Apele Minerale din Romania si Importanta lor
Apele Minerale din Romania si Importanta lorApele minerale sunt considerate acele ape naturale, care contin diferite saruri, elemente chimice, gaze, substante radioactive, a caror concentratie depaseste cel putin una din valorile minime stabilite pentru anumiti indicatori caracteristici, dintre care cei mai importanti sunt:
Mineralizare totala 1.000 mg / l.
CO2 (liber sau legat in dicarbonati) 1.000 mg / l.
Fier 10 mg / l.
Iod 1 mg / l.
Sulf (titrabil) 1 mg / l.
H2S 1 mg / l.
Arseniu 0,7 mg / l.
Brom 0,5 mg / l.
Radioactivitate 80 uM / l.
In natura apele minerale au o larga raspandire. Geneza lor este legata de prezenta unor falii de adancime, de existenta reliefului muntos de natura vulcanica, precum si de arealul unor importante zacaminte de petrol, carbuni, gaz metan si sare. Cea mai importanta parte a izvoarelor minerale, provine din apele vadoase, adica din precipitatiile care se infiltreaza in scoarta terestra pana la mari adancimi, de unde revin la suprafata, incarcate cu o anumita cantitate de gaze si saruri minerale, iar in unele cazuri cu temperaturi mai ridicate sau chiar cu un anumit grad de radioactivitate. Sarurile mai frecvent intalnite in continutul apelor minerale sunt clorul, bicarbonatii, sulfurile, sulfatii si fosfatii. Dintre gaze, cel mai des intra in combinatie dioxidul de carbon, care da nastere la apele carbogazoase.Tipuri de izvoare minerale:
In functie de continutul in saruri, gaze sau alte elemente chimice, precum si de gradul de radioactivitate, apele minerale naturale se clasifica in:
Izvoare carbogazoase
Izvoare bicarbonate carbogazoase si bicarbonate simple
Izvoare feruginoase Izvoare sulfuroase
Izvoare clorosodice
Izvoare sulfatate
Izvoare cu ape cu iod
Izvoare cu ape cu arsen
Izvoare oligominerale
Izvoare cu ape radioactiveRaspandirea apelor minerale in functie de zona:I. CARPATII ORIENTALI prin mozaicul, complexitatea litologica si prezenta lantului vulcanic, cu multe depresiuni intramontane, au avut cele mai favorabile conditii de formare a izvoarelor minerale. Exista in aceasta unitate, o larga arie de masifestari postvulcanice, cunoscuta ca o aureola mofetica care este favorabila formarii izvoarelor carbogazoase prin prezenta bioxidului de carbon degajat in interiorul scoartei.
Ca urmare in aceasta zona, sunt semnalate peste 1.500 de izvoare minerale cu compozitie chimica diversa, fiind predominante izvoarele carbogazoase, bicarbonate, carbogazoase feruginoase si uneori in depresiuni, sulfuroase
In Carpatii Orientali se deosebesc trei zone importante alungite, pe directia lantului muntos:
zona cristalino mezozoica zona flisului
zona miopliocena
Localitati si izvoare minerale in zona Gutai TiblesToroiaga
Aceasta zona dispune de ape minerale cu compozitie chimica complexa si calitati terapeutice deosebite. Surse importante de ape minerale, gasim in:1. Bazinul Oas Tarna Mare ape bicarbonate feruginoase
Puturoasa Vama ape sulfurate, sulfuroase
Valea Morici ape bicarbonate, dorurosodice, carbogazoase
Bixad ape clorurosodice, bicarbonate
Certeze
Negresti
Orasul Nou
2. Bazinul Baia Mare Valea Borcutului - bicarbonate sodice
- calcice - magneziene
- feruginoase
Firiza Baray - bicarbonate- clorosodice
- carbogazoase Chiuzbaia
- bicarbonate sodice
- feruginoase Baia Sprie
- clorosodice
- bicarbonate
- carbogazoase Apa Sarata
- bicarbonate- clorosodice Baile Danesti- sulfuroase
- bicarbonate
- clorurate
- sulfatate
- sodice
Baile Carbunari- sulfuroase- bicarbonate
- clorurate sodice Sommta Mare- bicarbonate
- magneziene
- calcice Cicarlau
- ape oligominerale
3. Bazinul Lapusului la Coas
- ape bicarbonate
- sulfuroase
Magureni
- sulfuroase
- carbogazoase Stoiceni
- bicarbonate
- clorurate sodice
- calcine
-magneziene Baiut
- carbogazoase- feruginoase
- sulfuroase Poiana Botizei- ape carbogazoase- feruginoase
- sulfuroase Tibles
- ape carbogazoase4. Bazinul Maramures cuprinde numeroase izvoare minerale, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase carbogazoase. Cele mai cunoscute localitati sunt: Teceul Mic
Sapanta
Breb
Pasul Gutai
Slatioara
Poenile Glodului
Botiza
Viseul de Sus
Gasim insa si izvoare neafectate la:
Campulung pe Tisa
Ocna Sugatag
Costeni
Dragomiresti
Crasna Petrova
5. Muntii Maramuresului si Muntii RodneiAu izvoare minerale pe:
- Valea Vaserului - Suligu
- Lostun apa bicarbonate, calcica, clorosodica
- Mihai- Baia Borsa
- Valea Vinisorului
- Valea Caslei- Borsa
- Vinisorul Repedea
- Fantana si Prislop
- Valea Borcutului
- Valea CercaneluluiLocalitati si izvoare minerale in zona Calimani Harghita
Este cea mai bogata zona in izvoare minerale; are chiar si izvoare termale:A. Sectorul Nordic
1. Zona Sangeorz Bai Sangeorz Bai- bicarbonate- clorurate calcine
- slab bromo iodurate Porva
Maieru
Auies
Sant
Poiana Ilvei
Magura
Ilva Mare
2. Zona Dornelor Apele sunt bicarbonate calcice si magneziene. Gasim izvoare la:
Panaci
Coverca
sunt feruginoase de CO2 Dragoiosa
Aceasta zona mai cuprinde si apele minerale carbogazoase situate in imprejurimile statiunii balneare Vatra Dornei: Cosna
Dorna Candreni
Poiana Negri
Poiana Stampei
Dornisoara
Sarul Dornei
Panaci
Coverca
Neagra Sarului
Paltinis
Glodul Neagra - Brostenilor
3. Zona Bistricioaraa. Sectorul Tulghes- Teleg - Tosorog
- Chicera
- Paraul cu Pesti ape bicarbonate calcice carbogazoase
- Primatorul
- Valea Bradului - aliniamentul central- Valea Borvizului - Tosorog
- Valea Stanci Tosorog
- Putna
- Iezul Mare
- Diacului
ape bicarbonate
- Cibi
calcice carbogazoase
- Tulghes
- Prisecani
- Mar
- Grusitu
- Vararici
- aliniamentul vestic- Frumoasa
- Alun
- Azod
- Valea Comarnicului - Barasaub. Sectorul Borsec Sunt binecunoscute apele minerale de la Borsec; avem ape bicarbonate calcice si magneziene cu debite ridicate.c. Sectorul Bilbor apele minerale sunt bicarbonate calcice si magneziene, carbogazoase si cu concentratie scazuta in saruri Paraul Bilboras- izvorul Bici
- izvorul Lungu Paraul Fundoaia- izvorul Truta- Raita Paraul Dobreanu- izvorul Valcanesti Cantonul Borvizului izvoare minerale
d. Sectorul Bistra Tosorov Valea Bicazului apele minerale sunt bicarbonate calcice si magneziene, carbogazoase usor sulfuroase.
Satul Tosoroy
Valea Stanei cu confluentii acesteia
Bicaz Chei catunul Ghermanul
Valea Bistritei Batea Rotunda
Paraiele bradului si Gusei
B. Sectorul Gheorghieni apele minerale sunt bicarbonate calcice si magneziene cu mineralizare scazuta:
Zona
- depresiunea Gheorghieni- Remetea
- Mures sat
- Chileni
- Voslobeni
- Ciumani
C. Sectorul Sudic cel mai bogat in ape minerale, localizate aproape toate in Valea Oltului si in zonele depresionare.
1. Ciucul Superior
2. Ciucul Inferior
3. Defileul Oltului dintre Tusnad sat si Sfantul Gheorghe
1. Depresiunea Ciucului Superior Miercurea Ciuc
Harghita Bai
Jigodiu Lunca de sus MadarasBalan Izvorul Sandominic Izvorul Oltului
ape minerale carbogazoase feruginoase
Danesti In aval de Danesti Madaras Racu
debit redus si contin fier si bioxid de carbon Toplita - Ciuc
Miercurea Ciuc ape minerale carbogazoase, feruginoase cu CO2 sub 1gr/l Baile Miercurea Ciuc
Baile Jigodiu2. In Depresiunea Ciucului Inferior
Versantul estic al Oltului izvorul Armasesti- Ciuc - Sangeorgiu
- Bancu
- Sin Mortin
- Cozmeni Valea Oltului
- Sancraieni
- Santimbru- Sansimion
Apele sunt predominant bicarbonatate, mai rar sulfatate calcine si magneziene, carbogazoase si in concentratii reduse in saruri si gaze.3. In Defileul Oltului se intalnesc numeroase izvoare minerale. Cele mai importante sunt in raza localitatilor: Tusnad
Bixad Halnas Bai
Valcele
Micfalau
Bodoc
Sugas
Zizin
Statiunea balneara Tusnad apele de la Vest de Olt, sunt bicarbonate calcice, carbogazoase cu mineralizare scazuta. Apele de la Est de Olt sunt clorosodice, mai concentrate si hipotermale. Se exploateaza in izvoarele: Stanescu, Mikes, Ileana, Izvorul Bailor. Pe versantul sudic al Masivului Sfanta Ana, exista numeroase izvoare minerale. Apele sunt bicarbonate calcice si feruginoase.
Statiunea balneara Malnas apele sunt bicarbonate sodic, calcic si magnezian cu concentratie de saruri medie de 45 gr/l.Statiunea de imbuteliere Bodoc cu izvoarele Matilda si Perla care contin apa bicarbonate alcalina, calcica si magneziana, bromoiodurata, carbogazoasa cu concentratie de saruri.
Statiunea Valcele are numeroase izvoare minerale, a caror ape este bicarbonate sodica, calcica si magneziana cu concentratia de saruri de 3 4 gr/l.
Baile Sugas utilizeaza apa minerala bicarbonate calcica si magneziana cu concentratie de saruri de 3,2 gr/l.
Statiunea Zizin imbuteliaza apa bicarbonata sodica, calcica, magneziana si slab carbogazoasa.
In zona estica a Vaii Oltului intalnim ape minerale la:
Iacobeni Valea Casinului
Slanic Moldova
Oituz
Poian
Covasna
Zona de izvoare Iacobeni Valea Cosminului apele sunt bicarbonate, sodice, calcice cu mineralizare de saruri si avem izvoarele:
Piatra Alba
Repat
Baile Iacobeni (Perla Casinului)La Slanic Moldova avem circa 15 izvoare minerale bicarbonate sodice, carbogazoase, sulfuroase, clorurate sodice, iodo bromurate, cu mineralizare totala in saruri. In apropierea Bailor Slanic Moldova se afla izvorul Ciunget, captat si utilizat in cura balneara.
In zona vestica a Oltului intalnim ape minerale carbogazoase in localitatile:
Praid
Odorhei si Homorod
Cornud
Herculian
Batani
Dita Seaca
Varghis
Biborteni
La Praid si Corund se intalnesc ape minerale clorosodice si carbogazoase.
La Odorhei intalnim ape minerale clorosodice, bromo iodurate, bicarbonate calcice si magneziene.
Baile Homorod exploateaza apa minerala carbogazoasa clorosodica, feruginoasa cu mineralizare redusa
In Depresiunea Baraolt intalnim numeroase izvoare minerale ca: Herculian
Botanii Mici au ape minerale bicarbonate sodice, calcice si
Biborteni
magneziene cu concentratie variabila.
VarghisIn Carpatii Orientali avem izvoare sulfatate in localitatile:
Putna
Sucevita
Cacico
Bistrita
Slanic Moldova
Mult mai raspandite sunt apele minertale sulfuroase si sulfatate. Astfel, gasim izvoare in localitatile:
Moldova Solita
Poiana Marului
Campulung Moldovenesc
Brusturoasa
Malice
Sinaia
Busteni
Predeal
Moinesti
Asau
Zemes
Bistrita
Agarcea
Moroieni
Azuga
Cheia
De retinut izvoarele hipotermale de la Sirin Buzau.
In zona Subcarpatilor din Moldova intalnim ape cloruroase sodice, cu mineralizare foarte ridicata.
Cacica
Slatina Oglinzi
ape clorurate sodice
Valea Aninilor
Monesti
O importanta deosebita o au izvoarele minerale de la Oglinzi, Boltatesti si Monesti.
Interesante sunt apele minerale de la Tg Ocna, unde parcul Puskin are 7 izvoare minerale, unele sulfuroase clorurat sodice, altele clorurat sodice si altele doar sulfuroase.
In Subcarpatii Munteniei exista trei tipuri de ape minerale : sarate, bromo iodurate si sulfuroase
Slanic Prahova este statiunea balneara cu apa minerala clorosodica cu o concentratie foarte ridicata. Mai exista ape minerale sarate la: Telega, Doftana si Laculete.
Ape minerale sulfuroase:
Vulcan
fluviul Ialomita
Ape minerale clorosodice iodo brumate gasim la: Vulana Bezdead
Calugareni
Sarata Monteoru
ll. CARPATII MERIDIONALI se intind de la Valea Dambovitei pana la Dunare. In ceea ce priveste apele minerale, se constata ca acestea se manifesta in numar foarte redus ca localitati si izvoare. Astfel, sunt cunoscute: Apele minerale de la Baile Herculane - Valea Cernei
Apele minerale de la Mahadia
Apele minerale de la Teliuc Hunedoara
Apele minerale de la Baile Herculane sunt ape sulfuroase, clorosodice, calcice cu temperatura medie de 450C.
Apele minerale din depresiunea Getica gasim izvoare de ape sulfuroase clorurate sodice si iodurate; avem iazvoare naturale la:
Calimanesti
Caciulata
Pausa
Valea Glodului
Olanesti
Valea Muiereasca
Valea Cheia
Bradet
Valea Valsanului
La Calimanesti Caciulata, sunt cunoscute doua tipuri de ape minerale:
ape clorurate sodice, iodo bromurate, sulfuroase slab concentrate
ape clorurosodice, sulfate calcice si magneziene, slab litinifere si radioactive.
Apele sulfuroase sunt intalnite in localitatile:
Buleta Bunesti
Bughea Serbanesti
Apele clorosodice se gasesc in localitatile:
Ocnele Mari Ocnita (Valcea)
Apele clorosodice, iodurate si bromurate se intalnesc la:
Govora
Sacelu (Gorj)
Ticleni
Bala
Schela Clodova
IV. APELE MINERALE DIN MUNTII APUSENIIn Muntii Apuseni se cunosc cateva zone importante cu ape minerale, care sunt:
Moneasa
Vata
Geoagiu
termale
Calan
Baholt
Bampotoc
Burniene
reci
Panlis
Chimindia
V. APELE MINERALE DIN DEPRESIUNEA TRANSILVANIEIAici intalnim trei tipuri de ape minerale:
Ape clorosodice sau muriatice
Ape clorosodice iodo bromurate
Ape sulfatate, sulfuroase
Apele sarate, apar pe zona de rama a depresiunii sub forma de lacuri. Cele mai importante localitati sunt:
Ocna Dejeului
La Cojocna
Ocna Mures
Ocna Sibiului
Someseni
Turda
Sebes
Vestem
Avrig
Rodbov (Brasov)
Miercurea Sibiului
Deva (Baia Sarata)
Sadu (pe parau)
Bradu (Sibiu)
Persani
Marginea de Est a depresiunii Transilvaniei, dispune de numeroase izvoare minerale:
Ape cloro sodice, sulfatate, bicarbonate Rupea si Homorod
Ape minerale sarate Hercheasa, Hartinis, Sanpaul- la N V de Rupea avem:
- Sarata Odorheiul Secuiesc
- Cornud
- PraidStatiunile Baile Sovata- dispune de ape clorosodice concentrate, formand lacurile:
Ursu
Alunis Negru
Verde
Spre N- V de Sovata, intalnim:
Baile Ideciul de Jos
Brancovenesti
Sangeorgiu de Mures
Pintic
Sasarin pe Valea Slatinei
Beclean pe Valea Slatinei
Hintin
Dumitra Slatinita
VI. APELE MINERALE DIN CAMPIA DE VEST
Ape termale intalnim la:
Oradea
Felix
1 Mai
Morovita
Foieni
Codea
Sannicolau de Munte
Ceavas
Socodor
Satu Mare
Calacea
Timisoara
Biharia
TameseuTemperatura apelor termale variaza de la o zona la alta si de la o adancime la alta. Izvoarele termale sunt bicarbonate calcice si magneziene.
Ape clorosodice concentrate, bromo iodurate au temperature intre 70 800C, si le intalnim la:
Bors
Derna
Mihai Bravu
Sandra Calacea
Saniob
Abramut
Timisoara
Arad
Cherestur - TeremiaVII. PODISUL MOLDOVEI aici apele minerale se gasesc in cantitati variabile cam in toate formatiunile. Cele mai cunoscute sunt localitatile:
Breazu
- apa bogata in sulfat de sodium Strunga
- apa bicarbonate calcica, magneziana Dranceni
- ape sulfuroase clorosodice Valinta Iasi- ape sulfatate sodice si magneziene Banesti Vaslui- ape sulfatate calcice Raducaneni- zvoare sulfuroase Barnova si Copou Harlau Dolhasca Repedea Iasi Pascani - FalticeniVIII. DOBROGEA
Din punct de vedere geologic, Dobrogea este constituita din trei unitati structurale distincte:
Dobrogea de Nord
Dobrogea Centrala
Dobrogea de Sud
Apele minerale cu continut de clorura de sodium, intalnim in zona Talazu Mare.
Apele minerale ce contin cloruri sodice sulfatate, le intalnim in zona Mangalia
Pe teritoriul Dobrogei, de-a lungul Dunarii, intalnim izvoare minerale in localitatile:
Capidava izvoare sulfuroase
Topalu
Celea Mareizvoare sulfuroase termale
Celea Mica
Harsova (Privalul Puturoasa) ape sulfuroase
Harsova (vadu Oii)
Ape minerale clorosodice, calcice, magneziene, se gasesc in delta Dunarii la:
Sfantul Gheorghe Chilia Veche
Crisan
Letea
Caraorman
Saraturile
Petrisor
Insulele Chituc si Lupilor
Cordonul litoral Periteasa
Lacuri Sarate intalnim la:
Complexul lagunar de la Sud Vest de Delta Dunarii
Pe litoralul Marii Negre, intre Cerbu si Mangalia, se afla lacurile:
Corbu
Tasaul
Sintghiol
Tabacariei
Agigea
Techirghiol
Mangalia
IX. CAMPIA ROMANA cuprinde tinuturile dintre Dunare si colinele Subcarpatice. Apele minerale sunt reprezentate prin lacuri sarate si ape de zacamant de petrol.Lacuri sarate, intalnim la:
Snagov
Caldarusani
Comana
Fundata
Amara
Strachina
Batagu
Balta Amara
Ianca
Faurei
Lacul Sarat
Chichinetu
Pleascu
Movila Miresii
IZVOARE RADIOACTIVEMulte izvoare minerale au o radioactivitate naturala prin imbogatirea cu ioni radioactivi din radiatia rocilor eruptive acide, granite si porfire. Radioactivitatea se masoara in picocurie (pCi), o unitate insemnand 3,71010 dez / sec (dezintegrari pe secunda), in rutherford (1 ed = 106 dez / sec), in microrutherford (urd/106 = 106 / 106 / sec).
Izvoarele radioactive, pot fi:
1. Izvoare minerale foarte slab radioactive care au < 500 pCi: Danesti
Madatas
Sancraieni
Lenta
Biborteni
Vatra dornei
Baile Felix
Baile Govora
Mangalia
Covasna
Cojocna
1 Mai
2. Izvoare minerale cu radioactivitate slaba cu concentratii intre 900 1.000 pCi. Acestea sunt legate de vechile vetre vulcanice si le gasim la:
Stoiceni
Santimbru Bai
Carta
Vlahita
Stana de Vale
Moneasa
Buzias
3. Izvoare minerale cu radioactivitate moderata care au intre 1.000 5.000 pCi. Aparitia lor este direct legata de rocile eruptive acide, granite, gresii si de marnele din flisul carpatic. Le gasim la:
Bilbor
Borsa
Valea Vinului
Oradea
Lipova
Timisoara
Topalu
Caciulata
Calimanesti
Baita
Tulghes
Geoagiu Bai
Slanic Moldova
4. Izvoare minerale cu radioactivitate foarte mare sunt cuprinse intre 5.000 10.000 pCi si chiar cu valori mai ridicate si se gasesc la:
Sangeorz Bai
Baile Tusnad
Baile HerculaneIMPORTANTA APELOR MINERALEPrin varietatea compozitiei lor chimice si prin continutul de gaze, izvoarele minerale sunt folosite la tratarea bolilor de nutritie (Slanic Moldova), a bolilor hepato biliare (Caciulata, Calimanesti, Baile Herculane), la afectiuni digestive (Borsec, Caciulata), nephrite si litiaze renale (Calimanesti), la afectiuni respiratorii si cardio vasculare (Covasna, Vatra Dornei, Baile Tusnad, Borsec, etc). In prezent, descoperirea si studierea unui numar mare de izvoare minerale situate in perimetrul a peste 500 localitati, au favorizat, pe de-o parte dezvoltarea si modernizarea vechilor statiuni balneo climaterice, iar pe de alta parte aparitia unora noi.
In contextul acestor realizari, medicina balneologica romaneasca, a inregistrat succese remarcabile, prin amenajarea unor sanatorii si statiuni balneo climaterice, profilate dupa valoarea terapeutica a apelor minerale. Putem mentiona statiunile Baile Herculane, Baile Felix, Geoagiu Bai, Covasna, Calimanesti, Slanic Moldova, Vatra Dornei, Techirghiol, care demult si-au dobandit un renume european, asa incat anual sunt folosite de un numar din ce in ce mai mare de turisti straini si nu numai.
De asemenea, pe langa proprietatile lor curative, izvoarele minerale constituie o importanta bogatie a subsolului nostru, valorificate astazi la un nivel inalt de industria alimentara.Atat apele minerale medicinale, cat si apele minerale de masa, solicitate astazi din ce in ce mai mult, au favorizat infiintarea unei industrii de imbuteliere a lor.Inceputurile acestei activitati sunt semnalate inca de la sfarsitul secolului al XIX lea, cand in cateva statiuni se folosea apa imbuteliata. In prezent prin extinderea ei si modernizarea instalatiilor de imbuteliere intr-un mare numar de statiuni balneare (Borsec, Bodoc, Malnas Bai, Covasna, Biborteni, Zizin, Buzias, Slanic Moldova, Caciulata, Poiana, Sarul Dornei, Poiana Negri, Poiana Cosnei, Valcele, Tusnad, Perla Harghitei Sancraieni, etc), s-a ajuns la o productie anuala de circa un sfert de milliard de litri de apa minerala.
Apa PlataApa plata constituie tipul de apa potabila naturala ce apartine de regula, de grupa izvoarelor oligominerale reci. Are o mineralizare mai mica de 1.000 mg / l. Denumirea acestui tip de apa, a fost data de profesorul francez B. Ninard, in 1971, cu termenul de Leau Plate, termen preluat in intreaga lume si in literatura hidrologica.
Apa plata este de origine vadoasa, in sensul ca ea se formeaza din precipitatiile ce patrund prin fisuri si prin sorburi in masivele ce calcar omogen carstificate si apar sub forma de izvoare, cu debit variabil la o cota inferioara fata de punctual zonei de alimentare. Circulatia apei prin masa de calcar se presupune ca are o durata de cateva luni, timp in care se realizeaza stabilitatea ei microbiologica. Ca urmare, apa plata trebuie sa prezinte o stabilitate o proprietatilor fizice, chimice si organoleptice pe o perioada de aproape un an.
Temperatura izvoarelor cu apa plata se mentine tot timpul anului, indiferent de anotimp, intre 5 70C. Compozitia chimica a apei este dominata de anionul bicarbonic (HCO3-), insotit de cele mai multe ori de cationic ce calciu (Ca++), magneziu (Mg++) si natriu (Na+), precum si de anionii de sulfat (SO4) si clor (Cl), fara ca limita maxima a acestor saruri dizolvate sa depaseasca 1.000 mg / l. Dioxidul de carbon (CO2), lipseste din continutul acestor ape.Apa plata care provine din izvoarele ce apar din masivele de calcar, are un gust placut, este incolora si inodora si este lipsita de anumiti germeni patogeni sau colibacili. Concentratia ionilor de hydrogen, caracterizeaza, cel putin pentru apele plate studiate la noi in tara, prezenta unui pH cu tendinta neutral (7,3) sau in unele cazuri slab alcalina (7,8 8).Apa plata poate fi imbuteliata fara nici un amendament tehnic si poate fi tinuta in butelii de plastic de 1,5 2 l, la temperaturi variabile (5 300C) si folosita apoi dupa o perioada de 12 luni, fara ca in prealabil sa-si schimbe continutul ionic. In aceasta situatie ea poate fi transportata la mari distante prin gari, aeroporturi, plaje marine si lacustre, fiind considerata ca un produs alimentar superior.
Primele descoperiri ale unei surse de apa s-au facut in Franta, apoi Belgia, Italia, Iugoslavia, Grecia, Bulgaria, iar din deceniul al noualea si in Romania. Productia mondiala de apa plata, a ajuns astazi la circa un milliard de litri. Aceasta apa de natura oligominerala, este foarte consumata in Europa si este deosebit de cautata in tarile cu indice de ariditate mare Kuweit, Arabia Saudita, Irak, Israel, Bahrein, Quatar, Oman, Libia, Liban, s.a.m.d.
La noi in tara, studii asupra acestei surse de apa s-au facut din anul 1984 de catre ISPIF, ajungandu-se la concluzia ca apa plata are un gust agreabil chiar dupa 12 luni de la imbuteliere.
In present, in Romania se fac imbutelieri de apa plata din mai multe izvoare. Este vorba de Izvorul Minunilor, din Muntii Vladeasa Apuseni, de langa localitatea Stana de Vale, precum si din mai multe izvoare din depresiunea Dornelor jud Suceava. Asa este Izvorul Alb din zona Dorna Candreni, unde apa intra intr-o camera de captare si de aici este transmisa la statia de imbuteliere printr-o regiune de protectie. Apa Izvorului Alb este oligominerala plata si are un grad de mineralizare de 191 mg / l. Continutul ei chimic este dominat de anionul HCO3 (137,8 mg / l) si de ionii de Ca++ (45,8 mg / l), Mg++ (4,5 mg / l), Na+ (1,5 mg / l), K+ (0,5 mg / l) si Cl.
De asemenea, au mai fost semnalate izvoare cu apa plata si in alte puncte din formatiunile calcaroase cum ar fi: Carand din jud Arad, Scropoasa din jud Dambovita, Baile Herculane din jud Caras Severin, Murighiol din jud Tulcea si Chitila din Bucuresti. PAGE
Top Related