MARIA BURUIAN+ SILVIA COTELEA AURELIA ERMICIOI
CONSTANTIN DRAGOMIR ION HAD~RC+
{tiin\aPrut Interna\ional
2015
Edi\ie rev=zut=
Ministerul Educa\iei al Republicii Moldova
Legenda manualului
TIC-TAC mascota Abecedarului
propozi\ia enun\iativ[
propozi\ia interogativ[
cuv]ntul
propozi\ia din dou[ cuvinte
propozi\ia din trei cuvinte
silaba
cuv]ntul din dou[ silabe
cuv]ntul din trei silabe
vocala consoana
caseta pentru marcarea solu\iilor
semnul pentru marcarea solu\iilor
.?
sunetul
propozi\ia exclamativ[!
.
.
Precum albinele-n pometDin floare-n floare sorb nectarul,Noi ]nv[\[m din AlfabetS[ ne iubim Abecedarul.
de Ion Had`rc[
Clasa nt]i
Cu ghiozdan =i AbecedarIa privi\i, eu s]nt =colar!
Prima zi de +coal{
+coala Primar[ nr. 124
Iar eu s]nt Nicu.
M[ numesc Drago=.
Bine a\i venit, dragi elevi!
S[rut m] na, doamn[
] nv[\[toare!
Clopo\elul vesel sun[,La careu pe to\i ne-adun[!
4
Mi-e tare drag[ banca mea!
Ce bine e la =coal[!
Frumoas[-i clasa noastr[!
S}nt +colar.
Ia un m[r, Sorin!Mul\umesc,
D[nu\!
5
Familia mea.
Eu s]nt papagalul
Ara!
Bravo, Doru!+ah!
6
E ziua mea.
La mul\i ani, Ene!
Mult[ s[n[tate!
Mul\umesc!
Succese mari la ]nv[\[tur[!
}\i ofer ]n dar o carte cu pove=ti.
7
Iedul cu trei capre?!
.
O... ce r[u ]mi pare de necugetata lui
purtare!
M[tu=[-capr[, osp[teaz[-m[!
de Octav Pancu-Ia=i
Poftim, dr[gu\ule!
8
Am o mare rug[minte, suratelor...
Te ascult[m, vecin[ drag[.
9
Micii gr{dinari
Spor la munc[!
Mul\umesc, Tic-Tac!
10
.}n livad{
Noi ]\i mul\umim, livad[,Pentru minunata road[!
Ce mere frumoase!
11
.La +coala animalelor
Prezent!
Ciripic[!
12
.La stadion
Go-o-o-l !!!
Ura-a-a!!!
13
.S{n{tatea mea
14
S{n{tatea P{m}ntului
15
Povestea p]inii
16
.Ce lung e drumul p]inii !
17
Minunile tehnicii
Alo!
18
.19
O zi de odihn{
Unde mergem ast[zi?
PREMIER+
12.00
CAPRACU
TREI IEZIde Ion
Creang=
20
Evaluare
}\i place la =coal[, M[d[lina?
! ?.
Desigur!+coala e locul unde ]mi aflu
norocul.
1.
2.
3.
4.
21
aa
aa
a
a
aa a
a-a-a
22
AA
A
A
a
a
A
AA
Alu
nelul
23
maam
ma-mamama
ma
ma
ma
ma
mm
ma mama
Felicit[ri!
Te iubim, mam[!
+i eu v[ iubesc!
24
.Ma a
.Ma a
Ma Ma
MMM aa
Ma
25
an
na
nn
naan
na-nanana
naa
an
na
an na
26
anam
A-naAna
.
.
NN
naNaA na
Na a
An a
Na
N
27
Am .
i-ni-mainima
Nina ia .
aimai
ii
in
1.
2.
i mi
28
Ia-naMa-ia
I-naNi-na
II
MiI naIan
Am prins un pe=te!
Bravo, Tic-Tac!
Ina ia , , .
Maia ia , , .
29
do, re, mi...
ar nar
Maria, mai ai ? Mai am, Marian.
rarramra-maar-ma
rr
ma ra
a narana
rarin
iar
Maa
mar
narin
1.
2.
30
Ra
Marin, ai ?
Am , Rima.
Ri-maMa-rin
R an
R na i
i
RR
RiRa
1.
2.
Am un plai ca un col\ de rai!
ma-ri-narma-ri-nari
31
mere.mare.miner.
e-raa-re
ra-remi-ra-rema-re
Nae eMama areInima mamei e
ee
ree eni
1.
2.
E greu s[ faci o cas[!
32
Nana Ana e mama Emei. Ea e .
rarairam
earra
mame
E-neE-ma
ne-neaneam
EE
E mi aE na E na
1.
2.
Eminescu este cel mai drag poet!
33
R[m]i cu bine, Tic-Tac!
Nene, marea e mare? E mare-mare, Aura!
ramura muraamare . . .Aura . . .
uimire . . .numai . . .numere . . .
u-nau-nu
a-urA-u-ra
uu
um1.
2.
muun
an
C[l[torie frumoas[, dragi copii!
34
Ura! Merii au mere rumene, Aura. Mare minune! Ia un , Marin!
ru-me-neru-meni
mi-nu-nemi-nuni
, ...
UU
u
merananure muu
ra re
,
,
mare. Aurei Inima1
e1.
2.
A-u-raMa-rin
,
ur, , , , , ,
35
Anca, am un canar auriu. Iar eu, Nicu, am un crin ca neaua.
acrac
ca-narcrinAn-caNi-cu
amic.areNeneaunMarcu
iar raicar . . .
acru . . .iac . . .
cc
1
car1.
craca
car
2.
3.
36
Carmen, nenea Iancu e marinar? Nu, Anca, nenea e mecanic.
c
me-ca-nicma-ri-nar
Car-menAn-caIan-cu
mica-mic
2
CC
r
n
c
c m
1.
2.
crainic.amic.Crinei.
Marama e aNenea Marcu eCarmen are un
3.
C e i
aC u
4 1 33 2 1
c
S[ te ajut, nene?
MD C PI 369
37
nu
a m
c r
ru
cu
ca
Aurei mare. Camera e
Evaluare
rea
reu
men car
cu
neme
re
cui
crinMirunaunneaua.areca
RaAn
an ra
1
1
1.
2.
3.
4.
38
Nicu, ai un amic?
Am. E marinar.
5.
1
2
3
4
5
6
6. Alc[tuie=te oral un text.
39
NuculAlina are un nuc mare. Nucule, ai alune? Nu, Alina, ia nuca mea!
RalucaElenaAlina
are un nuc.ArinulAlunulNucul
are alune.
lemnlem-nul
nucnu-cul
ramra-mul
ll
1.
Ia nuca mea!
2.
40
Lanul auriuLuna lumina lanul. Mami, lanul e ca aurul! E neam cu luna? Nu, Laura. Lanul e aurul anului.
LauraLunaLanul
e aurul anului.
a-ura-u-rul
La-u-ra
lanla-nul
e al Laurei.
e a Laurei.
LL
c
m
l l
1. 2.lumina lanul.
Lanul e neam cu luna?
41
nou
are
CamionulCorneliu e cu Nicolina la nenea Nicolae. Nene, camionul e nou? Nu, Corneliu, are un an. E ca nou, nene Nicolae!
ounou
ca-mi-onca-mi-o-nul
Ni-co-la-eNi-co-li-na
Nicolae are un camion .nou
.
.
ooE nou?
42
MoaraOana e cu Ion la lac. Oare a cui e moara, Ion? E a lui nenea Onu. El e morar.
oa-remoa-ra
O-nuOa-na
OO
larena
mi
loa
racoa i
cu
oa
moa
ma
A cui e moara?
1. Moara e a luiOana e cu Ion lalac.
mare.
Ion.
Onu.
luimare. e Moara1
2.
comoaraomului. eMunca1
Onu
43
CununaEra a noua lun[ a anului. Un nor mic l[crima. mare urca la el.
No-ru-le-e-e-e! Nu am . Nu mai l[crima! Ia o cunun[!
lu[ cununa.
........u
n [mr
mierl[i
m [elr
........u
c [n m
lu-n[luni
la-cri-m[l[-cri-ma
cu-nu-n[cu-nuni
[{[{
2.
c[
Cum e cununa?
1. Luna e ca o inim[ mare.un corn auriu.
44
cer-ceicer-ce-ii
Mir-ceaMar-ce-la
ce-rulre-ce
CeCecece
Cerceii ceruluiMircea e cu Marcela la mare. Marea e rece. Mircea, cerul are cercei! Ce cercei, Marcela? Cercei mari, nu ca ai mei! Cercelul ca
un corn e Luna. Cercelul ca un cerc e .
mari.aceia Cerceiierau1
rece. aceea e
2.
cerc
aceelice rinocer
......1.
ceainic
Marea
45
La munteNenea C[t[lin e antrenor. Cea mai mare comoar[
a lui e Otilia. Acum ea e cu tat[l ei la munte. Acolo aerul e rece. Otilia, urc[m muntele! Ce curat e aerul montan, tat[!
actor.antrenor.croitor.
Nenea C[t[lin este
ta-t[an-tre-nor
O-ti-li-aC[-t[-lin
mun-temon-tan
tt
1.
2.
La munte e minunat!
o c a r cm u n t e[ r i e rt a e i cr t r e n
Aneta, Otilia e la antrenament Nu, Mitic[, ea e la munte
. ! ?
46
TrenulAcele arat[ ora nou[. Mecanicul trenului
e atent. Urc[ ultimii c[l[tori. Unul e Tric[, altul e Mitic[. Al treilea e cotoiul Tomic[.
U-u-u! Tu-tu-u-u! C[l[toria cu trenul e minunat[!
Ti-tuTo-mi-c[
Tri-c[Tra-ian
c[-l[-to-ri-ec[-l[-to-rii
1
TT
un c[l[tori. Iat[ tren cu
Tomic[, urc[m!
1.
2.
trenuc[l[toroatatainatur[torut[untunel
47
a e
cercel
rinocer maiou
tricou
motan
munte
3 1 5 2 4 3 1 2 4
Evaluare
alunecau
.Norii alunecauaurii lin
.
.norii
1.
2.
3.
4.
5..
coace
cere
!
?are48
Ce carte ai, Nicolae?
Am cartea Animale marine.
6.
7. Alc[tuie=te oral un text.
49
AriciiAricic[ are cinci arici. Ei au ace mici. Cioc! Cioc! Cioc! Cine e aceea, mam[? O cioc[nitoare. Ce mare e ciocul ei! Aricii cercetau atent cioc[nitoarea.
mic.tare.mare.
Cioc[nitoarea are ciocul
mac ............ melc ........
ci-necio-culmicicinciA-ri-ci-c[cio-c[-ni-toa-re
CiCicici
1.
2.
cio
cio
Cine e aceea?
50
O not[ mareLenu\a recita Miori\a. Mitru\ urm[rea
cu aten\ie. Uneori o corecta. Am emo\ii, Mitru\.Mar\i, la lec\ie, Lenu\a a luat nota cea mai
mare. Ea \ine mult la literatura neamului.
Lenu\a are emo\ii.team[.
lec-\i-ea-ten-\i-e
|a-ulCer-n[-u\i
Le-nu-\aMi-tru\
\|\|
Ce not[ merit[
Lenu\a?
1.
2.
ar \a c[ ra \ar
ni
o
\elcul
maimu
ni
Ionu\, ai neamuri la |aul Nu. Am neamuri la Cern[u\i
. ! ?
51
}ntrecereaLiterele erau la o ]ntrecere. Mai ]nt]i, litera A
]ncerc[ a citi o carte: A-a-a.Nimic nu l[murea! }-]-], continu[ litera }.Iar ]ncurc[tur[. O-o-o, iute ]ncerc[ O.}nc[ mai r[u. Cartea r[m]nea necitit[. Numai
cu toate literele unite e lumin[ ]n minte.
c]n-
t]-
c]i-
n[r
ne
tec
]n-cear-c[]n-cer-ca-re
]n-t]i]n-t]-ia
r[-m]-nea]n-tre-ce-re
]}]}
4
3
21
2
1
3 4
1 4 3
2
1.
2.
m]i-
]n-
r]-
m[
cet
ne
Lucian are1
locul ]nt]i.
52
L[utariiTat[l lui Mircea e un l[utar cu renume. A
concertat cu L[utarii ]n multe \[ri. Anul trecut a c]ntat ]n Ucraina, Letonia, Italia.
Acum e ]n Rom`nia. Are mul\i amici rom`ni. Traian c]nt[ la nai, Luca la ocarin[, iar Nicu la clarinet.
Ce c]ntece minunate au l[utarii!
Tat[l lui Mircea a concertat ]nUcraina.Rom`nia.Turcia.
e a lui Luca.e a Luciei.
ro-m`n
ro-m`-nesc
Ro-m`-ni-a
e al lui Luca.e al Luciei.
`~`~
1.
2.
cla
o ri
53
La r[scruceLa r[scrucea satului se ]nal\[ o troi\[. Tanti
Maria ]i l[murea Cristinei: Iisus, Cristinico, e mereu ]n inimile noastre.
Cu El satul nu este s[rac. Mintea omului e mai s[n[toas[. Casele s]nt mai luminoase. } n toate se simte lucrarea lui Iisus.
Cu Iisus casele s]nt mai
r[scruce crucetroi\[ ]ntret[iere
stea comun[sat astru
satsa-te
ca-s[ca-se
cru-cer[s-cru-ce
ss
1.
2.
s[race.]ntunecoase.luminoase.
soa
stescris[
e
niirele
54
Cetatea SorociiSoarele se uita somnoros ]n Nistru. Cetatea
Sorocii era la locul ei. Sorin urm[rea ]nserarea cu sora sa, Stelu\a.
Uite, Sorine! Un cocost]rc! E ca un scut al cet[\ii, surioar[! Soarele m[re\ s-a culcat. Nistrul susura lin.
Soarele se uita somnoros ]n R[ut.Nistru.
tare ca
iute ca
]nalt ca
muncitor ca
soa-rescut
So-rinSte-lu-\a
So-ro-caNis-tru
SS
St]rc, st]rc,
cocost]rc!
1.
2.
]nstelat
stelu\
[
stea
55
ca=ca-=ul
+oricic[ cel iste\+oricioaica a =uierat scurt. Cei =ase =oricei
s-au uitat =oca\i la ea. Care e inamicul num[rul unu al neamului
=oricesc? Motanul, =u=otir[ =oriceii. Lenea, rosti +oricic[. C]te =tie micu\ul meu! Ca=ul acesta e al
t[u, +oricic[!
+oricic[ era iste\.lene=.
=a-se=o-ri-cei
=ti-e=u-ie-r[
a =uierat scurt.
=+=+
1.
2.
= o a r e c eo s c o c o =i m a = i n am o = i r a su = a e e c em o r i = c [n r t m e s n
S[ cre=ti mare,
+oricic[!
56
}n cer r[sare steaua,A=terne Cel de SusL[icere moi ca neauaLa ieslea lui Iisus.
+i Mo= Cr[ciun r[sare }n seara cu mister. Se mir[ mic =i mare +i c]nt[: Lerui-Ler...
}i cer lui Mo= Cr[ciun o =i un .
Ieri era un cer cu nori .
....... sanie .......
Cr[ciunul
Steaua sus r[sareCa o tain[ mare...
1.
2.
57
Unde are loc ac\iunea?]n codru
La dentistMartinel are din\ii caria\i. Luni mama l-a
adus la clinica din codru. Ursule\ul tremura la u=a dentistului.
Mo= Martin ]i trat[ din\ii =i ]l ]ndrum[: S[ nu m[n]nci multe dulciuri, Mar tinel! Am ]n\eles, domnule doctor. +i nu uita s[ consumi c]t mai multe
crudi t[\i!
din-teden-tist
dul-ciuricru-di-t[\i
]n lunc[
C]nd are loc ac\iunea?duminic[ luni
dd
d/t
iat[iad[
tat[dat[
lat[lad[
toamn[doamn[
tac[dac[
tacidaci
co-druco-dri
Aoleu!
1. su
es
2.1 3 2 4
.
leUr
te
dentist
la
\ul
58
doi-n[dul-ce
Doi-ni-\aDo-ru-\u
du-mi-nicidu-ioa-se
Cine admira natura?
-ru
Da- Do- Di- Doi-
-nu\ -nu -na
DD
Doru\uDanielaDoini\a
1.
2.
D[-
-rin -ru\
59
Mih[i\[C]nd era mic, lumea ]l numea: Mihu, Mih[ie=,
Mih[la= sau Mih[i\[. Mihu e leit tata! sur]dea sora. Mih[i\[ e mic, dar harnic! ]l l[uda mama. Mih[la= al meu o s[ ias[ om mare! rostea
hot[r]t tata.}ncetul cu ]ncetul, Mihu a crescut mare,
har nic =i cu minte. Acum to\i ]l numesc Mihai. Doar mama ]l mai alint[ Mih[i\[.
har-nicho-t[-r]t
Mi-huMi-hai
Orhei
.Mihu locuie=te ]n ora=ul Orhei
.
.]n
hh
4
2
3
1 4
2
1 3
4
3
1 2
60
hamac machotel . . .haiduc . . .
halat . . .hotare . . .hain . . .
ha-macho-\o-man
Ho-ri-aHa-ri-ton
ho-t[-r]]n-h[-\a
HH
Hore=ti
Norul ho\omanEra o duminic[ ]nsorit[. Horia se d[dea hu\a ]n
hamac. Hariton citea o carte.Deodat[, cerul s-a ]ntunecat. Un nor ho\oman
a ]nh[\at soarele =i l-a ascuns.Horia =i Hariton au hot[r]t s[ c]nte:
Norul d[du drumul soarelui =i o lu[ la s[n[toasa.
Ie=i, soare, ie=i, C[ ]\i dau cire=i,
Luci, soare, luci, C[ ]\i dau =i nuci.
1.
2.
harnici. Oamenii s]ntdin
Ie=i, soare, ie=i!
S[ c]nt[m ]mpreun[,
copii!
61
Un prieten credinciosCerul cernea din ]n[l\imi mii de stelu\e.
Tata croia o p]rtie spre poart[.Ciprian lu[ iute o lop[\ic[. }ncepu =i el s[
arunce neaua ]n p[r\i. Intr[ ]n cas[, puiule! Ai s[ r[ce=ti! Nu pot, t[ticule. Aceast[ p]rtie e pentru
Lupu. El e un prieten credincios.C]inele d[dea din coad[ mul\umit.
p]r-ti-epri-e-tenpoar-t[lo-pa-t[Lu-puCi-pri-an
pp
Cineprieteni are es[rac. nu
1.
2.
Unde are loc ac\iunea?]n cas[ ]n curte ]n strad[
C]nd are loc ac\iunea?toamna iarna
prie
ten
prie
teno
spr
iete
nie
62
[l [l ad a
nc
Neamul lui P[cal[+ti\i cine era P[cal[?Un amic de-al lui T]ndal[.+ti\i c[ =i so\ia saP[c[lina se numea?Iar scumpa lor copili\[ Era mica P[c[li\a,+i n[stru=nicul lor pici
Era micul P[c[lici.Iste\ii lor cons[teniErau numi\i p[c[leni.C[ci ace=ti oameni one=tiS-au n[scut ]n P[c[le=ti. P[cal[, c]t a tr[it, Mult[ lume-a p[c[lit!
P[-ca-l[P[-c[-li-na
p[-c[-leniP[-c[-le=ti
P[-c[-li-\aP[-c[-lici
amic pu=tipici rud[onest prietenneam cinstit
amic prostmic[ moartena=tere du=maniste\ mare
PP
[
P
1. 3.
T]
2. P[c[le=ti Satuleste1
pitoresc.
63
o-bi-ceistr[-bun
um-bl[]m-part
Sa-bi-na
Colind[toriiNeaua s-a l[sat peste sat. Au sosit colind[torii! se bucur[ Sabina. S[-i ascult[m, spune tata. Noi umbl[m din cas[-n cas[La acei care ne las[,
Noi umbl[m =i colind[m,Pe Iisus ]l l[ud[m.
S]nte\i de laud[, b[ie\i! S[ p[stra\i obi ce iul str[bun! Trece\i =i la anul pe la noi!
bb
Primi\i colind[torii?
1.
2.
p/bparbarpar[bar[
punbun
parc[barc[
Sabina ascult[ cu bucurieur[torii.colind[torii.c]nt[re\ii.
s]mbure umbrel[ timbrucombin[
64
BucurelC]nd ]l ceart[ bunicul, Bucur se duce la bunica.
O ia cu bini=orul: Bunicu\o, m[ doare un dinte. De bom boane
trece mai repede...Bunica ]l s[rut[ =i ]i propune: Hai mai bine s[ ]mpodobim Pomul de
Cr[ciun, Bucurel! Peste pu\in timp, un mo= cu plete albe b[tu
la u=[.
bu-ni-cabu-ni-cul
Bu-curBu-cu-rel
bom-boa-n[bu-cu-ri-e
ta relul
be
sa
na
ca
ma
da
cul
laba bar
le
BB
....... bombonic[.......
S[ cre=ti mare,
Bucurel!
1.
3. Bucur[-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel de la Bucure=ti.
2. bu12
Bar bra ]m c[ \a ni bl[ .
Continu[ oralpovestirea.
65
Micul v]n[torO veveri\[ vesel[ s[rea iute din ram ]n
ram. Avea bl[ni\a de culoarea morcovului.Deodat[, un vreasc trosni sub o povar[.
Era S[ndel, un v]n[tor de o palm[. Hei, veveri\o! se r[sti el. S]nt un v] n[-
tor iscusit. Am o pu=c[ de luat vederi. Las[ v]natul, S[ndel. Dumbrava e
ocrotit[ de stat. Te invit s[ ron\[im alune ]mpreun[!
Bl[ni\a veveri\ei era ca.
.
Mica veveri\[ este vesel[ =i sprinten[.Mama lui Sandu a cump[rat vesel[ nou[.
v]-natv]-n[-torve-ve-ri-\[ve-se-l[
vv
po-va-r[dum-bra-v[
S[ndel, vrei alune?
1.
2.
B
ve l
i
a n
A
66
Eminescu la VienaMihai Eminescu este poetul nostru na\ional.
El s-a n[scut la Boto=ani, dar a copil[rit la Ipote=ti.
}n tinere\e a ]nv[\at la Viena. Acolo s-a ] mprietenit cu scriitorul Ioan Slavici =i cu poeta Veronica Micle. }n timpul liber, ei plecau la teatru, la bibliotec[, la plimbare.
Deseori, prietenii ]l ]ndemnau s[ recite ver suri. Eminescu rostea cu duio=ie: Unde e=ti, copil[rie?...
La Viena, poetul cunoscu peVeronica Micle.Ioan Slavici.Ion Creang[.
Unde a studiat Mihai Eminescu ]n tinere\e?la Ipote=ti; la Boto=ani; la Viena.
VV
Vi-e-naE-mi-nes-cu
Ioan Slavici
1.
2.
Veronica Micle
67
La s[niu=La s[niu= e veselie mare. S[niu\ele pornesc la vale. Cine e primul? ]ntreab[ Paula. Dorin, ]i r[spunde prietena. Este de ne]ntrecut! spune Vl[du\.Copiii s]nt bucuro=i.
Copiii s]nt la patinoar.s[niu=.
ultimul
2
1
3 1
3
2 2
1
3 2
1
3
3
1
2 1
2
3 1
2
3 2
3
4
Evaluare
p[m]ntul.de plapum[ Oacoper[ nea
1.
2. Prima este sania lui Dorin.Paulei.
3.
4.
5.
mare veselie vale
triste\e deal primul mic
C]\i ani ai, br[du\ule ! ? .6.
Cite=te textul.
68
Unde pleci, D[nu\?
La patinoar.
8.
12
3
4
5
6
7.
Ham!Ham!
Alc[tuie=te oral un text.
69
g]n-sacg]=-te
gg
Povestea g]=telorUn g]nsac avea ni=te papuci ro=ii. Odat[, trec]nd peste
un pod, ]i sc[p[ ]n g]rl[. Vai! Am r[mas descul\! se t]nguia s[rmanul g]nsac.Tot neamul g]=telor s-a gr[bit s[ caute papucii, dar nu
i-a g[sit.+i acum, dac[ treci pe l]ng[ un c]rd de g]=te, ele g]g] ie
sup[rate.
g]-g]-iag]-g]-ie
gra-b[gr[-bit
1.
3.
stol oiciread[ cocoriturm[ lupic]rd albinehait[ vaciroi g]=te
car[gar[
coco=igogo=i
c/gc]tg]tcrosgros
coal[goal[
2.
L]ng[ un gard, g]nsacul =i g]sca g]g]ie ]ng]ndura\i: Gagaga! Gagaga!.
70
Bravo, Gruia!
Gru-iaGre-ta
Gri-go-ra=
glasgla-suri
gragamul
ur
ba
i ra
guu
\a
ne
m[
Momentele textului:
GG
Gruia cel voinicGlasurile copiilor au amu\it. Spectacolul a ]nceput.Greta =i Grigora= au uitat de toate. Ei urm[resc
lupta dintre Gruia =i dragon.Deodat[, voinicul a lovit cu putere =i a r[pus monstrul. Gata, e ]nvins! se bucur[ Grigora=. Gruia e mai puternic! spune Greta mul\umit[.Spectatorii aplaud[ st]nd ]n picioare. Cine e?
putern
ic
hot[r]t
bucuros
voinic
1. 2.
Lupta cu dragonul
Bucuria spectatorilor1 }nceputul spectacolului
71
Legenda braduluiPl]ngea un br[du\ ]n inima codrului. Tocmai
mergea pe acolo Creatorul Lumii. Ce suspini, br[du\ule? Doamne, p]n[ mai ieri cre=team =i eu printre
pomi. Dar ei r]deau de conurile mele. Mi se str] ngea inima de durere. M-am retras ]n acest desi=.
Nu mai pl]nge, br[du\ule! A=teapt[ s[ dea gerurile.
A sosit iarna. To\i copacii erau goi. Numai bradul r[mase ]n haina sa verde ca o mantie de rege.
re-gele-gen-d[
nin-gestr]n-ge
mer-geapl]n-gea
gege
Pl]ngea un br[du\ ]n inima codrului .
.pl]ngea
pl]ngea .
brad gutui...codru
alun ...conalun[
E=ti ca un rege,
br[du\ule!
1.
2.4
3
1 21
42 3
3
4
1 21
32 5
1
42 3
3
2
1
72
Ge-taGeor-gel
ge-mege-ne
geamgea-muri
iarn[ cumplit[barb[ .............plete .............
mun\i .............gene .............me=ter .............
GeGe
Mo= GerE o iarn[ cumplit[. Copacii gem speria\i de
m]nia criv[ \ u lui.Georgel ]ntreab[: Mergem la s[niu=, Geta? S[ se mai potoleasc[ Mo= Ger. Cine este acest mo=? E un b[tr]n cu barb[ deas[, gene albe =i
ple te ninse. Iarna, el coboar[ ca o s[geat[ din mun \ii c[run\ i. Aga\[ de stre=ini \ur \uri de sticl[. Pune poduri de cle=tar peste r]uri. Nu e me=ter mai iscusit ca Mo= Ger!
gerule\
1.
geros
Cine e Mo= Ger?
ger
2.cornuricoptgem. Getaa cu
173
Uf =i CiufAfar[ viscole=te. Uf =i Ciuf, doi pitici dr[g[la=i,
ocrotesc focul din vatr[. Ce mai fulguie=te! face Uf. Mai r[scole=te focul, s[ nu adoarm[! ]l sf[ tuie=te
Ciuf. Uite ce sc]ntei mari! se mir[ Uf. S[ le rug[m s[ sperie viscolul!Un roi de sc]ntei iese prin co=.Viscolul s-a potolit. }n vatr[ focul mai arde.
focfla-c[-r[
UfCiuf
ful-gu-ie=-tesf[-tu-ie=-te
}n vatr[, focul adoarme.+tef[nel adoarme fericit.
co=
ff
1.
2.
3. varfar
voifoi
vinefine
vilefilev/f
foc
oc
oc
oc
74
fri-c[fia-re
su-fe-r[]n-frun-t[
F[t-FrumosVifor-R[u
du=man moart[vie prieteniubire ur[
iese ur]tebun intr[frumoase r[u
FF
F[t-FrumosF[t-Frumos are puteri miraculoase. El st[-
p] ne=te focul. Potole=te fiarele =i ]i ferice=te pe cei care sufer[. F[r[ fric[ iese ]n fa\a du= manului. Ca un fulger, ]nfrunt[ Viforul-R[u.
C]nd obose=te, ]i s]nt de folos prietenii: soarele =i luna, apa vie, f]nt]na pove=tilor, calul ]naripat, firul de iarb[, fluierul ferme cat.
Faptele lui s]nt frumoase. Frumos ]i este =i sufletul.
Porunce=te, F[t-Frumos!
2.
3
1
2
5
2
4 3
3
1
2
1. F[t-Frumos. al Fluierule lui1
75
de-junste-jar
Bu-jorBu-jo-rel
Stejarul lui +tefan-Vod[Bujorel e la bunici, ]n satul Cob]lnea. Dup[ micul
dejun, a plecat cu bunicul la vie.}n apropierea satului, b[iatul vede un stejar secu lar. Bunicule, acesta e stejarul lui +tefan-Vod[? Da, Bujorel. Cu vreo cinci sute de ani ]n ur m[,
oastea Moldovei s-a luptat aprig cu t[tarii. La um bra acestui stejar se odihneau o=tenii domnitorului.
stejar stejaribujor . . .b[iat . . .umbr[ . . .o=tean . . .
jj
pr[=itpr[jit
=ocjoc
=alejale
=ur[jur[
=/j
1. 2.
C]\i ani are stejarul?
stejar
stej[relstej[ri=
76
Je-ni-c[Ja-ne-ta
joa-c[ju-c[-ri-e
bu-jorio-braji
La joac[Jenic[ a ]mbr[cat cojocelul =i a ie=it la joac[.
Jujuc[ s-a luat din urma lui.Copiii se jucau cu bulg[ri de nea. Obrajii lor
erau rumeni ca bujorii. Hai s[ facem un omule\! a propus Jenic[.}n scurt[ vreme, omule\ul era gata. Vai! El tremur[ de frig! a strigat Janeta.
}i aduc imediat m[nu=i, c[ciul[ =i fular.
juc[u= ca
deas[ ca
u=or ca
rumen ca
JJHai s[ ne juc[m, copii!
1.
2. c[\el e Jujuc[ juc[u=.un1
joc
juc[tor
juc[rie
77
Visul VirginieiDup[ ce a ascultat povestea de sear[, Vir ginia
a adormit. }n vis, dintre pagi ni le c[r\ii cu basme, a ap[rut Re gina Fulgilor. Ea era ginga=[. Avea gene lungi. Purta straie argintii.
Ai ni=te bijuterii at]t de frumoase! se minu n[ feti\a.
Regina i-a d[ruit Virginiei un colier sclipitor. Apoi a disp[rut ]n negura nop\ii.
re-gi-n[pa-gi-n[
gin-ga-=[ar-gin-tii
Vir-gi-ni-aRegina Fulgilor
2
1
3 2
1
3
1
2
3 1
2
3
gene lungi colier .........straie ......... bijuterii .........
2
1
3
gigi
regin[
Virginia, ia acest colier!
1.
2.
78
Fapta lui GicuO feti\[ cu p[rul =aten pl]ngea pe malul unui
lac. S-a apropiat Gicu. Ce s-a ]nt]mplat, Gina? a ]ntre bat el. De ce
pl]ngi? Am sc[pat mingea ]n ap[, i-a r[ s puns ea
printre lacrimi. Nu pl]nge! Te ajut eu! a ]ncercat Gicu s[ o
lini=teasc[.}n c]teva clipe, b[iatul a scos mingea. }\i mul\umesc, Gicu. E=ti un prieten ade v[rat.
min-gemingi
pl]n-gepl]ngi
Gi-cuGi-na
estea Ginei.
P[rul Ginei este =aten.P[rul din livad[ a ]nflorit.
a lui Gicu.
GiGiTe ajut eu, Gina!
Aurulse]ncearc[]nfociarprietenullanevoie.
1.
2.
3. giun
gii
gint
legi
ar
ma
co
gin79
BerzeleCezara ie=i ]n curte. Bunicule, au sosit berzele! zise ea bucu roas[. Aceste p[s[ri, Cezara, s]nt fidele lo cu lui unde
]=i fac cuibul.Berzele p[=eau agale pe picioa rele lungi. Ele
cl[m p[ neau zgomotos din cioc. A=a ]i salutau pe st[p]nii casei.
Dup[ ce au ref[cut cuibul, berzele s-au ridicat ] n zbor. Ele pluteau lin pe cerul limpede.
Berzele plutesc lin pe cerul limpede.Apa de izvor este limpede =i rece.
Barza v[zu varza,Varza nu v[zu barza.
zi-sespu-sezgo-mo-tosg[-l[-gi-os
zz
bar-z[ber-ze
1.
4.
2. 3.bucuriebucuros
...zgomotos s/z
sarezare
sarzar
saczac
vars[varz[
vasevaze
Berzelor, de unde vine
prim[vara?
80
Zmeul n[zdr[vanZaharia a f[cut un zmeu din h]rtie colorat[.
I-a pus =i coad[ din panglici verzi. Ar[ta grozav. Apoi i-a invitat pe Z]nel =i Zamfir ca s[ ] nal\e zmeul ]mpreun[.
Locul cel mai potrivit e ima=ul de l]ng[ sat, zise Z]nel.
Ai dreptate, c[zu de acord Zamfir.V]ntul zburdalnic smulse juc[ria din m]inile lui
Zaharia. Zmeul n[zdr[van plana u=or ]n v[z duh.
Za-ha-ri-aZam-fir
Z]-nelzmeu
v[z-duh
R[zvan a cump[rat un zmeu colorat.F[t-Frumos a r[pus un zmeu fioros.
zmeie zmei
ZZ
n[z-dr[-vanzbur-dal-nic
zmeu zmeu
1.
2.
Zmeul nostru e grozav!
81
Orchestra din p[dureE diminea\[. Lini=tea codrului a fost ]ntrerupt[
de un pi\igoi: Am o veste bun[! Azi, or ches tra din p[dure
ne pre zint[ un con cert. V[ chem pe mic =i mare la serbare!
Orchestra a fost ]nt]mpinat[ cu aplauze. Graurul ]i zicea din cim poi. Mierla c]nta la vioar[ ]n pereche cu greiera=ul. Cioc]rlia interpreta o dulce melodie.
+tiu cui s[ d[ruiesc buchetul de flori! a spus ariciul.
Dar voi =ti\i, copii?
bu-chetbu-che-\el
pe-re-cheor-ches-tr[
Mierla c]nta ]n pereche cu
Cioc]rlia interpreta o dulce melodie.Costache ]i d[ Anei un m[r dulce.
.
.
chechep[
dure
p[du
rice
p[du
rar
1.
2.
82
Chei\a fermecat[Era odat[ o fat[ de ]mp[rat frumoas[ f[r[ de
pereche. Ea a g[sit un sipe\el de aur. Ursitoarele au spus c[ acel care ]l va descuia, o va lua de mireas[.
}ntr-o sear[, la poarta palatului a b[tut un str[in. Chei\a ce o am e fermecat[! a spus el. Chema\i str[inul imediat! a poruncit ] mp[ratul.Voinicul a descuiat sipe\elul. }n el se afla un inel
cu pietre scumpe.T]n[rul a pus inelul pe degetul prin\esei. Fata a
z]mbit fericit[.
che-matpe-re-che
che-ieche-i-\[
Momentele textului:
Sosirea str[inului la palat1 G[sirea sipe\elului
Bucuria prin\esei Descoperirea inelului
cheie
CheChe
Cine a g[sit cheia de la inima prin\esei?
1. 2.
83
Orheiul VechiC]ndva, Orheiul Vechi a fost o cetate de
ne] nvins. Domnitorul avea acolo o=teni chipe=i =i voinici.
Odat[ au n[v[lit du=manii. Conduc[torul ce-t[\ ii le vorbi o=tenilor:
Voinicii mei, aici vom sta ca =oimii! Nici moar tea nu ne va clinti din loc!
Voichi\a, fata conduc[torului, era frumoas[ la chip =i la suflet. Ziua ea lupta ]n r]nd cu to\i voinicii. Noap tea se strecura ]n bise ricu\[. Se ruga pentru via\a o=tenilor =i victo ria neamului.
chipVoi-chi-\a
chichi
Momentele textului:
N[v[lirea du=manilor
Ruga pentru victoria neamului
1 Cetatea de ne]nvins
1.
vechichi-pe=i
84
P[\ania lui Chi\-Chi\E noapte. Chiriac doarme lini=tit.Chi\-Chi\ intr[ ]n camer[. Chi\[ie de foame. Ce s[ m[n] nce?
C]t ai clipi din ochi, se ca\[r[ pe mas[. L]ng[ chitara lui Chiriac vede un creion. Chi\-Chi\ se repede la el. Creionul ]i zice cu glas prietenos:
+oricelule, =tiu c[ vrei s[ m[ m[ n]nci. Te rog doar s[ mai a=tep\i o clip[. Vreau s[ vezi =i tu ultimul meu desen.
Bine! Dar deseneaz[ mai repede! S]nt tare fl[m]nd!
Chi-ri-acchi-ta-r[
chi-\[-ieChi\-Chi\
c]t ai clipi din ochi foarte repede
lini=tit agitatprietenos ...
ultimul ...repede ...
chitarechinelantichitatenorecrea\iechipa
Continu[ povestirea oral.
ChiChi
1.
2.
3.
Mor de foame!
85
O zi de odihn[ Soarele str[lucitor ve gheaz[ ca ziua s[ fie fru-
moas[.Sub bagheta nev[zut[ a unui dirijor iscusit, c]nt[
p[s[rile.Gelu, Anghel =i Eugen se joac[ ]n curte.Obosit de at]ta zbenguial[, Mot[nache s-a culcat. +i bunica, =i ghe mul ei, =i gher ghe ful An gheli nei
toate se odih nesc duminica.
ba-ghe-t[ba-ghe-te
ve-gheve-ghea-z[
An-ghelAn-ghe-li-na
soare frumoas[baghet[ str[lucitordirijor nev[zut[zi iscusit
pisic[ soareraze
ghem...
privighetoare...mamifer
gheghe
1.
2.
gher-ghef
ghe-me
86
GhemotoculGheorghe =i Gherasim se ]ntorceau din cr]ng.Deodat[, ei au z[rit un ghemotoc de bl[ni\[ alb[. Un iepura=! zise Gheorghe. Are o l[bu\[ r[nit[! S[ lu[m iepura=ul cu noi! }l vom supraveghea p]n[ se
va face bine.Acas[, b[ie\ii au f[cut pentru el un culcu= c[ldu\. }l
hr[neau cu mor covi, varz[ =i frunze de salat[.Iepura=ul a fost numit .
ghemghe-mo-toc
Ghe-ra-simGheor-ghe
cr]ng cocolo=r[nit[ p[duriceghemotoc v[t[mat[
deodat[ observatculcu= ad[postz[rit brusc
GheGhe
ve-gheasu-pra-ve-ghea
1.
Un iepura=!
2.Gelu ]n Ghetlova.locuie=te
1
satul
87
GhiocelulUn ghiocel firav str[punse pojghi\a de z[ pa d[. Suna din
clopo\elul s[u ginga= de r[sunau v[ile: Fra\ilor, a sosit prim[vara!Ghimpi=or =i Ghimpici s]nt doi arici ghidu=i. Ei au ie=it
somnoro=i din culcu =ul lor. Nu te gr[bi, ghiocelule! au strigat aricii. Ar putea
s[ te ]nghit[ Mo= Criv[\! Nu v[ teme\i, ghimpo=ilor! Soarele darnic a rugat
s[ vestesc sosirea prim[verii.}ntreaga natur[ s-a trezit la via\[.
ghi-o-celpoj-ghi-\[
ghi-du=ighim-po=i
ghiocel firavclopo\el ......arici ......soare ......
ghighiGhiGhi
Bine ai venit, Ghiocel-Voinicel!
Momentele textului:
Sfatul aricilor
1 Apari\ia ghiocelului
}nvierea naturii
1. 2.
88
GhicitoareGhicitoarea-i din bunici Cine-o =tie-i bun de ghici.Diminea\a din cocioab[Iese mo=ul =i ]ntreab[: Ciugur, mugur, mugureiMerg pe drum ]n=ir[\eiCu ghiozdane ]n spinare.Cine =tie: cine-s oare?
ghi-ci-toa-reghi-ci-tori
ghioz-danghioz-da-ne
Glum[
V[ plac ghicitorile,
copii?
1.
2.
Care cuvinte s]nt rostite cel mai des de elevi Nu =tiu, doamn[ ]nv[\[toare Ai dreptate, +treng[rel
Covor negru pe pereteAre cret[ =i burete.
2. Ghici!
(............)
Linioare, p[tr[\ele}n coperte sub\irele.
(............)
. ! ?
89
ta-xi-me-truta-xi-me-tristMa-ximA-le-xan-dru Graba stric[ treaba
Alexandru se gr[bea la un meci de box. Mam[, plec! M[ a=teapt[ Maxim, spuse
Alexan dru.Cei doi prieteni au ]ncercat s[ traver seze stra da
]ntr-un loc interzis. Un taximetru se apro pia ]n plin[ vite z[. Taxi metristul claxon[ =i fr]n[ brusc:
Copii, strada se traverseaz[ la semafor sau pe zebr[! ]i mustr[ el.
Alexandru =i Maxim au ro=it. De ce oare?
La Gr[dina Zoologic[ am v[zut o zebr[.Copiii au traversat strada pe zebr[.
xx
cla-xoncla-xo-n[
Paza bun[ trece primejdia rea!
Ochiul galben c]nd se-arat[,St[ atent[ lumea .
Verdele c]nd str[luce=te,Toat[ lumea se .
1.
2.
Deschide ochi ro=u de foc,Toat[ lumea st[ pe .
90
Xe-ni-aXe-no-fon
xi-lo-fonsa-xo-fon
e-xi-gentex-ce-lent
Xenia =i XenofonC]nt[ azi la unison:Xenia la xilofon,Xenofon la saxofon.
Rex, c[\elul cel dresat,C]nd se pune pe l[trat,Sare speriat Anton,Brusc apas[ pe claxon!
Poli\istul exigentAre fluier excelent.Muzican\i ca ei mai rar;C]nt[ extraordinar!
+oferul sare speriat =i claxoneaz[.Alexandra pune sare ]n zeam[.
Extraordinar!
XXRespecta\i regulile de circula\ie!
xo
xer1.
2. un ni=te toatexilofonsaxofonclaxon
.................saxofoane
.................
xilofoanele.................claxoanele
91
O ]nt]mplare ]n codruE diminea\[. }n codru e lini=te. P[rin\ii au plecat
dup[ m]n care. Puii s]nt singuri ]n cuib. Ghidu=ul Cip ]ntreab[ speriat de Cirip:
Cine se aude dintre fragi? Aoleu! E Ciripica, surioara noastr[!Alarma\i, puii ]=i cheam[ p[rin\ii.Codrul se umple de ciripitul p[s[rilor.
Cite=te textul.
Alege varianta potrivit[.
Desparte ]n silabe cuvintele:
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
G[se=te ]nsu=iri potrivite.
C]nd are loc ac\iunea? seara iarna diminea\a prim[vara
lini=te, ciripit, codru, cuib, surioar[, umple
Unde are loc ac\iunea? la munte ]n codru la mare ]n c]mpie
Evaluare1.
2.
3.
4.
5.lini=te diminea\[
]ntreab[ alarma\i
(r[spunde, g[l[gie, calmi, sear[)
prim[var[ diminea\[
dulce r[coroas[
92
Ce s[de=ti, Gicule?
Un m[r, Bianca.
6.
Alc[tuie=te oral un text.7.
1
2
3 4
93
ki-lo-me-truki-lo-me-tri
Ni-ki-tako-a-la
Micu\ul koalaElevii privesc plan=a de la tabl[. Vai, ce ursule\ dr[gu\! se mir[ Nikita. Acesta nu e urs! ]l contrazice Doina. Copii, acesta e un mamifer cu pung[, le explic[
doamna ]nv[ \[ toare. El se nume=te koala. Patria sa, Aus tralia, se afl[ la mii de ki lometri. Arborele pe care se ca\[r[ el se nu me=te eu calipt. Frunzele lui s] nt hrana pre fe rat[ a micu\ului koala.
dr[gu\ copaca explica a se uitaarbore se uime=tea privi simpaticse mir[ a l[muri
kk Ce ]nalt[ e =coala micu\ului koala!
1. 2.
]nfrunzitfrun
zi=
frunz[
frunzuli\[94
Ki-evKa-ri-na
To-ki-oA-ki-ro
Prietenie}n vacan\[, Liceul Mihail Kog[lniceanu a g[zduit elevi din
mai mul te \[ri. Copiii s-au ]mprietenit. Drago= i-a fotografiat cu aparatul s[u Kodak.
}ntr-o zi a adus la =coal[ fotografiile f[cute. Copiii ]=i aminteau cu drag de noii prieteni.
Aceasta e Katia din ora=ul Kiev, zise Mirela. B[iatul ] n c[ma=[ kaki e Akiro din Tokio.
Cei doi s]nt nem\ii Karl =i Karina. Dragi elevi, spuse doamna ]nv[\[toare. Vara aceasta =i noi
vom pleca ]n Lituania, la un liceu din ora=ul Kaunas. Ura-a-a! S[ vin[ c]t mai repede vacan\a mare!
Prov erb:
KK
Omul se cunoa=te dup[ prie teni.
Am o veste bun[!
Momentele textului:
Vestea ]mbucur[toare
Recunoa=terea prietenilor
1 }mprietenirea copiilor
1. 2.
Invita\ie
95
DisneylandDisneyland e un or[=el minunat. Aici te po\i distra al[-
turi de Mickey Mouse, Tom =i Jerry, Yoggi Bear, Woody, Donald Duck =i alte personaje din pove=ti.
Alb[-ca-Z[pada =i cei =apte pitici te a=teapt[ ]n c[su\a lor. Sold[ \eii de plumb te studiaz[ curio=i la lu mina licuricilor.
Chip, Dale =i Riquet te invit[ la o plimbare cu trenule\ ul. Dac[ do re=ti, po\i naviga printre pira\i pe un r]u p]n[ la In sula Aven turilor.
Vino ]n lumea copil[riei de vis!
yYyYqQqQwWwW
96
Pomul ]n\elepciuniiC[l[toria ]n lumea literelor fermecate
a luat sf]r=it. Copiii s-au a=ezat sub un pom. Privind ]n sus, au ]nm[r mu rit. Pe ramuri at]r nau literele din Abecedar.
Deodat[ frunzele pomului se le g[nar[. P[ s[ ri le ]n cepur[ s[ c]nte. Literele se lua r[ de m]ini =i intrar[ ]n hor[. Pomul ]n\e lepciunii vorbi cu glas omenesc:
Dragi copii, ]nv[\[tura e o lu mi n[ ce face via\a mai senin[!
97
Ll
Aaarici
{[ ~`
Eeelefant
lalea
\ambal umbrel[ veveri\[
p[un r]s
Rr
|\ VvUu
kiwijuc[rie
Jj Kk
Pp
fluture g]sc[
Gg
Ff
AlfabetulAlfabetul
barz[ cal delfin
haltere inim[ ]nghe\at[
m[r nuf[r ochelari
soare =oarece tigru
Ss +=
Oo
zebr[
Hh
Ww Yyxilofon
Xx
Tt
Dd
Mm Nn
Ii }]
Zz
Bb Cc
limbii rom`nelimbii rom`ne
ce
ge
gi
ci
ghe
che chi
ghi
Grupurile de litereGrupurile de litere
100
Destinatar:
Expeditor:
Bravo, S[ndel!
101
102
Limba noastr[ de Alexe Mateevici
Limba noastr[-i o comoar[}n ad]ncuri ]nfundat[,Un =irag de piatr[ rar[Pe mo=ie rev[rsat[.
Limba noastr[-i foc ce arde}ntr-un neam ce f[r[ vesteS-a trezit din somn de moarteCa viteazul din poveste.
fragment
4 Re\ine sensurile diferite ale cuv]ntului limb[. Limba noastr[ e dulce ca mierea. Limba este organul de sim\ al gustului. Limba mare a ceasului se nume=te minutar.
Vocabular:1
mo=ie aici: p[m]nt str[mo=esc, patrie;piatr[ rar[ piatr[ pre\ioas[, scump[;rev[rsat ]mpr[=tiat, risipit, r[sp]ndit.
Une=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:2
limb[comoar[
neamviteaz
voinicpopor
avu\iegrai
3 Une=te cuvintele cu ]n\eles opus:
moarteviteaz
rar[arde
se stingedeas[
la=via\[
G[se=te =i alte ]nsu=iri pentru cuv]ntul limb[:
5limb[
......
sf]nt[armonioas[
muzical[
...
Roste=te repede =i corect:Tot am zis =i-am zis =i-oi zice,Dar de zis eu n-am mai zis.Zic[ cel ce vrea s[ zic[,Iar eu zic c[ n-am s[ zic.
7
Descoper[ proverbul:
mult Vorba aduce. dulce
6
103
104
Prim[vara dup[ Spiridon Vangheli
Viscolea ca ]n plin[ iarn[. Casele =i-au tras c[ciuli albe pe ochi.Vr[biile f[ceau larm[ sub strea=in[: Are baba Dochia obraz sau nu? C]t o s[-=i mai scuture
co joacele peste sat? M[ duc eu s[ caut Prim[vara! zise un porumbel. Poate
s-a r[t[cit pe undeva.Porumbelul a ]nghi\it un gr[unte =i a pornit la drum. } nnopta
pe unde putea. Cum se lu mina, zbura mai departe.A patra zi a cobor]t l]ng[ un r]u. Tu e=ti, Prim[var[? a ]ntrebat porumbelul. Eu. Ce faci aici? Scot r]ul de sub ghea\[. Iarna l-a
\inut sub lac[t. Dar unde s]nt p[s[rile tale? Vin din urm[
De ce erau sup[rate vr[biile? Cine a pornit ]n c[utarea Prim[verii? Unde a ]nt]lnit porumbelul Prim[vara?
R[spunde la ]ntreb[ri:
G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:sosescspulber[g]lceav[spuse
G[se=te explica\ia potrivit[:
Desparte ]n silabe cuvintele:
]n plin[ iarn[
scot r]ul de sub ghea\[
casele =i-au trasc[ciuli albe pe ochi
casele s-au acoperitcu z[pad[
prim[vara dezghea\[ r]ul
]n toiul iernii
larm[ porumbel prim[var[Dochia gr[unte vr[biile
4
3
1
2
5
ziselarm[viscole=tevin
Aten\ie! Un cuv]nt poate avea mai multe ]n\elesuri.
Mingea a ni me rit ]ntr-un
ochi de geam.
Mama are ochi alba=tri ca floarea de nu-m[-uita.
Un ochi al ma =inii de g[tit
s-a de fec tat.
La micul de jun, Geor ge a m]ncat un ochi cu =unc[.
105
106
O carte aleas[E ca o cas[Cu multe neamuri,P[s[ri pe ramuri.
O carte rar[E o comoar[.Cine-o g[se=te,Se-mbog[\e=te.
O carte esteCa o poveste,Cine-o cite=te,Acela cre=te.
Cine-o cinste=te,Se-nnemure=teCu omenia,Cu ve=nicia.
de Constantin Dragomir
O carte
Vocabular:
Completeaz[ propozi\iile:
Completeaz[ urm]nd modelul de mai jos:comoar[ comori;carte ;cas[ ;
neamuri neam;ramuri ;p[s[ri .
Ce ne ]nva\[ o carte?
Ce reprezint[ cartea pentru tine?
o comoar[ de ]n\elepciune; un prieten devotat; un bun sf[tuitor; ......................... .
Pentru mine, cartea reprezint[:
4
3
1
2
comoar[ avere, avu\ie;ve=nicie vecie, eternitate.
5
Folose=te c[r\ile, dar p[streaz[-le =i
pentru al\ii!
O carte aleas[ e ca o .O carte rar[ e o .O carte este ca o .
s[ facem fapte bune; s[ iubim adev[rul =i frumosul; s[ ne purt[m cuviincios; s[ ne cinstim neamul; ......................... .
Cartea ne ]nva\[:Ghici !
Are foi =i nu e pom,}\i vorbe=te ca un om.+i cu c]t o ]ndr[ge=tiTot mai mult o folose=ti.
(...)
107
10811100001101000100111 88888888888
Unirea face puterea folclor
Un tat[ avea mai mul\i feciori. }ntre ei intra se o mare ne]n\elegere. Ca s[-i ]m pa ce, tat[l a luat c]teva nuiele. Le-a legat ]ntr-un m[ nunchi, pe care l-a dat fiec[rui fiu pe r]nd:
S[ vedem cine ]l fr]nge!Feciorii nu au putut rupe m[nun chiul.Atunci, tat[l l-a dezlegat. El a dat fiec[ ruia c]te o
nuia. F[r[ nici o greu tate, feciorii au rupt nu ielele. S[ v[ fie de ]nv[\[tur[, dragii mei! a zis tata. C]t
timp s]nte\i ]mpreun[, nimeni nu v[ poate face nici un r[u. Dac[ nu ve\i fi uni\i, ve\i c[dea prad[ du= manilor.
Vocabular:
Descoper[ proverbul:
G[se=te ]nsu=irile ce se potrivesc b[tr]nului:
ne]n\eleptpov[\uitor
conving[toregoist
Ce sfat le-a dat tat[l feciorilor s[i?
s[ fie uni\i;s[ se du=m[neasc[;
s[ se ajute reciproc;s[ fie o familie.
fac multe sarcina u=oar[.
4
1
5
6
ne]n\elegere dezacord, conflict;nuia vergea, varg[;m[nunchi aici: leg[tur[ de nuiele.
M]ini
R[spunde la ]ntreb[ri: Ce voia s[-i ]nve\e tat[l pe feciorii s[i? La ce ]ncerc[ri au fost supu=i ei? Ce pova\[ ai aflat?
2
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:3
ne]n\elegereuniredu=manr[u
bineprietendezbinare]n\elegere
109
110
Greierul =i furnicade Alexandru Donici
Greierul ]n desf[tare,Trec]nd vara cu c]ntare,Deodat[ se treze=teC[ afar[ viscole=te,Iar el de m]ncat nu are.
La vecina sa furnic[Alerg]nd, cu lacrimi pic[+i se roag[ s[-i ajute,Cu hran[ s[-l ]mprumute,Ca de foame s[ nu moar[,Numai p]n la prim[var[.
Furnica l-a ascultat, Dar a=a l-a ]ntrebat: Vara, c]nd eu adunam,Tu ce f[ceai? Eu c]ntam}n petrecere cu to\i.
Ai c]ntat? }mi pare bine.Acum joac[, dac[ po\i,Iar la var[ f[ ca mine.
R[spunde la ]ntreb[ri:
Vocabular:
desf[tare aici: petrecere, veselie.
Ce a f[cut greierul toat[ vara? Dar furnica? Ce s-a ]nt]mplat cu veselul greiera= ]n timpul iernii? Ce a ]nv[\at el din aceast[ ]nt]mplare?
Cine poate fi?
Re\ine sensurile diferite ale cuv]ntului var[.
Descoper[ proverbul:
Joc:
Vara se coc cire=ele.Vara mea locuie=te la Bucure=ti.
=i
4
3
1
2
5
6
vara iarna }n\eleptul face c[ru\[. ]=i sanie
Tu e=ti furnica, iar colegul t[u este
greiera=ul. Ce sf[turi ]i po\i da?
triststr]ng[toarefl[m]ndmic[nep[s[tor
neobosit[lene=nec[jitharnic[grijulie
111
112
Ciubo\elele ogaruluidup[ C[lin Gruia
Odat[, iepurele pornise la iarma roc s[-=i cumpere ceva de ]nc[l\at. Pe o po te c[ se ] nt] l ni cu ogarul. El purta ciubo \ele noi-nou\ e.
C]t ai dat pe ]nc[l\[ri? Doi galbeni. M[ duc s[-mi iau =i eu ciu bo \ele de la
iarmaroc. Merg =i eu ]ncolo. Ciubo\ele s]nt, numai
bani s[ ai! Am exact doi galbeni.Au mers ei, au mers, p]n[ a ]n nop tat. Hai s[ tragem la Hanul Ursului, cu m[t-
re! pro puse ogarul.Mo= Martin ]i osp[t[ cu tot ce avu mai bun.
Iepurele gust[ o buc[ \ic[ de pl[ cint[. Ogarul ]ns[ m]nca de-i trosneau f[lcile.
R[spunde la ]ntreb[ri:
Vocabular:
potec[ c[rare;ogar c]ine de v]n[toare;galben aici: moned[ de aur;han local unde se pot ad[posti peste noapte drume\ii.
fl[m]nd
Formeaz[ cuvinte urm]nd modelul:
]n noapte ]nnoptat;]n negru ..............;
]n nod ..............;]n nor .............. .
4
3
1
2
5
6
Alege explica\ia potrivit[:
G[se=te ]nsu=iri potrivite:
credul
Dezmiard[ cuvintele urm]nd modelul propus:
m]nca de-i trosneau f[lcilem]nca f[r[ poft[
m]nca lacom
Unde mergea iepura=ul? Ce dorea el s[-=i cumpere? Cu cine s-a ]nt]lnit iepurele? Unde au tras drume\ii peste noapte?
ciubote ciubo\ele;iepure ;urs ;
ban ;bucat[ ;pl[cint[ .
113
114
Ciubo\elele ogarului continuare
Hangiul se apropie de cei doi drume\i =i le zise: A\i m]ncat de doi galbeni.Ogarul c[ut[ prin buzunare, dar nu g[si nici un ban. Am uitat punga acas[. Pl[te=te dumneata, cum[tre! Cum? Eu n-am m]ncat mai nimic! Dac[ pl[ tesc, r[m]n descul\.Ursul ]=i ie=i din fire: Pl[ti\i, c[ altfel am eu ac de cojocul vostru!...De fric[, iepurele pl[ti.Ogarul se culc[ =i adormi f[r[ grij[. Iepurele ]ncepu s[ pl]ng[.
Cum de se l[sase p[c[lit? Deodat[, mintea i se lumin[. }nc[l\[ ciubo\elele oga rului =i ie=i tiptil afar[.
Spre ziu[, ogarul se trezi. Pricepu imediat ce s-a ]nt]m plat. Porni iute pe urmele iepura=ului s[-=i caute ciubo \elele.
Pe urecheatul din poveste nu l-a putut prinde. Dar de atunci, cum vede un iepure, ogarul se ia dup[ el.
R[spunde la ]ntreb[ri: Cine trebuia s[ pl[teasc[ pentru m]ncare? De ce a pl[tit iepura=ul? Cum =i-a f[cut iepura=ul dreptate?
1
Alege explica\ia potrivit[:
]=i ie=i din fire
am eu ac de cojocul vostru
mintea i se lumin[
]n\elese ce trebuie s[ fac[
g[sesc mijloace de a v[ pedepsi
se m]nie
2
G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:
c[rareiarmarocdrume\
t]rgc[l[torpotec[
3
p[c[lita osp[tatiptil
a servipe furi=]n=elat
Continu[ =irurile:4
fiin\e: hangiu, drume\, ................; lucruri: cojoc, pung[, ................. .
Descoper[ proverbul:
=i fapt[ r[splat[. Dup[
6
Continu[ enun\urile: Ogarul fuge mereu dup[ ... . Judecata iepurelui a fost ... .
5
Roste=te repede =i corect:+i hangiul, =i hangi\aAu un han c]t un an.
7
115
116
C]ntec de prim[var[
de +t. O. Iosif
}nfloresc gr[dinile,Ceru-i ca oglinda.Prin livezi albinele+i-au pornit colinda.
C]nt[ cioc]rliileImn de veselie,Fluturii cu miileJoac[ pe c]mpie.
Joac[ fete =i b[ie\iHora-n b[t[tur[.Ah, de ce n-am zece vie\iS[ te c]nt, natur[!
G[se=te explica\ia potrivit[:
Ceru-i ca oglinda
albinele =i-au pornit co lin da
C]nt[ cioc]rliile Imn de veselie
Ah, de ce n-am zece vie\iS[ te c]nt, natur[!
zboar[ din floare ]n floare
prosl[vesc frumu se \ea na turii
este senin
poetul regret[ c[ via\a e at]t de scurt[ =i nuva reu=i s[ c]nte natura
3
Ce schimb[ri au loc ]n natur[ prim[vara?2
albin[ albine albinele;fat[ ;hor[ .
Completeaz[ urm]nd modelul de mai jos:5
Ce s-ar ]nt]mpla dac[ nu ar ]nflori gr[dinile, livezile?6
Vocabular:1
a colinda aici: a umbla din loc ]n loc;imn c]ntec de slav[;b[t[tur[ aici: teren b[t[torit.
Cine vorbe=te?
Vreau s[ zbor p]n[
la soare!
Ce gustos e nectarulflorilor!
4
Ghici !Din flori picuri de dulcea\[Str]nge dis-de-diminea\[.
(...)
117
118
Cioc]rliadup[ Ion Ag`rbiceanu
Soarele s-a ]n[l\at biruitor pe cerul senin. Un b[ie\a= se gr[bea s[ ias[ cu oile la p[scut. Deodat[, deslu=i un ciripit. Apoi v[zu =i o rotire ]n v[zduh. Un z]mbet larg ap[ru pe fa\a sa.
Cioc]rlia! strig[ el bucuros. C]nt[ cioc]rlia! L[s[ oile ]n lunc[ =i alerg[ la cel mai apropiat plug: B[di\[, ai auzit cioc]rlia? Unde, m[i Iona=? ]ntreb[ un plugar. Acolo, unde pasc oile mele. Tu cuno=ti c]ntecul cioc]rliei? Cum s[ nu-l cunosc? Dac[ e a=a, a sosit prim[vara!
Era chiar vremea. Auzi? Uite una! Uite ]nc[ una!
Ba s]nt trei!Iona= nu mai =tia dup[ care s[
priveasc[. De bucurie, c]\iva b[ie- \ a=i ]=i zv]rlir[ c[ciulile ]n sus.
Improvizeaz[ un mic dia log ]ntre cioc]rlie =i b[ie\a=.
6
1
lunc[ =es de-a lungul unei ape;v[zduh aer;a deslu=i aici: a auzi.
Vocabular:
2 R[spunde la ]ntreb[ri: Ce a observat b[ie\a=ul? Cui i-a spus el bucuria? Ce anotimp a sosit ]n \ar[?
3 Completeaz[ urm]nd modelul:]n[l\ime ]n[l\imi ]n[l\imile;cioc]rlie ;c[ciul[ .
Cioc]rliaFlorileCaisulOileTractoarele
duios.c]mpul.gr[dinile.pe ima=.cu flori.
au ]mp]nzitc]nt[ar[
se impodobisepasc
5 Formeaz[ propozi\ii:
4 Aten\ie! Un cuv]nt poate avea mai multe ]n\elesuri.
fa\[:
119
120
Tu, iarb[, tot ai mam[?De ai, de bun[ seam[,Atunci c]nd ]nverze=ti,De ea ]\i aminte=ti.
Tu, floare, tot ai mam[?De ai, de bun[ seam[,Atunci c]nd ]nflore=ti,De ea ]\i aminte=ti.
Tu, steau[, tot ai mam[?De ai, de bun[ seam[,Atunci c]nd te ive=ti,De ea ]\i aminte=ti.
Tu, iarb[, tot ai mam[?de Grigore Vieru
Cui ]i este dedicat[ aceast[ poezie?
Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv]nt.
fericirea M]inilemamei noastr[. zidesc
Ordoneaz[ cuvintele ]n propozi\ie:
steleiflorii
Ce sentimente exprim[ poetul fa\[ de mam[?dragostesimpatie
dispre\stim[
admira\ie
ierbii
4
3
1
2
mamei
ur[
G[se=te =i alte ]nsu=iri pentru cuvintele propuse:
Ascult[
5
nu
tat[lui
]nv[\[tura=i
t[uuita pove\ele
mamei
mam[ ]n\eleapt[, grijulie, , ;iarb[ fraged[, mustoas[, , ;floare parfumat[, ginga=[, , ;stea str[lucitoare, mare, , .
tale.
floare
a ]n
flor
i
floricic[
]nfl
orit
flor
[rie
flor[reas[
Descoper[ proverbul:
121
122
Cocost]rcul s-a sculat cu noaptea ]n cap. A intrat ]n balt[. Pe picioarele lungi, trupul lui se leag[n[ agale. R[coarea ]l ]nc]nt[.
Deodat[ se opre=te. Pe frunza unui nuf[r, o bros cu\[ se bucur[ =i ea de frumuse\ea dimi ne\ ii. C]nd l-a v[zut, biata broscu\[ a ]n cremenit. Cu ochi mari se uit[ la cumpli tul du=man.
Cocost]rcul o vede. Dar diminea\a e m[ri ni-mos. Ridic[ piciorul, o p[=e=te =i trece m[ re\ mai departe.
Broscu\ei nu-i vine s[ cread[. De bu cu rie, sare pe o alt[ frunz[. Apoi, ea, cea dint]i, taie t[cerea dimine\ii:
Oaac!
M[rinimie dup[ Emil G]rleanu
R[spunde la ]ntreb[ri:
Vocabular:
}n ce moment al zilei are loc ]nt]mplarea? Ce a z[rit cocost]rcul pe frunza unui nuf[r? De ce cocost]rcul n-a m]ncat broscu\a?
a intratlunginoapteam[rinimos
ziuaegoista ie=itscurte
du=mandepartecoboar[bucurie
triste\eprietenaproaperidic[
Aten\ie! Un cuv]nt poate avea mai multe ]n\elesuri.
Broasca a s[rit ]n ap[.
Lia a uitat cheia ] n broasca u=ii.
Ordoneaz[ momentele textului:
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
Bucuria broscu\ei}nt]lnirea cu broscu\aCocost]rcul la balt[M[rinimia cocost]rcului
4
3
1
2
5
m[rinimie bun[tate, bun[voin\[;a ]ncremeni a nu putea face nici o mi=care, a ]mpietri.
Alege din text ac\iuni ce se potrivesc:
6
s-a sculat se bucur[
123
124
Cu penetulca sidefulde Mihai Eminescu
Cu penetul ca sidefulStr[luce=te-o porumbi\[,Cu c[p=orul sub arip[Adormit[ sub o vi\[.
+i t[cere e afar[,Lumineaz[ aer, stele.Mut[-i noaptea, numai r]ulSe fr[m]nt[-n pietricele.
Dezmiard[ cuvintele:
arip[ aripioar[;stea ;
r]u ;cap .
4
G[se=te explica\ia potrivit[:
cu penele albe,str[lucitoare
r]ul curge ]ntruna =itulbur[ t[cerea nop\ii
noaptea este t[cut[
Mut[-i noaptea
r]ul se fr[m] nt[
Cu penetul ca sideful
3
penet totalitatea penelor unei p[s[ri; penaj;sidef materie alb[, lucioas[, care formeaz[ stratul interior al unor scoici.
Vocabular:1
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:2t[cerenoaptese lumineaz[afar[
se ]ntunec[zgomot]n[untruzi
5 Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv]nt.
piatr[
]mpietrit pietr[rie
pietricic[
pietroi
pietrar
125
126
Vr[biu\a uituc[dup[ Leo Butnaru
La ziua de na=tere a ariciului, au venit mai mul\i oaspe\i dec]t la cea a vulpii, deoa rece el e cuminte =i prietenos. Fiecare invitat i-a adus c]te un dar.
C]nd veni r]ndul vr[biu\ei s[ ]nm]neze cadoul, ea zise:
Drag[ Aricic[, ghici ce am aici? Nu =tii! O pereche de cipici!
Desf[c]nd o frunz[ de brusture, vr[ biu\a scoase cipicii ]mpleti\i din paie. E-he-he! Oaspe\ii au prins a r]de, iar ari ciul a ro=it p]n[ ]n v]rfule\ele ghimpilor s[i. Vr[ biu\a ]ns[ nu pricepea nimic. Se mai su ce=te, se mai ]nv]rte=te =i, deodat[, se lo ve=te cu aripioara peste frunte.
Cum de-am uitat? se ]ntreb[ ea. Ariciul are patru picioru=e, nu dou[, ca noi, vr[ biu \ele. Trebuia s[ ]mple tesc ]nc[ o pereche de cipici!
R[spunde la ]ntreb[ri: De ce la ziua de na=tere a ariciului au venit foarte mul\i
oaspe\i? Ce i-a d[ruit vr[biu\a s[rb[toritului? Ce uitase p[s[rica?
2
3 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:totulobraznicpu\ini
cumintemul\inimic
a r[spundea-=i amintia pl]nge
a r]dea uitaa ]ntreba
4 Dezmiard[ cuvintele:
picior ;arip[ ;zi .
v]rf v]rfule\;vulpe ;frunz[ ;
Ce cadouri i-au adus ceilal\i invita\i lui Aricic[?5
Vocabular:1
cipici papuci confec\iona\i din stof[ sau ]mpleti\i din l]n[;brusture plant[ cu frunze mari =i late.
Roste=te repede =i corect:6
Un r]s s-a luat la ]ntrecere cu alt r]s, care a r]s mai mult dec]t primul r]s.
127
128
Ho\uldup[ Tudor Arghezi
}n cutia cu p[l[rii vechi sta un urs de cati-fea. Ursul fura bomboane, ciocolat[, dulcea \ [, fruc te. C]nd t[tu\u aducea o cutie cu lucruri dulci, ursul golea numaidec]t cutia.
Cine a m]ncat ciocolata, copii? Ursul! r[spundea b[iatul. Dar bomboanele? Ursul! r[spundeau fata =i b[iatul.}l v[zuser[ am]ndoi. L-au prins de c]teva ori cu dul-
ciurile ]n bra\e, fugind sub canapea.A=a s-a f[cut c[ am trimis ursul ]n pod. }ns[ el fura
=i de aco lo. Venea din pod. De copii, ursul nu voia s[ se fe reasc[. }n pod, ]nv[\ase de la urs s[ m[n]nce zah[r =i mielul cu p[rul cre\.
}ntr-o zi, t[tu\u se va pune la p]nd[, chiar ]n dulap. C]nd ursul =i mielul vor veni s[ se ]nfrupte, ]l vor g[si pe t[tu\u ]ntre borcane. +i atunci nu =tiu cine va fugi mai repede speriat: mielul, ursul sau t[tu\u.
R[spunde la ]ntreb[ri:
Vocabular:
catifea \es[tur[ fin[; aici: bl[ni\[ moale;a se ]nfrupta aici: a gusta ceva delicios.
Unde locuia ursul de catifea? Cine m]nca dulciurile? Cum a fost pedepsit ursul? De ce t[tu\u se pref[cea c[ nu =tia cine e ho\ul?
Formeaz[ compara\ii:
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
vechiacolovine
aicipleac[noi
niciodat[a golia g[si
a umple a pierdemereu
bl]nd ca ungreoi ca unfl[m]nd ca unfricos ca un
Desparte ]n silabe cuvintele:
bomboanedulcea\[ciocolat[
mielb[iattat[
r[spundeamirosea]nv[\ase
4
3
1
2
5
129
130
G[urile folclor
Tr[ia pe lume un omulean. El avea un fe cior neascult[tor. }n loc s[-l pedep seas c[ la fiece fapt[ necu-viincioas[, tat[l b[tea un cui ]n u=[. Cur] nd, ea se umplu de cuie.
}ntr-o zi, feciorul ]=i ispiti p[rin-tele:
Tat[, ce-i cu u=a noastr[? De ce-i numai cuie?
Acestea s]nt faptele tale, b[iete. La fie care fapt[ necuviincioas[, b[-team un cui ]n u=[.
Am s[ le scot cu un cle=te, zise hot[ r] t b[iatul.
Fie voia ta. }ns[, la fiecare cui scos, va trebui s[ faci o fapt[ bun[.
Bine, tat[, a=a voi face!}n c]\iva ani u=a se cur[\[.B[iatul alerg[ ]ntr-un suflet la
tat[l s[u. Tat[, n-a mai r[mas nici un cui
]n u=[!P[rintele ]i zise oft]nd: De scos le-ai scos, dragul tatei.
Dar g[urile?
R[spunde la ]ntreb[ri:
Vocabular:
Cum era fiul? Cum a reu=it tat[l s[ schimbe com portarea fiului? Ce a ]n\eles b[iatul?
G[se=te cuvinte cu ]n\eles opus:necuviincios cuviincioslene= ...neascult[tor ...r[ut[cios ...
Descoper[ proverbul:
Poveste=te despre o fapt[ bun[ f[cut[ de tine.
a ispiti aici: a ]ntreba;necuviincioas[ lipsit[ de re spect, obraznic[; aici: fapt[ rea.
4
3
1
2
5
6
Copii, numai fiind harnici =i ascult[tori ve\i de veni
m]ndria p[ rin\ilor!
roade,
dup[
cunoa=
te
Pomul
dup[ se
fapte.
omul
iar 1
2
3
131
132
P[\ania ursului cafeniudup[ Vladimir Colin
Un urs cafeniu s-a r[t[cit odat[ printre ur=ii albi de la Polul Nord.
Un urs murdar! chicoteau focile. M-am sp[lat chiar azi-diminea\[! le spuse Martin.Dar focile nu-l crezur[. Sup[rat, Martin plec[. El se
] nt]lni cu ni=te ur=i albi. Cine-i ur]tul [sta? ]ntreb[ cu dispre\ unul dintre ei.Martin ]ncepu s[ pl]ng[. De ce pl]ngi? se interes[ o mors[. Cum s[ nu pl]ng? To\i r]d de mine!Morsa ]i spuse: Nu mai pl]nge! S[pune=te-te bine din cap p]n[ ]n
picioa r e!Cur]nd, blana lui Martin era plin[ de cl[buci str[lucitori.
R[spunde la ]ntreb[ri:
Vocabular:
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
nordmurdarur]t
curatfrumossud
pl]ngeto\isus
josr]denimeni
Dezmiard[ cuvintele:
ap[ ap=oar[;glas ;s[pun ;
blan[ ;urs ;pui .
Cum se nume=te ad[postulursului?
4
3
1
2
5
p[\anie aici: ]nt]mplare, peripe\ie;a chicoti a r]de pe ascuns;cl[buci spum[ f[cut[ de s[punul ames tecat cu ap[;dispre\ lips[ de stim[.
Cine s-a r[t[cit printre ur=ii de la Polul Nord? De ce r]deau animalele de Martin? Ce l-a ]ndemnat morsa s[ fac[?
133
134
P[\ania ursului cafeniu
continuare
Vai! Ce urs frumos! strig[ un urs alb. Ce blan[ alb[ are! se minunar[ =i ceilal\i.Fericit, Martin ]ncepu s[ se joace cu ur=ii cei albi.Deodat[, un munte de ghea\[ se apropie de sloiul pe care
se jucau ei. Ur=ii cei albi s[rir[ ]n ap[. Neobi= nuit cu via\a de la Polul Nord, Martin r[mase pe sloi. C]nd ]n \elese ce primejdie ]l p]n de=te, auzi glasul speriat al unei ursoaice:
Puiul meu a r[mas pe sloi!De=i era r[nit de suli\ele de ghea\[, Martin lu[ puiul ]n
bra\e =i s[ri cu el ]n ap[. Cl[bucii de s[pun se topir[. Ursul deveni din nou cafeniu.
E=ti un urs bun =i viteaz! spuse ur-soaica. }\i mul \umesc, Martin. Nu blana ]l face pe urs, ci fapta lui.
R[spunde la ]ntreb[ri:
Vocabular:
Completeaz[ conform modelului:
Une=te cuvintele cu ]n\eles opus:
fericitalbbun
negrur[unefericit
]nsp[im]ntatviteazfrumos
ur]tcalmla=
Proverb:
sloi bucat[ de ghea\[ care plute=te pe ap[;primejdie pericol;]l p]nde=te aici: ]l a=teapt[.
4
3
1
2
5
Unde se jucau ur=ii? Ce primejdie ]i p]ndea? De ce r[mase Martin pe sloi? Ce fapt[ a s[v]r=it Martin? Ce i-a spus ursoaica?
u unire, umbr[, , ;r rodie, roi, , ;s sloi, soare, , .
Nu judeca omul dup[ cuvinte, ci dup[ fapte.
135
136
|ara mea, Moldova, este locul cel mai frumos, cel mai drag =i cel mai scump. Aici m-am n[scut =i tot aici s]nt r[d[cinile mele: str[mo=ii, bunicii =i p[rin\ii mei.
De la Naslavcea la Giurgiule=ti r[m]i fermecat de frumuse\ea dealurilor acoperite de vii =i livezi, a codrilor seculari =i a c]mpiilor ]ntinse.
Vestit[ este Moldova prin p[m]ntul ei rodnic.Cea mai mare bog[\ie a \[rii s]nt oamenii.
Satele noastre s]nt un tezaur de credin\[, de frumoase tradi\ii =i obiceiuri.
Chi=in[ul, capitala \[rii, este un ora= cu case moderne, cu str[zi largi =i numeroase monumente.
Iube=te-\i patria, copile! Este tot ce avem mai scump.
Moldova
Ce sentiment ]l leag[ pe om de patrie?m]ndrieiubire
ur[dor
5
Care e p[rerea ta: poate omul s[ tr[iasc[ f[r[ patrie?4
Re\ine!
Stema =i drapelul s]nt simbolurile statului.
3
Vocabular:1
Naslavcea localitatea cea mai nordic[ din Moldova;Giurgiule=ti localitatea cea mai sudic[ din Moldova;tezaur totalitatea bunurilor spirituale ale unui popor;modern care este nou, actual.
Memoreaz[ versurile:6Cine a v[zut vreodat[,Cine a v[zutPui s[ nu-=i iubeasc[ mamaCare l-a crescut?
Mai frumos dec]t p[m]ntulDin str[mo=i ce-l ai Este vreun alt plai pe lume,Este vreun alt plai?
(Vasile Romanciuc, Patria)
Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv]nt.2
Moldova, moldovean, moldoveanc[, moldovenesc.
137
138
Europa Unit[D[nu\ r[sfoie=te curios atlasul. Vai, ce drapel frumos, tat[! exclam[ el.
O hor[ de stele pe cerul albastru! Acesta e drapelul Europei Unite, alc[tuit[
din mai multe \[ri. Republica Moldova se afl[ aproape ]n inima continentului Europa. At]t noi, c]t =i str[bunii no=tri ne-am n[scut aici.
Deci, s]ntem europeni? Da, fiule. |ara noastr[, deocamdat[, nu
face parte din Uniunea Euro pea n[. Legile ei ] ns[ ne ajut[ =i pe noi. Europa Unit[ ap[r[ omul, natura, pacea =i copil[ria.
43
1
2
Vocabular:
+tii oare c[?
G[se=te propozi\ia ]n care cuv]ntul inim[ are sens neobi=nuit.
remarcabile deosebite, ]nsemnate;atlas colec\ie de h[r\i geografice;continent ]ntindere mare de uscat, m[rginit[
de m[ri =i oceane.
Ziua Europei se s[rb[tore=te pe data de 9 mai. Drapelul Consiliului Europei este albastru ca cerul. Pe
el este un cerc format din 12 stele. Ele reprezint[ unitatea popoarelor Europei. Num[rul 12 este simbolul perfec\iunii.
Moneda unic[ european[ este Euro.
Republica Moldova se afl[ aproape ]n inima Europei. Inima lui D[nu\ a tres[ltat de bucurie.
Nu confunda cuvintele atlas =i atlaz!atlaz \es[tur[ lucioas[ pe o singur[ fa\[.
Completeaz[ cu unul din cuvintele de mai sus: Elena =i-a cump[rat din libr[rie un . Croitorul a cusut o fa\[ de plapum[ din
de culoare verde.
Descoper[ proverbul.5
}n puterea.st[ unire
139
140
Cite=te textul.
Greierul =i furnica Un greier fl[m]nd a cerut c]teva boabe de la furnic[. De ce nu ai adunat din var[, frate? a ]ntrebat ea. Nu am avut timp, a r[spuns greiera=ul. Am c]ntat
la chitar[.Furnica a vorbit a=a: Toat[ vara ai c]ntat? Acum joac[ dac[ po\i!
G[se=te c]te dou[ ]nsu=iri pentru fiecare personaj din text.
fl[m]nd ;var[ .;
a r]de ;a vorbi .. .
Descoper[ prov erbul.
Scrie cuvintele cu ]n\eles opus:
Evaluare FINAL{
R[spunde la ]ntreb[ri:
Cine a cerut c]teva boabe de la furnic[? Ce a f[cut greiera=ul toat[ vara?
Alc[tuie=te dou[ propozi\ii cu diferite sensuri ale cuv]ntului var[.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
aur. ebr[\ar[de Munca1
140
Adio, drag Abecedar!de Ion Had`rc[
Tremur[-n vreme parc[ s-ar temeUltima fil[ din calendar,C[ m-a= gr[bi s-o rup mai devreme: Adio, drag Abecedar!
Dincolo-n noul an m[ a=teapt[C[r\i minunate, harnice, darPa=ii spre ele cine-mi ]ndreapt[? Adio, drag Abecedar!
Tot mai retras departe-n unghere,Bunul meu scump prieten =colarParc[ mi-ar cere o revedere Adio, drag Abecedar!
R[m]i cu bine, clasa ]nt]i!
141
Mic dic\ionarA
alarmat nelini=tit, ]ngrijorat, alertataventur[ ac\iune ]ndr[znea\[ =i riscant[
Bbaghet[ be\i=or, nuielu=[, v[rgu\[basm poveste brusc pe nea=teptate, dintr-odat[buzdugan m[ciuc[ sau ghioag[ de fier,
folosit[ ]n vechime ca unealt[ de lupt[
Ccariat g[urit de o carie; stricatc[runt care are fire de p[r albchipe= ar[tos, frumos, m]ndruclarinet instrument muzical de suflat,
f[cut din lemn ]n form[ de tub cu g[uricle=tar cristalcoal[ foaie de h]rtie (alb[ sau colorat[)cocioab[ bojdeuc[, colib[colier =irag, salb[ din pietre scumpecriv[\ v]nt puternic =i rececros curs[ sportiv[ de alergarecrudit[\i fructe, legume, verde\ uri proaspetea cl[mp[ni a produce un zgomot cu aripilea claxona a semnaliza sonor (cu claxonul)
Ddoin[ poezie popular[, care exprim[ un
sen ti ment de dor, de revolt[, de dragos-te, fiind ]nso\it[, de obicei, de o melodie adecvat[
dragon monstru fabulosduios m]ng]ietor, bl]nd, ginga=duio=ie sim\ire ginga=[, delicat[dumbrav[ p[dure t]n[r[ =i nu prea deas[
Eeucalipt arbore gigant, din frunzele =i
scoar\ a c[ruia se extrage ulei, folosit ]n farmacie =i ]n parfumerie
excelent admirabil, minunat, ]nc]nt[tor, superb
exigent sever, preten\ios, rigurosf
fidel statornic, devotat, credinciosa fr]na a ]ncetini sau a opri mersul unui
vehicul cu ajutorul fr]nei
Ga g[zdui a primi pe cineva ]n cas[ pentru
o anumit[ vremeghemotoc cocolo=, bo\, mototol, ghemgherghef cadru de lemn sau de metal pe
care se ]ntinde o \es[tur[ pentru a fi brodat[; \es[tura de pe acest cadru
ghidu= pozna=, =trengar, glume\, comicginga= firav, pl[p]ndg]rl[ ap[ curg[toare mic[
Hhain r[u la inim[, f[r[ mil[, crud, haps]nhamac p]nz[ sau plas[ care se ]ntinde
orizontal ]ntre doi st]lpi =i serve=te ca pat mobil sau ca leag[n
hangiu st[p]nul unui hanhoinar persoan[ care umbl[ mult =i f[r[
adres[ho\oman =trengar, pozna=
Iiesle jgheab ]n care se d[ m]ncare vitelorima= p[=unea interveni a intra ]n vorb[iscusit ]ndem]natic, abil, priceput,
inge niosinamic du=man, vr[jma=
}]naripat plin de elan, av]ntat, ]nsufle\ita ]ndemna a stimula, a ]ncuraja, a sus\inea ]ndruma a c[l[uzi, a ghida, a dirijaa ]nfrunta a \ine piept, a rezistaa ]nm[rmuri a ]ncremeni, a ]nlemni,
a ]m pietri de fric[, de groaz[, de uimire
Kkaki culoare galben[-cafenie cu nuan\e
verzuiKiev capitala Ucrainei
Llan suprafa\[ de teren agricol sem[nat[
cu acela=i fel de plantel[icer covor \[r[nesc de l]n[l[utar muzicant popular care c]nt[ la un
instrument cu coarde; scripcar142
legend[ povestire ]n proz[ sau ]n versuri care con\ine elemente fantastice sau mira-cu loase, prin care se explic[ un fapt real
lin 1. domol, lini=tit, potolit; 2. pe=te cu solzi m[run\i care tr[ie=te ]n b[l\i cu apa limpede
lunc[ z[voi, valeM
mamifer animal care are corpul aco-perit cu p[r, na=te pui =i ]i hr[ne=te cu laptele s[u
mantie hain[ ca o pelerin[ lung[ =i larg[ care se ]mbrac[ peste celelalte haine
meci ]ntrecere sportiv[ ]ntre dou[ echipemierl[ pas[re c]nt[toare de p[duremiraculos supranatural, uimitor,
extraor dinarmister tain[, secret, enigm[mo=ie p[m]nt str[mo=esc, patrie
Na naviga 1. (despre nave) a pluti, (despre
aeronave) a zbura; 2. (despre oameni) a c[ l[tori cu o nav[ sau cu o aeronav[
n[stru=nic care iese din comun, neobi= nuita n[v[li a se n[pusti, a ataca, a cotropinegur[ cea\[ dens[nostim plin de haz, amuzant, simpatic
Ooaste armat[ocarin[ instrument muzical popular de
su flat, din argil[ ars[, ]n form[ oval[ =i cu mai multe g[uri
o=tean soldat, militarP
patinoar teren amenajat pentru patinajp[\anie ]nt]mplare, aventur[pirat ho\ de mare; persoan[ care se ]mbo-
g[\ e= te prin jaf, t]lh[rie etc.p]rtie c[rare sau drum f[cut prin z[pad[plan=[ foaie de h]rtie (mai groas[) pe care
s] nt reproduse desene, fotografii sau pi cturiplumb metal de culoare cenu=ie-alb[struiepojghi\[ coaj[, pieli\[, scoar\[pomet livad[povar[ greutate, sarcin[, ]nc[rc[tur[
Rrenume nume bun, faim[, prestigiu
Ssaxofon instrument muzical de suflatscut obiect de ap[rare, ocrotiresecular care dureaz[ mai multe secolesipe\el l[di\[ din lemn cu capac ]n care se
p[streaz[ obiecte de valoarestr[bun str[mo=esc, str[vechia supraveghea a observa, a p[zi, a urm[ria susura a produce un zgomot lin, u=or,
monoton =i continuu
{=aten castaniu=oim pas[re r[pitoare; figurat: om viteaz,
curajos, seme\=ur[ construc\ie pe l]ng[ o gospod[rie, ]n
care se ad[postesc vitele
Ta t]ngui a scoate sunete jalnice, a depl]ngeTokio capitala Japoniei
|\an\o= seme\, m]ndru, fudul
Uunison executare a unei melodii la aceea=i
]n[l\ ime de c[tre un grup vocal sau in-strumental
ursitoare fiin\[ imaginar[ despre care se cre de c[ are darul de a hot[r] soarta omu-lui la na= tere
Vvag neclar, nel[murit, confuzv[zduh aervictorie reu=it[, biruin\[, izb]nd[viscol v]nt puternic ]nso\it de ninsoarevreasc creang[, ramur[ uscat[ =i desprins[
de pe copacX
xilofon instrument muzical de percu\ie
Zzar cub mic care are pe fiecare dintre fe\e
imprimate puncte de la unu la =ase
143
Toate drepturile asupra acestei edi\ii apar\in }ntreprinderii Editorial-Poligrafice +tiin\a =i Editurii Prut Interna \ional. Reproducerea integral[ sau par\ial[ a textului sau a ilustra\iilor din aceast[ carte este permis[ numai cu acordul ]n scris al acestora.
Corectori: Fulga Marciuc-Poiat[, Elena BivolPrezentare grafic[: Serghei Samsonov, Victoria Ra\[, Tatiana LebedevPaginare computerizat[: Marina Uraeva, Zoe CiumacCopert[: Serghei Samsonov, Iulia Gr[dinar-+cobari
}ntreprinderea Editorial-Poligrafic[ +tiin\a, str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chi=in[u, Republica Moldova;tel.: (373 22)73-96-16; fax: (373 22)73-96-27;e-mail: [email protected]; [email protected] Prut Interna\ional, str. Alba Iulia nr. 23, bl. 1A, Chi=in[u MD 2051Tel./fax: (373 22)74-93-18; tel.: (373 22)75-18-74; e-mail: [email protected]
Difuzare:}M Societatea de Distribu\ie a C[r\ii PRO-NOIstr. Alba-Iulia, nr. 75; MD-2051, Chi=in[u;Tel.: (373 22)51-68-17, 71-96-74; fax: (373 22)58-02-68;e-mail: [email protected]; www.pronoi.md
Imprimat la Combinatul Poligrafic.
Comisia de evaluare: Maria Harea, conferen\iar universitar, Universitatea Pedagogic[ de Stat Ion Creang[, membru al Consiliului Na\ ional de Curriculum, Ministerul Educa\iei; Ludmila Procop, ]nv[\[toare, grad didactic unu, magistru ]n pedagogie, Liceul Teoretic cu profil de arte Mihail Berezovschi, Chi=in[u; Maria Popa, ]nv[\ [toare, grad didactic unu, grad managerial unu, Liceul Teoretic Mihai Eminescu, Chi=in[u
Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\iiAbecedar: Man. pentru cl. 1-a / Maria Buruian[, Silvia Cotelea, Aurelia Ermicioi [et al.]; Min. Educa\iei al Rep. Moldova. Ed. rev. Chi=in[u: }.E.P. +tiin\a; Prut Interna\ional, 2015 (Combinatul Poligr.) 144 p.
ISBN 978-9975-67-972-5 (}.E.P. +tiin\a) ISBN 978-9975-54-191-6 (Prut Interna\ ional)
CZU 373.3.016:811.135.1(075.2)A 12
Maria Buruian[, Silvia Cotelea, Aurelia Ermicioi, Constantin Dragomir, Ion Had`rc[. 2015 +tiin\a, Prut Interna\ional. 2015
ISBN 978-9975-67-972-5 (}.E.P. +tiin\a) ISBN 978-9975-54-191-6 (Prut Interna\ional)
CZU 373.3.016: 811.135.1(075.2)A 12
Elaborat ]n baza curriculumului disciplinar ]n vigoare =i aprobat prin Ordinul ministrului educa\iei (nr. 479 din 8 iunie 2012).Editat din mijloacele financiare bugetare.
ABC_p_1_21ABC_p_22_43ABC_p_44_67ABC_p_68_101ABC_p_102_144
Top Related