8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
1/102
Turcan Alexandr
1
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
2/102
Se manifestă prin crize de dispnee
intensă datorită:- hipersecreţiei bronşice,
- bronhospasmului,- bronhoreei şi- edemului bronhial.
2
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
3/102
ETIOPATOGENEZA Apare datorită unei reacţii imunoalergice la diferiţi alergeni inhalaţi
reprezentaţi de:- frig,- unele sortimente de alimente,- gazele iritante, fumul de ţigară- polenul,- acarienii sau
- unele medicamente. De asemenea mai pot interveni şi unele bacterii: - Bordetella,
- Pseudomonas,- Pasteurella,
- Mycoplasma,- Moraxella
Sau după infestarea parazitară cu- Toxocara cati sau
- Toxocara leonina 3
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
4/102
PATOGENEZA Se suspectează o reacţie alergică de hipersensibilitate de tip
, care determină:
- inflamaţie parietală,- hipersecreţie de mucus şi- !n special bronhospasm "bronhoconstricţie#.
Acestea determină obstrucţia endoluminală a bronhiilor şi abronhiolelor .
Se produce aşa zisul $efect de trapă$, deoarece reducereacanalului bronşic !mpiedică ieşirea aerului !n timpul e%piraţiei,
rezult&nd astfel o destindere alveolară ma'oră, care poateduce !n final la emfizem alveolar .
( altă complicaţie secundară de mare importanţă este $cordulpulmonar$ "datorită atelectaziei unuia sau mai multor lobi, !n
special lobul median drept şi cranial st&ng# . 4
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
5/102
SIMPTOMATOLOGIA Astmul se manifestă sub formă de crize, care apar brusc fără
alte semne prodromale şi care se pot repeta la intervale mai mici sau mai mari de timp.
se constată:- apariţia dispneei tradusă prin:- inspiraţie forţată, de tip obstructiv, prelungită, suflantă şi cutira' intercostal, şi
- e%piraţie scurtă,- apoi apare tusea de intensitate mică, stenozantă,- 'eta'ul spumos, alb-cenuşiu şi bogat !n eozinofile.- !n timpul crizei apare cianoza mucoaselor .
)a ascultaţia toracelui se percep- raluri bronhice uscate "sibilante#, sau- raluri bronşice umede cu bule mici "subcrepitante#
*riza poate dura perioade varibile de la c&teva minute, la
c&teva ore. 5
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
6/102
6
Dispneea la pisica
Tuse
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
7/102
DIAGNOSTICULSe bazează pe apariţia bruscă a crizei, mai frecvent noaptea.
+*onfirmarea se face prin e%aminarea e%pectoratului din care se
pun !n evidenţă:- numeroase eozinofile şi- cristale aciculare *harcot )eden .
+ n urma efectuării e%amenului hematologic se constată o creştere
a eozinofiliei peste / 012, şi p&nă la 342 la pisicile cu astmbronşic
+Se poate efectua şi un e%amen radiologic care evidenţiază:- mărirea ariei pulmonare prin emfizemul vicariant,
- densificare bronşică şi peribronşică,- cardiomegalie şi- atelectazie a lobului median drept sau- a zonei caudale a lobului cranial drept uneori.
7
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
8/102
Radiografie normală pisică Radiografie la pisică cu astm
bronic
!
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
9/102
Aceea"i pisică cu astm # detaliu
$
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
10/102
EVOLUŢIA
Astmul bronhic poate persista luni, ani de zile sau
toată viaţa animalului, !n funcţie de cauze.
Atunci c&nd accidental sau voit cauzele dispar ,fenomenele de astm nu mai revin.
Afecţiunea poate avea uneori o evoluţie fatală, laanimalele la care accesele se repetă foarte des şi sunttarate cardiac.
1%
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
11/102
PROFILAXIA - constă !n evitarea factorilor predispozanţi şi ocazionali şi- !n tratarea bolilor respiratorii pentru a !mpiedica cronicizarea acestora.
Tratamentul cr!e acute- asocierea o%igenoterapiei cu corticoterapia- de%ametazon 1,4 5 mg67g i.v. sau i.m.
n cazul unei respiraţii foarte dificile se recomandă :
- bronhodilatatoare cu efect imediat- terbutalină 1,8 1,/ mg6anim., sau- derivaţi %antinici teofilină 9 mg67g, !n administrări
repetate la 81 minute sau din oră !n oră# Se mai poate utiliza
- atropina 1,15 1,19 mg67g s.c. sau i.m. datorită efectelor saleparasimpaticolitice,- efedrina,- procaina,
- adrenalina,- miofilina !n doză de 5-4 la A 1 0-1 4 la c&ine. 11
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
12/10212
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
13/10213
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
14/102
ntre accese şi pe termen lung se pot administra:- bronhodilatatoare sau6şi- antiinflamatoare timp de mai multe luni
- teofilină 4 mg67g de 5 8 ori6zi- amiofilină 9 mg67g de 5 8 ori6zi- prednison 1,4 mg67g o administrare la 9/ ore
ai trebuie menţionat că iniţial sau !n cazul tuseiumede se recomandă:
- antibioterapia timp de 0 5 săptăm&ni deoarecesuprainfecţia bacteriană poate constitui factorul principal de declanşare al crizelor.
- ampicilina,- amo%icilina,- do%icclina,- 7lacidul, sau
- amo%icilina potenţată cu acid clavulanic. 14
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
15/102
CONGESTIA PULMONARĂ
C"n#e$ta %ulm"nar& re%re!nt& 'nc&rcarea
ma("r& a ca%larel"r %ulm"nare cu $)n#e- *e %rn nten$*carea crcula+e ,c"n#e$taact&./
- *e %rn $ta#narea ace$tua 'n a$e ,c"n#e$ta
%a$&.0 15
1
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
16/102
ETIOPATOGENEZ1 *ongestia pulmonară apare sub acţiunea a numeroşi factori,
deosebindu-se forme primare şi secundare.
CONGESTIA ACTIVĂ PRIMARĂ este determinară de:
- variaţiile bruşte de temperatură,- frig, sau căldură e%cesivă,- şoc termic,- insolaţie,
- eforturile mari pe timp călduros,- supraaglomerarea !n timpul transporturilor fără posibilitatea deadăpare. etc.
- inhalării unor substanţe iritante "bio%id de sulf, clor, iod# sau- administrării greşite, pe cale traheală, a unor substanţe
CONGESTIA ACTIVĂ SECUNDARĂ se datorează:- supra!ncărcării micii circulaţii cu s&ge !n evoluţia unor boli catimanismului acut, hepato- şi splenomegaliile, sau
- !n supra!ncărcarea viscerelor digestive. ;ronhopneumoniile, pneumoniile, int%icaţiile cu A.. cu crucifere,
cu to%ine bacteriene şi alergozele pot declanşa congestiapulmonară. 16
Ă Ă
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
17/102
CONGESTIA PULMONARĂ PASIVĂ estedeterminată de insuficienţa cardiacă cronicăcongestivă produsă de diferite afecţiuni care reduc
forţa de contracţie a inimii, cu deosebire a părţiist&ngi.
CONGESTIA HIPOSTATICĂapare !n urmadecubitului prelungit pe o singură parte care
!nsoţeşte unele boli ale membrelor sau ale sistemuluinervos, stări dismetabolice, carenţiale sau to%ice.
17
1
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
18/102
MODIFIC1RILE MORFOPATOLOGICE 2n c"n#e$ta act&
- pulmonii - au culoare violacee, sau negricioasă şi de
consistenţă fermă.- pe secţiune, se evidenţiază o cantitate mare deserozitate roscată sau s&nge spumos.
- docimazia, este hidrostatică "pluteşte !ntre două ape#.
2n c"n#e$ta %a$&- leziunile sunt situate !n zonele declive la animalele cudecubit prelungit,
- pulmonul are o culoare violacee, iar
- pe secţiune -o serozitate roz sau s&nge negricios.- docimazia este hidrostatică.
2n *"rmele cr"nce- pulmonul este !nchis la culoare, datorită hemosiderozei
şi consistenţă crescută. 1!
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
19/102
1$
SIMPTOMATO OGIA
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
20/102
SIMPTOMATOLOGIA 2N CONGESTIA ACTIVĂ
- debutul este brusc, cu
- polipnee,- dispneea mi%tă,- facies !ngri'orat,- mucoase cianotice,- 'eta' roşiatic,
- uneori fin aerat- tuse !necăcioasă.- puls frecvent şi- tahicardie.
- temperatura răm&ne !n limitele normale, ea fiind crescută doarc&nd afecţiunea se datorează şocului termic, insolaţiei sau !n cazul !n care congestia precedebronhopneumoniile.
La a$culta+e murmur vezicular !năsprit pe o zonă !ntinsă,?e măsura instituirii edemului apar raluri alveolare umede.
La %ercu+e - hipersonoritate. ?e măsura instituirii edemului -2%
CONGESTIA PASIVĂ (CRONICĂ)
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
21/102
CONGESTIA PASIVĂ (CRONICĂ) - simptomatologia se declanşează la efort- apariţia dispneei,
- tuse chintoasă umedă,- 'eta'- !n cantitate redusă- cu aspect albicios,
- spumos,- foarte rar conţin&nd striuri de s&nge. Semnele fizice - asemănătoare cu cele din congestia
acută dar circumscrise pe zonele declive ale pulmonului. Se asociază semnele insuficienţei cardiace şi staza
venoasă "turgescenţa 'ugularelor#. 2N CONGESTIA HIPOSTATICĂ/
- 'eta'ul este unilateral, iar - semnele fizice pulmonare sunt prezente pe
hemitoracele hipostatic. 21
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
22/102
DIAGNOSTICUL Se stabileşte clinic pe baza condiţiilor de apariţie.
EVOLUŢIA - este acută !n congestia activă, moartea survenind
!n mai puţin de 9/ de ore .- *ongestia pasivă evoluează cronic.
22
TRATAMENTUL
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
23/102
TRATAMENTUL *urativ !n congestia activă se recomadă:
- repaus şi
- scoaterea animalelor din condiţiile !n care a apărut boala,- administrarea de calmante,- aspersiuni cu apă rece vara,- clisme reci repetate, sau
- fricţiuni uscate sau sinapizate iarna.@educerea presiunii sanguine din mica circulaţie prin adm :- purgative, sau- diuretice.
Se mai recomandă administrarea:- cardiotonicelor "digo%in, strofantină# şi- antiinfecţioase pentru prevenirea infecţiilor de asociţie.
n tratamentul congestiei pasive se recomandă tratamentul
insuficienţei cardiace. 23
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
24/102
@eprezintă acumularea unei serozităţi la nivelulalveolelor pulmonare şi !n spaţiul interstiţialpulmonar .
demul pulmonar poate fi acut sau cronic.
24
ETIOPATOGENEZ1
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
25/102
ETIOPATOGENEZ1 demul pulmonar acut, continuă de cele mai multe oricongestia pulmonară activă.
ste determinat de:- acţiunea unor factori to%ici şi infecţioşi, sau- de insuficienţa cardiacă,- into%icaţia cu A,- fosfogen,- organofosforice, sau- !n hiperhidratare "into%icaţia cu apă#.
ai poate fi !nt&lnit ca:- edemul pulmonar Be% vacuoC apărut consecutiv evacuării
rapide a gazelor sau lichidelor din cavităţi, sau- după e%tragera rapidă a fetusului !n intervenţia de
histerectomie. 25
MODIFIC1RILE MORFOPATOLOGICE
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
26/102
MODIFIC1RILE MORFOPATOLOGICE Se traduc prin
- mărirea !n volum a pulmonilor,
- desenul lobular evident,- culoarea palidă şi- consistenţa păstoasă.
- pulmonii păstrează amprenta coastelor , iar- pe secţiune se scurge un lichid albicios sau roşcat,spumos.
- spumozităţile ocupă !ntreg arborele respirator şi uneori, suntobservate şi la nivelul nărilor animalului sau pe locul unde a stat animalul.
26
SIMPTOMATOLOGIE
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
27/102
SIMPTOMATOLOGIE- apare brusc- respiraţie dispneică de tip subresotant,
- atitudine ortopneică,- facies !nfricoşat şi- mucoasele hiperemiate.
- =usea are caracter spasmodic,- urmată de un 'eta' ambundent,- ocupă !n !ntregine cavităţile nazale,- spumos,
- alb "apare ca nişte CfuioareC la nări#- conţin&nd uneori striuri de s&nge.
*&nd edemul pulmonar continuă congestia
pulmonară activă, 'eta'ul este de culoare roz. 27
)a percuţie submatitate
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
28/102
)a percuţie - submatitate, n edemul pulmonar cronic, secundar insuficienţei
cardiace, !n repaus se constată :
- tahipnee,- dispnee,- absenţa 'eta'ului,- submatitate şi
- raluri alveolare umede !n regiunile pulmonaredeclive.
)a efort dispneea se intensifică şi pot apare accese detuse umedă şi un 'eta' redus cantitativ, spumos, alburiu,cu rare striuri de s&nge. De cele mai multe ori seasociază şi semnele insuficienţei cardiace.
)a ascultaţie, - ralurle ale"lare ume3e de toatecalibrele "BploaieB de raluri#, pe aproape !ntreagasuprafaţă pulmonară. 2!
DIAGNOSTICUL
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
29/102
DIAGNOSTICUL Se stabileşte destul de uşor clinic.
2$
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
30/102
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL se face faţă
de celelalte pneumopatii care evoluează cudispnee gravă, cum ar fi:- congestia pulmonară,- emfizemul interstiţial,
- pneumotora%ul, sau- hemoragia pulmonară.
3%
TRATAMENTUL
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
31/102
TRATAMENTUL 2n e3emul acut
- tratamentul este asemănător celui din congestia
pulmonară,- diuretice şi- corticoizi.- efectuarea spălăturilor gastrice !n into%icaţiile
menţionate "pentru eliminarea eventualelor to%ine# ?entru modificarea tensiunii arteriale a lichidului alveolarşi pentru despumare
- preparatele pe bază de siliconi administrate sub formă de aerosoli.
n cazurile grave- intubaţia traheală o%igenoterapia. 2n e3emul %ulm"nar cr"nc
- tratamentul asemănător cu cel din insuficienţa
cardiacă. 31
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
32/102
32
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
33/102
nflamaţiile pulmonului se numesc bronhopneumonii,sau simplu pneumonii "preluat din medicina umană#.
;ronhopneumoniile se !nt&lnesc la toate speciile de
mamifere şi păsări, cu o evoluţie gravă !n special latineret.
*auzele biotice ale bronhopneumoniilor suntreprezentate de:
- bacterii,- virusuri,- ciuperci şi- paraziţi.
33
;r pn apar !n mod frecvent:
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
34/102
;r-pn apar !n mod frecvent:- la animalele subnutrite sau debilitate datorită
- unor boli metabolice,
- unor disvitaminoze, sau- dismineraloze şi
- la animalele aflate sub acţiunea unei game largi de
factori stresanţi. n apariţia bolii mai intervin:
- succeptibilitatea animalelor,- natura şi virulenţa agentului patogen,- calea de infecţie,- imunitatea,- hipersensibilitatea,
- alţi factori care 'oacă un rol !n declanşarea inflamaţiei.34
?rivitor la r"lul a#en+l"r %at"#en !n producerea br-pn s-a
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
35/102
?rivitor la r"lul a#en+l"r %at"#en !n producerea br-pn s-astabilit intervenţia virusurilor !n infecţiile pulmonare care,determină tulburări iniţiale şi totodată pregătesc terenul pentrualţi agenţi patogeni.
Cla$*carea br-pn se poate face după :- etiologie,- modul de repartizare şi !ntinderea leziunilor !n masa pulmonului,- după natura e%sudatului,- după evoluţie şi aspect clinic, etc.
Du%& cla$*carea %r"%u$& 3e Da4me "0E3/# br-pn pot fi:I0 ;ronhopneumonii !n focare
50 ;ronhopneumonia fibrinoasă.60 ;ronhopneumonia catarală-purulentă.
II0 ?neumonia interstiţială.III0 Alte forme:50 ?neumonia embolico-metastatică.60 ?neumonia prin aspiraţie.
IV0 ?neumonia granulomatoasă.35
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
36/102
ste cea mai frecventă br-pn
36
ETIOPATOGENEZ10
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
37/102
ETIOPATOGENEZ10 >n rol mai important le revine *act"rl"r "ca!"nal respectiv:
- organismelor debilitate,- carenţate,- deficienţe de microclimat etc.
Fact"r %re3$%"!an+ sunt:- v&rsta t&nără sau prea !naintată şi- bolile cronice ale altor organe.
Determnant ntern: - bacterii
- Streptoccocus pneumoniae, Pasteurella spp., Actinomyces pyogenes,Mycoplasma spp. - parazitozele
Secun3ar boala apare după evoluţia altor efecţiuni:- ale căilor traheo bronhice,- afecţiuni ombilicale,- podale,- genitale,- hepatopatii,- nefropatii etc.
Sm%t"matc apare !n numeroase boli infecţioase- virale sau 37
PATOGENEZ1
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
38/102
PATOGENEZ1 Agenţii patogeni pătrund !n organism pe cale:
- aerogenă,- hematogenă sau
- limfatică. ?orţiunea afectată a pulmonului apare F pătată F :- cu lobuli !n diverse faze de evoluţie
- congestie,- catar,- rezoluţie,
- !n alternanţă cu lobuli normali. *&nd infecţia se propagă !n lungul bronhiilor, apare
- peribronşita şi- peribronşiolita.
n 'ur se constituie manşoane limfohistiocitare. Spaţiile septale se !ngroaşă G colabarea alveolelor . (bstrucţia bronhiilor prin e%sudat sau paraziţi agravează dispneea. Se produce atelectazie iar uneori bronşectazie. @esorbţia to%inelor şi a produşilor de dezintegrare celulară G tulburări
generale.
;r-pn catarală poate deveni purulentă sau gangrenoasă, mai ales laanimalele debilitate. 3!
MORFOPATOLOGIC
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
39/102
MORFOPATOLOGIC/ )eziunile sunt localizate:
- !n 'umătatea antero-inferioară a pulmonilor
- !n infecţii virale şi bacteriene şi- !n 'umătatea posterioară
- !n infestaţiile parazitare.
=eritoriile afectate au aspect mozaicat, zonesănătoase altern&nd cu focare de boală !n diferitefaze de evoluţie "congestie, hepatizaţie şi rezoluţie#.
n centrul focarului se găseşte o bronhie cu unconţinut mucos cenuşiu-gălbui care se elimină lapresiune, iar !n 'ur apare o zonă roşcată, apoi
negricioasă. 3$
SIMPTOMATOLOGIE
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
40/102
SIMPTOMATOLOGIE0- febră mare 91,4 - 90*1, remitentă- inapetenţă,
- atitudini inerte,- tahipnee,- tahicardie,- transpiraţii generalizate.
D$%neea G direct proporţională cu suprafaţa pulmonară
afectată,- !n formele grave G respiraţie de tip abdominal sau
labială la c&ine. 7eta(ul
- absent !n forme reduse,- !n celelalte cazuri este redus, continuu, mucopurulent
4%
La %ercu+e
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
41/102
La %ercu+e- sunet hipersonor !n cazul focarelor mici şi- submat spre mat !n cazul confluării acestora.
La a$culta+e/- murmurul vezicular este !năsprit,- apar raluri bronhice uscate sau umede şi
- raluri alveolare umede. ?entru focarele mari- suflu tubar sau nedefinit,- iar !n 'ur , murmur vezicular !năsprit, datorită congestiei activesau emfizemului vicariant.
E8amenul ra3"l"#c evidenţiază:- desenul lobular şi- focarele de opacifiere circumscrise sau difuze.
41
EVOLUŢIA
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
42/102
EVOLUŢIA - este variabilă.- la tineret se complică cu br-pn purulentă sau
gangrenoasă. DIAGNOSTICUL *linic se bazează pe
- febra remitentă şi- semnele fizice pulmonare.
DH@
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
43/102
TRATAMENTUL Se recomandă medicaţie stimulantă nespecifică:
- polidin,- vitamine,- aplicare de revulsive pe torace "pensulaţii cu tinctură de iod
concentrată#,
- sulfamide şi antibiotice !n funcţie de antibiogramă, cardiotonice.
n forma gravă, cu tendinţă la şoc,- corticoizii "hidrocortizon hemisuccinat 5-8
mg67g#, dar administrarea acestora nu trebuie prelungită, !ntruc&t scadcapacitatea de apărare antimicrobiană.
43
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
44/102
Se !nt!lneşte la toate speciile de animale,
frecvenţa fiind mai mare la animaleledebilitabile.
44
ETIOPATOGENEZ1
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
45/102
9r-%n %urulent& %"ate e"lua- ca " c"m%lca+e a br-pn catarale şi fibrinoase, a bronşitelor,bronşectaziilor , $au- %rn meta$ta!area n*ec+e %urulente 3e la "rce *"car $u%urat 3n
"r#an$m. ste 3etermnat& 3e #ermen %"#en- Corynebacterium spp.,- Streptococccus spp.,- Staphylococcus spp.
n"cula+ 'n %ulm"n %rn:
- metastazarea infecţiei din alte organe "ombilic, endocard, pododermatită, peritonite,hepatite, metrite#,- inhalare "după alte tipuri de bronhopneumonii şi bronşite#,- aspirare de lapte sau medicamente administrate prin breuva'e.
Ma %"ate * traumatc&, produsă de corpi străini !n urma plăgilor
transtoracice. Afecţiunea e"luea!& $m%t"matc !n:
- tuberculoză,- actinobaciloză,- coccidioidomicoză etc.,
cu semne generale de to%iemie sau piemie, dependente de numărul şimărimea focarelor . 45
MODIFIC1RILE MORFOPATOLOGICE
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
46/102
MODIFIC1RILE MORFOPATOLOGICE Se constată prezenţa de focare purulente mari, unice
sau multiple. ?uroiul devine cazeos !n timpul evoluţiei afecţiunii. Spargerea abceselor G formarea de caverne. Abcesele sunt !ncon'urate de zone de:
- congestie,- atelectazie sau- emfizem vicariant.
)a nivelul altor organe apar:- leziuni degenerative sau- abcese metastatice.
46
SIMPTOMATOLOGIA
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
47/102
SIMPTOMATOLOGIA Starea #eneral& este profund alterată,
- cu oscilaţii mari ale curbei termice,
- abatere,- anore%ie şi- tahicardie.
Re$%ra+a devine dipneică şi frecventă,- !n cazurile grave, c&nd intervin germeni cuto%icitate mare, apar dispnei periodice.
7eta(ul - lipseşte dacă focarele sunt !nchistate sau- apare cu aspect de vomică, uneori hemoragică,
c&nd abcesele se deschid 47
La %ercu+e
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
48/102
La %ercu+e- hipersonoritate !n cazul focarelor mici- submatitate sau matitate pentru abcesele mari.
La a$cultate- murmurul vezicular !năsprit pentru focarele mici- suflu nedefinit sau tubar pentru cele mari.
Du%& 3area a:ce$el"r- la percuţie - sunetul hipersonor, timpanic sau de
oală spartă
- la ascultaţie - raluri cavernoase sau amforice %amenul s!ngelui:
- leucocitoză cu neutrofilie.4!
EVOLUŢIA
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
49/102
Ţ- supraacută,- acută sau- subacută,
!n funcţie de mărimea focarelor şi rezistenţa organismului. DIAGNOSTICUL se pune pe baza.
- modificărilor de ordin general,- a semnelor fizice şi funcţionale,- pe evidenţierea 'eta'ului purulent şi- e%amenul hematologic.
E8amenul ra3"l"#c e$te e3*cat"r . DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL se face faţă de:
- br-pn cataral-purulentă, !n care se !nt&lnesc raluri bronhice şisufluri pulmonare şi faţă de- sinuzită, bronşectazie sau empiemul pungilor guturale !ncare lipsesc semnele pulmonare.
PROGNOSTICUL vital şi economic sunt grave. 4$
PROFILAXIA.
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
50/102
Preenrea constă !n tratarea corespunzătoare apneumopatiilor precursoare şi a afecţiunilor supurative,
indiferent de locul şi cauza care le generează. Tratamentul - antito%ice generale şi de- stimulare a organismului,
- antiinfecţios, - pe baza antibiogramei.- se poate !ncerca vidarea abcesului pulmonar , dupăidentificarea lui prin e%amen radiologic şi percuţie, sau prin puncţie
ecoghidată, urmată de introducera de antibiotice şichimioterapice !n cavitatea abcesului, dar şi !n cavitatea pleuralăpentru prevenirea pleureziei.
Sunt recomandate antibioticele liposolubile "rifampicină,eritromicină# care pătrund !n interiorul abceselor .
5%
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
51/102
*unoscută şi sub denumirea de
bronhopneumonie prin corpi străini, $abingestisC, prin aspiraţie sau gangren pulmanar, boala fiind !nt&lnită frecvent
la animalele de companie.
51
ETIOPATOGENEZ1.
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
52/102
Cau!ele %rnc%ale $unt:- administrarea forţată de lapte, alimente sau medicamente- consumul de lichide după anestezie generalăJ- aspirarea conţinutului gastric vomitat,- aspirarea lichidului amniotic de către nou născuţi,J
9"ala e$te *a"r!at& de:
- disfagii faringo-esofagieneJ- faringite,- esofagite,- paralizia faringelui,- 'abou, megaesofag,- miodistrofii nutriţionale,- corpi străini esofagieniJ- paralizii centrale "botulism, into%icaţii cu plumb, turbare, boala lui Au'esz7 etc.#.
)a animalele debilitate, br-pn gangrenoasă poate fi ocomplicaţie a celei catarale, fibrinoase sau a inflamaţiei căilor respiratorii. 52
PATOGENEZ1
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
53/102
Kermenii anaerobi sunt vehiculaţi de corpii străini.
)a aceştia se asociază flora proprie pulmonului a şicăilor respiratorii.
In+al, iritaţia determină tuse şi eliminarea materialulustrăin.
A%" c&nd materialul este !n cantitate relativ mare,determină :
- congestie,- inflamaţie gangrenoasă cu e%pulzarea materialului lizat şi- formarea de caverne sau difuzarea infecţiei "metastaze# şi- autointo%icaţie.
53
MODIFIC1RILE MORFOPATOLOGICE.
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
54/102
)eziunile se !nt&lnesc pe zonele declive, !n funcţie de poziţia
animalului !n timpul administrării forţate. Lona gangrenată este de culoare roşieviolacee,
albăstruie sau cenuşienegricioasă.
*onţinutul este ihoros,
Se pot asocia leziuni de pleurezie putridă şipiopneumotora%.
54
SIMPTOMATOLOGIE.
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
55/102
mediat după aspirarea forţată se constată o tuse gravă,puternică chintoasă şi sufocantă.
După un timp oarecare tusea se calmează. După 0M5 zile tu$ea $e rea concomitent cu- !nrăutăţirea rapidă a stării generale,- abatere,
- astenie,- inapetenţă şi- febră cu oscilaţii mari ale curbei termice.- mucoasele sunt in'ectate,
- pulsul este frecvent cu tendinţă spre filiform,- respiraţia este dispneică pl&ngătoare G 3$c"r3ant&. - apare 'eta'ul ihoros, cenuşiu-verzui put&nd să conţinăfragmente de ţesut pulmonar necrozat.
55
La %ercu+e
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
56/102
% +- sunet submat sau mat, iar- pentru caverne, zgomot de oală spartă.
La a$culta+e- murmur vezicular !nnăsprit !n 'urul focarului,- raluri bronhice umede,
- suflu nedefinit, cavernos sau amforic. Aerul e%pirat e%ală un pronunţat miros de gangrenă, 2n *nal $e c"n$tat&
- !nrăutăţirea stării generale- apare hipotermia,- tusea se reduce şi- se produc grave tulburări cardiocirculatorii,
- se instalează şocul to%ic. 56
DIAGNOSTICUL
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
57/102
- pe baza anamnezei şi- a e%amenului clinic." semnele de disfagie faringiană asociate celor de br-pn#.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL - faţă de alte inflamaţiinecrozante:- bucale,- nazale,
- faringiene. EVOLUŢIA
- de 8MN zile, animalele murind prin to%iemie şi colaps asfi%ie sauhemoragie pulmonară.
- pot e%ista cazuri cu evoluţie mai !ndelungată, procesul fiind demică !ntindere şi strict localizat, fără !nsă ca animalele să revină la completa stare desănătate.
PROGNOSTICUL - grav.
57
PROFILAXIA - presupune un tratament corect şi
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
58/102
p p şsustinut al tuturor afecţiunilor faringiene şiesofagiene
TRATAMENTUL constă !n: Pe cale #eneral&,- administrarea de antibiotice sau chimiorterapice- stimulente generale,
- antito%ice,- tonice cardiace,
L"cal, pe cale intratraheală
- penicilina sau streptomicină !n soluţie 1,42,- sulfatiazol 0M82 după o administrare prealabilă deprocaină pentru dimuarea refle%elor de e%pectoraţie.
Aer"$"l!area 3& re!ultate :une.5!
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
59/102
Sunt definite ca n*lama+le %leure şi pot fi !nt&lnite, cu frecvenţă mai mare la tineret.
Hrecvent ele evoluează !n paralel cu br-pn. Se numesc :
- %leure! c&nd au caracter e%sudativ şi- %leurte, c&nd sunt uscate.
5$
ETIOLOGIE. f ţi d d b l it
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
60/102
n funcţie de cauze se deosebesc pleurite:- primare,- secundare şi
- simptomatice. Pleurtele %rmare au ca *act"r "ca!"nal:- stres,- traumatismele perforante ale toracelui,- corpii străini din esofag,
- decubitul prelungit etc. Pleurtele $ecun3are apar la adulte prin:
- metastazarea infecţiei de la nivelul uterului, glandei mamare, membrelor,sau- prin progresia inflamaţiei din regiunile !nvecinate "abcese, flegmoane,necroze ale coastelor, bronhopneumonii, pericardite, abcese sau flegmoane faringiene,
esofagite Pleurtele $m%t"matce sunt cele mai frecvente, cauzele fiind:
- pneumopatiile inflamatorii.- leziunile pleurale din stările endoto%ice "retenţia azotată# sau- leziunile pleurale consecutive parazitismului eratic "ascarizi,#,
miceţilor sau neoplasmelor. 6%
PATOGENEZ1. f i l i li
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
61/102
nfecţia pleurei se poate realiza:- 3rect, datorită B!nsăm&nţăriiC acesteia "!n urma traumatismelortranstoracice, traversarea corpilor străini din esofag,#, sau
- %e cale lm*atc& sau- %e cale $an#un&. *ongestia pleurală iniţială se datorează factorilor ocazionali şi
determinanţi, iar ulterior are loc o organizare con'unctivă şirevărsarea de lichid inflamator.
)ichidul acumulat determină:- colabarea pulmonului "atelectazia prin compresiune# şi- produce compresiune asupra cordului, G insuficienţacardiorespiratorie.
=o%inele microbiene şi resorbţia lichidului pleural au un efectto%ic ma'or care determină tulburări degenerative la nivelulcordului, rinichiului şi ficatului.
Agenţii patogeni se pot grefa şi !nmulţi:- pe suprafaţa pleurei G %leure! $e%tce sau
- !n grosimea pleurei, iniţial apăr&nd un e8$u3at ;$terl
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
62/102
n stadiul, c"n#e$t iniţial- vasodilataţie,- hemoragii,- resorbţia lichidului normal,- suprafaţa pleurei av&nd un aspect uscat, rugos, mat.
n faza următoare, 3e e8$u3a+e,- o cantitate variabilă de lichid !n cavitatea pleurală, "1,4M4 l lac&ine# cu aspect corespunzător tipului de inflamaţie: seros,serofibrinos, hemoragic, purulent sau gangrenos.
Aceste două faze corespund d.p.d.v. evolutiv %leurtel"r acute. Fa!a 3e "r#an!are e$te c"re$%un!&t"are cr"nc!&r
%r"ce$ulu0 2n *"rmele cr"nce
- %leura este !ngroşată "pahipleurită#, cu aderenţe !ntre foiţelepleurale "pleurită adezivă# sau frecvent G procesele proliferative- lc43ul %leural poate să răm&nă !nchistat !ntre cele două foiţepleurale form&nd numeroase OOpungiOO "pleurita chistică#.
*a aspect particular trebuie menţionată %leurta tu:ercul"a$&, !ncare formaţiunile productive sunt nodulare de la mărimea unui bobde c&nepă p&nă la mărimea unui bob de mazăre "pleurită perlată#.62
SIMPTOMATOLOGIA0
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
63/102
Pleurta acut& e8$u3at& "pleurezia# se manifestă diferit, !nfuncţie de faza de evoluţie.
Astfel, !n *a!a c"n#e$t& tulburările generale constau !n- hipertermie, "peste 91 P*#- mucoase congestionate,- frisoane,
- puls frecvent şi slab şi- inapetenţă.- re$%ra+a este tahipneică "N1M011 resp6min#, superficială,de tip abdominal.
- nspiraţia este ezitantă, sacadată, iar- e%piraţia se face brusc şi este !nsotită de un geamăt.
- Tu$ea este frecventă dureroasă, uscată şi slabă.
63
La %al%a+e
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
64/102
+- sensibilitatete dureroasă accentuată "pleurodinie#,- uneori reacţii de apărare sau chiar gemete intense.
La %ercu+e- sunetul şi aria de percuţie sunt nemodificate.
La a$culta+e- diminuarea murmurului vezicular şi
- zgomotul de frecătură pleurală. Durata absolută a acestui zgomot este relativ scurtă: p&nă !n momentul
c&nd apare e%sudatul.
64
La a%ar+a e8$u3atulu a%are:d hi t i i i
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
65/102
- o reducere a hipertermiei şi- reducerea sensibilităţii toracice şi- reducerea tusei.
2n ca!ul %leure!e %urulente - tem%eratura cre=te La n$%ec+e, G deformări ale cutiei toracice, La %al%a+a t"racelu G durere, iar La %ercu+e
G !n partea inferioară a toracelui - matitate netă curezistenţă BlemnoasăC,G la limita de separare a lichidului - submatitate, iarG !n partea superioară, a toracelui - hipersonoritate.
La a$culta+a
G părţii inferioare, nu se !nregistrează zgomote respiratorii"Brespiraţio nullaOO#,G !n regiunea corespunzătoare submatităţii - suflu pleuretic,G !n partea superioară a toracelui - murmur vezicular !năsprit.
2n ca!ul 3e!"lt&r #a!el"r "la dezvoltarea germenilor anaerobi#Bzgomotulde lichidOO sau Bzgomotului de picăturăC. 65
2n ca!ul %unc+e %leurale lichidul are caracteredif it ! f ţi d t l i i fl t
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
66/102
+diferite, !n funcţie de natura procesului inflamator:
- seros,
- serofibrinos,- hemoragic,- purulent- gangrenos.
n sedimentul centrifugat se evidenţiază:- elemente polinucleare,- celule endoteliale,
- hematii şi- microbi.
n pleureziile gangrenoase, starea generală estefoarte gravă, apăr&nd fenomene to%iemice.
66
Pleure!a cr"nc& e8$u3at&
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
67/102
- aceleaşi tulburări funcţionale şi fizice, cu deosebirea căsemnele generale sunt slab e%primate, iar hipertermia şi
durerea toracică sunt reduse. Pleurta ;%r"3uct& "frecventă la c&ine# este legată deinfecţia tuberculoasă.- slăbire progresivă,
- apetit selectiv,- capricios.- respiraţia este de tip abdominal, dispneică şi frecventă,
iar- tusea surdă, chintoasă şi uscată. La %ercu+e - sunetul poate fi nemodificat sau submat La a$culta+e - frecătura pleurală, mai intensă !n pleurita
perlată. 67
DIAGNOSTICUL S b ă l l f ţi l i fi i
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
68/102
- Se bazează pe semnele generale funcţionale şi fizice,- ?entru precizare
puncţia pleurală şi
- e%amenul radiologie. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL - faţă de:
- bronhopneumonii "care evoluează cu 'eta', raluri alveolare şi bronhice, şisufluri pulmonare#,
- pneumonii "care pot evolua cu prindere pleurală#,
- colecţii neinflamatorii pleurale "hidrotora%, hemotora% care evoluează culipsa febrei şi a sensibilităţii dureroase, matitatea nu este pe linie orizontală#.
=ot !n vederea unui diagnostic diferenţial se recomandăefectuarea unor e%amene suplimentare respectiv :
- tuberculinarea şi evidenţierea bacilului tuberculozei la c&ine- un e%amen citologic pentru precizarea eventualelorneoplasme,- efectuarea e%amenelor hematologice şi urinare pentru retenţiaazotată,
- a e%amenelor coproparazitologice şi micoto%icologice,-6!
EVOLUŢIA.
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
69/102
>neori pleurita se opreşte !n starea de congestie,iar animalele se vindecă.
Alteori pleureziile evoluează cu revărsările mari delichid, G moartea prin asfi%ie.
PROGNOSTICUL este rezervat sau grav, !ntruc&t chiar dacă
animalele sunt salvate, ele răm&n tarate toată viaţa
6$
TRATAMENTUL 2n *a!a 3e c"n#e$te ca obiective terapeutice :
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
70/102
2n *a!a 3e c"n#e$te ca obiective terapeutice :- c"m:aterea n*lama+e şi- 'm%e3carea e8$u3a+e.
- antibiotice şi chimioterapice cu un spectru c&t mai larg. >n sfert din doza pe cale generală se poate administra pe cale intrapleurală.
- hormoni glucocorticoizi- salicilat de sodiu, !n doză de 51 g zilnic pe cale orală, sau c&te /-01 g soluţie 8-42
pe cale i.v. Durerea $e c"m:ate cu:
- analgezice "antinevralgic, algocalmin, piafen#,- tranchilizantelor sau- prin infiltraţii cu procaină 0 2.
Acttatea car3ac& = re$%rat"re- tonicelor cardiace sau- analepticel cardiorespiratorii, iar
Stmularea re!$ten+e #enerale se efectuează prin:- hemoterapie,- proteinoterapie, sau
- vitaminoterapie. 7%
2n *a!a 3e e8$u3a+e se urmăreşte:bţi idă li hid l i
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
71/102
- resorbţia rapidă a lichidului,- prevenirea aderenţelor,
- combaterea infecţiei. Astfel, este indicată- utilizarea revulsivelor ,- administrarea purgativelor şi a diureticelor .
- !n paralel se utilizează şi cardiotonice n pleureziile seroase G e%tragerea lichidului prin puncţii
repetate, introduc&ndu-se !n pleură penicilină 511 111u.i.
n formele fibrinoase G administrarea fermenţilorproteolitici !n ser fiziologic călduţ "tripsina 811-411 mg,alfachimotripsina, streptochinaza !n amestec cu streptodomaza - 411 111 >.041 111 u.i,
e%trăg&ndu-se după un interval de 01M59 ore. ?revenirea aderenţelor G prin instituirea unui
pneumotora% artificial "prin introducerea a 411 ml aer la a.m.#. 71
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
72/102
@eprezintă acumularea de gaz !nspaţiul virtual cuprins !ntre pleuraviscerală şi pleura parietală.
72
ETIOPATOGENEZ1. După modul de acumulare a gazului se distinge :
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
73/102
După modul de acumulare a gazului, se distinge :- pneumotora% spontan şi- pneumotora% provocat0
Pneum"t"ra8ul $%"ntan - se datorează deschiderii unei leziuni parenchimatoasepulmonare sub-pleurale.- poate evolua şi ca o complicaţie a:
- tumorilor sau- abceselor pulmonare,- bronhopneumoniilor sau- pneumoniilor infecţioase,
- bronhopatiilor parazitare "dirofilariose#,- sau poate surveni, uneori !n cazul rupturii unei cavităţialveolare "emfizem sau chist#.
?neumotora%ul spontan mai poate fi observat la căţeii
grehound. 73
Pneum"t"ra8ul %r""cat
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
74/102
- este mai des !nt&lnit !n clinică.- el apare !n urma traumatismelor toracice.
2n *unc+e 3e mecan$mul %at"#en/ $e %"t
3$tn#e tre t%ur 3e %neum"t"ra8 :- !nchis,- deschis şi- cu supapă.
74
Pneumotoraxul n!"#$
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
75/102
% se caracterizează prin faptul că peretele toraciceste intact.
- acumularea gazoasă rezultă din rupereaparenchimului pulmonar şi6sau a bronhiilor , !nsoţitede ruptura pleurei viscerale.- frecvent apare !n urma accidentelor auto sau a altortraumatisme, iar - la pisici !n urma căderii de la !nălţime.
- n literatură este menţionat !n urma rupturii alveolareprin hiperventilaţie.
75
Pneumotoraxul &e$!"#$
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
76/102
% apare !n urma unui traumatism e%tern toracic,av&nd drept consecinţă o plagă perforantă prin care
aerul din mediul e%terior pătrunde !n spaţiul pleural !ntimpul inspiraţiei şi se elimină !napoi la e%terior timpule%piraţiei.- este menţionat !n urma rănilor provocate de gloanţe
- !n urma pătrunderii corpilor străini diverşi "!nţepături defurcă, produse uneori din rea voinţă#, muşcături etc.
76
Pneumotoraxul !u $u'a'
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
77/102
% aerul pătrunde !n spaţiul pleural !n inspiraţie, dar numai poate ieşi !n e%piraţie, orificiul !nchiz&ndu-se,
prin Fefectul de trapă$. Aceasta se e%plică prin faptul că ruptura pleurală sau breşa
toracică e%ternă constituie un fel de clapetă cu sens unic carefuncţionează ca o valvă unidirecţională lăs&nd aerul să pătrundă !n
spaţiul pleural şi ţin&ndu-l captiv.- creşterea rapidă a presiunii intrapleurale duce la
G colabarea pulmonului
G apariţia insuficienţei respiratorii şiG implicit la starea de şoc sau sincopă respiratorie.
Din acest motiv rezolvarea acestei afecţiuni
constituie o urgenţă ma%imă. 77 MODIFIC1RILE MORFOPATOLOGICE
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
78/102
Se traduc prin:- atelectazie pulmonară uni- sau bilaterală,
- !nsotită de leziuni toracale sau pulmonare. n pulmonul neafectat de pneumotora% se evidenţiază:
- leziuni de congestie pulmonară sau
- edem pulmonar .
7!
SIMPTOMATOLOGIA ntensitatea simptomelor e%primate este direct proporţională cu
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
79/102
ntensitatea simptomelor e%primate este direct proporţională cupresiunea intra pleurală creată.
n cazul unui pneumotora% de intensitate mică simptomele lipsesc n cazul unui pneumotora% de intensitate mai mare :
- tahipnee,- apariţia unei dispnei progresive G respiraţie discordantă,- animalul adoptă o atitudine ortopneică,- faciesul este speriat, e%primă durerea şi
- poate apare tuse. )a percuţieG sunet timpanic, cu timbru metalic
)a ascultaţieG atenuarea zgomotelor respiratorii şi
G eventual zgomote particulare legate de cauza şi formapneumotora%ului: suflu amforic, zgomot de clip-clip)a ascultaţia cordului
G tahicardie şi diminuarea intensităţii zgomotelor . )a un e%amen e%tern atent al toracelui
G o eventuală plagă cutanată, care dovedeşte un pneumotora%7$
DIAGNOSTICUL b iţi i b t di ii i
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
80/102
- pe baza apariţiei bruşte a dispneii şi- a semnelor fizice caracteristice.
>neori, !n pneumotora%ul Be%ternC se poate descoperiorificiul de comunicare a cavităţii pleurale cu e%teriorul. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL se face faţă de:
- congestie şi edem pulmonar ,- pleurezia acută e%sudativă şi- emfizemul pulmonar acut difuz "!n care murmurul vezicular esteintens şi !năsprit pe toată suprafaţa pulmonară.
EVOLUŢIA- supraacută !n pneumotora%ul bilateral şi cu supapă,moartea produc&ndu-se prin asfi%ie !n c&teva ore şi- subacută sau acută !n formele !nchise.
PROGNOSTICUL este, !n general, rezervat sau grav. !%
TRATAMENTUL S dă l i l l i i it f t l i
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
81/102
Se recomandă calmarea animalului şi evitarea efortului. 2n %neum"t"ra8ul 'nc4$,
- !n absenţa dispneei sau !n caz de dispnee uşoară, nueste indicat un tratament specific.- se aşteaptă resorbţia spontană a aerului, care poate
surveni rapid, !n mai puţin de 59 ore, sau poate necesita c&teva zile.
Pneum"t"ra8ul 'nc4$ $eer - necesită o%igenoterapie şi toracocenteză pentruevacuarea aerului conţinut !n spaţiul pleural.- !n cazurile mai grave, dacă toracocenteza este insuficientă, estenecesară fi%area unui dren toracic, Drena'ul permite aspirareaaerului din spaţiul pleural la intervale mai dese "la 8-N ore#.
- dacă şi fi%area drenului se dovedeşte ineficace, seimpune e%plorarea chirurgicală.
!1
2n %neum"t"ra8ul 3e$c4$i i t ţi t ! hid lă ii
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
82/102
- prima intervenţie este !nchiderea plăgii,- fie prin pansament ocluziv,
- fie prin sutură chirurgicală. Animalul este ţinut !n repaus, pentru a se accelera
resorbţia spontană a aerului.
n cazurile grave se asociază şi măsuri de reducerea insuficienţei respiratorii:- o%igenoterapie,- toracocenteză şi- fi%area unui dren, la nevoie.
n toate cazurile se impune şi antibioterapia pentruprevenirea pleureziei.
!2
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
83/102
ETIOPATOGENEZ10G poate evolua asociat cu ascita şi cu hidropericardul
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
84/102
G poate evolua asociat cu ascita şi cu hidropericardul,av&nd o etiologie comună.
G poate evolua consecutiv tulburărilor inflamatorii ale:
- pericardului,- miocardului,- endocardului,- mediastinului,
G poate evolua ca urmare a dezvoltării neoplasmelor pulmonare şi mediastinale, G sau ca urmare a afecţiunilor cahectizante !n care se
produce hipoproteinemia.
Tran$$u3atul a%are *recent 'n urma cre=ter%re$un 43r"$tatce = $c&3er %re$un "nc"tce0 *antitatea de lichid care se acumulează determină:
- colabarea pulmonului şi
- apariţia semnelor de insuficienţă respiratorie. !4 MODIFIC1RILE MORFOPATOLOGICE
t ! ţ li hid l i ! tităţi i bil
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
85/102
G constau !n prezenţa lichidului !n cantităţi variabile.G culoarea lichidului variază de la:
- incolor, clar Bca apa de st&ncăC,- gălbui,- roşcat sau
- cu aspect lactescent "chilotora%#, !n cazul rupturiivaselor limfatice,
G pulmonul are aspect:
- palid,- lucios şi- mai mult sau mai puţin atelectaziat.
!5
SIMPTOMATOLOGIE.
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
86/102
n stadiile incipiente sau c&nd cantitatea de lichid
este mică semnele clinice sunt foarte şterse. ( dată cu evoluţia bolii se constată:
- slăbirea şi alte semne !n legătură directă cu
afecţiunea primară.- tulburările funcţionale se intensifică la efort:- respiraţie dispneică, frecventă, de tip
subresotant.- tu$ea, apare doar !n urma efortului iar !n repaus
lipseşte.
!6
La %ercu+e,- !n zona inferioară a toracelui
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
87/102
- !n zona inferioară a toraceluiG matitate netă, orizontală deplasabilă !n funcţie de poziţia
animalului,G de rezistenţă BlemnoasăC la şocul percutor .
- !n partea superioară G hipersonoritate,- iar la limita dintre ele G submatitate.
La a$culta+a t"racelu,- !n zona inferioară
G nu se aud zgomotele pulmonare,G zgomotele cardiace sunt slabe şi !ndepărtate.
- !n zona superioarăG !năsprirea murmurului vezicular , iar
- !n zona corespunzătoare sunetului submat
G suflul pleuretic. !7
n stadiile avansate ale bolii pot apare complicaţii
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
88/102
p p p ţtraduse prin :
- insuficienţă cardiacă congestivă,- congestie pulmonară pasivă,- edem pulmonar şi- edeme declive periferice etc.
!!
Datorita licidului acumulat
pulmonul "i cordul nu se
e&iden'ia(ă clar
DIAGNOSTICUL Se bazează pe:
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
89/102
Se bazează pe:- lipsa febrei
- tulburările funcţionale şi fizice. ?entru orientarea diagnosticului se recomandă:
- efectuarea diagnosticului radiologic,
- determinarea cantităţii de proteine şi- e%amenul citologic din lichidului recolat prin puncţie.
2n ca!ul ne"%la$mel"r canttatea 3e %r"tene 3nlc43ul 3e %unc+e e$te %e$te >?0
!$
EVOLUŢIA este !ndelungată şi depinde de afecţiunea
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
90/102
- este !ndelungată şi depinde de afecţiuneaprimară.
PROGNOSTICUL - este rezervat sau grav.
TRATAMENTUL
- constă !n efectuarea toracocentezei,- cu administrarea generală şi locală a:
- antibioticelor,
- cardiotonicelor,- a clorurilor "de calciu, de potasiu#,- a diureticelor şi
- a substanţelor cu acţiune stimulantă$%
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
91/102
@eprezintă acumularea s&ngelui
sau a lichidelor cu caracterhemoragic la nivelul cavităţiipleurale.
$1
ETIOPATOGENEZ1 Qemotora%ul apare frecvent
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
92/102
Qemotora%ul apare frecvent- !n urma unor traumatisme puternice la nivelul cutiei
toracice !n urma cărora s-au produs fracturi ale coastelor şi rupturi ale vaselorsanguine,
- !n urma unor manopere medicale greşite "puncţii toracicee%ploratoare sau terapeutice#.
Dintre alte cauze trebuiesc menţionate
- diatezele hemoragipare sau- inflamaţiile cu un pronunţat caracter hemoragic.
Acumularea pleurală determină reducerea mişcărilorpulmonare !n timpul respiraţiei datorită atelectaziei prin colabare.
n mod secundar !n urma evoluţiei hemotora%ului potapare:
- insuficienţa respiratorie- insuficienţa cardiacă,- anemia osthemora ică acută. $2
SIMPTOMATOLOGIA n cazul acumulării unei cantităţi mari de s&nge
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
93/102
n cazul acumulării unei cantităţi mari de s&nge,simptomatologia se traduce prin:
- apariţia semnelor anemiei posthemoragice- tahipnee,- dispnee,
- mucoase palide,- puls filiform
- şi semnele colecţiei pleurale.
$3
DIAGNOSTICUL
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
94/102
DIAGNOSTICUL se stabileşte doar !n urma efectuării toracoentezei.
TRATAMENTUL ste asemănător cu cel al hemoragiilor interne
- administrarea de substanţe poshemoragice- refacerea patului vascular
=otodată, atunci c&nd este cazul se combate
afecţiunea primară.
$4
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
95/102
Se caracterizează prin hernierea organelordin cavitatea abdominală !n cavitateatoracică, printr-un orificiu congenital sau
dob&ndit$5
Et"%at"#ene!& nelul hernial congenital este o malformaţie frecvent
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
96/102
g ţ !nt&lnită la carnivore.
Datorită creşterii presiunii intraabdominale
G ruptura diafragmei şiG posibilitatea trecerii viscerelor abdominale prin
inelul creat. Qernia diafragmatică se poate produce !n timpul
B'oculuiC la carnivore sau !n cursul distociilor la femele. De obicei herniază organele BdeplasabileC:- la c&ine şi pisică, stomacul, ficatul şi intestinele.
Astfel, se produce frecvent hemo şi hidrotora%, careaccentuează dispneea "ca rezultat al reducerii suprafeţei respiratorii de cătreviscerele menţionate#.
ntervin, de asemenea:- grave tulburări respiratorii şi cardiace,- staze ale conţinutului viscerelor digestive şi
- strangulări ale acestora $6 MODIFIC1RILE MORFOPATOLOGICE. Inelul 4ernal c"n#ental
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
97/102
Inelul 4ernal c"n#ental - apare fără reacţie vasculară şi inflamatorie,
!n timp ce nelul ;c)=t#at< se caracterizează prin
- prezenţa hemoragiilor, a aderenţelor şi a altor
modificări inflamatorii. (rganele herniate sunt:
- dilatate,
- prezintă aderenţe,- modificări de stază !n cazul strangulaţiei,- hemoragii şi necroze.
- pulmonii pot fi colabaţi$7
SIMPTOMATOLOGIA )a carnivore, simptomatologia variază !n funcţie:
d t l i l l i h i l " & #
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
98/102
- de caracterul inelului hernial "congenital sau c&ştigat#,- de localizarea lui şi- de viscerele herniate.
2n 4erna 3a*ra#matc& c"n#ental&/- tulburările respiratorii "dispneea, respiraţia discordantă, subresotantă# apar
c!nd viscerele digestive sunt supra!ncărcate sau !n timpul gestaţieiJ 2n ca!ul 4erner *catulu pe aria toracică se evidenţiază matitate pe dreapta sau pe st&nga şi dispariţia ariei normale de percuţie hepatică. 2n 4erna $t"maculu = a nte$tnel"r / aria pulmonară este restr&nsă ca suprafaţă, !n partea posterioară a
toracelui se evidenţiază zgomote de percuţie variabile, !n funcţie de
conţinutul digestiv. )a palpaţia e%ternă a abdomenului
- se accentuează dispneea şi- se constată reducerea masei abdominale.
E8amenul ra3"l"#c 3& 3ate $u%lmentare %entru 3a#n"$tc.$!
DIAGNOSTICUL Se bazează !n special pe:
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
99/102
Se bazează !n special pe:- semnele respiratorii
- pe tulburările circulatorii şi- digestive. )a animalele mici, este important de reţinut
ameliorarea respiraţiei după ridicarea de trenul
anterior , cu revenirea la normal a topografieisunetelor de percuţie.DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL se face faţă de:
- pleurezie,- bronhopneumonie,- pericardită şi- torsiunea stomacului.
$$
EVOLUŢIA t & ! h i it lă
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
100/102
e$te cr"nc& !n hernia congenitală,- deoarece nu e%istă tendinţă la retracţia inelului
hernial şi la formarea aderenţelor. e$te acut& !n cea c&ştigată,
- moartea put&nd să apară prin
- asfi%ie,- hemotora% "hemoragie internă#,- precum şi prin şocul declanşat de ruptura şi
strangularea viscerelor herniate.
1%%
PROGNOSTICUL este rezervat la animalele de talie mică
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
101/102
este rezervat la animalele de talie mică.TRATAMENTUL
e$te c4rur#cal, şi se poate aplicadoar cu !n cazul anesteziei prin intubaţie datorităriscurilor operatorii.
1%1
8/16/2019 Bolile a Sis Respirator
102/102
Top Related