Contextul care favorizeaza formarea statelor medievale romanesti:

Extern:

*criza Regatului ungariei datorita stingerii dinastiei arpadiene si venireadinastiei de Anjou;

*factorul decisiv a fost reprezentat de dorinta formatiunilor prestataleromanesti de a inlatura dominatia Regatului Ungariei;

Intern:

*pericolul extern a dus la intarirea raporturilor feudale si la concentrareaacestora in jurul unei autoritati mai puternice;

*largirea schimburilor comerciale; aparitia targurilor si a oraselor;

Constituirea statelor medievale romanesti

S-au constituit in mai multe etape: unificarea formatiunilor politice prestatale, delimitareateritoriala a noilor formatiuni politice, formarea principalelor institutii laice si ecleziastice siobtinerea independentei pentru statele extra carpatice.

Formele tradiţionale de organizare politică românească predominante în secolele IX-XIII erau cnezatul (formaţiune politică care include două sau mai multe sate, de obicei pe valea unui râu, condusa de un cneaz) şi voievodatul (formaţiune politică alcătuită din două sau mai multe cnezate, condusă de un voievod)

.

Tipuri de autonomii româneşti

Spaţiul intracarpatic

ducatul/voievodatul lui Menumorut (în Crişana) ducatul/voievodatul lui Glad (în Banat)

ducatul lui Gelu (Transilvania propriu-zisă)

În spaţiul dintre Carpaţi şi Dunăre

2 cnezate în dreapta Oltului: -al lui Farcaş

-al lui Ioan

2 voievodate:- al lui Litovoi

-al lui Seneslau

La începuturile Evului Mediu izvoarele istorice menţionează în zonele dintre răsăritul Carpaţilor, Nistru şi Marea Neagră următoarele formaţiuni politice: ţări, codri, câmpuri, cobâle.

În jurul anului 1000:

· Codrii Orheiului

· Codrii Lăpuşnei

· Codrii Herţei

· Codrii Cosminului

· Ţara Sipenitului

La baza constituirii Moldovei stă un dublu descălecat.Cu prilejul unei expediţii împotriva tătarilor, voievodul maramureşean Dragoş se aşază în teritoriul determinat de râul Moldova, organizând acolo o marcă de apărare. Un alt voievod din Maramureş, Bogdan din Cuhea, trece muntii la răsărit şi îi alungă pe urmaşii lui Dragoş.

Cel mai de seamă urmaş a lui Bogdan este Petru I Muşat. Pune bazele principalelor instituţii din Moldova. Mută capitala statului de la Baia la Suceava şi construieşte un sistem de fortificaţii