PROIECTAREA APLICAŢIEI INFORMATICE
1 Etapele proiectării şi implementării unui magazin virtual
În etapa de proiectare a unui magazin virtual se vor enumăra următoarele
obiective:
a. Stabilirea scopului şi obiectivelor dezvoltării unui magazin virtual are
drept punct de plecare opţiunile strategice globale ale firmei şi poate viza
următoarele aspecte:
• promovarea imaginii firmei/produselor
• impulsionarea vânzărilor
• creşterea cotei de piaţă/ pătrunderea pe alte pieţe.
Indiferent de scopul urmărit, în general regăsindu-se toate obiectivele
menţionate, înaintea proiectării şi implementării unui magazin virtual este
necesară o amplă documentare cu privire la site-urile, ofertele şi
instrumentele de marketing utilizate de firmele concurente.
În strânsă corelaţie cu obiectivele vizate se conturează următoarele
subetape:
1. stabilirea produselor/serviciilor care vor fi comercializate;
46
2. stabilirea pieţei de operare şi a segmentelor de piaţă ţintă (grupe de vârstă,
sex, categorii socio-profesionale etc.).
1.Ca şi în cazul magazinului clasic, proiectarea şi dezvoltarea unui
magazin virtual este strâns legată de producerea sau comercializarea unui
anumit produs/serviciu.
Deşi opţiunea pentru o anumită categorie de produse sau servicii este
dependentă şi de aspecte de ordin motivaţional, un rol esenţial în cadrul
acestui proces revine premiselor economice conferite de mediul economic al
respectivului domeniu de activitate.
Astfel, şansele alegerii corecte a produselor/ serviciilor cerute pe
piaţă, la un moment dat, depind în principal de două aspecte:
• gradul de satisfacere a cererii pentru respectivele produse;
• analiza comparativă a tipurilor de produse şi de servicii nedisponibile în
momentul analizat, dar care sunt necesare şi ar putea constitui o piaţă de
desfacere.
Chiar dacă considerentele mai sus menţionate îşi menţin valabilitatea
indiferent de modalităţile de comercializare utilizate, inclusiv prin
intermediul comerţului electronic, particularităţile acestuia generează
caracteristici distincte şi în ce priveşte natura produselor care pot fi furnizate
de către un magazin virtual.
Practic pot fi comercializate orice tipuri de produse, cele mai răspândite
categorii fiind bunurile de larg consum, în cadrul cărora un loc aparte revine
Soft-urilor.
Selectarea produselor care vor fi incluse în oferta magazinului virtual nu se
limitează însă la identificarea unor grupe mari de produse, ci presupune
detalierea caracteristicilor acestora şi specificarea preţurilor practicate.
47
Stabilirea produselor/serviciilor reprezintă aşadar un proces complex
desfăşurat corespunzător următoarelor etape:
♦ stabilirea grupelor de produse ce urmează a comercializate;
♦ stabilirea referinţelor (culori, modele, mărimi etc.);
♦ ilustrarea grafică a cât mai multor articole din ofertă, îndeosebi a celor
reprezentative;
♦ descrierea caracteristicilor tehnico-economice ale produselor (parametri
tehnici, durata de utilizare, termen de valabilitate, preţ etc.)
Prezentarea cataloagelor se poate realiza în diferite limbaje- html,
html dinamic, java, etc interpretabile de browserele de web.
În ce priveşte serviciile furnizate, orice magazin virtual trebuie să le ofere
cel puţin pe cele existente în magazinele clasice - transport gratuit pentru
produse specifice,transmiterea ofertelor speciale şi actualizate vizitatorilor
site-ului, bonusuri în cazul anumitor achiziţii cantitative/valorice.
2. Alegerea naturii afacerii şi a produselor/serviciilor presupuse de aceasta
este urmată de studierea pieţei căreia i se va adresa magazinul virtual. De
altfel, cele două etape se întrepătrund, aflându-se într-o relaţie de strictă
interdependenţă. Ele nu reprezintă acţiuni ocazionale, ci trebuie să facă
permanent obiectul studiului iniţiatorului oricărei firme de comerţ, inclusiv a
unui magazin virtual.
Pentru majoritatea produselor există deja o piaţă cu parametri bine
delimitaţi - arie, structură, capacitate, dinamică - pentru a căror cunoaştere,
în numeroase situaţii, trebuie să se recurgă nu numai la o investigare de
birou, ci şi la o cercetare de teren proprie sau efectuată de instituţii
specializate.
48
Pentru identificarea şi estimarea mărimii şi potenţialului pieţei unui magazin
virtual pot fi utilizate informaţii obţinute prin intermediul cercetării pieţei,
proces definit prin ansamblul acţiunilor de culegere, înregistrare a datelor,
analiză şi interpretare a informaţiilor cu privire la piaţa produselor şi
serviciilor. Totodată, extinderea reţelei Internet oferă în prezent o
multitudine de facilităţi cu privire la obţinerea informaţiilor
necesare cercetării de piaţă.
În mod similar comerţului tradiţional, unul dintre aspectele definitorii ale
stabilirii pieţei de operare a unui magazin virtual, îl constituie determinarea
segmentelor de piaţă ţintă.
Necesitatea unei asemenea segmentări este generată de diversitatea
factorilor demografici, pshihologici, precum şi de particularităţile diferitelor
arii teritoriale şi ale stilurilor de viaţă ale consumatorilor.
De exemplu, o ofertă care se adresează grupei tinere de vârstă deţine
particularităţi distincte de cea destinată persoanelor vârstnice, după cum
caracteristicile pieţei rurale diferă de cele ale pieţei urbane etc.
b. Stabilirea bugetului care va fi alocat proiectării şi implantării unui
magazin virtual
Bugetul alocat proiectării unui magazin virtual variază de la firmă la
firmă în funcţie de dimensiunea acesteia, potenţialul său financiar şi, nu în
ultimul rând, de imaginea prin care doreşte să se identifice în rândul
vizitatorilor site-ului.
Un rol prioritar în procesul decizional cu privire la particularităţile
tehnice şi estetice ale aplicaţiilor de comerţ electronic, revine costurilor
implantării şi dezvoltării unui magazin virtual.
49
Astfel, cheltuielile antrenate de acest proces trebuie privite ca o
investiţie, deoarece un site bine realizat are drept efect imediat facilitarea
comunicării cu partenerii de afaceri, iar pe termen lung îmbunătăţirea good-
wiil-ului firmei şi creşterea profitabilităţii sale.
În consecinţă, în locul existenţei unui site rudimentar, nepersonalizat
şi lipsit de profesionalism, dar puţin costisitor, este de preferat un efort
financiar suplimentar care să pună în valoare produsele şi serviciile firmei,
într-o prezentare de calitate.
Stabilirea bugetului care va fi alocat proiectării şi implementării
magazinului virtual trebuie astfel realizată încât să fie acoperite următoarele
categorii de cheltuieli:
• cost software;
• cost echipamente;
• cost proiectare, implementare şi întreţinere site;
• taxe necesare;
• costul forţei de muncă implicată în crearea, funcţionarea şi actualizarea
site-ului.
Mărimea bugetului alocat implantării şi dezvoltării unui magazin
virtual este strâns legată atât de particularităţile organizaţiei respective
(obiectivele urmărite , experienţa deţinută, potenţialul financiar), precum şi
de modalitatea de proiectare adoptată: prin resurse umane, materiale şi
informaţionale proprii, cu ajutorul asistenţei gratuite oferite de unele site-uri
de pe Internet sau prin intermediul unei firme specializate.
Selectarea uneia dintre aceste variante este determinată deopotrivă de
disponibilităţile financiare, dar şi de accesibilitatea şi disponibilitatea la
50
tehnologiile necesare iniţierii şi funcţionării magazinului virtual. Astfel, în
situaţia în care bugetul nu permite funcţionarea unui server propriu sau nu se
dispune de experienţa necesară, se poate recurge la găzduirea site-ului pe un
alt server.
Deşi complexitatea magazinului virtual ce urmează a fi implementat este
prioritară în luarea deciziei cu privire la una dintre cele două variante majore
de realizare a sa (cu personal propriu sau aplelând la serviciile unei firme
specializate) precum şi în privinţa deciderii asupra bugetului necesar, este
necesară analiza avantajelor şi dezavantajelor fiecăreia dintre alternativele
menţionate mai jos.
Modalităţi de proiectare a magazinului virtual
- avantaje şi dezavantaje-
Proiectantulmagazinului virtual
Avantaje Dezavantaje
Personal propriu ◊ costuri mai reduse;◊ dispunerea de personalpermanent responsabil defuncţionarea magazinuluivirtual;
◊ necesar de fond de timprelativ important pentruconstrucţia/actualizarea siteului;◊ potenţial redus de integrare atehnologiilor avansate înproiectarea magazinului;◊ costuri suplimentare deîntreţinere;
Firme specializate ◊ beneficierea de experienţăîn domeniu;◊ permanentă adaptare la
◊ costuri ridicate;◊ riscuri legate de proiectareaunui magazin virtual cu
51
perfecţionarile tehnologicedin domeniu;◊ oferirea de facilităţi în cepriveşte plata, modalităţilede promovare etc.◊ profesionalismul site-ului;◊ economisirea timpului.
design şi conţinut similarcelorlalte construite de firmaproiectantă.
c. Instalarea server-ului Web/alegerea unui furnizor de servicii de
găzduire,reprezentative în acest sens fiind următoarele: Internet Information
Server (de la Microsoft), NetSite (NetScape), Web Site (O′Reilly
&Associates), WebServer.
Prin intermediul furnizorilor de servicii pot fi realizate tranzactii
electronice complete şi în acelaşi timp asigurate cele mai moderne tehnologii
pentru securitate.
Software-ul furnizat de firmele specializate permite crearea facilă de site-uri,
utilizânduse şabloane şi metode simple de point-click-and-drag.
d. Stabilirea adresei (domain main) astfel încât aceasta să fie uşor de reţinut
şi semnificativă pentru produsele comercializate.
Stabilirea numelui va fi urmată de următoarele acţiuni:
• se va verifica dacă numele respectiv este utilizat de o altă firmă, putându-se
apela la site-ul www.domenii.ro; Numele pe Internet sunt aprobate după
regula primul venit, primul servit.
• înregistrarea numelui pe site-ul www.domenii.ro
• publicarea adresei în diferite materiale promoţionale (pliante, broşuri) şi
înregistrarea pe site-uri special concepute pentru a putea fi găsite cu ajutorul
52
motoarelor de căutare (Google, Yahoo, Quickbrowse ca şi motoare
româneşti precum Caută, Start, Rol).
e. Stabilirea modalităţii de preluare a comenzilor reprezintă una dintre
etapele definitorii ale proiectării unui magazin virtual. Deşi pe Internet există
numeroase site-uri ale unor firme de comerţ, acestea se limitează la
furnizarea de informaţii cu privire la oferta lor şi la posibilităţile de
contactare a firmei.
Absenţa posibilităţilor de comandare on-line reprezintă o
disfuncţionalitate care poate fi înlăturată prin proiectarea unor formulare de
comandă.
În principal, se disting două modalităţi de preluare a comenzilor:
• prin intermediul formularelor interactive;
• prin e-mail.
Deşi există numeroase modalităţi de proiectare a formularelor de comandă,
în general sistemul de lucru al magazinelor virtuale se bazează pe utilizarea
coşului de cumpărături sau pe sistemul înregistrării într-o bază de date.
f. Stabilirea modalităţii şi termenelor de livrare
În funcţie de natura produselor, termenele de livrare ale magazinelor
virtuale variază de la 1-3 zile la perioade de 2-3 săptămâni pentru produse
care nu se află în stoc la momentul respectiv sau care fac obiectul unor
comenzi specifice. Deoarece, ca şi în cazul firmelor de comerţ clasice,
magazinele virtuale se pot confrunta cu epuizarea stocului la anumite
produse, prin construcţia site-ului clientul ar putea selecta virtual numai
produsele care sunt cu certitudine disponibile. Atenţionarea vizitatorilor
asupra disponibilităţii produselor în stoc se poate realiza atât prin
53
intermediul unor mesaje scrise, cât şi prin colorit sau alte elemente audio-
video.
În general pentru livrarea mărfurilor se recurge la expedierea prin
Curier rapid, Curier propriu, Prioripost sau Poşta Română, putându-se alege
varianta convenabilă pentru fiecare produs în parte.
g. Stabilirea modalităţii de plată şi securizarea plăţilor electronice
În condiţiile în care se acceptă plata prin credit, comerciantul va trebui
să îşi stabilească un Merchant I.D. şi să dispună de un cont la bancă sau
procesor de cărţi de credit. Deşi în cazul majorităţii magazinelor virtuale
plata se face ramburs, se poate recurge la numeroase alte modalităţi notabile:
• plata prin cartele de credit;
• plata prin CyberCash;
• plata prin “SmartCard” (cartela “inteligenta”);
• transferul electronic de fonduri;
• plata prin E-cash;
• banii electronici (digicash).
În efectuarea tranzacţiilor prin intermediul comerţului electronic un rol
aparte revine sistemului de asigurare a securităţii plăţilor electronice.
Semnificative în acest sens sunt următoarele protocoale de plata electronică:
SET, SNPP, IBS. JEPI, EMV si ECheck- Electronic Checkbook.
h. Crearea paginilor Web
În principal, crearea paginilor Web se poate realiza prin intermediul a
două variante:
54
a) crearea prin forţe proprii utilizându-se angajaţi din interiorul organizaţiei
sau apelarea la instrumente furnizate gratuit (Netscape Composer, de
exemplu);
b) apelarea integrală sau parţială la specialişti din exteriorul firmei.
Asistenţa externă în crearea magazinelor virtuale poate fi realizată de
numeroase firme care îşi oferă serviciile pe paginile Intrenetului. Dintre
acestea pot fi menţionate ASD Invest, Direct Design, E-integro.ro, Flamingo
Media, Media Concept, Media Creation Network România, Media
SoftServices, NetDesign România, SitexDesign, Welzter România, Web@rt.
i. Stabilirea tehnicilor promoţionale
Atragerea traficului, şi mai ales a unor vizitatori, potenţiali
cumpărători este obiectivul principal al programelor de promovare ale unui
magazin virtual.
Datorită diversităţii serviciilor disponibile în reţea, există numeroase
instrumente de promovare, dintre care cele mai folosite sunt:
• înscrierea în motoarele de căutare;
• obţinerea de legături (link-uri);
• marketingul piramidal;
• relaţiile publice;
• media tradiţională;
• publicitatea prin e-mail;
• marketingul relaţional;
• publicitatea plătită.
j. Testarea funcţionalităţii site-ului
55
Site-urile complexe vor necesita o testare prealabilă pentru a detecta
eventualele greşeli de codare. Aceste teste (denumite şi teste beta) se referă
în general la publicarea site-ului pentru a fi testat de diverşi utilizatori.
Aceste teste sunt foarte importante, ele furnizând informaţii vitale despre
felul în care utilizatorii interacţionează cu site-ul. După design, programare
şi testare, site-ul este complet. Nu mai rămâne decât să fie transferate pe un
server gazdă (host server) toate componentele site-ului.
Următoarea etapă este înscrierea site-ului la principalele motoare de căutare.
Aceasta ar putea dura câteva zile sau chiar o lună. Odată site-ul publicat, se
va continua observarea eventualelor erori pentru a le putea corecta imediat.
Foarte important este faptul că acţiunile de marketing sau publicitate pentru
site ar trebui începute în acest stadiu al dezvoltării.
2. Proiectarea de Ansamblu
La proiectarea structurii a sistemului s-a folosit o metodă de tip top-
down. Metoda descendentă (top-down), prin obiectivele sale specifice, este
cea mai indicată pentru analiza, conceperea şi proiectarea în ansamblu,
precum şi pentru construirea fiecărui subsistem în parte.
Această metodă este caracterizată printr-un set de reguli specifice:
- Se consideră drept punct de pornire o componentă (modul)
neterminată
- Se aplică descompuneri succesive, în paşi, de sus în jos, pentru toate
modulele neterminate ale unui nivel.
56
-Un nivel de descompunere corespunde cu sfârşitul unui pas de sus în
jos
-Descompunerea se consideră încheiată atunci când toate modulele
unui nivel sunt module terminale.
- Se înlocuiesc rezultate obţinute la un nivel de decompensare cu
rezultate obţinute la nivelul următor sau, după terminarea
descompuneri, se aplică succesiv această regulă începând de la ultimul
nivel(ce conţine numai module terminale) şi finalizând cu nivelul 0
(zero) de descompunere,
Cerinţele structurării sistemului informatic în etapa de proiectare de
ansamblu sunt următoarele:
- Pe fiecare nivel al structurării trebuie asigurată unicitatea criteriului de
descompunere a sistemului
- Structurarea realizată trebuie să permită construirea ulterioară a întregului
sistem prin agregarea modulelor separate
- Structura creată nu trebuie să conţină suprapuneri ale modulelor
- Structura trebuie să fie naturală, ceea ce înseamnă că trebuie să fie obţinută
pe baza unui criteriu semnificatic şi esenţial.
În funcţie de cerinţele prezentate mai sus s-a realizat o proiectare a structurii
generale a sistemului.Această structură a stat la baza procesului de proiectare
a meniurilor aplicaţiei, meniuri ce realizează legătura între utilizator şi
module.
Interfaţa cu utilizatorul
57
Interfaţa cu utilizatorul reprezintă mijlocul de comunicaţie aplicaţie-
utilizator. Aceasta face legătura între subsistemele statice şi dinamice şi are
la bază un mecanism de încărcare dinamică a modulelor.
În proiectarea interfeţei cu utilizatorul trebuie luate în calcul trei
componente: uzabilitatea, vizualizarea şi funcţionalitatea. Recent, o a patra
componentă a devenit recunoscută ca fiind una dintra cele mai importante-
accesibilitatea.
Uzabilitatea face referire la uşurinţa cu care o aplicaţie este navigată şi
procesată. Această componentă este cea mai cuprinzătoare din cele trei şi
este influenţată de vizualizare şifuncţionalita
Vizualizarea înseamnă creearea unei aplicaţii interesante den punct de
vedere vizual şi estetic fără a recurge însă la artefacte grafice inutile şi cu
potenţial de distragere a atenţiei a utilizatorului.
Funcţionalitatea se referă la caracteristicile sau componentele unei aplicaţii,
la utilitatea acestora în suportul unei sarcini date(ex: simulări interactive,
chestionare, harta site-ului, sondaje de opinie, etc.)
Accesibilitatea reprezintă un domeniu emergent al proiectării de interfeţe
grafice web; dacă nu îi este acordată atenţia necesară, poate influenţa în mod
negativ uzabilitatea pentru utilizatorii site-ului în accesarea într-un format
adaptat sau alternativ, îmbunătăţind funcţionalitatea aplicaţiei.
58
Pagina principală întâmpină utilizatorul, îi prezintă succint scopul şi
semnificaţia proiectului, îl acomodează cu interfaţa aplicaţiei şi îl pune în
legătură cu subsistemele care o compun.
Interfaţa este implementată în română deoarece este considerat, pentru
început, un proiect la nivel naţional, urmând în timp, ca toate textele şi
imaginile cu text să fie traduse în mai multe limbi, având prioritate cele de
circulaţie internaţională.
Subsistemul de membership
În cadrul portalului, informaţiile sunt afişate în funcţie de nivelul de
acces al utilizatorului. Fiecare se supune unui set de reguli impuse pentru
buna desfăşurare a aplicaţiei.
Există două tipuri de utilizatori:
o Vizitatori (Nivel 0-5)
o Utilizatorii (Nivel 6-10)
Vizitatorii au doar permisiunile de vizionare şi de căutare a informaţiilor
legate de Companii şi oferte. Nu necesită înregistrare pentru acces la aceste
nivele, dar nu pot adăuga în coşul de cumpăraturi şi nu pot aduce modificări
site-ului.
59
Utilizatorii au un nivel de acces superior vizitatorilor şi dispun de o serie de
facilităţi: pot să adauge un produs în coşul de cumparături, pot să trimită
comenzi , le este permis să participe la concursurile postate pe site.
La crearea unui cont nou, utilizatorului i se vor cere, în ansamblu,
următoarele informaţii:
nume şi prenume
nume de utilizator
parolă
Autentificarea se va face pe baza adresei de e-mail şi parolei furnizate la
crearea contului, iar datele de identificare vor fi memorate până la ieşire sau
până la operaţia de log-out.
4.3. Proiectarea de detaliu
În proiectarea meniului trebuie considerată necesitatea flexibilităţii
sistemului de navigare, dată fiind predispoziţia la schimbări a conţinutului
informaţional al sistemului.
De aceea, se doreşte o separare a conţinutului meniului de modul de
prezentare al acestuia pentru a permite flexibilitate în cazul unei schimbări
de interfaţă a aplicaţiei şi pentru a face uşoară tranziţia de la un mod de
prezentare la altul (ex: de la un meniu HTML la un meniu Shockwave
Flash).
60
De asemenea, pentru a evita crearea unui meniu foarte stufos şi greu
de parcurs, s-a optat pentru divizarea acestuia în submeniuri ce işi fac
apariţia condiţionate de rubrică şi necesitatea de a dispune de acele opţiuni.
Subsistemul de căutare
Modulul oferă utilizatorilor şi vizitatorilor sistemului posibilitatea de a
căuta informaţii specifice prin intermediul unui motor de căutare.
Rezultatele căutării sunt rafinate în funcţie de nivelul de acces şi de
filtrele impuse de utilizator. Modulul este localizat sub bara de meniu şi
poate fi accesat de către toţi utilizatorii.
Subsistemul de ştiri
Acest subsistem oferă cele mai noi ştiri privind sfera electronică ,
fiind constituit din articole preluate de pe site-uri cu prestigiu
(www.wallstreetiournal.com, www.economist.com, www.euronews.corn,
www.revistabiz.ro, www. finanţare. Ro, www.9am.ro. etc.).
Totodată, prezintă şi ultimele modificări/actualizări privind conţinutul
infromaţional al site-ului, evenimente, ş.a.
Ştirile se vor încărca în mod dinamic, preluând conţinutul unor pagini
statice indicate de link-uri din baza de date.
Noutăţile pot fi adăugate, modificate şi şterse prin intermediul unor
formulare ce pot fi accesate numai de către personalul de specialitate
(administratori).
61
Subsistemul curs valutar
Rolul acestui subsistem este de a cursul valutar actualizat zilnic. A
fost necesară adăugarea acestui instrument, deoarece preţul produselor
oferite de joburi poate apărea în mai multe monede, iar compania trebuie să
aibă mereu o dată reală asupra preţului.
Subsistemul obţine de pe site-ul BNR cotaţiile valutare pentru ziua
curentă, le prelucrează, le înregistrează şi le afişează.
Subsistemul Noutăţi
Acest modul are ca funcţie promovarea şi prezintă într-o bandă
orizontală pe prima pagină.
Nu este necesară înregistrarea penru a accesa paginile produselor.
Subsistemul Statistici
Subsistemul realizează statistici legate de funcţionarea site-ului.
Pentru ziua curentă, pentru ultima săptămână sau pentru o perioadă stabilită,
subsistemul prelcrează şi afişează rezultatele statisticilor privind firmele
înscrise, paginile accesate, numărul de membrii, cele mai utilizate cuvinte în
căutări precum şi o serie de rapoarte destinate Administratorilor site-ului.
62
4.4. Proiectarea Bazei de Date
Procesul proiectării unei baze de date este format dintr-o serie de paşi
cum ar fi identificarea obiectelor (surselor de date) pe care trebuie să le
reprezinte sistemul bazei de date; descoperirea asociaţiilor între obiecte;
determinarea proprietăţilor semnificative şi a comportamentelor obiectelor;
stabilirea legăturilor dintre proprietăţile obiectelor; etc.
Un singur obiect, împreună cu toate proprietăţile sale, se numeşte
entitate de date.
Fiecare entitate trebuie să fie unică pentru a putea fi deosebită de
celelalte. Proprietăţile obiectelor sunt incluse în entităţile de date şi poartă
denumirea de atribute. Orice atribut are o valoare care permite identificarea
entităţii din care face parte şi deosebirea acesteia de alte componente de
aceleaşi clase de entităţi. Un atribut poate avea diferite tipuri (numeric, şir de
caractere, etc.).
Colecţia tuturor entităţilor dintr-un singur tip de date se numeşte clasă
de entităţi sau tabel. Setul de tabele în care sunt stocate clase de entităţi
înrudite poartă numele de bază de date.
Tabelele dintr-o bază de date relaţională prezintă anumite legături
formate cu ajutorul atributelor cheie.
Acestea sunt de mai multe tipuri:
-Chei primare -un set de valori care defineşte în mod univoc un rând
(tuplu) dintr-un tabel. Valorile acestor atribute trebuie să fie în
permanenţă unice.
63
-Chei candidate -orice atribut sau grup de atribute care îndeplinesc
condiţiile de a deveni chei primare într-un tabel (de ex: codul numeric
personal)
-Chei compuse -dacă este necesar ca datele din mai multe tabele să
îndeplinească cerinţa de unicitate pentru cheia primară, acestea se
numesc chei compuse sau concatenate
-Chei străine —sunt coloane ale căror valori corespund celor din
cheile primare ale tabelelor înrudite.
Scopul modelării datelor este de a crea o reprezentare logică a
structurii datelor, folosită pentru crearea bazei de date.
Normalizarea este o procedură standardizată prin care atributele
datelor sunt grupate în tabele, iar tabelele sunt grupate în baze de date.
Scopurile normalizării sunt următoarele:
-Eliminarea dublurilor din tabelele cu informaţii
-Permiterea efectuării unor viitoare modificări în structura tabelelor
-Minimizarea impactului modificării structurale a bazelor de date în
aplicaţiile utilizatorilor care folosesc datele.
Normalizarea este executată în mai mulţi paşi; primii trei paşi, executaţi cel
mai des.
Forma Normală l stabileşte că tabelele trebuie sa fie plane şi să nu
conţină repetări de grupuri. Tabelul plan nu are decât 2 dimensiuni:
lungimea (numărul de înregistrări —tupluri) şi lăţimea(numărul de câmpuri -
coloane) şi nu poate conţine celule de date cu maimulte valori.
Pe Forma Normală 2 datele din coloanele fără cheie sunt complet
dependente de cheia primară, adică valorile datelor din fiecare coloană a
64
unui tuplu sunt determinate în mod unic de valorile din cheia primară.
Tabelul trebuie să fie în FN l înainte de a se verifica dacă este conform cu
FN2.
Pentru a se trece la FN3, toate coloanele din tabele trebuie să respecte
FN1 şi FN2.
Această etapă presupune eliminarea tuturor dependentelor funcţionale
tranzitive, care se referă la asocierea a două atribute din care unul este
determinant şi celălalt determinat, în concordanţă cu regulile de normalizare,
descrise mai sus, se vor face anumite modificări la structura bazei de date
pentru a facilita reprezentarea relaţiilor dintre tabele.
65
Pentru evidenţa utilizatorilor, precum şi a produselor de pe site, a fost
proiectat o bază de date relaţională care cuprinde următoarele tabele:
- Tabela Utilizatori
- Tabela Produse
- Tabela Producători
- Tabela Tip_produse
Tabela Utilizatori memoreză datele utilizatorilor inscrişi pe site
Camp Tip Null Cheie Default Extra
ID int(11) unsigned - Cheie Primara
NULL Auto increment
mail varchar(50) DA NULL
nume varchar(50) DA NULL
prenume varchar(50) DA NULL
parola varchar(50) DA NULL
Tabela Produse are următoarea structură:
Camp Tip Null Cheie Default Extra
ID int(6) unsigned - Cheie Primara
NULL Auto increment
Id_tip int(6) unsigned DA NULL
Id_producator int(6) unsigned DA NULL
nume varchar(70) DA NULL
66
scurta_descriere varchar(150) DA NULL
detalii blob DA NULL
detalii_cartus blob DA NULL
pret float(7,2) DA NULL
poza varchar(60) DA NULL
web varchar(60) DA NULL
driver varchar(120) DA NULL
disponibilitate varchar(50) DA NULL
Tabela Producători memorează marca produselor şi are următoarea
structură:
Camp Tip Null Cheie Default Extra
ID int(6) unsigned - Cheie Primara
NULL Auto increment
producator varchar(50) DA NULL
detalii text DA NULL
Web varchar(40) DA NULL
Tabela Tip, memorează date referitoare la categoria din care fac parte
produsele şi are următoarea structură:
Camp Tip Null Cheie Default Extra
67
ID int(6) unsigned - Cheie Primara
NULL Auto increment
varchar(60) DA NULL
Asocierea dintre entităţi exprimă legătura stabilită între aceste entităţi şi
rolul pe care-l joacă fiecare la legătură. Tipul de asociere se defineşte ca
ansamblul legăturilor prezentând aceeaşi semnificaţie dintre două sau mai
multe tipuri de entităţi.
68
Cardinalitatea unui cuplu entitate -asociere reprezintă un cuplu de valori
întregi (m,M) unde:
-m(cardinalitatea minimală) exprimă numărul minim de instanţe aie
legăturii care pot să apară pentru o instanţă a entităţii;
-M(cardinalitatea maximală) exprimă numărul maxim de instanţe ale
legăturii care pot apară pentru o instanţă a entităţii.
Gama de valori întregi pe care m respectiv M le pot lua sunt:
-zero(indică faptul că pot exista entităţi care nu participă la nici o asociere);
-m= l (toate entităţile trebuie să participe la o asociere);
-M= l (numărul maxim de apariţii ale corespondentei care poate apărea
pentru o entitate este t);
-n(mai multe entităţi ale unui anumit tip participă la o asociere).
între două tabele se pot stabili mai multe tipuri de asocieri prezentând
semnatică diferită şi, în consecinţă, cardinalităţi diferite.
Se disting:
- Asocierea unară (ciclică) se caracterizează prin faptul că exprimă
legăturile stabilite între entităţile aparţinând aceluiaşi tip
- Asocierea binară exprimă legături stabilite între entităţile a două
tabele diferite
- Asocierea complexă se realizează între mai multe tipuri de entităţi
Modelul Entitate-Asociere este un model semantic care urmăreşte obţinerea
unei reprezentări fidele a realităţii. MEA este un instrument de lucru care se
utilizează în modelarea bazei de date a sistemului ce urmează a fi
informatizat.(fig 2.)
69
Structura şi corelatiile dintre tabelele bazei de date
Figura. 2. Structura bazei de date
70
Top Related