7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social
1/14
Cognitivismul-cogni
socialA efectuat:
s
A verica
7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social
2/14
Drept act de nastere al cognitive este acceptata lucrarea lui V.NEISPsychology1967, a carei esenta consta in imbinarea cresterii behaviorismumodelului informational.Subliniind impasul behaviorismului in explicarea si de
psihice, NEISSERavanseaza teza dupa care fenomenele psihice rezulta din exoperatii centrale asupra reprezentarilor ce contin informatii din mediul extern.
D.BINDRA indentifica 5 sensui !le te"enului #e cognitivis", mmoduri de opozitie fata de neobehaviorism:a) e respinsa schema S! introducanduse un termen mediator anonim " c
$enerica pentru %starile centrale activate ale constiintei&, prin contrastperiferice 'fluxurile senzoriomotorii, purtatoare ale relatiei S!)#
b) spre deosebire de (, care concepe inv!t!e! fixata %mecanic& prin repsanctiunilor pozitive si ne$ative primite din mediu, cognitivis"ul $une l!
!tion!e!si concepte ca %inferenta&, %$andire cauzala&, %ipotezac) modelul asociativ atribuit de behaviorism conceptualizarii, co$nitivismul $eluc!ii($oces!ii) in*o"!tiilo, implicand operatii de codare, deselectie#
d) co$nitivismul respin$e explicatiile ( formulate in termini referitori propunand in schimb "ec!nis"e "ent!list+intos$ection!liste c! i-u#ec!t!&,etc#..
e) co$nitivismul nea$a determinismul situational, sustinut de ( opunandui caprocesul de autocontrol si autore$lare.
7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social
3/14
De*ini ii
rin cogniie socialse *n+ele$e studierea felului *n care oamenii, pe baza
informa+iilor pe care le de+in, fac inferen+e, udec-+i sociale despre indivizi,
$rupuri, fenomene i procese sociale i despre propria lor condi+ie ca fiin+e
sociale, despre experien+a lor *n contexte sociale.
/a i *n cazul 0psiholo$iei sociale&, expresia 0co$ni+ie social-& desemnea
referentul ontic ca atare " $ndirea social- a oamenilor " ct i subdomeniul
carel vizeaz- " studiul $ndirii sociale.
7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social
4/14
rimele cercet-ri de co$ni+ie social- au fost dominate de ideea modelul
de inferen la nivelul cunoaterii comune, ceea ce sa i materializat
de $enul 0micul om de tiin+-& 'little science man), 0savant cotidian& sin$enuu&. 2n modelul ra+ional era implicat- prezum+ia c- oamenii ti
capabili, *n remarcabil- m-sur-, s- foloseasc- datele cele mai releva
or$anizeze i s- desf-oare ra+ionamente lo$ice, astfel *nct s- aun$- la
i decizii corecte. 3i prelucreaz- cu $ri- informa+ia, *ncercnd s- ev
lo$ice i deturn-rile 'bias) subiective. Dezvoltarea ulterioar- a st
co$ni+ie social- a demonstrat c-, *n dezacord cu predic+iile modelulu
metodele oamenilor obinui+i de a cule$e, selecta i opera cu informa+i
sunt de foarte multe ori ilo$ice.
7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social
5/14
/eoii gene!le in $sihologi! soci!l! teoiile cognitive
($e&ent!e! $inci$iilo gene!le, cu e0e"$li*ic1i)
Spre deosebire de behaviorism 'accent pe factori externi), accentul cade pe fa
astfel: $andirea, ima$inatia, motivatia, afectivitatea, atitudinile intervin in interpre
reconstructia "ent!l! a realitatii externe, determinand in ultima instanta elaborare
reactiilor comportamentale.
4rientarile co$nitive isi au ori$inea in lucrarile lui 5. ein privind campul p
teorie care releva interactiunea complexa dintre persoana si mediu, interactiune me
procesele psihice ale individului. !ealitatea la care se raporteaza persoana, $rupul
este un construct nu un dat obiectiv 'independent de esenta si actiunile respective e
7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social
6/14
Se evidentiaza o alta modalitate de intele$ere a relatiei sti"ul+reactie, stim
actionand asupra subiectului, declanseaza procese mentale complexe, care medi
comportamentul de raspuns.
/onceptul central cu care opereaza co$nitivismul este acela de reprezentar
continut co$nitiv asupra caruia se exercita prelucrarea mentala, conditionand as
la stimul.
Stimul8rocese mentale'factori subiectivi)8!1#!#!'reactii posibile)
;n concluzie, constructele mentale sunt cele care influenteaza decisiv comp
individual si de $rup.De exemplu: ideolo$iile una si aceeasi realitate sociala este interpretata si
diferit de membrii unor $rupuri, in functie de credintele, atitudinile, sentimentel
traditiile $rupului din care fac parte, si ale caror norme si valori leau asimilat in
socializarii.
7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social
7/14
Sche"ele "ent!le 2i ti$uile lo
;ndiferent ct suport *nn-scut sau dobndit au ele, structurile mentale ne auunui flux continuu de stimuli, s- ordon-m informa+iile i, astfel, s- putem c
ac+iona. 2n literatura din domeniu, conceptul cu cel mai mare $rad de $enerdes utilizat este cel de 0schem- mental-&. 3l subordoneaz- pe cele de 0catei 0stereotip&, dei la unii autori 0cate$oria& i
7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social
8/14
Prototipuleste conceput intim asociat celui de cate$oria'cate$orizare), el exprimnd modelul de tr-s-turi tipice caractemembrilor unui $rup, unei cate$orii. rototipurile sunt descrier
condensate, existente *n mintea noastr-, care func+ioneaz- ca redecisive *n clasificarea i interpretarea realit-+ii *nconur-toare!espectivele repere sunt fie modele sau tipuri ideale, fie un moreprezint- media tr-s-turilor dintro cate$orie, fie tr-s-tura saucombina+ia de tr-s-turi cea mai frecvent- 'valoarea modal-, cunumete *n statistic-), fie un reprezentant al clasei respective,
considerat tipic. Seduc+ia romanului realist const-, printre altel*n *nf-+iarea unor portrete vii de personae tipice pentru o anumclas- sau strat social ori pentru un profil psihosocial .
7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social
9/14
Stereotipul poate fi definit ca o reprezentare mental- a unui $rui a membrilor s-i, o structur- mental- ce vizeaz- $rupuri 'etnisex, de vrst-, de clas-, straturi i profesiuni sociale.) 4 defini+
l-r$it- ar fi c- stereotipurile sunt un ansamblu de convin$eri*mp-rt-ite social, viznd caracteristicile 'tr-s-turi de personalatitudini i valori, moduri de comportare) specifice unui $rup dpersoane. Din defini+ie trebuie re+inut c- stereotipurile sunt sch'reprezent-ri) mentale ce se refer- la $rupuri sociale, i nu la alobiecte ale spa+iului natural sau social. 4 no+iune apropiat-, ce
0cliee&, are o sfer- de cuprindere mai lar$-, putnd vorbi, de pdespre cliee cu privire la anumite boli i tratamente, la artarenascentist-, la reforma economic- etc. /lieele i stereotipurafirma+ii i evalu-ri care circul- *n mediul sociocultural al indii pe care acesta le preia, de re$ul- f-r- s- le analizeze critic.
7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social
10/14
2n calitatea lor de scheme mentale, stereotipurile i func+iile acestora, dezv
social- : ne aut- s- filtr-m i or$aniz-m informa+ia, s- clas-m rapid i f-r-
indivizii concre+i *n cate$oria din care fac parte i s- deducem astfel ce car
3xistnd *n mintea noastr-, ele ne spun la ce ne putem atepta de la perso
parte dintrun $rup sau altul i pe aceast- baz- tim cum ar fi mai eficient s
i noi cu ele.
7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social
11/14
>ot *n cadrul abord-rii co$nitive a stereotipurilor sa reactualizat ideea lui ?. @
spunea despre ele: 0Cavorabil sau nefavorabil, un stereotip este o convin$ere 'c
asociat- cu o cate$orie. Cunc+ia lui este de a ustifica 'ra+ionaliza) conduita noa
cate$orie& 'apud@u$oustinos i alEer, 199A, p. 1F). Stereotipurile nu mai su
neap-rat false, 0convin$eri exa$erate&, studii relativ recente ar-tnd c- folosire
menirea de a *ntre+ine stima de sine, de a ustifica deciziile i ac+iunile oamenilo
. 4aEes et al. '199B) ar$umenteaz-, avnd ca suport cercet-ri tiin+ifice sistem
considerate ca proprii, autostereotipurile i autocaracteriz-rile " cum se caracte
ele *nsele i propriul $rup " i heterostereotipurile " cum *i caracterizeaz- pe aldepind de contextulinterac+iunii. =n psiholo$ social aflat la o *ntlnire cu un pu
va avea fa+- de acetia i fa+- de el *nsui o alt- ima$ine dect atunci cnd *n pu
psihofiziolo$ i o mul+ime de sociolo$i, politolo$i i istorici. @ceasta reprezint-
importanta i interesanta problem- a activrii identitilor (i stereotipurilor) s
7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social
12/14
/ate$oriile i prototipurile sunt $enuri de scheme ce au *n vedere con+inu
precum i modul de procesare a informa+iilor, pe cnd stereotipurile vizea
referen+ial empiric al vie+ii sociale: $rupurile. >ot cu referire la referen+ialu
pe care schemele *l acoper-, literatura de specialitate descrie urm-toar
scheme : Schemele de persoanreprezint- tr-s-turi de personalitate i comportam
considerate ca definind un anume tip de persoan-.
Schemele ce privesc propria persoan-, schemele de(spre) sine 'selfscherefer- la structuri or$anizate de cunotin+e i p-reri pe care indivizii le au
*nii. Schemele de sine nu trebuie confundate cu ima$inea de sine i cumult cu concep+ia despre sine, dei primele sunt componente foarte impocelor din urm-. Schemele de sine se coa$uleaz- *n urul unor atribute de
personalitate i conduit- proeminente pe care indivizii consider- c- le derezultat al experien+elor sociale trecute 'de interac+iune cu al+ii), ele filtr*ncadreaz- informa+iile i aprecierile cu privire la propria persoan- ce viceilal+i.
7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social
13/14
Schemele de rol socialreprezint-, *n fond, ateptrile de rol, adic- un set
le$-tur- cu felul *n care se va comporta 'verbal i nonverbal) un individ ce
anumit rol social. De pild-, cnd ne aez-m la o mas- *n restaurant ne ate
s- ne *ntrebe ce consum-m, i nu s- intre cu noi *n discu+ii filosofice. Stud
experimentale i corela+ionare au confirmat ideea c- schemele de rol sunt
pre$nante *n ai udeca pe ceilal+i i ale prezice conduitele.
7/25/2019 Cognitivismul-cogniia social
14/14
Cunc+ionarea schemelor mentale are loc *ntrun spa+iu co$nitiv
lar$, care include procese de cule$ere a informa+iilor, comparare
evaluare valorii i a credibilit-+ii, inte$rarea lor i formularea, p
inferen+e, a unor udec-+i sociale. 2n toate aceste etape pot surveni
de cele mai multe ori se i *ntmpl- aa " o serie de distorsi
Studiile de co$ni+ie social- confirm- tot mai mult ideea c- oam
obinui+i nu sunt deloc ilo$ici i exclusiv pasionali *n $ndirea des
social, dar, *n acelai timp, nici perfect ra+ionali. ;ma$inea actoruco$nitiv comun ca 0savant cotidian&, promovat- *n cercet-rile
debut, a fost puternic amendat- prin investi$a+ii i interpre
ulterioare.
Top Related