8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
1/19
Capitolul 3 Elaborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica si
control a piesei
3.1 Analiza proceselor similare existente
Arborii planetari din punct de vedere al tehnologiei de prelucrare fac parte din
categoria arborilor lungi in trepte. In cazul arborilor planetari cu flanse, tehnologia de
fabricatie este mai simpla decat in cazul arborilor cu brate.
In principiu la prelucrarea arborilor planetari se executa urmatoarele grupe de
operatii: la alegerea bazelor de asezare; strunjire de degrosare si de finisare pentru
realizarea formei constructive; executarea canelurilor; rectificarea canelurilor;
prelucrarea suprafetelor interioare a capului sferic si a cailor de rulare in cazul
arborelui planetar cu brate.
Procesul tehnologic similar ce va fi prezentat va fi procesul tehnologic de
prelucrare mecanica a arborelui planetar cu flansa fiind foarte asemanator cu procesul
de obtinere al unui arbore planetar cu brate.
Tabelul .! Principalele operatii ale procesului tehnologic de prelucrare mecanica a
arborelui planetar cu flansa
"r #enumirea operatiei $asina unealta %bservati
i! &runjire'centruire Agregat de strunjit si
centruit
( &trunjirea suprafetei exterioare )*+ a
fetei )+ si a suprafetei frontale a
flansei )-+
&trung normal
&trunjirea fetei )+ a flanse &trung normal
/ &trunjirea de degrosare prin copiere
a partii cilindrice
&trung de copiat
0 &trunjirea de degrosare a suprafetei)1+
&trung normal
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
2/19
2 &trunjirea de degrosare a suprafetei
)&+
&trung normal
3 &trunjire flansa pe suprafata )T+ &trung normal
4 5urghiere a !2 gauri Agregat de gaurit
6 Adancire succesiva a !2 gauri sitesirea acestora pe o parte si pe
cealalta
$asina de gaurit
!7 Tarodarea succesiva a doua gauri in
flansa diametral opuse
5anc de lucru
!! 8ontrolul intermediar 5anc de lucru
!( Tratamentul termic '
! &trunjirea de finisare pe cele doua
fete
&trung normal
!/ &trunjirea de finisare prin copiere a
axului propiu'zis
&trung de copiat
!0 &trunjirea de finisare a suprafetei
frontale a flansei si a suprafetei
cilindrice de contur
&trung normal
!2 9unstruirea arborelui pe portiunea
cilindrica
#ispozitiv si
instalatie de lustruit
!3 rezarea canelurilor $asina de frezat
caneluri
!4 8ontrol ferolux Agregat de control
ferolux
!6 #ebavurare 5anc de lucru
(7 &palare Instalatie de spalare
(! 8ontrol final 5anc de lucru
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
3/19
3.2 Analiza posibilitatilor de realizare a preciziei dimensionale si a
rugozitatii prescrise in desenul de executie
In aceasta etapa se vor stabili acelor procedee de prelucrare care vor fi aplicate
pentru fiecare supafata pentru a asigura conditiile tehnice impuse prin desenul de
executie.Prelucrarea semifabricatelor in scopul obtinerii unei precizii determinate nu
este posibila daca piesa semifinita, asezata direct pe masa masinii'unelte sau in
dispozitiv, nu este orientata si fixata intr'o pozitie strict determinata. #e asemenea,
conditia orientarii pieselor, ca unitati distincte, la asamblare, in vederea asigurarii unei
pozitii reciproce precise, ceruta de conditiile functionale, este la fel de importanta.
In acest scop trebuiesc definite etapele de lucru:
' enumerarea tuturor suprafetelor functionale ale piesei, impreuna cu conditiile
tehnice impuse;
' stabilirea procedeelor de prelucrare mecanica posibile, compatibile cu forma si
conditiile tehnice mentionate, pentru fiecare suparafata;
' analiza gradului in care respectivele procedee satisfac cerintele tehnice si cele
economice;
' adoptarea variantei optime de procedeu de prelucrare, pentru fiecare suprafata.
Tabelul .( %rganizarea analizei
"r.
supr
fata
Tip
suprafata
8onditii tehnice
impuse Procedee
posibile de
aplicat
#imensi'
une si
precizia
Abaterir
i de
forma sipozitie
1ugozi'
tate
&!
&uprafata
cilindrica
exerioara 0
0.44,5 11h 2,
&trunjire de
degrosare
&trunjire de
finisare
&(
&uprafata
cilindrica
exterioara
0
0.543
,(
&trunjire de
degrosare
&trunjire de
finisare
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
4/19
&&uprafata
canelurilor
00.16
44,5 11h2,
$asina de
frezat caneluri.
#ebavurare
3.3 Stabilirea succesiuni logice a operatiilor de prelucrare mecanica si tratament
termic si control
Arborii planetari din punct de vedere al tehnologiei de prelucrare fac parte dincategoria arborilor lungi in trepte. In cazul arborilor planetari cu flanse, tehnologia de
fabricatie este mai simpla decat in cazul arborilor cu brate.
%rdinea operatiilor se stabileste avand in vedere anumite criterii tehnico'
economice, se stabileste ordinea tuturor operatiilor , de la preluarea semifabricatului ,
pana la obtinerea piesei finite.
8riteriile economoce se refera la asigurarea concordantei procesului tehnologic
cu caracterul productiei.
8riteriile tehnologice sunt prezentate sub forma de indicatii tehnologice,astfel
mentionam cateva criterii tehnice amanuntite:
' in primele operatii se prelucreaza suprafetele ce vor servi ulterior ca baze
tehnologice,cele ce reprezinta baze de cotare si cele ce pot duce descoperirea
eventualelor defecte de semifabricare;
' toate operatiile de degrosare se executa inaintea celor de finisare;
' suprafetele cu precizia cea mai ridicata au care se pot deteriora usor seprelucreaza ultimele;
' prelucrarile ce duc la micsorarea rigiditatii se executa la finalul procesului
tehnologic;
' prelucrarile cu scule metalice se executa inaintea tratamentelor termice, pe
suprafetele respective;
' dupa etapele mai importante se prevad operatii de control intermediar.
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
5/19
In principiu la prelucrarea arborilor planetari se executa urmatoarele grupe de
operatii: alegerea bazelor de asezare; strunjire de degrosare si de finisare pentru
realizarea formei constructive; executarea canelurilor; rectificarea canelurilor;
prelucrarea suprafetelor interioare a capului sferic si a cailor de rulare in cazul
arborelui planetar cu brate.
%peratiile care se executa la prelucrarea unui arbore planetar cu flansa se
prezinta in succesiunea lor in tabelul . .
Tabelul . Principalele operatii ale procesului tehnologic de prelucrare mecanica a
arborelui planetar cu brate
"r. #enumirea operatiei $asina unealta %bservatii
! 8ontrol defectoscopic
nedistructiv si
tratament termic
&emifabricatul este
matritat, se elimina
operatia de debitare
( &trunjirea suprafetelor
de capat si centruirea
Agregat de strunjit si centruit
&trunjirea de degrosare
si finisare a interiorului
capului sferic
&trung semiautomat cu un
singur ax si mai multe cutite;
&trung semiautomat de capat;&trung semiautomat cu
comanda program;
/ &trunjirea de degrosare
a arborelui
&trung semiautomat cu un
singur ax si mai multe cutite;
&trung semiautomat de capat;
&trung semiautomat cu
comanda program;
Piesa se prinde in
universal si are un
singur grad de
libertate rotatia in
jurul axei.
0 &trunjirea de finisare la
unul din capetelearborelui
Acelasi utilaj ca la operatia
precedenta
2 Prelucrarea cailor de
rulare sferice
reza sferica de degrosare
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
6/19
melc deformare plastica
urmata de o
prelucrare mecanica
!( Ajustarea tuturor
muchiilor
$asina de ajustat
! Tratament termic Instalatii pentru tratament
termic
8arbonitrurare
pentru diferite zone
ale piesei
!/ 1edresare 5ataia radiala admisa
7,! mm
!0 8ontrol feroflux
!2 #emagnetizare
!3 1ectificarea de finisare
a suprafetelor cilindricesi frontale
$asina de rectificat exterior
!4 1ectificarea canelurilor $asina de rectificat exterior
!6 8ontrol final 5anc de lucru
(7 $arcare
(! 8onservare
Axele prelucrate ca la punctul 2 sunt cuplate perechi si controlate la marimea
momentului de rotire. #aca este necesar articulatia poate fi rodata cu un unghi variabil
de la 7...7 grade, timp de 3...4 minute sub sarcina de incercare. 9a rodare se
recomanda ca turatia sa nu depaseasca !07...!47 rot=min.
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
7/19
#upa efectuarea procesului tehnologic urmeaza un proces de tratament termic
termochimic ,tratament termic de carbonitrurare pentru diferite zone ale piesei.
8alire cu, curenti de inalta frecventa mentionand faptul ca piesa trebuie a fi
tinuta in pozitie verticala.
#upa tratamentul termic urmeaza o rectificare de finisare cu ajutorul pietrelor
profilate pentru caneluri si o rectificare cilindrica pentru suprafata de etansare.
In urma terminarii tuturor operatiilor de mai sus urmeaza un control de
conformitate,de verifiare a calitatii operatiunilor tehnologice efectuate dupa care
urmeaza o operatie de marcare si conservare.
3.4 Alegerea utilajelor si instalatiilor tehnologice
Pentru fiecare operatie in parte se vor alege masinile'unelte si utilajele necesare in
functie de:
' tipul prelucrarii;
' dimensiunile de gabarit ale piesei;
' caracteristicele functionale ale utilajului prevazute a fi necesare ;' precizia si rigiditatea utilajului ;
' tipul de productie si metoda de organizare a fabricatiei, gradul de incarcare a
utilajului;
' costul utilajului si productia interna a utilajelor.
In cazul productiei de serie mare se poate analiza si gradul de aplicabilitate a
strungurilor semiautomate multicutite, masinilor de copiat, a masinilor'unelte cu
comanda program.
Prelucrarea arborilor prin strunjire
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
8/19
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
9/19
#upa operatiile de degrosare se executa un tratament termic corespunzator
materialului din care este confectionat arborele canelat.
Pentru a asigura precizia necesara a canelurilor si in special a suprafetelor
dupa care se face centrarea, prelucrarea de finisare sa executa prin rectificare dupa
tratamentul termic . &e obtine astfel precizia dimensionala in treapta 2'a si a 3'a si
rugozitatea la 1a?,(..7,( @m.
3. Adoptarea schemelor de orientare si !ixare a piesei
&emifabricatul de prelucrat, fiind un corp rigid in spatiu, poseda sase grade de
libertate in raport cu cele trei axe de coordonate perpendiculare intre ele. &tabilireapozitiei static determinate a piesei se realizeaza prin eliminarea tuturor celor sase
grade de libertate cu ajutorul a sase puncte de reazam .
Prin bazarea piesei se intelege orientarea acesteia pe masina'unealta sau in
dispozitiv, adica a suprafetei de prelucrat in raport cu traiectoria muchiei aschietoare,
tinand seama de conditiile impuse prelucrarii si de sistemul de referinta al celor trei
axe la care se raporteaza gradele de libertate ale piesei ce se prelucreaza .
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
10/19
igura ./ #eterminarea pozitiei spatialelor cilindrice tip arbore
Piesele cilindrice lungi se caracterizeaza printr'o suprafata de dubla ghidare !,(, si
/ grade rapite piesei si doua suprafete de reazam 0' rapeste un grad de libertate in
translatie si 2 > un grad de libertate in rotatie. *l se bazeaza in mandrine, bucse
elastice si intre varfuri.
In vederea prelucrarii mecanice semifabricate trebuiesc bazate orientate si
fixate. 5azarea orientarea piesei asigura realizarea dimensiunilor suprafetelor care
se prelucreaza si a cotelor ce coreleaza suprafetele prelucrate, in lanturi de dimensiuniformate .
Pentru prelucrarea arborilor asezarea si fixarea pe masina unealta se face
folosindu'se suprafata exterioara cand prinderea are loc in universal si varful papusii
mobile.
igura .0 &chema de bazare si fixare a arborilor
a' pe suprafata exterioara ; b'intre varfuri.
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
11/19
3." Alegerea S.#.$. % urilor
Alegerea caracteristicilor sculelor se face in concordanta cu materialul ,
forma,dimensiunile si conditiile tehnice de precizie si calitate ale suprafetei impuse
piesei de prelucrat, avand in vedere criteriul economic.
9a alegerea &.#.. ' urilor trebuie avuta in vedere diferentierea , in aceasta privinta
, adiferitelor tipuri de productie:
' in productia de masa ' grad de utilizare cu &.#.. ' uri ridicat, dispozitive de
control automat si activ, verificatoare speciale;' in productia de serie ' grad mediu de utilizare cu &.#..'uri , cu tendinta de
utilizare a &.#.. 'urilor compuse din elemente demontabile si utilizarea
verificatoarelor speciale;
' in productia individuala ' grad redus de utilizare cu &.#.. ' uri si utilizarea
instrumentelor de masura universale.
Tabelul .0 Prezentarea &.#..'urilor adoptate
"r. de ordine si
denumirea
opreratiei
&cule #ispozitive erificatoare
&trunjire de
degrosare
Placute
8.$.& tip P
#ispozitiv port'scula
%&8 !7
&ubler
&trunjire dedegrosare
Placute8.$.& tip P
#ispozitiv port'scula %&8 !7
&ubler1ugozimetru
Prelucrarea
gaurilor flansei
&cule de gaurit
1p
$asina de gaurit
multi ax simultan
8alibre
dimensionale
rezarea
canelurilor
reza tip melc rezare cu role
tip melc
Pe langa dispozitivele de bazare si fixare mentionate se adopta celelalte
dipozitive si verificatoare, recomandabil, dintre cele standardizate. #ispozitivele
speciale se proiecteaza odata cu proiectarea tehnologiei de fabricatie.
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
12/19
&culele utilizate la fiecare operatie se adopta din cataloage de scule standardizate
sau speciale, definite prin :
' materialul propus pentru scula ;
' destinatia sculei ;
' forma, dimensiunile si alte caracteristici specifice fiecarei scule, prin
simbolizarea &TA&;
3.& Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare ai al dimensiunilor
intermediare
#upa cum s'a mentionat in capitolele precedente adaosurile de prelucrare
stabilite prin metoda experimental'statistica , au valori neeconomice. #in acest, motiv
la productia de serie mare si masa se recomanda calculul analitic, pentru determinarea
adaosurilor intermediare Aisi apoi a celui total:
=
=m
i
iT AA
!
,
unde m este numarul total de operatii de prelucrare mecanica aplicate suprafetei
respective. 8alculul se bazeaza pe premisa ca marimea adaosului intermediar trebuie
sa acopere erorile de prelucrare la faza precedenta si cele de asezare, la
faza curenta, componentele acestuia fiind, deci: adancimea medie a rugozitatii, 1zp,
adancimea stratului superficial defect , &psi abaterile spatiale , Bp; eroarea de bazare si
fixare la operatia curenta, Cc.
9a stabilirea adaosurilor de prelucrare si a tolerantelor dimensiunilor
intermediare , se mai recomanda:
' adaosurile trebuie sa fie cat mai mic atat pentru obtinerea unui coeficient ridicat
de utilizare a materialului, cat si pentru reducerea duratei prelucrarii;
' adaosurile pentru operatiile ce se executa dupa tratamente termicetrebuiesa fie
marite cu valoarea deformarii piesei in timpul tratamentului;
' in cazul pieselor mai putin rigide, se va tine seama de deformarea piesei datorita
fortelor de fixare si de aschiere;
' tolerantele la adaosul de prelucrare pentru fiecare operatie un trebuie sa treaca de
limitele preciziei economice a prelucrarii respective , au valori de
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
13/19
(0'/7 D din dimensiunea medie a adaosului si se considera, pentru arbori si suprafete
plane, in minus, iar pentru alezaje , in plus , adica ) in corpul piesei+,
de la dimensiunea intermediara respectiva.
$etodologia de calcul , presupune determinarea succesiva a adaosurilor de
prelucrare la fiecare operatie , incepand cu ultima si,implicit, determianrea
dimensiunilor intermediare. Aceste valori se mentioneaza in schitele planului de
operatii si sunt utile la calculul regimurilor de aschiere
Capitolul 4 #eterminare regimurilor optime de lucru si a normelor tehnice
de timp
4.1 #eterminarea regimurilor optime de aschiere
#eterminarea valorilor optime ale regimurilor de aschiere se bazeaza pe
optimizarea unui parametru global de apreciere a procesului tehnologic respectiv:
minimizarea costului prelucrarii sau maximizarea productivitatii. 1egimul de aschiere
optim se determina dupa precizarea caracteristicilor sculelor aschietoare si se refera la
urmatorii parametrii:
' adancimea de aschiere ' t EmmF este grosimea stratului indepartat prin aschiere,
de pe suprafata piesei la o singura trecere;
' avansul ' s Emm=min, mm=rot, mm=cursa dubla, mm=dinteF este marimea
deplasarii sculei in raport cu piesa, efectuata intr'un interval de timp, in cursul miscarii
secundare;
' viteza de aschiere ' v Em=min, m=sF viteza relativa a taisului sculei in raport cu
suprafata de prelucrat.
In corelatie directa cu regimul de aschiere se defineste si durabilitatea sculei
intre reascutiri > T EmmF.
In functie de multitudinea conditiilor pe care trebuie sa le satisfaca, in functie
de masura in care instrumentul matematic este utilizat si in functie de modul in care se
determina durabilitatea sculei, calculul regimurilor optime de aschiere se face prin
doua metode: metoda clasica si metoda moderna.
In proiect se utilizeaza metoda clasica care presupune stabilirea preliminara a
valorii durabilitatii sculei, determinarea succesiva a parametrilor de aschiere inordinea t, s, v , urmata de un numar redus de verificari ale conditiilor restrictive.
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
14/19
In literatura de specialitate sau in normative , sunt prezentate diferite variante
ale metodei: variante bazate, in primul rand, pe calcule analitice, pe alegerea valorilor
din tabele normative, completata prin calcule analitice sumare.
In cadrul proiectului nostru se va utiliza metoda clasica, in varianta bazata pe
calcule analitice. Astfel , se vor efectua aplicatii pentru cate o operatie din fiecare tip
cate o strunjire , frezare , gaurire, alezare, brosare, rectificare, mortezare, danturare ,
filetare etc. .
Etapele de parcurs
' stabilirea durabilitatii sculei T, fie prin utilizarea unor recomandari cu caracter
general, a unor tabele normative sau , mai bine, prin calcul, cu ajutorul unor relatiiempirice de optimizare, in raport cu costul sau cu productivitatea prelucrarii.
' pe baza relatiei generalizate Time > TaGlor:
yvxv
vm
stvkcT
=
in care coeficientii cv si H dependenti de conditiile concrete ale aschiere si
exponentii m, xv,Gv, se stabilesc pe baze experimentale, se pot determina parametrii
regimului de aschiere t, s ,v prin alegerea a doi dintre ei si calculul celui de'al treilea.
&uccesiunea stabilirii celor trei parametrii este dictata de gradul in care acestiainfluenteaza functia de optimizare:
a. alegerea adancimii de aschiere , t , in functie de marimea adaosului de
prelucrare si de tipul prelucrarii degrosare, finisare; acum se stabileste si numarul de
treceri;
t ? 7,( mm , pentru degrosare ;
t ? 7,70 mm , pentru finisare.
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
15/19
b. stabilirea a'ansului,s,din considerentele de crestere a productivitatii, este
necesar un avans cat mai mare; tinand seama de limitarile impuse, acestea se
determina prin una din metodele:
' alegerea din tabele normative , urmata de verificari ale satisfacerii restrictiilor
referitoare la rezistenta sculei, rezistenta mecanismului de avans, rugozitatea
suprafetei s.a.;
' calculul valorilor limita maxime rezultate din fiecare restrictie in parte si
adoptarea celei mai mici dintre aceste valori.
& ? 7,(0 mm , pentru degrosare ;
& ? 7,! mm , pentru finisare.
In ambele cazuri , valoarea reala adoptata trebuie sa se gaseasca in gama avansurilor
realizabile de catre masian unealta.
c. calculul 'itezei de aschiere, ', cu relatia
[ ]min=!777
mDn
V
=
,
unde , n este turatia;
# diametrul piesei de prelucrat .
Aleg turatia piesei 207 Erot=minF de prelucrat la strunjire.
' calculul turatiei , n , a piesei de prelucrat , in functie de viteza calculata si
dimensiunea pisei, urmat de alegerea celei mai apropiate valori n a, din gama de turatii
a masinii'unelte;
' recalcularea vitezei de aschiere, va, cu valoarea reala a turatiei , na;
' verificarea puterii necesar pentru aschiere.
Pentru restul operatiilor , parametrii regimului de aschiere se adopta, fara
calcule de optimizare sau verificare, din tabele cu recomandari de regimuri de aschiere
sau pe baza regimurilor aplicate in intreprinderea constructoare a piesei auto
respective. Trebuie si in acest caz, totusi, avute in vedere valorile discrete realizabile
de catre masinile'unelte, in privinta avansului si turatiei.
Tabelul /.! 1egimurile de aschiere adoptate
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
16/19
#enumirea
operatieiaza
t
EmmF
s
EmmF
Em=minFns %bs.
&trujire de
degrosare! 7,( 7,(0 !7(,70Em=minF 207 Erot=minF
&trujire definisare
( 7,70 7,! !7(,70Em=minF 207 Erot=minF
4.2 #eterminarea normelor tehnice de timp
"orma tehnica de timp reprezinta timp necesar pentru executarea unei operatii
tehnologice in anumite conditii de productie tehnico'organizatorice dintre cele mai
favorabile. &e stabileste in functie de posibilitatile de exploatare ale utilajului, &.#..'
urilor, in conditiile aplicarii metodelor de lucru moderne, tinand seama si de gradul de
calificare al muncitorilor , corespunzator acestor metode.
#eterminarea normelor tehnice de timp se poate face:
' prin calculul analitic sau pe baze statistice al fiecarei parti componente si
insumarea acestora;
' pe baze statistice, prin analiza normelor de timp stabilite la operatiile similare si
preluarea acestora sau calculul prin interpolare, tinand seama de diferentele specifice.
&tructura normei tehnice de timp, semnificatia componentelor si recomadari
privind determinarea acestora vor fi prezentate, pe scurt, in continuare; la elaborarea
proiectului este necesara consultarea lucrarilor de specialitate.
&emnificatia componentelor normei tehnice de timp este prezentata incontinuare:
' tb' timpul de baza durata prelucrarii propriu'zise, se determina , in functie de
regimurile de lucru adoptate si de parametrii geometrici ai suprafetelor prelucrate, prin
calculul analitic, cu relatii de forma:
tb? 9p=s,
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
17/19
unde 9peste drumul pe care'l parcurge scula, in directia miscarii de avans EmmF si s
este viteza de avans Emm=minF. Pentru fiecare tip de prelucrare realatia tb ia forme
specifice.
Pentru alte operatii decat cele de aschiere , pentru timpul de baza pot fi deduse
relatii similare sau aceasta poate fi adoptata pe baze statistice.
' ts' timpul auxiliar' durata prinderii'desprinderii piesei, apropierii'indepartarii
aschiilor, efectuarii masuratorilor s.a. pentru fiecare componenta se retrag valorile
recomandate din normative, in functie de conditiile specifice ale prelucrarii sau se
determina, global, pe baze statistice.
' top' timpul operati' ' top?tbta se calculeaza ca si componentele sale pentru
fiecare faza a operatiei, dupa care se insumeaza , pentru determinarea timpului
operativ total, la fiecare operatie.
' tdo ' timpul de deser'ire organizatorice ' timpulconsumat pentru asezarea
semifabricatelor, sculelor, primirea si predarea schimbului etc. , se determina, in
general,ca procent 7,0J.3D din top, in functie de tipul si marimea masinii'unelte.
' tdt' timpul de deser'ire tehnica' timpul consumat pentru inlocuirea sculelor,
reglarea masinii'unelte, indepartarea periodica a muchiei aschietoare a sculei etc.; se
determina din normative, pe componente sau global, ca procent (J4D din tb.
' ton ' timpul de odihna si necesitati !iziologice ale operatorului uman se
determina ca procent J.3D din top.
' tto' timpul de intreruperi conditionate de tehnologie si organizarea muncii se
determina ca procent din top.
' tu' timpul unitartimpul total corespunzator prelucrarii unei piese se obtine ca
insumare a componentelor:
tu ? top tdt tdo ton tto EminF
' tpi' timpul de pregatire' incheiere ' durata activitatilor desfasurate de muncitor
la inceputul si sfarsitul prelucrarii lotului de nlotpiese ; se stabileste , pe componente,
din normative. $arimea lotului, nlot, la care se refera tpise poate considera egala cu
numarul mediu de piese prelucrate intr'un schimb n lot? tsKLM sau marimea optima a
lotului de piese prelucrate, in productia de serie n lot? "lot.
' tn> norma tehnica de timp timp normal :
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
18/19
tn ? tu tpi = nlot EminF
"lot ?!62/ Epiese=lotF
In cadrul proiectului se vor determina analitic normele de timp pentru
principalele operatii din procesul tehnologic in primul rand, pentru cele la care
regimurile de aschiere s'au determinat analitic . Pentru celelalte operatii inclusiv
cele pentru care nu exista recomandari in normative , normele de timp se vor stabili
comparative cu procesele tehnologice similare existente.
In final, avand in vedere faptul ca normele de timp stabilite vor fi utilizate in
elaborarea capitolelor urmatoare si la completarea planului de operatii , se prezinta
centralizat principalele componente.
Tabelul /.( Principalele componente ale normelor de timp
"r. de
ordine sienumirea
operatiei
aza tb
EminF
ta
EminF
tu
EminF
tpi= nlot
EminF
tn
EminF
%bs.
! &trunjire !,72 7,/ !,3 7,( !,6
( 5urghiere ,6 !,( 2,4 2,/2 !,(2
&trunjire !,72 7,/ !,3 7,( !,6
/ rezare !2,0 (,/ (0,3 ! 4,3
8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx
19/19
()(*)+,-A)E / Capitolul 3 si 4
!. 5ejan, ". , Iozsa, #.Fabricarea si repararea industriala a autovehiculelor
Indrumar de proiect, !660
(. $arincas, #. , Abaitancei, #.Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere,
!64(
. ratila , -h. > 8alculul si constructia automobilelor, *ditura #idactica siPedagogica , 5ucuresti !633.
/. http:==NNN.masiniunelte'optimum.ro