RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE
FORAJUL SI ECHIPAREA
SONDELOR
H 1, H 2, H 3 SUPLAC, JUDETUL SALAJ
EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL
NICULAE GHEORGHE
Atestat nr. R-EIM-03-63/2008
EXECUTANT: S.C. EURO ENVIROTECH S.R.L. Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010
Cod: EE-396-E/2010
Beneficiar:OMV PETROM
ASSET nr. 4- FIELD CLUSTER SUPLAC
AUGUST 2010
Ploiesti, Malu Rosu 126/10-G/31Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686
www.euroenvirotech.roe-mail: [email protected]
Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092Cont: RO13 RNCB 0205 0448 6620 0001, BCR
Prahova
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Echipa de elaboratori:
Gheorghe NICULAE
Rodica RUSEN
Rodica GHIMICI
Adrian AVRAM
Mihai NICULAE
Nela ZAMBILA
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
2
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
CUPRINS
1 INFORMATII GENERALE---------------------------------------------------------------------------------------------------7
1.1 Titularul proiectului--------------------------------------------------------------------------------------------------------7
1.2 Autorul atestat al studiului------------------------------------------------------------------------------------------------7
1.3 Denumirea proiectului------------------------------------------------------------------------------------------------------7
1.4 Descrierea proiectului------------------------------------------------------------------------------------------------------81.4.1 Necesitate, scop, oportunitate---------------------------------------------------------------------------------------81.4.2 Amplasament----------------------------------------------------------------------------------------------------------81.4.3 Descrierea lucrarilor-------------------------------------------------------------------------------------------------------91.4.4 Principalele faze ale activitatii------------------------------------------------------------------------------------------101.4.5 Amenajare drum de acces-----------------------------------------------------------------------------------------------101.4.6 Amenajare careu sonde--------------------------------------------------------------------------------------------------11
1.5 Durata etapei de functionare--------------------------------------------------------------------------------------------14
1.6 Informatii privind activitatea--------------------------------------------------------------------------------------------141.6.1 Forajul propriu-zis---------------------------------------------------------------------------------------------------141.6.2 Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj---------------------------------------------15
1.7 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa-----19
1.8 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta---------------201.8.1 Conectare la cai de acces------------------------------------------------------------------------------------------------201.8.2 Conectare la magistrale electrice---------------------------------------------------------------------------------------20
2 PROCES TEHNOLOGIC------------------------------------------------------------------------------------------------------21
2.1 Descrierea procesului tehnologic propus-----------------------------------------------------------------------------------21
2.2 Metoda de exploatare ce va fi folosita dupa executarea lucrarilor de foraj si echipare--------------------------28
2.3 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus------------------------------------------------31
3. DESEURI-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------35
4 IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA----------------------------------------------------------------38
4.1 Apa----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------38
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
3
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului-----------------------------------------------------------------384.1.2 Alimentarea cu apa--------------------------------------------------------------------------------------------------394.1.3 Managementul apelor uzate----------------------------------------------------------------------------------------414.1.4 Prognoza impactului------------------------------------------------------------------------------------------------454.1.5 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------47
4.2 Aerul--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------484.2.1 Date generale---------------------------------------------------------------------------------------------------------484.2.2 Surse si poluanti generati------------------------------------------------------------------------------------------------504.2.2 Prognoza impactului------------------------------------------------------------------------------------------------524.2.3 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------53
4.3 Solul---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------534.3.1 Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------534.3.2 Surse de poluare a solului------------------------------------------------------------------------------------------554.3.3 Prognoza impactului------------------------------------------------------------------------------------------------564.3.4 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------57
4.4 Geologia subsolului--------------------------------------------------------------------------------------------------------614.4.1 Surse de poluare a subsolului--------------------------------------------------------------------------------------644.4.2 Prognoza impactului------------------------------------------------------------------------------------------------654.4.3 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------66
4.5 Biodiversitatea--------------------------------------------------------------------------------------------------------------674.5.1 Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------674.5.2 Prognoza impactul---------------------------------------------------------------------------------------------------694.5.3 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------70
4.6 Peisajul-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------714.6.1 Informatii despre peisaj---------------------------------------------------------------------------------------------714.6.2 Explicarea utilizarii terenului--------------------------------------------------------------------------------------724.6.3 Suprafata de teren ocupata-----------------------------------------------------------------------------------------724.6.4 Impactul asupra biodiversitatii-------------------------------------------------------------------------------------734.6.5 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------73
4.7 Mediul social si economic-------------------------------------------------------------------------------------------------734.7.1 Impactul asupra mediului social si economic--------------------------------------------------------------------744.7.2 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------74
4.8 Zgomotul-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------744.8.1 Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------744.8.2 Prognoza impactului------------------------------------------------------------------------------------------------------764.8.3 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------76
4.9 Protectia impotriva radiatiilor-----------------------------------------------------------------------------------------------77
4.10 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural-----------------------------------------------------------------------77
5 ANALIZA ALTERNATIVELOR-------------------------------------------------------------------------------------------77
5.1. Analiza alternativei denumita:Varianta 0 (zero)--------------------------------------------------------------------78
5.2. Analiza alternativei denumita:Varianta 1-----------------------------------------------------------------------------78
5.3. Analiza alternativei denumita:Varianta 2-----------------------------------------------------------------------------79
5.4. Analiza alternativei denumita:Varianta 3-----------------------------------------------------------------------------80
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
4
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
6 MONITORIZAREA-----------------------------------------------------------------------------------------------------------81
7 MASURI DE PROTECTIA MUNCII--------------------------------------------------------------------------------------81
7.1 Obligatiile proiectantului-------------------------------------------------------------------------------------------------83
7.2 Obligatiile executantului--------------------------------------------------------------------------------------------------84
7.3 Obligatiile beneficiarului investitiei------------------------------------------------------------------------------------86
7.4 Masuri de protectie si stingere a incendiilor--------------------------------------------------------------------------897.4.1 Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------897.4.2 Prevederi specifice--------------------------------------------------------------------------------------------------90
8 SITUATII DE RISC----------------------------------------------------------------------------------------------------------92
8.1 Accidente potentiale-------------------------------------------------------------------------------------------------------92
8.2 Planuri pentru situatii de risc--------------------------------------------------------------------------------------------94
8.3 Masuri de prevenire a accidentelor-------------------------------------------------------------------------------------98
9 DESCRIEREA DIFICULTATILOR-------------------------------------------------------------------------------------106
10 LISTA DE CONTROL PENTRU DEFINIREA DOMENIULUI EVALUARII-------------------------------106
11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC------------------------------------------------------------------------------110
11.1. Amplasament----------------------------------------------------------------------------------------------------------------110
11.2. Descrierea activitatii-------------------------------------------------------------------------------------------------------111
11.3. Prognoza impactului-------------------------------------------------------------------------------------------------------11211.3.1. Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa---------------------------------------------------------11211.3.2. Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer----------------------------------------------------------11511.3.3. Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol si subsol-----------------------------------------------11611.3.4. Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna----------------------------------------------117
11.4. Gospodarirea deseurilor---------------------------------------------------------------------------------------------------118
11.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase------------------------------------------------------------------------119
11.6. Masuri de diminuare a impactului--------------------------------------------------------------------------------------120
11.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------123
12. CONCLUZII SI RECOMANDARI----------------------------------------------------------------------------------------124
12.1. Concluzii----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------124
12.2. Recomandari-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------125
13 Anexe----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------129
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
5
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
LIMITARI PRIVIND RAPORTUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj, vor fi luate in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos.
a) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj, a fost intocmit la cererea S.C. OMV PETROM S.A. – Asset nr. 4 - Field Cluster Suplac (Beneficiar), in baza angajarii societatii EURO ENVIROTECH Ploiesti, in pozitia de Consultant (Elaborator).b) EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in ceea ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport. c) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj, trebuie analizat avand in vedere Termenii din contractul incheiat intre S.C. OMV PETROM S.A. – Asset nr. 4 - Field Cluster Suplac, in calitate de beneficiar, si EURO ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de elaborator. d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea raportului cu privire Raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-a bazat pe capacitatea de expertiza profesionala si cunoasterea de catre personalul EURO ENVIROTECH Ploiesti a legislatiei de mediu actuale in Romania si din tarile Uniunii Europene.e) Toate informatiile furnizate catre EURO ENVIROTECH Ploiesti au fost analizate si interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu aflate in posesia EURO ENVIROTECH Ploiesti in momentul intocmirii lucrarii. In masura, in care, date si informatiile puse la dispozitie de catre Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii raportului, EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent exactitatea si complexitatea. EURO ENVIROTECH Ploiesti nu este responsabil pentru exactitatea si corectitudinea oricaror astfel de date si informatii.
In Capitolul 12 – Concluzii si Recomandari, EURO ENVIROTECH Ploiesti a prezentat rezultatele investigatiilor si a evidentiat concluziile si recomandarile facute. Pe de alta parte, se mentioneaza ca in alte capitole ale raportului pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile puse la dispozitia EURO ENVIROTECH Ploiesti. Ca urmare, toate concluziile si recomandarile prezentate in Raportul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie analizate in contextul intregii lucrari.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
6
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
1 INFORMATII GENERALE
1.1 Titularul proiectului
OMV PETROM
ASSET nr. 4 – FIELD CLUSTER SUPLAC
1.2 Autorul atestat al studiului
EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL
NICULAE GHEOGHE
Atestat nr. R-EIM-03-63/2008
e-mail: [email protected]
www.euroenvirotech.ro
Telefon/Fax: (0244) 597 109
Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151
1.3 Denumirea proiectului
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
7
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
FORAJUL SI ECHIPAREA SONDELOR H 1, H 2, H 3 SUPLAC, JUDETUL
SALAJ
1.4 Descrierea proiectului
1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate
Strategia de restructurare si modernizare a OMV PETROM include si
implementarea unor tehnologii care sa asigure protectia mediului, in conformitate
cu legislatia in vigoare, diminuarea consumurilor energetice, a pierderilor
tehnologice si a necesarului de personal, in scopul maririi rentabilitatii, precum si
realizarea unor conditii mai bune de munca pentru personalul societatii.
In cadrul acestei strategii, un loc important il ocupa programul de completare a
gabaritului de sonde forate pe aceeasi structura, care va duce la o exploatare de
maxima productivitate, a resursei naturale de titei si gaze, disponibila in zacamant
si cu minimul de extensie, asupra ecosistemului inconjurator.
1.4.2 Amplasament
Sondele H 1, H 2 , H 3, sonde de exploatare titei, se vor amplasa pe teritoriul
judetului Salaj, comuna Marca, in extravilan, avand careu comun. Terenul apartine
unor proprietari particulari si Consiliului Local al Comunei Marca, avand
destinatia de teren arabil, suprafata ocupata fiind de 2709 m2 (2593 m2 suprafata
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
8
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
ocupata de careul sondelor + 116 m2 suprafata ocupata de drumul de acces si
utilitati).
Coordonatele sondei H 1 Suplac in sistem STEREO 70 sunt:
X = 643 253,96;
Y = 316 491,69;
Z = 210 m.
Coordonatele sondei H 2 Suplac in sistem STEREO 70 sunt:
X = 643 244,94;
Y = 316 483,78;
Z = 210 m.
Coordonatele sondei H 3 Suplac in sistem STEREO 70 sunt:
X = 643 235,91;
Y = 316 475,88;
Z = 210 m.
1.4.3 Descrierea lucrarilor
Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,
ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari
care au un caracter temporar.
Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –
zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondei si conditiile geofizice ale
structurii.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
9
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
In cazul sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, durata lucrarilor de realizare a fiecarei
sonde este de circa 22 zile, iar adancimea de foraj este de 230 m, pentru fiecare
sonda.
1.4.4 Principalele faze ale activitatii
In vederea realizarii obiectivelor sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:
executarea lucrarilor de pregatire si organizare prin lucrari de constructii
– montaj, in legatura cu instalatia de foraj;
executarea lucrarilor de foraj propriu – zise;
incheierea procesului de foraj;
demobilizarea instalatiei de foraj si anexelor;
transportul acesteia la alta locatie sau la baza de reparatii;
executarea lucrarilor de probare a stratelor si pregatirea sondei pentru
exploatare;
echiparea sondei pentru productie si realizarea conductei de amestec,
conductei de gaze de combustie si conductei de injectie abur;
executarea de lucrari pentru redarea terenului disponibilizat prin
reducerea careului sondei, de la dimensiunile necesare de foraj la cele
necesare procesului de exploatare, in circuitul initial, vechilor proprietari,
prin lucrari de reconstructie ecologica.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
10
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Activitatea de pregatire si organizare consta in lucrari destinate amenajarii
drumului de acces la sonde, amenajarii careului sondelor, precum si lucrari pentru
protectia mediului, aferente instalatiei de foraj.
1.4.5 Amenajare drum de acces
Accesul spre locatia sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac se realizeaza din drumul
petrolier existent (pietruit) la sondele 2774, 4214 Suplac si prin construirea unui
tronson de drum nou cu o suprafata de circa 116 m2. (vezi plan de amplasament)
1.4.6 Amenajare careu sonde
Careul sondelor (comun pentru cele 3 sonde) se va amplasa in extravilanul
localitatii Marca pe teren apartinand unor proprietari particulari si Consiliului
Local al comunei Marca, avand destinatia de teren arabil, suprafata ocupata fiind
de 2709 m2 (2593 m2 suprafata ocupata de careul sondelor + 116 m2 suprafata
ocupata de drumul de acces si utilitati).
Pentru amenajarea careului de sonde sunt prevazute urmatoarele lucrari:
decopertarea pe o grosime de 20 cm si depozitarea stratului vegetal (circa
153 m3/sonda), conform Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat
de Ministerul Petrolului, in incinta careului sondelor, acesta constituind
depozitul de sol vegetal care se va folosi la redarea terenului; terenul
decopertat se niveleaza la o singura cota si se compacteaza pana la obtinerea
gradului de compactare (98 %);
sistemul rutier al drumului de acces si a celui interior este compus din:
macadam in grosime de 10 cm;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
11
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
piatra sparta in grosime de 30 cm;
nisip pilonat in grosime de 5 cm;
geotextil, totul astenut pe un pat pregatit cu grad de compactare
de minimum 98%.
sistemul rutier al careului de foraj este alcatuit din:
macadam in grosime de 10 cm;
piatra sparta in grosime de 30 cm;
strat nisip in grosime de 5 cm;
geotextil.
sistemul rutier al platformei pentru IC 5 este alcatuit din :
macadam in grosime de 10 cm;
piatra sparta in grosime de 30 cm;
strat nisip in grosime de 5 cm;
geotextil.
imbracamintea drumului interior si al platformelor carosabile se
incadreaza cu acostamente din pamant compactat;
montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un
strat de balast compactat;
asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin
executia unor santuri betonate cu profil trapezoidal in lungime de 104 m si
adancime de 0,40 m, care descarca in bazinul de colectare reziduuri, ce se va
goli periodic cu vidanja;
haba de reziduuri va avea capacitatea de 40 m3 si se va amplasa in interiorul
careului de foraj in pozitie semiingropata; pentru amplasarea habei se vor
excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip
cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua
straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi
imprejmuita si se va proteja cu un capac.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
12
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
transportarea fluidului de foraj la statia de fluide a constructorului, unde va
fi conditionat si reintegrat in fluxul tehnologic pentru forajul altor sonde.
Acest proces consta in separarea fluidului de detritus prin floculare. Partea
lichida rezultata este reutilizata in procesul tehnologic la prepararea
fluidului. Partea solida, reprezentand detritus umectat cu 5 % fluid de foraj,
este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la Statia de
Tratare/Neutralizare agreata de OMV PETROM si Agentia de Mediu
(aplicare Waste Management) pentru incinerare sau se poate stoca in zona
pentru refolosire la alte sonde;
pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu
o haba metalica de 54 m3, in pozitie semiingropata in imediata vecinatate a
sitelor vibratoare;
la gura sondei se va construi un beci betonat, care are rolul de a permite
montarea capului de coloana si al instalatiei de prevenire, precum si rolul de
a capta toate scurgerile din zona gaurii de sonda, precum si de pe podul
instalatiei de foraj;
pentru depozitarea si manipularea materialelor si substantelor utilizate in
procesul tehnologic, in conditii de siguranta si conform Normelor Tehnice de
Securitate, se prevede o baraca de chimicale dotata cu platforma de
protectie;
la terminarea lucrarilor de foraj si punere in productie se va amenaja careul
de exploatare prin echiparea sondelor pentru productie, restul suprafetei
redandu-se in circuit la parametrii anteriori; daca rezultatele sunt negative,
intreaga suprafata se va reda in circuit;
efectul asupra factorilor de mediu, cu influente negative, datorita tasarilor si
arocamentelor din careul sondelor, este indepartat la executarea lucrarilor
prin redarea terenului in circuit, conform lucrarilor de redare;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
13
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
se va asigura sondele impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,
eruptii libere etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si
echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere.
Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip HH 75 Tacrom
(instalatie termica de foraj).
Tabelul nr. 1.4.6.-1.
Nr. Crt. Proprietarul Domiciliul proprietarului Amplasarea terenului
Suprafata ocupata de
careul sondelor,
m2
Suprafata ocupata de drumul de acces si
utilitati, m2
1 Varga Irina Comuna Marca, judetul Salaj
Comuna Marca, judetul Salaj 939 -
2 Dombi Francisc
Comuna Marca, judetul Salaj
Comuna Marca, judetul Salaj 301 -
3 Fazakas Iosif Comuna Marca, judetul Salaj
Comuna Marca, judetul Salaj 486 -
4 Borzasi Andor Comuna Marca, judetul Salaj
Comuna Marca, judetul Salaj 867 -
5 Consiliul Local Marca
Comuna Marca, judetul Salaj
Comuna Marca, judetul Salaj - 116
Total 2593 116Total general (extravila – arabil) 2709 m2
1.5 Durata etapei de functionare
Durata lucrarilor de realizare a unei sonde este de circa 22 zile.
Probele de productie se vor efectua cu instalatia IC 5. Durata de realizare a
probelor de productie este de circa 2 zile/sonda, dupa care, daca rezultatele sunt
pozitive, sonda intra in productie.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
14
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
1.6 Informatii privind activitatea
1.6.1 Forajul propriu-zis
Dupa terminarea fazei de mobilizare in legatura cu instalatia de foraj se vor
executa lucrarile propriu-zise de foraj, conform programului de constructie,
prevazut in proiectul tehnic.
Pentru extractia de petrol si gaze naturale, instalatia de foraj utilizeaza resurse
energetice din categoriile energie electrica si motorina, dupa cum se poate urmari,
in tabelul urmator:
Tabelul nr. 1.6.1.-1.
Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
DenumireaCantitatea
anuala/ sonda
DenumireaCantitatea
anuala/ sonda
Furnizor
Titei 7300 tone* Petrol / PacuraPetrol Gaze naturale
Gaze naturale Benzine
Energie electrica
Neprecizat in aceasta
faza a proiectului
Energie termicaMotorina 240 tone
Altele* Calcul estimativ pentru un debit brut de circa 20 m3/zi/sonda
1.6.2 Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
15
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
In procesul tehnologic de forare, nu sunt utilizate substante, care intra sub
incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea
listei substantelor toxice.
Toate substantele chimice utilizate in procesul tehnologic de forare, respecta
prevederile Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind
clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase.
Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in “Lista substantelor periculoase”
din Anexa nr. 2 a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008.
In procesul tehnologic de foraj al sondelor se utilizeaza fluidul de foraj preparat de
catre executantul forajului - care este un tert autorizat -, in incinta sediului
acestuia, este transportat de catre acesta la locul de utilizare, iar excesul este
recuperat de catre acesta si depozitat pe amplasamentul firmei. OMV PETROM nu
prepara sau depoziteaza fluid de foraj pe teritoriul sau, ci numai utilizeaza acest
produs prin intermediul tertilor autorizati, care-l si prepara, depoziteaza,
recupereaza si utilizeaza.
La inceputurile forajului rotativ modern – ultimele decenii ale secolului trecut – , se
pompa prin prajini, apa, pentru a spala permanent talpa sondei si a evacua
detritusul la suprafata. Cu particule fine de roca, mai ales cu cele dispersabile in
apa, se forma un noroi de-a lungul spatiului inelar. S-a constatat ca acesta avea
unele avantaje fata de apa curenta: o capacitate mai buna de evacuare, inclusiv pe
aceea de a mentine detritusul, in suspensie, la intreruperea circulatiei si, indeosebi,
calitatea de a stabiliza peretii gaurii de sonda, in dreptul rocilor neconsolidate.
Treptat, exigentele impuse acestui fluid au crescut. El a inceput sa fie preparat la
suprafata, din argile coloidale, studiat in laborator, testat la sonda, tratat si curatat
cu mai multa atentie. In scopul obtinerii unor insusiri superioare, compozitia
fluidelor de foraj s-a diversificat continuu. Astazi, multe dintre ele nu mai sunt
preparate din apa si argila. Denumirea generica “noroaie de foraj” devine, in
aceste cazuri, neadecvata.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
16
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Sintetizand, fluidului de foraj i se atribuie, in prezent, urmatoarele roluri
principale:
Hidrodinamic:
Dupa iesirea din duzele sapei, fluidul curata particule de roca dislocata de
pe talpa sondei si le transporta la suprafata, unde sunt indepartate. La
forajul cu jet, inclusiv la dirijarea sondei cu jet, fluidul de circulatie
constituie si instrumentul de dislocare a rocii.
Hidrostatic:
Prin contrapresiunea creata asupra peretilor, acestia impiedica surparea
rocilor, consolidate si patrunderea nedorita, in sonda, a fluidelor din
formatiunile traversate.
De colmatare:
Datorita diferentei de presiune sonda – strate, in dreptul rocilor permeabile,
se depune, prin filtrare, o turta din particule solide, care consolideaza
pietrisurile, nisipurile si alte roci slab cimentate sau fisurate. Totodata, turta
de colmatare reduce frecarile dintre garnitura de foraj sau coloana de
burlane si rocile de pereti diminueaza uzura prajinilor si a racordurilor.
De racire si lubrifiere:
Fluidul de circulatie raceste si lubrifiaza elementele active ale
instrumentului de dislocare, prajinile, lagarele sapelor cu role – daca sunt
deschise – si lagarele motoarelor de fund. Filmul de noroi din zonele
impermeabile si turta de colmatare, din portiunile permeabile, reduc
frecarile dintre prajini si pereti, micsorand viteza de uzare si momentul
necesar rotirii.
Motrice:
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
17
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Cand se foreaza cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de
foraj constituie agentul de transmitere a energiei, de la suprafata la motorul
aflat deasupra sapei.
Informativ:
Urmarind fluidul de circulatie la iesirea din sonda si detritusul adus la
suprafata, se obtin informatii asupra rocilor interceptate si a fluidelor din
porii lor. Unele roci, cum este sarea, altereaza proprietatile fluidului intr-un
mod caracteristic: cresc gelatia, vascozitatea si viteza de filtrare.
La investigarea rocilor din peretii sondei, prin carotaj de conductivitate, fluidul de
foraj poate indeplini si alte atributii: plasarea pastei de ciment in spatiul ce
urmeaza sa fie cimentat, antrenarea unor scule de instrumentatie, degajarea
garniturilor de foraj prinse, asigurarea presiunii necesare intre coloana de
exploatare si tubingul suspendat in packer, omorarea sondei.
Prin efectul de flotabilitate exercitat asupra garniturii de prajini sau asupra
coloanelor de burlane, se reduce, uneori sensibil, sarcina la carligul instalatiei de
foraj. In principiu, natura, compozitia, proprietatile si debitul fluidului de circulatie
utilizat pentru forajul sondei se stabilesc astfel incat sa fie satisfacute, in conditii
optime, atributiile enumerate mai sus. Criteriile de alegere rezulta din cele
discutate in continuare. Totusi, fluidul de foraj trebuie sa indeplineasca si
numeroase alte conditii, dintre care unele sunt esentiale, pentru forarea sondei, fara
accidente si complicatii, intr-un timp minim, si punerea ei, in exploatare, fara
dificultati, la productivitatea maxima:
fluidul ales nu trebuie sa afecteze, fizic sau chimic, rocile transversate: sa
nu umfle si sa nu disperseze argilele si marnele hidratabile, sa nu dizolve
rocile solubile, sa nu erodeze rocile slab consolidate; pe cat posibil,
detritusul, sa nu fie dispersat sau deshidratat;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
18
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
sa-si pastreze proprietatile, in limitele acceptabile, la contaminarea cu:
minerale solubile (sare, gips, anhidrit), ape subterane mineralizate, gaze
(hidrocarburi, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat), detritus argilos;
sa-si mentina insusirile tehnologice, la temperaturile si presiunile ridicate
care vor fi intalnite, in sonde, si la variatiile lor din circuit;
sa permita investigarea geofizica a rocilor si a fluidelor continute in porii
lor, recoltarea probelor de roca, in conditii cat mai apropiate de cele ”in
situ”;
sa previna coroziunea si eroziunea echipamentului din sonda, atat prin
natura lui, cat si prin neutralizarea agentilor agresivi patrunsi in noroi, din
stratele traversate;
sa mentina in suspensie particulele de roca neevacuate, in timpul
intreruperilor de circulatie;
sa conserve permeabilitatea stratelor productive deschise;
sa nu fie toxic sau inflamabil si sa nu polueze mediul inconjurator si apele
freatice;
sa fie usor de preparat, manipulat, intretinut si curatat de gaze sau detritus;
sa permita, obtinerea de viteze de avansare, a sapei, cat mai mari;
sa fie ieftin, sa nu reclame aditivi deficitari si greu de procurat, iar
pomparea lui sa aiba loc cu cheltuieli minime.
1.7 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa
Materialele si utilajele folosite, in procesul de forare, nu reprezinta surse de
poluare fizica si biologica a factorilor de mediu.
Tabelul nr. 1.7.-1.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
19
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Tip
ul p
olua
rii
Surs
a de
pol
uare
Num
ar su
rse
de p
olua
re
Polu
are
max
ima
adm
isa(
limita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m si
med
iu)
Polu
are
de fo
nd
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare /reducere
Mas
uri d
e el
imin
are
/red
ucer
e a
polu
arii
Pe z
ona
obie
ctiv
ului
Pe z
one
de p
rote
ctie
/res
tric
tie
afer
ente
obi
ectiv
ului
, con
form
le
gisl
atie
i in
vigo
are
Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu
luarea in considerare a poluarii de fond
Fara
mas
uri d
e el
imin
are/
red
ucer
e a
polu
arii
Cu
impl
emen
tare
a m
asur
ilor
de
elim
inar
e / r
educ
ere
a po
luar
ii
FIZI
CA
Nu este cazul. Tehnologia de forare are in vedere izolarea – prin cimentare -, a zonelor in care sunt traversate liniile de demarcatie intre diferitele strate geologice astfel incat sa nu
existe comunicare intre ele. Procedeul permite sa nu existe posibilitatea de a se polua stratele geologice - strabatute de coloana de forare -, cu material extras: apa
sarata+titei+gaze arse si de sonda .
BIO
LOG
ICA
Nu este cazul
1.8 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta
1.8.1 Conectare la cai de acces
Accesul spre locatia sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac se realizeaza din drumul
petrolier existent (pietruit) la sondele 2774, 4214 Suplac si prin construirea unui
tronson de drum nou cu o suprafata de circa 116 m2.
1.8.2 Conectare la magistrale electrice
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
20
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Sondele de foreaza cu instalatie termica (HH 75 Tacrom), nefiind necesara linie
electrica de inalta tensiune pentru perioada forajului.
Sonda H 3 SUPLAC
Alimentarea cu energie electrica a motoarelor de la unitatea de pompare se face din
LEA 0,5 kV, existenta in zona, printr-un racord in lungime de circa 367 m.
Sonda H 2 SUPLAC
Alimentarea cu energie electrica a motoarelor de la unitatea de pompare se face din
LEA 0,5 kV, existenta la sonda H 3 SUPLAC, printr-un racord in lungime de circa
56 m.
Sonda H 1 SUPLACAlimentarea cu energie electrica a motoarelor de la unitatea de pompare se face din
LEA 0,5 kV, existenta la sonda H 2 SUPLAC, printr-un racord in lungime de circa
35 m.
2 PROCES TEHNOLOGIC
2.1 Descrierea procesului tehnologic propus
Pentru amenajarea careului sondelor sunt prevazute realizarea urmatoarelor
lucrari:
decopertarea pe o grosime de 20 cm si depozitarea stratului vegetal (circa
153 m3/sonda), conform Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat
de Ministerul Petrolului, in incinta careului sondelor, acesta constituind
depozitul de sol vegetal care se va folosi la redarea terenului; terenul
decopertat se niveleaza la o singura cota si se compacteaza pana la obtinerea
gradului de compactare (98%);
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
21
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
sistemul rutier al drumului de acces si a celui interior este compus din:
macadam in grosime de 10 cm;
piatra sparta in grosime de 30 cm;
nisip pilonat in grosime de 5 cm;
geotextil, totul astenut pe un pat pregatit cu grad de compactare
de minimum 98%.
sistemul rutier al careului de foraj este alcatuit din:
macadam in grosime de 10 cm;
piatra sparta in grosime de 30 cm;
strat nisip in grosime de 5 cm;
geotextil.
sistemul rutier al platformei pentru IC 5 este alcatuit din :
macadam in grosime de 10 cm;
piatra sparta in grosime de 30 cm;
strat nisip in grosime de 5 cm;
geotextil.
imbracamintea drumului interior si al platformelor carosabile se
incadreaza cu acostamente din pamant compactat;
montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un
strat de balast compactat;
asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin
executia unor santuri betonate cu profil trapezoidal in lungime de 104 m si
adancime de 0,40 m, care descarca in bazinul de colectare reziduuri, ce se va
goli periodic cu vidanja;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
22
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
haba de reziduuri va avea capacitatea de 40 m3 si se va amplasa in interiorul
careului de foraj in pozitie semiingropata; pentru amplasarea habei se vor
excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip
cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua
straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi
imprejmuita si se va proteja cu un capac.
transportarea fluidului de foraj la statia de fluide a constructorului, unde va
fi conditionat si reintegrat in fluxul tehnologic pentru forajul altor sonde.
Acest proces consta in separarea fluidului de detritus prin floculare. Partea
lichida rezultata este reutilizata in procesul tehnologic la prepararea
fluidului. Partea solida, reprezentand detritus umectat cu 5 % fluid de foraj,
este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la Statia de
Tratare/Neutralizare agreata de OMV PETROM si Agentia de Mediu
(aplicare Waste Management) pentru incinerare sau se poate stoca in zona
pentru refolosire la alte sonde;
pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu
o haba metalica de 54 m3, in pozitie semiingropata in imediata vecinatate a
sitelor vibratoare;
la gura sondei se va construi un beci betonat, care are rolul de a permite
montarea capului de coloana si al instalatiei de prevenire, precum si rolul de
a capta toate scurgerile din zona gaurii de sonda, precum si de pe podul
instalatiei de foraj;
pentru depozitarea si manipularea materialelor si substantelor utilizate in
procesul tehnologic, in conditii de siguranta si conform Normelor Tehnice de
Securitate, se prevede o baraca de chimicale dotata cu platforma de
protectie;
la terminarea lucrarilor de foraj si punere in productie se va amenaja careul
de exploatare prin echiparea sondelor pentru productie, restul suprafetei
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
23
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
redandu-se in circuit la parametrii anteriori; daca rezultatele sunt negative,
intreaga suprafata se va reda in circuit;
efectul asupra factorilor de mediu, cu influente negative, datorita tasarilor si
arocamentelor din careul sondelor, este indepartat la executarea lucrarilor
prin redarea terenului in circuit, conform lucrarilor de redare;
se va asigura sondele impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,
eruptii libere etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si
echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere.
Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip HH 75 Tacrom
(instalatie termica de foraj).
Procesul tehnologic de forare al unei sonde consta in saparea unui put avand
diametre descrescatoare, de la suprafata pana la baza stratului productiv, cu
ajutorul unui sistem rotativ – hidraulic, actionat de la suprafata. Procesul de foraj
se realizeaza, in intregime, cu mijloace mecanizate – utilajul instalatiei de foraj.
Metoda de foraj rotativa consta in actionarea elementului de dislocare – sapa de
foraj – cu ajutorul garniturii de prajini de foraj, de la suprafata. La aceasta metoda
de foraj este absolut necesar, ca in timpul lucrului sapei, detritusul – roca
sfaramata –, sa fie indepartat permanent de pe talpa sondei si transportat la
suprafata. Concomitent cu activitatea expusa, sapa trebuie sa fie racita. Aceste
operatii sunt indeplinite de fluidul de foraj, care este pompat de la suprafata, cu
ajutorul pompei tip 2 PN 400, prin interiorul prajinilor de foraj. Dupa ce este
evacuat, prin orificiile sapei, fluidul de foraj se incarca cu detritus, pe care il
transporta la suprafata, prin spatiul inelar, situat intre prajini si peretii gaurii de
sonda. La suprafata, fluidul de foraj este curatat cu ajutorul sitelor vibratoare si al
separatoarelor de tip hidrociclon. Detritusul separat va fi depozitat intr-o haba
metalica, cu capacitatea de 54 m3, iar fluidul de foraj curat este reintegrat in fluxul
tehnologic de foraj.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
24
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
In procesul de foraj, fluidul de foraj este vehiculat in circuit inchis, astfel incat
printr-o exploatare normala si corecta, nu pot avea loc pierderi pe faze.
Dupa executarea forajului fiecarui interval, are loc consolidarea gaurii de sonda,
prin tubarea acesteia, cu ajutorul unor coloane din tevi de otel, avand diametrul
corespunzator intervalului sapat.
Tubarea sondei, reprezinta operatia de introducere in gaura de sonda, a unor
burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sonda si de a creea canalul
sigur de exploatare a hidrocarburilor.
Operatiunea de tubare are in vedere:
consolidarea peretelui gaurii de sonda;
impiedicarea contaminarii apelor subterane, cu fluidele aflate in sonda;
izolarea stratelor care contin hidrocarburi – petrol si gaze –, a caror
exploatare se urmareste, prevenind contaminarea cu hidrocarburi, a apelor
superioare.
Dupa executarea tubarii fiecarei coloane are loc cimentarea spatiului inelar dintre
coloana si peretele gaurii de sonda.
Conform documentatiei tehnice a proiectului de foraj, pentru realizare obiectivelor
propuse s-a adoptat urmatorul program de constructie (acelasi pentru fiecare sonda
in parte):
Coloana de ancoraj 13 3/8 in x 20 m - are rolul de a izola formatiunile slab
consolidate de suprafata, caracterizate printr-un grad mare de instabilitate si
permeabilitate. Ea protejeaza formatiunile acvifere impotriva contaminarii si
va fi cimentata la zi. Dupa tubajul si cimentarea coloanei se va monta la gura
putului un sistem de etansare si o instalatie de prevenire a eruptiilor care va
asigura desfasurarea forajului pentru faza urmatoare in conditii de
securitate. Se recomanda ca siul acestei coloane sa fie fixat intr-un strat bine
consolidat.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
25
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Coloana de exploatare 9 5/8 in pe intervalul 0 – 160m (TVD) - se va tuba
dupa efectuarea investigatiilor geofizice necesare.
Linerul de 7 in se tubeaza gaurit pe intervalul 160 – 230 m (TVD) pentru a
permite executarea operatiilor de impachetare.
Denumirea
coloanei
Diametrul
coloanei (in)
Adancimea de
tubaj (m)
Intervalul de
cimentare (m)
Ancoraj 13 3/8 20 0 - 20
Exploatare 9 5/8 0 - 160 0 - 160
Lyner 7 160 - 230 160 - 230
Timpul necesar executarii lucrarilor de foraj, conform documentatiei tehnice, este
de circa 13 zile/sonda. Timpul total de realizare al fiecarei sonde este de circa 22
zile.
Pentru exploatare fiecare sonda va fi completata cu urmatoarele echipamente si
dispozitive:
Echipamentul de suprafata:
cap de pompare 64 bar care se monteaza pe flansa capului de coloana,
conform SR 9024/1994;
platforma pentru instalatia de interventie 10 x 3 m;
platforma careu productie amenajata cu geotextil, nisip, piatra sparta si
macadam;
unitati de pompare conventionale API 228-173-100, pentru sondele H1 si H3;
platforma betonata pentru unitati de pompare conventionale si pompa LRP;
rampa pentru tevi de extractie si prajini de pompare, mobila 6 x 2 m;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
26
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
motor antrenare pompa LRP centrata pe sonda;
skid de injectie inhibitori de coroziune.
Echipament de adancime:
tevi de extractie, SR EN ISO 11960/2000;
prajini de pompare 41 MoC 11, Ø 7/8 in x 250 mm, SR ISO 10428/1998;
prajina lustruita de pompare Ø 32 x 6 m, STAS 906/1984;
pompa LRP pentru sonda H 2 Suplac;
pompe 30-275-THE-12-2-3-0 API STANDARD;
packer de adancime.
Pentru colectarea productiei si desfasurarea procesului tehnologic la fiecare sonda
se vor monta cate 2 conducte tehnologice si anume:
Pentru sonda H 1 Suplac:
conducta de amestec Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si
claviatura proiectata si are o lungimea de circa 300 m;
conducta de abur Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si conducta
de abur existenta si are o lungimea de circa 12 m.
Pentru sonda H 2 Suplac:
conducta de amestec Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si
claviatura proiectata si are o lungimea de circa 285 m;
conducta de abur Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si conducta
de abur existenta si are o lungimea circa 12 m.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
27
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Pentru sonda H 3 Suplac:
conducta de amestec Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si
claviatura proiectata si are o lungimea de circa 285 m;
conducta de abur Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si conducta
de abur existenta si are o lungimea circa 50 m.
Conductele vor fi pozate pe trasee ce vor urmari caile de acces existente si vor fi
protejate contra coroziunii nu traverseaza cursuri de ape si nici nu se afla in
apropierea malurilor acestora.
Conducta de abur va fi postata pe chituci de beton armat, iar conducta de amestec
va fi ingropata la adancimea de 1,20 m.
Punerea in functiune
Tehnologia de exploatare a sondelor este cea de pompaj de adancime.
Se estimeaza ca fiecare sonda va produce un debit brut de circa 20 m3/zi.
Careul de productie este de tip ecologic, protectia mediului fiind asigurata prin
executarea:
beciului sondei din beton monolit 2,00 m x 2,00 m x 1,70 m;
realizarea unui sant colector pentru ape pluviale in lungime de circa 150
m, cat si pentru eventuale scurgeri accidentale tehnologice ce ar putea
rezulta in urma functionarii instalatiei, (santuri betonate cu profil
trapezoidal comune pentru cele trei sonde);
bazin colectare ape si reziduuri de 40 mc - 1 bucata;
parapet proiectat L = 25 m, h = 0,40 m;
piloti forati consolidati cu gabioane L = 72 m si h = 6 m;
parapet metalic proiectat L = 100 m.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
28
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
2.2 Metoda de exploatare ce va fi folosita dupa executarea lucrarilor de foraj si echipare
Sistemul de extractie utilizat este pompajul de mica adancime.
Titeiul de pe structura Suplacu de Barcau este de tipul nafteno-aromatic grupa
neceros-asfaltos-nesulfuros. Continutul in hidrocarburi ciclice saturate, asfaltene si
rasini este mare, favorizand exploatarea zacamantului prin metode termice.
Greutatea specifica a titeiului in conditii standard este de 0,96 kgf/dm3. Viscozitatea
dinamica a titeiului in conditii standard – 20 0C si 1 at - are valoarea de 1800-2000
cP.
Sistemul de colectare a titeiului brut - titei net si apa de zacamant – cuprinde sonde
racordate prin conducte de amestec la parcurile de colectare-separare.
Stimularea sondelor prin metode termice, respectiv combustie subterana si injectie
ciclica de abur, asigura cresterea gradului de recuperare a titeiului din zacamant
de la 9,19 %, pana la 57 %.
Stimularea sondelor se mai face si prin sistemul de injectie de apa de zacamant.
A. Combustia subterana
Procesul de Combustie subterana – proces utilizat in proportie de 50 % din cazuri-,
consta in crearea la nivelul stratului care se exploateaza a unor focare de ardere si
mentinerea acestora prin injectare de aer. Desfasurarea procesului are loc in
urmatoarea succesiune:
injectarea aerului printr-o sonda de injectie pana cand acesta incepe sa iasa
prin cea mai apropiata sonda de reactie;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
29
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
se initiaza combustia subterana prin amorsarea arderii cu gaze naturale sau
electric - procedeu care se practica mai mult in ultima perioada de timp;
alimentarea continua cu aer pentru intretinerea arderii titeiului are ca
rezultat cresterea temperaturii de la 17 0C la circa 270 0C, aceasta
conducand la declansarea unor procese de distilare si cracare a titeiului cu
formare de gaze, cocs si vapori de apa - din apa interstitiala;
cocsul rezultat in urma procesului de cracare serveste drept combustibil
pentru continuarea arderii;
faza de vapori si gazele necondensabile rezultate din ardere, imping catre
sondele de extractie titeiul fluidizat, aflat in strat.
Odata cu titeiul brut, prin sondele de reactie se aduc la suprafata si cantitati
importante de gaze de combustie, acestea avand ca principal component toxic
monoxidul de carbon.
B. Injectia ciclica de abur in strat
Injectia ciclica de abur in strat – este un proces utilizat in proportie de 50 % din
cazuri - se utilizeaza ca metoda de intensificare a extractiei titeiului in zonele
neafectate sau mai putin afectate de combustia subterana. Prin injectia de abur in
strat, titeiul se incalzeste rezultand o micsorare a vascozitatii sale. Totodata aburul
si apa fierbinte care se formeaza au un efect puternic de spalare si de deblocare
mecanica a titeiului.
Injectia ciclica de abur se desfasoara in urmatoarea succesiune:
injectia de abur, in strat, a unei cantitati de circa 70 – 100 tone abur/zi/sonda
timp de 3 pana la 10 zile;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
30
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
se face o pauza de 2 – 3 zile pentru cedarea caldurii aburului si preluarea sa
in strat;
extractia titeiului brut, prin pompaj, minim 2 – 3 luni.
Cu cat cantitatea de abur este mai mare, cu atat debitele de titei obtinute sunt mai
mari si perioada de productie este mai indelungata.
Fluidele extrase din zacamantul Suplacu de Barcau, ca urmare a procesului de
combustie si de injectie ciclica cu abur, ajung - prin intermediul claviaturilor de
intrare -, in habele compartimentate aflate in parcurile de colectare-separare.
Gazele nocive rezultate ca urmare a combustiei sunt colectate de la coloanele
sondelor de reactie, prin conducte cu diametrul de 2 in, care se leaga la o retea de
colectare formata din tronsoane de conducte cu diametre cuprinse intre 4 ½ in si 10
¾ in. La aceasta retea sunt legate si habele compartimentate etanse din parcurile
de colectare–separare.
Gazele nocive trec printr-un separator de lichide, dupa care sunt evacuate in
atmosfera prin intermediul unui cos metalic cu tiraj fortat la inaltimea de 60 sau 90
m.
Dupa separarea completa de gazele de combustie in parcul de colectare–separare,
titeiul brut este dirijat, prin pompare, la Statia de tratare–depozitare titei, printr-un
colector cu diametre cuprinse intre 6 si 8 in.
2.3 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus
Dupa terminarea lucrarilor de foraj – pentru fiecare instalatie de forare, in parte -,
inainte de punerea in exploatare a fiecarei sonde, se vor executa urmatoarele
operatii:
demontarea instalatiei de foraj;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
31
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
transportul instalatiei de foraj din incinta careului la baza de productie,
pentru revizii si operatii de intretinere;
montarea instalatiei de exploatare a sondei;
perforarea coloanei de exploatare, pentru deschiderea stratului productiv;
efectuarea probelor de productie si punerea in exploatare a sondei.
Lucrarile de foraj au caracter temporar; timpul necesar executarii lucrarilor,
conform documentatiei tehnice intocmite in cadrul proiectului tehnologic, este de
circa 22 zile/sonda.
Dupa terminarea perioadei de exploatare a unei sonde, se vor executa lucrari de
dezafectare a obiectivului, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care
acesta a avut-o, anterior procesului de executie a forajului de cercetare/productie.
In etapa de postinchidere, activitatea de dezafectare trebuie sa urmeze urmatoarele
etape:
sa protejeze sanatatea si siguranta publica;
sa reduca si - unde este posibil - sa elimine daunele ecologice, acolo unde si
daca au existat accidental;
sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila
pentru o alta utilizare.
Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor de dezafectare,
trebuie sa indeplineasca trei conditii:
stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol
neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau pentru mediul
inconjurator;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
32
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un
pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, pentru sanatatea
publica sau pentru mediul inconjurator;
amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta
corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona
inconjuratoare.
In vederea dezafectarii fiecarei sonde – la sfarsitul perioadei sale de activitate -
sunt prevazute a fi executate urmatoarele operatii:
demontarea instalatiei de foraj;
demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondei de cercetare/exploatare;
transportul instalatiei de foraj si a componentelor auxiliare din incinta
careului de cercetare/exploatare a sondei, la baza de productie, pentru
revizii, operatii de intretinere si de valorificare sau reutilizare;
executarea lucrarilor de inchidere si asigurare a sondei, in interior, prin
izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare intre zacamant si gura
sondei.
Pentru asigurarea sondei sunt prevazute a fi realizate trei dopuri de ciment:
primul dop de ciment se executa, in zona de perforaturi;
al doilea dop de ciment, la siul coloanei;
al treilea dop de ciment, la gura sondei, cu oglinda frezabila la
8-5 m fata de nivelul terenului, pentru a se putea taia coloanele
la rasul beciului.
extragerea “beciului sondei”, construit din beton armat, prin executarea unei
sapaturi (groapa) de 5 x 5 x 3 m necesara acestei operatii.
Groapa va fi umpluta cu material de completare rezultat de la saparea de
sonde noi, pana la nivelul de (-)30 cm, fata de orizontul amplasamentului,
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
33
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
spatiu care va fi acoperit – apoi -, cu pamant fertil, obtinut prin decopertari
de la alte lucrari, acolo unde nu au fost constituite depozite de sol vegetal.
dezafectarea racordului la drumul petrolier de exploatare. La abandonarea
sondei, la sfarsitul ciclului ei de exploatare, racordul la drumul petrolier de
exploatare este dezafectat. Operatiunile care sunt executate in acest caz sunt:
scarificarea mecanica a terenului pe adancimea de 0,20 m;
sortarea balastului;
transportul materialului rezultat din sortare si utilizarea lui
la/pe noi amplasamente sau depozitarea acestuia in bazele de
materiale ale companiei pana la reutilizare;
materialul ramas se amesteca cu pamant fertil si se asterne pe
suprafata decopertata;
terenul – anterior ocupat de racord/drum de exploatare va fi
prelucrat o data cu restul amplasamentului si in acelasi mod.
deconectarea de la magistrala electrica. Instalatiile electrice, la
abandonarea sondei, sunt demontate si trimise in bazele de materiale ale
OMV PETROM, pentru revizii si reutilizari:
liniile electrice sunt dezafectate si reutilizate in alte
amplasamente.
stalpii de sustinere a cablurilor de alimentare cu energie
electrica – de beton armat sau metalici -, sunt directionati catre
depozitele de materiale, ale companiei, iar de aici sunt
directionati catre reutilizare pe amplasamente noi.
Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de foraj si care – potential -, pot fi
regasite pe amplasamentul sondei care urmeaza a fi abandonata, sunt:
Detritusul. Din foraj rezulta roca sfaramata, inerta, numita detritus,
umectata cu fluid de foraj. Dupa ce este uscat, - in aceasta forma -, se
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
34
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
depoziteaza in spatii special amenajate conform contractului Waste
Management cu Prestatorul de Fluide in vederea valorificarii lui, ulterioare;
Slamul/solul infestat rezultate din beciul sondei si de pe suprafata de teren
afectata pe parcursul activitatii de cercetare/exploatare a sondei este/sunt
colectate cu grija si transportate la depozitele aprobate de APM in vederea
bioremedierii. Dupa trecerea acestora intr-o stare inerta se depoziteaza final
sau se utilizeaza ca material de umplutura sau pentru drumuri de exploatare;
Metalul rezultat ca urmare a dezafectarilor – capete de coloane, turle etc. -,
este transportat in depozitul de baza al PETROM-OMV, loc in care
materialul este sortat si parte din el reutilizat, iar alta parte dirijat catre
societati autorizate pentru achizitie si valorificare. Materialul se
reutilizeaza/valorifica in totalitate;
Betonul armat concasat rezultat ca urmare a demolarilor – fundatii motoare,
fundatii turle, fundatii de alte utilaje si rezervoare, platforme, drumuri si
racorduri la platforme -, este colectat, sortat si utilizat la consolidari de
maluri, in zone erodate, la consolidarea drumurilor noi de exploatare, in
completarea balastului. Pana la gasirea utilizarilor, a destinatiilor noi,
acesta se depoziteaza in spatii speciale ale companiei. Se valorifica in
totalitate;
Balastul recuperat si sortat se depoziteaza in vederea utilizarii sale integrale
in amplasamente noi.
Inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua urmatoarele
operatiuni, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o,
anterior existentei instalatiei de foraj pentru cercetare/productie:
decopertarea/indepartarea solului poluat din zonele determinate, prin
analize pedochimice si completarea cu sol fertil din aceeasi clasa cu
cel al solurilor vecine;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
35
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
scarificare;
doua araturi adanci pe directii perpendiculare;
raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;
discuire;
fertilizare cu ingrasaminte naturale.
Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarilor sunt executate
determinari realizate de catre OSPA, in vederea stabilirii calitatii solului rezultat.
Autoritatea abilitata – in acest domeniu -, trebuie sa certifice calitatea solului
rezultat, in raport cu zona in care se afla situat.
3. Deseuri
Tipurile de deseuri rezultate in activitatea de foraj sunt:
Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt
rocile sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele
vibratoare si colectate intr-o haba metalica de 54 m3. Cantitatea de
detritus rezultat in urma saparii fiecarei sonde este de circa 75
tone/sonda. Cantitatea de detritus rezultata va fi depozitata intr-o haba
metalica de 54 m3, de unde va fi transportata periodic, conform
contractului de WASTE MANAGEMENT, la Statia de
Tratare/Neutralizare agreata de catre OMV PETROM si Agentia de
Mediu.
Apele pluviale si apele uzate sunt colectate in haba metalica de 40 m3,
pentru ca mai tarziu, sa fie reintegrate procesului tehnologic, de
preparare a fluidului de foraj. Partea solida, decantata din apa uzata
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
36
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
urmeaza acelasi parcurs ca si detritusul, conform contractului de
Waste Management.
Ambalajele, in care au fost stocate materialele chimice, necesare
conditionarii fluidului de foraj, vor fi trimise la statia de fluide, a
schelei constructoare, a lucrarilor de foraj si reutilizate. Resturile
menajere vor fi colectate, in containere, si transportate la groapa de
gunoi sau incinerate. Fluidul de foraj ramas, la terminarea lucrarilor
de foraj, va fi transportat la statia de fluide, unde va fi reconditionat si
reintegrat in fluxul tehnologic pentru forajul altor sonde - nu este
deseu.
Managementul deseurilor, in cadrul careului fiecarei sonde, este, pe scurt, redat in
tabelul urmator:
Tabelul nr. 3.-1.
Den
umir
ea d
eseu
lui
Can
titat
ea
prev
azut
a a
fi ge
nera
tato
ne/s
onda
Star
ea fi
zica
(S
olid
-S,L
ichi
d –
L,
Sem
isol
id-S
S)
Cod
ul d
eseu
lui
Cod
ul p
rivi
nd
prin
cipa
la
prop
riet
ate
peri
culo
asa
Cod
ul c
lasi
ficar
ii st
atis
tice
Managementul deseurilor –cantitatea prevazuta a fi
generata -
Val
orifi
cata
Elim
inat
a
Ram
asa
in
stoc
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
37
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
1 2 3 4 5 6 7 8 9Detritus 75 t S 53 t
Ape uzate 77,1 m3 L Da 77,1 m3
Ambalaje diverse
Necu-antificat S Da
Din procesul de foraj, rezulta o constructie care pune in comunicatie stratul
productiv cu suprafata, in vederea exploatarii acestuia. Singurele reziduuri
rezultate din proces, sunt rocile sfaramate de catre sapa de foraj – detritus – si care
sunt selectate, de catre sitele vibratoare si colectate intr-o haba metalica
semiingropata, cu capacitatea de 54 m3, amplasata in vecinatatea sitelor
vibratoare. Depozitarea materialelor utilizate pentru conditionarea fluidului de
foraj, se face intr-o baraca metalica nedemontabila amenajata special pentru acest
scop. Aceste materiale sunt ambalate, de la livrare in saci de panza sau hartie,
butoaie metalice sau de plastic, pentru sonda luandu-se masuri impotriva
imprastierii acestor ambalaje.
4 Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora
1.8 Apa
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
38
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
1.8.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
Din punct de vedere administrativ perimetrul cercetat se gaseste pe raza localitatii
Marca, judetul Salaj, conform Planului de amplasare anexat.
Amplasamentul de teren al sondelor se regaseste in bazinul hidrografic al raului
Barcau.
In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului
raului Barcau:
lungimea cursului de apa: 134 km;
altitudinea:
amonte: 590 m;
aval: 100 m;
panta medie: 4 ‰;
coeficientul de sinuozitate: 1,72;
suprafata bazinului hidrografic: 3 397 km2;
suprafata fondului forestier : 47 020 ha;
suprafata lacuri de acumulare permanente: 483 ha;
volumul lacuri de acumulare permanente: 7,80 mil. m3.
1.8.2 Alimentarea cu apa
Prin specificul lucrarilor de foraj se realizeaza un circuit inchis al apei tehnologice,
astfel incat dupa utilizarea debitelor de apa in scopuri tehnologice, eventualele ape
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
39
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
uzate rezultate sunt preluate si injectate in sondele speciale de injectie pentru
revitalizarea capacitatii de productie a zacamantului.
Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in
emisarii naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de
curgere al acestora.
In conformitate cu STAS 4273 din 1983, categoria constructii hidrotehnice aferente
sondei pentru apararea impotriva inundatiilor este 4, iar clasa de importanta este
IV, amplasamentul sondei este neinundabil.
STAS-ul 4068-2/1987 pentru lucrarile din clasa IV de importanta, in conditiile
normale de exploatare, prevede ca probabilitatea anuala de depasire este de 5 %.
Conform scarii seismice a tarii, la proiectarea lucrarilor de constructii-montaj s-a
avut in vedere gradul VII.
Necesarul de apa tehnologica se asigura prin transport cu vidanja din zona si se va
asigura stocul zilnic, in rezervoarele de depozitare aferente instalatiei de foraj.
Sub aspect calitativ, apa tehnologica se poate incadra in oricare din limitele
categoriilor de calitate din STAS 4706 din 1988 (categoria I, II sau III).
In principiu, cele mai mari volume de apa se utilizeaza la prepararea si
conditionarea fluidului de foraj.
Regimul de functionare al folosintei de apa este strict limitat la perioada forarii
sondei (circa 15 de zile pentru fiecare sonda), apa trebuind sa functioneze continuu
pentru a putea asigura securitatea procesului tehnologic.
Sistemul de alimentare cu apa tehnologica interior careului de foraj, se constituie
din conducta de apa si rezervoare metalice (sau habe metalice de 40 m3) cu
capacitatea de 20 m3 fiecare, de unde apa ajunge prin pompare la principalii
utilizatori.
Rezerva intangibila de apa PSI de 100 m3 va fi depozitata in 5 rezervoare cu
capacitatea de 20 m3 fiecare, de unde va fi distribuita la cei doi hidranti de incendiu
montati in incinta careului.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
40
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Rezerva intangibila de apa PSI de 100 m3 a fost calculata conform Normativului
NPCIPG din 1989. In tabelul 9.2.14 din normativ este specificat debitul de apa de
10 dm3/s cu presiunea dinamica la hidranti de 6 bar si faptul ca hidrantii trebuie sa
functioneze timp de 3 ore.
Apa potabila in cantitate de circa 1,0 m3/zi se va asigura din localitatea Marca si se
va depozita la sonda in recipiente etanse (PET-uri), prevazute special acestui scop.
Aceasta va fi folosita in exclusivitate pentru consumul menajer (baut si spalat).
Cerinta de apa
Cerinta de apa potabila pe durata lucrarilor de santier este de circa 15 m3/sonda.
Pentru consumul menajer (apa potabila): Qs
Qzi med = 0,72 m3/zi = 0,03 m3/h = 0,0083 l/s
Qzi max = 0,93 m3/zi = 0,039 m3/h = 0,0108 l/s
Qo max = 0,109 m3/ora = 0,0303 l/s
Pentru consumul tehnologic: Qteh
Qteh 165 m3 (inclusiv rezerva PSI = 100 m3 )
Qteh zi med = 165 m3 : 15 zile =11 m3/zi = 0,46 m3/h = 0,13 l/s
Total general cerinta de apa:
Qt = Qpot + Qteh = 15 m3 + 165 m3 = 180 m3
Qs zi med = 180 m3 : 15 zile = 12 m3/zi = 0, 5 m3/h = 0,14 l/s
Qs zi max = 12 m3/zi x 1,30 = 16 m3/zi = 0,65 m3/h = 0,18 l/s
Bilantul consumului de apa pentru o sonda (m3/zi; m3/an) este redat in tabelul de
mai jos:
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
41
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Tabelul nr. 4.1.2.-1.Pr
oces
tehn
olog
ic
Surs
a de
apa
(fur
nizo
r)
Con
sum
tota
l de
apa,
m3
Apa prelevata din sursa, m3
Apa
re
circ
ulat
a/
reut
iliza
ta,
m3
Com
enta
rii
Tota
l
Con
sum
men
ajer
m3 /z
i Consum industrial m3/zi
Apa
de
la p
ropr
iul o
biec
tiv
Apa
de
la a
lte o
biec
tive
Apa
subt
eran
a
Apa
de
supr
afat
a
Pent
ru
com
pens
are
a pi
erde
rilor
cu
circ
uit
Apa
su
bter
ana
Apa
de
supr
afat
a
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
ForajRetea baza petrol
180 12 1 - 11 - - 180 - -
Obs. Cantitatile de apa calculate, se refera la durata de realizare a unei sonde – 15 zile.
1.8.3 Managementul apelor uzate
Restitutii de apa (pentru o sonda)
Restitutii ape uzate menajere
Ca restitutii menajere se considera 80 % din cerinte, astfel:
Qu zi med = 0,8 x 0,72 m3/zi = 0,576 m3/zi = 0,024 m3/h = 0,0067 l/s
Qu zi max = 0,8 x 0,93 m3/zi = 0,74 m3/zi = 0,031 m3/h = 0,0086 l/s
Qu orar max = 0,8 x 0,109 m3/h = 0,087 m3/h = 0,0242 l/s
Apele uzate fecaloid-menajere vor fi colectate intr-o fosa septica impermeabilizata.
Aceasta va fi golita prin vidanjare, iar apele uzate vor fi transportate la cea mai
apropiata statie de epurare.
Restitutii tehnologice
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
42
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
din prepararea fluidelor de foraj si paste de ciment – nu rezulta ape
uzate tehnologice.
Ape uzate rezultate din spalarea podului sondei.
Qu spalare med zi = 0,8 x 2,4 m3/zi = 1,92 m3/zi = 0,08 m3/h = 0,022 l/s
Qu spalare max zi = 1,3 x 1,92 m3/zi = 2,5 m3/zi = 0,1 m3/h = 0,028 l/s
Qu spalare max orar = 2,08 x 2,5 m3/zi = 5,2 m3/zi = 0,22 m3/h = 0,061 l/s
Debitul orar minim se calculeaza cu relatia:
Qu orar min = p x Qu max zi
unde: p = coeficient adimensional
p = 0,18 conform STAS 1846/1990, punctul 2.2.1.2.
Qu orar min = 0,18 x 2,5 m3/zi = 0,44 m3/zi = 0,018 m3/h = 0,005 l/s
Aceasta apa este colectata in beciul sondei, care este betonat, de unde este
reintegrata fluxului tehnologic de reconditionare a fluidului de foraj cu ajutorul
pompei 2 PN 400. Beciul sondei are dimensiunile 2,00 m x 2,00 m x 1,70 m, volumul
fiind de 6,8 m3.
Ca ape uzate se pot considera si apele pluviale care cad pe suprafata careului
sondei si care sunt colectate in haba metalica de 40 m3 montata ingropat.
Pentru determinarea debitului apelor meteorice s-a folosit STAS 1846 din 1983
conform cap. 2.1.6. din STAS se calculeaza:
Qp = m x S x Ø x i, in care:
m - coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, tinand seama de
capacitatea de inmagazinare in timp si de durata ploii m = 0,8;
S - aria sectiunii de calcul (aria careului sondei);
Ø - coeficient de scurgere aferent ariei S, se va alege din tabelul 1, punctul 11,
referitor la teren arabil Ø = 0,07;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
43
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
i - intensitatea ploii de calcul in functie de frecventa f, durata ploii, conform STAS
9470 din 1973, in litri pe secunda la hectar;
f - frecventa ploii de calcul in functie de clasa de importanta a folosintei care este
IV (conform STAS 4273 din 1983 tabelul 13 care este 1/1);
t - durata ploii de calcul
t = tcs + L/VA
t = 15 minute pentru zone de deal
Pentru determinarea valorii intensitatii ploii de calcul s-a folosit STAS 9470 din
1973 diagrama pentru zona 7.
Din diagrama rezulta i = 145 l/s-ha
Suprafata careu = 2593 m2 = 0,26 ha
Qp = 0,8 x 0,26 x 0,07 x 145= 2,1 l/s
Qp = 2,1 x 10-3 x 15 min x 60 sec = 1,9 m3
Daca se considera o ploaie maxima pe zi, rezulta Qp = 1,9 m3/zi
Total restituiri:
Qu med zi = 0,576 + 1,92 + 1,9 = 4,4 m3/zi = 0,18 m3/h = 0,05 l/s
Coeficientul de recirculare interna (Ri)
Conform STAS 1343-0/1979, coeficientul de recirculare interna reprezinta raportul
in procente dintre cantitatea de apa recirculata si necesarul de apa, exprimate in
aceleasi unitati de masura.
In cadrul procesului de foraj se recircula apa colectata in haba de 40 m3, adica
total restituiri.
cerinta de apa este: 12 m3/zi.
volumul de apa recirculata : 4,4 m3/zi.
coeficientul de recirculare interna: Ri = 0,37= 37 %.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
44
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Bilantul apelor uzate (m3/zi; m3/an), pentru o sonda, este redat in tabelul de mai
jos:
Tabelul nr. 4.1.3. -1.
Surs
a ap
elor
uza
te;
Proc
es te
hnol
ogic
Tota
lul a
pelo
r uz
ate
gene
rate
Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare recirculare
Com
enta
rii
menajere industriale pluviale in acest obiectiv
catre alte obiective
m3 / z
i
m3 /
an m3 / z
i
m3 /
an
m3 / z
i
m3 /
an
m3 / z
i
m3 /
an
m3 / z
i
m3 /
an
m3 / z
i
m3 /
an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14Insta-
latia de foraj
5,14 77,1 0,74 11,1 2,5 37,5 1,9 28,5 4,4 66 - - -
Obs. Cantitatile de apa uzata, de la rubrica m3/an, se refera la durata de realizare a unei sonde -15 zile.
Stocul de apa pentru PSI este de 100 m3 si este depozitata in rezervoarele PSI ale
instalatiei de foraj.
1.8.4 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei sondelor
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
45
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Protectia apelor subterane din panza freatica impotriva contaminarii acestora de
componentii fluidului de foraj, se va realiza prin tubarea si cimentarea gaurii de
sonda ce traverseaza aceste formatiuni.
In timpul forajului este strict interzisa evacuarea fluidului de foraj sau a
reziduurilor provenite de la sonda in apele de suprafata sau subterane. Sistemul de
circulatie a fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un
control pe cantitatea de fluid vehiculat.
Apa reziduala rezultata din spalarea si intretinerea instalatiei de foraj si a
suprafetei de lucru din sonda si de la gura putului (beciul sondei, instalatia de
prevenire a eruptiilor) poate contine particule de vaselina, ulei si componente ale
fluidului de foraj.
Apa uzata va fi colectata in beciul betonat al fiecarei sonde, de unde, cu ajutorul
unei pompe centrifuge, aceasta va fi reintegrata in fluxul tehnologic. Apa
tehnologica reziduala are practic aceleasi calitati fizice si chimice, ca si ale apei
folosite in procesul tehnologic.
Apele meteorice care cad in interiorul fiecarui careu se colecteaza in cate o haba
metalica cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu balast in
grosime de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.
O parte din aceste ape se recupereaza si se reintegreaza in fluxul tehnologic, iar o
parte se transporta la o statie de pompare pentru a fi reinjectata, strat prin sonde
speciale de injectie pentru revitalizarea zacamantului.
Forajul sondelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante
poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata.
Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si
subterane este nesemnificativ.
Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si
subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi terentiale cu intensitati
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
46
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand capacitatea
de inmagazinare a habei de decantare de 40 m3 poate fi depasita.
Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:
deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele
situatii accidentale;
aparitia unor fisuri pe traseul conductei de refulare a fluidului de foraj,
pompa 2 PN 400;
neetanseitati ale unor zone de racord;
fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul
hidraulic – cu insertii metalice –, datorita imbatranirii materialului sau a
manevrarii bruste;
fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa 2 PN 400 si
manifoldul pompei, datorita imbatranirii materialului;
neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la
manlocuri);
depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3
avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol
pot ajunge in apele freatice;
diferite solutii, folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate
accidental, prin saparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de
foraj, depozitate necorespunzator.
Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.
Prognoza impactului asupra apei in timpul functionarii sondelor
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
47
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
In timpul functionarii sondelor, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit
substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de
suprafata.
Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:
aparitia unor fisuri pe traseul conductei de transport amestec titei, de la
sonda la parcul de rezervoare;
neetanseitati ale unor zone de racord.
1.8.5 Masuri de diminuare a impactului
In situatia in care au loc ploi terentiale cu intensitati foarte mari – cantitati mai
mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute -, careul sondelor se poate inunda integral,
fiind supus unei spalari partiale, astfel depozitul de sol vegetal putand fi distrus,
materialul dislocat fiind transferat pe terenurile din aval. Apele de suprafata, care
intercepteaza “viitura” si care tranziteaza peste terenurile situate in aval la careu,
pana la receptorul natural, pot suferi deprecieri, atat din punct de vedere chimic,
cat si organoleptic.
Prin echiparea careului cu o serie de utilitati: diferite baraci, habe metalice, se
diminueaza efectul infiltratiilor apelor meteorice, la nivelul intregii suprafete a
careului.
Apele meteorice care cad in interiorul fiecarui careu se colecteaza in cate o haba
metalica cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie
bituminoasa aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de
nisip cu grosimea de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.
In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce
poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
48
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei
poluate;
colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;
limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.
Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se
respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca
impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.
Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate
de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este
extrem de redusa.
1.9 Aerul
1.9.1 Date generale
Clima perimetrului cercetat este specifica climatului temperat continental, subtipul
climatului de tranzitie, fiind caracterizata de urmatorii parametri:
Clima si calitatea aerului:
temperatura medie anuala..............................+ 10,5°C;
temperatura minima absoluta........................ – 29,0°C;
temperatura medie a lunii ianuarie.................. -2,4°C;
temperatura medie a lunii iulie............................ 22°C.
Precipitatiile medii anuale au valoarea de 630 mm/m2 , si reprezinta media
valorilor inregistrate de-a lungul a 10 ani.
Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:
iarna...........................94,6 mm;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
49
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
primavara................ 166,3 mm;
vara...........................221,1 mm;
toamna.......................148,0 mm.
Sunt considerate “cu precipitatii” toate zilele in care apa cazuta sub forma de
ploaie, lapovita, grindina, ninsoare,etc., a totalizat mai mult de 0,1 mm.
Directia predominanta a vanturilor este cea sudica (13,3 %) si sud-vestica (12,1
%). Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 30,7 %, iar intensitatea medie a
vanturilor la scara Beaufort are valoare de 2,2-4,0 m/s.
Directia predominanta a vanturilor
Adancimea maxima la inghet este de 0,70-0,80 m conform STAS 6054/1977, iar
frecventa medie a zilelor cu inghet T ≤ 0°C este de circa 100 zile pe an.
Din punct de vedere seismic perimetrul studiat se incadreaza in zona seismica de
calcul caracterizata de parametrii seismici ag = 0,08 g si Tc = 0,7 s, conform
normativului N100-1/2006.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
50
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
4.2.2 Surse si poluanti generati
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip HH 75 Tacrom (instalatie
termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar
poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.
Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel nr.
4.2.2.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr. 4.2.2.-2. - si a surselor mobile -
tabel nr. 4.2.2.-3.:
Tabelul nr. 4.2.2-1.
Denumirea sursei Poluant
Debit masic (g/h)
Debit gaze/aer impurificat
(Nm3/h) (m3/h)
Concen-tratia in emisie
(mg/Nm3)(mg/m3)
Prag de alerta
(mg/Nm3)(mg/m3)
Limita la emisie = prag de
interventie(mg/Nm3)(mg/m3)
1 2 3 4 5 6 7
Grup generator
Particule 15,6SOx 32,4CO 270
Hidrocar-buri 44,4
NOx 560Aldehide 3,6
Acizi organici 3,6
Tabelul nr. 4.2.2.-2.
Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h)1 2 3
Nu este cazul
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
51
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Tabelul nr. 4.2.2.-3.
Denumirea sursei Amestec gaze esapament
Poluanti si debite masice(g/h)
1. Particule 46,82. SOx 97,23. CO 8104. Hidrocarburi 133,25. NOx 13326. Aldehide 10,8
Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,
excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la
esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.
Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat
factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul
Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru
aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare.
Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie
sunt (exprimate in kg/1000 litri):
particule 1,560;
SOx 3,240;
CO 27,000;
hidrocarburi 4,440;
NOx 44,400;
aldehide 0,360;
acizi organici 0,360.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
52
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul
de motorina specific (30 l/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au
comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor
tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind
determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare:
particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1;
SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;
CO: 810,0 g/h limita nespecificata;
hidrocarburi:133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;
NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4;
aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;
acizi organici:10,8 g/h fata de 200 g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.
In timpul functionarii investitiei emisiile amintite, mai sus, raman cele eliberate in
atmosfera de catre grupul generator de electricitate care functioneaza ca un motor
cu ardere interna pe baza de motorina.
1.9.2 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondelor
Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,
excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la
esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.
Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –
foraj sonda titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti
atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
53
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei
obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip HH 75 Tacrom (instalatie
termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar
poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.
Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondelor
In timpul functionarii investitiei, emisiile sunt numai cele eliberate in atmosfera de
catre grupul generator de electricitate care functioneaza ca un motor cu ardere
interna pe baza de motorina.
In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.
1.9.3 Masuri de diminuare a impactului
In acest caz, ca masuri de diminuare a impactului, potential, pot fi urmatoarele:
folosirea, la lucrari, a utilajelor noi sau cu motoare performante si
omologate;
respectarea stricta a tehnologiei de forare.
1.10Solul
1.10.1 Generalitati
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
54
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Din punct de vedere geomorfologic, perimetrele cercetate se gasesc in cadrul
Dealurilor si Campiei Vestice, mai precis in prelungirea vestica a Dealurilor
Silvaniei – Depresiunea Suplacu de Barcau.
Prin pozitie si geneza, aceste dealuri apartin dealurilor pericarpatice din latura
vestica a Carpatilor, avand insa stranse legaturi cu Podisul Somesan.
Aceste dealuri au altitudini joase (150 – 400 m) si energie de relief scazuta, ceea ce
nu exclude ca, pe alocuri, contrastele de relief si peisaj sa fie pregnante.
In peisajul geografic general al acestei subunitati se gasesc niste zone mai ridicate,
datorate unor maguri cristaline (Magura Simleului, Magura Codrului si Magura
Chilioara) considerate resturi ale unei catene muntoase sfaramate, care limiteaza
catre vest o depresiune tectonica importanta. Intre aceste maguri cristaline se
desfasoara largi depresiuni colinare, alungite dupa raurile mari care strabat
regiunea si care au creat terase ocupate de asezari si culturi agricole.
Morfologia de ansamblu se infatiseaza ca o alternanta de culmi deluroase si
culoare largi de vale, intrerupte de magurile cu substrat mai rezistent.
Dealurile Vestice s-au format in cadrul a doua mari cicluri de sedimentare:
ciclul precontinental, care corespunde perioadelor geologice anterioare
pliocenului superior, cand s-au creat conditiile pentru aparitia acestor
dealuri;
ciclul continental, incepe in dacian – romanian cand apele lacului pontic s-au
retras spre vest.
Perimetrul propus pentru amenajarea careului sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac este
reprezentat de un versant cu pante mari – medii acoperit cu o livada rara (la data
cercetarilor efectuate in teren – ianuarie 2010). La partea inferioara a versantului
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
55
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
sunt amenajate careurile sondelor 2774 si 4214 Suplac. Catre versant careurile
sondelor sunt prevazute cu un zid de sprijin betonat. La data cercetarilor deasupra
zidului de sprijin se declansase un fenomen de erodare si alunecare care au
degradat pe circa 10 m versantul.
Pe latura estica a perimetrului amenajat pentru careul sondelor 4214 si 2774 se
gaseste un drum de acces pietruit cu pante mari si foarte mari. Careul acestor
sonde este protejat de un zid de sprijin. In spatele zidului de sprijin, catre drumul de
acces la sondele H 1, H 2, H 3 Suplac se constata existenta unui fenomen de
alunecare care poate afecta acest zid de sprijin.
In general, prin procesul tehnologic de foraj si probele de productie, nu se produc
degradari ale solului si subsolului. La amenajarea suprafetei de teren, care se va
ocupa temporar, se va avea in vedere, conservarea stratului vegetal, care va fi
utilizat la redarea suprafetei de teren, dupa terminarea lucrarilor. Procesul
tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide (fluid de
foraj), reziduuri (detritusul) si substante chimice vehiculate, daca nu se iau
masurile de protectie necesare.
1.10.2 Surse de poluare a solului
Procesul tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide:
fluid de foraj;
reziduuri, ca detritusul;
titei;
substante chimice vehiculate, daca nu se iau masurile de protectie
necesare.
Sursele potentiale de poluare a solului si subsolului pot fi:
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
56
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele
situatii accidentale;
aparitia unor fisuri pe traseul conductei de refulare a fluidului de foraj,
pompa - incarcator;
neetanseitati ale unor zone de racord;
fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul
hidraulic (cu insertii metalice) datorita imbatranirii materialului sau a
manevrarii bruste;
fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa si manifoldul
pompei, datorita imbatranirii materialului;
neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la
manlocuri);
depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de 40 m3, avand ca
rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol pot ajunge
in apele freatice;
diferite solutii folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate
accidental, prin saparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de
foraj, depozitate necorespunzator.
Solutiile utilizate se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.
1.10.3 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra solului in timpul constructiei sondelor
In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si
subsolului este minim.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
57
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal
va fi decopertat si prezervat, fiind constituit din soluri argiloase, pentru refacerea
zonei decopertate.
Prognoza impactului asupra solului in timpul functionarii sondelor
In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de
poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in
cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot
determina afectarea grava a solului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot
atinge 2 pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor
implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea
configuratiei solului in amplasament.
1.10.4 Masuri de diminuare a impactului
Pentru protectia solului, suprafetele inchiriate vor fi decopertate cu depozitarea
stratului de sol vegetal si nivelarea acesteia, urmand ca la terminarea lucrarilor,
acestea sa fie imprastiate pe toata suprafata, mai putin cea pentru amenajarea
careului pentru exploatarea fiecarei sonde.
Pe aceste suprafete se vor executa lucrari de constructii-montaj in legatura cu
instalatia de foraj.
Se va amenaja drumul de acces din interiorul fiecarui careu in constructie
provizorie pentru foraj.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
58
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Se va monta structura instalatiei pe dale de beton si se vor executa lucrari de
protectie a mediului prin construirea santurilor de scurgere a apelor pluviale si
reziduale, amplasarea habei de colectare a apei reziduale si amenajarea platformei
dalate din fata rampei de prajini.
Pentru protectia solului impotriva eventualelor scurgeri de la rezervoarele de ulei,
acestea vor avea montate ventile cu inchidere sigura si vor fi verificate periodic,
inlaturand astfel efectul de contaminare cu produse petroliere.
In vederea protejarii subsolului si a panzei freatice impotriva eventualelor
infiltratii, se va tuba coloana de ghidaj Ø 450 mm la adancimea de 6 m, intr-un put
sapat manual. Coloana se va betona pe toata lungimea.
Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu
stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant, deoarece concomitent cu
traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.
Adancimea de fixare a coloanelor de tubaj asigura:
controlul eventualelor manifestari eruptive;
prevenirea contaminarii panzei freatice;
inchiderea tuturor formatiunilor geologice instabile cu permeabilitate mare
de la suprafata.
In vederea protejarii subsolului este interzisa evacuarea si injectarea de reziduuri
provenite de la sondele in foraj sau de exploatare in alte sonde.
Dupa terminarea operatiilor de foraj si probare strate, se trece la evacuarea
instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si baracilor din incinta careului de sonde.
Pentru redarea suprafetei careului instalatiei de foraj in circuitul productiv, se va
executa urmatoarea succesiune de lucrari:
scarificarea mecanica a terenului pe adancimea de 0,20 m;
strangerea, incarcarea si transportul patului de balast si nisip folosit la
amenajarea careului ce a fost scarificat;
imprastierea solului vegetal din depozit pe suprafata careului de sonde;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
59
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
nivelarea suprafetei solului ce a fost acoperita cu sol vegetal (suprafata
totala, mai putin suprafata necesara probelor de productie);
aratura mecanica in doua sensuri perpendiculare a acestei suprafete,
administrarea de ingrasaminte chimice si organice si efectuarea de analize
agropedologice de teren.
Atat in timpul forajului, cat si in timpul exploatarii, se pot ivi accidente care pot
avea impact asupra mediului, dupa cum urmeaza:
a)in timpul forajului pot aparea eruptii necontrolabile datorita urmatoarelor cauze:
aparitia, pe traiectul sondei, a unor zone de pierderi de circulatie de fluid,
care conduc la diminuarea inaltimii coloanei de fluid sub valoarea presiunii
unui strat traversat. Astfel se creeaza un raport invers intre presiunea
stratului si presiunea coloanei de fluid, ceea ce conduce la declansarea unei
eruptii libere;
traversarea unor strate necunoscute, cu presiuni mai mari decat presiunea
coloanei de fluid de foraj;
traversarea unor strate cu gaze ce pot conduce la gazeificarea fluidului de
foraj si implicit la usurarea acestuia. Prin reducerea greutatii specifice a
fluidului prin gazeificare, se reduce si valoarea presiunii exercitata de
coloana de fluid de foraj si apoi poate avea loc declansarea eruptiei.
Toate aceste situatii descrise mai sus pot conduce la eruptii care reprezinta
evenimente in activitatea de foraj prin pierderi materiale si prin poluarea mediului.
Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediul
ambiant a unor cantitati importante de hidrocarburi sau ape reziduale, in unele
situatii cand stratul ce a generat avaria dispune de gaze libere care produc
incendiu datorita aprinderii gazelor de suprafata.
Toate deversarile si emisiile de produsi rezultati in urma eruptiilor libere
necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a apelor
subterane si a aerului.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
60
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Prevenirea unei eruptii necesita urmatoarele masuri:
cunoasterea si urmarirea simptomelor unei manifestari la o sonda;
tubarea coloanelor la adancimile de reper obligatoriu;
cunoasterea gradientilor de fisurare si de presiune a sondelor;
dotarea sondei cu echipamente si instalatii de prevenire corespunzatoare
solicitarilor maxime estimate;
dotarea cu echipamente si instalatii de control ale proceselor tehnologice;
stapanirea procesului de evacuare a fluidelor sau gazelor patrunse in gaura
de sonda si restabilirea echilibrului sondei;
respectarea regulamentului de prevenire a eruptiilor;
instruirea personalului operativ in scopul combaterii eruptiilor.
La amenajarea fiecarei suprafete de teren care se va ocupa temporar, se va avea in
vedere conservarea stratului vegetal care va fi utilizat la redarea suprafetei de teren
dupa terminarea lucrarilor.
Dupa demontarea instalatiei de foraj si executarea fazei pentru demobilizare,
ramane inchiriata o suprafata egala cu suprafata careului de exploatare (comuna
pentru cele 3 sonde) necesara efectuarii montarii instalatiei de probare strate,
astefel suprafata care se reda in circuitul agricol este de 0 m2.
In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara
de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia
forestiera, apele de suprafata si subterane si aerul.
In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de aparitia
unor astfel de situatii, proiectantul a prevazut efectuarea urmatoarelor lucrari de
suprafata:
stratul de sol vegetal din incinta careului, se va decoperta pe adancimea de
circa 20 cm, urmand ca acesta, sa constituie depozit de sol vegetal;
amenajarea unui sant, racordat la haba de 40 m3, pentru colectarea apelor
uzate;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
61
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua
urmatoarele operatii:
scarificare;
doua araturi adanci pe directii perpendiculare;
raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;
discuire;
fertilizare cu ingrasaminte naturale.
1.11Geologia subsolului
Structura Suplac este situata in zona mediana a Bazinului Panonian, fiind un
monoclin in care depozitele panoniene se dispun transgresiv peste cristalin.
Structura din punct de vedere geomorfologic se gaseste in cadrul Dealurilor si
Campiei Vestice, mai precis in prelungirea vestica a Dealurilor Silvaniei –
Depresiunea Suplacu de Barcau.
Morfologia de ansamblu se infatiseaza ca o alternanta de culmi deluroase si
culuare largi de vale, intrerupte de magurile cu substrat mai rezistent.
Obiectivul principal este Panonianul care cantoneaza importante acumulari de
petrol, gaze asociate si gaze libere.
Coloana stratigrafica care va fi interceptata cuprinde urmatoarele formatiuni
geologice:
Pliocenul interceptat de la 0 m la aproximativ 215 m este dispus
transgresiv si discordant peste fundamentul cristalin si in cadrul lui s-au
evidentiat 2 complexe litologice:
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
62
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
a.complexul panonian superior (marnos): interceptat de la
suprafata, constituit din alternante de nisipuri, marne si argile la
partea superioara si predominant marnos - argilos in partea bazala.
b.complexul panonian inferior (nisipos): alcatuit din nisipuri
grosiere slab consolidate, reprezentand obiectivul productiv.
In baza seriei marnoase se dezvolta un strat nisipos de grosime redusa (aproximativ
5 m), mai ales in partea vestica a structurii. In partea estica, sectiunea nisipoasa
prezinta treceri spre un facies marno-nisipos sau chiar marnos.
Cristalinul reprezinta baza structurii si este format din filite, cuartite,
micasisturi cloritoase, sisturi sericito – cloritoase amfibolice, gnaise,
precum si roci eruptive.
Limitele geologice ale sondelor proiectate sunt estimate a fi intalnite la adancimile:
Panonian/Cristalin = 215 m.
Adancimea proiectata = 230 m, pentru fiecare sonda.
Pe amplasamentele viitoarelor sonde, au fost executate 6 foraje care au interceptat
aceeasi succesiune litologica:
Forajul F 1
0,00 – 0,40 m = sol vegetal;
0,40 – 0,80 m = argila cafenie, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa;
0,80 – 1,20 m = argila galben cafenie cu intercalatii cenusii si negricioase,
cu concretiuni calcaroase, plastic tare;
1,20 – 6,00 = argila galben cafenie cu intercalatii cenusii, cu concretiuni
calcaroase, plastic tare.
La data cercetarilor (ianuarie 2010), in forajul geotehnic nu au fost interceptate
infiltratii de ape subterane.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
63
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Forajul F 2
0,00 – 0,40 m = sol vegetal;
0,40 – 0,80 m = argila cafenie, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa;
0,80 – 2,00 m = argila galben cafenie cu intercalatii cenusii si negricioase,
cu concretiuni calcaroase, plastic tare;
2,00 – 6,00 = argila galben cafenie cu intercalatii cenusii, cu concretiuni
calcaroase, plastic tare.
La data cercetarilor (ianuarie 2010), in forajul geotehnic nu au fost interceptate
infiltratii de ape subterane.
Forajul F 3
0,00 – 0,40 m = sol vegetal;
0,40 – 0,80 m = argila cafenie, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa;
0,80 – 1,80 m = argila galben cafenie cu intercalatii cenusii si negricioase,
cu concretiuni calcaroase, plastic tare;
1,80 – 6,00 = argila galben cafenie cu intercalatii cenusii, cu concretiuni
calcaroase, plastic tare.
La data cercetarilor (ianuarie 2010), in forajul geotehnic nu au fost interceptate
infiltratii de ape subterane.
Forajul F 4
0,00 – 0,40 m = sol vegetal;
0,40 – 0,80 m = argila cafenie, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa;
0,80 – 1,60 m = argila galben cafenie cu intercalatii cenusii si negricioase,
cu concretiuni calcaroase, plastic tare;
1,60 – 6,00 = argila galben cafenie cu intercalatii cenusii, cu concretiuni
calcaroase, plastic tare.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
64
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
La data cercetarilor (ianuarie 2010), in forajul geotehnic nu au fost interceptate
infiltratii de ape subterane.
Forajul F 5
0,00 – 0,40 m = sol vegetal;
0,40 – 0,80 m = argila cafenie, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa;
0,80 – 2,20 m = argila galben cafenie cu intercalatii cenusii si negricioase,
cu concretiuni calcaroase, plastic tare;
2,20 – 6,00 = argila –nisipoasa, nisip argilos, galben cafeniu cu intercalatii
cenusii, cu concretiuni calcaroase, plastic tare.
La data cercetarilor (ianuarie 2010), in forajul geotehnic nu au fost interceptate
infiltratii de ape subterane.
Forajul F 6
0,00 – 0,40 m = sol vegetal;
0,40 – 0,80 m = argila cafenie, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa;
0,80 – 2,20 m = argila galben cafenie cu intercalatii cenusii si negricioase,
cu concretiuni calcaroase, plastic tare;
2,20 – 6,00 = argila nisipoasa galben cafenie cu intercalatii cenusii, cu
concretiuni calcaroase, plastic tare.
La data cercetarilor (ianuarie 2010), in forajul geotehnic nu au fost interceptate
infiltratii de ape subterane.
1.11.1 Surse de poluare a subsolului
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
65
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de foraj se poate – accidental -,
polua subsolul, prin padrunderea de pe sol a diverselor fluide prezente pe
amplasamentul sondei de foraj, in perioada de forare sonda:
fluid de foraj;
reziduuri, ca detritusul;
titei.
Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:
deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele
situatii accidentale;
aparitia unor fisuri pe traseul conductei de refulare a fluidului de foraj,
pompa 2 PN 400 - incarcator;
neetanseitati ale unor zone de racord;
neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la
manlocuri);
depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3
avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol
pot ajunge in apele freatice.
Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de exploatare a forajului se poate –
accidental -, polua subsolul, cu:
titei;
apa sarata.
Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:
neetanseitati ale unor zone de racord pe traseul de transport titei la parc;
depasirea capacitatii de inmagazinare a beciului sondei, avand ca rezultat
deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare de pe sol pot ajunge in
apele freatice.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
66
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
1.11.2 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra subsolului in timpul constructiei sondelor
In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra subsolului
este minim.
Un impact slab, in faza de executie a forajului sondelor, se va inregistra asupra
subsolului.
Prognoza impactului asupra subsolului in timpul functionarii sondelor
In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de
poluare a subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in cantitati
care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina
afectarea grava a subsolului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot atinge 2
pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica
lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea
configuratiei subsolului, in amplasament.
1.11.3 Masuri de diminuare a impactului
Atunci cand se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara de
sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia
forestiera, apele de suprafata si subterane si aerul.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
67
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra subsolului de
aparitia unor astfel de situatii, proiectantul prevede efectuarea urmatoarelor
lucrari:
stratul de sol poluat in adancime se va indeparta si transporta in depozite
agreate de catre APM unde va avea loc depoluarea acestora;
volumul ramas va fi completat cu material de umplutura sau sol depoluat.
1.12Biodiversitatea
1.12.1 Generalitati
Vegetatia este caracterizata prin predominarea elementelor central – europene,
alaturi de care se intalnesc multe specii carpatice, pe baza carora s-au circumscris
padurile de foioase. Vegetatia este eterogena, intalnindu-se o gama variata de
formatiuni vegetale, de la fagete si gorunete, pana la pajisti si chiar plantatii din ce
in ce mai extinse de conifere.
Padurile sunt raspandite in zona montana si in cea a dealurilor. Predomina fagul
(„Fagus silvatica”) in asociatie cu carpenul („Carpinus betulus”), gorunul
(„Quercus petrae”), stejarul („Quercus robur”), cerul („Quercus cerris”), pinul
(„Pinus silvestris”), paltinul de munte („Acer pseudoplatanus”), teiul („Tilia
cordata”), frasinul („Fraxinus excelsior”), ulmul („Ulmus foliaceae”), etc.
Subetajul stejarului se intalneste in partea inferioara a dealurilor (400 – 500 m
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
68
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
altitudine), iar cel al fagului la peste 500 m altitudine. In zonele de munte, de deal si
pe langa paduri se gasesc pasuni si faneturi naturale, a caror vegetatie este
reprezentata prin familiile de composite, graminee, leguminoase, rosacee, etc. De-a
lungul raurilor se gasesc vegetatii specifice (zavoaie).
Printre putinele specii de arbusti intalnite in fagete sunt: vonicerul („Evonymus
europaea”), tulichina („Daphne mezereum”), socul rosu („Sambucus racemosa”)
si negru („Sambucus nigra”), etc., la care se adauga o serie de specii
caracteristice padurilor de gorun: alunul („Corylus avellana”), lemnul cainesc
(„Ligustrum vulgare”), cornul („Cornus mas”), sangerul („Cornus sanguinea”),
clocotisul („Staphylea pinnata”).
Stratul inferior, al ierburilor, este reprezentat prin: vinarita („Asperula odorata”),
trepadatoare („Mercoralis perennis”), coltisor („Dentaria glandulosa”), laptele
cainelui („Euphorbia amygdaloides”), silnic („Glechoma hirsuta”), urzica moarta
galbena („Lamium gleobdolon”), sanisoara („Sanicula europaea”), leurda
(„Allium ursinum”), slabanogul („Impatiens noli tangere”), etc. In stratul ierbos
se mai pot gasi: macrisul iepurelui („Oxalis acetosella”), murul („Rubus hirtus”),
rogozul („Carex silvatica”), graminee („Festuca drymeia”), horsti („Luzula
nemorasa”).
Numeroase elemente faunistice se intalnesc incepand din padurile de stejar pana in
cele de fag (iepurele, vulpea, caprioara, lupul, mistretul, veverita).
Sunt prezente atat in regiunea de munte, cat si in dealurile inalte din judet, animale
de interes cinegetic: lupul (“Canis lupus”), mistretul (“Sus scrofa”), caprioara
(“Capreolus capreolus”), viezurele (“Meles meles”), veverita (“Scirus vulgaris”).
In regiunile depresionare, unde au o larga raspandire pajistile secundare si
derivate, apar mai frecvent iepurele (“Lepus europaeus”), vulpea (“Canis
vulpes”), etc.
Lumea pasarilor este foarte variata, fiind reprezentata prin: pitigoi (genul Parus),
gaita (“Garrulus glandarius”), mierla (“Turdus merula”), privighetoarea
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
69
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
(“Luscina megarhynchos”), ciocanitoarea (“Dendrocopos major”), grangurele
(“Oriolos oriolos”).
Dintre reptile se intalnesc: sarpele orb (“Anguis fragilis”), soparla de camp
(“Lacerta agilis agilis”), gusterul (“Lacerta viridis viridis”), broastele (“Rana
temporaria”).
Fauna apelor curgatoare este bine reprezentata, prin pastrav, lipan, mrean, clean si
foarte rar somn. Pe Barcau se intalneste foarte frecvent cleanul, iar pe Somes
scobarul.
Asociate cu ecosistemul dominant, apar si ecosistemele amenajate. Cerintele
umanitatii nu au putut fi limitate la ce ofera natura. De pe o anumita treapta a
dezvoltarii sale istorice, de altfel foarte veche, omul a incercat noi solutii din punct
de vedere ecologic. Astfel, in zona de amplasament a sondei, se pot evidentia:
ecosistemul agrotehnic;
ecosistemul legat de asezarile umane.
Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de culturile agricole si de livezile de pomi
fructiferi; reprezinta ecosistemul amenajat in scopul exploatarii producatorilor
primari.
Producatorii primari mentionati sunt supusi concurentei din partea unor plante
spontane, de tipul buruienilor. Mediul de cultura imbogatit in azotati si fosfati este
astfel disputat intre cele doua categorii de plante, la care se mai adauga si o alta
categorie de factori ecologici dezavantajosi pentru producatorii primari cultivati, si
anume, cea datorata consumatorilor de ordinul unu, desemnati cu numele de
daunatori: insecte, ciuperci.
Ecosistemul legat de asezarile umane a aparut odata cu formarea unor aglomerari
a populatiei in spatii mici. O asezare umana, redusa numeric in privinta
locuitorilor, cu inerente influente asupra mediului nu se individualizeaza ca sistem
ecologic. Numai o grupare umana de tip urban, implicand preluarea unui spatiu
destul de mare din natura, modificand specificul mediului prin constructii, conduce
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
70
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
la individualizarea unui sistem ecologic specific. Locuintele constituie locuri
predilecte pentru existenta si proliferarea unui numar de specii, mai ales
microbiologice – bacterii, drojdii si fungi –, caracterizate prin specificitati
geografice. Depozitele sedimentare, de la silozuri pana la magazine alimentare,
existente in localitate sau in afara sa, au atras o serie de organisme care alcatuiesc
comunitati specifice.
1.12.2 Prognoza impactul
Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul constructiei sondelor
In perioada de executie a investitiilor, vegetatia va fi afectata exclusiv in zonele de
lucru. Pe aceste suprafete de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va
reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.
Prezenta faunei, in vecinatatea amplasamentelor este reprezentata de iepuri,
soareci de camp si pasari, nefiind afectata de prezenta obiectivelor de investitie.
Activitatea de foraj se desfasoara numai in incinta amplasamentelor aprobate,
neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si
acvatice este nesemnificativ.
Se poate afirma ca impactul asupra acestui factor de mediu in timpul constructiei
obiectivului este minim si de scurta durata.
Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul functionarii sondelor
Deoarece activitatea de exploatare se desfasoara numai in incinta amplasamentului
aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei
terestre si acvatice este nesemnificativ.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
71
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
1.12.3 Masuri de diminuare a impactului
Dupa executia lucrarilor de constructie si foraj, vegetatia va repopula in mod
sistemic zona.
Amplasarea sondelor in zona propusa nu va avea ca impact starea de fapt existenta
– raportata la biodiversitate -, in acest moment si nu va modifica componentele
biodiversitatii.
Nu se impun masuri speciale care sa vizeze diminuarea impactului activitatii de
amplasare a sondei de foraj asupra biodiversitatii.
1.13Peisajul
1.13.1 Informatii despre peisaj
Perimetrele cercetate se gasesc in cadrul Dealurilor si Campiei Vestice, mai precis
in prelungirea vestica a Dealurilor Silvaniei – Depresiunea Suplacu de Barcau.
Prin pozitie si geneza, aceste dealuri apartin dealurilor pericarpatice din latura
vestica a Carpatilor, avand insa stranse legaturi cu Podisul Somesan.
Aceste dealuri au altitudini joase (150 – 400 m) si energie de relief scazuta, ceea ce
nu exclude ca, pe alocuri, contrastele de relief si peisaj sa fie pregnante.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
72
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
In peisajul geografic general al acestei subunitati se gasesc niste zone mai ridicate,
datorate unor maguri cristaline (Magura Simleului, Magura Codrului si Magura
Chilioara) considerate resturi ale unei catene muntoase sfaramate, care limiteaza
catre vest o depresiune tectonica importanta. Intre aceste maguri cristaline se
desfasoara largi depresiuni colinare, alungite dupa raurile mari care strabat
regiunea si care au creat terase ocupate de asezari si culturi agricole.
Morfologia de ansamblu se infatiseaza ca o alternanta de culmi deluroase si
culoare largi de vale, intrerupte de magurile cu substrat mai rezistent.
Dealurile Vestice s-au format in cadrul a doua mari cicluri de sedimentare:
ciclul precontinental, care corespunde perioadelor geologice anterioare
pliocenului superior, cand s-au creat conditiile pentru aparitia acestor
dealuri;
ciclul continental, incepe in dacian – romanian cand apele lacului pontic s-au
retras spre vest.
1.13.2 Explicarea utilizarii terenului
Tabelul nr. 4.6.2-1.Utilizarea terenului Suprafata (mp)
Inainte de punerea in aplicare a proiectului
Dupa punerea in aplicare a proiectului
Recultivata
1 2 3 4In agricultura:
teren pasune gradini arabil livada
2593 2593
---
Paduri - - -
Drumuri 116 116 -Zone construite (curti, - - -
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
73
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
suprafata construita)Ape - - -Alte terenuri:
vegetatie plantat zone umede teren deteriorat teren
neproductivTOTAL 2709 2709 -
1.13.3 Suprafata de teren ocupata
Tabelul nr. 4.6.3.-1
Nr.crt. Denumirea obiectivului Dimensiuni
(m)
Suprafata de teren temporar
necesara(mp)
Nr. Din plan
1.1
Suprafata ocupata de obiectivele instalatiei de
foraj- -
2.2 Suprafata de protectie - - -
3.3 Suprafata incinta careu 2593 -
4.3
Suprafata drum acces + utilitati + camp - 116 -
TOTAL 2709 -
1.13.4 Impactul asupra biodiversitatii
Amplasarea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac in zonele propuse nu vor avea ca impact
starea de fapt existenta – raportata la biodiversitate -, in acest moment si nu va
modifica componentele biodiversitatii.
1.13.5 Masuri de diminuare a impactului
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
74
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Nu se impun masuri speciale care sa vizeze diminuarea impactului activitatii de
amplasare a sondelor de foraj asupra biodiversitatii.
1.14Mediul social si economic
Existenta in zona exploatarilor petroliere prin sondele de foraj si extractie nu va
conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale si nici nu
va creea asezari umane noi, prin atragerea de forta de munca in zona. Sondele, prin
amplasamentele lor, nu afecteaza in nici un fel asezarile umane.
Sondele se vor amplasa in extravilanul localitatii Marca, judetul Salaj.
Avand in vedere ca distanta la care se afla sondele este mai mare decat cea minima
impusa (50 m) si ca in procesul de foraj nu se folosesc substante radioactive sau
microbiene, se considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata.
Desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a
mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a
obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a
populatiei este nesemnificativ.
Realizarea investitiei este programata pentru o perioada de circa 22 zile pentru
fiecare sonda. Sondele, prin amplasamentul lor, nu afecteaza, in nici un fel,
asezarile umane.
1.14.1 Impactul asupra mediului social si economic
Amplasarea sondelor de foraj in extravilanul localitatii Marca nu poate avea un
impact semnificativ asupra mediului social si nici asupra mediului economic al
zonei.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
75
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
1.14.2 Masuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.8 Zgomotul4.8.1 Generalitati
Zgomotul se constituie ca un factor de mediu omniprezent pentru care limita
definita ca fiind nivelul corect si nivelul definit ca nociv este dependenta de o
multitudine de factori:
fizici: ai zgomotului;
personali: determinati de calitatea receptorului etc.
factori greu de identificat si cuantificat.
Expunerea ocazitionala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o
perioada relativ scurta de timp este responsabila de efecte otice, de
diminuarea acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat
in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului
de miocard etc.
Cazul in care exista expuneri asupra populatiei, caracterizate prin niveluri
reduse, ale zgomotului, dar persistente, efectele principale sunt cele
nespecifice, datorate actiunii de factor de stres neurotrop al zgomotului.
Stresul se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a atentiei si a
capacitatilor amnezice si intelectuale, pana la tulburari psihice si
comportamentale care se manifesta clinic prin oboseala, iritabilitate si senzatie de
disconfort.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
76
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Alte efecte au caracter nespecific si de cele mai multe ori infraclinic, cu o etiologie
multifactoriala, evolueaza de la simple modificari fiziologice, pana la inducerea
de procese patologice, cum ar fi aparitia tulburarilor nevrotice, agravarea
bolilor cardiovasculare, tulburari endocrine etc.
Pentru evaluarea impactului zgomotului, doua aspecte sunt importante:
extinderea impactului - exprimata prin numarul persoanelor afectate;
intensitatea impactului - exprimata prin nivelul de zgomot, exprimat in
dB.
Avand in vedere faptul ca, activitatile desfasurate in cadrul tehnologiei de
forare si echipare a sondelor de titei se desfasoara cu precadere in spatii
deschise si la o departare convenabila pentru ca zgomotul emis de motoarele
utilajelor folosite – nivel masurat langa acelasi tip de utilaje, aflate in
functiune la sonde asemanatoare -, se poate afirma ca functionarea obiectivului
analizat, nu genereaza zgomot care sa depaseasca nivelul maxim admisibil de 65
dB(A) – STAS 10009/1988 -, corespunzator unitatilor industriale – masurabil la
limita careului sondei -, fapt pentru care se poate aprecia ca minim si
acceptabil, impactul produs asupra confortului fonic al populatiei din zona si
aceasta se va intampla doar pe parcursul existentei santierului de forare sonde,
nivelul de zgomot scazand drastic pe timpul functionarii.
4.8.2 Prognoza impactului
Principalele surse de zgomot si vibratii rezulta de la exploatarea instalatiei de
foraj, a utilajelor anexe si de la utilajele de transport care tranziteaza incinta
careului. Aceste forme de poluare se produc in situatii normale de exploatare a
utilitatilor din careu, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt.
Principalele surse de zgomot si vibratii pe amplasament vor fi reprezentate de:
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
77
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
functionarea motoarelor, de actionare si a generatoarelor electrice;
manipularea materialului tubular;
functionarea utilajelor terasiere folosite pentru amenajarea terenului.
Sursele de zgomot vor avea un caracter temporar, avand ca durata:
utilajele terasiere folosite la amenajarea terenului: circa 7 zile, circa 10
ore/zi, pentru fiecare sonda;
instalatii de foraj: circa 13 zile, 24 ore/zi, pentru fiecare sonda;
manipularea materialului tubular: circa 13 zile, aproximativ 10 ore/zi, pentru
fiecare sonda.
4.8.3 Masuri de diminuare a impactului
Pentru limitarea potentialului impact al poluarii sonore determinate de
activitatea desfasurata in cadrul obiectivului analizat, asupra sanatatii
populatiei se recomanda urmatoarele masuri:
desfasurarea activitatilor de santier, in limitele parametrilor normali de
lucru;
automonitorizarea nivelurilor de zgomot la limita
amplasamentului in scopul aplicarii de masuri corective privitoare
la poluarea sonora excesiva.
In conditiile amplasarii obiectivului, nivelurile estimate ale zgomotului se vor
incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988, iar impactul asupra sanatatii
populatiei poate fi apreciat ca redus.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
78
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
4.9 Protectia impotriva radiatiilor
In activitatea de foraj nu se folosesc si nu se emit substante radioactive.
4.10 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
Nu este cazul.
2 Analiza alternativelor
Dat fiind specificul activitatii care se va desfasura – foraj si echipare sonde,
potential exploatare sonde –, au fost luate in considerare mai multe
variante/alternative, ale activitatii, previzionata a se desfasura.
5.1. Analiza alternativei denumita:Varianta 0 (zero)
In cazul alegerii variantei zero – situatia actuala a amplasamentului ramane, in
continuare, aceeasi -, ar rezulta urmatoarele inconveniente:
Dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei ar
scadea cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat
in cazul exploatarii zacamantului prin sondele H 1, H 2, H 3 Suplac;
Dezvoltarea economica a localitatii Marca, judetul Salaj, ar incetini;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
79
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Dezvoltarea vietii sociale a satenilor comunei ar stagna;
Nivelul de trai al locuitorilor ar regresa;
Infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar deteriora etc.
In cazul alegerii variantei zero – situatia actuala a amplasamentului ramane, in
continuare, aceeasi -, ar rezulta urmatoarele efecte pozitive:
Calitatea solului specific zonei ramane la cel actuala.
5.2. Analiza alternativei denumita:Varianta 1
In cazul alegerii variantei unu, situatia actuala a amplasamentului se modifica
pentru a permite executarea forajului si echiparii sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, iar
daca rezultatele forajului de cercetare nu justifica exploatarea zacamantului, atunci
ar rezulta urmatoarele inconveniente:
Dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei ar
scadea cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat
in cazul exploatarii zacamantului prin sondele H 1, H 2, H 3 Suplac;
Dezvoltarea economica a localitatii Marca, judetul Salaj, ar incetini;
Dezvoltarea vietii sociale a satenilor comunei ar stagna;
Nivelul de trai al locuitorilor ar regresa;
Infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar deteriora etc.
In cazul alegerii variantei unu – situatia amplasamentului, dupa oprirea activitatii-,
ar rezulta urmatoarele efecte pozitive:
Calitatea solului decopertat va ramane neschimbata fata de cea
initiala, dupa refacerea ecologica a amplasamentului, in vederea
redarii lui proprietarului.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
80
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
5.3. Analiza alternativei denumita:Varianta 2
In cazul alegerii variantei doi, situatia actuala a amplasamentului se modifica, ca
locatie - pe un alt amplasament -, pentru a permite executarea forajului si echiparii
sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac din localitatea Marca, judetul Salaj, iar daca
rezultatele forajului de cercetare justifica exploatarea, pentru productie, a
zacamantului, atunci ar rezulta urmatoarele inconveniente:
Strabaterea stratelor geologice ar fi mai neeconomica din punct de
vedere al inclinatiei forajului;
Forarea catre zacamant din alta pozitie decat cea indicata de
specialistii in forare ar putea avea – potential -, o probabilitate mai
mare de a strabate strate geologice deja afectate de extractiile
anterioare, prin urmare mai vulnerabile de a fi supuse unor poluari
de adancime ale unor strate deja mai poroase.
In cazul alegerii variantei doi – situatia amplasamentului, prin exploatarea
zacamantului de titei, prin sonde forate -, ar rezulta urmatoarele efecte pozitive:
Dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei s-ar
mari cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat in
cazul exploatarii zacamantului de titei, prin sondele H 1, H 2, H 3
Suplac, din localitatea Marca, judetul Salaj;
Dezvoltarea economica a localitatii Marca, judetul Salaj, ar creste
prin contributia financiara a OMV PETROM la bugetul local;
Nivelul de trai al locuitorilor ar creste;
Dezvoltarea vietii sociale a satenilor comunei ar creste;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
81
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar putea intretine prin
fondurile suplimentare la bugetul local etc.
5.4. Analiza alternativei denumita:Varianta 3
In cazul alegerii variantei trei, situatia actuala a amplasamentului se modifica
pentru a permite executarea forajului si echiparii sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, iar
daca rezultatele forajului de cercetare justifica exploatarea, pentru productie, a
zacamantului, atunci ar rezulta urmatoarele inconveniente:
S-ar actiona asupra solului - prin decopertare -, sol care va fi
prezervat pentru refacerea ecologica a amplasamentului, la sfarsitul
activitatii de extractie.
In cazul alegerii variantei trei – situatia amplasamentului, prin exploatarea
zacamantului de titei, prin sonde forate -, ar rezulta urmatoarele efecte pozitive:
Dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei s-ar
mari cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat in
cazul exploatarii zacamantului de titei, prin sondele H 1, H 2, H 3
Suplac;
Dezvoltarea economica a localitatea Marca, judetul Salaj, ar creste
prin contributia financiara a OMV PETROM la bugetul local;
Nivelul de trai al locuitorilor ar creste;
Dezvoltarea vietii sociale a satenilor comunei ar creste;
Infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar putea intretine prin
fondurile suplimentare la bugetul local etc.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
82
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
3 Monitorizarea
Activitatea care este proiectata a se desfasura, nu necesita monitorizare, deoarece
amplasarea acesteia se afla intr-un camp de exploatare in care sunt prezente si in
functiune multe sonde, parcuri de rezervoare si instalatii de producere abur.
Monitorizarea individuala a fiecarei sonde, din punct de vedere al emisiilor in
atmosfera, nu poate fi executata, deoarece ea interfera cu emisiile de la activitatile
mai sunt enumerate.
Timpul total de desfasurare a activitatii care este proiectata a se desfasura este de
circa 22 zile/sonda.
4 Masuri de protectia muncii
La elaborarea prezentei documentatii s-au respectat prevederile din legislatie,
normele si normativele in vigoare referitoare la protectia muncii specifice activitatii
de forare sonde, dupa cum urmeaza:
1. Legea nr. 319 din 14 iulie 2006.
2. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea
Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/14.07.2006 privind
securitatea si sanatatea in munca.
3. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1050/09.08.2006 privind Cerintele minime
pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de
foraj.
4. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 971/26.07.2006 privind Cerintele minime
pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca.
5. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 300/02.03.2006 privind Cerintele minime de
securitate si sanatate pentru santierele temporare si mobile.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
83
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
6. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 1048/09.08.2006 privind Cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca.
7. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1146/30.08.2006 privind Cerintele minime
de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca.
8. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 1058/09.08.2006 privind Cerintele minime
pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi
unui potential risc datorita atmosferelor explozive.
9. MMPS Norme specifice de securitate a muncii la lucrarile de foraj sonde,
editia1995.
10. Regulamentul pentru prevenirea eruptiilor la forajul, punerea in productie si
exploatarea sondelor de titei si gaze, editia 1982.
11. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice de
stingere, pentru unitatile Ministerului Petrolului, editia 1990.
12. Norme specifice de securitate a muncii pentru extractia titeiului, elaborate si
editate de institutul de Cercetari Stiintifice pentru Protectia Muncii (I.C.S.P.M.)
Bucuresti in colaborare cu specialisti din unitati de profil si din cadrul M.M.P.S. si
I.S.T.P.M. si avizate de M.M.P.S., editia 1996.
13. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico -
chimice si mecanice, elaborate si editate de institutul de Cercetari Stiintifice pentru
Protectia Muncii (I.C.S.P.M.) Bucuresti in colaborare cu specialisti din unitati de
profil si din cadrul M.M.P.S. si I.S.T.P.M. si avizate de M.M.P.S., editia 1996.
4.1 Obligatiile proiectantului
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
84
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
La realizarea proiectului s-au aplicat normele de securitate a muncii, precum si
prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrarilor de constructii
care se refera la masurile de securitate a muncii. Masurile au fost stabilite functie
de gradul de periculozitate, detaliat pe faze de lucru.
Documentatia tehnica cuprinde lista de dispozitive, instalatii si aparate necesare
asigurarii securitatii muncii, in perioada de executie a lucrarilor, precum si cele
necesare exploatarii, tinandu-se cont ca acestea trebuie sa fie certificate din punct
de vedere al securitatii muncii.
Proiectantul asigura completarea documentatiei cu masurile impuse, cu ocazia
controalelor de protectie a muncii, efectuate de catre organele abilitate.
Proiectantul acorda asistenta tehnica executantului si beneficiarului, in vederea
rezolvarii problemelor de securitate a muncii, aparute in realizarea lucrarilor de
constructii, garantand eficienta acestora.
La cererea beneficiarului, in cadrul unui contract de asistenta tehnica, proiectantul
va urmari modul in care constructorul respecta regulile de protectie a muncii
prevazute in proiect, oprind continuarea lucrarilor, atunci cand se constata abateri
de la prevederile proiectului.
La receptia lucrarilor, proiectantul, va verifica daca au fost executate prevederile
de protectie a muncii, cuprinse in proiect, aplicatii care sunt necesare exploatarii,
in deplina siguranta, a constructiei.
La cererea beneficiarului se vor intocmi instructiuni de intretinere si exploatare a
constructiilor, dupa punerea in functiune, inclusiv de protectie a muncii.
Masurile de protectie a muncii, din prezentul proiect, nu sunt limitative, executantul
si beneficiarul urmand a lua si alte masuri care se impun.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
85
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
4.2 Obligatiile executantului
Executantul raspunde de realizarea lucrarilor de constructii in conditii care sa
asigure evitarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Acesta trebuie, in conformitate cu prevederile Legii nr. 319/14.07.2006 privind
securitatea si sanatatea in munca, sa fie autorizat, din punct de vedere al protectiei
muncii, de catre Inspectoratul Teritorial pentru Protectia Muncii.
In scopul realizarii lucrarilor de constructii, in conditii de necesitate, executantul
are urmatoarele obligatii:
sa analizeze documentatia tehnica de executie din punct de vedere al
securitatii muncii si daca este cazul, sa faca obiectiuni, solicitand
proiectantului modificarile necesare conform prevederilor legale;
sa raspunda cerintelor OMV Petrom;
sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitate a
muncii, precum si prescriptiile din documentatiile tehnice privind
executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare, necesare realizarii
constructiilor;
sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul
realizarii unei exploatari ulterioare a lucrarilor de constructii–montaj, in
conditii de securitate a muncii si sa sesizeze beneficiarul si proiectantul,
cand constata ca masurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzatoare,
sa faca propuneri de solutionare si sa solicite, acestora, aprobarile
necesare;
sa ceara beneficiarului, ca proiectantul, sa acorde asistenta tehnica in
vederea rezolvarii problemelor de securitate a muncii, in cazurile
deosebite, aparute in executarea lucrarilor de constructii;
sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor,
precum si cele constatate la receptia lucrarilor de constructii.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
86
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Avand in vedere ca activitatea de constructii montaj se desfasoara cu angajati de
diferite profesii si meserii, folosindu-se utilaje si instalatii cu grade de complexitate
ridicata, la controlul locurilor de munca se vor urmari urmatoarele aspecte:
verificarea modului de respectare a legislatiei si normelor specifice de
securitate a muncii in vigoare, a altor dispozitii legale, organizarea locului
de munca, conditiile de lucru, supravegherea tehnica, ordinea si disciplina
precum si cerintele HSEQ ale OMV PETROM;
verificarea modului cum sunt respectate tehnologia de lucru sau
instructiunile de lucru, organizarea in conditii de securitate a activitatii;
identificarea factorilor de risc, a pericolelor de accidentare, pe fiecare faza
a procesului tehnologic, la utilajele si instalatii si in mod deosebit, la
lucrarile cu nivel ridicat de tehnicitate si grad marit de periculozitate;
verificarea modului in care se face instructajul periodic la locul de munca,
precum si eficienta lui;
verificarea dotarii si utilizarii dispozitivelor de protectie interzicand
improvizatiile;
verificarea existentei si functionarii aparatelor de protectie pe utilaje si
instalatii:
limitatoare de cursa;
limitatoare de sarcina;
semnalizatoare de oprire;
semnalizatoare optice si acustice de avertizare;
verificarea autorizarii interne a angajatilor pe meserii;
dotarea tuturor angajatilor cu echipament individual de protectie, in
completare la masurile de protectie colectiva, la locurile de munca. Se
acorda o atentie deosebita prevenirii accidentelor prin cadere de la
inaltime si prin caderea de obiecte dupa cum urmeaza:
scule, conform prevederilor din normele specifice;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
87
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
cai de acces amenajate corespunzator;
balustrade de protectie;
golurile din plansee acoperite sau imprejmuite;
platforme de lucru;
avertizarea locurilor periculoase;
existenta autorizatiei de functionare a schelelor autoridicatoare;
angajatii sa fie verificati periodic din punct de vedere medical in functie de
meseriile pe care le exercita;
toate utilajele care sunt in exploatare, pe santier, sa fie verificate conform
graficelor de revizii si reparatii;
aparatura de masura si control sa fie verificata la termenele scadente si in
buna stare de functionare;
verificarea existentei autorizatiilor ISCIR, pentru utilajele care intra sub
aceasta incidenta;
se urmareste modul in care sunt realizate programele privind imbunatatirea
conditiilor de munca, incluse in contractul colectiv al agentului economic.
4.3 Obligatiile beneficiarului investitiei
Beneficiarul raspunde de preluarea si exploatarea lucrarilor de constructii–montaj,
care sa asigure securitatea muncii. La receptia lucrarilor participa si personalul
din cadrul compartimentului de protectie a muncii.
Cu ocazia receptiei, beneficiarul investitiei are urmatoarele obligatii:
sa analizeze proiectul din punct de vedere al masurilor de securitate a
muncii si, in cazul in care constata deficiente, lipsuri sau neconcordante
fata de prevederile legislatiei in vigoare, sa ceara proiectantului
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
88
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
remedierea deficientelor constatate, completarea documentatiei tehnice sau
punerea in concordanta a prevederilor din proiect, cu cele din legislatie;
sa conlucreze cu proiectantul lucrarii la definitivarea instructiunilor de
securitate a muncii pentru lucrarile in care se promoveaza tehnologii noi de
executie;
sa colaboreze cu proiectantul si executantul, dupa caz, in scopul rezolvarii
anumitor probleme de securitate a muncii;
pentru lucrarile de constructii care se executa in paralel cu desavarsirea
procesului de productie, sa incheie, cu executantul, un protocol – anexa la
contract – in care se vor prevedea urmatoarele:
delimitarea suprafetei in care se executa lucrarile si unde
raspunderea, pentru asigurarea masurilor de securitate a muncii,
revine executantului;
stabilirea drumurilor si cailor de acces;
masurile de securitate a muncii, dispozitivele si echipamentul de
protectie pe care beneficiarul trebuie sa-l puna la dispozitia
executantului, in cazul desfasurarii lucrarilor, paralel cu procesul
de productie;
instruirea personalului constructor de catre beneficiar, pe baza
normelor si instructiunilor proprii de protectie a muncii;
masurile de securitate a muncii pe care trebuie sa le asigure
beneficiarul, in cazul in care solicita interventia executantului,
pentru a face fata unor situatii care pericliteaza functionarea
instalatiilor sale;
sa controleze, cu ocazia receptiei lucrarilor de constructii –
montaj, realizarea de catre executant a tuturor masurilor de
securitate a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzand
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
89
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
receptia lucrarilor de constructii, care nu corespund din punct de
vedere al securitatii muncii.
Conditiile ca o receptie sa fie admisa, din punct de vedere al protectiei muncii, sunt
urmatoarele:
sa fie montate corect si in buna stare de functionare toate dispozitivele,
aparatele si instalatiile de protectie a muncii;
sa fie prezentate autorizatiile prealabile, cerute de legislatie si actele
normative in vigoare, pentru a se verifica daca au fost adaugate clauze si
daca acestea au fost realizate;
sa fie depuse autorizatiile de functionare pentru recipientele sub presiune si
pentru instalatiile de ridicat, conform prevederilor ISCIR;
sa fie prezentate buletinele de deteriorari, in timpul proceselor tehnologice;
sa fie prezentate buletinele de masuratori solicitate pentru instalatiile
energetice si de gaze;
sa fie prezentate certificatele de garantie solicitate, in mod expres, de
legislatie si regulamentele in vigoare;
sa nu semneze receptia definitiva a lucrarilor de constructii atunci cand
determinarile privind microclimatul, zgomotul si vibratiile, iluminatul,
efectuate in timpul probelor tehnologice, nu corespund documentatiei
tehnice;
beneficiarul este obligat sa exploateze constructiile si instalatiile aferente in
conformitate cu prevederile din documentatia tehnico-economica si in ceea
ce priveste normele de securitate a muncii, sa nu efectueze nici o modificare
care ar putea influenta respectarea acestora.
Un alt aspect care trebuie cunoscut de catre beneficiari il constituie modul in care
trebuie realizate conventiile de securitate, ca anexe la contractele tehnico-
economice.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
90
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Acestea nu au un caracter restrictiv, asa cum poate s-a inteles din proiect, ele
putand cuprinde si alte clauze, functie de conditiile concrete in care se desfasoara
activitatea.
Personalului angajat in cadrul compartimentelor de protectie a muncii ii revine
sarcina de a urmari permanent, prin controale la locurile de munca, aplicarea si
respectarea, intocmai, a obligatiilor ce revin – pe linia protectiei muncii –, celor
trei factori care contribuie la realizarea unei constructii.
4.4 Masuri de protectie si stingere a incendiilor
4.4.1 Generalitati
La elaborarea prezentului proiect si in timpul lucrarilor de constructii, s-au
respectat si se vor respecta prevederile legislatiei, normele si normativele, in
vigoare, dupa cum urmeaza:
Legea nr. 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor;
Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 163/28.02.2007 privind
aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;
Norme de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului – P 118/1999;
Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice
de stingere pentru Unitatile Ministerului Petrolului, editia 1990;
Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si
realizarea constructiilor;
Regulament pentru prevenirea eruptiilor la foraj, punerea in productie si
exploatarea sondelor de titei si gaze - M.P. 1982.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
91
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Masurile de protectie si stingere a incendiilor din prezentul proiect nu sunt
limitative, constructorul si beneficiarul urmand sa ia si alte masuri, care se impun.
Dupa punerea in functiune a constructiei este interzisa executarea de lucrari de
completari sau modificari, ale constructiei, fara acordul proiectantului.
4.4.2 Prevederi specifice
Sondele vor intra in exploatare numai dupa efectuarea tuturor probelor prevazute
prin proiect.
Sondele vor fi exploatate si supravegheate de personalul pregatit special in acest
scop. Supraveghetorul, care a detectat emanatia de produse petroliere, de la sonda
de foraj, este obligat ca dupa anuntarea conducerii firmei, sa ia masuri pentru
interzicerea accesului pe o raza de cel putin 35 m, fata de locul emanatiei - functie
de importanta acesteia, raza zonei de interdictie poate fi marita – , interzicerea
apropierii cu foc si a executarii de lucrari, care ar putea produce scantei.
OMV PETROM – Asset nr. 4 Field Cluster Suplac, proprietarul sondelor, va
organiza puncte de interventie echipate cu mijloace auto, utilaje, unelte si personal
pentru remedierea scurgerilor, colectarea titeiului revarsat si stingerea
eventualelor incendii.
La efectuarea unor lucrari de reparatii sau interventii, se vor folosi numai scule
care nu produc scantei prin lovire sau frecare.
In cazul scurgerii unei importante cantitati de titei sau amestec, se vor lua
urmatoarele masuri:
se vor efectua manevrele necesare opririi scurgerii - inchiderea de
robinete, blindare, izolare, etc.;
se vor amenaja diguri si santuri pentru limitarea revarsarii de amestec;
se vor stinge toate sursele de foc pe o raza de 100 m, in jurul punctului de
unde a avut loc deversarea;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
92
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
se va interzice fumatul in zona;
se va interzice circulatia, in zona, a oricaror persoane si mijloace de
transport, care nu au legatura cu lucrarile de remediere a scurgerii;
va fi anuntata formatia civila de pompieri si organele locale;
se vor organiza in mod cat mai rational lucrarile de remediere;
iluminatul in zona de lucru se va face cu lampi de constructie antiexploziva;
pe o raza de 100 m zona de lucru va fi marcata cu tablite avertizoare
"Pericol de incendiu, interzisa aprinderea focului".
Este interzisa producerea sondelor direct in rezervoarele sau habele parcului, fara
trecerea acestora prin separatoarele de titei si gaze.
Nu se admit scapari si scurgeri de titei si gaze. In acest scop se va controla
permanent etanseitatea armaturilor componente ale parcului de separatoare
luandu-se masuri de inlocuire ale celor defecte.
Se vor verifica supapele de siguranta conform prescriptiilor tehnice ISCIR, spre a
se evita atingerea unor presiuni excesive in instalatie care ar putea duce la
accidente si la emanatii de titei si gaze.
Se va urmari continuu nivelul de titei in separatoare spre a se evita trecerea gazelor
la rezervoare sau a titeiului in conductele de gaze.
La scurgerea impuritatilor din separatoare se va evita scaparea de titei in reteaua
de canalizare.
Separatoarele si rezervoarele vor fi legate la priza de pamant.
In interiorul careurilor sondelor este interzis fumatul si accesul cu chibrituri,
brichete sau alte surse de foc.
Se interzice folosirea in alte scopuri a materialelor destinate prevenirii si stingerii
incendiilor.
Caile de acces vor fi intretinute in bune conditii, fiind amenajate pentru a se putea
interveni in caz de incendiu.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
93
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Se interzice a se pastra in interiorul careului de sonde gazolina sau condensat in
vase deschise. Bumbacul, carpele, sacii, etc., imbibate cu produse petroliere, se vor
pastra in cutii metalice, cu capac, in locuri anume stabilite, in zona fara pericol de
explozie.
Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalatiilor va fi
instruit pentru a actiona imediat, cu utilajele mobile si materiale de stingere, aflate
in dotarea careului respectiv.
In cazul incendiilor de lichide combustibile, se vor folosi stingatoarele cu spuma,
sau pulbere si CO2.
5 Situatii de risc
5.1 Accidente potentiale
In situatia normala de executare a lucrarilor de foraj, nu apar efecte poluante
asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii
corespunzatoare a instalatiei de foraj si a unei organizari si discipline riguroase a
muncii. In timpul forajului sondei este posibil sa apara si incidente, cu posibil
impact asupra mediului, prin declansarea eruptiilor libere, necontrolabile, care se
pot produce datorita urmatoarelor cauze:
A. neasigurarea contrapresiunii necesare asupra stratelor. Reducerea
contrapresiunii asupra unui strat, se datoreaza, fie scaderii densitatii
fluidului de foraj, fie scaderii inaltimii coloanei de fluid, din gaura de
sonda:
a. scaderea densitatii are loc din cauza patrunderii de fluide mai usoare,
din strat, in fluidul de foraj. Cel mai frecvent caz este gazeificarea
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
94
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
fluidului de foraj, in timpul traversarii, cu viteze mari, a stratelor de
gaze;
b. scaderea inaltimii coloanei de fluid de foraj, in gaura de sonda, se
poate produce, in cazul pierderilor de circulatie;
B. necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de
prevenire a eruptiilor;
C. existenta unui echipament de prevenire a eruptiilor necorespunzator, pentru
presiunile la care este supus, la sonda respectiva.
Cuantificarea riscului aparitiei unei eruptii, functie de cauzele care o genereaza:
Tabelul nr. 8.1.-1.
Cauza Probabilitate Clasificarea gravitatii Risc
A.a. 1 (mica) 2 (medie) 2A.b. 1 (mica) 2 (medie) 2B. 1 (mica) 3 (majora) 3C. 1 (mica) 3 (majora) 3
Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediu
ambiant a unor cantitati importante de fluid de foraj, hidrocarburi, apa de
zacamant.
Toate deversarile si emisiile de produsi rezultate in urma eruptiilor libere
necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a aerului.
Tabelul nr. 8.1.-2.
Agent
poluantPericol Sursa Cale Tinte
Atinge-
rea
tintei
Impor-
tanta
riscului
Necesitatea
lucrarilor
de
remediere
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
95
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Hid
roca
rbur
i lic
hide
si
gazo
ase
Exploziv
Stra
t geo
logi
c
Dev
ersa
re d
irect
a
Aer
Sol
Ape de
supra-
fata
Flora
Fauna
Da
Da
Da/Nu
Da
Da
Major
Major
Major
Major
Major
Nu
Da
Da
Da
Nu
5.2 Planuri pentru situatii de risc
Riscul este probabilitatea aparitiei unui efect negativ intr-o perioada de timp
specificata si este adesea descris sub forma ecuatiei:
Risc = Pericol x Expunere
Risc = Probabilitate x Gravitate
Obiectivul general al evaluarii riscului este de a controla riscurile provenite de la
un amplasament, prin identificarea:
agentilor poluanti sau a pericolelor celor mai importante;
resurselor si receptorilor expusi riscului;
mecanismelor prin care se realizeaza riscul;
riscurilor importante, care apar pe un amplasament;
masurilor generale, care permit a se reduce gradul de risc, la un nivel
acceptabil.
Pentru a raspunde cerintelor Ordinului Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului nr. 184/21.09.1997, se prezinta in continuare matricea pentru analiza
relatiei sursa-cale-receptor, pentru sursele posibile de poluare prezentate.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
96
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Tabelul nr. 8.2.-1.
Agent
poluant Peri
col
Surse Cai Tinte
Atin-
gerea
tintei
Impor-
tanta
riscului
Necesitatea
lucrarii de
remediere
1 2 3 4 5 6 7 8
Flui
d de
fora
j
Iner
t
fisuri pe traseul
conductei de refulare
a fluidului de foraj;
neetanseitati ale unor
zone de racord;
fisurare furtun
vibrator;
aparitia fisurilor in
peretii habelor de
depozitare.
Dev
ersa
re
Sol Da Mica Inchiderea
sursei de
poluare.
Colectarea
poluantului
Ape
reziduale
Fito
toxi
c
haba de depozitare
ape reziduale.
Dev
ersa
re
Sol,
Ape
sub-
terane
Da
Nu
Mica
/
Medie
Nu
Solutii
chimice
Fito
toxi
c
produse chimice
necesare tratarii
fluidului de foraj
depozitat
necorespunzator.
Impr
astie
re Sol Da Mica Colectare
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
97
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Fluid de
foraj
Ape
reziduale
Fito
toxi
c
fisuri pe traseul
conductei de refulare
a fluidului de foraj;
neetanseitato ale
unor zone de racord;
aparitia fisurilor in
peretii habelor de
depozitare;
haba de depozitare
ape reziduale.
Dev
ersa
re
Sol Da Medie Colectare
Fluid de
foraj
Solutii
chimice
Fito
toxi
c
fisuri pe traseul
conductei de refulare
a fluidului de foraj;
neetanseitati ale unor
zone de racord;
fisurare furtun
vibrator;
aparitia fisurilor in
peretii habelor de
depozitare;
haba de depozitare
ape reziduale.
Dev
ersa
re
Impr
astie
reSol Da Medie Colectare
Ape
reziduale
Solutii
Chimice
Fito
toxi
c
haba de depozitare
ape reziduale;
produse chimice
necesare tratarii
fluidului de foraj
depozitat
necorespunzator.
Dev
ersa
re
Impr
astie
re
Sol Da Medie Colectare
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
98
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Fluid de
foraj
Ape
reziduale
Solutii
chimice
Fito
toxi
c
fisuri pe traseul
conductei de refulare
a fluidului de foraj;
neetanseitati ale unor
zone de racord;
fisurare furtun
vibrator;
aparitia fisurilor in
peretii habelor de
depozitare;
haba de depozitare
ape reziduale;
produse chimice
necesare tratarii
fluidului de foraj
depozitat
necorespunzator.
Dev
ersa
re
Impr
astie
re
Sol Medie Colectare
Cuantificarea riscului:
agent poluant: fluid de foraj
Probabilitate = 1 (mica);
Gravitate = 1 (usoara);
R = 1 x 1 = 1
agent poluant: apa reziduala
Probabilitate = 1 (mica);
Gravitate = 2 (medie);
R = 1 x 2 = 2
agent poluant: solutii chimice
Probabilitate = 1 (mica);
Gravitate = 1 (usoara);
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
99
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
R = 1 x 1 = 1
Pe baza celor de mai sus se poate aprecia ca riscul este minim.
5.3 Masuri de prevenire a accidentelor
pastrarea curateniei in fiecare careu de sonda pentru evitarea formarii
solutiilor poluante, din materialele imprastiate in timpul ploilor;
efectuarea probelor de presiune a manifoldului pompei, inainte de inceperea
lucrarilor de foraj;
verificarea etanseitatii habelor pentru depozitarea fluidelor de foraj;
depozitarea materialelor chimice necesare tratarii fluidului de foraj, in
baraca de chimicale;
in timpul forajului, cat si dupa terminarea lucrarilor, se interzice deversarea
fluidelor si a altor reziduuri pe alte terenuri, decat in locurile special
amenajate-habe metalice, batale/depozite autorizate.
In cazul in care datorita neetanseitatii se poate produce poluarea solului si a
subsolului, trebuie luate urmatoarele masuri:
inchiderea imediata a sursei de poluare;
colectarea poluantului (in masura in care aceasta este posibil);
limitarea intinderii poluarii cu ajutorul digurilor;
inlaturarea zonei poluante prin decopertare.
Pentru evitarea declansarii unor eruptii necontrolabile, se vor respecta urmatoarele
masuri de siguranta:
a) masuri tehnologice:
executarea lucrarilor de foraj cu respectarea programelor de lucru si a
proiectelor tehnologice de foraj;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
100
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
pe timpul activitatii de foraj detritusul si fluidul de foraj, vor fi depozitate
numai in habe metalice etanse;
organizarea lucrului la sonda si instruirea brigazii in asa fel incat sa se
observe si sa sesizeze, primele simptome de manifestare ale sondei;
forajul propriu-zis, operatiunile de carotaj si perforare, punere in productie
si exploatare, precum si orice fel de operatii, in gaura de sonda, se vor
executa numai cu instalatii de prevenire si stingere a eruptiilor, montate
complet, corect si mentinute in stare de functionare;
instalatia de prevenire si echipamentele anexe, trebuie sa fie corespunzatoare
presiunii, la care va fi solicitata. De asemenea, aceasta trebuie sa fie
completa, montata, mentinuta in perfecta stare de functionare, probata la
presiune si supusa periodic, in timpul lucrarilor la verificari si probe de
functionare;
este absolut necesar ca sonda sa fie prevazuta cu rezerva de fluid de foraj si
materiale de ingreunat, alimentare cu apa si cu echipament auxiliar
corespunzator;
personalul trebuie sa fie bine instruit asupra importantei, scopului
constructiei, intretinerii si modului de functionare a instalatiei de prevenire;
la sonda trebuie sa existe rezerva de fluid de foraj, materiale de ingreunat
conform “Regulamentului de prevenire a manifestarilor eruptive”, editia
1982.
b) masuri organizatorice:
seful de sonda, seful de formatie, sondorul sef, sa fie autorizati de catre
ICPT Campina, Centrul de Perfectionare a Personalului, sa lucreze in
formatia de foraj sonde, in urma examenului sustinut la tema:
“Prevenirea si tratarea manifestarilor eruptive la sondele de
hidrocarburi”.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
101
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Riscul producerii de eruptii libere este exclus, intrucat inca din faza de proiectare
se ia in calcul acest factor - prin elaborarea fisei de caracterizare complexa a
coloanei stratigrafice si fundamentare a schemei de tubaj si a programului fluidului
de foraj, pe baza informatiilor obtinute de la sondele de corelare - in vederea
asigurarii sigurantei maxime, pe timpul efectuarii lucrarilor de foraj si asigurarea
masurilor enumerate mai sus.
Masurile care se impun, pentru protejarea factorilor de mediu, pentru fiecare etapa
de lucru in parte, sunt urmatoarele:
Amenajarea careului sondelor:
se va executa asa cum este descris la capitolul 1.4.6.
Forajul fiecarei sonde:
forajul sondei se executa conform “Proiectului tehnic de foraj” si
respectarea “Normelor specifice de securitate a muncii la lucrarile de
foraj sonde”, editia 1995, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale, a “Regulamentului pentru prevenirea eruptiilor la forajul,
punerea in productie si exploatarea sondei de titei si gaze”, editia
1982, a “Normelor de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare
cu mijloace tehnice de stingere pentru unitatile Ministerului
Petrolului”, editia 1990;
dupa terminarea montajului instalatiei de foraj si inaintea inceperii
forajului, se face receptia acesteia, de catre o comisie formata din
director tehnic, inginer sef mecanic, sef compartiment protectia muncii,
inginer sef energetic al schelei contractoare a lucrarilor de foraj si se
executa probe tehnologice, ale utilajelor instalatiei de foraj;
proba de presiune hidraulica a manifoldului pompelor si a conductelor
de refulare, pana la prajina de antrenare, va fi executata numai in ziua
dinnainte de inceperea forajului sau dupa orice demontare sau
inlocuire de piese sau subansamble, din sistemul de circulatie a
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
102
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
fluidului de foraj. Proba se executa la o presiune egala de 1,5 ori
presiunea maxima de lucru;
in procesul de foraj, vehicularea, tratarea si transportul fluidului de
foraj se realizeaza in sistem inchis;
apele reziduale si apele pluviale sunt colectate si dirijate catre un bazin
colector de un sistem de santuri betonate cu profil trapezoidal.
bazinul consta dintr-o haba metalica cu capacitatea de 40 m3, care se
va ingropa si proteja cu capac metalic, urmand ca haba sa fie asezata
pe un strat drenant, de nisip, cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj
haba se va hidroizola cu doua straturi de bitum. In jurul bazinului se va
asigura o imprejmuire de protectie;
pastrarea curateniei in careul sondelor, pentru evitarea formarii
solutiilor poluante din materialele imprastiate, in timpul ploilor;
verificarea etanseitatii tuturor capacelor utilajelor, care pot emite
poluanti;
traversarea primului interval (pentru tubarea si cimentarea coloanei de
ancoraj) se face cu fluid de foraj natural, care sa afecteze, minimal,
stratele friabile de suprafata si eventualele strate freatice traversate;
datorita diferentei de presiune sonda-strate, in dreptul rocilor
traversate, fluidul de foraj depune, prin filtrare o turta din particule
solide, care consolideaza pietrisurile, nisipurile si alte roci slab
cimentate sau fisurate, nu permite contaminarea cu fluide de foraj, a
posibilelor acvifere existente;
prin realizarea programului de constructie propus, tubajul coloanelor -
de ancoraj si de exploatare -, cimentarea acestora, se realizeaza
protectia solului si a apelor subterane in timpul forajului, probelor de
productie si a exploatarii sondei;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
103
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
cimentarea coloanelor se executa in sistem inchis, cimentul fiind
transportat in autocontainere. Operatia de cimentare va fi precedata de
probarea intregului echipament tehnic folosit: agregate, conducte,
furtune, ventile de retinere, la presiunea egala cu 1,5 presiunea
maxima de lucru. Pompele agregatului de cimentare vor fi prevazute cu
supape de siguranta si manometre;
dupa tubajul si cimentrarea fiecarei coloane se monteaza instalatia de
prevenire a eruptiilor conform „Regulamentului pentru prevenirea
eruptiilor la forajul, punerea in productie si exploatarea sondei de titei
si gaze”, editia 1982;
detritusul se depoziteaza temporar intr-o haba metalica de 54 m3 si se
transporta periodic in locuri special amenajate: batale de slam sau de
reziduuri autorizate;
produsele chimice necesare tratarii fluidului de foraj ramase
neutilizate se transporta la magazia de materiale a societatii
contractoare a lucrarilor de foraj;
dupa incheierea lucrarilor de foraj se vor executa lucrari de
reconstructie ecologica pe suprafata de teren inchiriata temporar
pentru foraj, mai putin cea necesara pentru montarea instalatiei de
exploatare.
Probe de productie
probele de productie se vor efectua cu instalatia IC 5;
in vederea protectiei factorilor de mediu, sol, subsol, ape subterane si
de suprafata, se vor folosi lucrarile de protectie a mediului realizate la
forajul sondei, amintite anterior;
in timpul operatiilor de probare strate si de punere in productie, la
gura sondei se monteaza un cap de eruptie de 210 atm. Operatiile de
pistonare se executa in sistem inchis cu sistem de etansare pe cablu de
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
104
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
pistonat, lichidele - apa de zacamant, petrol - fiind recuperate in habe
metalice etanse;
In timpul exploatarii, titeiul este vehiculat in sistem inchis, de la sonda la parcul de
separatoare.
Pentru colectarea productiei si desfasurarea procesului tehnologic la fiecare sonda
se vor monta cate 2 conducte tehnologice si anume:
Pentru sonda H 1 Suplac:
conducta de amestec Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si
claviatura proiectata si are o lungimea de circa 300 m;
conducta de abur Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si conducta
de abur existenta si are o lungimea de circa 12 m.
Pentru sonda H 2 Suplac:
conducta de amestec Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si
claviatura proiectata si are o lungimea de circa 285 m;
conducta de abur Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si conducta
de abur existenta si are o lungimea circa 12 m.
Pentru sonda H 3 Suplac:
conducta de amestec Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si
claviatura proiectata si are o lungimea de circa 285 m;
conducta de abur Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si conducta
de abur existenta si are o lungimea circa 50 m.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
105
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Conductele vor fi pozate pe trasee ce vor urmari caile de acces existente si vor fi
protejate contra coroziunii nu traverseaza cursuri de ape si nici nu se afla in
apropierea malurilor acestora.
Conducta de abur va fi postata pe chituci de beton armat, iar conducta de amestec
va fi ingropata la adancimea de 1,20 m.
Alte masuri de prevenire:
fiecare sonda va intra in exploatare numai dupa efectuarea tuturor probelor
prevazute prin proiect;
fiecare sonda va fi exploatata si supravegheata de personalul pregatit special
in acest scop;
supraveghetorul, care a detectat emanatia de produse petroliere, de la sonda
de foraj, este obligat ca dupa anuntarea conducerii firmei, sa ia masuri
pentru interzicerea accesului pe o raza de cel putin 35 m, fata de locul
emanatiei - functie de importanta acesteia, raza zonei de interdictie poate fi
marita -, interzicerea apropierii cu foc si a executarii de lucrari, care ar
putea produce scantei.
OMV PETROM – Asset nr. 4, Field Cluster Suplac, proprietarul sondelor, va
organiza puncte de interventie echipate cu mijloace auto, utilaje, unelte si personal
pentru remedierea scurgerilor, colectarea titeiului revarsat si stingerea
eventualelor incendii.
La efectuarea unor lucrari de reparatii si interventii se vor folosi numai scule care
nu produc scantei prin lovire sau frecare.
In cazul scurgerii unei importante cantitati de titei sau amestec, se vor lua
urmatoarele masuri:
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
106
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
se vor efectua manevrele necesare opririi scurgerii - inchiderea de robinete,
blindare, izolare, etc.;
se vor amenaja diguri si santuri pentru limitarea revarsarii de amestec;
se vor stinge toate sursele de foc pe o raza de 100 m, in jurul punctului de
unde a avut loc deversarea;
se va interzice fumatul in zona;
se va interzice circulatia, in zona, a oricaror persoane si mijloace de
transport, care nu au legatura cu lucrarile de remediere a scurgerii;
va fi anuntata formatia civila de pompieri si organele locale;
se vor organiza in mod cat mai rational lucrarile de remediere;
iluminatul in zona de lucru se va face cu lampi de constructie antiexploziva;
pe o raza de 100 m zona de lucru va fi marcata cu tablite avertizoare "Pericol
de incendiu, interzisa aprinderea focului".
Se interzice trimiterea productiei fiecarei sonde direct in rezervoarele sau habele
parcului, fara trecerea acestora prin separatoarele de titei si gaze.
Nu se admit scapari si scurgeri de titei si gaze. In acest scop se va controla
permanent etanseitatea armaturilor componente ale parcului de separatoare
luandu-se masuri de inlocuire ale celor defecte.
Se vor verifica supapele de siguranta conform prescriptiilor tehnice ISCIR, spre a
se evita atingerea unor presiuni excesive in instalatie care ar putea duce la
accidente si la emanatii de titei si gaze.
Se va urmari continuu nivelul de titei in separatoare spre a se evita trecerea gazelor
la rezervoare sau a titeiului in conductele de gaze.
La scurgerea impuritatilor din separatoare se va evita scaparea de titei in reteaua
de canalizare.
Separatoarele si rezervoarele vor fi legate la priza de pamant.
In interiorul careului fiecarei sonde este interzis fumatul si accesul cu chibrituri,
brichete sau alte surse de foc.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
107
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Se interzice folosirea in alte scopuri a materialelor destinate prevenirii si stingerii
incendiilor.
Caile de acces vor fi intretinute in bune conditii, fiind amenajate pentru a se putea
interveni in caz de incendiu.
Se interzice a se pastra, in interiorul careului sondelor, gazolina sau condensat, in
vase deschise. Bumbacul, carpele, sacii, etc., imbibate cu produse petroliere, se vor
pastra in cutii metalice, cu capac, in anumite locuri stabilite, in zona fara pericol de
explozie.
Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalatiilor va fi
instruit pentru a actiona imediat, cu utilajele mobile si materiale de stingere, aflate
in dotarea careului respectiv.
In cazul incendiilor de lichide combustibile, se vor folosi stingatoarele cu spuma
sau pulbere si CO2.
6 Descrierea dificultatilor
Pana la acest moment, beneficiarul nu a intampinat niciun fel de dificultati privind
alcatuirea/intocmirea Raportului de evaluare a impactului asupra mediului, generat
de activitatea de foraj si echiparea sondelor H 1, H 2 , H3 Suplac, judetul Salaj.
7 Lista de control pentru definirea domeniului evaluarii
Intrebari Da/Nu/?/NC
Este posibil ca efectul sa fie semnificativ?
De ce?
Care componente de
mediu pot fi afectate?
Este posibil ca efectul asupra
componentei sa fie semnificativ?
De ce?1 2 3 4 5
Intrebare – Proiectul va implica una din urmatoarele actiuni, care vor crea schimbari in zona ca rezultat al naturii, marimii, formei sau scopului noii investitii?
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
108
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
1. Schimbarea permanenta sau temporara a folosintei terenului, a modului de acoperire sau topografiei, inclusive cresterea gradului de folosire?
DA NU A NU
2. Eliberarea terenului existent de vegetatie si cladiri? DA NU A NU
3. Crearea de noi folosinte a terenului? DA NU A NU4. Investigatii preliminare fazei de constructie
(ex. teste de sol, foraje ) DA NU A NU
5. Lucrari de constructii? DA NU A NU6. Lucrari de demolare NU - - -7. Amplasamente temporare folosite pentru
lucrarile de constructii sau locuinte pentru constructori?
DA NU A NU
8. Constructii supraterane, structuri sau lucrari de terasament inclusive excavatii? DA NU A NU
9. Lucrari subterane inclusive mine sau tunele? NU - - -10. Lucrari de imbunatatiri funciare? NU - - -11. Dragare? NU - - -12. Structuri costiere (ex. diguri maritime )? NU - - -13. Structuri marine? NU - - -14. Procese de productie si fabricatie? NU - - -15. Constructii pentru depozitarea marfurilor si
materialelor? NU - - -
16. Instalatii pentru tratarea sau eliminarea deseurilor solide sau a efluientilor lichizi? NU - - -
17. Constructii pentru adapostirea muncitorilor? NU - - -18. Intensificarea traficului de orice fel in timpul
etapei de constructie sau functionare? NU - - -
19. Rute noi sau modificate de drumuri, cai ferate, cai aeriene, cai de trasport pe apasau alte infrastructuri, inclusive statii, portiri, aeroporturi, etc.?
NU - - -
20. Inchiderea sau devierea rutelor existente de transport sau infrastructura conducand la modificari de trafic?
NU - - -
21. Linii de transport electric sau conducte, noi sau modificate? DA NU A NU
22. Indiguire, barare, desecare, regularizare sau alte schimbari in hidrologia cursurilor de ape sau a acviferelor?
NU - - -
23. Traversari de rauri? NU - - -24. Prelevarea sau trnsferul apei din subteran? NU - - -25. Modificari de cursuri de apa sau de teren
afectand drenarea sau scurgerea apei? NU - - -
26. Transport de personae sau materiale necesare in timpul fazelor de constructie, functionare sau dezafectare?
DA NU A NU
27. Demontarea sau scoaterea din functiune pe perioade mai mari de timp, sau lucrari de restaurare?
NU - - -
28. Activitati care continua pe parcursul scoaterii din functiune si care pot avea un impact asupra mediului?
NU - - -
29. Aflux permanent sau temporar de populatie? NU - - -30. Introducerea de specii neautohtone? NU - - -
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
109
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
31. Pierderea unor specii native sau a diversitatii genetice? NU - - -
32. Orice alte actiuni? NU - - -Intrebare – Proiectul va folosi una din urmatoarele resurse naturale, sau orice alte resurse care sunt neregenerabile
sau se afla in cantitate mica?33. Terenuri, in special terenuri aflate in stare
naturala ( virgine ) sau terenuri agricole? DA NU A NU
34. Apa? NU - - -35. Minerale? NU - - -36. Agregate/compusi? NU - - -37. Paduri si material lemons? NU - - -38. Energie, inclusive electricitate si combustibili? DA NU A NU39. Orice alte resurse? NU - - -
Intrebare- Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substante sau materiale care pot fi daunatoare sanatatii populatiei sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un
risc pentru sanatatea populatiei?40. Proiectul implica folosirea de substante sau
materiale care sunt riscante sau toxice pentru sanatatea populatiei sau pentru mediu ( flora, fauna, alimentari cu apa )?
DA NU A NU
41. Proiectul va conduce la modificari in incidenta bolilor sau va afecta vectorii boala ( ex. boli generate de insecte sau de apa contaminata sau poluata)?
NU - - -
42. Proiectul va afecta bunastarea populatiei ( ex. prin schimbarea conditiilor de viata )? NU - - -
43. Exista grupuri de populatie vulnerabile in mod special, care pot fi afectate de proiect ( ex. pacienti spitalizati, batrani)?
NU - - -
44. Orice alte cause? NU - - -Intrebare – Proiectul va produce deseuri solide in timpul construirii, functionarii sau incetarii activitatii?
45. Materiale excavate, steril sau deseuri de mina? NU - - -46. Deseuri orasenesti ( menajere si/sau
comerciale)? NU - - -
47. Deseuri periculoase sau toxice ( inclusive deseuri radioactive)? DA NU A NU
48. Alte deseuri din procese industriale?49. Surplus de produse? NU - - -50. Namol de canalizare sau din statia de epurare? NU - - -51. Deseuri provenite din constructii sau demolari? NU - - -52. Masini sau echipamente in exces sau care nu
mai sunt utilizate? NU - - -
53. Soluri contaminate sau alte materiale? NU - - -54. Deseuri agricole? NU - - -55. Orice alte deseuri? NU - - -
Intrebare – Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de poluanti sau orice alte substante periculoase, toxice sau nocive?
56. Emisii de la arderea combustibililor fosili din surse stationare sau mobile? DA NU A NU
57. Emisii din procesele de productie? NU - - -58. Emisii de la manevrarea materialelor, inclusive
depozitarea sau transportul acestora? DA NU A NU
59. Emisii din activitati de constructie, inclusive din instalatii tehnice si echipamente aferente? NU - - -
60. Praf sau mirosuri din manevrarea materialelor, inclusive materiale de constructie, ape uzate si deseuri?
DA NU A NU
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
110
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
61. Emisii de la incinerarea deseurilor? NU - - -62. Emisii din arderea deseurilor in aer liber (ex.
resturi de la operatiunile de taiere sau din activitatea de constructii )?
NU - - -
63. Emisii din orice alte surse? NU - - -Intrebare – Proiectul va cauza zgomote si vibratii sau va avea ca efect radiatie luminoasa, termica sau alta forma de
radiatie electromagnetica?64. Din exploatarea echipamentelor, ca de exemplu
motoare, instalatii tehnice de ventilare, concasoare?
NU - - -
65. Din procese industriale sau similare acestora? NU - - -66. Din constructii sau demolari? NU - - -67. Din explozii sau folosirea acumulatorilor
electrici? NU - - -
68. Din traficul generat de lucrarile de constructie sau de functionare curenta? NU - - -
69. Din sisteme de iluminare sau racire? NU - - -70. Din surse de radiatii
electromagnetice(considerand efectele asupra populatiei sau asupra eventualelor echipamente sensibile aflate in apropiere )?
NU - - -
71. Din orice alte surse? NU - - -Intrebare – Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei din emisiile de poluanti pe terenuri sau in
ape de suprafata, ape subterane, ape de coasta sau ape marine?72. Din manevrarea, depozitarea sau deversarea de
materiale periculoase sau toxice? DADA
MANIPULARE DEFECTUOASA
DADA
MANIPULARE DEFECTUOASA
73. De la descarcarea de ape de canalizare sau a altor efluienti ( indiferent daca acestia sunt sau nu epurati ) in ape sau sol?
NU - - -
74. Prin depuneri in ape sau pe sol a poluantilor emisi in aer? NU - - -
75. Exista riscul ca pe termen lung, poluantii care provin din aceste surse sa se acumuleze in mediu?
NU - - -
Intrebare – Exista riscul ca in timpul construirii sau functionarii proiectului, sa se produca accidente care pot afecta sanatatea populatiei sau mediul?
76. Din explozii, deversari, incendii, etc depozitarea, manipularea folosirea sau producerea de substante periculoase sau toxice?
DADA
IN CAZUL ERUPTIILOR
ADA
IN CAZUL ERUPTIILOR
77. Din evenimente care se situeaza in afara conditiilor normale de functionare ale echipamentelor/sistemelor/ instalatiilor pentru protectia mediului ( ex. avarierea sistemelor pentru controlul poluarii )?
NU - - -
78. Proiectul poate fi afectat de dezastre naturale care conduc la pagube pentru mediu ( ex. inundatii, cutremure, alunecari de teren etc )?
NU - - -
Intrebare – Proiectul va conduce la schimbari sociale?79. Schimbari in structura populatiei: numar,
varsta, ocupatie, grupuri sociale, etc? NU - - -
80. Prin stramutarea populatiei sau demolarea de locuinte, localitati sau utilitati ale locuintelor? NU - - -
81. Prin migrarea unor locuitori veniti din alte localitati? NU - - -
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
111
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
82. Prin suprasolicitarea utilitatilor sau serviciilor locale, ca de ex. cele pentru locuire, educatie, sanatate?
NU - - -
83. Prin crearea de locuri de munca in timpul fazei de constructie sau functionare sau, invers, prin reducerea locurilor de munca disponibile cu efecte asupra somajului si a economiei?
DA NU A NU
84. Orice alte cauze? NU - - -Intrebare – Exista alti factori care pot fi luati in considerare?
85. Ca urmare a proiectului, vor fi imperios necesare dezvoltari ulterioare care ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului ( ex. mai multe locuinte, drumuri noi, unitati industriale suport sau utilitati noi, etc )?
DA NU A NU
86. Proiectul va conduce la dezvoltarea utilitatilor suport, dezvoltarea industriilor auxiliare sau alte dezvoltari care ar putea avea un impact asupra mediului, exemplu:- infrastructura suport (drumuri,
alimentare cu energie, tratarea deseurilor sau apei uzate etc )?
- dezvoltarea locuintelor?- industria extractiva?- industria pentru furnizarea materiilor
prime?- altele?
DA NU A NU
87. Proiectul ar putea limita modul de folosire ulterioarea a ampasamentului astfel incat sa existe un impact semnificativ asupra mediului?
DA NU A NU
88. Proiectul va constitui un precedent pentru o dezvoltare viitoare? DA NU A NU
89. Proiectul va avea efecte cumulative datorita vecinatatii cu alte proiecte existente sau planificate si care au efecte similare?
NU - - -
90. Proiectul se refera la sistarea definitive / dezafectarea unor activitati? in acest caz, poate exista impact post inchidere?
NU - - -
11. Rezumat fara caracter tehnic
11.1. Amplasament
Sondele H 1, H 2 , H 3, sonde de exploatare titei, se vor amplasa pe teritoriul
judetului Salaj, localitatea Marca, in extravilan, avand careu comun. Terenul
apartine unor proprietari particulari si Consiliului Local al comunei Marca, avand
destinatia de teren arabil, suprafata ocupata fiind de 2709 m2 (2593 m2 suprafata
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
112
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
ocupata de careul sondelor + 116 m2 suprafata ocupata de drumul de acces si
utilitati).
Coordonatele sondei H 1 Suplac in sistem STEREO 70 sunt:
X = 643 253,96;
Y = 316 491,69;
Z = 210 m.
Coordonatele sondei H 2 Suplac in sistem STEREO 70 sunt:
X = 643 244,94;
Y = 316 483,78;
Z = 210 m.
Coordonatele sondei H 3 Suplac in sistem STEREO 70 sunt:
X = 643 235,91;
Y = 316 475,88;
Z = 210 m.
11.2. Descrierea activitatii
Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,
ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari
care au un caracter temporar.
Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –
zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondei si conditiile geofizice ale
structurii.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
113
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
In cazul sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, durata lucrarilor de realizare a fiecarei
sonde este de circa 22 zile, iar adancimea de foraj este de 230 m, pentru fiecare
sonda.
In vederea realizarii obiectivelor sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:
executarea lucrarilor de pregatire si organizare prin lucrari de constructii
– montaj, in legatura cu instalatia de foraj;
executarea lucrarilor de foraj propriu – zise;
incheierea procesului de foraj;
demobilizarea instalatiei de foraj si anexelor;
transportul acesteia la alta locatie sau la baza de reparatii;
executarea lucrarilor de probare a stratelor si pregatirea sondei pentru
exploatare;
echiparea sondei pentru productie si realizarea conductei de amestec,
conductei de gaze de combustie si conductei de injectie abur;
executarea de lucrari pentru redarea terenului disponibilizat prin
reducerea careului sondei, de la dimensiunile necesare de foraj la cele
necesare procesului de exploatare, in circuitul initial, vechilor proprietari,
prin lucrari de reconstructie ecologica.
Activitatea de pregatire si organizare consta in lucrari destinate amenajarii
drumului de acces la sonde, amenajarii careului sondelor, precum si lucrari pentru
protectia mediului, aferente instalatiei de foraj.
Probele de productie se vor efectua cu instalatia IC 5. Durata de realizare a
probelor de productie este de circa 2 zile/sonda, dupa care, daca rezultatele sunt
pozitive, sonda intra in productie.
11.3. Prognoza impactului
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
114
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
11.3.1.Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa
Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei sondelor
Protectia apelor subterane din panza freatica impotriva contaminarii acestora de
componentii fluidului de foraj, se va realiza prin tubarea si cimentarea gaurii de
sonda ce traverseaza aceste formatiuni.
In timpul forajului este strict interzisa evacuarea fluidului de foraj sau a
reziduurilor provenite de la sonda in apele de suprafata sau subterane. Sistemul de
circulatie a fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un
control pe cantitatea de fluid vehiculat.
Apa reziduala rezultata din spalarea si intretinerea instalatiei de foraj si a
suprafetei de lucru din sonda si de la gura putului (beciul sondei, instalatia de
prevenire a eruptiilor) poate contine particule de vaselina, ulei si componente ale
fluidului de foraj.
Apa uzata va fi colectata in beciul betonat al fiecarei sonde, de unde, cu ajutorul
unei pompe centrifuge, aceasta va fi reintegrata in fluxul tehnologic. Apa
tehnologica reziduala are practic aceleasi calitati fizice si chimice, ca si ale apei
folosite in procesul tehnologic.
Apele meteorice care cad in interiorul fiecarui careu se colecteaza in cate o haba
metalica cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu balast in
grosime de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.
O parte din aceste ape se recupereaza si se reintegreaza in fluxul tehnologic, iar o
parte se transporta la o statie de pompare pentru a fi reinjectata, strat prin sonde
speciale de injectie pentru revitalizarea zacamantului.
Forajul sondelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante
poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata.
Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si
subterane este nesemnificativ.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
115
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si
subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi terentiale cu intensitati
foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand capacitatea
de inmagazinare a habei de decantare de 40 m3 poate fi depasita.
Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:
deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele
situatii accidentale;
aparitia unor fisuri pe traseul conductei de refulare a fluidului de foraj,
pompa 2 PN 400;
neetanseitati ale unor zone de racord;
fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul
hidraulic – cu insertii metalice –, datorita imbatranirii materialului sau a
manevrarii bruste;
fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa 2 PN 400 si
manifoldul pompei, datorita imbatranirii materialului;
neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la
manlocuri);
depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3
avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol
pot ajunge in apele freatice;
diferite solutii, folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate
accidental, prin saparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de
foraj, depozitate necorespunzator.
Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.
Prognoza impactului asupra apei in timpul functionarii sondelor
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
116
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
In timpul functionarii sondelor, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit
substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de
suprafata.
Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:
aparitia unor fisuri pe traseul conductei de transport amestec titei, de la
sonda la parcul de rezervoare;
neetanseitati ale unor zone de racord.
11.3.2.Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer
Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondelor
Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,
excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la
esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.
Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –
foraj sonda titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti
atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.
Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei
obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip HH 75 Tacrom (instalatie
termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar
poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
117
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondelor
In timpul functionarii investitiei, emisiile sunt numai cele eliberate in atmosfera de
catre grupul generator de electricitate care functioneaza ca un motor cu ardere
interna pe baza de motorina.
In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.
11.3.3.Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol si subsol
Prognoza impactului asupra solului in timpul constructiei sondelor
Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal
va fi decopertat si prezervat, fiind constituit din soluri argiloase, pentru refacerea
zonei decopertate.
Procesul tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului cu diverse fluide
(fluidul de foraj), reziduuri (detritusul) si substante chimice vehiculate, daca nu se
respecta succesiunea corecta a etapelor tehnologice si daca nu se iau masurile de
protectie necesare.
Sursele potentiale de poluare a solului si subsolului pot fi:
deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot sa apara numai in unele
situatii accidentale;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
118
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
diferite solutii folosite la tratarea fluidului, de foraj sau cu solutii formate
accidental prin spalarea materialelor folosite la tratamentul fluidului de
foraj, depozitate necorespunzator, care se pot infiltra in sol,
contaminandu-l;
detritusul rezultat din procesul de forare, depozitat necorespunzator.
In cazul in care datorita neetanseitatii se poate produce poluarea solului si
subsolului, trebuie luate urmatoarele masuri:
inchiderea imediata a sursei de poluare;
colectarea poluantului (in masura in care aceasta este posibil);
limitarea intinderii poluarii cu ajutorul digurilor;
inlaturarea zonei poluate prin decopertare.
Prognoza impactului asupra solului in timpul functionarii sondelor
In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de
poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in
cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot
determina afectarea grava a solului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot
atinge 2 pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor
implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea
configuratiei solului in amplasament.
11.3.4.Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
119
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul constructiei sondelor
In perioada de executie a investitiilor, vegetatia va fi afectata exclusiv in zonele de
lucru. Pe aceste suprafete de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va
reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.
Prezenta faunei, in vecinatatea amplasamentelor este reprezentata de iepuri,
soareci de camp si pasari, nefiind afectata de prezenta obiectivelor de investitie.
Activitatea de foraj se desfasoara numai in incinta amplasamentelor aprobate,
neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si
acvatice este nesemnificativ.
Se poate afirma ca impactul asupra acestui factor de mediu in timpul constructiei
obiectivului este minim si de scurta durata.
Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul functionarii sondelor
Deoarece activitatea de exploatare se desfasoara numai in incinta amplasamentului
aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei
terestre si acvatice este nesemnificativ.
11.4. Gospodarirea deseurilor
Deseurile rezultate din activitatea de foraj sunt gestionate astfel:
Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt
rocile sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
120
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
vibratoare si colectate intr-o haba metalica de 54 m3. Cantitatea de
detritus rezultat in urma saparii fiecarei sonde este de circa 75 tone.
Cantitatea de detritus rezultata va fi depozitata intr-o haba metalica de 54
m3, de unde va fi transportata periodic, conform contractului de WASTE
MANAGEMENT, la Statia de Tratare/Neutralizare agreata de catre OMV
PETROM si Agentia de Mediu.
Deseurile metalice sunt deseuri feroase care rezulta la taierea coloanelor,
cabluri de otel, piese de schimb inlocuite. Aceste deseuri se valorifica la
unitati de colectare specializate.
Deseurile de ambalaje: ambalajele materiilor prime sunt:
butoaie metalice, care se reutilizeaza si se predau la schimb
furnizorului de produse chimice sau sunt trimise la statia de fluide
a Schelei care se ocupa cu lucrarile de foraj;
ambalaje din hartie si carton, care se colecteaza si se predau la
unitatile de colectare autorizate sau se refolosesc.
Deseurile din materiale de constructie: la amenajarea terenului se
folosesc dale din beton armat specifice pentru activitatile de foraj. Dalele
sunt reutilizate la alte locatii, dar exista posibilitatea ca la manipulare sa
se produca deteriorarea unor dale, devenind astfel deseuri. Aceste deseuri
sunt utilizate la repararea si intretinerea drumurilor de schela
(permanente) sau sunt transportate la rampele (bazele) de productie a
societatii, care va castiga licitatia pentru executarea lucrarilor de foraj.
Deseurile menajere, sunt precolectate in containere (pubele) amplasate in
careul fiecarei sonde. Eliminarea deseurilor menajere se face prin
depozitare finala la groapa de gunoi a localitatii din zona obiectivului.
Substantele chimice si materialele neutilizate (nu se poate estima cantitatea) se
transporta la magazia de materiale a schelei.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
121
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
11.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase
Pentru exploatarea hidrocarburilor, se utilizeaza, functie de problemele care apar,
substante specifice: agenti tensioactivi, agenti spumanti, formaldehida, inhibitori de
coroziune, acid clorhidric, etc., substante care sunt depozitate in bazele specializate
ale schelei cu asigurarea conditiilor specifice de stocare.
In cazul transporturilor de materiale, substante toxice si periculoase, soferul trebuie
sa aiba un certificat de pregatire profesionala din care sa reiasa ca are dreptul sa
transporte astfel de substante. De asemenea, trebuie sa mai aiba asupra sa
documente de provenienta a marfii. O alta prevedere este cea referitoare la
echiparea vehiculului care transporta produsul respectiv. Acesta trebuie sa fie
semnalizat cu etichete si panouri specifice din care sa reiasa gradul de pericol al
substantei si trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic circulatiei pe
drumurile publice.
Pentru respectarea prevederilor legale in domeniul protectiei mediului raspunde
constructorul lucrarii si beneficiarul acestora.
Cantitatile si produsele destinate unei anumite operatii sunt ridicate din baza,
transportate, in conditii de siguranta, la fiecare sonda si utilizate imediat, conform
prescriptiilor de utilizare si normelor de protectia muncii.
In cazul intreruperii accidentale a alimentarii cu energie electrica de la retea,
grupul electrogen preia consumatorii vitali ai instalatiei. Combustibilul cu care se
va alimenta grupul va fi transportat zilnic in canistre de tabla de la baza de
aprovizionare.
Din prezentarea masurilor si dotarilor pentru protectia mediului se constata ca
acestea au un caracter integrat, deoarece ele rezolva, in mod unitar, aspectele
generate de construirea obiectivului. Masurile si dotarile pentru protectia factorilor
de mediu: apa, aer, sol, ecosisteme acvatice, gospodarirea deseurilor si a
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
122
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
substantelor toxice si periculoase, fac parte integranta din fluxul tehnologic adoptat
pentru forajul fiecarei sonde.
11.6. Masuri de diminuare a impactului
In situatia in care au loc ploi terentiale cu intensitati foarte mari – cantitati mai
mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute -, careul sondelor se poate inunda integral,
fiind supus unei spalari partiale, astfel depozitul de sol vegetal putand fi distrus,
materialul dislocat fiind transferat pe terenurile din aval. Apele de suprafata, care
intercepteaza “viitura” si care tranziteaza peste terenurile situate in aval la careu,
pana la receptorul natural, pot suferi deprecieri, atat din punct de vedere chimic,
cat si organoleptic.
Prin echiparea careului cu o serie de utilitati: diferite baraci, habe metalice, se
diminueaza efectul infiltratiilor apelor meteorice, la nivelul intregii suprafete a
careului.
Apele meteorice care cad in interiorul fiecarui careu se colecteaza in cate o haba
metalica cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie
bituminoasa aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de
nisip cu grosimea de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.
In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce
poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:
inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei
poluate;
colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;
limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
123
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se
respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca
impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.
Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate
de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este
extrem de redusa.
Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: aer
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip HH 75 Tacrom (instalatie
termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar
poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.
Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: sol si subsol
Pentru protectia solului, suprafata inchiriata va fi decopertata cu depozitarea
stratului de sol vegetal si nivelarea acesteia, urmand ca la terminarea lucrarilor,
acestea sa fie imprastiate pe toata suprafata, mai putin cea pentru amenajarea
careului pentru exploatarea fiecarei sonde.
Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu
stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant, deoarece concomitent cu
traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.
Adancimea de fixare a coloanelor de tubaj asigura:
controlul eventualelor manifestari eruptive;
prevenirea contaminarii panzei freatice;
inchiderea tuturor formatiunilor geologice instabile cu permeabilitate mare
de la suprafata.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
124
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
In vederea protejarii subsolului este interzisa evacuarea si injectarea de reziduuri
provenite de la sondele in foraj sau de exploatare in alte sonde.
Dupa terminarea operatiilor de foraj si probare strate, se trece la evacuarea
instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si baracilor din incinta careului de sonde.
Pentru redarea suprafetei careului instalatiei de foraj in circuitul productiv, se va
executa urmatoarea succesiune de lucrari:
scarificarea mecanica a terenului pe adancimea de 0,20 m;
strangerea, incarcarea si transportul patului de balast si nisip folosit la
amenajarea careului ce a fost scarificat;
imprastierea solului vegetal din depozit pe suprafata careului de sonde;
nivelarea suprafetei solului ce a fost acoperita cu sol vegetal (suprafata
totala, mai putin suprafata necesara probelor de productie);
aratura mecanica in doua sensuri perpendiculare a acestei suprafete,
administrarea de ingrasaminte chimice si organice si efectuarea de analize
agropedologice de teren.
Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: flora si fauna
Dupa executia lucrarilor de constructie si foraj, vegetatia va repopula in mod
sistemic zona.
Amplasarea sondelor in zona propusa nu va avea ca impact starea de fapt existenta
– raportata la biodiversitate -, in acest moment si nu va modifica componentele
biodiversitatii.
Nu se impun masuri speciale care sa vizeze diminuarea impactului activitatii de
amplasare a sondei de foraj asupra biodiversitatii.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
125
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
11.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact
Existenta in zona exploatarilor petroliere prin sondele de foraj si extractie nu va
conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale si nici nu
va creea asezari umane noi, prin atragerea de forta de munca in zona. Sondele, prin
amplasamentele lor, nu afecteaza in nici un fel asezarile umane.
Sondele se vor amplasa in extravilanul localitatii Marca, judetul Salaj.
Avand in vedere ca distanta la care se afla sondele este mai mare decat cea minima
impusa (50 m) si ca in procesul de foraj nu se folosesc substante radioactive sau
microbiene, se considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata.
Desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a
mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a
obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a
populatiei este nesemnificativ.
Principalele surse de zgomot si vibratii rezulta de la exploatarea instalatiei de
foraj, a utilajelor anexe si de la utilajele de transport care tranziteaza incinta
careului. Aceste forme de poluare se produc in situatii normale de exploatare a
utilitatilor din careu, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt.
12. Concluzii si recomandari
12.1. Concluzii
1. Factor de mediu: apa
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
126
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de
protectie prezentate, se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui
factor de mediu este nesemnificativ.
Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.
2. Factor de mediu: aerul
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip HH 75 Tacrom (instalatie
termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar
poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.
3. Factori de mediu: solul si subsolul
Activitatea de foraj poate produce un impact major asupra solului si subsolului,
prin poluarea acestora, cu diverse fluide, substante chimice, daca nu se iau
masurile de protectie necesare, si prin executarea necorespunzatoare a lucrarilor
de amenajare a careului sondelor si a drumurilor de acces, in conditiile de relief
existente.
In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca
impactul produs asupra solului si subsolului este minim si temporar.
4. Factori de mediu: flora si fauna
Forajul sondelor si probarea stratelor se va desfasura numai in incinta
amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta
ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.
5. Sanatatea populatiei
Avand in vedere faptul ca distanta dintre amplasamentul sondelor si localitate este
suficient de mare si ca desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
127
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
poluarea semnificativa a mediului, se estimeaza ca impactul produs asupra
asezarilor umane si a starii de sanatate a populatiei este nesemnificativ.
In concluzie, in conditiile respectarii procesului tehnologic de foraj si a tuturor
masurilor stabilite pentru protectia apelor, a solului si a subsolului, a vegetatiei si
faunei forestiere, a aerului si a asezarilor umane, se estimeaza ca impactul global
produs de aceasta activitate asupra mediului este, in general, redus si temporar.
12.2. Recomandari
Pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei
factorilor de mediu, trebuie organizate programe educationale, la nivel de
colective, in vederea atingerii gradului de cultura ecologica, necesara respectarii
normelor de protectie a mediului inconjurator. Prin aceste programe, trebuie sa se
indice modul de actiune, a fiecarei persoane, la locul ei de munca, pentru a se evita
poluarea accidentala sau voita, a factorilor de mediu. Sedintele de educatie
ecologica trebuie sa se desfasoare periodic, la fel ca si instructajele de protectie a
muncii sau chiar concomitent cu acestea.
A actiona in scopul prevenirii poluarii factorilor de mediu este mai usor decat a
trece la masuri ameliorative sau de remediere.
Pentru prevenirea poluarii, cat si a protejarii factorilor de mediu (sol, apa, aer) se
fac urmatoarele recomandari:
realizarea lucrarilor de suprafata, conform standardelor in vigoare;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
128
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
decopertarea pe o grosime de 20 cm si depozitarea stratului vegetal (circa
153 m3/sonda), conform Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat
de Ministerul Petrolului, in incinta careului sondelor, acesta constituind
depozitul de sol vegetal care se va folosi la redarea terenului; terenul
decopertat se niveleaza la o singura cota si se compacteaza pana la obtinerea
gradului de compactare (98%);
sistemul rutier al drumului de acces si a celui interior este compus din:
macadam in grosime de 10 cm;
piatra sparta in grosime de 30 cm;
nisip pilonat in grosime de 5 cm;
geotextil, totul astenut pe un pat pregatit cu grad de compactare
de minimum 98%.
sistemul rutier al careului de foraj este alcatuit din:
macadam in grosime de 10 cm;
piatra sparta in grosime de 30 cm;
strat nisip in grosime de 5 cm;
geotextil.
sistemul rutier al platformei pentru IC 5 este alcatuit din :
macadam in grosime de 10 cm;
piatra sparta in grosime de 30 cm;
strat nisip in grosime de 5 cm;
geotextil.
imbracamintea drumului interior si al platformelor carosabile se
incadreaza cu acostamente din pamant compactat;
montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un
strat de balast compactat;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
129
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin
executia unor santuri betonate cu profil trapezoidal in lungime de 104 m si
adancime de 0,40 m, care descarca in bazinul de colectare reziduuri, ce se va
goli periodic cu vidanja;
haba de reziduuri va avea capacitatea de 40 m3 si se va amplasa in interiorul
careului de foraj in pozitie semiingropata; pentru amplasarea habei se vor
excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip
cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua
straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi
imprejmuita si se va proteja cu un capac.
transportarea fluidului de foraj la statia de fluide a constructorului, unde va
fi conditionat si reintegrat in fluxul tehnologic pentru forajul altor sonde.
Acest proces consta in separarea fluidului de detritus prin floculare. Partea
lichida rezultata este reutilizata in procesul tehnologic la prepararea
fluidului. Partea solida, reprezentand detritus umectat cu 5 % fluid de foraj,
este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la Statia de
Tratare/Neutralizare agreata de OMV PETROM si Agentia de Mediu
(aplicare Waste Management) pentru incinerare sau se poate stoca in zona
pentru refolosire la alte sonde;
pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu
o haba metalica de 54 m3, in pozitie semiingropata in imediata vecinatate a
sitelor vibratoare;
demontarea drumului interior si a platformei tehnologice de cimentare;
curatirea santului de reziduuri si a habei de colectare;
demobilizarea santului betonat, scoaterea si transportul habelor de detritus si
a habei de reziduuri de pe locatie;
astuparea excavatiilor (gaurilor) unde au fost pozitionate habele;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
130
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
scarificarea si nivelarea suprafetei careului si restrangerea la nivelul
careului pentru exploatarea sondei;
imprastierea pamantului vegetal din depozitul de pamant aflat in apropierea
careului;
aratura mecanica in doua sensuri, discuirea si administrarea de ingrasaminte
chimice si organice, precum si efectuarea a 4 determinari agropedologice de
teren, conform Ordinului Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului
nr. 184/21.09.1997;
la sfarsitul etapei de cercetare, pentru exploatare, sondele vor fi completate
cu urmatoarele echipamente si dispozitive, care raman in careul restrans:
a) echipamentul de suprafata:
cap de pompare 64 bar care se monteaza pe flansa capului
de coloana, conform SR 9024/1994;
platforma pentru instalatia de interventie 10 x 3 m;
platforma careu productie amenajata cu geotextil, nisip,
piatra sparta si macadam;
unitati de pompare conventionale API 228-173-100, pentru
sondele H1 si H3;
platforma betonata pentru unitati de pompare
conventionale si pompa LRP;
rampa pentru tevi de extractie si prajini de pompare,
mobila 6 x 2 m;
motor antrenare pompa LRP centrata pe sonda;
skid de injectie inhibitori de coroziune.
b) echipament de adancime:
tevi de extractie, SR EN ISO 11960/2000;
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
131
Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
prajini de pompare 41 MoC 11, Ø 7/8 in x 250 mm, SR ISO
10428/1998;
prajina lustruita de pompare Ø 32 x 6 m, STAS 906/1984;
pompa LRP pentru sonda H2 Suplac;
pompe 30-275-THE-12-2-3-0 API STANDARD;
packer de adancime.
13 Anexe
a) CERTIFICAT DE ATESTARE
Atestat nr. R-EIM-03-63/2008
b) PLANURI SI PLANSE
Plan de amplasare in zona pentru sondele H 1, H 2, H 3 Suplac;
Plan de situatie cu suprafetele ce se instraineaza pentru amplasarea si
forarea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac;
Profil amenajare pentru careu de foraj, profil longitudinal pentru drum
acces si detalii careu foraj.
August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
132
Top Related