Download - CONSIDERAŢII ASUPRA UNEI PODOAB ELENISTICE DIE ......2020/01/30  · CONSIDERAŢII ASUPRA UNEI PODOAB ELENISTICE DIE N AUR DIN "COLECŢI ORGfUDANA " ALEXANDRU ARBUNESCU Bijuteriile

Transcript
  • CONSIDERAŢII ASUPRA UNEI PODOABE ELENISTICE DIN AUR DIN "COLECŢIA ORGfUDAN"

    ALEXANDRU ARBUNESCU

    Bi juter i i l e elenistice, n u ma i puţin decât alte forme de exprimare artistică

    ale greci lor d i n u l t ime le veacuri înainte de Cristos. invocă în m o d constant

    apropiata legătură d in t re om şl forţele supranatura le , care se întrepătrundeau c i l

    viaţa sa. Abundă reprezentări de zei şi zeiţe, ca şl ale creatur i lor mitologice variate.

    Adeseori divinităţile n u erau reprezentate ele însele, ci simbolizate de u n u l d intre

    atr ibute le zeităţilor respective 1 . Esté şl cazul une i interesante piese d i n "Colecţia

    Orgh ldan" . care este expusă în Tezaurul istor ic de la Muzeu l Naţional de Istorie a

    României - u n pandant i v d i n aur 2 , în formă de porumbe l c u aripi le strânse - ce

    sugerează asocierea c u Afrodita, pe care grecii o reprezentau purtată în cerur i de u n

    car tras de po rumbe i 3 . Pe p i ep tu l păsării se încrucişează în ch ip de h a m u r i p a t r u

    trese d i n f i l i g ran , ce converg către o casetă mică, rotundă, c u peretele d i n bandă

    d in a u r în "dinţi de l u p " , care încastrează u n "cabochon" d i n piatră roşie.

    Terminaţiile cordiforme ale cureluşelor a u fost u m p l u t e Iniţial c u o pastă maro ;

    care, astăzi se păstrează în n u m a i u n a d in t re cele p a t r u in imioare . Ar ip i l e , d i n foaie

    d in aur , se s u p r a p u n peste coada cvadrilobată şi s u n t mărginite de u n f i r s i m p l u .

    Penele s u n t conturate în f i l i gran. U n anou d i n sârmă subţire, în forma l i tere i

    "omega", este p r i n s între ar ip i şi coadă. Porumbe lu l este mon ta t pe u n soc lu cubic ,

    cu colţurile r o tun j i t e , d i n foaie d i n aur , mărginit sus şi Jos de câte o tresă. Tresa

    superioară este dublată de u n reg is t ru de ove, conturate în f i l i g ran, într-una d in t re

    ele păstrându-se încă pasta maro , care, iniţial le umplea pe fiecare. Piesa prezintă

    f i sur i , u rme de lovire şi este uşor deformată. Pandant i vu l are înălţimea de 2 1 , 1

    mm. , lung imea de 24, 2 m m . , lăţimea de 9, 6 m m . şi greutatea de 2,67. gr.

    Co rpu l p o r u m b e l u l u i a fost obţinut p r i n sudarea a două Jumătăţi identice

    d in foaie d i n aur . modelate p r i n ciocănlre pe u n model d i n piatră sau d i n l emn.

    Aripi le şi coada a u fost lucrate separat, tot d i n foaie d i n a u r şi sudate de corp.

    F i l i g ranu l a fost executat d i n tre i t i p u r i diferite de fire: cele două m i c i

    cercuri ce reprezintă och i i şi care, este probab i l să f i fost şl ele u m p l u t e c u pastă

    maro, in imioare le de l a terminaţiile treselor de pe piept, c o n t u r u l penelor şi ovelor

    337

    www.mnir.ro

  • a u fôst realizate 4 dintr-ùn f i r execütaf p r i n răsucirea strânsă a u n e i bea^d din-foaie

    subţire d i n aur ; şnurul p r i n care a f o s t sudat co rpu l p o r u m b e l u l u i de postament a

    fost obţinut p r i n împletirea a două fire s imple; tresele de pe p iept a u fost relizate

    p r i n alăturarea a două şnururi dând impres ia une i frânghii împletite.

    M o n t u r a în care a fost fixată p ia t ra roşie de pe piept a fost obţinută p r i n

    folosirea m o t i v u l u i decorativ a l "dinţilor de l u p " drept ghiare de pr indere .

    Apropiate analogi i se întâlnesc la u n ac de păr d i n a u r d i n n o r d u l Greciei,

    datând d i n a doua jumătate a seco lu lu i a l I l I- lea î.Chr., care se află într-o colecţie

    particulară d i n Germania 4 . A c u l este încoronat c u u n capitel cor int ic ce susţine u n

    porumbe l , care poartă şi el , asemeni exemplaru lu i d i n "Colecţia Orgh idan" , u n

    hamaşament constând d i n cureluşe încrucişate pe piept. Se remarcă şi la această

    piesă po l i c romia obţinută p r i n cele două boblţe d i n sticlă roşie l ip i te de foaia d in

    aur , în ch ip de och i , p r e cum şi m p n t u r a d i n cen t ru l fiecărei a r ip i , care încastrează,

    de asemenea, câte o sticlă roşie. Pasărea este împodobită festiv c u p a t r u m ic i rozete

    aşezate pe piept , în fiecare segment creat de hamaşament. De p i c i o m l a cu lu i este

    p r ins p r i n t r - u n a n o u u n lănţişor de siguranţă, pe care alunecă liberă o comalină

    roşie.

    U n a l t exemplar s imi lar , dar d i n arg int , dedicat Afrodite i d i n Paphos, se

    găseşte la F i t zw i l l i am M u s e u m d i n Cambridge 5 .

    Ma l des întâlnit este po rumbe lu l folosit ca pandant i v de cercel. Două

    asemenea exemplare a u fost semnalate la Musée d u Louvre, Paris: u n c u p l u de

    porumbe i aşezat pe u n m ic soc lu pătrat susţin între capete u n chaton r o t u n d , d in

    aur , împodobit c u o sticlă imitând granata şi u n porumbe l aşezat pe o bază pătrată,

    suţinând pe cap o montură ce încastrează o pastă de sticlă. Pommbe i i de la ambi i

    cercei s u n t decoraţi în f i l igran şi în tehnica granulaţiei8.

    înrudiri se remarcă şi faţă dè pandan t i vu l u n u i cercel în formă de

    p o m m b e l aflat l a Muzeu l Benak i 7 , p r e cum şi faţă dé o podoabă asemănătoare de la

    Metropo l i tan M u s e u m , New York".

    De asemenea, u n exemplar ce comportă apropiate analogi i se află în

    colecţia Sta thatos a .

    Analogi i le iconografice, cele de s t i l (pol icromia, conturarea în f i l igran a

    penelor şi ar ip i lor , man ie ra de stil izare), p r e cum şi de tehnică de l u c m . penni t

    datarea piesei d i n "Colecţia Orgh idan " în a doua jumătate a seco lului al IlI-lea -

    secolul I . î.Chr.

    338

    www.mnir.ro

  • Stabi l i rea funcţionalităţii piesei întâmpină o serie de dificultăţi datorită

    degradării acesteia (deformare, u rme de lovire, f i su r i , l i p s u r i de mater ia l ) .

    Poziţionarea nefirească a ver ig i i de pr indere l a coada p o r u m b e l u l u i sugera că piesa

    ar putea f i u n cap de ac, de la care s-ar f i p i e rdu t p i c i o ru l a c u l u i şi că anou l a r f i

    p u t u t servi drept mi j loc de pr indere p e n t r u u n lănţişor de siguranţă. Examinarea

    piesei l a microscop a condus însă l a concluz ia că baza soc lu lu i , pe care se afla

    aşezat p o r u m b e l u l , n u prezintă u rme de sudură ce ar f i t r ebu i t să apară în situaţia

    în care, de soc lu ar f i fost suda t p i c i o ru l a cu lu i . De asemenea, foaia de au r ce

    const i tu ie baza c u b u l u i n u ar avea sens în acest caz, ceea ce argumentează op in ia

    că piesa n u este u n cap de ac, c i . m u l t m a l probab i l , u n pandant i v de cercel.

    Or i f i c iu l d i n creştetul c a p u l u i păsării sugera existenţa Iniţială a une i verigi de

    prindere, care ar f i oferit p a n d a n t i v u l u i o poziţie firească, echilibrată. Aceasta ar fi

    presupus însă, ca l a smulgerea a n o u l u l , marg in i le o r i f i c iu lu i să se răsfrângă în

    exterior, o r i , în u r m a examinării piesei, s-a consatat că acestea s u n t îndoite către

    Interior, i a r spărtura este rezultată p r i n lovire şl n u p r i n smulgerea une i presupuse

    verigi.

    Pen t ru că piesa aparţine une i colecţii par t icu lare şl n u se cunosc n ic i

    condiţiile, n i c i l o cu l de descoperire, n u se poate s tab i l i c u exactitate apartenenţa

    podoabei, dar se poate emite Ipoteza că piesa provine d i n t r - u n atel ier d i n n o r d u l

    Greciei, fără a f i exclusă însă posibi l i tatea ca pandan t i vu l să f i fost executat într-

    u n u i d in t re atelierele d i n coloni i le greceşti dobrogene.

    339

    www.mnir.ro

  • NOTE

    1. Herbert Hof fman. Patr ic ia F. Dav idson, Greek gold Jewelry from the Age

    of Alexander, Ma inz/Rhe in , 1966. p. 12.

    2. Piesa a fost descrisă succ in t de M . Grarnatopol şi iR. Theodorescu în

    SCIA, t o m 13. n r . 1. BuCUreşU, 1966. p. 69 . nr . 52 . Pl. X I . f ig. 5.. •

    3. H . Hof fman. P. F. Dav idson, op. cit, 1, p. 12.

    4. Ibidem, p. 188 - 1 9 1 . Pl. V. n r . 7 1 . şi fig-. 71 a. 71 b . 71 c.

    5. Paul Jacobs tha l . Greek Ptrts a n d the Conextons with Europe and Asia,

    Oxford, 1956. p. 83 . fig. 315.

    6. Eugene Fontenay, Les bifolix anciens et modernes; Ma ison Quan t i n ,

    Paris. 1887. p. 108. 1Ö9T

    7. Ber ta Segall. Museum BenükL Katalog der' Goldschmiede - Arbelten,

    Athens , 1938. cat. n r . 55.

    8. Chr i s t ine Alexander. Jewelry. The Art of the Goldsmith in Calssical

    Times, The Metropolitan Museum of Art, New York. 1928, flg. 73.

    9. Pierre Amandry . Collection Helene Stathatos. III. Objets, antiques et

    byzantins, S t rasbourg . 1963. flg. 123. < ; •>

    340

    www.mnir.ro

  • ABSTRACT

    A m o n g the i tems of "The Orgh idan Col lect ion", exhib i ted In the Histor ical

    Treasury of the Nat ional History M u s e u m of Romania, emphasis shou ld be laid

    upon a he l lenist ic gloden pendant w h i c h is reprezentative for the exquisite

    technique and the rar i t y of s imi la r Jewels achived on the nor the rn side o f l f ie

    Danube .

    The harnessed dove shaped pendant suggests an association w i l l i

    Aphrodi te - w h o m the Greeks saw as be ing wafted th r ough the heavens In a dove -

    drawn carriage - as often, i n the hel lenist ic ar t . when div in i t ies themselves are not

    actual ly depicted, the i r presence is subt l y a l luded to.

    Accord ing lo the analogies, the pendant may be dated i n the 2 nrl ha l f o f

    the 3 r d century - the 1 st century B. C. and It might have been processed in a

    wo rkshop from the Northern Greece. At the same t ime, one cannot overlook the

    probabi l i ty tha t the pendant m igh t have been achieved in a workshop from a i«i>>ek

    colony from Dobroudja .

    341

    www.mnir.ro

  • EXPLICAŢIA PLANŞELOR

    Planşa I

    Fig. 1 - 3. Pandant iv de cercel. Muzeul Naţional de Istorie a României. Sc. 4 / 1 .

    Planşa II

    Fig. 1. Ac. Colecţie particulară Germania (după H. Hoffman, P.F. Davidson).

    1/1.

    Fig. 2. Cercel. Muzeu l Luv ru . Paris. După E. Fontenay.

    Fig. 3. Cercel. Muzeu l Luv ru . Paris. După E. Fontenay.

    PLATES EXPLICATION

    Plate I

    Fig. 1 - 3 . Ear r ing pendant . National History M u s e u m of Romania.

    Plate II

    Fig. 1. Pin. Private col lect ion. Germany. (After H. Hoffman, P.F.).

    Fig. 2. Earr ing . Louvre Museum. Paris. (After E. Fontenay).

    Fig. 3. Earr ing . Louvre Museum. Paris. (After E. Fontenay).

    342

    www.mnir.ro

  • Pl. I. Pandantiv de cercel (1 - 3).

    www.mnir.ro

  • Pl. I I . Ac (1), cercel (2-3).

    www.mnir.ro