7/23/2019 Biologie clasa a 10a
1/16
9
'(tursue6ro
rnlnDerlul
ageu
-opJoqns
oU
ps
tS
eticunl
o ezrlear
e
ru1ued
elalle ap olaun
ppurdap
gs)
eluepuedaplelut oU
ps
't
l(p$cunl roun
earurldepul
u olezrlerceds
e4
ps)
pcr0olorzg
alelrun
o
ornlrlsuoo
ps
'Z
l(a1e
e4u1e1e0e1
eU
ps)
pluoueulJod
gouoleue
oleltun
o
azouro]
ps
'L
:rtitpuoc
olareolprurn
pcseeurldopu ps
ornqo4
alolnloc
'1nsei
un eurrol
E nJluad
'(erelSeu
-
srseua6 l1nsei
=
so;srq
'rO)
gzeueEolsgq
elSeunu
as
Jolunpsai
e
ereu.rol
op
lnsocoJd
'enrlcedsel
eleursrue6lo
rugued
aluepodur.l
1ficunl
cseutldepu
aJec
pnlnsai
u1
pzeadn.r6
as
rS
e.re{uaielrp
op
tnlnsooold
lnslnc
uI
pzeoztlet3eds
as
alnlnlaC
'oleurue
tS egele6err
roleusrue0:o e ericunl
ep rS
p.rnlcnJls
op
eolellun
plurzaldal
elnlo3
eluo6eg
ep
pu;d;n1
o-.r1ul.rd
.ro;;ungfces
eoJez lBoU
W,
F
t
\V
V
4
preilrr"a':lil:|::
1e.r1s
rn6ugs
lnun
eoulso.r6
;5
Jelqc eaAB
1od
ruolo.rctru
BI olezrlee.r elrunfces'uo]
-oJclru
e1
pzeeuo;fcas
os
elec
'pugeled
uJ ateqrqu eue6ro
ap
alueur6ell
pllnzo5
'oreclJltuop
ap
^ lceor
ri;e
nes
;iueroloc
nc rupJonlard
;nsrnc
uJ
pErulslp
as nu
Fs
olalnlac
lgcut
lallse
'pupeled
nc
grnlnsai
urp rede eoJlncoluJ
ul
plsuoc
'sopoqe;
leut
llnu
'nepeco.rd
lsocv
'pu;1ered
u[
aleurue
r*
e;ele6er
ro;eue6ro e
oJeqlqu
ep
;napecold
e;
;ie6ncer
oug
aUEoJ
1un;ices
riauliqo
ps
lir.rop arec
u
lnzec
ul
'Jouolue
1n;
nepecold ruJoJuoo
Fzeolcalas
as
g5
cos
op
elnppu
nc
guneldruJ
alel as
e;elueu6elJ
'leuolices
op
Inlcalqo
pzBoxlJ
os
alec
er1u1
;iglprun[
gnop
puliqo
as
ps
lecu
ryloJlselBu pnll6uolgzeauo[cesoselsBocV.cosapF^npPuulp
llfi
gzeazlleau
os arec
cupulllc
uodns
un-Jlul
Fzeaxll
os
olozunu
'\I 'riue;o;oc
;i;so;o1
Unlcnlls
Jolosrol p
polecgtluap
nJluod
'docs
\-.
-
t
-orclru
e;
;ieruesqo
;S
e;eue;
nc;i;redocv'pde
ep
p.rnlgctd
o-JluJ
'pue1
o
ed
o-riezaSe
rS
pul;
leu
Bac eeungices
lode
lie6aly
'eorpleJprrlsap
Blrla
e
rulued
'pde
nc
Ulod
ollnc o-.r1u1und
os eolsocv
'1eu1pn1;6uol
nes
lesJolsue.t1
llfqns
leu
lgc
aluaul
-Eerl
rierpl oJpc
nc
ouel
loun 1n.ro1n[e
nc
euld;n1
nes
eulopppl
lcaJlp
euoricas
rialnd eluecseErnl nes oJou l.ro;egue;d
InzBc
ul
'oleurue
16 e;ele6an
lolaueElo
eougpru
op
5
eiuelslsuoc
ep
ericunl
u1
'c11do
lndocso:cgur
ruluad ro;elerederd
e
elezllear ap
apolau
ollnu
rsru
plslx3
: c11do
;
n docso.rcgtu rulued ro;eleredard ealezr
;eag
7/23/2019 Biologie clasa a 10a
2/16
ffi*
:Y*
'q,
,,
q
celulS
meristematicd
*+
offi"offJi;i",
*
.;tFr
,:#
'f
celuld
parenchimaticd
r
r
d
r
r
r
r
r
r:
r
r
r'
r-
t-
t-
t-
r*
:
^{"
celulS
sclerenchimatici
element
vascular
(trahee)
celule
anexe
traheidd
tuburi
ciuruite
Fig.
1
-
Diferenlierea
celulari
lesuturile
vegetale
se
formeazd
prin
diferenliere
(fig.1)
din celulele
embrionare
(meristematice).
Pentru
clasificarea
fesuturilor
vegetale
se utilizeazd
trei
criterii:
a.
forma
celulelor;
b.
gradul
de diferentiere
a celulelor;
c.
funcliile
Tndeplinite.
a. Dupd forma
celulelor,
lesuturile
vegetale
se
clasificd
in:
-
parenchimatice
(fig.1)
-
alcdtuite din
celule
izodi-
ametrice
(au
cele
trei diamete
aproximativ
egale);
-
prozenchimatice
(fig.1)
-
alcdtuite
din celule hete-
rodiametrice
(diametrul
longitudinal
este de cel
pulin
4
ori mai
mare
decit
celelalte
doud).
b.
Dupd gradul
de
diferenliere celulard,
lesuturile
vegetale
sunt:
-
embrionare
(meristematice)
-
alcdtuite din
celule
de dimensiuni
mici,
cu un
nucleu voluminos;
-
definitive
- alcdtuite
din
celule
diferenliate
gi
spe-
cializate
pentru
anumite functii.
6
3*t
Fig.2
-
Structura
tulpinii
Ia
diverse nivele
pilorizd
f
''-cambiu
vascular
(libero-
lemnos)
I
ili#:l:r
-
mensteme
il//ll//
Pnmare
vl
flxem
il
{"
T;3
ftoem
-rr
*
'i=i'
II\
ll,/
Fig.
3
-
Structura ridicinii la diverse nivele
7/23/2019 Biologie clasa a 10a
3/16
7/23/2019 Biologie clasa a 10a
4/16
2.
De apirare
a.
primare
-
epiderma
(rizoderma)
(Fig.4)
-
exoderma
(Fig.
a)
-
endoderma
(Fis.
a)
-
lesutul
caliptral
(Fig.
3)
b. secundare
-
suberul
(pluta)
(Fis.6)
-
itidomul
(Fis.5)
3. Fundamentale
(parenchimatice)
a. de asimilalie
(Fig.7)
b. de absorbfie
(Fig.8)
- la
exteriorul,
r5-
dicinii, tulpinii
gi
ramificafiilor
ei,
frunzelor, florilor,
fructelor
gi
semin-
felor
apa(ine scoarlei
primare
-
este caracteristici
riddcinii
-
constituie
stratul
intern
al scoa(ei
-
apare
in special
la rdddcini
(mai
rar
la
tulpini
9i
frunz6)
- la exteriorul
v6rfului vegetativ
al
riddcinii
- la
suprafafa
ridicinii,
tulpinii,
a
unor
fructe
-
la
suprafafa
unor
ramuri, trunchiuri
9i
ridicini,
formdnd
straturigroase
gi
crdpate
-
in
organele
verzi,
care
realizeazd
fotosintezi
-
intre
fasciculele
conducitoare
giin
perigorii
absorbanli
ai r5dicinii
-
unistrafficati;
celule
cu
pufine
cloroplaste
gi
perete
celular
aco-
perit
de
cuticul5
-
unele
celule
se
trans-
formi in
stomate
iar altele
in
peri
senzitivi,
secretori,
protectori,
absorbanfi
-
celulele
vii
9i
specializate
intr-o
oarecare
misurd
pentru
apirare dupd
descuamarea
(exfol
ierea
epidermei
-
celule vii,
poligonale
tiri
spalii
intercelulare,
dispuse
intr-un
singur
strat
- celule
parenchimatice
cu perefi
ugor
suberificali
-
formafiune
asemdndtoare
cu
un
deget
de
minus,S
(pilorizi
=
scufie
=
caliptri)
-
rezulti
din felogen
-
celule
izodiametrice,
firi spalii
intercelulare
-
ansamblu de
lesuturi
primare gi
secundare
moarte
-
celule
cu
pereli
subfiri
gi
bogate
Tn
citoplasmi
-
protejeazi
organele vegetative
gi
de
inmu[ire,
fructele
gi
seminlele
-
protejeazi
virfurile-
vegetative
meristematice
ale
ridicinilor
- apdrd
impotriva
transpirafiei
excesive
9i
este
impermeabil
la
gaze qi
lichide
-
apdri
Tmpotriva
variafiilor
maride
temperaturi
gi a
agenfilor
patogeni
-
apdrd
plantele
impotriva
pierderii
apei
prin
transpiralie,
a
varia{iilor mari de
temperaturd,
a
parazililor
- fotosintezd
-
absorb{ia
sevei brute
r
I
f
1
/
/
/
/
/
i
r
r
r
+
7/23/2019 Biologie clasa a 10a
5/16
,-
epiderme
exoderme
scoarF
endodermi
periciclu
floem
xilem
Fig.4
Sec(iune
transversali
prin
ridicini
ritidom
Fig. 6
-
Suber
ig.
5'Secfiune
transversali
prin
tutpini
Fig. 7
-
Parenchim
asimilator Fig. 8
-
Parenchim
de
absorbfie
7/23/2019 Biologie clasa a 10a
6/16
c. de
depozitare
(Fig.
11, 12)
4. Conducitoare
a.
lemnos
(xilem)
(Fig.
1a)
b. liberian
(floem)
(Fis.
13)
5.
De suslinere
(mecanice)
a. colenchim
(lesut
plastic)
(Fis.
15)
b. sclerenchim
(fesut elastic)
(Fig.
16)
6.
Secretoare
a.
papile
secretoare
-
in
rdddcini, tulpini,
fructe
si
seminte
-
in
cilindrul central
al organelor
vegetative
-
?n rddicinS,
tulpini
frunzd,
elemente
florale
-
Tn rddicini
aeriene,
tulpind, frunzd,
fructe
si seminte
-
?n
organele
vegetative
si
de
inmultire
-
celule
parenchimatice
vii, cu
pereti
subtiri sau
ugor ?ngrogali,
gi
cu
vacuole
mari
- celule
specializate numite
vase
(lemnoase
-
trahee,
liberiene -
tuburi
ciuruite)
care,
impreund
cu
celulele
anexe,
fibre
gi
parenchim
f
ormeazd fascicule
cond
u-
citoare
-
depozrteazd
substante
de
rezervd,
apd
(parenchim
acvifer),
aer,
parenchim
aerifer)
-
asigurd circulalia sevei
brute
-
asiguri
circulalia
sevei
elaborate
l
f-
t_
l-
L.
--
-
L
-
L
t-
t-
t-
I
L
t-
i-
t-
t-
t-
l
{
b.
peri
secretori
c.
buzunare secretoare
d.
glande
secretoare
(Fis.
10)
e.
glande
digestive
f.
hidatode
(Fig.
9)
g.
nectarii
h.
laticifere
-
celule vii,
cu
pereli
ingrosali neuniform
-
celule
moarte,
cu
pereliingrogali
uniform
-
celule
izolate
sau
grupuri
de celule
-
rol
de
susfinere: conferd
plantelor
rezistenld
gi
duritate
-
functie
secretoare
(dacd
produgii
sunt reutilizali
de
plante
in
nutrifie):
uleiuri
esenliale,
gume,
mucilagii
taninuri,
alcaloizi,
latex.
-
funclie
excretoare
(dacd
produgii
sunt
eliminati
din
circuitul metabolic):
apd
gi
diferite
substanle
organice
ffi
t-
Fig. 9
-
Hidatode
10
Fig. 10
-
Glande
secretoare
7/23/2019 Biologie clasa a 10a
7/16
.
,"-tl,a.-
,
s.
Fig.
11
-
Parenchim
aerifer
*
Organe
vegetale
lesuturile
vegetale
specializate
in
indeplinirea
anumitor
funclii
se
asociazS
formand
organe
si
sis-
teme
de
organe.
Acestea
din
urma interrelalio
neazdpentru
a
realiza
cele
trei
tipuri
fundamentale
de
funcfii:
relalie,
nutrilie
9i
reproducere'
prantere
prezintd doud
tipuri
de
organe:
vegetative
(riddcina,
turpina,
frunza)
9i
de
inmullire
(floarea,
fructul
9i
sim6nla)
-
^-
E,r,^.r
oRGAN
FUNcTu
spEctFlcE
+
FqlcIUlFSlEclIlcE
r
qolFoloclE
nnOECf
f.fn
I
-
fixeazd
planta in sol
I
-
depozit
de
substan(e
I
l^
-^-^^rX
- absoarbe
seva
brutd
I
de
rezervd
I
-
organ
de
inmullire
TULPINA
FRUNZA
#.
#l
s,
rl
Fig.
13
-
Floem
'secfiune
longitudinali
Fig.
15
-
Colenchim
Fig.
16
-
Sclerenchim
11
7/23/2019 Biologie clasa a 10a
8/16
Fig.
20
-
Ridicini
rimuroasi
Dupd
ongine
si
functii
existi trei
tipuri
de
nAoAcrxr:
1.
RAoAcrxt
NoRrALE
-
pivotante
(Fig.19)
-
firoase
(Fig.18)
-
rdmuroase (Fig.20)
2. RAoActxr ADVENTvE
(Fig.21)
3. RAoAcrur
METAMoRFoZATE
-
tuberizate
(Fig.22)
- cu muguri
(drajonate)
-
haustori
(rddicini
false)
-
simbionte
a.
cu
nodozitdli
(Fig.24)
b.
cu
micorize
(Fig.25)
TULPINILE
sunt
de
trei
tipuri:
1. Tut-pttil
sUPRATERANE
a.
articulate
b.
nearticulate
-
erbacee
-
lemnoase
(Fig.26)
-
agdtdtoare
-
volubile
(Fig.28)
- asimilatoare
(Fig.27)
(metamorfozate)
Fig.
26
-
Tulpini
lemnoasi
volubile
-
:
-
:
r-
L
-
L
t
t-
t-
t-
t-
t-
t-
r
L
:
o.i
*F
$f
tl
,I
:'ir$"':tr'
Fig.
23
-
Haustor
{
{
fl
Fig.
18
-
Ridicini
firoasi
adventive
F19.22
-
Ridicini
tuberizate
Fig.24
-
Nodozitifi Fig. 25
-
Micorize Fig.27
-
Tulpini asimilatoare
7/23/2019 Biologie clasa a 10a
9/16
-
nzomi
i1,i,fF;:: i.
6;lS9-HL---.
Fig.29
-
Rizomi
2,
Tur-prxr
SUBTERANE
(metamorfozate)
3.
Tur-prr.rtAcvATtcE
-
erbacee
FRUNZELE
pot fi
simple
(cu
peliol
neramificat)
gi
compuse
(cu
peliol
ramificat
gi
limbulformat
din
mai multe
foliole).
Existi
gi
frunze
metamorfozate:
spini,
cdrcei,
capcane
pentru
insecte.
:',\
-
bulbi
Fig. 30
-
Bulb
-
tuberculi
Fig. 31
-
Tuberculi
a.
:;ll
t
:,;i::-,:
.fi.?:
*
*=':.1
d
t',i
f-1.ffi
Fig. 32
-
Frunzi
simpli
Fig.32
-
Spin
Fig. 33
-
Circei
Fig.
34
-
Urne
7/23/2019 Biologie clasa a 10a
10/16
Diversele
tipuri
de
lesuturi
animale
se formeazi
in
cursul
deanottirii embrionare
prin
diferenliere.
FTTEZoEERM
%%-
Jesuturiconjuctive
moi
'%ee-*,
(fibros, elastic)
fesutul
cartilaginos
Sistemulosos
Sistemul
muscular
Sistemul
excretor
Sistemul
reproducdtor
Sistemul
cardio-vascular
Mediulintem
Derma
ENDODERM
Sistemul digestiv (tub digestiv
gi
glande
anexe:
ficat,
pancreas)
Sistemul
respirator
Amigdalele
-
L
t-
t-
t-
r
t-
r
r
r
r
r
r
r
r
r
b
-.-
14
Epiderma
gi
produ4iunile
sale
@moase
siglandulare;
Sistem
nervos
trofoblast
/
cordon ombilical
cu
vasele
ombilicale
Principalele
tipuri de
lesuturi
animale
sunt:
1.
epitelial,
care
tormeazd
la
suprafala
corpului
epiderma,
constituie
mucoase
ce
cSptugesc
organele
cavitare
gi
intri
in
structura
glandelor
gi
a divergilor
receptori;
2. coniunctiv,
care
leagd, susfine,
protejeazd gi
hrdnegte
diversele
pd(i
ale
corpului
gi
inter-
vine
in
imunitate
gi
in
regenearea
elementelor
figurate ale
sdngelui;
3. muscular,
care
intri in
structura
mugchilor,
ce reprezinti
principalele organe efectoare
ale
organismului;
4. nervos,
care,
impreund
cu
lesutul
conjunctiv
gi
vasele
de
s6nge,
formeazd
organele
ner-
voase, al cdror
ansamblu
reprezintd
sistemul
nervos,
principalul
sistem
de
coordonare
9i
control
al
organismului.
A.
fesuturile
epiteliale
(epiteliile)
sunt
de
mai
multe tipuri:
a).
Epiteliile
de acoperire,
care
au diverse
funclii: de
protec{ie
impotriva
factorilor
mecanici,
a
agenfilor
patogeni,
a toxinelor;
in absorblie;
Tn difuziune."
Deoarece
multe dintre
epiteliile
de
acoperire
sunt supuse
unor
factori traumatizan[i,
celulele
epiteliale au
capacitSli
regenerative
remarcabile.
Epiteliile de
acoperire
se clasificS,
in funcfie
de
numdrul de
straturi
celulare
ce
le alcStuiesc
si a
formei
celulelor,
in:
7/23/2019 Biologie clasa a 10a
11/16
Epitel
ii unistratificate
Peuuexroase
-
alcituite
din
celule
uniforme,
turtite,
poligonale,
agezate
precum
pietrele
?n
pavaj;
-
constituie
endoteliul
vaselor
sangvine
gi
limfatice,
pericardul,
peritoneul, pleurele;
Cusrce
Crr-rNorucp
(prismatic,e)
PavruENrolse
15
7/23/2019 Biologie clasa a 10a
12/16
=
Cusrce
DE,t-R{'NzrTtE
(u
i.iut).
Clt-.tNoRtc=
.:
(pll
aticel
:::::'.I.ll
-
celulele
din stratul superflcial
sunt cubice;
-
intr5
in
structura canalelor
glandelor
salivare
gi
sebacee,
precum
9i
a
pancreasului
exocrin.
-
st@ul'
a-al
confine
celule cubice,
urmetoarele
straturi
confin
celule
poligonale,
iar stratul extern,
Cetuie
Citindrice;
-
intre in
structura rnucoaselor
ce
trebuie
,*eOjinUta
ufieOe,in
permanenfd;
.
'
,iai.i'ro.in
saarella3 tian$uFmub-usu|
u i.
::
.:-r:,:iii
.:: ,,.
.,...,,
.
t,
tl
,,
:,
t'
,,
L
inti5:,in''eongtitufia'cdilor
I
rinare
(u
reteie,
u
retri
-for:ma,rgi'hutndrul
:qgf
U.f
elor4rnpolente
variazd,i
',u,
,,pe'
ryniff
,,a
b rbili
q],.1.t'ii
n,i i,,
:S.:
p.1ot6jeazd
mucoasa
de acliunea
iritantd
a
acesteia.
b).
Epiteliile
glandulare
sunt alcdtuite din
celule
pavimentoase,
cubice,
cilindrice
sau
prisma-
tice.
impreuni
cu tesutul conjunctiv
formeazd
glande:
exocrine,
endocrine
gi
mixte.
Guaruoe
ExocRtNE
-
epitetiul secretor
este
dispus
sub
formd de tubuli,
acini
sau alveole,
al
cdror
lumen comuhicd
fie cu o G'aVi,
tate,
fle direct cu
exteriorul,
unde
igi
vars6
produgii'de
secrelie
(de
exernn
plu, glandele
salivare,
lacrimale,
sebacee,
sudoripare,
gastrice,
etc).
#++,
,.;ri;;
*=i,
i.l*,
:E:ii
i:i:.'r
;ri,t
,i::f,
irli
ijli
Erl l::i
=:';
j
fi
i':i:;
Fit
,t:E:,
-*'-'
"rt',*
fi;.,
-*".+j
J;i*=*t.
i
ts,
-{ }l:,ib
JJi*il'iF-.
Fir
=i
i':l;ift:, i'lq-
Ernr.
j{rjilj
il+tEE{t,"+\
E,T
4,1 E#*_=- ' ,
-Er,.#
ql
Ei fi{g
EiE
Hd*i*
-Fi+.-ryi'
ftffi'
:'iii
E.'.jr E Er
'*#
ir**;.
riui?F
It,
i:1.
'+r
E=gi
l;"
-ci
Gtandd
Glandd
Glandd_
Glandi_
tubularS tubulard
actnoasa
actn9asa
:imbje-
rimiTicaib
simpli
ramificati
Gmruoe
ENDocRtNE
-
nu au
canal
excretor
gi
igi
varsd hoimonii
direct
in
sdnge
(de
exemplu,
-
cdlulele
sunt,displlseJie
in
CordOAe;.{
n,',']nsule'satt1fn'lfoliclJli,
in raport
GtAttDE:trttxte
,
:::., ,
-
aU
at6i,pot'tiuni
eXodrinerc6t
qi,endrcfine
1oe
eiempru,
panCreai,
leltdirl;,igvaaf;il
:
Glandi
tubulo-acinoasd
ielule
secretoare
testiculare
16
7/23/2019 Biologie clasa a 10a
13/16
c)'
Epitelii
senzoriale,
formate
din
celule
senzoriale (diferentiate,
specializate gi
adaptate
pentru
receptionarea
stimulilor
din
mediul
intern
sau
extern)
gi
celule
de
suslinere
(cu
rol
protector).
Epiteliile
senzoriale
intrd
in
structura
segmentelor
periferice
(receptoare)
ale
analizatorilor.
d).
Epitelii
de
absorbfie,
alc6tuite
din
celule
care
cdptugesc
cavitSlile
interne
ale
organismului.
De
exemplu,
epiteliul
unistratificat
al mucoasei
intestinului
subtire
este
format
din
celule
prismatice
inalte,
prevdzute
cu
platou
striat
(vilozitSfi
intestinale).
Aceste
celule
au
rolul
de
a
absorbi
substantele
nutritive
din
intestin gi
de
a le
transporla
prin
mecanisme pasive
sau
active
in
lichidul
interstitial,
s6nge
si limf6.
B.
fesuturile
eeniuftetiye
fesuturile
conjunctive
au
urmdtoarele
caracteristici:
sunt
bogat
vascularizate gi
inervate,
prezinti
mai
multd
substantd
fundamentald
decdt
celule gi
realizeazS
o simbiozd
perfectd
cu
tesutul
epitelial,
de
care
sunt
separate
pintr-o
membrand
bazal6.
Din
punct
de vedere
structural,
tesuturile
conjunctive
sunt
formate
din:
-
celule
coniunctive (reticulare,
fibroblaste,
adipocite,
melanocite,
elemente
figurate
ale sangelui,
condrocite,
osteocite);
-
fibre conjunctive
(de
reticulind,
elastini,
colagen);
-
substan{a
fundamentald
(moale,
semiduri,
dur5).
fesuturile
conjunctive
se
clasificd
dupi
tipul
de
substantd
fundamentald
in:
(a)
moi,
(b)
semidure
(cartilaginoase),
(c)
dure
(osos)
qi
(d)
s6ngele.
fesur
CONJUNCTIV
LAX.
|esur
COttUUtlCnV
RETIC:ULAT
Tesur-:
.
CONJUNCTru
ELASTIC
:,,:
a),' l,esutuii.
cbhjun
ctive,
moi
-
conline
celule,
substanld
iundamentald
gi
fibre in
propo(ii
egale;
-
formeaz6lsirorna
conlunctivi
a
organelor;
-
umple
toate
spaliile libere
dintre
organe;
-
susline
vasele
de
sAnge
gi
nervii;
-
formeazi
hipodermul
gi leagd
intie
ele
fibrele
mus-
culare
gi
grnpefe
Oe.mr:gchil',,,1'
.,.:.,
,
-
impreund
cu epiteliile
,
formeaad
unitili func[ionale.
,-
f
br:ele,
de#jcu|ina,alcelui*c,o
relea
in
ochiurite
,cdreia
se."1'U
sub5t=an[6
n*mtjhtat6,
celule
retic-
,uiare-gi.limfocitq-
.,_,., .,....,
..,
"'
.,
,,,
"
,
,
,-,
intr6
in.',oohstitu{ia
Arig{ilnilorrL limfatici,
"
splinei,,
ficatului,
medutei:
oSoase,,,r,,.'.'
-,l,'
.''
-
con{ine
predominant
fibre
de
elastind
anasto-
mozate
in
re{ea. Printre
fibre
se
afld
pufine
celule
gi
substanld
fundamentald;
-
intrd in
structura
perefilor
arterelor
9i
venelor
mari,
a coardelor,voc_Ale,
cErora
le
conferi
elasticitate.
17
7/23/2019 Biologie clasa a 10a
14/16
i
:s,
lr
i
.;f
ii
"t'
'i
',,'
fesur
CONJUNCTIV
FIBROS
Trsur
-.'
CONJUNCTIV
ADIPOS r,r..,i'
-
conline
predominant
fibre
de
colagen,
putine
celule
si
substanti
fundamentalS;
-
este
lipsit
de
plasticitate
si
slab
vascularizat;
-
formeazd
capsulele
diverselor organe,
fascii
mus-
culare,
tendoane,
aponevroze
gi
ligamente,
-:ihtrd
in
:structura
dermei.
-
conline celule
mari ce
depoziteazd
central grdsime
(adipocite)
'finie
.de
reticulind g.i
,
elastin5,
toate
inconjurate
de o
bogatd refea
vasculare
gi
nervoasS;
-
este
situat
in
hipoderm,
in
jurul
unor
organe
: :
:
::::
.
r:':
(rin
ieh
i,,,ochi);-in
me26nte
qr
.1'6
g6lusti
n, :regiunea
axi-
:
lar5,
Coipul
adipos
al
obrazului.
-,-
-
I
L
L
\
t---
I
L.
-,-
a--
t-
t--
L-
Xl,gi,,
.rfi
b).
Jesuturile
conjunctive
semidure (cartilaginoase)
contin in
substanta
fundamentald
con-
drlnd
(substanfd
organicd
impreganti
cu
siruri
de
calciu
gi
fosfor).
Celulele
sunt
de doud
tipuri:
con-
droblaste
(celule tinere)
si
condroclfe
(celule mature,
addpostite
in
cavitdti
numite
condroplaste).
Conlin
fibre de
colagen
side
reticulind.
Nu
sunt
vascularizate
si inervate,
nutritia
lor
realizdndu-se
pe
seama
pericondrului
(membrana
conjunctivo-vasculari
ce
invelegte
cartilajul).
lesuturile
cartilagi-
noase
sunt
de trei tipuri:
hialin,
elastic
si
fibros.
Cenrra;
nt,lt-ru
GARTI
AJ]:ELASTIC
Glnriu.l
rrBios
-,la
embrion
formeazi
scheletul,
-,,este
prezent
in
strUctura',
.
tOrmea2d
discur,ile
interverte-
iar
:la,
adult, cartilajele
costale,
patilionului
urechii,
conduc-
r,biale,
meniscr:iile::articulare,
traheobronhice,
laringeale,
sep-
tului auditiv
extern,
epiglotei,
simfiza
pubiand;
tul
nazal;
aripilor
nasului,
in
unele
-
este
prezent
uneori
gi
la
-
constituie matricea
pentru
osifi-
po(iuni
ale
lar:ingelui
gi
ale
locul de insertie
a
tendoanelor
carea
endoCondrals
(de
cartilaj).
trompei lui
Eustachio.
pe
os,
c).
[esuturile
conjunctive
dure
(osoase)
conlin
trei tipuri de
celule:
osteoblaste,
celule
tinere
ce
secretd
oseind,
osteocite,
celule mature,
cu
multe prelungiri,
adipostite
in
cavit5ti numite
osteo-
plaste,
gi
osfeoc/asfe, celule
gigante,
multinucleate,
cu un
echipament enzimatic
bogat, care distrug
gi
limiteazd
formarea
lesutului
osos.
Substanla fundamental5
este oselna iar fibrele
sunt de
colagen.
Existd
doud
tipuri de
lesut
osos:
-
spongios, format
din trabecule
(lamele
osoase)
ce delimiteazd
areole
(cavitSli
pline
cu
mdduvi
rogie).
-
compact, format din
unitSli
morfofunctionale numite
osteoane
(slsfeme
haversiene).
18
7/23/2019 Biologie clasa a 10a
15/16
osteonuleste
ansamblul
alcdtuit
dintr-un
canal
Havers,
lamelele
osoase
inconjurdtoare
9i
osteo-
plastele
in
care
se
aflS
osteocite.
intre
sistemele
haversiene
se
aflS sistemele
interhaversiene
(arcuri
de
lamele
osoase)
arteriol6
vase
de
sAng
canal
Havers
trabecule.de
os sponglos
d).
Sangele
este
un
tip
particular
de
tesut
conjunctiv,
in
care
elementele
figurate
(eritrocite'
leu-
cocite,
trombocite)
reprezintS
celulele,
iar
plasma este
substanla
fundamentald'
,,::{''+r
,: : ::::.,',"':li.-', : ;iiii,
l:;,i;,ii''""'-'.,.,.
:;.i
:iiiiiiiX:i:
,,i:,,,:i:,
.:,il::ri
.,.,,,::t.
:iilili,,,iiiii,l.
:::
,i:ili,
.riii:
.r.+,,,,.
;ii::
.;'
+i:
::
'ii'
':lli
ii:li:,:
.::'
'
:i:;i;:
,,r
tr
1
,,
-ijll+=*r=
,
=ffi,i.,
'
l"
+,",:i+",,
.'.1=,,..
':;"
+i".
:',,
',,,:
,..,]
plaSma
:'''"""i'i,,'t,:1,,"
:ii::'
ijiiillii
,,'r:::::,,,::
r'
,,un:l
5so/n ;,,-
+il.l=i.::
i:;ll'L
'"
,,r
.i,+iii,:i:'
,,
:;,
ii
:::;-,:,::
:i,_,iiri,.1,,,"
= ,, r :
:i:
lri
.,i,E_i:::1..:I:r
l :iiiiil::i,i
:.,,iir.,.5-,,i,,,liii:.
ir,':i:,,i::iiili:
,,,:,.
-;:
I
ili
i
,;ii,il
55o/o
elemente
figurate
45%
iili,,,,ii.i
;rill,ii,,
c.
fesutut
muscular
intrS
in
alcatuirea
mugchilor,
principalele
organe
efectoare
din
organism'
Este
arcStuit
din
cerure
arungite,
(fibre
muscurare,
formate
din
sarcoremd
gi
sarcoprasme)
care
au
proprietatea
de
a se
contracta.
Existd
mai
multe
tipuri
de
lesut
muscular:
striat
(scheletic),
neted
(visceral)
9i
cardiac
venulS
19
7/23/2019 Biologie clasa a 10a
16/16
Striat
ip
de
tesut
Localizare
Tip
de reglare
Dimensiuni
Stria ii
Nuclei/fibri
Pozifia
nucleilor
Viteza
de contracfie
Durata
contracfiei
Inserat
pe
oase
Voluntard
diametru=10-100
p
lungime=1
mm-15
cm
Cilindricd
alungitd
Prezente
Numerogi
Perifericd
Mare
Scurtd
ln
peretii
organelor
interne
lnvoluntard
diametru=2-'10 p
lungime=100-400
p
FusiformE
alungitd
Absente
Unul
Centrald
Mici
LungE
Cardiac
Miocard
lnvoluntard
Alungitd
(func[ioneazd
ca un sincitiu)
Prezente
Unul-doi
Centrald
Medie
Medie
L
-
i-
r-
t-
r
r-
t-
t..
t.-
t-
t-
t-
t.-
t.-
L
i--
I
L_
L
-
D.
]esutul
neryos
este alcituit
din neuroni
si
celule
gliale.
Neuroniisunt
unitdlile de
structurd
(formeazd
legdturi
sinaptice
ce
stau la baza
arcului
reflex)
gi
de functie
(genereazi
gi
conduc
influxul
nervos)
ale sistemului
nervos.
Au cel
maiinalt
grad
de spe-
cializare
d
intre
celulele
organismului.
Neuronii
sunt
formali
din corp celular
9i
prelungiri:
dendrite
gi
axoni
Dendritele
gi
axonii constituie
cdile
de conducere
in nevrax
a sensibilita{ii
;i
motilita{ii,
precum
si
nerui
spinali
(micgti) gi
cranieni
(senzitivi,
motori
gi
micsti).
Neuronii nu
se divid
gi
nu se regenereazS.
Locul
9i
rolurile
lor
sunt
preluate
de
cdtre celulele
gliale
(nevrogliile),
care sunt in
numdr
de
peste
10
ori
mai
mare
decit
neuronii.
Celulele
gliale
prezintd
prelungiri
citoplasmatice
de
lungimi
variabile
qi
bogat
ramificate.
Au capacitate
de diviziune
gi
asigurd
cicatrizarea,
suportul,
proteclia
si nutritia
neuronilor.
Particip5
la
formarea tecii
de
mielind.
Transmiterea
unidireclionali
a
influxului
nervos de
la
un neuron
la altul se face
prin
intermediul
sinapselor.
O
sinapsd
este formatd din
trei
elemente:
elementul
presinaptic
(butonii
terminali
ai
unui axon),
elementul
postsinaptic
(corpul,
dendritele,
sau
po(iunea
incipienti
a axonului
unui
neuron),
fanta sinaptici
(spafiul
dintre cele elementul
presi-
naptic
gi
cel
postsinaptic).
Fig. 35
-
Neuroni