CECCAR
SUBIECTE ANUL II SEMESTRUL II
CONTABILITATE
1. Microîntreprinderea ALFA desfăşoară activităţi în domeniul agricol (deţine 1.000 capete vaci iar laptele obţinut îl vinde în stare naturală şi 500 tauri cumpăraţi în scopul creşterii şi valorificării). În plus aceasta deţine şi o minigrădină zoologică.
Presupunem că în trimestrul al II – lea, anul 2013 microîntreprinderea ALFA a realizat următoarele categorii de venituri:
Luna aprilie: venituri din vânzarea laptelui 30.000 lei; venituri aferente costului stocurilor de produse (spor în greutate) 24.000 lei; venituri din vânzarea biletelor pentru intrarea în gradina zoologică 8.000 lei.
Luna mai: venituri din vânzarea laptelui 45.000 lei; venituri din subvenţii de exploatare 12.000 lei; venituri din vânzarea biletelor pentru intrarea în gradina zoologică 6.000 lei. Tot acum ALFA şi – a achiziţionat o casă nouă de marcat în sumă de 5.000 lei, pusă în funcţiune în luna iulie 2013.
Luna iunie: venituri din vânzarea laptelui 50.000 lei; venituri din vânzarea biletelor pentru intrarea în gradina zoologică 12.000 lei.
În trimestrul al III-lea, ALFA obţine: venituri din valorificarea cărnii de taur 45.000 lei; venituri din vânzarea biletelor pentru intrarea în gradina zoologică 25.000 lei.
Calculaţi impozitul pe venitul microîntreprinderii pentru trimestrul II şi III.
Venitul pe trimestrul II = 30.000 + 8.000 + 45.000 + 6.000 + 50.000 + 12.000 = 151.000 leiImpozitul pe venit in trimestrul II= 151.000 x 3% = 4530 leiVenitul pe trimestrul III = 45.000 + 25.000 - 5.000 = 65.000 leiImpozitul pe venit in trimestrul III = 65.000 x 3% = 1950 lei
2. Care sunt noutăţile din 2014 privind înregistrarea de menţiuni la Registrul Comerţului în ceea ce priveşte soţul-soţia unei persoane fizice autorizate?
R: Incepand cu 9 februarie, in conformitate cu Legea 4/2014 pentru completarea OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 15 din 10 ianuarie 2014, se modifica reglementarile privind plata contributiilor de catre un PFA.
Astfel, sotia sau sotul titularului intreprinderii individuale (II) sau persoanei fizice autorizate (PFA), in cazul in care contribuie la desfasurarea activitatii, se vor putea
asigura in sistemul public de pensii pe baza de contract de asigurare sociala, precum si in sistemul asigurarilor de sanatate si in cel al asigurarilor pentru somaj.Pentru aplicarea noului sistem, titularii intreprinderii individuale sau PFA se inscriu in Registrul Comertului a mentiunilor privind participarea in mod obisnuit a sotiei sau sotului la activitatea desfasurata de II sau PFA, prin declaratia pe proprie raspundere si a certificatului de casatorie.
3. Persoana fizică autorizată, titularul intreprinderii individuale şi reprezentantul
întreprinderii familiale pot ţine contabilitatea în partidă simplă, potrivit
reglementărilor privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă
simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completarile ulterioare?
R: Conform Art. 15. - Persoana fizică autorizată, titularul întreprinderii
individuale şi reprezentantul întreprinderii familiale vor ţine contabilitatea în
partidă simplă, potrivit reglementărilor privind organizarea şi conducerea
evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea
de contribuabil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
4. Care sunt registrele obligatorii pe care o persoana fizică autorizată trebuie să
le aibă?
R: Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati,
potrivit prevederilor art. 49 alin. 8 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu
modificarile si completarile ulterioare, sa organizeze si sa conduca evidenta
contabila in partida simpla.
Persoanele fizice autorizate, au obligatia obtinerii si completarii unor
registre si documente obligatorii.
Registrul unic de control. Se achizitioneaza de la finante organul fiscal pe
raza caruia se afla sediul contribuabilului in termen de 30 de zile de la infiintare
pentru toate tipurile de PFA. E necesar de avut atat la sediu cat si pentru fiecare
punct de lucru daca este cazul.
Registrul-jurnal de incasari cod 14-1-1/b se foloseste ca document de
inregistrare a incasarilor si platilor de catre PFA impozitate in sistem real. Este
documentul care arata situatia financiara a PFA.
Registrul inventar cod 14-1-2/a se foloseste de catre PFA pentru
inventarierea patrimoniului
Registrul de evidenta al salariatilor. Se completeaza in format electronic
de catre PFA-urile care au salariati.
5. Care sunt obligaţiile unei persoane fizice autorizate care are angajaţi?
R: Persoanele fizice autorizate vor trebui sa incheie contracte de munca cu
salariatii, sa le inregistreze la Inspectoratul Teritorial de Munca, sa depuna
declaratia unica 112, precum orice alt angajator si sa plateasca, pe langa
propriile contributii la sanatate, pensie si somaj, aceleasi contributii pentru
salariati, la care se adauga contributia pentru concedii medicale si indemnizatii,
asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale si contributia pentru
fondul de garantare a creantelor salariale.
6. Se dau următoarele informaţii :
- venituri din vânzarea mărfurilor 2.000 lei;- costul mărfurilor vândute 500 lei; - venituri din vânzarea produselor finite 6.000 lei;- venituri din redevenţe locaţii de gestiune şi chirii 800 lei; - venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete
400 lei; - venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale
consumabile 100 lei; - producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi
capitalizată 15.000 lei; - produse finite obţinute la cost de producţie 20.000 lei; - stoc iniţial de produse finite 2.000; - stoc final de produse finite 12.000 lei; - venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 15.000 lei; - venituri din ajustări pentru deprecierea materiilor prime 1.000 lei; - venituri din ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 600 lei;- cheltuielile activităţii de bază 1.400 lei;
- cheltuielile activităţilor auxiliare 2.300 lei; - cheltuieli indirecte de producţie 2.790 lei; - cheltuieli de desfacere 1.300 lei; - cheltuieli generale de administraţie 1.800 lei.
Conform OMFP 3055/2009 întocmiţi Nota explicativă la situaţiile financiare intitulată Analiza rezultatului din exploatare.
R:Pe baza datelor problemei pentru Analiza rezultatului din exploatare trebuie săcalculăm Cifra de afaceri netă şi Alte venituri din exploatare.
1) Stocuri iniţiale de produse finite la cost producţie: soldul iniţial al contului 345 este 2.000 lei:
2) Produse obţinute în cost producţie:20.000 lei345 = 711 20.000 lei
Produse finiteVenituri aferente costurilor stocurilor de produse3) Stoc final de produse finite 12.000 lei: soldul final al contului 345 este
12.000lei. Din contul 345 rezultă produse vândute în cost producţie (descărcarea gestiunii ) =2.000 lei + 20.000 lei – 12.000 lei = 10.000 lei:10.000 lei
711 = 345 10.000 leiVenituri aferente costurilor stocurilor de produse Produse finiteContul 711 va avea sold final creditor egal cu 10.000 lei.
4) Calculul cifrei de afaceri:
5) Calcul alte venituri din exploatare:
6) Analiza rezultatului din exploatare
7. Contabilul unei societăţi înregistrează în exerciţiul N plata unei chirii aferentă
următoarelor două exerciţii în sumă de 2.000 lei astfel:
2.000 lei 612 = 5121 2.000 lei
Cheltuieli cu redevenţele, Conturi la bănci
locaţiile de gestiune şi în lei
chiriile
Ce principiu contabil a fost încălcat ? Argumentaţi răspunsul.R : Principiul incalcat de catre contabil este « principiul independentei exercitiului». Trebuie sa se tina cont de veniturile si cheltuielile aferente fiecarui
exercitiu financiar, indiferent de data incasarii veniturilor sau data platii cheltuielilor.
8. O societate A pe acţiuni deţine la 31.12.N un pachet de valori mobiliare pe
termen scurt (100 titluri la alta societate B pe acţiuni achiziţionate la 01.10.N-1 la
costul unitar de 20 lei). La sfârşitul exerciţiului N-1, societatea B este admisă la
tranzacţionare pe BVB. Cusrul bursier la 31.12. N este de 25 lei-buc. Admiterea
la tranzacţionare a societăţii B va determina trecerea de la evaluarea la cost la
cea la valoarea justă.
Este schimbarea bazei de evaluare a titlurilor o schimbare de politică (metodă) contabilă?R:Conform OMFP 3055/2009 “Nu se considera modificari ale politicilor contabile:
a) Adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care
difera ca fond de evenimentele sau tranzactiile produse anterior
b) Adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care nu
au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.
In acest caz insa nu este vorba despre o schimbare de politica (metoda)
contabila, ci de schibarea circumstantelor economice care fac obiectul
reprezentarii in contabilitate.
9. La sfârşitul primului an de la înfiinţare, o entitate prezintă în bilanţ cheltuieli de
constituire neamortizate în sumă de 900 lei, iar capitalul propriu este format din
capital social 500lei, profit net al exerciţiului curent (inclusiv cel destinat rezervei
legale) 1.680 lei. Rezerva legală de constituit din profitul curent, potrivit
prevederilor legale este de 100 lei.
Conform OMFP 3055/2009, precizaţi care este suma maximă care se poate distribui din profitul net al exerciţiului.
R: Profitul net al exercitiului nu poate fi distribuit, in situatia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate. Totusi, face exceptie, cazul in care
suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.OMFP 3055/2009 art.76 - (2) In situatia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate. (L.31/199 - Art. 183. - (1) Din profitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.)1680-900-100= 680 lei (suma maxima care poate fi distribuita)
10. Conform OMFP 3055/2009, contabilizaţi operaţiile de mai jos:a) se primeşte sub formă de donaţie un utilaj a cărui valoare justă este de 3.000
lei;
b) la inventarul anului N s-a constatat un plus în sensul că un calculator cu
valoarea de 5.000 lei nu era înregistrat în contabilitate.
R: Conform OMFP 3055/2009:“La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza
si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare care se stabileste astel:
d) la valoarea justa – pt bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventar.”
“In debitul contului 213, se inregistreaza valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor
de transport.... (4753)”
“In debitul contului 214, se inregistreaza plusurile de inventar constatate la
mobilier, aparatura birotica, echipamente.... (4754)”
Inregistrari:
2131 = 4753 3000 lei
214 = 4754 5000 lei
11. Presupunem că ALFA este o microîntreprindere agricolă care intră într-o asociere fără personalitate juridică cu persoana fizică rezidentă Popescu. În contractul de asociere este prevăzută cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contribuţiei fiecăruia astfel: ALFA 80 %, Popescu 20 %.
La nivel de asociere, în luna aprilie 2013 s-au obţinut următoarele venituri: venituri din vânzarea laptelui 50.000 lei; venituri aferente costului stocurilor de
produse (spor în greutate) 25.000 lei; venituri din vânzări de roşii 15.000 lei; venituri din subvenţii de exploatare 12.000 lei; venituri din subvenţii pentru investiţii 13.000 lei; venituri din vânzarea unui tractor 55.000 lei.
Venituri impozabile = 50.000 + 15.000 + 13.000 + 55.000 = 133.000 leiVenit net distribuit din asociere = 133.000 x 20% = 26.600 leiImpozitul net din asociere pentru persoana fizica = 26.600 x 16% = 4256 lei
Persoana fizica depune declaratia 204.
Calculaţi veniturile incluse în baza impozabilă la nivel de asociere, venitul net distribuit din asociere şi impozitul pe venitul ce revine din asociere persoanei fizice.
12. Precizaţi care sunt condiţiile pentru ca un activ să fie recunoscut în bilanţ ca imobilizare corporală, conform IAS 16.
R:
Imobilizarile corporale sunt recunoscute ca activ atunci cand:
(a) este posibila generarea catre intreprindere de beneficii economice viitoare aferente activului;si (b) costul activului poate fi masurat in mod credibil.
13. Care este definiţia stocurilor conform IAS 2 ?
R: IAS 2 definește stocurile ca fiind active care:
(a) sunt deținute în vederea vânzării în cadrul desfășurării normale a activității,
(b) se află în procesul producției în vederea vânzării în cadrul desfășurării normale a activității,
(c) sunt materiale care vor fi consumate în procesul producției sau prestării de servicii.
IAS 2 prevede ca acele active care sunt considerate stocuri să fie înregistrate în contabilitate la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă. Costul include nu numai costul de achiziție ci și costurile de conversie, care reprezintă costurile realizate pentru aducerea stocurilor în starea și locația prezentă, ca de exemplu forța de munca directă. IAS 2 de asemenea permite capitalizarea cheltuielilor de producție indirecte (variabile si fixe)cu condiția alocării cheltuielilor de producție fixe pe o bază sistematică și coerentă în raport cu nivelul normal de producție. În cazul în care producția este mai mică decât în mod obișnuit, cheltuielile de producție fixe în exces trebuie prezentate ca și
cheltuieli, nefiind capitalizate. În cazul opus, atunci când producția este anormal de mare, cheltuielile de producție fixe alocate pe unitate trebuie micșorate, astfel încât să nu se supraevalueze stocurile.
14. Definiţi următorii termeni conform IAS 12 : datorii privind impozitul amânat,
Datoriile privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit plătibile în perioadele contabile viitore, în ceea ce priveşte diferenţele temporare impozabile
creanţele privind impozitul amânat,
Creanţele privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, recuperabile în perioadele contabile viitoare, în ceea ce priveşte:
Diferenţele temporare deductibile Reportarea pierderilor fiscale nefolosite Reportarea creditelor fiscale nefolosite
diferenţe temporare deductibile si diferenţe temporare impozabile,
Diferenţa temporară este diferenţa între valoarea economică (contabilă) a unei creanţe sau datorii din bilanţ şi baza lui fiscală. Diferenţele temporare pot fi:
Diferenţe temporare impozabile: vor genera sume impozabile în determinarea profitului impozabilal exerciţiilor viitoare atunci când valoarea contabilă a creanţei/ datoriei va fi încasată/decontată.În bilanţ acestea vor fi înregistrate ca datorie cu impozitul pe profit amânat.
Diferenţe temporare deductibile:vo r genera sume deduc t ib i l e în de te rm inarea p ro f i t u lu i impozab i l a l exe rc i ţ i i l o r v i i toa re a tunc i când va loarea con tab i lă a c re anţe i /da to r ie i va f i încasată/decontată. În bilanţ acestea vor fi înregistrate ca şi creanţă cu impozitul pe profit amânat.
baza fiscală a unui activ si baza fiscală a unei datorii.
Baza fiscală a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuită acelui activ sau a acelei datorii înscopuri fiscale.
15. Care sunt condiţiile pentru ca un venit să fie recunoscut ca venit din vânzarea mărfurilor, conform IAS 18?
R: Veniturile din vânzarea bunurilor trebuie recunoscute în momentul în care au fost îndeplinite toate condițiile următoare:(a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile și beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor;(b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o în mod normal în cazul deținerii în proprietate a acestora și nici nu mai deține controlul efectiv asupra lor;(c) valoarea veniturilor poate fi estimată în mod fiabil;(d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate pentru entitate; și(e) costurile suportate sau care urmează să fie suportate în legătură cu tranzacția respectivă pot fi evaluate în mod fiabil.
16. Când trebuie recunoscută o imobilizare necorporală conform IAS 38 ?
R: O imobilizare necorporală trebuie recunoscută dacă și numai dacă:(a) este probabil ca beneficiile economice viitoare preconizate a fi atribuite imobilizării să revină entității; și(b) costul unei imobilizări poate fi evaluat fiabil.
17. Definiţi următorii termeni în conformitate cu prevederile IAS 37 :
provizion,
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.O datorie este o obligație curentă a entității, rezultată din evenimente anterioare, a cărei decontare se așteaptă să determine o ieșire de resurse încorporând beneficii economice din entitate.
datorie contingentă,
O datorie contingentă este:(a) o obligație potențială apărută ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărei existență va fi confirmată doar de apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu sunt în totalitate controlate de entitate; sau(b) o obligație curentă apărută ca urmare a unor evenimente anterioare, dar care nu este recunoscută deoarece:
(i) este improbabil că pentru decontarea acestei obligații vor fi necesare ieșiri de resurse încorporând beneficii economice; sau
(ii) valoarea obligației nu poate fi evaluată suficient de credibil.
activ contingent.
Un activ contingent este un activ potențial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi confirmată doar de apariția sau
neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu sunt în totalitate controlate de entitate.
Audit18. Precizaţi 5 domenii de control privind imobilizările corporale şi necorporale
R: Tabloul variaţiilor anuale ale imobilizărilor corporale şi necorporale
Inventarul fizic al imobilizărilor corporale şi necorporale
Verificarea achiziţiilor de imobilizări corporale
Verificarea imobilizărilor corporale produse de întreprindere
Verificarea cheltuielilor ulterioare
Verificări specifice imobilizărilor corporale - altele decât fondul comercial
şi cheltuieli de cercetare - dezvoltare
Cheltuieli de cercetare- dezvoltare
Fondul comercial
Amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale
Ieşirile de imobilizări
19. Precizaţi 5 diligenţe privind verificarea achiziţiilor de imobilizări corporale
R: Inventarierea generala si totala a imobilizarilor cel putin o data pe an . Analiza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu
evidentele contabile. Identificarea achizitiilor exercitiului; Verificarea daca contabilizarea s-a facut la data receptiei; Cercetarea achizitiilor de la sf anului pentru a se asigura ca nu s-a omis
contabilizarea in activ in exercitiul respectiv; Verificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este
proprietara activului , ca valoarea achizitiei a fost bine determinata; Verificarea cheltuielilor accesorii achizitiei bunului si modul de
contabilizare: taxe recuperabile, cheltuieli financiare, ch de transport angajate dupa instalarea activului, comisioane, onorarii.
Analiza modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei pentru imobilizarile de valori importante;
Pentru achizitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari, identificati eventualele dezechilibre a firmei si anomalii;
Identificarea imobilizarilor produse de intreprindere.
20. Precizaţi 5 tehnici de control privind analiza soldurilor conturilor de furnizori
Identificând ansamblul creanţelor şi datoriilor legate de conturile de
furnizori care figurează în activul şi pasivul bilanţului; faceţi un tablou
comparativ al soldurilor contabile de la un exerciţiu la altul; verificaţi
concordanţa soldurilor cu cele din balanţa generală; - Asigurându-vă că
prezentarea în bilanţ a soldurilor de furnizori nu se face compensând
solduri debitoare şi creditoare;
Verificând dacă sunt înregistrate în conturi distincte operaţiile care se
referă la furnizorii din exploatare, furnizorii de imobilizări şi la eventuale
reţineri în contul garanţiilor; atenţie mare se dă furnizorilor din exploatare,
deoarece orice ajustări aduse acestor conturi au un impact direct asupra
rezultatului contabil, pe când cele asupra conturilor de furnizori pentru
imobilizări influenţează numai modul de prezentare în bilanţ şi masele
contabile şi finaniare;
Apreciind dacă contabilizarea soldurilor furnizori se face reflectând regimul
de fiscalitate indirectă, aplicabil; contabilizarea distinctă a fluxurilor cu
furnizorii trebuie să faciliteze controlul TVA;
Confruntând soldurile conturilor de furnizori din balanţa generală cu
balanţa analitică a conturilor de furnizori; pot să apară diferenţe datorate
faptului că anumite operaţii referitoare la furnizori au fost înregistrate în
jurnalul de operaţiuni diverse şi trebuie văzute motivele;
Pornind de la balanţa analitică a furnizorilor, identificaţi soldurile debitoare
ale unor furnizori; acestea pot apare, de regulă, ca urmare a încasării unor
avansuri sau plăţii unor sume mai mari decât cele datorate; selecţionaţi
principalele solduri debitoare şi analizaţi originea acestora; asiguraţi-vă că
acestea nu se datorează unei erori de contabilizare, plată unor tranzacţii
neefectuate;
Precizând dacă întreprinderea dispune de programe informatice pentru
cumpărări şi plata furnizorilor.
Pornind de la balanţa analitică, identificaţi conturile de furnizori fără
mişcare în timpul exerciţiului (nicio cheltuială, nicio plată); acesta se
realizează prin analiza rulajelor sau prin compararea cu balanţa analitică
anterioară; se pot depista astfel profiturile latente existente în bilanţul de
închidere corespunzătoare unor datorii vechi către furnizori, a căror plată
nu a fost nici făcută nici reclamată;
Verificaţi dacă neplata furnizorilor nu este motivată printr-un litigiu, care
poate să genereze riscuri de aprovizionare; verificaţi dacă la anularea
acestor profituri latente, prin înregistrarea lor în rezultatul excepţional, s-a
ţinut seama de termenele de prescripţie; în cadrul termenelor de
prescripţie, profiturile latente pot fi izolate într-un cont din grupa 46
“creditori diverşi” în aşteptarea înregistrării lor la rezultatul excepţional;
Studiaţi termenele de plată a furnizorilor (pe baza contractelor comerciale)
21. Identificaţi cel puţin 5 diligenţe cu caracter general asupra conturilor de clienţi
Auditorul trebuie sa se asigure ca creantele si datoriile din bilant , legate
de contul clienti, sunt justificate si corect evaluate. Riscul de audit cel mai
semnificativ, consta in supraevaluarea creantelor in raport cu posibilitatile
de recuperare si deci, provizioanle epentru depreciere sunt necesare.
Stabilirea unui tablou de sinteza, din care sa rezulte evolutia, in timpul
exercitiului, a conturilor de activ si de pasiv, privind clientii: creante de
activ, avansuri primite in pasiv, venituri constatte in avans in pasiv;
Confruntarea sodurilor cu sumele din bilant
Asigurarea ca in bilant nu s-au facut compensari intre solduri debitoare si
creditoare;
Verificarea daca firma inregistreaza distinct clientii in functie de TVA
Indetificarea creantelor intragrup (referitor la societatile de grup)
22. Identificaţi diligenţele privind auditul casieriei.
Analiza procedurilor intene de supraveghere si contro; ae casei; atentie la
respectarea principiilor de seprare a functiilor;
Confruntarea soldurilor contabile cu jurnalul de casa sau orice alt
document stabilit de intreprindere pentru inventarierea miscarilor inscrise
in jurnalul de casa;
Asigurarea ca intrepreinderea controleaza periodic casa prin inventar fizic;
separarea functiilor intre persoana care face sau valideaza inventarul fizic
si cea care are sarcina curenta de suprveghere a casei;
Pentru casa in devize asigurarea de corectitudinea aplicarii conversiei la
data inchiderii;
Expertiză contabilă23. Convocarea părţilor în cauze civile şi în cauze penale.
In cauzele civile se face conf. art.208 din Codul civil - care prevede ca daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si orele cand inepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului. Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.
In cauzele penale cu incuviintarea beneficiarului fara procedura citarii partilor, care, in caz de retinere preventiva a inculpatilor, nici nu este posibila.(asftel este mai facila deplasarea expertului contabil la sediul sau la locul unde se afla documentele contabile care trebuie expertizate. Desigur, acest lucru se poate face numai cu aprobarea organelor judiciare care administreaza procesul penal.)
24. Consideraţii despre forţa probantă a expertizei contabile judiciare. Documentarea lucrarilor privind expertiza contabila are un character
particular si se limiteaza strict la ce este necesar, pentru a raspnde la obiectivele fixate de catre organul in drept sa dispuna expertiza prin incheierea de sedinta sau prin ordonanta sau prin obiectivele contractului in cazul expertizei contabile extrajudiciare.
Studierea materialului documentar adecvat, constituie premise si conditia necesara intocmirii unui raport de expertiza contabila temeinic fundamentat, bazat pe documente justificative si evidentieri contabile si nu prezumtii, declaratii ale partilor si/sau ale martorilor.
Evaluare25. Care sunt etapele determinării activului net corectat al unei întreprinderi ?
Pasii in determinarea ANC sunt: 1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii) 2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii; 3. Calculul mathematic al activului net corectat.
26. Determinaţi activul net corijat al unei întreprinderi prin metoda substractivă, cunoscând următoarele elemente din bilanţul economic al acesteia (lei): casa 10,000; bancă 150,000; cheltuieli de înfiinţare 15,000 ; clădiri 200,000 ; echipamente 250,000 ; stocuri 300,000 ; furnizori 400,000 ; creditori 80,0000 ; împrumuturi bancare pe termen lung 200,000 ; capital social 100,000 ; rezerve 10,000 ; venituri anticipate 80,000 ; profit 55,000.
R :
Cladiri 200000Echipamente 250000Stocuri 300000Casa 10000Banca 150000Active 910000Furnizori 400000Creditori 80000Imprumuturi bancare pe termen lung 200000Venituri anticipate 80000Obligatii 760000ANC 150000
27. În baza datelor prezentate mai sus, determinaţi activul net corijat prin metoda aditivă de calcul.
Capitaluri proprii 110000Capital social 100000Rezerve 10000Profit 55000Cheltuieli de infiintare 15000ANC 150000
28. Care este definiţia goodwill-ului ?
Goodwill - este excedentul de valoare globala a întreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care ii compun.Partea din valoarea globala a unei întreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibilede care dispune acea întreprindere; se obţine prin capitalizarea profitului obţinut de întreprindere peste pragul derentabilitate.Relaţia cu valoarea întreprinderii este direct proporţionala
29. Care sunt limitele valorilor patrimoniale ?
Valorile patrimoniale sunt frecvent folosite pentru analize comparative şi pentru stabilirea parităţii în caz de fuziune -absorbţie, asocieri etc.Valorile patrimoniale sunt, de regulă, evitate ca valori exclusive de tranzacţie, datorită unor limite:
caracterul incomplet: elementele necorporale, deci partea „invizibilă" nu este luată în calcul;
caracterul strict static: nu au în vedere strategia întreprinderii; caracterul complex: uneori este dificil să ai o idee precisă asupra valorii unor
bunuri din activul întreprinderii, mai ales cele industriale specifice, deci, riscurile de eroare sunt importante;
caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar realizării unei evaluări patrimoniale viabile;
Administrarea şi lichidarea întreprinderilor
30. Dispunem de datele a două societăţi fuzionate: ALFA – absorbantă şi BETA - absorbită. Bilanţul contabil înainte de fuziune se prezintă astfel:
DENUMIRE INDICATORI SOCIETATEAALFA BETA
0 1 2A. Active imobilizate 10.000.000 9.200.000I. Imobilizări necorporale - -II .Imobilizări corporale 10.000.000 9.200.0001. Terenuri şi construcţii (brut) 43.000.000 15.000.0002. Amortizarea construcţiilor (33.000.000) (5.800.000)III. Imobilizări financiare - -B. Active circulante 7.000.000 3.000.000I. Stocuri 1.500.000 800.000Mărfuri 1.500.000 1.000.000Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (200.000)II. Creanţe 5.200.000 2.000.000(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element)1. Creanţe comerciale (clienţi) 5.200.000 2.500.000Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi (500.000)III. Investiţii financiare pe termen scurt - -IV. Casa şi conturi la bănci 300.000 200.000C. Cheltuieli în avans - -D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an
5.000.000 8.000.000
Datorii comerciale (furnizori) 5.000.000 8.000.000
E. Active circulante nete respectiv datorii curente nete
2.000.000 (5.000.000)
F. Total active minus datorii curente 12.000.000 4.200.000G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
- -
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli - -I. Venituri în avans - -J. Capital şi rezerve 12.000.000 4.200.000I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi cel nevărsat)
10.000.000(10.000 acţiuni)
3.000.000(3.000 acţiuni)
II. Rezerve 2.000.000 1.200.000Inventarierea şi evaluarea elementelor bilanţiere: reevaluarea imobilizărilor corporale pe baza evaluării efectuate de evaluatori autorizaţi:
Construcţii: ALFA = 13.000.000 lei valoare justăBETA = 11.000.000 lei valoare justă
. Restul elementelor sunt evaluate la valoarea din bilanţ.
Folosind metoda rezultatului determinaţi:- numărul de acţiuni emise de absorbant pentru remunerarea
aportului absorbitului, raportul de schimb şi prima de fuziune- prezentaţi înregistrările contabile în contabilitatea absorbantului- prezentaţi înregistrările contabile în contabilitatea absorbitului- întocmiţi bilanţul contabil după fuziune.
1. Determinarea valorii globale
Specificare ALFA BETA
Capital social 10.000.000 lei 3.000.000 lei
+ Rezerve 2.000.000 lei 1.200.000 lei
+ Plusvalori din evaluarea activelor imobilizate
3.000.000 lei 1.800.000 lei
13.000.000 – 10.000.000 (11.000.000 – 9.200.000)
Valoarea globala 15.000.000 lei 6.000.000 lei
Daca s-ar fi folosit metoda deductibila, calculul s-ar fi prezentat astfel:
Specificare ALFA BETA
Total active 17.000.000 lei 12.200.000 lei
+ Plusvalori din evaluarea activelor imobilizate
3.000.000 lei 1.800.000 lei
- Datorii (5.000.000 lei) (8.000.000 lei)
Valoarea globala 15.000.000 lei 6.000.000 lei
2. Determinarea valorii contabile a unei actiuni
Valoarea contabila = Valoarea globala / Numarul de actiuni
ALFA = 15.000.000 \ 10.000 = 1.500 Lei/actiune
BETA = 6.000.000/ 2.000 = 2.000 lei/actiune
3. Determinarea raportului de schimb privind actiunile
Raport de schimb = Valoarea contabila a unei actiuni absorbit/ Valoarea contabila a unei actiuni absorbant
Raport de schimb = 2.000 lei/ 1.500 lei = 4/3, adica pentru remunerarea actiunilor detinute de actionarii firmei BETA, societatea ALFA trebuie sa acorde 4 actiuni in echivalenta a 3 actiuni.
4. Determinarea numarului total de actiuni emise pentru remunerarea aportului societatii absorbite
Numarul de actiuni poate fi determinat pe baza a 2 relatii:
a. Nr. Actiuni emise = Valoarea de aport a societatii absorbite/ valoarea contabila a societatii absorbanta
Nr. Actiuni Emise = 6.000.000/ 1.500 = 4.000 actiuni
b. Nr. Actiuni emise = Nr. Actiuni emise societatea absorbita x Raportul de schimb = 3000 x 4\3 = 4000 actiuni
5. Determinarea primei de fuziune
Prima de fuziune = Valoarea contabila actiuni emise – Valoarea nominala aciuni emise
Valoarea contabila actiuni emise = Valoarea de aport societate absorbita
Valoarea nominala actiuni emise = Nr. Actiuni emise x Valoarea nominala a unei actiuni a socitatii absorbante
Valoarea nominala ALFA = 10.000.000/ 10.000 = 1.000 lei/actiune
Valoarea nominala actiuni emise = 4.000 x 1.000 = 4.000 lei/ actiune
Valoarea contabila actiuni emise = 6.000.000 lie
Prima de fuziune = 6.000.000 – 4.000.000 = 2.000.000 lei
II. Inregistrari contabile ALFA
1. Inventarierea imobilizarilor corporale
212 = 105 | 3.000.000 lei
2. Majorarea capitalului social si a primei de fuziune
3. Preluarea elementelor de activ de la BETA la valoarea rezultata in urma reevaluarii
% = 456
212
371
4111
5121
14.700.000
11.000.000
1.000.000
2.500.000
200.000
4. Preluarea elementelor de datorii si ajustari pentru depreciere
456 = % 8.700.000
456 = %
1012
1042
6.000.000
4.000.000
2.000.000
401
397
491
8.000.000
200.000
500.000
III. Inregistrari contabile ALFA
1. Evidentierea valorii activului transferat reprezentand total active
identificate in bilant plus cresterea de valoare rezultata la reevaluare
11.000.000 Constructii + 800.000 Marfuri + 2.000.000 Clienti + 200.000
Conturi la banci = 14.000.000 lei
481 = 7583 | 14.000.000 lei
2. Scaderea din evidenta a elementelor de activ transferate pentru valoarea
din bilant
5.800.000 2812 = 212 15.000.000
200.000 397 = 371 1.000.000
500.000 491 = 4111 2.500.000
12.000.000 6583 = 5121 200.000
3. Inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri si determinarea rezultatului
7583 = 121 | 14.000.000 lei
Si
121 = 6853 | 12.200.000 lei
Rezultat = 14.000.000 – 12.200.000 = 1.800.000 lei
4.Transmiterea elementelor de datorii
401 = 481 | 8.000.000 lei
5.Consemnarea drepturilor actionarilor absorbitului in valoarea aportuluui transmis
absorbantului
% = 456
1012
106
121
6.000.000
3.000.000
1.200.000
1.800.000
6.Regularizarea conturilot 456 si 461
456 = 461 | 6.000.000 lei
Bilantul contabil dupa fuziune, societatea ALFA
A. Active Imobilizate 24.000.000 lei
I. Imobilizari necorporale -
II. Imobilizari corporale 24.000.000 lei
Terenuri si constructii: 13.000.000 + 11.000.000 =
24.000.000
24.000.000 lei
B. Active circulante 10.000.000 lei
I. Stocuri 2.300.000 lei
Marfuri 1.500.000 + 1.000.000 = 2.500.000 2.500.000 lei
Ajustari pentru deprecierea marfurilor (200.000 lei)
II. Creante 7.200.000 lei
1. Creante comerciale clienti 5.200.000 +
2.500.000 = 7.700.000 lei
7.700.000 le
Ajustari pentru deprecierea creantelor comerciale (500.000 lei)
III. Investitii financiare pe termen scurt -
IV. Casa si stocuri la banci 300.000 + 200.000
= 500.000 lei
500.000 lei
C. Cheltuieli in avans -
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an 13.000.000 lei
E. Active circulante nete respectiv datorii curente
nete
(3.000.000 lei)
F. Total active – Datorii curente 21.000.000 lei
H. Provizioane -
I. Venituri in avans -
J. Capital si rezerve 21.000.000 lei
I. Capital subscris 10.000.000 + 4.000.000 =
14.000.000
14.000.000 lei
II. Prima de fuziune 2.000.000 lei
III. Rezerve din reevaluare 3.000.000 lei
IV. Rezerve 2.000.000 lei
Capitaluri proprii 21.000.000 lei
BIBLIOGRAFIE:1. Ghid practic de aplicare a reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene aprobate prin OMFP 3055 / 2009. Ed. C.E.C.C.A.R. 2010
2. IFRS 2011, 2013
3. Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces la stagiul pentru
obţinerea calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat, Ed. C.E.C.C.A.R,
2013
4. Standardul profesional nr 35 ed 2011
5. Audit-suport de curs pentru examenul de aptitudini în vederea obţinerii calităţii
de expert contabil, ediţia a II-a, Ed. C.E.C.C.A.R, 2012
6. Iniţiere în evaluarea întreprinderilor, ediţia a IV-a, Ed. C.E.C.C.A.R 2011
7. OMF nr. 1376/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune, divizare,
dizolvare şi lichidare a societăţilor comerciale, precum şi retragerea sau
excluderea unor asociaţi din cadrul societăţilor comerciale şi tratamentul fiscal al
acestora, M.O. nr. 1012 din 03.11.2004
8. Ghid pentru examenul de aptitudini, ediţia I, Editura C.E.C.C.A.R 2013
9. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 44/2008 din 16 aprilie 2008 actualizată
privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.
10. Legislatie fiscală ( www.anaf.ro/legislatie/codfiscal, www.finantepublice.ro ).
Top Related