CURS DE CITIRE RAPIDA
1. INTRODUCERE
Iniţiem astăzi un mini-curs de citire rapidă, credem noi, deosebit de util într-o
societate ultrainformatizată, unde informaţia este la tot pasul, dar puterea personală de
procesare şi de selectare a ei este deficitară de cele mai multe ori. Mini-cursul nostru nu
aduce soluţii minune, pentru că ele nu există, ci, în cadrul lui, încearcăm să vă dăm câteva
sfaturi cu privire la ce înseamnă o bună organizare a materialului şi un stil de citire
eficient. Citirea învăţată în şcoală are marele dezavantaj de a fi rămas în urmă cu nevoia
tot mai mare de informaţie într-un timp cât mai scurt, iar acest lucru produce în rândul
tinerilor şi nu numai a lor, o adevărată stare de frustrare.
2. CE VĂ PROPUNEM ÎN ACEST CURS?
Vă propunem câteva tehnici simple de citire rapidă, la îndemâna oricui, la care se
adaugă alte câteva sfaturi cu privire la structurarea informaţiei. În mod normal o persoană
citeşte aproximativ 150-200 cuvinte pe minut, cu un coeficient de asimilare de 0,3%-0,4%.
Prin tehnici speciale insa viteza de citire se poate dubla, chiar tripla, 500-600 cuvinte pe
minut, cu un coeficient de asimilare de 0,5-0,6%”, cf. curs citire rapidă InfoSpeed. Prin
efort susţinut se poate ajunge, în mod normal la 800-1000 cuvinte pe minut. Pentru
ajungerea la aceste performanţe este nevoie de un îndelungat exerciţiu.
La aceasta se adăuga anumite eliminări ale unor obiceiuri ce duc la o obosire
excesivă a ochilor cum ar fi:
focalizarea permanentă într-un singur punct;
starea de nelinişte în timpul lecturii;
intensitatea excesivă a luminii, atât a celei solare cât şi a luminii becului;
concentrarea excesivă asupra cuvintelor în timpul lecturii, întoarcerea în text
asupra unor cuvinte în timpul lecturii.
Pe lângă eliminarea acestor obiceiuri este bine ca lectura să se facă într-o cameră
bine aerisită şi prin folosirea tuturor simţurilor pentru acest demers (mişcarea dezinvoltă a
1
ochilor în timpul citirii, mişcarea mâinii sau a unor degete în timpul lecturii etc.). Cititul
unei cărţi grele sau „foarte groase” nu trebuie să îl aibă pe verbul „trebuie”, ci este
necesară găsirea motivaţiei pentru parcurgerea materialului.
Toate aceste artificii, dar şi altele, reprezintă condiţii fără de care orice tehnică de
citire nu are nicio valoare.
3. TEHNICI DE CITIRE RAPIDĂ
Mai întâi de toate trebuie să vorbim despre etapele citirii rapide.
În ce constau aceste tehnici de citire rapidă? Ele incumbă câteva etape, cum ar fi:
Eliminarea subvocalizării
Mărirea câmpului vizual
Creşterea vitezei de citire
Reducerea sau chiar eliminarea vocalizării mentale
Întoarcerea în text
3.1. ELIMINAREA SUBVOCALIZĂRII
Acest lucru ţine mai mult de anumite persoane şi de şcolarii din ciclul primar. La ea
se adaugă şi elevii sau studenţii care se pregătesc în mod intens pentru o materie anume şi,
care, cred că o citire cu voce tare sau mormăită aduce reţinerea informaţiei mult mai uşor.
Eliminarea subvocalizării este absolut necesară pentru o optimizare a capacităţii de
acumulare a informaţiei şi structurarea ei. Ea constă în eliminarea citirii cu voce tare sau a
aşa numitului „mormăit”, chiar şi atunci când învăţăm pentru un examen.
3.2. MĂRIREA CÂMPULUI VIZUAL
Discutam în cursul precedent despre cele 5 etape necesare pentru creşterea vitezei
de citire corespondent cu cea a capacităţii de asimilare. Una dintre primele etape necesare
am spus că este eliminarea subvocalizării, a citirii şoptite. Folosirea acestei metode vizează
pe şcolari şi pe anumite persoane în vârstă. Asta înseamnă că majoritatea dintre noi nu mai
folosim această tehnică. Astăzi vom vorbi despre mărirea câmpului vizual, tehnicile
specifice pentru acest lucru şi câteva observaţii.
2
Câmpul vizual reprezintă aria care poate fi cuprinsă de ochi atunci când aceştia
privesc înainte. Evident, câmpul vizual este limitat în partea superioară de arcada
sprâncenei, medial de piramida nazală, iar inferior de pomeţii obrajilor. Lateral, câmpul
vizual este deschis, el putând trece de 110 grade. Tot legat de câmpul vizual trebuie făcută
foarte clar diferenţa între câmpul vizual şi vederea periferică. De multe ori se face această
confuzie.
Cercetările în domeniu au constatat diferenţierea câmpului vizual la femei faţă de
cel al bărbaţilor. La femei câmpul vizual este superior celor al bărbaţilor. Ca oricare lucru
care ţine de trup, prin antrenament şi câmpul vizual poate fi mărit. Pentru acest lucru
cercetările au stabilit câteva tehnici de mărire a câmpului vizual.
Mai întâi voi vorbi despre aparatul de citire rapidă al domnului Conf. Dr. Ing. Radu
Budei, premiat cu argint la Geneva. Acest aparat măreşte câmpul vizual al celui care face
exerciţiile respective, ajutându-l să cuprindă mai întâi câteva cuvinte, apoi un rând întreg
şi, prin exerciţiu, chiar şi un paragraf întreg, dintr-o singură privire, prin înţelegerea
concomitentă a informaţiei cuprinse. A se vedea aici.
Tehnici de mărirea câmpului vizual
Exerciţiul 1:
Un alt exerciţiu folositor şi la îndemâna oricui pentru mărirea câmpului vizual
constă în a aceea de a privi câte un rând întreg, încercând în acelaşi timp să cuprinzi, dintr-
o privire, cât mai multe cuvinte, timp de 1 minut.
Exerciţiul al 2-lea:
Alege un cuvânt care se afla în mijlocul paginii. Stai fixat cu privirea pe el, dar în
acelaşi timp, încearcă să vizualizezi în mod treptat cât mai mult din suprafaţa paginii timp
de 20 de secunde.
Exerciţiul al 3-lea:
Începi să citeşti din partea de sus a paginii în felul următor:
Pe primul rând citeşti cuvântul din mijloc.
Pe al doilea rând citeşti cele doua cuvinte care încadrează primul cuvânt de sus.
Pe al treilea rând citeşti următoarele două cuvinte care le încadrează pe celelalte de
3
mai sus.
Pe pagină trebuie să se formeze cel puţin un romb din cuvintele pe care tu le-ai
văzut – timp de 1 minut.
Mărirea câmpului vizual este esenţială pentru mărirea vitezei de citire. Cei care
citesc 1000 de cuvinte pe minut nu mai citesc cuvânt cu cuvânt, ci privesc rândul întreg,
dintr-o privire, înţelegând informaţia cuprinsă acolo. O citire intuitivă, rapidă şi
comprehensivă.
Cercetătorii în domeniu au constatat că mintea umană are capacitatea de a desluşi
sensul frazelor dintr-un text, chiar dacă cuvintele nu sunt expuse în ordine. Un alt lucru
constatat în timp este acela că, dacă viteza de citire evoluează, dacă ea creşte în mod
exponenţial la cineva, creşte odată cu ea şi puterea de asimilare. Deci citirea rapidă creşte
randamentul intelectual, timpul în care tu asimilezi anumite cunoştinţe. Asta se întâmplă,
deoarece atunci când citim foarte repede, o mare cantitate de informaţii se înregistrează în
memorie. Atunci când vrem să ne reamintim, o vom regăsi pe toată în acelaşi loc”.
Pe lângă exerciţiile exemplificate mai sus se pot face exerciţii şi atunci când citim
efectiv, mai ales cărţi mai puţin importante, deoarece la început vom avea impresia că nu
înţelegem nimic din ceea ce citim. Când vrem să ne apucăm de citit e recomandabil ca să
facem câteva minute exerciţii de mărire a câmpului vizual, prin încercarea de a cuprinde
un număr cât mai mare de cuvinte cu privirea, încercând să înţelegem totodată sensul
textul cuprins.
Concluzii:
1. Mărirea câmpului vizual este esenţială pentru mărirea vitezei de citire.
2. Se pot face exerciţii pentru mărirea câmpului vizual oriunde, pe stradă,
în autobuz sau chiar în timp ce citim o carte.
3. Pentru a fi eficienţi exerciţiile trebuie făcute zilnic, în mod regulat.
3.3. IMBUNĂTĂŢIREA VITEZEI DE CITIRE
Astăzi ne ocupăm cu tehnici de creştere a mobilităţii ochilor, caracteristică absolut
necesară în procesul de îmbunătăţire a vitezei de citire. Cercetări recente au dat la iveală
4
faptul că, dacă femeile au un câmp vizual mai mare decât cel al bărbaţilor, totuşi, cei din
urmă, au o putere mai mare de mişcare a ochilor. Cu toate acestea, pentru o îmbunătăţire
reală a vitezei de citire este necesară executarea unor exerciţii specifice pentru fortificarea
musculaturii globilor oculari.
În continuare vă vom prezenta câteva exerciţii esenţiale pentru acest demers:
Exerciţiul nr. 1 (după fiecare exerciţiu se face pauză 1 minut):
Vizualizează cuvintele din colţuri, cât poţi de repede: stânga sus, apoi stânga jos, dreapta
sus, apoi dreapta jos – timp de 20 de secunde.
Exerciţiul nr. 2.
Vizualizează cuvintele din colţuri cât poţi de repede: stânga sus, dreapta sus, apoi stânga
jos, dreapta jos – timp de 20 de secunde.
Exerciţiul nr. 3.
Vizualizează textul în mod rapid de la stânga la dreapta – timp de 1 minut.
Exerciţiul nr. 4.
Vizualizează textul în mod invers, cât poţi de repede – timp de 1 minut (aici te poţi ajuta
de pix/deget)
Pentru o rapidă îmbunătăţire a vitezei de mişcare a ochilor, concomitent cu mărirea
vitezei de citire, este necesară folosirea unui instrument de scris (pix, stilou etc.) sau chiar
a degetului, în urmărirea textului, atât când facem exerciţiile de mai sus, cât şi atunci când
citim efectiv. Acest artificiu îmbunătăţeşte considerabil atenţia asupra textului odihnind în
acelaşi timp ochii. Trebuie precizat că instrumentul de scris trebuie pus sub rând şi nu pe
rând, ca să nu se creeze confuzie, iar la începutul fiecărui rând pixul sau degetul să fie pus
cu aproximativ două cuvinte mai spre dreapta pentru ca ochiul să fie puţin forţat să-l
urmărească.
La exerciţiile exemplificate mai sus se mai pot adăuga şi alte tehnici de mărire a
vitezei de mişcare a ochilor. Spre exemplu se poate folosi un pix şi se poate urmări textul
(timp de 1 minut), de la stânga la dreapta, cu cea mai mare viteză, fără ca să se caute
înţelegerea textului, ci numai pentru exerciţiu. Poti se face pauză 1 minut, după care se
repetă acelaşi exerciţiu, dar încercând să se prindă din zbor două-trei cuvinte pe fiecare
rând, asta cu scăderea vitezei de mişcare a pixului de la stânga la dreapta.5
În cursul următor vom vorbi despre reducerea vocalizării mentale sau chiar
eliminarea acesteia. Şi aceasta, pentru că numai prin reducerea şi eliminarea vocalizării
mentale se pot atinge viteze de peste 800 cuvinte/minut şi, prin acest fapt, coroborat cu
mărirea câmpului vizual, se pot atinge chiar şi viteze de 2000 – 2500 cuvinte/minut.
3.4. REDUCEREA SAU CHIAR ELIMINAREA VOCALIZĂRII MENTALE
Cel mai important lucru pentru mărirea substanţială a vitezei de citire o reprezintă
reducerea sau chiar eliminarea vocalizării mentale. Vorbeam în primul curs al nostru de
subvocalizare şi efectele acesteia asupra felului în care subiectul reţine informaţia citită.
Dacă eliminarea subvocalizării poate fi făcută foarte uşor, în cele mai multe cazuri însă,
vocalizarea mentală, ni se pare imposibil de trecut, de depăşit. Cu toate acestea au existat
şi există persoane care au depăşit acest blocaj, iar ele ne-au împărtăşit câteva din tehnicile
folosite. Ca şi în cazul celorlalte metode de citire rapidă nu există o soluţie minune, ceva
care, după administrare sau folosire, dă subiectului capacităţi hiperbolice. Şi în acest caz
soluţii există, dar coroborate numai cu mult exerciţiu şi efort constant de voinţă.
În ce constă vocalizarea mentală şi cum poate fi ea redusă, apoi eliminată?
Când citim se produce un fenomen extraordinar: creierul uman vede elementul,
obiectul sau simbolul, îi asociază unui sunet şi îl traduce automat într-o idee sau imagine.
Tot acest proces cere timp, adică mijlocirea sunetului în acest context întârzie foarte mult
procesarea informaţiei chiar dacă este un proces foarte rapid. Informaţia parcurge drumul
“Te uiti – Vezi – Auzi – Întelegi”. Totuşi, dacă am putea să eliminăm elementul
vocalizării, de orice fel ar fi ea, atunci am observa o mărire a vitezei de citire de chiar 10
sau 20 ori, coroborat cu o scădere vizibilă a efortului depus. Din mărturiile directe a celor
care folosesc deja această tehnică, am aflat că în momentul în care văd rândul sau
paragraful ei înţeleg informaţia. De fapt în momentul când văd un paragraf, în fracţiunea
de secundă respectivă, înformaţia se întipăreşte direct in minte fără să mai trebuiască să fie
procesată undeva (adica vocalizată într-un fel).
Când vede un cuvânt sau un grup de cuvinte o persoană, care practică citirea
exclusiv vizuală, înregistrează informaţia în minte nemijlocit asemenea unui film care se
derulează în faţa ochilor. Spre exemplu: „Un bărbat cu o cravată roşie, se apropia de el
6
inspirându-i teamă dar în acelaşi timp curiozitate.” Când vede această frază persoana care
citeşte vizual, deci fără vocalizare mentală, este parte a acţiunii, asemenea unui observator
direct.
Cum putem să depăşim şi să ajungem la aceste performanţe?
Domnul Profesor Budei ne propune folosirea aparatului de citire rapidă. Aparatul
are capacitatea, prin folosire regulată, de a-i da utilizatorului capacitatea de a vedea
grupuri de cuvinte, fraze, dintr-o singură privire, în acelaşi timp cu o reducere substanţială
a vocalizării mentale.
O altă metodă mai practică, dar mai costisitoare, ne-o propune domnul Vlad Ciocan
în cursul său. Aceasta constă în exerciţiul de a citi în mod normal o frază apoi de a încerca,
închizând ochii să vizualizăm direct substantivele (imaginile ce le reprezintă), verbele
(vizualizarea acţiunii) etc.
Din proprie experienţă pot să vă spun că amândouă metodele sunt foarte bune atâta
timp cât sunt făcute zilnic, regulat. După două saptămâni deja când citeşti o carte nu mai ai
nevoie de a vedea doua cuvinte sau trei, ci ajungi să vezi câte un rând întreg. Trebuie
precizat că această metodă nu poate fi practicată oriunde şi oricum, deoarece este nevoie
de foarte mult exerciţiu. Spre exemplu: o condiţie pentru practicarea eficientă a acestei
metode de citire strict vizuală, fără vocalizare mentală, cere intrarea în aşa numita “stare
de flow”. Starea de flow este situaţia în care între cititor şi autor (carte) nu mai există
elementul scris, materialul în formatul respectiv. Pentru cititor cartea nu mai există, ci
autorul care îi transmite informaţia. Fără atingerea stării de flow este foarte greu de
realizat citirea strict vizuală, poate doar pentru bucăţi mici de text (informaţii din ziare,
etc.).
Un artificiu pentru facilitarea citirii strict vizuale este împărţirea, la început, a
paginii cărţii în mai multe coloane imaginare (corespondent cu nevoile fiecăruia), care , cu
timpul, sunt rărite, pănă la dispensarea de ele. Această metodă ajută la organizarea
informaţiei pe bucăţi, ajutând în acelaşi timp creierul să nu obosească.
Recapitulare:
Eliminarea vocalizării mentale este una dintre cele mai dificile metode de mărire
7
substanţială a vitezei de citire. Chiar dacă este dificil de realizat eliminarea vocalizării
mentale, aceasta poate mări viteza de citire rapidă, pentru o persoană normală, până la
3000 – 4000 cuvinte pe minut.
Există anumite tehinici de reducere şi chiar eliminare a vocalizării mentale propuse
de domnul profesor Budei sau de domnul Vlad Ciocan, doi specialişti în domeniu, din
România.
Citirea rapidă prin această metodă trebuie coroborată cu mărirea câmpului vizual şi
intrarea în starea de flow.
Dobândirea capacităţii de citire strict vizuală se poate realiza prin exerciţiu
îndelungat, totul venind de la sine. Adică să nu ne forţăm sau să citim cu cronometrul
lângă noi, ci în mod normal, firesc.
Post scriptum:
Când citiţi lucruri uşoare, articole din ziare, etc. încercaţi să vizualizaţi direct textul
sau cuvântul şi să nu-l mai vocalizaţi în minte. Nu încercaţi asta, de prima dată, cu texte
grele. Nu citiţi de prima dată Heidegger cu o astfel de metodă, pentru că nu veţi reuşi şi vă
veţi simţi dezarmaţi în eforturile dv. Totul cere timp. Şi cursul nostru doreşte să
atenţioneaze tocmai asupra acestui lucru: că străduinţa, efortul dv. în timp, va produce
efecte sesizabile în ceea ce priveşte viteza cu care veţi citi un text anume.
METODA MIND MAP-ULUI
Cursul de astăzi este ultimul dintr-o serie de alte 4 capitole mari în care am încercat
să definim ce reprezintă citirea rapidă şi structurarea informaţiei într-un mod eficient.
Subiectul de astăzi nu se va apleca în mod explicit asupra citirii accelerate, ci mai mult
asupra câtorva tehnici de memorare accelerată şi învăţare rapidă.
Cum spuneam şi altădată creierul uman este alcătuit din doi lobi, fiecare având
sarcini precise: partea stângă ocupându-se de tot ce înseamnă abstract, analitic, iar partea
dreaptă de ceea ce înseamnă imaginaţie, putere de creaţie, etc. Cele două părţi coexistă,
asta însemnând că în procesul educativ-formativ rezultatul vine din experienţa acumulată.
Totuşi, de foarte multe ori, mai ales în sistemul românesc de învăţământ, elevul este
obligat într-o măsură de aproximativ 80% să-şi folosească doar partea stângă a creierului
8
în defavoarea celei drepte, începând încă din clasa I. La asta se adaugă şi concepţia greşită
cum că cel care memorează cel mai bine dintr-o clasă este cel mai deştept, sau cel mai bun
şi nu cel care ştie să pună în aplicare eficient ceea ce acumulează. Un lucru cu totul ieşit
din comun este acela că elevul, studentul, confundă memorarea cu învăţarea. Învăţarea are
legătură cu memorarea, dar nu se pot confunda. Învăţarea reprezintă ultimul proces al unui
lung şir de acţiuni în procesul educativ-formativ.
Te consideri o persoană care a învăţat, în măsura în care tu ştii să aplici ceea ce ai
acumulat în lumea reală şi la un nivel satisfăcător, adică îţi pui la contribuţie creativitatea.
Ei, lucrul ăsta la noi, în şcoala românească, de foarte multe ori, este neglijat.
Pentru stimularea întregii capacităţi a creierului: atât a părţii stângi cât şi a celei
drepte, este necesară folosirea acelor mijloace specifice ce te ajută în acest demers.
În ce constau aceste mijloace?
Un prim mijloc şi cel mai interesant îl reprezintă metoda mind map-ului. Prin
această metodă studentul, elevul extrage din fiecare paragraf, pagină, din textul dat spre
studiu, câte o cheie de memorie (un cuvânt, maxim două, care să scoată cel mai bine în
evidenţă informaţia cuprinsă în paragraful respectiv şi să fie relevantă pentru el).
Aceste cuvinte cheie sunt memorate, ca apoi să fie structurate pe un suport de hârtie,
de dimensiuni relativ mari (coală de hârtie A4, coală de hârtie A3 sau alt suport) în sensul
acelor de ceasornic, având în centrul elementul cheie definitoriu al temei studiate. Ca să
fiu mai explicit:
Cum creezi un Mind Map?
1. Foloseşte numai cuvinte cheie
2. Porneşte din centrul paginii, lucrează din centru spre exterior
3. Centrul hărţii să fie o imagine, un stimul vizual clar şi puternic, care descrie tema
generală a hărţii.
4. Creează subdivizii pentru sub-teme.
5. Pune cuvintele cheie pe linii. Acest fapt subliniază structura notiţelor.
6. Printează harta mai degrabă decât să scrii de mână. Harta e astfel mai uşor de citit şi
memorat. Literele mici sunt mai distincte vizual (şi mai uşor de reţinut) decât
9
literele mari.
7. Foloseşte culori să descrii temele, asocierile şi să evidenţiezi anumite cuvinte.
8. Orice iese în evidenţă în pagină va rămâne viu în mintea ta.
9. Gândeşte tridimensional.
10.Foloseşte săgeţi, simboluri sau alte elemente vizuale ajutătoare pentru a evidenţia
legăturile dintre diferite elemente.
11.Nu te bloca într-o zonă a hărţii, dacă nu mai ai idei lucrează la altă ramură.
12.Scrie ideile care îţi vin aşa cum vin, pe măsură ce vin, oriunde se potrivesc. Nu le
judeca, nu te reţine.
13.Depăşeşte limitele, dacă nu mai ai loc, nu începe o foaie nouă, lipeşte foi noi la
harta ta.
14.Fii creativ, creativitatea ajută memoria.
Această metodă stimulează creativitatea şi uşurează foarte mult reţinerea eficientă a
informaţiei şi structurarea ei precisă în minte. Ca şi celelalte tehnici descrise în cursurile
anterioare, pentru a putea fi bine stăpânită este necesar exerciţiul periodic.
Concluzii:
Toate metodele descrise au doar rolul de mijloc pentru îmbunătăţirea capacităţii de
acumulare şi structurare a informaţei. Metodele în sine nu au nici o valoare dacă nu sunt
puse periodic în aplicare. Metodele descrise nu ţin loc de transpiraţie. Ele au doar rolul de
a ne organiza mai bine munca şi de a o eficientiza mai mult.
10
Top Related