fie inclusă în formarea tuturor profesorilor viitori, indiferent de disciplina sau specializarea lor. Este important să se găsească modalităţi de a informa şi influenţa colegiile de formare a cadrelor didactice pentru toate specializările cu privire la beneficiile ECD/EDO şi posibilităţile de aplicare şi succes în diferite contexte disciplinare.
Următoarea „diagramă de progres” conţine un set de recomandări despre felul în care instituţiile de învăţământ superior pot identifica în ce etapă se află cu privire la înţelegerea aspectelor ECD/EDO şi implicarea în acest domeniu şi apoi să înceapă să implementeze unele schimbări ale abordărilor existente.
71
72
Pasu
l 1 (
Foca
lizar
e)
În c
adru
l in
stit
uţie
i, e
xist
ă o
abor
dare
lim
itat
ă a
ECD
/ED
O,
care
se
baze
ază
în
prin
cipa
l pe
pro
feso
rii
de i
stor
ie ş
i şt
iinţ
e so
cial
e; n
u ex
istă
o p
ersp
ecti
vă
gene
rală
a E
CD/E
DO
. In
stit
uţia
de
învă
ţăm
ânt
supe
rior
se
află
înt
r-o
etap
ă in
cipi
entă
a d
ezvo
ltăr
ii E
CD/E
DO
şi
cons
ider
ă că
est
e su
fici
ent
să a
dopt
e o
pozi
ţie
care
pro
mov
ează
ECD
/ED
O î
n se
nsul
lar
g (d
e ex
., a
sigu
rare
a de
op
ortu
nită
ţi e
gale
de
învă
ţare
pen
tru
stud
enţi
i, p
reda
rea
met
odol
ogii
lor
inte
ract
ive
şi d
e co
labo
rare
la
disc
ipli
ne s
peci
fice
).
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• În
cerc
aţi
să d
obân
diţi
mai
mul
te c
unoş
tinţ
e cu
pri
vire
la
prin
cipi
ile ş
i va
lori
le
ECD
/ED
O ş
i po
tenţ
ialu
l pe
car
e îl
ofer
ă pe
ntru
o m
ai b
ună
educ
aţie
a v
iitor
ilor
cetă
ţeni
act
ivi.
• În
cerc
aţi
să f
olos
iţi
toat
e op
ortu
nită
ţile
tem
elor
ECD
/ED
O l
egat
e de
con
ţinu
turi
le
unei
dis
cipl
ine,
să
face
ţi c
unos
cut
aces
t su
biec
t. D
e ex
empl
u,
înce
rcaţ
i să
vă
ocup
aţi
de
tem
e pr
ecum
ju
stiţ
ia
soci
ală,
dr
eptu
l la
ed
ucaţ
ie
pent
ru
toţi
, in
clud
erea
soc
ială
şi
dive
rsit
atea
etc
. şi
să
elab
oraţ
i st
rate
gii
pent
ru a
fac
e fa
ţă
unor
a di
ntre
ace
ste
real
ităţ
i.
Pasu
l 2 (
Dez
volt
are)
In
stit
uţii
le d
e în
văţă
mân
t su
peri
or ş
i/sa
u pr
ofes
ori
indi
vidu
ali d
ores
c să
av
anse
ze l
ucru
rile
în
dom
eniu
l EC
D/E
DO
. În
cepe
să
exis
te o
înţ
eleg
ere
com
ună
mai
pro
fund
ă a
pote
nţia
lulu
i EC
D/E
DO
de
a-i
impl
ica
pe e
levi
şi
de a
le
îmbu
nătă
ţi c
unoş
tinţ
ele
şi a
bili
tăţi
le.
Inst
ituţ
iile
au
înce
put
să i
dent
ific
e un
pr
ogra
m d
e ba
ză c
a pa
rte
a ed
ucaţ
iei
pent
ru t
oţi
stud
enţi
i. E
xist
ă un
int
eres
to
t m
ai m
are
din
part
ea a
ltor
for
mat
ori a
i ca
drel
or d
idac
tice
şi
prof
esor
i cu
al
te s
peci
aliz
ări
faţă
de
dom
eniu
l EC
D/E
DO
.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
• În
ace
astă
eta
pă,
men
ţine
rea
şi c
reşt
erea
niv
elul
ui d
e in
tere
s su
nt i
mpe
rati
ve,
prec
um ş
i spr
ijin
ul c
onst
ant
faţă
de
impl
icar
e, c
are
altf
el a
r di
spăr
ea.
• În
cerc
aţi s
ă vă
dez
volt
aţi e
xper
tiza
cu
ajut
orul
uno
r pa
rten
eri
din
afar
ă.
• Es
te d
e do
rit
spri
jinu
l di
n pa
rea
cond
ucer
ii IIS
, pr
in i
nteg
rare
a EC
D/E
DO
în
prof
ilul
inst
ituţ
iona
l, a
stfe
l înc
ât s
ă fi
e im
plic
aţi c
âţi m
ai m
ulţi
pro
feso
ri ş
i stu
denţ
i.
Pasu
l 3 (
Fixa
re)
Inst
ituţ
iile
de
învă
ţăm
ânt
supe
rior
vor
ave
a im
plem
enta
te s
truc
turi
efe
ctiv
e pe
ntru
ECD
/ED
O.
Se d
ezvo
ltă
un p
rogr
am c
oere
nt c
a pa
rte
a fo
rmăr
ii c
adre
lor
dida
ctic
e.
Prof
esor
ii
înco
rpor
ează
în
di
scip
line
le
lor
aspe
cte
ale
ECD
/ED
O.
Inst
ituţ
iile
ofe
ră o
gam
ă la
rgă
de c
ursu
ri r
efer
itoa
re l
a op
ortu
nită
ţi d
e pr
edar
e şi
în
văţa
re
acti
vă
pent
ru
a de
zvol
ta
cali
tate
a cu
noşt
inţe
lor
şi
abil
ităţ
ilor
el
evil
or î
n do
men
iul
ECD
/ED
O.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
:
Idee
a de
par
tici
pare
act
ivă/
impl
icar
e de
moc
rati
că e
ste
expl
orat
ă în
mod
con
secv
ent.
Pr
intr
e as
pect
ele
chei
e se
pot
num
ără:
• de
zvol
tare
a pa
rtic
ipăr
ii ac
tive
a s
tude
nţilo
r în
act
ivit
ăţi l
egat
e de
ECD
/ED
O;
• im
plic
area
uni
unilo
r st
uden
ţeşt
i în
orga
niza
rea
de a
ctiv
ităţ
i îm
preu
nă c
u in
stit
uţia
;
• cr
eare
a de
legă
turi
cu
agen
ţiile
loca
le,
alţi
mem
bri a
i com
unit
ăţii
şi O
NG
-uri
;
• fa
mili
ariz
area
st
uden
ţilo
r cu
ac
tivi
tăţi
le
de
plan
ific
are
lega
te
de
com
unit
ate
(înv
ăţar
ea p
rin
proi
ecte
/ser
vici
i),
stag
iile
de p
ract
ică
sunt
uti
le în
ace
st s
ens.
• cr
eare
a de
reţ
ele
cu in
stit
uţii
sim
ilare
şi s
ecto
rul e
duca
ţiei
non
-for
mal
e.
Pasu
l 4 (
Apro
fund
are)
In
stit
uţii
le d
e în
văţă
mân
t su
peri
or,
în a
ceas
tă e
tapă
, vo
r av
ea o
ofe
rtă
efec
tivă
pe
ntru
ECD
/ED
O,
prof
esor
ii v
or d
ezvo
lta
abor
dări
sof
isti
cate
şi
efic
ient
e al
e pr
edăr
ii ş
i în
văţă
rii
în a
cest
dom
eniu
. Ex
istă
o l
egăt
ură
tot
mai
mar
e în
tre
prog
ram
ele
de f
orm
are
iniţ
ială
şi
cele
de
form
are
cont
inuă
. O
biec
tive
le î
n ac
east
ă et
apă
priv
esc
inov
area
şi
noil
e st
rate
gii
pent
ru a
men
ţine
int
eres
ul ş
i an
gaja
men
tul
la t
oate
niv
elur
ile
inst
ituţ
iei.
Înce
rcaţ
i urm
ătoa
rele
: Pr
intr
e ob
iect
ive
se p
ot n
umăr
a:
• co
nsol
idar
ea e
chip
elor
în r
ându
l col
egilo
r;
• pr
edar
ea in
terd
isci
plin
ară
a EC
D/E
DO
;
• el
abor
area
un
or
curs
uri
apro
fund
ate
pent
ru
o di
plom
ă de
m
aste
r în
do
men
iul
ECD
/ED
O;
• ex
tind
erea
opo
rtun
ităţ
ilor
de f
orm
are
ECD
/ED
O la
for
mar
ea c
onti
nuă;
• îm
bună
tăţi
rea
eval
uări
i rez
ulta
telo
r pe
ntru
a s
prij
ini p
ract
icile
did
acti
ce.
Tabe
lul 9
: D
iagr
amă
de p
rogr
es p
entr
u in
stit
uţii
de în
văţă
mân
t su
peri
or
72
73
8.4.
Sem
nala
rea
com
pete
nţel
or E
CD/E
DO
pen
tru
dife
riţi
fac
tori
inte
resa
ţi
Fa
ctor
i int
eres
aţi
Cuno
aşte
rea
şi în
ţele
gere
a EC
D/E
DO
Pl
anif
icar
e, m
anag
emen
tul
clas
ei,
pred
are
şi e
valu
are
ECD
/ED
O în
acţ
iune
–
part
ener
iate
şi i
mpl
icar
ea
com
unit
ăţii
Impl
emen
tare
a şi
eva
luar
ea
abor
dări
lor
part
icip
ativ
e al
e EC
D/E
DO
Re
spon
sabi
li de
ad
opta
rea
polit
icilo
r
Asig
uraţ
i-vă
că
rezu
ltat
ele
învă
ţări
i ECD
/ED
O s
unt
clar
fo
rmul
ate
în c
adre
le c
urri
cula
re
şi în
rec
oman
dări
. A
sigu
raţi
-vă
că li
deri
i şco
lari
su
nt in
form
aţi ş
i ben
efic
iază
de
form
are.
Al
ocaţ
i une
le r
esur
se p
entr
u a
spri
jini
act
ivit
ăţile
de
form
are
şi
refo
rmel
e în
ace
st d
omen
iu.
Asi
gura
ţi-v
ă că
lide
rii
naţi
onal
i în
dom
eniu
l edu
caţi
ei
subl
inia
ză s
tatu
tul ş
i im
port
anţa
ECD
/ED
O.
Plas
aţi E
CD/E
DO
în c
entr
ul
curr
icul
umul
ui.
Asig
uraţ
i pen
tru
toţi
pr
ofes
orii
spri
jin
şi e
xem
ple
de
bune
pra
ctic
i ECD
/ED
O la
cl
asă,
pri
n m
ater
iale
tip
ărit
e,
stud
ii de
caz
film
ate
şi
acti
vită
ţi d
e fo
rmar
e.
Spri
jini
ţi O
NG
-uri
le c
u re
surs
e şi
fac
ilita
ţi in
iţia
tive
le
şcol
are.
C
reaţ
i reg
istr
e na
ţion
ale
şi
regi
onal
e al
e gr
upur
ilor
com
unit
are
de s
prij
in.
Aco
rdaţ
i st
atut
şi
legi
tim
itat
e ca
mpa
niilo
r an
ti-
disc
rim
inar
e/ a
nti-
rasi
ste.
Fiţi
des
chiş
i faţ
ă de
impl
icar
ea
elev
ilor
şi a
scul
taţi
ce
au d
e sp
us.
Prom
ovaţ
i con
silii
le ş
cola
re ş
i al
te m
odur
i de
a fa
ce ş
colil
e m
ai
desc
hise
şi d
emoc
rati
ce;
prop
uneţ
i re
com
andă
ri p
entr
u co
nsili
i şc
olar
e in
clus
ive.
As
igur
aţi r
esur
se ş
i un
buge
t pe
ntru
for
mar
ea c
onti
nuă
în
dom
eniu
l ECD
/ED
O.
Dir
ecto
ri d
e şc
oală
Fa
mili
ariz
aţi-
vă c
u ac
este
te
me
şi c
u st
udii
de c
az c
are
arat
ă ef
ecte
le p
rogr
amel
or
efic
ient
e EC
D/E
DO
pen
tru
şcol
i.
Fiţi
dis
poni
bili
pent
ru
form
area
şi s
prij
inir
ea c
adre
lor
dida
ctic
e di
n şc
oală
pe
măs
ură
ce d
ezvo
ltă
noi a
bord
ări.
Num
iţi u
n co
ordo
nato
r EC
D/E
DO
şi s
prij
iniţ
i-l î
n de
zvol
tare
a pr
acti
cilo
r la
ni
velu
l şco
lii.
Dez
volt
aţi s
trat
egii
care
av
anse
ază
ECD
/ED
O în
dir
ecţi
a ce
lor
trei
„C”
ai c
etăţ
enie
i –cu
ltur
a în
treg
ii şc
olii,
cu
rric
ulum
ul ş
i im
plic
area
co
mun
ităţ
ii.
Încu
raja
ţi în
mod
act
iv
abor
dări
noi
şi i
nova
toar
e al
e im
plic
ării
com
unit
ăţii.
Ex
prim
aţi-
vă c
lar
spri
jinu
l pe
ntru
pro
iect
ele
de
cetă
ţeni
e ac
tivă
car
e de
zvol
tă
abili
tăţi
, at
itud
ini ş
i dis
pozi
ţii
ECD
/ED
O.
Apr
ecia
ţi s
uges
tiile
pro
feso
rilo
r şi
ele
vilo
r re
feri
toar
e la
m
odal
ităţ
ile d
e a
face
şco
ala
un
loc
mai
bun
. D
edic
aţi-
vă p
erso
nal i
nclu
deri
i EC
D/E
DO
şi c
etăţ
enie
i act
ive
în
plan
ul a
nual
de
dezv
olta
re a
l şc
olii.
A
răta
ţi-v
ă sp
riji
nul p
entr
u in
iţia
tive
le p
erso
nalu
lui d
idac
tic
susţ
inân
du-l
e ac
tivi
tate
a în
faţ
a ni
velu
rilo
r su
peri
oare
de
adm
inis
traţ
ie.
Form
ator
i de
cadr
e di
dact
ice
Incl
udeţ
i ref
erin
ţe la
co
nţin
utul
şi f
orm
ular
ea a
cest
or
com
pete
nţe
„de
cuno
aşte
re”
a EC
D/E
DO
în m
odul
ele
de
form
are
iniţ
ială
şi c
onti
nuă
rele
vant
e.
Lucr
aţi l
a pl
anif
icar
ea
pent
ru în
văţa
rea
în c
adru
l EC
D/E
DO
. A
sigu
raţi
îndr
umar
e pr
ofes
orilo
r pe
ntru
pre
dare
a as
pect
elor
con
trov
ersa
te.
Ajut
aţi p
rofe
sori
i să
se
gând
easc
ă fo
arte
bin
e la
pr
ovoc
ările
pra
ctic
e al
e EC
D/E
DO
. O
feri
ţi c
âtev
a ex
empl
e de
stu
dii d
e ca
z şi
so
luţi
i.
Crea
ţi s
paţi
u de
ref
lecţ
ie în
ca
drul
mod
ulel
or d
e fo
rmar
e.
Înce
rcaţ
i să
core
laţi
op
ortu
nită
ţile
de
form
are
cu
nevo
ile d
e fo
rmar
e al
e ca
drel
or
dida
ctic
e pe
măs
ură
ce a
par.
Ca
dre
dida
ctic
e În
cerc
aţi s
ă ap
licaţ
i une
le
dint
re r
ecom
andă
rile
pri
vind
cu
noaş
tere
a EC
D/E
DO
la c
lasă
.
Expe
rim
enta
ţi c
âtev
a di
ntre
ac
tivi
tăţi
le la
cla
să
reco
man
date
. In
clud
eţi a
spec
te
cont
rove
rsat
e şi
de
actu
alit
ate
la o
rele
dvs
.
Plan
ific
aţi o
ser
ie d
e le
cţii
care
impl
ică
un p
arte
ner
din
com
unit
ate
şi în
car
e el
evii
să
susţ
ină
o sc
him
bare
.
Răm
âneţ
i des
chiş
i şi r
efle
ctaţ
i în
totd
eaun
a.
Tabe
lul 1
0: S
emna
lare
a co
mpe
tenţ
elor
ECD
/ED
O p
entr
u di
feri
ţi f
acto
ri in
tere
saţi
73
75
9. Concluzii
O dată cu apariţia unor noi tendinţe sociale, a schimbărilor în comunităţile locale şi la nivel global, rolul educaţiei evoluează pentru a răspunde nevoilor elevilor din prezent. ECD/EDO reprezintă cărămizile şi mortarul păcii şi dialogului în Europa şi în lumea de mâine. Aspecte precum managementul conflictelor, respectul faţă de diversitate, sensibilitatea interculturală şi înţelegerea drepturilor şi responsabilităţilor cetăţeneşti sunt elemente centrale în cadrul şcolilor.
Profesorii au acum nevoie de competenţe colective (legate de activităţile de colaborare şi inteligenţa colectivă) şi de competenţe de schimbare (legate de adaptarea continuă şi dezvoltarea profesională). Această carte reprezintă un efort de recunoaştere a ariei de acoperire tot mai mari a responsabilităţilor cadrelor didactice şi un instrument care să le ajute să dobândească acele capacităţi necesare: cunoştinţele, abilităţile şi dispoziţiile pentru a-i învăţa pe tineri să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să devină cetăţeni activi.
Prin elaborarea a patru arii de competenţe de bază (cunoştinţe specifice ECD/EDO, practica la clasă incluzând abordări transcurriculare, dezvoltarea de parteneriate şi evaluare), sperăm că toate cadrele didactice vor putea să folosească acest model de competenţe pentru a implementa ECD/EDO în şcoală şi în comunitate şi că toţi formatorii cadrelor didactice vor fi motivaţi să includă ECD/EDO în programele de formare. Deşi în prezent accentul se pune deseori pe realizările academice, această publicaţie demonstrează importanţa egală a valorilor şi abilităţilor sociale şi a participării, pe care educaţia trebuie să le asigure tinerilor într-o societate globală.
Sperăm că oportunităţile pentru creativitate pe care le oferă ECD/EDO, aşa cum am demonstrat în această publicaţie, vor conduce profesorii şi elevii într-o călătorie plăcută, unde ideile şi idealurile au spaţiu de exprimare: ECD/EDO este antrenantă; astfel, reprezintă un bun important pentru profesorii care doresc să implice deplin elevii în ceea ce învaţă.
Dorim să încheiem această lucrare cu o referire la incluziunea socială. Cititorul va vedea că în planificarea unui proiect ECD/EDO, scopul central, care se regăseşte în toate activităţile, este incluziunea: bunele practici în domeniul ECD/EDO duc la clase inclusive, şcoli inclusive şi tineri pregătiţi să acţioneze pentru o comunitate şi o societate mai inclusive.
„Copilul are dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl priveşte, opiniile copilului urmând să fie luate în considerare ţinându-se seama de vârsta sa şi de gradul
său de maturitate.”
[Articolul12, Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului]
75
77
10. Anexe
10.1. Paşii autoevaluării
Paşii autoevaluării reflectă datele cercetărilor cu privire la preocupările cadrelor didactice în diferite etape ale vieţii profesionale.
Preocuparea este definită ca o reprezentare complexă a emoţiilor, interesului, gândurilor şi atenţiei acordate unui anumit subiect sau unei sarcini. Reiman & Thies Sprinthall au identificat şase categorii de preocupări ale cadrelor didactice, pe care le grupează în patru paşi53. În funcţie de etape, se recomandă câteva acţiuni posibile de formare şi dezvoltare.
La paşii 1 şi 2, profesorii sunt preocupaţi în mare măsură de ei înşişi.
La pasul 3, profesorii sunt mai preocupaţi de sarcina pe care trebuie să o îndeplinească.
La pasul 4, profesorii sunt preocupaţi de impactul activităţii lor de predare asupra elevilor.
În cadrul acestor etape, emoţiile trăite sunt diferite.
Paşi/etape Exemple/emoţii Acţiuni posibile pentru formare sau dezvoltare personală
Pasul 1
Nivel de ego
• Lipsa conştientizării
Nu mă interesează deloc noul program. Sunt apatic.
• Oferiţi informaţii
Pasul 2
Nivel de ego
• Informaţional
• Personal
Am nevoie de mai multe informaţii despre… Sunt curios.
Cum mă va afecta noul program? Le va plăcea părinţilor/elevilor şi mă vor respecta pentru că m-am implicat şi am încercat ceva nou? Sunt neliniştit.
• Clarificaţi aşteptările şi motivaţia pentru inovare.
• Descrieţi cum va afecta inovarea persoana. Ascultaţi activ.
• Organizaţi un grup de sprijin bazat pe preocupări.
Pasul 3
Nivel de sarcină
• Management
Nu am niciodată suficient timp să fac tot ce trebuie. Cum pot să ţin pasul cu toate aceste iniţiative noi şi atâtea hârtii? Sunt frustrat.
O să pierd controlul clasei dacă folosesc o dezbatere pe un subiect controversat?
Preocupări legate de învăţare şi management.
• Oferiţi sugestii concrete de management .
• Profesorul trebuie să observe alt profesor care are succes.
Pasul 4
Nivel de impact
• Consecinţe
• Colaborare
• Reorientare
Sunt toţi elevii interesaţi de lecţie? Sunt nedumerit şi simt că am succes.
Sunt nerăbdător să le spun şi colegilor. Sunt încântat.
Aş vrea să adaptez şi să reaşez felul în care predau şi curriculumul pentru a răspunde mai bine nevoilor elevilor. Mă simt încrezător.
• Colaborări externe şi crearea de legături.
Tabelul A1: Chestionarul privind etapele preocupării
53 Reiman, A.J., & Thies-Sprinthall, L., Mentoring and supervision for teacher development. New York: Addison-Wesley Longman, 1998.
77
78
10.2
. Gri
le d
e au
toev
alua
re
Tabe
lul A
2: G
rile
de
auto
eval
uare
Gru
pul
Com
pete
nţe
Foca
lizar
e D
ezvo
ltar
e Fi
xare
A
prof
unda
re
Cu
noaş
tere
a şi
în
ţele
gere
a EC
D/E
DO
Com
pete
nţa
1: S
copu
rile
şi o
biec
tive
le E
CD/E
DO
Com
pete
nţa
2: C
adre
le in
tern
aţio
nale
che
ie a
le E
CD/E
DO
Com
pete
nţa
3: C
onţi
nutu
l pro
gram
elor
şco
lare
pen
tru
ECD
/ED
O
Com
pete
nţa
4: C
onte
xtel
e im
plem
entă
rii E
CD/E
DO
Act
ivit
ăţi d
e pr
edar
e şi
în
văţa
re c
are
dezv
oltă
EC
D/E
DO
în c
lasă
şi î
n şc
oală
Com
pete
nţa
5: P
lani
fica
rea
abor
dări
lor,
met
odel
or ş
i opo
rtun
ităţ
ilor
de
învă
ţare
Com
pete
nţa
6: În
corp
orar
ea
prin
cipi
ilor
şi p
ract
icilo
r EC
D/E
DO
în
prop
ria
acti
vita
te d
idac
tică
Com
pete
nţa
7: S
tabi
lirea
uno
r re
guli
de b
ază
pent
ru u
n et
os ş
cola
r po
ziti
v
Co
mpe
tenţ
a 8:
Dez
volt
area
uno
r st
rate
gii p
entr
u a
faci
lita
abili
tăţi
le d
e di
scuţ
ie a
le e
levi
lor
Com
pete
nţa
9: F
olos
irea
une
i ser
ii de
abo
rdăr
i ale
eva
luăr
ii
Act
ivit
ăţi d
e pr
edar
e şi
în
văţa
re c
are
dezv
oltă
EC
D/E
DO
pri
n pa
rten
eria
te ş
i im
plic
area
com
unit
ăţii
Com
pete
nţa
10:
Med
iul d
e în
văţa
re c
are
prom
ovea
ză u
tiliz
area
uno
r su
rse
dive
rse
Com
pete
nţa
11:
Cola
bora
rea
în c
adru
l uno
r pa
rten
eria
te a
decv
ate
cu
com
unit
atea
Com
pete
nţa
12:
Stra
tegi
i pen
tru
a pu
ne în
dis
cuţi
e to
ate
form
ele
de
disc
rim
inar
e
Im
plem
enta
rea
şi
eval
uare
a ab
ordă
rilo
r pa
rtic
ipat
ive
ale
ECD
/ED
O.
Com
pete
nţa
13:
Eval
uare
a im
plic
ării
elev
ilor
în lu
area
dec
iziil
or
Com
pete
nţa
14:
Mod
elar
ea v
alor
ilor,
ati
tudi
nilo
r şi
dis
pozi
ţiilo
r sp
ecif
ice
cetă
ţeni
ei d
emoc
rati
ce ş
i dre
ptur
ilor
omul
ui
Com
pete
nţa
15:
Revi
zuir
ea,
mon
itor
izar
ea ş
i eva
luar
ea m
etod
elor
di
dact
ice
şi a
învă
ţări
i
Apr
ecie
re g
ener
ală
Toat
e co
mpe
tenţ
ele
78
79
10.3. Plan de acţiune pentru dezvoltarea profesională (Autoevaluarea planului de acţiune ECD/EDO pentru profesori şi formatorii de profesori)
Aria de dezvoltare
Acţiuni Cine? Când? Criterii de succes pentru îndeplinirea
obiectivelor
Tabelul A3: Matricea planului de acţiune pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice
79
81
11. Referinţe şi resurse 11.1. Resurse citate în manual Referinţe citate în Prefaţă Backman, E. and Trafford, B., Democratic governance of schools, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2007.
Bîrzea, C. et al., All European study on education for democratic citizenship policies, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2004.
Bîrzea, C. et al., Tool for quality assurance of education for democratic citizenship in schools, Council of Europe Publishing, Council of Europe, 2005.
Council of Europe, Education for Democratic Citizenship and Human Rights, Programme ofActivities (2006-2009), “Learning and living democracy for all”, DGIV/EDU/CAHCIT (2006) 5, 14 March 2006.
Eurydice, Citizenship education at school in Europe, 2005.
Huddleston, T., From student voice to shared responsibility: effective practice in democratic school governance in European schools, Network of European Foundations and Council of Europe, 22 May 2007.
Huddleston, T. (ed.), Tool on teacher training for education for democratic citizenship and human rights education, Council of Europe, Strasbourg, 2005.
Naval, Print and Iriate, “Civic education in Spain: a critical review of policy”, (Online) Journal of Social Science Education; and Osler and Starkey, chapter 10, 2005 (see below, Cluster A).
Referinţe citate în Introducere
Bîrzea, C. et al., Tool for quality assurance of education for democratic citizenship in schools, Council of Europe Publishing, Council of Europe, 2005.
Bolivar, Non scholae sed vitae discimus: limites y problemas de la transversalidad [Limits and problems of the cross-curricular approach] Revista de Educacion, 309, pp. 23-65, Enero-Abril 1995.
European Commission, Directorate General of Education and Culture, Common Europeanprinciples for teacher competences and qualifications, presented at the European Testing Conference on Common European Principles for teacher competences and qualifications, Brussels, 20-21 June 2005.
Kerr, D., “Citizenship: local, national and international”, in Gearon, L. (ed.), Learning to teachcitizenship in the secondary school, London, 2003.
OECD, “The definition and selection of key competencies”, DeSeCo publications, 2005, www.oecd.org/dataoecd/47/61/35070367.pdf.
ORE (Observatoire des Reformes en Education), Revisiting the concept of competence as anorganizing principle for programs of study: from competence to competent action, ORE, Montreal, 2006.
Weinert, Franz E., Concepts of competence, Max Planck Institute for Psychological Research, Munich, 1999.
Referinţe şi resurse citate în Overview
Crick, B., Education for citizenship and the teaching of democracy in schools, the Crick report, London: QCA, 1998.
Davies, I., “What subject knowledge is needed to teach citizenship education and how can it be promoted? A discussion document for consideration by initial teacher education tutors”, 2003, Citized website: www.citized.info.
Habermas J., The theory of communicative action, Volume 1, Cambridge, UK: Polity Press, 1984.
81
82
Habermas, J., The theory of communicative action, Volume 2, Cambridge, UK: Polity Press, 1987.
Luke, A., Muspratt, S., & Freebody, P. (eds), Constructing critical literacies: teaching and learning textual practice, Cresskill NJ: Hampton Press, 1997.
McNamara, D., “Subject knowledge and its application: problems and possibilities for teacher educators”, Journal of Education for Teaching, 17 (2), pp. 113-128, 1991.
Reece, P. and Blackall, D., “Making news: literacy for citizenship”, http://makingnewstoday.uow.edu.au (March 2008).
Schulman, L., “Those who understand: knowledge growth in teaching”, Educational Researcher, 15, pp. 4-14, 1986.
Referinţe pentru Grupul A
Audigier, F., Basic concepts and core competencies for education for democratic citizenship, Council of Europe, 2000.
Banks, J.A., Handbook of research on multicultural education, Simon & Schuster/Macmillan, New York, 1995.
Davies, I., “What subject knowledge is needed to teach citizenship education and how can it be promoted? A discussion document for consideration by initial teacher education tutors”, Citized website: www.citized.info, 2003.
McNamara, D., “Subject knowledge and its application: problems and possibilities for teachereducators”, Journal of Education for Teaching, 17(2), 1991.
Naval, C., Print, M. and Veldhuis, R., “Education for democratic citizenship in the new Europe”, European Journal of Education, 37(2), 2002.
Osler, A. and Starkey, H., “Education for democratic citizenship: a review of research, policy and practice 1995-2005”, Academic Review, BERA, 2005.
QCA, Education for citizenship and the teaching of democracy in schools (the Crick report), QCA, London, 1998.
Shulman, L., “Those who understand: knowledge growth in teaching”, Educational Researcher, 15, pp. 4-14, 1986.
Sliwka, E., Diedrick, M. and Hofer, M. (eds), Citizenship education – Theory, research, practice, Waxmann, Münster, 2006.
Torney-Purta, J. et al., Citizenship and education in twenty-eight countries: civic knowledge andengagement at age fourteen, International Association for the Evaluation of Educational Achievement (IEA), Amsterdam, 2001.
Wieviorka, M., The arena of racism, Sage, London, 1995.
Referinţe pentru Grupul B
Backman, E. and Trafford, B., Democratic governance of schools, Council of Europe Publishing,Strasbourg, 2007.
Black, P. et al., Assessment for learning: putting it into practice, Open University Press, New York, 2003.
Cunningham. J., “Rights, responsibilities and school ethos”, in Baglin Jones, E. and Jones, N. (eds), Education for citizenship: ideas and perspectives for cross-curricular study, Kogan Page, London, 1992.
Devries, R. and Zan, B., Moral classrooms, moral children: creating a constructivist atmosphere in early education, Columbia University Press, New York, 1994.
82
83
Duerr, K., Spajic-Vrkasˇ, V. and Ferreira Martins, I., Strategies for learning democratic citizenship, Council of Europe, 2000.
Goleman, D., Emotional intelligence, Bantam Books, New York, 1995.
QCA, Education for citizenship and the teaching of democracy in schools (the Crick report), QCA, London, 1998.
Rogers, B., The language of discipline: a practical approach to effective classroom management, Northcote House Publishers, Plymouth, 1994.
Referinţe pentru Grupul C
Ajegbo, K., “Curriculum review: diversity and citizenship”, DfES, London, 2007.
Billig, S. and Shelley, H., Research on K-12 school-based service-learning. The evidence builds. PhiDelta Kappan, Science Education, Bloomington, in a study sponsored by the CarnegieCorporation of New York and CIRCLE (Center for Information and Research on Civic Learning and Engagement), 2000.
Citizenship Foundation, Education for citizenship, diversity and race equality: a practical guide, Citizenship Foundation, London, 2003.
Council of Europe, “Learning and living democracy. Concept paper”, Ad hoc Committee of Experts for the European Year of Citizenship through Education, CAHCIT, Council of Europe, Strasbourg, 2005.
Dewey, J., Democracy and education, NY Free Press, New York (1916) 1966. Also available at Google books: http://books.google.com.
Donnelly, C., “What price harmony? Teachers’ methods of delivering an ethos of tolerance and respect for diversity in an integrated school in Northern Ireland”, Educational Research, Vol. 46 (1), 2004.
Giroux, H., Ideology culture and the process of schooling, Temple University Press, Philadelphia/Falmer Press, London, 1981.
Gearon, L., “NGOs and education: some tentative considerations”, Reflecting Education, 2 October 2006.
Gowran, S., Opening doors: school and community partnership in poverty awareness and social education initiatives, draft guidelines for partnership development, Curriculum Development Unit, CDVEC and Combat Poverty Agency, Dublin, 2004.
Hart, R., Children’s participation: the theory and practice of involving young citizens in community development and environmental care, Earthscan, London, 1997.
Held, D., “Democracy and the new international order”, in Achibugi, D. and Held, D. (eds), Cosmopolitan democracy, Polity Press, Cambridge, 1995.
Osler, A., “The Crick report: difference, equality and racial justice”, Curriculum Journal, 11(1), 2000.
Osler, A. and Starkey, H.,“Learning for cosmopolitan citizenship: theoretical debates and young people's experiences”, Educational Review, 55 (3),2003.
QCA, Play your part: post-16 citizenship, QCA, London, 2004.
Zacharakis-Jutz, J. and Flora, J., “Issues and experiences using participatory research to strengthen social capital in community development”, in Armstrong, P., Millerm, N. and Zukas, M. (eds), Crossing borders, breaking boundaries, University of London, 1997.
Referinţe pentru Grupul D
Backman, E. and Trafford, B., Democratic governance of schools, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2007.
83
84
Bandura, A., Social foundations of thought and action: a social cognitive theory, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1986.
Barell, J., Teaching for thoughtfulness. Classroom strategies to enhance intellectual development, Longman, London, 1991.
Brookfield, S.D., Becoming a critically reflective teacher, Jossey-Bass, San Francisco, 1995.
Goodlad, J., A place called school, McGraw-Hill, New York, 1984. Available at Google books:
http://books.google.com.
Huddleston, T. (ed.), Tool on teacher training for education for democratic citizenship and human rights education, Council of Europe, Strasbourg, 2005.
Huddleston, T. and Kerr, D. (eds), Making sense of citizenship: a continuing professional development handbook, Hodder Education, London, 2006.
Rowe, D., The business of school councils, Citizenship Foundation, London, 2003.
Zeichner, K., “The reflective practitioner”, in Reason, P. and Bradbury, H. (eds), Handbook of action research: participative inquiry and practice, Sage, London, 2001.
Referinţe citate în Anexe
Reiman, A.J., & Thies-Sprinthall, L., Mentoring and supervision for teacher development, Addison-Wesley LongmanReiman, New York, 1998.
11.2. Alte resurse
Resurse pentru examinare şi evaluare
Black, P. et al., “The nature and value of assessment for learning”, 2003, www.umds.ac.uk/content/1/c4/73/57/formative.pdf.
Jerome, L., “Assessment in citizenship education”, 2003, www.citized.info/pdf/commarticles/Lee_Jerome_Assessment_workshop.pdf.
Klenowski, V., Developing portfolios for learning and assessment: processes and principles,
RoutledgeFalmer, London, 2002.
QCA, Assessing citizenship, HMSO, London, 2006.
Resurse pentru abordarea unor situaţii controversate
Citized, “Conference report on the teaching of controversial issues”, 2006,www.citized.info/pdf/conferences/31_03_06report.pdf.
Citizenship Foundation, Teaching about Iraq and other controversial issues, 2003,www.citizenshipfoundation.org.uk/main/resource.php?s124
Claire, H. and Holden, C. (eds), The challenge of teaching controversial issues, Trentham Books,Oakhill, 2007.
Gollob, R. and Krapf, P., Living in democracy – lesson plans for lower secondary level (EDC/HRE Volume III), Council of Europe, Strasbourg, 2008.
OSCE, “Toledo Guiding Principles – Teaching about religions and beliefs”, 2008.www.osce.org/publications/odihr/2007/11/28314_993_en.pdf.
84
85
Sales agents for publications of the Council of Europe Agents de vente des publications du Conseil de l’Europe
BELGIUM/BELGIQUE La Librairie Européenne - The European Bookshop Rue de l’Orme, 1 BE-1040 BRUXELLES Tel.: +32 (0)2 231 04 35 Fax: +32 (0)2 735 08 60 E-mail: [email protected] http://www.libeurop.be
Jean De Lannoy/DL Services Avenue du Roi 202 Koningslaan BE-1190 BRUXELLES Tel.: +32 (0)2 538 43 08 Fax: +32 (0)2 538 08 41 E-mail: [email protected] http://www.jean-de-lannoy.be
BOSNIAAND HERZEGOVINA/ BOSNIE-HERZÉGOVINE Robert’s Plus d.o.o. Marka Maruliça 2/V BA-71000, SARAJEVO Tel.: + 387 33 640 818 Fax: + 387 33 640 818 E-mail: [email protected]
CANADA Renouf Publishing Co. Ltd. 1-5369 Canotek Road CA-OTTAWA, Ontario K1J 9J3 Tel.: +1 613 745 2665 Fax: +1 613 745 7660 Toll-Free Tel.: (866) 767-6766 E-mail: [email protected] http://www.renoufbooks.com CROATIA/CROATIE Robert’s Plus d.o.o. Marasoviçeva 67 HR-21000, SPLIT Tel.: + 385 21 315 800, 801, 802, 803 Fax: + 385 21 315 804 E-mail: [email protected]
CZECH REPUBLIC/ RÉPUBLIQUE TCHÈQUE Suweco CZ, s.r.o. Klecakova 347 CZ-180 21 PRAHA 9 Tel.: +420 2 424 59 204 Fax: +420 2 848 21 646 E-mail: [email protected] http://www.suweco.cz
DENMARK/DANEMARK GAD Vimmelskaftet 32 DK-1161 KØBENHAVN K Tel.: +45 77 66 60 00 Fax: +45 77 66 60 01 E-mail: [email protected] http://www.gad.dk
FINLAND/FINLANDE Akateeminen Kirjakauppa PO Box 128 Keskuskatu 1 FI-00100 HELSINKI Tel.: +358 (0)9 121 4430 Fax: +358 (0)9 121 4242 E-mail: [email protected] http://www.akateeminen.com
FRANCE La Documentation française (diffusion/distribution France entière) 124, rue Henri Barbusse FR-93308 AUBERVILLIERS CEDEX Tél.: +33 (0)1 40 15 70 00 Fax: +33 (0)1 40 15 68 00 E-mail: [email protected] http://www.ladocumentationfrancaise.fr
Librairie Kléber 1 rue des Francs Bourgeois FR-67000 STRASBOURG Tel.: +33 (0)3 88 15 78 88 Fax: +33 (0)3 88 15 78 80 E-mail: [email protected] http://www.librairie-kleber.com
GERMANY/ALLEMAGNE AUSTRIA/AUTRICHE UNO Verlag GmbH August-Bebel-Allee 6 DE-53175 BONN Tel.: +49 (0)228 94 90 20 Fax: +49 (0)228 94 90 222 E-mail: [email protected] http://www.uno-verlag.de
GREECE/GRÈCE Librairie Kauffmann s.a. Stadiou 28 GR-105 64 ATHINAI Tel.: +30 210 32 55 321 Fax.: +30 210 32 30 320 E-mail: [email protected] http://www.kauffmann.gr
HUNGARY/HONGRIE Euro Info Service Pannónia u. 58. PF. 1039 HU-1136 BUDAPEST Tel.: +36 1 329 2170 Fax: +36 1 349 2053 E-mail: [email protected] http://www.euroinfo.hu
ITALY/ITALIE Licosa SpA Via Duca di Calabria, 1/1 IT-50125 FIRENZE Tel.: +39 0556 483215 Fax: +39 0556 41257 E-mail: [email protected] http://www.licosa.com
MEXICO/MEXIQUE Mundi-Prensa México, S.A. De C.V. Río Pánuco, 141 Delegacíon Cuauhtémoc MX-06500 MÉXICO, D.F. Tel.: +52 (01) 55 55 33 56 58 Fax: +52 (01) 55 55 14 67 99 E-mail: [email protected] http:// www.mundiprensa.com.mx
NETHERLANDS/PAYS-BAS Roodveldt Import BV Nieuwe Hemweg 50 NL-1013 CX AMSTERDAM Tel.: + 31 20 622 8035 Fax.: + 31 20 625 5493 Website: www.publidis.org Email: [email protected]
NORWAY/NORVÈGE Akademika Postboks 84 Blindern NO-0314 OSLO Tel.: +47 2 218 8100 Fax: +47 2 218 8103 E-mail: [email protected] http://www.akademika.no
POLAND/POLOGNE Ars Polona JSC 25 Obroncow Street PL-03-933 WARSZAWA Tel.: +48 (0)22 509 86 00 Fax: +48 (0)22 509 86 10 E-mail: [email protected] http://www.arspolona.com.pl
PORTUGAL Livraria Portugal (Dias & Andrade, Lda.) Rua do Carmo, 70 PT-1200-094 LISBOA Tel.: +351 21 347 42 82 / 85 Fax: +351 21 347 02 64 E-mail: [email protected] http://www.livrariaportugal.pt
RUSSIAN FEDERATION/ FÉDÉRATION DE RUSSIE Ves Mir 17b, Butlerova ul. RU-101000 MOSCOW Tel.: +7 495 739 0971 Fax: +7 495 739 0971 E-mail: [email protected] http://www.vesmirbooks.ru
SPAIN/ESPAGNE Mundi-Prensa Libros, s.a. Castelló, 37 ES-28001 MADRID Tel.: +34 914 36 37 00 Fax: +34 915 75 39 98 E-mail: [email protected] http://www.mundiprensa.com
SWITZERLAND/SUISSE Planetis Sàrl 16 chemin des pins CH-1273 ARZIER Tel.: +41 22 366 51 77 Fax: +41 22 366 51 78 E-mail: [email protected]
UNITED KINGDOM/ROYAUME-UNI The Stationery Office Ltd PO Box 29 GB-NORWICH NR3 1GN Tel.: +44 (0)870 600 5522 Fax: +44 (0)870 600 5533 E-mail: [email protected] http://www.tsoshop.co.uk
UNITED STATES and CANADA/ ÉTATS-UNIS et CANADA Manhattan Publishing Company 468 Albany Post Road US-CROTON-ON-HUDSON, NY 10520 Tel.: +1 914 271 5194 Fax: +1 914 271 5856 E-mail: [email protected] http://www.manhattanpublishing.co
Council of Europe Publishing/Editions du Conseil de l’Europe FR-67075 STRASBOURG Cedex
Tel.: +33 (0)3 88 41 25 81 – Fax: +33 (0)3 88 41 39 10 – E-mail: [email protected] – Website: http://book.coe.int
85
Top Related