Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

2. CAIET DE SARCINI

CAPITOLUL 1. TERASAMENTE PENTRU CONDUCTE

1.1 Generalităţi1.1.1 Domeniul lucrărilor

Secţiunea specificaţiilor se referă la lucrările de terasamente autorizate, necesare pentru

montarea conductelor îngropate, lucrări care includ în ordine specifică:

• operaţii pregătitoare privind transpunerea proiectului pe teren

• desfacerea sistemelor de suprafaţă ale cotelor de teren,

• scarificarea sistemului cotei de teren şi separarea materialului scarificat

• săpături mecanizate şi manuale în taluz vertical pentr tranşee,

• sprijiniri ale malurilor,

• protejarea celorlalte reţele subterane întâlnite,

• evacuarea apelor acumulate în spaţiile de lucru şi adiacente,

• îmbunătăţiri ale terenurilor slabe de fundare,

• pregătirea paturilor din material granular pentru pozare conducte îngropate,

• pozarea conductelor îmbinate,

• executarea pe tipuri a straturilor de umpluturi compactate,

• refacerea sistemelor de suprafaţă afectate de lucrări sau de organizări de şantier.

Se mai referă la:

• materialele utilizabile, specifice terasamentelor şi asigurarea gradelor de compactare,

• încărcări şi transporturi cu diferite mijloace,

• controlul privind realizarea nivelelor de calitate corespunzătoare cerinţelor specifice,

• asigurarea condiţiilor pentru recepţionarea lucrărilor proiectate.

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele

tehnice în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.

Contractantul va asigura, prin sistemul de calitate propriu atestat sau prin subcontractare

cu un laborator de specialitate acreditat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor necesare

dovedirii satisfacerii nivelelor de calitate pretinse prin proiect şi prezentul caiet de sarcini.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

În cazul unor suspiciuni privind calitatea, Contractantul este obligat să efectueze, la cererea

Dirigintelui de Santiersi reprezentantului Primariei, verificări suplimentare faţă de prevederile

prezentului caiet de sarcini, cazurile supunânduse clauzelor din contract.

Contractantul este obligat să asigure adaptarea metodelor tehnologice şi organizatorice,

specifică fiecărui amplasament, conformânduse şi celor specificate expre în Procesul verbal de

predare-primire amplasament.

Contractantul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor climatice în care se execută

lucrările de terasamente, a evenimentelor survenite în timpul fazelor de execuţiei asupra cărora

produc influienţă şi va asigura înregistrarea documentelor ce atestă calitatea execuţiei şi a

rezultatelor obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.

În condiţii locale deosebite se pot accepta şi se pot aproba derogări de la prezentul caiet de

sarcini numai cu acordul scris al Proiectantului şi/sau Dirigintelui de Santiersi reprezentantului

PRIMARIEI, după caz.

În cazul când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini sau defecte calitative,

Dirigintelui de Santiersi reprezentantuluii PRIMARIEI, va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor.

Contractantul este răspunzător de pagubele implicite cauzate de aceste întreruperi şi de costurile

privind refacerea lucrărilor neconforme cerinţelor.

Neconcordanţele cu proiectul, constatate în etapa vizitări amplasamentelor, vor fi sesizate

în scris Investitorului spre soluţionare, în timp rezonabil, înainte de termenul de depunere a

ofertelor.

Neconformităţile constatate în timpul executării lucrărilor de terasamente dintr-un front de

lucru, vor fi transmise din timp, acceptat rezonabil, în scris, Dirigintelui de Santier, spre soluţionări

în condiţii legislative şi timp util menţinerii frontului în stare activă

1.1.2 Programul şi Declaraţia de metodă

Ca parte a Programului de eşalonare a lucrărilor şi a Declaraţiei de metodă, cerute prin

contract, Contractantul va prezenta un program tehnologic detaliat pentru lucrările de terasamente

propuse, pentru fiecare amplasament al proiectului, şi metodele propuse pentru executarea

săpăturilor, mişcarea materialelor rezultate şi cele necesare, compactări, depozite sursă sau

intermediare şi mişcarea de personal. Va prezenta, de asemenea, şi o listă detaliată cu cantităţile

fizice de realizat şi tipurile mijloacelor de mecanizare care vor fi utilizate.

Declaraţiile de metodă vor lua în considerare şi cerinţele particulare şi de corelare ale

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

serviciilor tehnice responsabile din primariile cărora le sunt arondate amlasamentele.

Lucrările se vor planifica pe tronsoane de dimensiuni ce nu vor depăşi 50÷100 m, după caz, cu

operaţii desfăşurate în paralel pe maxim 2÷3 tronsoane succesive.

1.2 materiale1.2.1 Generalităţi

Lucrările de terasamente nu vor fi încadrate, în partea economică, după natura, după

proprietăţile coezive şi modul de comportare la săpat ale pământurilor sau rocilor dezagregate prin

lucrări. Toate lucrările tip vor fi considerate ca fiind uniforme, indiferent de amplasament, iar

volumele lor vor fi corelate între ele, funcţie de lungimile conductelor proiectate.

Toate materialele rezultate din săpături vor fi evacuate imediat de pe amplasamente, cu

excepţia terenurilor agricole. Aceste materiale nu vor fi refolosit pentru realizarea umpluturilor

compactate, decât în cazul săpăturilor în terenuri agricole. În cazul terenurilor agricole şi al spaţiilor

verzi, anterior demarării săpăturilor, se vor îndepărta straturile vegetale, care apoi vor fi

reamenajate la aceleaş grosimi, după finalizarea lucrărilor până la cota iniţială a stratului

îndepărtat.

Pentru umpluturi vor fi utilizate agregate minerale naturale extrase din balastiere, ca surse

acceptate de Investitor sau Reprezentantul său, pe baza rezultatelor încercărilor iniţiale de tip ale

furnizorului. Utilizarea materialului se va putea face numai dacă este însoţit de declaraţia de

conformitatea cu sarcinile calitative asumate de furnizor, prin proceduri interne proprii pentru

produsul tip acceptat de Investitor (sistem 4 de atestare, conform Anexa 3 din HG

nr.622/21.07.2007).

Tipurile de materialele utilizate pentru umpluturile compactate ale tranşeelor pentru

conducte, exceptând cele aferente sistemelor cotelor de teren, sunt împărţite după straturile

alcătuite pe cote descrescătoare şi definite de Proiectant, cum urmează:

• material pentru umpluturi curente, funcţie de gradele de compactare prescrise

• material pentru protejarea conductelor, funcţie de tipodimensunea conductei

• material pentru pat de pozare conducte

• geotextile, de protejare straturi de umpluturi sensibile,

• material pentru îmbunătăţirea terenului de fundare local alterat

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Materialele utilizate sunt definite după cum urmează:

1.2.2 Material pentru umpluturi curente,

Pentru umpluturi curente vor fi utilizate balasturi naturale extrase din balastiere. Balasturile

nu vor conţine materii organice sau alte impurităţi şi trebuie să-şi păstreze gradul prescris după

compactare:

Granulometria trebuie să se încadreze în limitele tabelului de mai jos:

Dimensiunea sitei Procent de trecere

75 mm 100

37,5 mm 85-100

10 mm 45-100

5 mm 25-85

600 mm 8-45

75 mm 5-10

Limita de umiditate a materialului, încărcat la furnizor în mijlocul de tranport auto, să nu

depăşească 30%. Pe amplasamentele Proiectului, procentele de umiditate vor fi reglate până la

atingerea celor optime necesare obţinerii gradului minim de compactare cu indice Proctor modificat

de 95÷97%, funcţie de intensitatea traficului şi încărcările din circulaţie, aplicând procedee tehnice

proprii supuse acceptului Investitorului.Atestarea gradului de compactare se face prin document

înregistrat.

1.2.3 Material pentru protejare conductă îngropată

Materialul pentru protejarea conductelor are rolul principal de a menţine forma conductei îngropate

şi de a favoriza preluarea încărcarile verticale din umpluturi şi traficul de la cota terenului.

Protejarea se realizează prin straturi succesive executate diferit, numai prin compactare manuală,

după cum urmează:

• strat de sprijin, manual împrăştiat afânat, de cca 2 cm grosime, din nisip cu granulaţie

maximă de 10 mm, pentru aşezarea conductei la cotele Proiectului,

• patul superior de pozare, până sub axul orizontal longitudinal al conductei, din produs

mineral monogranular de balastieră prescris de furnizorul conductei pentru condiţiile de

pe amplasament, cu rol de a asigurare aliniamentul montajului; compactarea se execută

cu grijă sporită şi la un indice Proctor de cca.80%, pe ambele părţi, şi se verifică prin

aplicări de sarcini locale diferit direcţionate, sub care să nu se producă deplasări,

• umpluturi laterale longitudinale, până la generatoarea superioară, din produs

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

monogranular prescris de furnizorul conductei, cu indice Proctor sporit faţă de stratul

inferior, cu rol de distribuire uniformă pe pereţii conductei a încărcărilor verticale preluate

în secţiune transversală,

• umplutura superioară conductei, cu o grosime minimă de 15 cm, din produs

monogranular compactat la un indice minim de 85÷90 %, funcţie de adîncimea de

îngropare,

• geotextil, în fâşii cu lăţimi adaptate lăţimilor tranşeelor la cota superioară realizată pentru

protejarea conductei, cu rol de a reducere influenţele vitezelor de circulaţie ale apelor

infiltrate, în umplutura din balast următor, asupra protejării conductei.

Materialul rezultat în urma săpăturilor pentru tranşee nu va fi utilizat pentru protejarea conductelor

proiectate pentru acel amplasament.

Materialul pentru protejarea conductelor va fi format din agregate minerale produse în staţii de

sortare de pe lângă balastiere şi va respecta următoarele prevederi minimale:

Diametru nominal al conductei

(mm)

Dimensiunea maximă a

particulelor (mm)

Sorturi utilizabile

(mm)

Sub 300 10 10 monogranular

300 – 600 15 10 ÷ 14 monogranular

Sau

14 ÷ 5 amestec uniform

700 – 1600 20 10; 14; 20, monogranular

Sau

14 ÷ 5 amestec uniform

Sau

20 ÷ 5 amestec uniform

Peste 1600 25

concasate

10; 14; 20; 40, agregate concasate

monogranulare

Sau

14 ÷ 5 amestec uniform

Sau

20 ÷ 5 amestec uniform

Sau

40 ÷ 5 amestec uniform

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

1.2.4 Material pentru pozare conductă

Materialul pentru pozarea conductelor, constituie un strat bine compactat, de minim 10 cm

grosime, pentru amenajarea fundului de tranşee după săpături şi asigurarea realizării pantelor din

profilul longitudinal al Proiectului. Stratul va prelua şi încărcarile rezultate în timpul montării tipului

de conductă, fără afectarea cotei de rezemare a tipului de conductă în secţiunea transversală din

săpătura amenajată.

Materialul pentru stratul compactat de pozare va consta din nisip de balastieră cernut cu

granulaţia maximă de 10 mm, fără impurităţi şi părţi organice la furnizor, încărcat în mijloc auto.

Nisupul va fi însoţit de declaraţia de conformitate cu materialul tip (sistem 4) contractat şi declarat.

Acest material va fi folosit şi pentru lestarea provizorie a conductelor montate pe poziţiile din

Proiect, prin intermediul unor saci împletiţi din fire biodegradabile, umluţi 75÷80%.

Materialul rezultat în urma săpăturilor pentru tranşee nu va fi utilizat pentru pozarea

conductelor proiectate pentru acel amplasament.

În cazurile terenurilor de fundare nisipoase nealterate se poate accepta, de Consultant de

Supervizare, realizarea pozării conductei, dar numai după finisarea la cotele de radier din

Proiect şi prin intermediul unui strat de nisip monogranular necompactat de cca 2 cm.

1.2.5 Geotextile

Materialul geotextil va fi sub formă de împâslitură şi va fi garantat pentru 25 de ani sub influenţa

apelor cu conţinut ridicat de săruri minerale.

Va avea următoarele proprietăţi fizice:

• tensiunea longitudinală de minim 12 kN/m;

• întinderea de rupere de minim 40%;

• forţa de presare a plonjorului de minim 4000 N;

• greutatea specifică de minim 100 g/m2 (mai grea decât apa);

• eficienţa de filtrare mecanică:

a) grosimea: minim 2,5 mm la 2 kN/m2;

b) debitul de apă: 10 litri/m2/s (presiune 100 mm).

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

1.2.6 Material pentru îmbunătăţirea terenulu de fundare

Fundurile de săpătură care prezintă alterări locale vor fi supuse spre soluţionare Proiectantului.

Acesta va decide modul de realizare. Terenurile de fundare alterate din vina Contractantului, ca

urmare a nerespectării tehnologiei, vor fi consolidate pe costuri proprii, dar, numai pe bază de

soluţionări date de Proiectant.

1.3 Execuţie1.3.1 Cote de teren existente (CT)

Cotele existente ale terenului, indiferent de sistemul de alcătuire la suprafaţă, constituie baze

pentru măsurări cote în adâncimi, în secţiuni corespunzătoare caracteristice ale aliniamentelor

Proiectului de pe amplasament.

În cazurile în care, din diverse motive, cotele de teren au fost alterate de lucrări comandate de

adminisctraţia locală, anterior preluării unui amplasament, cotele de referinţă ale Proiectului vor fi

transpuse situaţiei reale întălnite, utilizând elemente edilitare cu cote CT nemodificate, cote ce vor

fi menţionate prin Procesul Vebal de Predare-Primire Amplasament.

1.3.2 Cote de radier (CR)

Contractantul va monta conductele la cotele de radier (CR) indicate în Proiectul aprobat.

Dacă nu este indicat altfel de către Consultant de Supervizare în cazuri particulare supuse spre

aprobare, adâncimile tranşeelor vor fi realizate, astfel încât, să asigure o acoperire de minim 1,4 m

deasupra generatoarei superioare a conductelor îngropate, indiferent de diametre nominale şi tip.

1.3.3 Lucrari pregatitoare

Înaintea începerii lucrărilor pe un amplasament, se includ a fi executate, fără coantificare distinctă

în partea economică, lucrările pregătitoare necesare, după caz, şi apreciate după vizitarea

amplasamentelor:

• curăţirea suprafeţelor de teren de: frunze, crengi, arbuşti, iarbă, buruieni, noroi acumulat sau

alte materiale inutilizabile depozitate accidental, inclusiv transportarea lor la rampele de

depozitare indicate şi taxate de Administraţiile Locale,

• indepartarea de pe amplasamente a corpurilor, obiectelor şi vehiculelor, cu regim de

proprietate privată, repoziţionarea lor în afara zonelor de activitate, în urma acordurilor şi/sau

somaţiilor ce implică proprietarii sau Administraţia Locală, după caz,

• taierea arborilor si/sau arbustilor de pe trasee definite prin Proiect, cu tulpini ≥10 cm, cu

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

aprobarea forurilor locale, inclusiv scoaterea si indepartarea rădăcinilor,

• colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă în afara amplasamentelor Proiectului, inclusiv

protejarea faţă de apele meteorice,

• tăierea regulată cu mijloace adecvate a sistemelor rutiere, pentru formarea lăţimilor necesare

desfăşurării oparaţiunilor de săpare, lăţimi cel mult mai mari cu maxim 0,40 m decât lăţimile

superioare ale traşeelor, menţionate mai jos, de sub sistemele de suprafaţă tăiate:

LĂŢIMI SUPERIOARE MAXIME ALE TRANŞEELOR ÎN ZONELE CU SISTEME RUTIERE

TĂIATE MECANIZAT(m)

Adâncimi până la radierul conductei (m) Lăţimi maxime imediat sub sistemul rutier (m)

1,25 Dn.+0,55

1,26 – 2,25 Dn.+0,85

2,26 – 3,25 Dn.+1,15

3,26 – 4,25 Dn.+1,45

4,26 – 5,25 Dn.+1,85

5,26 – 6,25 Dn.+2,25

Dn. = diametrul nominal al conductei

• asigurarea şi ţinerea sub contro permanent a zonelor de activitate, în conformitate cu

restricţionările aprobate sau impuse de factorii desemnaţi prin Certificatul de Urbanism

• amenajări de eventuale depozite intermediare provizorii, cu acordurile Administraţiilor Locale,

pentru ameliorarea influenţelor timpilor de transport auto asupra duratetelor totale de

aexecuţie pe amlasamentele Proiectului.

Contractantul va consemna şi supune aprobării Dirigintelui de Santier, toate lucrările pregătitoare

efectuate, din cele enumerate mai sus. Totodată, rămâne responsabil pentru efectele rezultate din

neefectuarea unora dintre ele.

1.3.4. Trasarea lucrărilor

Operaţiile de trasare se vor efectua conform planurilor de situaţie, funcţie de reperele existente şi

coordonatele punctelor caracteristice ale aliniamentelor Proiectului pe amplasament (STAS 9824/5

-1975).

La o dată solicitată Contractor şi aprobată de Investitor, vor fi identificate şi marcate vizibil toate

instalaţiile şi reţelele subterane, în prezenţa deţinătorilor acestora, covocaţi de Investitor: electrice,

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

de telecomunicaţii, apă, canal sau de altă natură, ce vor fi intersectate sau în raza cărora vor fi

dezvoltate luctările Proiectului, în vederea protejării acestora sau devierii, conform procedeelor

tehnice recomandate prin avize de deţinători, inclusiv recomandările suplimentare specifice

amplasamentului predat Contractantului (STAS 9570/1 -1989).

Trasările în detaliu vor fi efectuate şi înregistrate de Contractant după supervizarea documentului

operaţiei de către Dirigintelui de SantierProiectului.

În cazuri justificate, traseele Proiectului vor putea fi modificate, cu acordul scris al Dirigintelui de

Santier pe propunerea făcută în spiritul Proiectului de Contractant, în timp rezonabil, după caz şi

cu consultarea Proiectantului. Aceste modificări nu vor implica de costuri suplimentare sau vor fi

cele stipulate în contract.

Contractantul este răspunzător de trasarea lucrãrilor confor Proiectului şi de conservarea

materializărilor reprezentative de pe amplasament, ca baze pentru măsurători şi verificări,

indiferent de volumul lucrărilor dezvoltate şi metodele tehnologice adoptate.

Pentru urmărirea realizării pantelor Proiectului, se vor poziţiona, prin metode performante de

nivelment, balize de inventar şi se vor utiliza dispozitive adecvate pentru vizări. Dispozitivele pentru

vizări vor avea rigre montate pentru cotele caracteristice aliniamentului proiectat.

Respectarea cotelor de montare şi a pantelor conductei, precum şi a poziţiei construcţiilor conexe

prevăzute în Proiect, prezintă o importanţă deosebită, atât pentru funcţionarea reţelelor de

conducte, cât şi pentru efectuarea operaţiunilor de reparaţii, întreţinere şi exploatare.

Nerespectarea cotelor proiectate poate duce la colmatări sau formarea de pungi de aer, care

diminuează debitul conductei şi provoacă oscilaţii de presiune, sau împiedică golirea complectă a

conductei în caz de avarie.

1.3.5. Desfacerea sistemelor de suprafaţă

Operaţiile de tăiere a sistemelor de suprafaţă, se vor executa cu unelte corespunzătoare, pentru a

asigura o tăiere dreaptă şi exactă. Vor fi evitate alterări ale suprafeţelor adiacente în urma

lucrărilor. Refacerile suplimentare rezultate cad în sarcina Contractantului. Cazurile particulare vor

fi supuse aprobării Dirigintelui de Santier.

Contractantul va aplica metode corespunzătoare pentru sprijiniri şi consolidări pentru a păstra

lăţimile tranşeelor în limitele prezentate anterior (la lucrările pregătitoare).

1.3.6. Excavarea tranşeelor pentru conducte

Lucrările de terasamente se vor executa în conformitate cu planurile de executie şi se vor respecta

prevederile normativelor în vigoare

La execuţia lucrărilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C 169-88 „Normativ

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

pentru executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente”.

Avizarea lucrărilor de terasamente

Înainte de a începe orice lucrări de acest fel pe un amplasament, Contractantul va anunţa în scris

Investitorul cu cel puţin 7 zile înainte de data propusa. În aceasta perioada Contractantul va ţine

evidenta nivelelor solului şi topografiei, spre aprobarea Investitorului, pentru măsurătorile lucrării.

Se vor obţine avize pentru tăierea carosabilului pe drumurile principale permanente.

Contractantul, când va face demersurile pentru această permisiune, va prezenta o adresă scrisă

Dirigintelui de Santier şi autorităţilor, referitoare la intenţia sa de a excava, din timp, pentru a

permite executarea procedurilor şi aprobărilor necesare. El va colabora cu Poliţia Rutieră referitor

la planificarea şi executarea traversării. Contractantul va fi complet responsabil de asigurarea

drumurilor temporare pentru ocolire, a barierelor, semnelor de avertizare, iluminat şi pază.

Angajatorul şi Angajatorul final nu va suporta nici o penalitate impusă de autorităţile abilitate,

pentru orice întârziere faţă de termenele prevăzute în autorizaţiile de spargere.

Nici o excavaţie nu va începe fără obţinerea de către Contractant a autorizaţiei de execuţie.

Excavarea şanţurilor pentru conducte va avea un avans de cel puţin 15 m faţă de operaţiunile de

punere în operă a conductelor. Aici sunt incluse şi excavaţiile pentru ramificaţii, caz în care cei 15

m vor fi săpări în toate direcţiile urmate de ramificaţie.

În cazul în care se iveşte vreun obstacol în timpul săpăturilor, se va informa Investitorul şi vor

hotărî măsurile necesare a se lua înainte de reluarea operaţiilor de montaj.

În cazul în care Contractantul nu sapă în avans conform pretenţiilor, scoaterea conductelor deja

montate şi repunerea lor după executarea săpăturilor în avans, vor fi făcute pe cheltuiala acestuia.

În locurile unde şanţurile pentru conducte subtraversează drumuri, adâncimea acestora va fi minim

necesară, iar Contractantul este încurajat să folosească fierăstraie speciale circulare pentru

pregătirea marginilor şanţului, în funcţie de materialul ce trebuie săpat.

Contractantul va fi plătit pentru refacerea drumului, iar plata se va face după cantitatea de metri

liniari şi nu după suprafaţa porţiunii refăcute.

La sãparea santurilor se va tine cont de: felul terenului, existenta apei freatice, necesitatea

sprijinirilor, diametrul tevilor, tehnologia de montaj .

Santul poate fi sãpat înainte sau dupã asamblarea tevilor pe traseu. Prin sãparea ulterioarã a

santului, se pot obtine economii însemnate .

Lãtimea santului va fi astfel executatã încît sã îndeplineascã urmãtoarele conditii

• cand tuburile se asambleazã pe mal si apoi se lanseazã în sant ,

Lmin. = Dext. + 20 cm , dar nu mai putin de 70 cm .

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• cand tuburile se asambleazã în sant ,

Lmin. = Dext. + 40 cm , între sprijiniri, dar nu mai putin de 90 cm între sprijiniri .

Săpăturile se vor executa parţial mecanic şi manual, functie de conditiile impuse în zona de lucru si

conform specificaţiilor din listele de cantităţi. Ultimul strat de 30 cm se va săpa manual înainte de

montarea conductelor în şanţ.

Sapatura mecanizata se va face cu excavator cu descărcarea pământului pe mal si in auto

(excedentarul). Săpăturile se vor executa in prezenta sprijinirilor. Săpătura ultimului strat până la

cota din proiect şi politura se va executa imediat înainte de asezarea stratului de nisip sub

conducta si a stratului de egalizare pentru constructii, pentru a evita degradarea terenului de

fundare. Operaţiunea se va executa pe timp uscat, fiind interzis lucrul pe timp de ploaie. În cazul în

care se constată apariţia crăpăturilor paralele cu marginea superioară a transeelor sau a gropilor

se vor lua măsuri de consolidare suplimentara a malurilor pentru a evita surpările.

Pe timp de zi şi noapte se vor lua măsuri de semnalizare a săpăturilor, se vor monta parapeţi de

protecţie pe o singură parte pe toată lungimea şanţului deschis, se vor monta podeţe de circulaţie

pietonale peste şanţ în zona de circulaţie pietonală.

La întâlnirea în săpătura de cable, conducte ori protecţii care semnalizează prezenţa lor în teren,

se va opri lucrul în acea zonă, şeful punctului de lucru va lua măsuri de semnalizare a prezentei

reţelei subterane, va anunţa beneficiarul de reţea, lucrul în acea zonă reluându-se doar în

prezenţa acestuia, cu luarea tuturor măsurilor de protejare a ei şi de protecţie a muncii.

După executarea săpăturii se va proceda la recepţia calitativă a lucrării referitor la natura terenului,

cote în plan şi cote de nivel. Recepţia calitativă se va consemna în procese-verbale încheiate cu

participarea Dirigintelui de Santiersi reprezentantului PRIMARIEI.

Recepţia calitativă a terenului de fundare se va face de catre intocmitorul studiului geotehnic.

Recepţia terenului de fundare constituie faza determinantă prin care se va autoriza începerea

lucrărilor de infrastructură (turnarea betonului de egalizare şi a radierului rezervoarelor). Atât

recepeţia terenului de fundare, cât şi autorizarea se va consemna în registrul de şantier.

Tranşeele conductelor vor fi excavate la secţiunile transversale tipice prezentate în Desenele cu

Cerinţele Angajatorului şi în nici un caz lăţimea tranşeei măsurată la 0,3 m deasupra coroanei

conductei nu va depăşi lăţimea indicată în Desene. Contractantul se va asigura că în fiecare punct

lăţimea tranşeei este suficientă pentru a permite pozarea, îmbinarea, realizarea patului şi a

împrejmuirii şi reumplerea în jurul conductei conform cerinţelor Dirigintelui de Santier.

Acolo unde îmbinarea sau sudarea conductelor şi/sau accesoriilor trebuie realizată în tranşee,

tranşeea va fi lărgită şi/sau adâncită în formă de clopot, la dimensiunea necesară stabilită de către

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Consultant de Supervizare. Această lărgire trebuie să permită executarea facilă a sudurilor,

îmbinărilor şi fixărilor în toate etapele acestora, a tuturor reparaţiilor necesare la conducte şi la

acoperirea de protecţie, şi inspectarea acestor operaţiuni.

Contractantul va aplica toate măsurile necesare de sprijinire şi consolidare pentru a păstra lăţimea

tranşeelor în limitele prezentate în Desene şi Cerinţe.

Pereţii tranşeei excavaţi în rocă vor fi cât mai aproape de verticală, iar Contractantul va susţine

pereţii în toate zonele în care aceştia sunt slăbiţi indiferent de cauză, şi va îndepărta materialul

prăbuşit.

În zonele inaccesibile pentru echipamentele de excavare, sau în care Dirigintelui de

Santierconsideră că utilizarea acestor echipamente este imposibilă sau de nedorit, indiferent de

motiv, excavarea tranşeei se va realiza manual. Nu se vor efectua plăţi suplimentare pentru

lucrările în zonele greu accesibile.

Materialul excavat va fi îndepărtat în întregime de pe amplasamentul excavaţiei. Materialulexcavat NU va fi depozitat de-a lungul tranşeei. Toate costurile asociate cu transportul

materialului de pe şantier vor fi considerate ca incluse în preţurile unitare pentru excavaţii de

tranşee. Cu cel puţin două săptămâni înainte de începerea excavărilor de tranşee, Contractantul îi

va prezenta Dirigintelui de Santier propunerea sa pentru amplasarea temporară şi depozitarea a

materialului excavat, inclusiv locul de depozitare. Dacă Dirigintelui de Santierconsideră propunerea

ca nesatisfăcătoare, aceasta poate fi respinsă iar Contractantul va trebui să o revizuiască

corespunzător. Toate costurile suplimentare impuse de o propunere revizuită vor fi suportate de

Contractant. Contractantul va obţine aprobarea din partea autorităţilor pentru depozitarea

materialului excavat.

Dacă, în opinia Dirigintelui de Santier sau al reprezentantului PRIMARIEI, există o întârziere

“nejustificată” pentru: testarea conductelor; îndepărtarea materialului în surplus; curăţarea

generală a zonelor în care au fost pozate conducte; refacerea sau întreţinerea suprafeţelor, sau

operaţiuni similare, atunci Dirigintelui de Santierpoate să blocheze deschiderea unor noi tranşee

până când lucrările restante nu sunt realizate conform pretenţiilor sale, iar Contractantul nu va

avea o bază pentru reclamaţii împotriva Angajatorului, în acest sens. “Întârziere nejustificată” va fi

considerată situaţia în care mai mult de 100 de metri de tranşee este lăsată deschisă pe orice

şantier. “Întârziere nejustificată” va fi considerată şi situaţia în care o anumită secţiune de tranşee

este lăsată deschisă pentru mai mult de 2 săptămâni calendaristice.

Nu se vor demara lucrări de pozare a conductelor sau de formare a patului conductelor în nici o

secţiune de tranşee, până când formaţiunea tranşeei pe acea secţiune particulară nu va fi

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

aprobată de către Consultant de Supervizare.

Extinderea excavaţiilor

Extinderea excavaţiilor va fi cea minim practicabila după părerea Investitorului, pentru construirea

lucrării.

Excavarea de şanţuri pentru conducte va fi totdeauna limitata la lungimile aprobate anterior, în

scris de Investitor. Cu excepţia aprobării scrise a Investitorului, lucrarea pe fiecare lungime

aprobată va fi executată spre aprobarea Investitorului înainte de începerea lucrării pe o lungime

nouă.

Excavarea materialului necorespunzator

Dacă contractantul întâlneşte material pe fundul oricărei excavări, care după părerea lui poate fi

necorespunzător, el va informa imediat Investitorul, care va da instrucţiuni în scris Contractantului,

asupra faptului că materialul în cauza va fi tratat ca defectuos. Dacă este cazul, materialul

defectuos va fi îndepărtat de Contractant spre aprobarea Investitorului şi dacă nu se specifica

altfel, sau dacă nu se comanda de Investitor. Contractantul va umple golurile astfel formate cu

material granular corespunzător, cu aprobarea Investitorului. Omiterea de către Investitor să dea

instrucţiuni, nu va elibera Contractantul de răspunderile pentru defectele în lucrare, dacă înaintea

construirii, Contractantul, nu a cerut în scris Investitorului inspectarea fundaţiei descoperite.

Siguranţa excavării şi construcţii adiacente

Contractantul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavărilor (drumurile şi

construcţiile adiacente).

Alunecări, căderi şi excavaţii în exces

Contractantul va preveni alunecările şi căderile de material din părţile laterale ale excavaţiilor şi

taluzărilor.

În cazul alunecărilor sau căderilor ce apar în excavaţii şi unde excavaţiile sunt făcute în exces faţă

de dimensiunile specificate, orice material necorespunzător care a intrat în excavaţii trebuie

înlăturat şi orice umplere adiţională ce poate fi cerută se va face cu material excavat selectat sau

importat şi tasat, cu aprobarea Investitorului.

Excavarea tranşeelor se va realiza în sol stabil. În cazul în care, după opinia Dirigintelui de Santier,

solul nu corespunde, se va realiza o excavare suplimentară, conform indicaţiilor Dirigintelui de

Santier, şi se va reface cota cu material de bază compactat, dacă solul natural care înconjoară

zona este prea moale. Dacă solul din jur este dur, materialul de umplere va fi beton C15. Aceste

lucrări vor fi plătite de către Angajator dacă instabilitatea solului nu este cauzată de metoda de

lucru a Contractantului altfel lucrarea va fi derulată pe cheltuiala Contractantului.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Radierul tranşeei va fi, în fiecare punct, la cota necesară iar lăţimea tranşeei va fi suficientă pentru

patul de pietriş, nisip şi/sau beton, după cum este indicat în Desene şi conform instrucţiunilor

Dirigintelui de Santier. Dacă vreo parte a tranşeei este excavată, din greşeală, la o adâncime mai

mare decât cea necesară, Contractantul va umple tranşeea cu beton C15 până la cota necesară,

pe cheltuiala proprie.

Unde se formează goluri prin alunecări sau căderi, sau prin excavări în exces faţă de dimensiunile

specificate, care după opinia Dirigintelui de Şantier pot afecta stabilitatea solului pentru susţinerea

lucrării, sau pot afecta construcţiile, sau serviciile adiacente, Contractantul va umple golul solid cu

beton clasa BC 2. Acest lucru va fi pe cheltuiala Contractantului.

Racordarea la conducta existenta

În cazul racordării conductei proiectate la conducta existentă din, Contractantul va localiza

tronsonul existent înainte de verificarea traseului noului tronson. Investitorul va semnala

Contractantului poziţia aproximativă a vechiului tronson prin intermediul Investitorului.

Contractantul va trebui să furnizeze un detector electromagnetic de metale şi va trebui să

determine cu precizie poziţia vechiului tronson de conducta metalică. In final se va face un sondaj

de probă într-un loc acceptat de Investitor pentru a se confirma pozitia conductei existente şi

pentru a scoate la iveală secţiunea în care se va face jontarea.

În cazul în care prin sondaj nu se găseşte conducta, sondajele vor fi continuate în concordanţă cu

instrucţiunile Investitorului pâna când conducta va fi localizată. Investitorul va putea propune şi alte

variante de localizare. Costul acestor sondaje va fi plătit pe baza facturilor corespunzatoare. Costul

materialelor şi echipamentelor necesare pentru localizarea conductei se consideră inclus în

costurile de montaj prin contract. Dacă Contractantul nu furnizează asemenea dispozitive, se va

deconta doar costul primului sondaj.

După determinarea locului în care se afla existent şi după eliberarea capătului acestuia,

Contractantul va măsura elevaţia axei acesteia şi diametrul exterior. Rezultatele acestor verificări

împreună cu o probă din materialul conductei existente vor fi înaintate Investitorului care va

confirma fitingurile necesare pentru realizarea jontării şi elevaţia axei noului tronson.

1.3.7. Localizare si sustinerea lucrarilor subterane

Înainte de excavările în drumuri şi trotuare, Contractantul va obţine permisiunea completă şi

aprobarea tuturor autorităţilor privind avizările de lucru pentru a începe lucrările după cum este

necesar şi respectând toate legile şi reglementările locale.

În plus, Contractantul va obţine toate informaţiile disponibile de la autorităţi şi alţii, care ar putea fi

necesare, referitoare la poziţia tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseelor tuturor

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

conductelor de pozat. Contractantul va răspunde de localizarea exactă a serviciilor şi în decursul

lucrării va lua toate măsurile necesare pentru a evita deteriorările. Unde este necesar, serviciile vor

fi temporar susţinute în decursul excavării. Se va prevede suport permanent pentru serviciile care

traversează conductele, dacă Investitorul da instrucţiuni în acest sens. Dacă acestea se

deteriorează în decursul lucrărilor, atunci Contractantul va răspunde de legaturi cu autoritatea

răspunzătoare şi de repararea serviciului respectiv. Contractantul va suporta toate cheltuielile de

reparaţii fie prin asigurări, fie prin finanţe proprii. Unde un serviciu sau o blocare este întâlnita de-a

lungul traseului unei conducte, Contractantul trebuie să informeze Investitorul imediat de prezenta

ei şi va prezenta detalii, inclusiv tipul serviciului sau blocării, dimensiunile ei, adâncimea sub nivelul

solului. Investitorul va indica acţiunea ce se va efectua.

1.3.8. Evacuarea apei, susţinerea şi îngrădirea excavaţiilor

Pe toată durata construcţiilor, Contractantul va păstra zona de lucru şi toate excavaţiile uscate şi

protejate faţă de afluxul apei din orice sursă (ploaie, apă infiltrată, apă din izvoare de suprafaţă şi

subterane, apă freatică etc.) şi va asigura şi utiliza toate conductele, pompele, punctele de foraj şi

alte aparate şi materiale necesare pentru acest scop.

Conductele vor fi pozate în tranşee numai după ce apa a fost evacuată în prealabil. Pe durata

construcţiilor, Contractantul va proteja structurile şi/sau conductele împotriva plutirii. Acolo unde

conductele vor fi montate sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din tranşee şi din sol va continua

până la finalizarea reumplerii.Acolo unde dimensiunea conductei depăşeşte 400 mm,

Contractantul va utiliza sisteme de evacuare a apei cu punct de foraj, dacă Dirigintelui de

Santiernu hotărăşte utilizarea altui sistem.

Evacuarea apei de către Contractant va corespunde cerinţelor Dirigintelui de Santier şi ale

autorităţilor şi persoanelor care au drepturi asupra terenurilor prin care se realizează deversarea

apei evacuate. Contractantul va proteja Angajatorul faţă de orice pretenţii sau penalităţi care pot fi

generate de nerespectarea cerinţelor.

Metoda de menţinere a excavaţiei fără apa, de epuizare şi îndepărtare a apei va fi supusă

aprobării Investitorului. Contractantul va asigura instalaţii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a

se evita orice întrerupere în continuitatea epuizării apei subterane.

Costul acestei activităţi se va considera inclus în tariful excavării pentru conducte sau în general în

tarif.

În timpul funcţionarii pompelor în cursul nopţii, se vor lua măsurile necesare ca zona de lucru să fie

iluminată în mod corespunzător.

Laturile excavaţiilor vor fi susţinute acolo unde este necesar, cu ajutorul grinzilor de lemn, oţel sau

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

alte tipuri de grinzi, pereţi, plăci, foi sau alt sistem aprobat. Acestea vor fi asigurate de către

Contractant, proiectate corespunzător destinaţiei.

Contractantul va prezenta Dirigintelui de Santier propunerile detaliate pentru susţinerea

excavaţiilor, cu şapte zile înainte de începerea oricăror lucrări de excavaţii. Propunerile sale vor

ţine cont de natura solului în care se va excava, de nivelul apei freatice şi de apropierea faţă de

clădiri şi drumuri.

Dacă, după opinia Dirigintelui de Santier, susţinerea propusă de Contractant este insuficientă,

atunci Dirigintelui de Santierva solicita asigurarea unor suporturi mai puternice sau de alt tip faţă

de cele propuse de către Contractant şi, în această situaţie, Contractantul va adapta sistemul de

susţinere fără a pretinde vreo sumă pentru această adaptare cerută de Consultant de Supervizare.

Nu se vor demonta sistemele de susţinere fără aprobarea Dirigintelui de Santier. Grinzile sau alte

suporturi pot fi lăsate în poziţie în tranşee care sunt în curs de umplere, dacă Dirigintelui de

Santieraprobă sau dispune acest lucru. Totuşi, se vor plăti numai grinzile sau suporturile

desemnate specific de către Consultant de Supervizare pentru a fi lăsate în poziţie şi pentru care

au fost incluse articole specifice în Listele de Preţuri.

Contractantul va lua toate precauţiile împotriva alunecării, căderilor sau prăbuşirii excavaţiilor, dar

dacă acestea se întâmplă, Contractantul va trebui să refacă condiţiile zonei, inclusiv refacerea

suprafeţelor, toate pe costurile sale. În cazul în care aceste alunecări sau prăbuşiri destabilizează

sau slăbesc fundaţii sau suporturi ale Lucrărilor sau clădirilor adiacente, sau creează spaţii libere

lângă lucrările noi, Contractantul va desfăşura lucrările suplimentare pe care Dirigintelui de

Santierle poate cere în acest sens, cum ar fi umplerea spaţiilor libere cu beton sau alt material,

conform indicaţiilor Dirigintelui de Santier, toate costurile fiind suportate de către Contractant.

Contractantul poate utiliza foi de oţel pentru susţinerea săpăturilor, după cum este specificat mai

sus, după cum consideră de cuviinţă, sau conform indicaţiilor Dirigintelui de Santier, sau în

situaţiile în care este indicat în Desenele Contractantului ca parte permanentă a structurilor.

Dimensiunile şi tipurile foilor de oţel utilizate pentru susţineri temporare vor fi determinate de către

Contractant şi vor fi supuse aprobării Dirigintelui de Santier. În cazurile în care foile de susţinere

formează o parte permanentă a structurii, dimensiunile şi tipurile vor fi cele indicate în Desenele

Contractantului sau cele indicate de către Consultant de Supervizare.

Contractantul va prevedea şi întreţine traversări temporare peste tranşeele conductelor în acele

poziţii în care excavarea tranşeelor împiedică derularea normală a traficului. Pentru a permite

trecerea pietonilor şi vehiculelor, lucrările de excavare, pozarea conductelor, îmbinările şi

refacerea suprafeţelor se vor desfăşura în etape, pentru a permite accesul spre case, pe drumuri,

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

alei etc.

Contractantul nu va începe lucrările de terasamente până când nu va efectua toate măsurile de

siguranţa: îngrădirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni şi

vehicule, iar pe timpul nopţii să fie asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase.

Execuţia lucrărilor de terasamente se va face având în vedere Normativele Româneşti:

C16-84 - realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente

Ordin Nr. 9/N/15.03.1993 - Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii.

Ca o măsură de siguranţă, în zonele cu densitate mare de lucrări ascunse, se va executa

săpătură manuală.

Pe durata excavaţiilor, Contractantul va lua toate măsurile preventive pentru a proteja muncitorii şi

persoanele publice. Aceasta include, dar nu se limitează la acestea, susţinerea pereţilor

săpăturilor, îngrădirea zonelor, montarea luminilor de avertizare şi desemnarea unor

supraveghetori.

Contractantul va fi complet responsabil pentru măsurile de întreţinere şi protejare a săpăturilor,

tranşeelor şi forajelor (susţinere, evacuarea apei, îngrădirea zonei, iluminat etc.) şi nu va fi eliberat

de responsabilităţile din Contract, chiar dacă Dirigintelui de Santiernu ridică obiecţii faţă de situaţia

lucrărilor.

1.3.9. Utilizarea explozibililor

Utilizarea explozibililor nu va fi permisă.

1.3.10. Pozarea conductelorPozarea se va face în conformitate cu SR 4163 - 1: 1995 Reţele de distribuţie şi STAS 8591/1 -91

- Amplasarea în localităţi a reţelelor subterane. Pozarea se va face pe grupuri de tronsoane, la

fiecare grup lucrând simultan câte o echipă.

Pozarea conductelor se va face în mediu uscat, prin efectuarea de către Contractant a epuizării

apelor de ploaie şi a infiltraţiilor.

Pozarea tuburilor în treanşee se realizează în ondulaţii, cu scopul de a compensă dilatarea

acestora.

Conductele vor fi pozate cu precizie, respectându-se aliniamentul şi elevaţia din desene cu o

toleranta de ± 5 mm. Între porţiunile curbe, aliniamentul va fi drept. Lungimea lăsată în zonele de

curbură va fi permisă doar acolo unde se prevede în desen sau cu acordul Investitorului în urma

unor propuneri bine documentate.

Se vor prevedea şi furniza rigle vopsite corespunzător pentru vizare în scopul realizării aşezării

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

corecte a tronsoanelor. Riglele vopsite vor fi ridicate pe conductă sau în imediata ei apropiere.

Fiecare tronson va avea cel puţin 3 asemenea rigle.

Contractantul poate propune Dirigintelui de Santiersi reprezentantui PRIMARIEI şi alte metode

pentru aşezarea corectă a tronsoanelor.

Contractantul va trebui să obţină de la producător toate datele necesare pentru manevrarea şi

jontarea conductelor şi se presupune ca şi-a stabilit toate fazele şi a rezolvat toate problemele

legate de montaj, înainte de a preda oferta.

În conductă se va introduce un "dop" având diametrul cu 5 mm mai mic decât diametrul interior al

tronsonului, care va fi deplasat înainte pe măsură ce progresează lucrările. Atunci când lucrările

sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac

etanş, aprobat de Investitor. Tronsonul va fi fixat în şanţ pentru a se evita plutirea lui în cazul în

care şanţul este inundat.

Pentru a împiedica scurgerea apei de ploaie prin şanţ, Contractantul va astupa şanţul la anumite

distante ce nu vor depăşi 250 m, cu dopuri de argilă. Aceste dopuri vor fi îndepărtate atunci când

operaţiunile de montaj ajung în dreptul lor.

1.3.11. Patul de nisip

Capacitatea de rezistentã si deformarea tevilor depinde foarte mult de calitatea patului de pozare a

conductei .Grosimea minimã a patului sub conductã trebuie sã fie de cel putin 10 cm , iar în cazul

cînd fundul santului nu este uniform , este indicat executarea unui pat mai gros .

Dacă nu este specificat altfel, nisipul va fi utilizat conform indicaţiilor din Desene.

Materialul pt. patul tevilor (nisipul) se va introduce în sant numai manual prin lopãtare si se va

nivela manual.

Nisipul va fi umezit şi compactat manual în straturi cu grosimea mai mică de 15 cm după

compactare. Se va acorda atenţie deosebită compactării în jurul conductei.

Conductele vor fi pozate astfel încât să fie susţinute pe materialul patului pe întreaga lor lungime,

având grijă ca materialul să fie scobit pentru coliere şi flanşe, astfel încât să nu apară sarcini în

aceste puncte.

1.3.12. Strat de bază şi înconjurător din beton

În cazuri excepţionale, acolo unde este indicat pe Desenele Contractantului sau este stabilit de

către Consultant de Supervizare, conductele vor avea patul din beton. Patul de beton va fi format

la dimensiunile indicate şi respectând detaliile constructive din aceste Desene.

Conductele vor fi susţinute şi îmbinate la cota corectă, distanţate faţă de fundul tranşeei cu ajutorul

a două blocuri din beton prefabricat cu grosimea corespunzătoare, amplasate câte unul la fiecare

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

capăt al conductei. Betonul va fi apoi turnat şi compactat sub şi în jurul conductei într-o singură

etapă, şi finisat la cotele şi dimensiunile prezentate în Desene.

Blocurile din beton prefabricat vor fi poziţionate pe fundul tranşeei şi fixate la cota corectă.

Conductele vor fi apoi aşezate pe aceste blocuri, centrate, mufate şi în final aduse la panta corectă

prin aplicarea de pene de lemn pe fiecare parte a conductei şi respectiv între conductă şi blocurile

de beton. Aceste pene vor rămâne montate pe durata îmbinării şi testării conductelor, în momentul

turnării betonului sub şi împrejurul conductei, care va fi ancorată pentru a preveni plutirea.

Contractantul are posibilitatea, în funcţie de alegerea sa, să toarne betonul cu sau fără cofraje.

Oricare va fi opţiunea, betonul care va fi plătit va fi măsurat conform Desenelor, iar cantitatea

suplimentară faţă de dimensiunile din Desene nu va fi plătită.

Betonul nu va fi turnat în jurul fitingurilor în nici o situaţie, păstrându-se o distanţă de 10 cm în jurul

lor, spaţiu care va fi umplut cu material de bază conform specificaţiilor de mai sus.

1.3.13 Protejarea cu dale de beton

Acolo unde stratul de deasupra conductei este insuficient de gros (după cum este prezentat în

Desenele Contractantului sau este stabilit de către Consultant de Supervizare), se va prevedea o

protecţie suplimentară pentru a evita avariile potenţiale cauzate de traficul autovehiculelor.

Sistemul de protecţie va consta din plăci de beton armat prefabricate. Acestea vor fi instalate în

locurile desemnate de către Consultant de Supervizare ca având nevoie de astfel de protecţie.

Plăcile de beton armat vor fi plasate central la 300 mm deasupra conductei. Dimensiunile plăcilor

vor fi de 1,0 m lăţime şi 0,5 m lungime, sau vor fi turnate cu îmbinări de construcţie la intervale de

0,5 m de-a lungul conductei. În fiecare secţiune se vor monta inele de ridicare pentru a facilita

demontarea plăcilor. Plăcile vor fi armate cu un strat de armătură de oţel.

Plăcile turnate pe şantier vor fi puse pe o folie de polietilenă aşezată peste materialul de umplere

compactat şi nivelat. Lăţimea plăcii va fi de minim 1 metru. Nu se va aplica nici o sarcină asupra

plăcilor timp de cel puţin 7 zile de la turnare, până când se obţine aprobarea Dirigintelui de Santier.

Apoi se va umple pentru a aduce la nivel, cu materiale corespunzătoare zonei traversate,

incluzând banda de avertizare amplasată direct pe plăcile de beton.

1.3.14 Geotextile

În condiţii speciale operaţia de pozare poate fi în mod sensibil îmbunătăţită utilizând materiale

geotextile în scopul stabilizării fundului gropii, pereţilor, protecţiei tubului; metoda este utilă şi

pentru a ancora conducta (împiedica plutirea conductei pe pânză freatică).

Materialul geotextil va fi utilizat pentru a evita deplasarea materialului din zona conductei, în toate

tranşeele în care nivelul apei din sol este deasupra fundului tranşeei (unde este necesară evacuarea

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

apei).

Materialul geotextil va fi montat în jurul zonei conductei după cum este arătat în Desenele cu

Cerinţele Angajatorului. Materialul geotextil va înconjura complet zona conductei cu o suprapunere

de minim 30 cm pentru a asigura fixarea şi a evita întreruperile.

1.3.15 Reumplerea tranşeei

Reumplerea va respecta normele specifice I22 pentru fiecare reţea şi cerinţele Consiliilor Locale.

Odată cu testarea secţiunii de conductă, iar patul şi împrejmuirea conductei sunt aprobate de către

Consultant de Supervizare, tranşeele vor fi reumplute în straturi, conform specificaţiilor. Fiecare

strat va fi compactat separat şi orice tasare rezultată din compactarea insuficientă va ţine de

responsabilitatea Contractantului, care va adăuga imediat materialul suplimentar necesar, şi care

ulterior va fi compactat riguros.

Umplerea tranşeelor nu va începe până când patul tranşeei, pozarea conductelor, îmbinarea şi

testarea lor nu sunt aprobate de către Consultant de Supervizare. Dirigintelui de Santierva primi o

adresă, cu 24 de ore înainte, prin care se va anunţa intenţia de umplere a tranşeei, interval în care

acesta va efectua inspecţia.

Astuparea şanţurilor pentru conducte se va face în două faze.

Suporţii de susţinere ai pereţilor şanţului vor fi retraşi gradat, pe măsura ce şanţul este umplut

având grijă ca această retragere să nu afecteze conductele puse în operă.

Faza I

Conducta şi patul ei vor fi acoperite cu un strat ce va depăşi cu 300 mm creasta ei, lăsând zonele

de legătură descoperite.

În continuare se va aşeza un strat uniform de material de umplutura, cu granulaţia de cel mult 25

mm care va fi compactat în straturi nu mai groase de 100 mm după compactare.

Straturile vor fi compactate manual pe fiecare parte a conductei şi deasupra ei.

Compactarea umpluturii se va face în aşa fel încât să se realizeze cel puţin 95% din densitatea

maximă a materialului uscat conform STAS 2 914 - 84 Tabelul 2. Această acţiune va începe cât

mai curând în urma pozării conductei în porţiunea respectivă. Se vor face la început încercări

privind eficacitatea compactării, iar după aceea se vor repeta la intervale propuse de Investitor.

Patul de beton dacă e cazul, se va face cu cel puţin 72 de ore înaintea operaţiunilor de umplere.

Faza IIDupă ce tronsonul de conductă în execuţie a trecut de testele de presiune preliminare, golurile

lăsate în dreptul jontărilor vor fi acoperite respectându-se aceleaşi reguli ca mai înainte.

Restul şanţului va fi umplut cu material excavat cu granulaţia de cel mult 100 mm aşezat uniform în

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

straturi nu mai mari de 200 mm grosime după compactare. Metoda de compactare va trebui să

ducă la densitatea maximă a materialului uscat, conform cu STAS 2 914 - 84 Tabelul 2 . Şanţul va

fi umplut fie la nivelul de la care se începe lucrările de refacere, fie până la suprafaţa solului,

păstrându-se o uşoară ridicare faţă de nivelul normal al solului, cu pantă lină. Aceasta ridicătură va

fi menţinută până la expirarea perioadei de garanţie.

Aceste lucrări vor fi începute şi terminate cât mai repede.

Umplerea trebuie efectuată într-o singură direcţie şi, pe cât posibil, în timpul orelor dimineţii.

Este indicat să fie lăsate libere extremităţile tubului, pentru a putea executa cu uşurinţă operaţiile

ulterioare de montare. Pozare corectă a tubului permite obţinerea celor mai bune rezultate în

exploatare.

Dacă nu este altfel specificat, umplerea în jurul conductei şi cu 0,30 m deasupra ei se va realiza cu

materialul de reumplere, în conformitate cu Specificaţiile. Umplerea va fi finalizată manual,

utilizând unelte de mână, şi compactat în straturi cu grosimea mai mică de 15 cm. Această

umplere va fi realizată cu cea mai mare grijă. Se va acorda o atenţie specială găurilor de îmbinare,

pentru a obţine o compactare şi o soliditate maximă.

Umpluturile de pământ în jurul constructiilor si in transeea conductei se va face după executarea

hidroizolaţiei pereţilor sub cota terenului şi după probele de presiune la conductele pentru apa

potabila, respectiv testelor hidrostatice, de infiltrare si de presiune la condctele pentru canalizare

menajera.

După realizarea unui strat de 50 cm de umplutură deasupra conductei traseul acesteia va fi

marcat printr-o banda avertizoare din PE de culoare albastră. din plastic, cu lăţimea de 40 cm şi

inscripţionată cu textul “APA”.

De asemenea pentru depistarea eventualelor defecţiuni de pe traseul conductelor, se va monta un

fir de semnalizare în imediata apropiere a acestora.

Cu excepţia carosabilelor şi a altor zone pavate, umplerea tranşeelor se va face la nivelul natural

al solului. Unde solul de suprafaţă se află la suprafaţa tranşeei, secţiunea superioară a umplerii va

fi sol de grosimea descrisă, sau de aceeaşi grosime şi calitate ca solul de suprafaţă din zona

înconjurătoare.

Pentru tranşeele practicate în carosabile sau alte zone pavate, umplerea va fi adusă la nivelul

terasamentului, sau la nivelul sub-terasamentului în pregătire pentru lucrările de refacere a

drumului.

Unde tranşeele se află în carosabile, Contractantul va proteja conductele împotriva sarcinilor

mobile după pozare, pe durata efectuării lucrărilor la drum. Orice conductă avariată după pozare

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

va fi înlocuită iar Contractantul va suporta toate costurile şi întârzierile cauzate.

Umplerea tranşeelor conductelor, cu excepţia locului îmbinărilor, se va realiza cât mai curând după

ce conductele au fost pozate şi îmbinate şi aprobate de către Consultant de Supervizare.

Întinderea şi compactarea umpluturii se va realiza în mod uniform, fără dislocarea, deformarea sau

deteriorarea conductei. Compactoarele de putere nu se vor utiliza la o distanţă mai mică de 30 cm

în jurul conductei sau îmbinărilor.

Compactarea umpluturilor se face cu maiul mecanic în straturi uniforme care nu depăşesc o

grosime compactată de 15 cm.

Apa necesară compactării terasamentelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii

organice în suspensie.

La punerea în operă a materialului pentru umpluturi se va ţine seama de umiditatea optimă de

compactare stabilită prin încercarea Proctor norma cu o variaţie a acesteia de ± 2 procente – dacă

W opt > 12% şi ± 1 procente dacă W opt este sub 12% (cazul balasturilor).

Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi va face

recomandări în consecinţă pentru punerea în operă.

Testele de densitate in situ ale materialului compactat vor fi realizate pe minim două eşantioane

prelevate la fiecare 100 m de conductă. Dirigintelui de Santierva determina locaţia exactă în plan şi

adâncimea testării. Testele care se vor realiza pe aceste eşantioane vor include conţinutul de apă,

greutatea specifică, compactarea standard, densitatea in situ prin înlocuirea nisipului, testul de

permeabilitate şi analiza gradării.

Certificatele de calitate pentru probele de compactare se vor prezenta la recepţia lucrării.

Stratul se poate considera compactat dacă gradul de compactare este ≥ 95%, iar cel mediu

≥ 98% din valoarea obţinută prin încercarea Proctor normal respectiv.

Se întrerupe orice activitate de excavare transport, împrăştiere şi compactare dacă temperatura

exterioară scade sub –5ºC. La execuţia lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie

respectarea măsurilor generale şi a celor specifice lucrărilor de pământ prevăzute în „Normativ

pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”, indicativ C 16

– 1984.

În perioada când temperaturile sunt peste 25ºC se vor lua următoarele măsuri:

• compactarea se va executa imediat după umectarea stratului

• se va urmări starea de umiditate a stratului de compactare prin probe de frecvenţă mărită

(la cca. 2 ore – în perioada de arşiţă).

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Dacă stratul de împrăştiat rămâne o perioadă mai mare necompactat, înainte de începerea

compactării se va determina umiditatea din strat şi se va completa până la umiditatea admisă

pentru compactare.

Contractantul va fi responsabil, în toate cazurile, pentru orice tasări ale umpluturii şi va remedia pe

cheltuiala proprie orice astfel de tasare sau deteriorările produse de aceasta. Contractantul va

proteja conductele împotriva deplasării după pozare, pe durata Lucrărilor. Toate conductele

deteriorate după pozare vor fi înlocuite iar Contractantul va fi responsabil pentru costurile şi

întârzierile produse.

1.3.16. Utilităţi/servicii existente

1.3.16.1 GeneralităţiFolosirea drumurilor publice

Contractantulse va asigura cã toate drumurile publice folosite de el nu sunt murdãrite ca

urmare a utilizãri lor .

Dacã drumurile sunt murdãrite , Contractantulva lua toate mãsurile necesare pentru a le

curãta , fãrã cheltuieli suplimentare din partea Angajatorului .

Toate lucrãrile executate în lungul drumurilor publice vor fi semnalizate corespunzãtor prin

grija antreprenorului .

La executia lucrărilor de alimentare cu apă si canalizare, în ampriza drumurilor sau

străzilor, se vor monta panouri de semnalizare care se vor mentine pe toata durata

executiei lucrărilor.

Pentru întreruperea circulatiei pe străzile unde se executa lucrări de montare conducte

pentru alimentarea cu apă , si pentru solutia de semnalizare propusă , Contractantul

general al lucrării va obtine avizul Consiliului Local si al Politiei locale .Protectia drumurilor publice si private

Amplasarea lucrărilor incluse în acest contract poate, în unele cazuri, să determine unele

conflicte cu utilităţile/serviciile existente.

Amplasarea utilităţilor existente este prezentată în Desenele cu Cerinţele Angajatorului, pe

baza celor mai noi informaţii, dar aceste amplasări nu pot fi garantate, astfel că informaţiile

trebuie considerate ca fiind doar orientative.

Contractantul este responsabil de identificarea amplasării exacte a acestor servicii, prin

cercetarea tuturor evidenţelor disponibile de la autorităţile respective.

Angajatorul nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea Desenelor cu Cerinţele

Angajatorului referitor la utilităţile existente, iar dacă informaţiile de acest gen se vor dovedi

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

incorecte sau incomplete, Contractantul nu va putea ridica nici o pretenţie în acest sens.

Contractantulva notifica toate autoritãtile publice , companiile utilitare si proprietari privati

asupra lucrãrilor care îi vor afecta , cu cel putin 7 zile înaintea începeri lucrãrilor .

Contractantul va angaja un Consultant de Supervizare de utilităţi, a cărui responsabilitate

va fi de a identifica amplasarea utilităţilor în cooperare cu instituţiile de administrare a

utilităţilor, şi va marca amplasarea lor înainte de începerea excavaţiilor. Stabilirea

aliniamentelor propuse şi marcarea utilităţilor existente vor fi realizate cu cel puţin două luni

înainte de începerea excavaţiilor.

Planurile care însotesc avizele, aratã care este pozitia posibilã a serviciilor în proprietatea

si exploatarea companiilor de utilitãti , care pot fi afectate de lucrãri (apã, electricitate, gaze,

telefoane, cabluri TV, drumuri, etc.).

Contractantulva tine legãtura cu companiile de utilitãti , înaintea începeri oricãrei escavatii.

Contractantulva verifica pozitia exactã a serviciilor existente , care pot afecta sau sunt

afectate de executia lucrãrilor .

Contractantulse va sigura cã toate aceste servicii sunt protejate adecvat în orice moment în

concordantã cu cerintele companiilor de utilitãti .

Pe durata excavaţiilor, Contractantul va fi responsabil de protejarea, susţinerea,

îndepărtarea sau mutarea tuturor utilităţilor care pot fi deteriorate în timpul lucrărilor.

Înainte de începerea oricărei acţiuni referitoare la utilităţile existente, Contractantul va

anunţa în scris autorităţile respective. În toate cazurile va coopera cu autorităţile şi va urma

instrucţiunile acestora referitoare la protejare, îndepărtare sau mutare. Toate lucrările de

protejare şi mutare vor fi realizate în conformitate cu standardele autorităţii respective,

inclusiv lungimea maximă a utilităţii care poate fi expusă şi susţinută înainte de a fi mutată.

Nu se va plăti nici o întârziere a operaţiunilor Contractantului cauzată de problemele legate

de identificarea, protejarea, susţinerea, îndepărtarea sau mutarea acestor servicii.

Contractantul va include astfel în preţurile de ofertă toate costurile alocate acestor servicii,

fie din cauza complicaţiilor create de acestea, fie din replanificarea impusă de întârzieri.

Contractantul va fi responsabil pentru deteriorările produse serviciilor existente. Dacă

aceste deteriorări apar din cauza acţiunilor Contractantului, chiar dacă au fost luate măsuri

speciale de protecţie, Contractantul va fi responsabil în totalitate pentru aceste deteriorări

chiar dacă acţiunile şi lucrările au avut sau nu aprobarea Dirigintelui de Santier, şi aceste

deteriorări vor fi remediate de Contractant pe cheltuiala proprie.

Contractantul nu are dreptul la plăţi suplimentare sau prelungiri ale termenelor justificate de

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

problemele apărute din cauzele menţionate mai sus. Toate cheltuielile posibile ar trebui

incluse în preţul unitar al excavaţiilor dat în Listele de Preţuri.

1.3.16.2 Mutarea utilităţilor la cererea AngajatoruluiContractantului i se poate cere, de către Angajator, mutarea definitivă a utilităţilor existente.

În aceste cazuri va primi instrucţiuni scrise de la Consultant de Supervizare, care să

specifice lucrările de mutare necesare. Contractantul va primi compensări pentru lucrările

adiţionale legate de acest tip de mutare la ratele de lucru în regie date în Listele de cantităţi

pentru forţă de muncă, materiale şi echipamente.

Orice deviere necesarã la serviciile existente , se va face de cãtre compania care

exploateazã respectiva utilitate , iar Contractantulare obligatia de ai asigura accesul pe

santier pentru executarea devieri .

În cazul unei stricãciuni a serviciilor datoratã executiei lucrãrilor, Contractantulare

urmãtoarele obigatii :

• Sã notifice compania de utulitãti respectivã .

• Sã ia mãsurile necesare pentru remedierea stricãciunilor fãrã întîrziere .

Anteprenorul va fi rãspunzãtor pentru costurile reparatiei

1.3.17 Refacerea suprafeţelor

În cazul în care nu vor apărea instrucţiuni specifice din partea Dirigintelui de Santier, Contractantul

va readuce toate zonele de lucru la conductă la o stare curată. Această refacere va continua

lucrările de umplere şi va include grămezile de resturi, căile de acces, reziduurile şi orice alte urme

ale construcţiilor. Materialele în surplus vor fi transportate la depozitul Contractantului cât mai

curând posibil după instalarea conductelor pentru a reduce posibilitatea pierderilor cauzate de terţe

părţi.

Suprafaţa tuturor drumurilor existente, a zonelor verzi, aleilor, trotuarelor şi pavajelor tăiate pe

durata lucrărilor, fie ele publice sau private, vor fi readuse la situaţia loriniţială.

După reumplerea excavaţiilor se va realiza o refacere temporară. Refacerea permanentă va fi

aplicată numai după consolidarea suficientă a solului. Contractantul va cere Dirigintelui de Santier

permisiunea de a derula lucrările pentru refacerea permanentă.

Toate suprafeţele existente vor fi catalogate de către Contractant pentru a se stabili starea curentă,

pentru a fi aprobate de către Consultant de Supervizare înainte de începerea excavaţiilor.

Refacerea suprafeţei va fi realizată conform desenelor, după cum urmează:

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Tipul suprafeţei Stratul şi materialele Drumuri

Grosime - cm

Trotuare

Grosime - cm

Stradă şi trotuar din beton

asfalt cu suprafaţa spartă

mai mare de 70 m2

Strat de uzură Ba cu aditivi

Glet Ba25

Agregat stabilizat

4

6

15

4

-

10

Stradă şi trotuar din beton

asfalt cu suprafaţa spartă

mai mică de 70 m2

Asfalt slab

Beton ciment C16/20 cu aditivi

6

20

4

15

Stradă şi trotuar din beton-

ciment

Beton C25/30

Foaie polietilenă

Nisip granulat

25

da

5

15

da

5

Contractantul va asigura îmbinarea corespunzătoare cu suprafeţele de asfalt existente. Stratul de

uzură va acoperi întreaga lăţime a suprafeţei tăiate.

Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic prin compactarea materialului de umplere şi

aplicarea unui strat de 300 mm grosime de material component al drumului (macadam).

Pentru drumurile cu pavaj: se vor utiliza plăcile de pavare cu latura de 13 cm pozate pe un strat de

nisip granulat cu o înălţime de 5 cm.

Pentru drumurile şi trotuarele din balast: pavajul va fi refăcut şi împănat cu criblură.

Toate lucrările de refacere a drumurilor vor fi realizate de un Subcontractant de specialitate

nominalizat de Contractant înainte de licitaţie şi aprobat de Angajator.

Refacerea permanentă a celorlalte suprafeţe (zone verzi, alei, trotuare şi pavaje) va fi realizată

imediat după umplere. Aceste zone vor fi readuse la starea lor iniţială.

Dacă apare o tasare excesivă a suprafeţei refăcute, Contractantul va excava tranşeea din nou, la o

adâncime suficientă pentru a recompacta materialul de umplere şi a reface suprafaţa. Aceasta se

va realiza pe cheltuiala Contractantului şi nu se vor efectua plăţi suplimentare pentru înlocuirea

suprafeţelor drumurilor temporare. Tasarea excesivă va fi definită ca fiind tasarea suprafeţei în

orice punct al tranşeei cu mai mult de 5 cm faţă de nivelul suprafeţei înconjurătoare.

Orice parte a structuri care a fost avariatã dincolo de lãtimea santului , se va decupa si reface .

Pentu plata acestor lucrãri suplimentare, se va obtine acordul sefului de proiect, deoarece

antrprenorul poate sã fi produs avarierea, ca rezultat al metodei sale de lucru .

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

1.3.18 Traversările de cale ferată si drumuri

Realizarea lucrarilor de subtraversare a cailor de comunicatie trebuie realizate de regula in

conditiile de circulatie.

Conditiile care trebuie indeplinite de aceste lucrari sint precizate in STAS9321-87 -Subtraversai de

cai ferate si drumuri cu conducte_ in functie de tipul conductei (diametru si presiune nominala) si

de importanta drumului sau caii ferate.

In general conductele cu Dn se prevad in tuburi de protectie metalice sau de beton armat cu

diametrul 1.5xDn prevazute la capete cu camine de vizitare. Diamentrul interior al tubului de

protectie trebuie sa depaseasca cu cel putin 100 mm diam exterior al conductei, la care se adauga

grosimea izolatiei.

Spatiul dintre capetele tubului de protectie si conducta de etanseaza elastic.

Legarea la pamant a conductei si a tubului de protectie se executa numail la subtraversari de cai

ferate electrificate sau care sunt prevazute a fi electrificate si daca conducta, respectiv tubul de

protectie sint metalice.

Robinetele de sectionare se monteaza ingropat sau in camine de vizitare si sunt obligatorii la

subtraversari cu conducte de lichide cu curgere sub presiune.

La subtraversarea de cale ferata cu conducte de distributie avand presiunea mai mica de 6 bar,

distanta dintre robinetul de sectionare si linia de cale ferata trebuie sa fie de 10-15 m in functie de

regimul de presiune (joasa, redusa sau medie).

In cazul drumurilor judetene sau comunale trebuie avuta in vedere posibilitatea trecerii drumului

intr-o clasa superioara, in urmatorii 5 ani, tinandu-se seama de studiile si planurile de sistematizare

teritoriala.

Executia:

Pozarea conductei se poate face

• In transee deschisa

• Prin forare orizontala.

Daca natura terenului permite executarea forarii, pozarea prin forare orizontala se face in

urmatoarele cazuri:

• La subtraversarea drumurilor modernizate cu conducte cu diametrul pana in 1000 mm,

care trasnporta lichide cu curgere sub presiune

• La subtraversarea autostrazilor si a drumurilor nationale cu conducte cu diametrul pana

la 400 mm care trasnporta lichide cu curgere sub nivel liber.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• La subtraversarea cailor ferate , in cazurile recomandate de beneficiar.

Inainte de inroducerea conductei in tubul de protectie, trebuie sa se ia masuri de protejare a

izolatiei anticorozive sau termice.

Conductele se introduc in tuburile de protectie cu role sau cu sanii de glisare.

Dupa astuparea santurilor, in cazul aplicarii procedeului de sapatura in sant deschis, terenul de

umplutura se compacteaza conform STAS7582/81 pt linii ferate , respectiv STAS 2914/84 pentru

drumuri.

Dupa compactarea terasamentelor trebuie sa se refaca suprastructura caii de comunicatie

respective.

La traversările de cale ferată, conducta va fi îngropată având o distanţă de cel puţin 2 m între

nivelul solului şi coroana conductei, iar la drumuri cel putin 1.5 m.

Lucrările la traversarea căii ferate vor fi realizate numai cu aprobarea preliminară şi cu

coordonarea Societăţii de Cale Ferată, a cărei aprobări vor fi necesare pentru toate propunerile

detaliate ale Contractantului.

Unele lucrări pot fi realizate numai de către Societatea de Cale Ferată şi acestea vor fi plătite

printr-o Sumă de Rezervă corespunzătoare.

Contractantul îşi va organiza lucrările în aşa fel încât să nu întrerupă traficul sau să-l deranjeze cât

mai puţin. Înainte de inceperea lucrărilor, Contractantul este obligat să:

• Obţină permisiunea autoritatilor pentru Începerea lucrărilor şi să respecte legislaţia

locală si regulamentele locale.

• Să predea în detaliu propunerile sale Investitorului şi să obţină aprobarea acestuia.

Conducta va merge în paralel cu drumurile şi le va intersecta conform desenului sau

întelegerii cu Investitorul.

1.3.20. Curăţarea şantierului

Contractantul este responsabil de curăţenia din şantier şi zonele adiacente lui, respectând

condiţiile impuse de Autoritatea locală (Primărie).

După finalizarea tuturor lucrărilor, Contractantul va curăţa şantierul, îndepărtând orice obiecte,

mormane de pământ, obstacole etc. care ar putea crea disconfort.

Şantierul trebuie să fie eliberat de resturi, praf şi murdărie. Contractantul va reface amplasamentul

la starea existentă înainte de începerea lucrărilor.

Dacă, după opinia Dirigintelui de Santier, apare o întârziere nejustificată la testarea conductelor,

îndepărtarea materialelor în surplus, curăţarea generală a zonelor în care au fost pozate conducte,

refacerea parţială sau întreţinerea suprafeţelor, sau operaţiuni similare, atunci Dirigintelui de

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Santierpoate bloca deschiderea unor noi tranşee până când lucrările restante nu sunt realizate.

Toate costurile rezultate dintr-o astfel de cerere a Dirigintelui de Santier sunt suportate de către

Contractant.

Capitolul 2. Excavaţii pentru structurile conductelor2.1 generalităţi2.1.1 Domeniul de lucrări

Această secţiune a Specificaţiilor descrie lucrările de săpături necesare pentru construirea

căminelor de vane şi a altor structuri şi include excavarea, evacuarea apei şi reumplerea.

2.2 materiale

Lucrările de săpături nu vor fi clasificate în conformitate cu duritatea materialului excavat şi toate

excavaţiile se consideră ca fiind excavaţii comune definite în continuare, indiferent de duritatea

materialului excavat.

Costul tăierii pavajelor şi trotuarelor existente se consideră că este inclus în diversele preţuri

unitare pentru excavare şi nu se vor plăti separat.

Materialul selecţionat nu va conţine pietre, roci, rădăcini de copaci şi alte elemente asemănătoare,

care prin impact sau compactare ar putea deteriora structurile. Materialul va suporta o compactare

fără utilizarea compactoarelor de mare putere şi trebuie să nu conţină bulgări de lut sau alte

materiale cu dimensiuni mai mari de 40 mm.

2.3 execuţia2.3.2 Excavaţii şi reumplere pentru Structuri

Toate excavaţiile pentru structuri vor fi realizate la dimensiunile, liniile şi gradele necesare pentru

construirea structurilor aşa cum sunt prezentate în Desenele Contractantului sau după cum este

indicat de către Consultant de Supervizare.

Excavaţiile pe sau în care se va plasa beton sau umplutură compactată vor fi curate şi fără pietre,

bulgări de pământ şi alte resturi. Dacă baza excavaţiei nu oferă o bază solidă pentru turnarea

betonului, aceasta va fi consolidată prin nivelare şi/sau umezire, până când se obţine densitatea

necesară.

Orice excavare suplimentară în baza structurii va fi curăţată şi reumplută cu beton sau material

compactat la 97% Proctor Modificat la umiditatea optimă ±2%. Excavarea suplimentară în rocă va

fi reumplută cu betonul structurii sau cu beton C15/10, după cum indică Consultantul de

Supervizare. Toate excavările suplimentare realizate pentru scopurile şi motivele Contractantului,

cu excepţia celor solicitate în scris de către Consultant de Supervizare, şi respectiv reumplerea

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

acestor excavări se vor face pe cheltuiala Contractantului.

Acolo unde este posibil, fundaţiile şi blocurile vor fi turnate pe laturile neperturbate ale excavaţiei.

Dacă excavarea suplimentară peste perimetrul structurii nu se poate evita din cauza naturii solului,

din cauza formei structurii sau din alt motiv, spaţiul dintre structură şi laturile excavaţiei vor fi

reumplute la nivelul iniţial al solului (fie natural, fie redus), după cum este specificat pentru

reumpleri.

Materialul excavat, în măsura în care este necesar şi corespunde, va fi pus de o parte pentru a fi

folosit la reumplere. Materialul excavat în surplus va fi utilizat fie pentru reumplere în alte zone ale

amplasamentului, fie va fi depozitat în conformitate cu clauzele respective menţionate anterior.

Acolo unde este necesar, Contractantul va obţine material corespunzător pentru reumplere

compactată din alte zone.

Reumplerea va fi realizată la gradele şi perimetrele prezentate în Desenele Contractantului.

Materialul de umplere va fi plasat în straturi orizontale care să nu depăşească 150 mm grosime

după compactare. Materialul de reumplere va umple complet şi ferm spaţiile dintre linia excavaţiei

şi structură, fără a lăsa nici un spaţiu liber, şi va fi compactat la densitatea de 97% Proctor

Modificat cu umiditatea optimă ±2%. Laturile şi baza excavaţiei vor fi umezite înainte de reumplere,

de asemenea şi materialul de umplere, pentru a obţine conţinutul de umezeală necesar pentru

compactare. Fiecare strat va fi compactat manual şi/sau cu compactoare pneumatice aprobate de

Consultant de Supervizare. Materialul de reumplere va avea conţinutul optim de umiditate şi va fi

compactat în straturi ce nu depăşesc 150 mm. Fiecare strat va fi compactat prin metode aprobate,

la o densitate de cel puţin 97% Proctor Modificat, înainte de amplasarea stratului următor.

2.3.3 Evacuarea apei, susţinerea şi îngrădirea excavaţiilor

Structurile vor fi construite numai după ce apa a fost evacuată din excavaţii. Contractantul va

preveni, pe toată durata construcţiilor, apariţia fenomenului de plutire a structurilor. Pentru

structurile care vor avea fundaţia sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din excavaţii va continua

până la finalizarea reumplerii.

Contractantul va lua toate precauţiile împotriva alunecării, căderilor sau prăbuşirii excavaţiilor, dar

dacă acestea se întâmplă, Contractantul va trebui să refacă condiţiile zonei, inclusiv refacerea

suprafeţelor, toate pe costurile sale. În cazul în care aceste alunecări sau prăbuşiri destabilizează

sau slăbesc fundaţii sau suporturi ale Lucrărilor sau clădirilor adiacente, sau creează spaţii libere

lângă lucrările noi, Contractantul va desfăşura lucrările suplimentare pe care Dirigintelui de

Santierle poate cere în acest sens, cum ar fi umplerea spaţiilor libere cu beton sau alt material,

conform indicaţiilor Dirigintelui de Santier, toate costurile fiind suportate de către Contractant

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Ccapitolul 3. VERIFICAREA CALITĂŢII ŞI RECEPTIA LUCRARILOR

Controlul calităţii lucrărilor se va face în paralel cu execuţia acestora fără a afecta ritmul de lucru.

Controlul constă în:

• control vizual;

• control dimensional;

• controlul calităţii materialelor prin surse, respectiv după punere în operă;

• controlul comportării construcţiei în perioada execuţiei lucrărilor.

Lucrările vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de execuţie), unei

recepţii preliminare şi unei recepţii finale.

3.1. Receptia pe faze de executie

În cazul recepţiei pe faze de execuţie se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a

executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de prezentul caiet de

sarcini.

În urma verificării se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă posibilitatea

trecerii execuţiei la faza imediat următoare.

Recepţia pe faze se efectuează de către dirigintele lucrării şi şeful de punct de lucru; documentul

ce se încheie ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături.

Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

• trasarea şi şablonarea lucrării;

• decaparea stratului vegetal;

• compactarea terenului de fundare;

• execuţia umpluturilor.

Recepţia terenului de fundare se va face in prezenta Contractantului si a Beneficiarului.

3.2. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)

La terminarea lucrărilor de terasamente se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a

lucrărilor, verificându-se:

• concordanţa lucrărilor cu prevederile proiectului şi a prezentului caiet de sarcini;

• natura terenului din umplutură;

• concordanţa gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.

Lucrările nu se vor recepţiona dacă:

• nu s-au realizat cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului de fundare, cât şi pe fiecare

strat în parte;

• nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei;

• se observă fenomene de instabilitate.

Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere.

3.3. Receptia finala

Are loc la expirarea perioadei de garanţie, ocazie cu care se va consemna modul în care s-au

comportat lucrările şi dacă au fost întreţinute corespunzător.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

CAPITOLUL 4. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI PENTRU PREVENIREA ŞI

STINGEREA INCENDIILOR

La executarea conductei de apă se vor respecta prevederile din “Normativele Republicane de

Protecţie a Muncii” aprobate de Ministerul Muncii, aflat în vigoare.

Pentru evitarea surpării malurilor şanţului, s-au prevăzut sprijiniri cu dulapi metalici.

În locurile cu circulaţie pietonală intensă se vor monta podeţe peste şanţ şi se va asigura

semnalizare rutieră cu indicatoare metalice pentru a nu perturba continuitatea circulaţiei în timpul

execuţiei lucrărilor.

Înainte de începerea lucrărilor se vor identifica în teren toate conductele şi cablurile existente în

zonă şi în acele porţiuni săpătura se va realiza manual.

În cazul în care în timpul execuţiei săpăturilor, constructorul va depista cabluri sau conducte

neidentificate de beneficiarii lor la predarea amplasamentului, se va solicita asistenţă tehnică din

partea acestora pe toată perioada execuţiei.

Zona aferentă realizării obiectivului se va împrejmui cu parapete metalice.

Pentru evitarea accidentelor, săpăturile se vor semnaliza cu semnale adecvate atât pe timp de zi

cât şi pe timp de noapte.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

CAPITOLUL 5. STANDARDE, CODURI ŞI LEGISLATIVE SPECIFICE

STAS 9824/0-74 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii

generale.

STAS 9824/1-87 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi

agrozootehnice.

STAS 9824/5-75 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a reţelelor de conducte, canale şi

cabluri.

STAS 10493-76 Măsurători terestre. Marcarea şi semnalizarea punctelor pentru

supravegherea tasării şi deplasării construcţiilor şi terenurilor.

STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor.

STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului

României.

STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmărirea tasărilor construcţiilor prin metode topografice.

STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.

STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea

Proctor.

STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.

STAS 9850-89 Lucrări de îmbunătăţiri funciare. Verificarea compactării terasamentelor.

STAS 1848/1-86 Siguranţa circulaţiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri şi amplasare.

STAS 1848/7-85 Siguranţa circulaţiei. Marcaje rutiere.

STAS 297/1-88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.

STAS 297/2-80 Indicatoare de securitate. Reprezentări.

LEGEA 10-1995 Legea privind calitatea in construcţii

C 56-2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente

construcţiilor.

C 16-1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a

instalaţiilor aferente.

C 169-88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea

fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.

C 159-89 Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda

penetrării în con, penetrare statică, penetrare dinamică, vibropenetrare.

ST 010-1997 Specificaţie tehnică prinind calitatea de performanţă ale echipamentelor

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

pentru lucrări de fundaţii, pentru asigurarea calităţii construcţiilor, a protecţiei

vieţii şi sănătăţii, a siguranţei în exploatare şi a protecţiei mediului.

ST 005-1995 Specificaţie tehnică privind criteriile şi nivelele de performanţă ale

echipamentelor pentru lucrări de terasamente pentru asigurarea calităţii

construcţiilor, a protecţiei vieţii, a siguranţei în exploatare şi a protecţiei

mediului ambiant.

U 9/2-1985 Normativ privind întreţinerea şi repararea uneltelor, sculelor şi dispozitivelor

folosite în construcţii

U 6-1978 Normativ privind lucrul utilajelor de construcţii pe timp friguros

STAS 9824/5 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale si cabluri.

HG nr.622(r1)/.2007 Privind stabilirea condi'iilor de intoducere pe piaţă a produselor pentru

construcţii.

STAS 6400 – 84 Lucrări de drumuri . Straturi de bază şi de fundaţie .

Condiţii Tehnice generale de calitate .

SR 662 – 2002 Lucrări de drumuri . Agregate naturale de balastieră .

Condiţii tehnice de calitate .

SR 667 – 2001 Agregate naturale şi piatra prelucrată pentru lucrări de

drumuri . Condiţii tehnice de calitate .

STAS 4606 – 80 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi

minerali . Metode de încercare .

SR EN 1097: 1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice

şi fizice ale agregatelor

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

CAIET DE SARCINI PENTRU CONDUCTE DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE SIFONTA DUCTILA

PENTRU ALIMENTARE CU APA

GENERALITATI

Prezentul Caiet de sarcini se referă la lucrările întâlnite în cadrul acestui Contract. Prevederile sale

au caracter obligatoriu pentru execuţia lucrărilor si vor fi citite numai împreună cu Memoriile

Tehnice şi Piesele Desenate. Prevederile şi cerinţele prezentului Caiet de Sarcini nu vor exonera

Antreprenorul de răspunderea de a asigura calitatea ce se impune pentru asemenea lucrări, prin

efectuarea verificărilor si încercărilor pe care le consideră necesare sau sunt prevăzute în

standardele şi normele româneşti în vigoare, privind testarea calităţii materialelor şi a execuţiei.

Cerinţe Generale pentru Materiale

Toate materialele şi manopera la care nu se face referire în mod special în acest Caiet de Sarcini

sau neacoperite în întregime de către un standard aprobat vor fi de cea mai bună calitate şi

adecvate climei din zona Lucrărilor.

Antreprenorul este responsabil pentru a se asigura că în bunurile furnizate sunt incluse numai

componente produse conform standardelor internaţionale acceptabile. Orice bunuri care după

livrarea pe şantier sunt găsite sub standard, indiferent dacă au fost inspectate înainte de

expediere, vor fi înlocuite pe cheltuiala sa.

Înainte de folosirea lor în România, pentru materialele care nu sunt produse în conformitate cu

Standardele Româneşti, trebuie obţinut un “Agrement Tehnic" conform "Reglementărilor pentru

obţinerea Agrementului Tehnic pentru produse şi echipamente în construcţii", publicat în Monitorul

Oficial ca HG 392/1994.

Materialele folosite în lucrări care sunt sau ar putea fi în contact cu apă tratată sau netratată nu vor

conţine nici un component care ar putea da un gust, miros, toxicitate sau altfel de efecte nocive

sau vătămătoare sănătăţii.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Metode de execuţie a lucrărilor

Lucrări pentru conducte

Definiţii

Următoarele cuvinte şi expresii vor avea înţelesul specificat în continuare, în afara cazului în care

se specifică altfel în Proiect:

- “linie de conducte“ înseamnă o conductă de o lungime apreciabilă ce poate avea ramificaţii.

Nu include sisteme de conducte, ca de exemplu conductele tehnologice din instalaţiile de

tratare pentru potabilizarea apei;

- “lucrări de conducte“ se referă la toate conductele excluse din definiţia “conductei”;

- “conducte“ înseamnă tuburi drepte din orice material, îmbinate cu capăt drept, cu mufă sau

cu flanşe;

- “conducte sub presiune“ înseamnă conductele şi alte lucrări aferente în care presiunea

interna de lucru depăşeşte presiunea atmosferică;

- “presiune de regim“ înseamnă valoarea presiunii necesare într-un sistem hidraulic pentru a

obţine condiţiile corespunzătoare pentru a folosi apa;

- “fitinguri“ înseamnă coturi, teuri, reducţii, flanşe, cuplaje şi alte articole similare care nu sunt

echipamente de control al debitului sau presiunii; cuplajele reprezintă elemente de

schimbare a direcţiei sau diametrului conductei.

- “intern“ înseamnă acea parte din conducte şi fitinguri care va fi în contact cu lichidul

transportat;

- “îmbinări flexibile“ înseamnă îmbinări făcute din materiale prefabricate, coliere, inele de

cuplare de cauciuc sau alte sisteme, care permit deplasarea unghiulară între conducte;

- “cămine“ înseamnă construcţii pe linia de conducte ce adăpostesc conducte, fitinguri, vane şi

alte piese, incluzând piesele de trecere prin pereţii căminelor;

- “apa brută“ reprezintă apa preluată dintr-o sursă înainte de a fi supusă procesului de tratare

sau folosită;

- “sistem de alimentare cu apă“ înseamnă ansamblul de construcţii şi instalaţii prin care apa

este preluată dintr-o sursă, este tratată, transportată, înmagazinată şi distribuită utilizatorilor

în cantitatea şi de calitatea cerute;

- “foraje“ înseamnă o serie de puţuri verticale forate care sunt folosite la sursa sistemului de

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

alimentare cu apă pentru a colecta apa brută;

- “reţea de distribuţie” înseamnă o parte a sistemului de alimentare cu apă, alcătuită din

conducte, armături şi construcţii anexă prin care apa este distribuită tuturor utilizatorilor la

calitatea şi presiunea cerute.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Materiale

Conductele din diferite părţi ale lucrărilor vor fi făcute din următoarele materiale, în afara cazurilor

în care se specifică sau se indică altfel în proiect:

Tabel nr. 5

Materialul Conductei Clasa de presiuneMaterialul

Fitingurilor

Polietilenă de Înaltă Densitate (PEID) - PE 80 şi PE

100

PN 6 PE 100

Policlorură de Vinil Neplastifiată (PVC) PN 10 (Tip G) PVC-G

Fonta ductila K9 FD

În unele cazuri se pot folosi şi fitinguri din Polipropilenă cu etanşare prin compresiune conform DIN

8076, BS 5114/75 sau echivalent, având presiuni nominale PN 10 şi PN 16 (în funcţie de utilizări).

Conducte şi Fitinguri din Polietilenă de Înaltă Densitate si Fonta Ductila

Reţeaua de distribuţie se execută din conducte de Polietilenă de Înaltă Densitate (PEID), cu

diametre cuprinse între De 90 şi De500 mm.

Conductele de polietilenă de culoare albastră, cu diametrul nominal de 63 mm, pentru apă

potabilă, rece, care se montează îngropat trebuie să respecte prevederile BS 6572:1985.

Conductele de polietilenă de culoare neagră, cu diametrul nominal de 63 mm, pentru apă potabilă,

rece, care se montează suprateran, trebuie să respecte prevederile BS 6730:1986.

Conductele PEID pentru apă potabilă, cu diametre nominale cuprinse între 90 – 1000 mm, trebuie

să respecte următoarele standarde:

- SR-ISO 3607:1995 - Ţevi din PEID - Toleranţe la diametrele exterioare şi grosimile de

pereţi

- DIN 8074 - Conducte din PEID - Dimensiuni

- ISO 12162: 1995 –Thermoplastics materials for pipes and fittings for pressure applications -

- Classification and designation -- Overall service (design) coefficient (Materiale

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

termoplastice pentru ţevi şi fitinguri sub presiune. Clasificare şi destinaţie),

- ISO 4427:1996 – Polyethylene (PE) pipes for water supply -- Specifications (Ţevi de

polietilenă pentru alimentări cu apă. Specificaţii),

- ISO/DIS 8085 Parts 2 and 3, pr EN 12201 – Plastics piping systems for water supply.

Polyethylene. (Sisteme de conducte de plastic pentru alimentări cu apă – polietilenă),

- Blue PE (below ground) - cold potable water (Conductă albastră din PE (îngropată) – apă

potabilă rece),

- Black PE (above ground) - potable water above ground or sewage (Conductă neagră din

PE – conductă apă potabilă, supraterană sau conductă de canalizare),

- Blue HPPE/PE 100 - potable water underground (Conductă PEID/PE100 – conductă de

apă potabilă, îngropată).

- Pentru tevile din fonta ductila EN 545

Îmbinările şi fitingurile vor corespunde normelor UK WlS 4-32-15; 4-32-11; 4-24-01; 4-32-08, DIN

16963 – „Sisteme de îmbinare şi fitinguri pentru conducte din Polietilenă de Înaltă Densitate (PEID)

sub presiune” sau oricăror standarde internaţionale recunoscute, aplicabile sistemelor de conducte

din PEID.

Tipurile de ţevi utilizate în cadrul acestui Contract şi corespondenţa dintre PE, SDR (Standard

Dimension Ratio = Raportul Dimensional Standard) şi PN (Presiunea nominală) sunt următoarele:

Diametrul ExteriorPresiunea Nominală

De (mm) 32 63 ≥ 110

SDR 17,6 26 26PN 6

PE 80 100 100

Fitingurile din PEID folosite în cadrul acestui Contract sunt din PE 80 - SDR 11 şi PE 100 - SDR

17, corespunzătoare PN 10 bar (cu excepţia pieselor şa cu electrofuziune, care au o Presiune

Maximă de Lucru de 12,5 bar), şi PE 100 - SDR 11, corespunzătoare PN 16 bar.

Conductele din fonta ductila vor avea o protectie:

1. Protectie exterioara

- un strat de zinc metalic de minim 200g/m2 aplicat prin pulverizare, ceea ce reprezinta

imbunatatire cu 50% in raport cu exigentele standardului EN 545. Acest strat reprezinta o protectie

activa datorita actiunii galvanice a pilei fier-zinc;

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

- un strat de finisare din vopsea bitumoasa

In contact cu terenul inconjurator, zincul se transforma in mod lent intr-un strat protector dens,

aderent, impermiabil si continuu de saruri insolubile de zinc

2. Protectie interioara a tevii este alcatuita din mortar de ciment aplicat prin centrifugare,

asigurand:

- excelente conditii de curgere;

- pastrarea calitatii apei potabile transportate;

- protectia eficienta a peretelui tevii

Manipulare, Transport, Depozitare

Tuburile din PEID sunt livrate în colaci, pe tamburi cu lungimea de 100 m pentru diametrele de 63

şi 75 mm şi în bare cu lungimea de 13 m pentru diametrele mai mari de 90 mm.

Tevile din fonta ductila sunt livrate sub forma de bare in lungime de 6 m , pentru Dn de 500 mm

avand Dext 530,5 mm si masa 130.1 kg/m

Tuburile din PEID se transportă orizontal, în colaci sau în pachete ambalate. În timpul verii,

tuburile, racordurile şi piesele din PEID se transportă acoperite cu prelate.

Manipularea şi transportul tuburilor din PEID si fonta ductila se vor face cu atenţie, pentru a le feri

de lovituri şi zgârieturi. La încărcarea, descărcarea şi alte diverse manipulări în depozite şi pe

şantiere, tuburile din PEID nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita alte materiale.

Pentru transportul tuburilor se vor folosi camioane cu platforme, alese astfel încât conductele să fie

aşezate pe întreaga lor lungime, pentru a evita îndoirea şi deformarea tuburilor. În timpul

transportului se recomandă ca tuburile să fie protejate prin fixare, cu chingi sau alte metode

adecvate.

Sunt interzise târârea şi rostogolirea tuburilor PEID si fonta ductila pe platforma vehiculului la

încărcare sau descărcare şi pe pământ. Acestea se vor manipula numai prin ridicare.

În timpul transportului cu camionul, tamburul va fi aşezat astfel încât să fie sprijinit în patru puncte

pe platformă şi totodată, legat cu chingi pentru ca eforturile să se exercite asupra părţilor metalice

ale tamburului şi nu asupra tubului.

Legarea în chingi a tubului, realizată strat cu strat, se va păstra până la utilizarea pe şantier. În caz

de utilizare parţială, extremitatea exterioară liberă va fi ancorată solid înainte de orice manevrare.

Tuburile, racordurile şi piesele din PEID se depozitează în magazii sau locuri acoperite şi ferite de

soare, astfel încât să nu se deformeze şi să nu fie contaminate cu pământ, noroi, apă uzată,

substanţe petroliere, solvenţi etc. Tuburile vor avea prevăzute la ambele capete capace de

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

închidere, pentru a nu permite intrarea animalelor sau insectelor.

Temperatura recomandată de depozitare este între + 5O şi + 30OC; materialele depozitate nu vor

avea în apropiere surse de căldură. Racordurile şi piesele de îmbinare se vor depozita în rafturi, pe

sortimente şi dimensiuni.

Depozitarea se va face pe suprafeţe orizontale, betonate sau balastate şi, pe cât posibil, folosindu-

se paleţi. În acelaşi timp, se vor respecta prevederile legale privind depozitarea materialelor

combustibile. Se recomandă ca înălţimea stivei de tuburi să nu depăşească 1 m.

Pe şantier, tuburile vor fi stocate pe suprafeţe plane şi amenajate (fără pietre ieşite în afară).

Pentru o stocare mai lungă, este bine să se evite contactul direct cu solul folosind, de exemplu,

paleţi.

Colacii vor fi stocaţi de preferinţă culcaţi. În acest caz, suprapunerea colacilor nu va trebui să

depăşească înălţimea de un metru. Se recomandă să nu se dezlege colacii din chingi decât în

momentul utilizării lor pe şantier.

Chiar pe suprafeţe plane, este obligatorie sprijinirea de o parte şi de alta a tamburului, atât pentru

ambalajele pline, cât şi pentru cele goale. Pe şantier, sprijinirea se poate realiza foarte simplu cu

ajutorul penelor sau al cărămizilor.

Pozarea Conductelor

Trasarea lucrărilor se face conform normativului I22-99 (art. 4.34- 4.58)

Montarea conductelor din fonta ductila se face:

- curatarea interiorului mufei, capatului drept al tevii si garniturii, foarte bine;

- se pozitioneaza garnitura de etansare in canelura mufei (se verifica daca aceasta este

corect asezata pe toata circumferinta

- se determina lungimea de mufare. Daca pe capatul drept al tevii nu exista un marcaj, se va

trasa un reper pentru determinarea lungimii de mufare, respectif 20mm pentru tevile cu Dn

350 -600 mm. Se va verifica sanfrenul capatului drept;

- cu ajutorul unei pensule se aplica pe suprafata aparenta a garniturii de etansare, a

sanfrenului si a capatului drept pasta lubrifianta;

- dupa aplicarea pastei lubrifiante se va realiza montarea. Se centreaza capatul drept in

mufa si se impinge axial pana cand reperul ajunge in dreptul suprafetei exterioare a mufei

- Se va verifica cu ajutorul unei lire metalice daca garnitura a fost corect pozitionata. Aceeasi

lungime ar trebui sa fie indicata pe intreaga circumferinta.

Pozarea tuburilor din PEID în tranşee se realizează cu ondulaţii, cu scopul compensării dilatării

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

acestora (polietilena are o dilatare liniară care poate atinge 8 mm la m pentru o diferenţă de

temperatură de 40 ºC). Fundul tranşeei trebuie să asigure rezemarea uniformă a conductei,

conform profilului longitudinal din proiect.

Înainte de coborârea în şanţ în vederea montării, conductele, piesele de îmbinare, armăturile etc.

trebuie verificate în vederea depistări eventualelor deteriorări apărute în timpul manipulărilor şi

înlăturării acestora de către personalul de specialitate.

La amplasarea conductelor reţelelor de distribuţie a apei trebuie să se respecte distanţele minime

între acestea şi alte conducte şi instalaţii subterane conform SR 8591/1:1997.

Schimbările de direcţie de pe traseul reţelelor se realizează cu ajutorul fitingurilor sau prin folosirea

capacităţii de curbare a conductelor de PEID având diametrul exterior De ≤ 90 mm.

Pe toată durata execuţiei, conductele trebuie protejate împotriva pătrunderii impurităţilor. La

întreruperea lucrului, toate deschiderile se protejează prin mijloace adecvate (dopuri, acoperiri,

flanşe oarbe) împotriva pătrunderii apei sau nămolului. În cazul în care apar totuşi impurităţi în

interiorul conductelor, acestea se vor curăţa.

Se vor lua toate măsurile pentru a nu permite accesul în conducte al animalelor (rozătoare, şerpi,

broaşte, păsări etc.) ce ar putea murdări/ infecta conductele în puncte greu accesibile, sau ar

putea rămâne îngropate în reţele, cu grave implicaţii asupra salubrizării acestora.

Montarea armăturilor îngropate sau în cămine se va face fără a supune conducta la nici un fel de

eforturi. Armăturile îngropate se sprijină pe masive de rezemare, iar cele din cămine pe suporţi

metalici.

Trecerea conductelor prin pereţii construcţiilor anexe ale reţelei de distribuţie sau prin pereţii

clădirilor se va face prin intermediul unor piese de trecere care asigură protecţia conductelor.

Nu se utilizează cabluri sau lanţuri neprotejate. Se recomandă folosirea chingilor late, evitându-se

astfel deteriorarea stratului superficial al tuburilor. Pentru dirijarea tuburilor grele se pot folosi funii

legate de capetele tubului.

După terminarea probei se realizează umplutura şi zonele de îmbinare, exact în aceleaşi condiţii

cu cele avute în vedere la realizarea restului umpluturilor.

Îmbinările conductelor trebuie să asigure o perfectă etanşeitate, precum şi posibilitatea preluării

tuturor eforturilor statice şi dinamice.

Înainte de execuţia oricărui tip de îmbinare se asigură curăţarea interioară atât a pieselor de

îmbinare, cât şi a capetelor de conductă, cu ajutorul periilor moi sau a cârpelor.

Conductele vor fi pozate cu precizie, respectând cota inferioară a excavaţiei specificată

în profilele longitudinale, toleranţa fiind de ± 5 mm.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Pentru manevrarea tuburilor se utilizează numai cabluri sau lanţuri protejate. Se

recomandă folosirea chingilor late, evitându-se astfel deteriorarea stratului superficial

al tuburilor.

Îmbinările între conducte vor fi executate în concordanţă cu recomandările fabricantului.

În cazul în care fabricantul impune, Antreprenorul se va asigura că echipa care execută îmbinările

are un certificat de specialitate.

Patul conductei va fi format din material granular împrăştiat pe toată lăţimea şanţului, compactat

slab, de mână, la o cotă puţin superioară celei de pozare a conductei, pentru aşezarea conductei

la cota corespunzătoare.

În continuare, materialul granular va fi plasat în şanţ, o atenţie deosebită fiind acordată compactării

patului pe care se va amplasa conducta pentru a asigura un contact bun pe toată lungimea de

pozare a conductei. Materialul granular va fi apoi compactat uniform pe ambele laterale ale

conductei.

Îmbinările flexibile vor fi prevăzute la intrarea sau ieşirea conductelor din cămine sau din alte

construcţii. Aceste îmbinări vor fi alcătuite dintr-un robinet şi un ştuţ sau un cuplaj flexibil poziţionat

cât mai aproape posibil de cămin sau construcţie.

În cazul în care materialul scos din excavaţie nu poate fi sitat prin sita de 15 mm, umplutura va fi

făcută din:

a) pietriş cu diametrul particulei cuprins între 7-15 mm conform STAS 1667-76;

b) nisip cu diametrul particulei cuprins între 0-7 mm conform STAS 1667-76;

c) piatră de râu cu diametrul particulei cuprins între 8-15 mm conform STAS 1667-76;

Antreprenorul va transporta şi depozita materialul excavat nefolositor.

Locurile propuse de Antreprenor pentru plasarea sau depozitarea temporară sau permanentă a

materialului excavat vor fi supuse aprobării

Patul conductelor va fi umplut în două etape:

Prima etapăConducta şi patul conductei vor fi acoperite cu un strat de material astfel încât grosimea acestui

strat măsurat faţă de generatoarea superioară a conductei să aibă în jur de 300 mm, lăsând

îmbinările libere.

Materialul excavat cu mărimea maximă a particulei de 15 mm va fi plasat şi compactat în straturi

care să nu depăşească grosimea de 100 mm după compactare. Straturile, după aducerea la

umiditatea optimă, vor fi compactate manual numai pe părţile laterale ale conductei şi nu deasupra

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

ei. Patul conductei se va compacta astfel încât să se atingă minim 95% din densitatea maximă în

stare uscată. Această operaţie va începe cât mai repede posibil după amenajarea patului şi

pozarea conductei.

Testele iniţiale se vor face pentru a demonstra eficacitatea metodei de compactare şi apoi se vor

repeta la intervale specificate de către Şeful de Proiect.

Fundaţiile sau împrejmuirile (dacă există) se vor executa cu minimum 72 ore înaintea punerii în

funcţiune.

A doua etapăDupă executarea şi trecerea testelor preliminare de presiune pe tronsoane, deschiderile pentru

îmbinări vor fi acoperite încercând să se atingă minimum 95% din densitatea maximă în stare

uscată, aşa cum s-a specificat la prima etapă.

Restul şanţului va fi umplut uniform cu material excavat cu dimensiunea particulelor de max. 100

mm şi va fi compactat în straturi care să nu depăşească 200 mm grosime după compactare.

Metoda de compactare va trebui să atingă cel puţin 95% din densitatea maximă în stare uscată.

Pentru lucrări situate în afara drumurilor sau trotuarelor gradul de compactare al umpluturilor

trebuie sa fie de cel puţin 92% din densitatea maximă în stare uscată.

Îmbinarea Tuburilor din PEID

Prevederi Generale

Temperatura optimă de prelucrare şi montare a tuburilor din PEID este cuprinsă între +5O ... +30O

C. La temperaturi mai mari, tuburile trebuie ferite de însorire prin protejarea locului de depozitare şi

de lucru cu corturi. La temperaturi sub -5O C, se sistează montarea tuburilor de PEID, iar locul de

depozitare a tuburilor va fi încălzit cu aer cald.

Tuburile, racordurile şi piesele de îmbinare din PEID găsite necorespunzătoare se refuză la

recepţie şi nu se introduc în lucru. Tuburile, racordurile şi piesele de îmbinare se vor utiliza, de

regulă, în ordinea livrării.

Deoarece conductele desfăşurate de pe tamburi sunt ovale, capătul conductei trebuie adus la o

secţiune circulară înainte de realizarea sudurii, de exemplu prin încălzirea cu aer fierbinte (50 ...

100 ºC) sau prin prinderea în cleme rotunde.

De asemenea, indiferent de metoda de sudură, capetele conductelor ce se sudează trebuie să fie

libere de orice eforturi sau tensiuni pe toată perioada de sudură şi de răcire.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Îmbinarea Mecanică a Conductelor şi Fitingurilor din PEID

Îmbinările mecanice se pot realiza cu adaptoare de flanşe, de regulă pentru intercalarea

armăturilor (vane de închidere) în cămine sau pentru realizarea trecerii la un alt material - oţel,

fontă etc. Pentru uşurinţa montajului în cămin, se recomandă pentru sudarea adaptorului de flanşe

folosirea manşonului electrosudabil (mufă electrofuziune). Este obligatorie corelarea presiunii

nominale a contraflanşelor metalice corespunzătoare adaptorului cu cea a armăturilor cu flanşe.

Un alt mod de a realiza îmbinarea mecanică a conductelor din PEID este cu piese de racord prin

compresiune, care realizează etanşarea prin strângere şi în consecinţă comprimarea unei garnituri

de cauciuc pe conductă. Acestea pot fi cuplaje mecanice (coliere metalice cu autostrângere) sau

piese racord din polipropilenă, respectiv coturi, teuri, cuplaje şi reducţii.

Îmbinarea prin Sudură a Conductelor şi Fitingurilor din PEID

Sudura conductelor şi fitingurilor din PEID se poate executa în două moduri:

- cap la cap - cu disc (oglindă) cu rezistenţă, deci o sudură prin fuziunea capetelor;

- cu elemente de electrofuziune electrosudabile (mufe, teuri, coturi, reducţii, piese şa de

branşament cu etc.).

Pentru a fi sudate cap la cap, conductele şi fitingurile din PEID trebuie să fie compatibile, respectiv

din acelaşi tip de polietilenă PE 100 sau PE 80 şi să aibă aceiaşi grosime de perete (SDR).

În cazul în care conductele şi fitingurile sunt din materiale cu PE diferit, au grosimi de pereţi diferite

sau au diametre mai mici sau egale cu 90 mm, sudura lor se face prin electrofuziune, cu mufe

(manşoane), teuri, coturi sau piese şa de racord.

Sudura cap la cap este o metodă folosită în mod special pentru conducte cu diametrul exterior

mai mare sau egal cu 90 mm şi se bazează pe fenomenul de polifuziune

Factorii de mediu care influenţează realizarea sudurilor şi rezistenţa la presiunea interioară sunt:

- temperatura exterioară, care poate influenţa sudura, respectiv prin timpul de sudură pentru

cazul temperaturilor > 5O C;

- în cazul temperaturilor < 5O C, prin necesitatea unei protecţii (cort, prelată sau folie de

plastic), care trebuie să acopere aparatul de sudură şi sudorul şi care va fi încălzită cu

ajutorul unui generator de aer cald pentru a evita răcirea bruscă, ce poate duce la

fragilitatea sudurii;

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

- în caz de temperaturi > 40 - 45O C şi expunere directă la razele solare, protecţia locului de

muncă prin acoperire în scopul obţinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului, iar

în măsura în care este posibil, extremităţile opuse ale tubului de sudat se obturează pentru

a reduce cât mai mult posibil răcirea suprafeţelor sudurii prin acţiunea curenţilor de aer şi a

vântului.

Factori de execuţie care condiţionează calitatea sudurilor cap la cap sunt:

- gradul de instruire şi nivelul de calificare a sudorilor, care vor trebui să fie atestaţi

de o instituţie autorizată;

- respectarea parametrilor de sudură: presiune şi timp de apăsare a suprafeţelor

pentru topire, durata maximă pentru îndepărtarea discului, precum şi presiunea şi

timpul de răcire înainte de îndepărtarea clemelor de fixare ale dispozitivului de

poziţionare.

Calitatea sudurii este determinată de respectarea procedurii de sudare.

Pentru a preveni răcirea conductei datorită curenţilor de aer, capătul conductei opus celui sudat se

va acoperi ermetic.

O sudură corectă cu elemente de electrofuziune se execută prin citirea corectă a codurilor de bare

de pe piesele de electrofuziune cu cititorul aparatului de sudură şi prin respectarea întocmai a

indicaţiilor afişate pe ecranul acestui aparat. Odată pornit aparatul şi realizate conexiunile la

bornele elementului de electrofuziune, întreg procesul de sudură este automat.

Elemente de Execuţie

Calitatea lucrărilor este influenţată de crearea condiţiilor de sudură a conductelor sau a

conductelor cu racordurile şi piesele de legătură din PEID (cap la cap sau cu elemente de

electrofuziune), respectiv de atenţia cu care se fac pregătirile pentru executarea acestei operaţii.

Astfel, tuburile, piesele speciale şi racordurile din PEID trebuie reverificate înainte de montare, în

vederea depistării eventualelor deteriorări apărute în timpul manipulării şi transportării acestora pe

şantier.

Desfăşurarea colacilor de ţeavă se va face fără a deteriora conducta.

La derulare se va avea în vedere că flexibilitatea materialului depinde de temperatura mediului

ambiant. Este interzisă derularea colacilor la temperaturi exterioare sub + 5 ºC. Ţevile cu diametrul

de 63 sau 75 mm trebuie încălzite dacă se doreşte derularea colacilor la temperaturi apropiate de

0 ºC. Încălzirea se va face circulând prin conductă apă caldă sau abur fără presiune ori aer cald la

temperaturi sub 100 ºC.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Ţevile şi elementele de legătură trebuie să fie curăţate de pământ, praf, noroi sau alte murdării

înainte de instalare, iar părţile distruse sau deformate vor fi înlăturate.

La pregătirea elementelor de conductă se va ţine seama de faptul că schimbările de temperatură

produc modificarea lungimii ţevii. Astfel, trebuie avut în vedere că un metru de tub din PEID su

lungeşte sau se scurtează cu 0,2 mm/ºC la creşterea, respectiv scăderea temperaturii.

Conductele vor fi semnalizate in pamant printr-o banda de semnalizare cu insertie de fir metalic

pentru detectare. Firele metalice vor fi legate, pentru asigurarea continuitatii, de toate vanele si

fitingurile existente pe traseul conductei.

Schimbările de direcţie ale ţevii se pot face prin folosirea avantajului flexibilităţii materialului (PEID),

pentru diametre de până la 90 mm. Astfel, raza de curbură maximă admisă este R = f x De, unde

coeficientul f este în funcţie de SDR, conform tabelului de mai jos:

SDR 9 11 3,6 17 21 26

f 12 15 21 25 25 35

Valorile de mai sus sunt aplicabile pentru temperaturi de cca. 20 ºC, ele urmând a se majora sau

micşora corespunzător, în funcţie de temperatură.

Tabel recapitulativ privind executarea sudurilor:

TIP SUDURĂ

SUDURĂ CAP LA CAP SUDURĂ CU TERMOELEMENTENr.crt

Denumirea operaţieiScule şiaparate

Denumirea operaţieiScule şiaparate

1.Curăţirea prealabilă a

tubului

Material moale

şi alcool metilic

Curăţirea prealabilă a

tubului

Material moale

şi alcool metilic

2.

Tăierea la unghi de

90O a capătului

tubului/lor

Foarfecă pt.

De ≤ 63

ghilotină pt. De

> 63

Tăierea la unghi de 90O

a capătului tubului/lor

Foarfecă pt. De

≤ 63 ghilotină

pt. De > 63

3.

Se curăţă marginile

interioare ale tuburilor

şi racordurilor de

sudat

Cuţit cu lamă

dreaptă sau

răzuitor

Se curăţă marginile

interioare ale tuburilor

şi racordurilor de sudat

Cuţit cu lamă

dreaptă sau

răzuitor

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

TIP SUDURĂ

SUDURĂ CAP LA CAP SUDURĂ CU TERMOELEMENTENr.

crtDenumirea operaţiei

Scule şiaparate

Denumirea operaţieiScule şiaparate

4.

Degresarea suprafeţei

de sudură, prin

ştergerea tuburilor şi

pieselor

Ţesătură

textilă sau

hârtie albă

absorbantă

îmbibată cu

solvent

Degresarea suprafeţei

de sudură, prin

ştergerea tuburilor şi

pieselor

Ţesătură textilă

sau hârtie albă

absorbantă

îmbibată cu

solvent

5.

Fixarea dispozitivului

de poziţionare

(suprafeţe de sudat să

fie uscate şi neatinse

cu mâna) şi alinierea

elementelor care se

sudează

Dispozitiv de

poziţionare

Fixarea dispozitivului

de poziţionare

(suprafeţe de sudat să

fie uscate şi neatinse

cu mâna)

Dispozitiv de

poziţionare

6.

a) Reglarea

temperaturii de sudare

b) Reglarea presiunii

(presării) necesare

sudurii

Aparat sudură

Dispozitiv Reglarea temperaturii

de sudare

Post de sudură

(sursă de

curent)

7.

Amplasarea

termoelementului între

elementele de sudat şi

menţinerea lui

conform graficului de

sudură (timp

încălzire).

Aparat sudurăAplicarea bornelor de

sudură

Post de sudură

(sursă de

curent)

8.Extragerea

termoelementuluiAparat sudură

Aplicarea bornelor de

sudură

Post de sudură

(sursă de

curent)

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

TIP SUDURĂ

SUDURĂ CAP LA CAP SUDURĂ CU TERMOELEMENTENr.

crtDenumirea operaţiei

Scule şiaparate

Denumirea operaţieiScule şiaparate

9.

Executarea sudurii

prin presarea

suprafeţelor de sudat

Aparat sudură Executarea sudurii

Post de sudură

(sursă de

curent)

10.Se aşteaptă răcirea

ansamblului

Se aşteaptă răcirea

ansamblului

11.

Se demontează

dispozitivul de

poziţionare

Se demontează

dispozitivul de

poziţionare

Dispoziţii Finale pentru Pozarea Conductelor

În vederea asigurării calităţii îmbinărilor sudate se vor executa următoarele controale:

- controlul calităţii tuburilor şi manşoanelor, racordurilor;

- controlul suprafeţelor prelucrate şi geometria rosturilor de sudare;

- controlul parametrilor de sudare;

- controlul vizual al îmbinărilor sudate;

La încheierea lucrărilor este necesar ca Antreprenorul să prezinte ″Cartea Construcţiei″

aferentă lucrării executate.

Armături şi Accesorii

Flanşe

Materialul şi modul de îmbinare a flanşelor vor fi în conformitate cu clauzele relevante ale

specificaţiilor referitoare la fiecare material de conductă. Dimensiunile, poziţionarea şi numărul

golurilor de trecere a şuruburilor prin flanşe vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501

sau echivalent, cu scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete şi

accesorii.

Gama de presiuni nominale pentru flanşe va fi cel puţin egală cu cea mai ridicată presiune a

conductelor şi fitingurilor la care sunt anexate, dar cu o presiune nominală de cel puţin PN 10.

Toate flansele ce se vor folosii trebuie sa fie zincate

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Garnituri şi Inele de Etanşare

Garniturile şi inelele de etanşare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat pentru

utilizarea la apă potabilă, cu o grosime de minimum 3 mm în conformitate cu STAS 1733-89, DIN

3535 partea 3, BS 2494:1990 sau echivalent şi vor fi de două tipuri:

- garnituri plate fără inserţie metalică;

- garnituri cu inserţie metalică pentru.

Depozitarea inelelor sau a garniturilor din cauciuc se va face la întuneric, ferite de îngheţ sau

supraîncălzire, libere de orice tensiune.

Piuliţe, Şaibe, Şuruburi

Şuruburile folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu SR ISO 4016:1994 sau SR ISO

4018:1994 - Şuruburi cu cap hexagonal parţial, respectiv total filetate, Grad C.

Şaibele folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu SR ISO 4759-3:1996 - Şaibe plate

pentru şuruburi şi piuliţe cu diametrul nominal al filetului până la 150 mm. Grade A ... C.

Piuliţele folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu STAS 922-89 - Piuliţe hexagonale.

Clasa de execuţie C sau echivalent.

Piuliţele, şuruburile şi şaibele vor fi zincate, iar înainte de strângere şuruburile vor fi unse cu

vaselină grafitată.

Şuruburile vor fi suficient de lungi pentru ca cel puţin o spiră a filetului să depăşească piuliţa atunci

când aceasta este strânsă.

Suruburile si piulitele vor fi cadmiate

Adaptoare şi Cuplaje

Adaptoarele şi cuplajele se folosesc pentru uşurinţa demontării, pe conductele din oţel,

Polietilenă/PVC sau pentru trecerea de la oţel la PEID/PVC şi pot:

- adaptor universal cu flanşă;

- cuplaje flexibile (cuplaj universal);

- cuplaje flexibile de trecere de la oţel la PEID/PVC;

- compensatoare de montaj cu burduf;

- compensatoare de montaj cu presetupă.

Materialul din care sunt alcătuite adaptoarele şi cuplajele poate fi fonta ductilă (conform DIN 1693

sau BS 2789 - grad 420-12) sau oţel (conform BS EN 10025:1990 - grad FE 430A), acoperite cu

vopsea sau răşini epoxidice, astfel încât să poată fi montate atât în cămine, cât şi îngropate.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Pregătirea capetelor conductelor pentru cuplajele respective va fi făcută în conformitate cu

cerinţele şi toleranţele specificate de către producător.

Vane cu Sertar

Vanele sertar vor fi fabricate conform EN 1074-1 şi 2

Vor avea flanşe în conformitate cu ISO 7005 partea 2 (EN 1092-2: 1997, DIN 2501).

Contractantul va prezenta un certificat de calitate prin care să dovedească faptul că vanele au fost

testate hidraulic în conformitate cu EN 1074-1 şi 2 / EN 12266. De asemenea furnizorul va pune la

dispoziţie un certificat de probe care să confirme faptul ca vanele au fost testate şi au rezistat la

presiunea de încercare.

Clasa de presiune: PN10 / PN 16

Vanele cu sertar vor fi de tip „fără întreţinere” şi vor avea următoarele caracteristici :

- corpul şi capacul vor fi din fontă ductilă conform DIN 1693.

- sertarul vanei va fi din fontă ductilă şi va fi incapsulat interior si exterior în cauciuc de tip

EPDM avizat pentru apa potabilă.

- piuliţa sertarului pană va fi fixă, integrată în corpul sertarului pană şi va fi confecţionată din

alamă navală rezistentă la dezincare.

- axul vanei va fi neascendent şi va fi confecţionat din oţel inoxidabil roluit la rece.

- sistemul de etanşare de pe tijă va fi de tipul „fără întreţinere”şi va cuprinde:

* o garnitură hidraulică din cauciuc EPDM

* cel puţin patru garnituri tip O-ring din cauciuc care să nu permită contactul metal-

metal dintre tijă şi capac.

* un inel raclor rezistent la radiaţii ultraviolete care va preveni pătrunderea murdăriei

dinspre exterior.

- acoperirea cu pulberi epoxidice la interior şi exterior va fi conformă cu DIN 30677şi va fi

aprobată şi monitorizată GSK (Asociaţia pentru Protectia Împotriva Coroziunii)

Toate vanele vor trebui să fie acţionate manual în condiţiile de exploatare, de un singur om, în caz

contrar vor avea montate reductoare, dacă este necesar.

În cazul îngropării directe se vor folosi tije extensibile şi cutii de suprafaţă. Cutiile de suprafaţă vor

avea următoarele caracteristici:

- corpul va fi din poliamidă rezistentă la temperaturi de până la 250°C.

- capacul din fontă GG.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Termenul de garanţie va fi de minim 120 de luni de la data livrării.

.

FISA TEHNICA a acestor vane este:Parametrii tehnici şi funcţionali

- Corp şi capac din fontă ductilă GGG

- Tijă din oţel inoxidabil

- Sertar pană din fontă ductilă GGG, încapsulat complet cu cauciuc

EPDM

- Piuliţă sertar din alamă rezistentă la dezincare

- Protecţie internă: acoperire epoxidică avizată GSK

- Protecţie externă: acoperire epoxidică avizată GSK

- Şuruburi din oţel inoxidabil

- Presiunea nominală : 10 / 16 bar

- Temperatura de lucru: max. 70°C

Specificatii de performanţă şi soluţii constructive

- Tija este prelucrată prin roluire la rece

- Piuliţa sertar este fixă şi integrată în corpul sertarului

- Sistem de ghidare în 3 puncte

- Vana este de tip "fără întreţinere" cu sistem de etanşare a tijei

din 3 elemente: o garnitură hidraulică din cauciuc EPDM, 4

garnituri tip O-ring din cauciuc NBR, şi un inel raclor rezistent la

radiaţii ultraviolete.

Condiţii privind conformitatea cu standardele relevante

- Conformitate cu EN 1074-1 şi 2 / EN 1171.

- Teste hidraulice conform EN 1074-1 şi 2 / EN 12266

- Flanşe conform EN1092-2 (ISO 7005-2)

- Certificare si monitorizare GSK

- Certificat de calitate şi declaraţie de conformitate la livrare

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Vane Fluture

Dimensiuni conform EN 558-1 (DIN 3202 - F4)

Vor avea flanşe în conformitate cu ISO 7005-2 (EN 1092-2: 1997, DIN 2501)

Contractantul va prezenta un certificat de calitate prin care să dovedească faptul că vanele au fost

testate hidraulic în conformitate cu EN 1074-1 şi 2 / EN 12266. De asemenea furnizorul va pune la

dispoziţie un certificat de probe care să confirme faptul ca vanele au fost testate şi au rezistat la

presiunea de încercare.

Clasa de presiune: PN10 / PN 16

Vanele fluture vor fi dublu excentrice şi vor avea următoarele caracteristici :

- corpul şi discul vor fi din fontă ductilă conform DIN 1693.

- axul vanei va fi confecţionat din oţel inoxidabil

- inelul de fixare a garniturii va fi din oţel inoxidabil.

- garnitura de etanşare înlocuibilă va fi din EPDM şi va avea o formă trapezoidală care să

asigure o etanşare optimă în ambele direcţii.

- pana dintre disc şi tijă va fi fixată cu şuruburi perpendiculare eliminându-se astfel jocul

discului in regim de funcţionare

- fluxul va fi bidirecţional

- pentru a se elimina riscul coroziunii capetele libere ale axului vor fi acoperite cu capace

din oţel inoxidabil

- acoperirea cu pulberi epoxidice la interior şi exterior va fi conformă cu DIN 30677. Vanele

Dn 200 - 600 vor fi aprobate şi monitorizate GSK (Asociaţia pentru Protectia Împotriva

Coroziunii)

Toate vanele vor fi dotate cu angrenaj de acţionare IP67 iar in cazul îngropării directe se va folosi

angrenaj IP68.

Termenul de garanţie va fi de minim 24 de luni de la data livrării.

FISA TEHNICA a acestor vane este:

Parametrii tehnici şi funcţionali

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

- Corp şi disc din fontă ductilă, minim GGG-40.

- Tijă din oţel inoxidabil

- Inel de fixare a garniturii din oţel inoxidabil

- Lagăr din bronz-aluminiu

- Garnitură de etanşare trapezoidală din cauciuc EPDM

- Protecţie internă: acoperire epoxidică avizată GSK (pentru Dn

200 - 600)

- Protecţie externă: acoperire epoxidică avizată GSK (pentru Dn

200 - 600)

- Şuruburi din oţel inoxidabil

- Presiunea nominală : 10 / 16 bar

- Temperatura de lucru: max. 70°C

Specificatii de performanţă şi soluţii constructive

- Tija este prelucrată prin roluire la rece

- Pana dintre disc şi tijă este fixată cu şuruburi perpendiculare

eliminându-se astfel jocul discului in regim de funcţionare

- Pierdere redusă de presiune datorită construcţiei inovatoare a

discului

- Flux bidirecţional

- Capetele libere ale axului acoperite cu capace din oţel inoxidabil

pentru a elimina riscul coroziunii

- Angrenaj de acţionare IP67

Condiţii privind conformitatea cu standardele relevante

- Teste hidraulice conform EN 1074-1 şi 2 / EN 12266

- Flanşe conform EN1092-2 (ISO 7005-2)

- Certificare si monitorizare GSK (pentru Dn 200 - 600)

- Certificat de calitate şi declaraţie de conformitate la livrare

Vane Sferice

Robinetele sferice vor fi instalate pe conducte având până la PN 16 bar, vor fi cu filet interior şi filet

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

exterior, vor fi livrate cu mâner de acţionare şi pot fi metalice sau din PVC, în funcţie de utilizare (la

căminele de aerisire-dezaerisire robinetele sferice vor fi din PVC, iar la căminele de reducere a

presiunii sau reglare de debit vor fi metalice).

Clapetele de Reţinere

Clapetele de reţinere pot fi de tipul cu clapă, montat cu flanşe, având dimensiunile între flanşe

conform DIN 3202-F6 şi dimensiunile flanşelor, poziţionarea şi numărul golurilor de trecere a

şuruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent sau cu arc, montat între

flanşe.

Ventile de Aerisire-Dezaerisire

Ventilele de aerisire-dezaerisire (instalate pe conductele de aducţiune) şi de dezaerisire (instalate

în reţeaua de distribuţie) vor fi automate, şi vor îndeplini următoarele condiţii:

Clasa de presiune: PN 16

Vanele de aerisire-dezaerisire vor fi cu triplă acţionare şi vor avea următoarele caracteristici :

- corp şi capac componentă cinetică din fontă cenuşie GG

- corp componentå automată: nylon armat sau fontă cenuşie

- scaun de etanşare: Bronz/EPDM

- flotor din policarbonat sau oţel inoxidabil.

- temperatura de lucru: max. 90°C.

- modalitatea de conectare: flanşă conform ISO 7005-2 (EN 1092-2, DIN 2501)

Vana va permite:

* Admisie de aer la golirea reţelei

* Eliberare de aer la încarcarea reţelei

* Eliberare de aer sub presiune.

Contoare de Apă

Contoare de apă rece Dn15, Dn 20, Dn 32, Dn 40, Dn50 : tip multijet cu

mecanism umed sau semiuscat, pre-echipat pentru transmiterea la distanţă-

Mecanismul trebuie să permită posibilitatea de montare ulterioară a traductoarelor de

impulsuri tip inductiv, sistem non magnetic (nu contact REED), în vederea integrării

în viitor a contorului de apă într-un sistem centralizat de transmisii date.

Caracteristici constructive: mărime: Dn 15÷40, mod de racordare: cu filet, Dn50 cu

flanse;

Caracteristici metrologice: cls.C cf. NML 3-03/1-94 sau R160 cf. NML 003-5,

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

respectiv R250 pt. Dn 50mm

Grad protecţie: IP68

Pn 16 bar.

Poziţia de funcţionare: orizontala;

Contoarele vor fi inscripţionate conform ISO 4064 cu debit nominal, presiune

nominală, m3, aprobare de model, anul de fabricaţie, seria, clasa metrologică, poziţia

de montare, sens de curgere.

Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate, sigilare conform aprobării de model,

posibilitate de sigilare a îmbinărilor de acces sigilate.

Aprobare de model: RO, EU- conform HG 1055 sau MID conf. HG 264/2006;

Contoarele de apă vor fi montate de regulă în cămine, staţii de clorare şi de pompare, în poziţie

orizontală, cu capul contorului vertical. Se vor prevedea tronsoane stabilizatoare, cu lungimea de

10 (5) x DN în amonte şi 3 (5) x DN în aval, în funcţie de recomandările producătorului.

Corpul contorului va fi din fontă şi va fi prevăzut cu flanşe, ale căror dimensiuni, poziţionare şi

număr al golurilor de trecere a şuruburilor vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau

echivalent.

Suporţi de Vană

Pentru susţinerea vanelor din cămine se vor prevedea suporţi metalici confecţionaţi din ţeavă de

oţel şi o placă pătrată din tablă groasă la partea inferioară. Înălţimea suporţilor se va stabili pe

şantier, în funcţie de distanţele pe verticală din interiorul căminului.

Pentru a nu supune la solicitări conductele din PEID în cazul blocării vanei de golire, vanele de

golire se vor fixa de suporţi cu două coliere de fixare, iar suporţii de vană vor fi fixaţi de radierul

căminului cu şuruburi tip CONEXPAND.

Suporţii vor fi protejaţi anticoroziv prin vopsirea după confecţionare cu un strat de grund şi un strat

de vopsea epoxidică.

Capace şi Rame pentru Cămine

Accesul în căminele de vane, aerisire, golire sau de alt tip se va face printr-un capac din fontă.

Ansamblul capac si rama va fi în conformitate cu STAS 2308-81 şi va fi de tipul carosabil sau

necarosabil, în funcţie de poziţia căminului faţă de drumurile existente. Rama capacului va fi

inclusă în partea superioara a plăcii căminului de vizitare.

Hidranţi

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Hidranţii sunt tip supraterani, cu un diametru nominal de 100 mm şi vor avea presiunea minimă PN

10 bar. Hidranţii supraterani vor fi în conformitate cu STAS 3479-80, DIN 3222 sau echivalent.

Hidranţii procuraţi din import vor avea în mod obligatoriu, pe lângă Agrementul Tehnic emis de

M.L.P.T.L., şi Avizul I.G.C.P.M. (Inspectoratul General al Corpului de Pompieri Militari), în

conformitate cu O.G. nr. 60/1997 de aprobare a Legii nr. 212 referitoare la prevenirea şi apărarea

contra incendiilor.

Din construcţie, hidranţii de incendiu vor avea o pierdere de sarcină minimă, vor permite

demontarea completă şi înlocuirea pieselor de schimb fără dificultăţi. Garnitura hidrantului va putea

fi schimbată fără dezgroparea hidrantului.

Pentru protecţia împotriva îngheţului, hidrantul va avea prevăzută la partea inferioară un dispozitiv

care asigură evacuarea automată a apei din corp în poziţia 'închis' a ventilului într-un timp scurt.

Volumul de apă rămas în interiorul hidrantului după golirea completă nu trebuie să depăşească

100 cm3.

Materialele pentru hidranţi vor fi după cum urmează:

- corp, capac, corp ventil, cutie ventil, capac de manevră - fontă cenuşie şi/sau ductilă;

- tijă de acţionare, ax prindere a corpului ventilului - oţel inox, minim 11,5 % Cr;

- inel de etanşare corp - bronz sau alamă;

- garnitură ventil - cauciuc.

Toate suprafeţele interioare (cu excepţia celor din cauciuc, oţel inox sau bronz), precum şi

suprafeţele exterioare vor fi protejate cu o vopsea epoxidică aplicată în mai multe straturi, cu o

grosime totală minimă de 250 microni. Protecţia exterioară a hidranţilor supraterani (partea situată

deasupra solului) va fi realizată cu vopsea de culoare roşie RAL 3020, rezistentă la razele

ultraviolete.

Hidranţii vor fi livraţi împreună cu un cot la 90º cu picior, cu flanşe, din fontă ductilă (conform DIN

28638). Acestea vor avea toate garniturile, şuruburile, şaibele şi piuliţele necesare pentru montajul

hidrantului. Flanşele cotului cu picior vor avea dimensiunile, poziţionarea şi numărul golurilor de

trecere a şuruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent.

Corpul fiecărui hidrant suprateran va fi prevăzut cu două guri de branşare (racorduri) tip B - STAS

701-74 şi va avea un dispozitiv special de blocare în caz de coliziune.

Hidranţii de incendiu vor fi amplasaţi în conformitate cu prevederile proiectului tehnic, pe conducte

cu diametrul minim de 110 mm. Astfel, hidranţii se amplasează la o distanţă de maximum 2 m de

la căile de circulaţie, la minimum 5 m de zidurile clădirilor pe care le deservesc şi la minimum 15 m

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

de obiectele care radiază intens căldura în caz de incendiu.

Conform agrementului nr. 28514/28.08.2000 al Statului Major al Corpului Pompierilor Militari,

hidranţii de incendiu trebuie să fie pozaţi riguros vertical, să se respecte adâncimea de îngropare

de 1,25 m în dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului şi să se aşeze talpa cotului pe o

placă de beton prefabricat având 30 x 30 x 15 cm. În jurul fundaţiei hidrantului se va realiza o

umplutură din nisip cu dimensiunile de 0,50 x 0,50 x 0,50 m, pentru drenarea apei de golire de la

hidrant. Pentru a uşura accesul, în jurul hidranţilor supraterani, pe o suprafaţă 1.5 x 1.5 m2 se va

executa o betonare uşoară.

Pentru reperare uşoară, amplasamentul (poziţia) hidranţilor exteriori se va marca prin indicatoare,

conform SR ISO 6309:1998 - Protecţia împotriva incendiilor. Indicatoare de securitate. Astfel, pe

plăcuţă vor fi inscripţionate litera H, direcţia şi distanţa (distanţele) la care este amplasat hidrantul.

Plăcuţa se va amplasa într-un loc vizibil.

Proba de Presiune a Conductelor

Reţelele de distribuţie şi de aducţiune nou executate trebuie să fie supuse probei de presiune

înainte de darea în funcţiune. Scopul probei de presiune este verificarea etanşeităţii tuburilor,

îmbinărilor acestora şi a tuturor accesoriilor, precum şi a stabilităţii tuburilor.

Proba de presiune a conductelor se realizează conform STAS 4163-3. Probarea conductelor la

presiune se face pentru fiecare tip de conductă, după o spălare prealabilă.

Nu se admite proba de presiune pneumatică (cu aer comprimat).

Proba de presiune pentru reţelele din PEID se face conform datelor producătorului (I22, Cap. 5,

art. 58).

Umplerea tuburilor cu apă potabilă se începe de la punctul cel mai de jos al tronsonului de probat

şi numai după montarea dispozitivelor ce asigură eliminarea aerului. În perioada de umplere se vor

deschide hidranţii de incendiu de pe tronsonul probat, pentru eliminarea aerului.

După umplere se recomandă o aerisire finală, prin realizarea unei uşoare suprapresiuni până la

eliminarea totală a bulelor de aer din apă. Apoi se procedează la închiderea dispozitivelor de

aerisire.

Ridicarea presiunii, după umplere, se face în trepte, secţiunile de îmbinare şi celelalte secţiuni

specifice fiind sub permanentă supraveghere a personalului de specialitate. În cazul în care

aerisirea nu este făcută corespunzător, sesizată prin raportul necorespunzător dintre cantitatea de

apă introdusă şi creşterea presiunii, se procedează la reducerea presiunii, şi o nouă aerisire, după

care se preia procesul.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Presiunea de probă se realizează şi se măsoară în punctul cel mai coborât al reţelei. Se vor utiliza

numai pompe cu piston.

În cazul în care apar deplasări neimportante ale tubului sau pierderi nesemnificative de apă în

timpul ridicării presiunii, se poate continua ridicarea presiunii până la presiunea de probă, dacă

acest lucru nu generează efecte negative importante.

Pentru conducte din oţel carbon sau oţel zincat, presiunea de probă este de 2 x Presiunea de

regim a tronsonului de conductă respectiv.

Durata probei de presiune este de 1 oră după atingerea presiunii de probă. Proba de presiune a

conductelor din oţel se va considera reuşită dacă scăderile de presiune înregistrate pe perioada de

probă se încadrează în limita a 3 % din presiunea de probă şi nu apar scurgeri vizibile de apă.

Pentru conductele din PEID sau PVC, presiunea pe durata pregătirii conductei pentru probă este,

de regulă, 1,5 x PN, iar presiunea la începutul perioadei de probă propriu-zise trebuie să fie de

minimum 1,3 x PN.

Deoarece conductele din material plastic au dilatări mari la creşterea temperaturii (o schimbare a

temperaturii cu 10 ºC poate conduce la variaţii ale presiunii cu 0,5 - 1 bar), este foarte important ca

(în măsura posibilităţilor) proba de presiune să înceapă şi să se termine în perioade ale zilei cu

temperaturi aproximativ egale. Astfel, se va acorda o atenţie sporită măsurării temperaturii

exterioare pe toată durata probei de presiune. Este interzisă efectuarea probelor de presiune în

perioadele cu soare puternic, ce poate provoca variaţii mari ale temperaturii conductelor.

În acelaşi timp, conductele din PEID prezintă deformaţii datorate presiunii. Astfel, la o presiune

egală cu presiunea nominală şi la temperatura apei de 20 ºC, creşterea volumului conductei este

de cca. 2% faţă de starea normală. Această creştere are loc în timp, dar se opreşte după 10 - 12

ore.

Luând în considerare cele de mai sus, este foarte important să se pregătească în mod corect

tronsonul de conductă pentru proba de presiune. Această pregătire serveşte la stabilizarea

variaţiilor datorate presiunii şi temperaturii, asigurând astfel o probă cu rezultate corecte.

Pregătirea pentru proba de presiune se realizează ridicând presiunea apei din tronsonul de proba

şi menţinând-o timp de 10 ore. Citirile şi corecţiile necesare (ridicarea presiunii la 1,5 x PN) se fac

din 2 în 2 ore, ultima corecţie făcându-se după 10 ore. Se recomandă ca proba de presiune

propriu-zisă să înceapă după două ore de la ultima corecţie a presiunii, cu condiţia ca presiunea

din conductă să fie de cel puţin 1,3 x PN.

Pornind de la presiunea înregistrată la finalul perioadei de 2 ore de la ultima corecţie a presiunii se

vor citi presiunile din oră în oră, pe perioada de probă propriu-zisă, care pentru conductele din

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

PEID/PVC este de 3 ore.

Proba de presiune a conductelor din PEID/PVC se va considera reuşită dacă scăderile de presiune

înregistrate din oră în oră pe durata perioadei de probă nu depăşesc în medie 0,1 bar/oră şi nu

apar scurgeri vizibile de apă.

Scăderea presiunii, după încheierea probei, se face în trepte. Îmbinările neetanşe se taie şi se reia

întreg procesul de sudură.

Desfăşurarea probei de presiune, cu toate datele din măsurările efectuate se înscriu în fişele

speciale, care fac parte integrantă din documentaţia necesară la recepţia lucrărilor. Aceste fişe

trebuie să cuprindă şi toate constatările pe perioada probei şi remedierile efectuate.

Spălarea şi Dezinfectarea Conductelor

După încheierea probei de presiune şi refacerea eventualelor îmbinări neetanşe, se procedează la

spălarea şi dezinfectarea conductelor, conform prevederilor STAS 4163-3.

Spălarea se face de către Antreprenor cu apă potabilă, pe tronsoane de 100 - 500 m. Spălarea

conductelor se va face pe tronsoane prin deschiderea hidranţilor, asigurându-se un debit care să

realizeze o viteză minimă de 1,5 m/s. Durata spălării este determinată de necesitatea îndepărtării

tuturor impurităţilor din interiorul tubului. În cazul în care se spală mai multe tronsoane succesive,

spălarea se va face dinspre amonte în aval.

Dezinfectarea se face imediat după spălare, pe tronsoane separate de restul reţelei şi cu

branşamente închise. Dezinfectarea se face de regulă cu clor sau cu o altă substanţă

dezinfectantă, sub formă de soluţie, care asigură în reţea minimum 25 - 30 mg clor activ la 1 l apă.

Soluţia se introduce în reţea prin hidranţi sau prin prize special amenajate şi se verifică dacă a

ajuns în întreaga parte de reţea supusă dezinfectării. Verificarea se face prin hidranţii de la

capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerată terminată în momentul în care soluţia

dezinfectantă apare în toate puncte de verificare, în concentraţia dorită.

Soluţia se menţine în reţea în timp de 24 h, după care se evacuează prin robinetele de golire sau

prin hidranţi şi se procedează la o nouă spălare cu apă. Spălarea se consideră terminată în

momentul în care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se înscrie în limitele admise de

normele sanitare.

După terminarea spălării este obligatorie efectuarea analizelor fizico-chimice şi bacteriologice. Se

recomandă ca evacuarea apei provenind da la dezinfectarea reţelei în reţeaua de canalizare să se

facă cu luarea măsurilor necesare de neutralizare a clorului.

Operaţiunea de dezinfectare se repetă ori de câte ori este necesar până când trei analize

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

bacteriologice consecutive, recoltate la extremitatea aval arată că apa îndeplineşte condiţiile de

potabilitate.

În cazul în care între dezinfectarea şi darea în exploatare a reţelei trece o perioadă de timp mai

mare de trei zile sau în cazul în care, după dezinfectare, apa transportată prin tronsonul respectiv

nu îndeplineşte condiţiile bacteriologice şi biologice de calitate, dezinfectarea se repetă.

Recepţia Lucrărilor de Conducte

Recepţia lucrărilor se face în conformitate cu I22-99 Cap. 6 (art. 6.8-6.11), cu prevederile

prezentului caiet de sarcini şi cu regulamentul în vigoare privind efectuarea recepţiei obiectivelor

de investiţii elaborat de M.L.P.T.L.

Recepţia reţelelor şi conductelor se face prin analizarea obligatorie a proceselor verbale de

constatare a următoarelor elemente:

- recepţia materialelor privind certificatele de calitate şi verificare a dimensiunilor;

- asigurarea etanşeităţii conductelor constatată prin procesele verbale încheiate la probele de

presiune;

- recepţia pe parcurs a izolaţiei anticorozive (unde este cazul).

La recepţie se verifică şi se consemnează asistenţa şi corecta funcţionare a tuturor armăturilor şi

dispozitivelor prevăzute în proiect precum şi a traseelor, căminelor de vane etc.

Verificările se referă atât la elementele de construcţii, cât şi la instalaţiile hidraulice, mecanice,

electrice etc. şi se fac cu respectarea standardelor şi actelor normative în vigoare.

Conductele se vor poza în concordanţă cu:

§ SR 6819:1997 Alimentări cu apă. Aducţiuni, Studii, prescripţii de proiectare şi de

execuţie,

§ STAS 4163/1-95 Alimentări cu apă. Reţele exterioare de distribuţie. Prescripţii

fundamentale de proiectare,

§ STAS 4163/2-96 Alimentări cu apă.Reţele exterioare de distribuţie. Prescripţii de

calcul,

§ STAS 4163/3-96 Alimentări cu apă.Reţele exterioare de distribuţie. Prescripţii de

execuţie şi exploatare.

Reamenajarea drumurilor publice

Reamenajarea drumurilor publice va fi începută cât mai curând după terminarea lucrărilor şi înainte

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

ca porţiunea de drum sau pavaj să fie redeschisă uzului public.

Reamenajarea va continua prin corectarea eventualelor tasări, fisuri sau defecte ce ar putea apare

în timpul perioadei de rectificări.

Tipul şi grosimile materialelor folosite în refacerea drumurilor vor fi cel puţin ca cele precedente

sau altele recomandate de Şeful de Proiect pentru obţinerea avizelor necesare.

Refacerea drumurilor publice, acolo unde nu este cerut în mod expres de autorităţi, se va face la o

cotă inferioară pentru adăugarea ulterioară a stratului de protecţie.

Toate materialele şi echipamentele în contact cu apa vor trebui să aibă agrementele tehnice ale

organelor abilitate, conform legislaţiei în vigoare.

Lucrări Speciale

Subtraversări şi Supratraversări

Prevederi Generale

Traversarea viroagelor şi pâraielor de pe traseul conductelor se execută prin săpătură deschisă,

într-o perioadă lipsită de ploi şi presupune înglobarea într-un masiv din beton a unei conducte de

protecţie prin care se trece conducta din PEID.

Traversarea drumurilor judeţene şi şoselelor secundare se execută de regulă prin foraj orizontal

nedirijat (împins).

Traversarea râurilor se execută fie prin subtraversare prin foraj orizontal dirijat, fie prin

supratraversare, independentă sau prin suspendarea/fixarea conductelor pe poduri existente

(acolo unde acestea există).

Subtraversarea Viroagelor şi Pâraielor

Se înţelege prin acestea fie viroagele uscate şi pâraiele cu caracter nepermanent, fie cele care pe

timp uscat au debite care nu depăşesc 20 - 30 l/s, au lăţime variabilă între 1,5 ÷ 5,0 m iar

adâncimea văii nu depăşeşte 1,5 - 2,0 m.

Astfel, se începe prin a se monta în talvegul pârâului, în zona traversării, o conductă metalică de 6

- 10 m lungime, cu diametrul de 500 - 800 mm, care să transporte apa peste zona ce urmează a

se săpa. Se etanşează cu pământ argilos zona de racordare amonte şi aval, pentru a se împiedica

exfiltraţii ale apei prin albia iniţială.

Se execută cu sprijiniri săpătura necesară subtraversării, pe o lăţime de 1,0 - 1,60 m, şi adâncimea

de 1,50 m sub cota talvegului, după caz, urmând prevederile profilului în lung al conductei de

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

aducţiune sau reţea.

Se montează conducta de oţel într-un bloc de beton conform desenului din proiect, prin adâncirea

locală a şanţului şi cofraj lateral în partea supraterană.

Traversarea consolidată va depăşii lateral, cu minim 2,50 m, marginile viroagei. Conducta metalică

va depăşi masivul de beton cu 0,50 m pentru a se realiza trecerea la conducta PEHD. Pentru a

preveni tăierea conductei din PEID la contactul cu ţeava de oţel, între acestea se va monta o

conductă din PEID cu un diametru exterior intermediar.

După întărirea betonului, se realizează o plombă din umplutură din piatră de râu sau piatră brută,

aşezată manual, peste masivul de beton, până la cota talvegului şi a malului viroagei, pe cel puţin

1,0 m înălţime, conform desenului din proiect. Restul umpluturii din zona subtraversării se execută

din pământul excavat, bine compactat.

Subtraversarea Drumurilor Judeţene

Subtraversarea drumurilor judeţene sau secundare (care pot fi considerate subtraversări relativ

scurte, de 10-15 m) cu conducte având diametre de până la 180 mm se execută, de regulă, cu

foraj orizontal nedirijat (aşa zise „cârtiţe” sau „rachete”). Aceste echipamente funcţionează cu aer

comprimat şi înaintează printr-o mişcare de percuţie, fiind o metodă „uscată” de foraj.

La capetele subtraversării se execută două excavaţii denumite gropi de acces. La capătul de

iniţiere a forajului dimensiunile sunt: L = 1,5 - 2,5 m, în funcţie de echipament utilizat, B = 1 m, H =

adâncimea subtraversării, iar la capătul opus, de tragere: L = 2,5 - 3 m, în funcţie de diametrul şi

elasticitatea conductei ce se pozează, B = 1,5 m, H = adâncimea subtraversării.

Suprafaţa necesară lucrului va fi redusă. Practic, suprafaţa de lucru trebuie să coincidă cu

suprafaţa excavaţiilor, la care se adaugă o zonă adiacentă unde se va amplasa un compresor.

Durata de execuţie a acestor subtraversări va fi redusă la minimum. Execuţia unei subtraversări de

max. 10 - 15 m lungime pentru o conductă de max. 180 mm trebuie să fie de 1-5 ore, din

momentul introducerii echipamentului în groapa de acces.

Această metodă se poate utiliza doar în cazul unor amplasamente simple, fără multe utilităţi

îngropate, fără o importanţă deosebită (drumuri judeţene, şosele secundare), pe distanţe scurte şi

cu lungimi până la 10 - 15 m. Astfel, sunt excluse subtraversările de DN, CF în exploatare,

autostrăzi, râuri, piste de aeroport, construcţii de orice natură, zone nisipoase, etc.

Subtraversari sau pozitionari conducte cu foraj orizontal dirijat

Acest tip de foraj se poate utiliza în situaţii complexe, cu multe utilităţi îngropate, pe distanţe lungi

(de până la 500 mm), pentru conducte cu diametre mari, în zone de importanţă deosebită de genul

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

căilor ferate şi a autostrăzilor în condiţii de trafic, a unor mari cursuri de apă sau a unor întinderi de

apă (bălţi, iazuri, lacuri), a unor suprafeţe betonate (construite sau nu).

Metoda forajului orizontal dirijat foloseşte un sistem de forare rotativ, hidrodinamic şi monitorizat

permanent bazat pe următoarele principii tehnologice:

- utilizarea unei prăjini de foraj înzestrate cu o sapă ascuţită;

- înaintarea pe orizontală este asigurată de mişcarea rotativă şi de un curent de noroi special

de foraj;

- urmărirea de la suprafaţă (prin telecomandă) a prăjinilor şi sapei de foraj, pentru a se menţine

sub control unghiul de înclinare, viteza de rotaţie şi înaintare şi direcţia, în vederea ocolirii

obstacolelor şi asigurării preciziei în atingerea punctului de ieşire la suprafaţă. Sistemul de

urmărire va utiliza o sursă de unde electromagnetice şi un computer.

Caracteristicile utilajelor folosite la execuţia forajelor orizontale dirijate vor fi după cum urmează:

- vor exercita un control permanent asupra sapei de foraj, respectiv urmărirea exactă a

traseului forajului, a adâncimii şi înclinaţiei de pozare, precum şi a temperaturii solului. De

asemenea, la sfârşitul lucrării, pe baza informaţiilor furnizate de emiţătorul radio din corpul

sapei de foraj se va executa un proiect „as built” precis al lucrării realizate;

- vor asigura o precizie mare de lucru. La orice distanţă de lucru, preciza ieşirii la suprafaţă la

punctul dorit trebuie să fie de ± 5 cm;

- vor permite subtraversarea distanţelor lungi. Utilajele folosite vor putea executa subtraversări

de până la 400 m;

- vor avea viteza de lucru mare. O subtraversare de până la 100 m (în funcţie de diametrul

conductei) se va putea executa într-o zi.

Condiţia necesară pentru utilizarea metodei forajului orizontal dirijat este alocarea unei suprafeţe

suficiente pentru amplasarea instalaţiei de foraj. În tabelul următor sunt prezentate date tehnice şi

date referitoare la suprafeţele de teren necesare în funcţie de tipul de instalaţie folosită şi de

adâncimea pozării. La suprafaţa ocupată de instalaţie se adaugă o suprafaţă adiacentă pe care se

amplasează autocamionul cu unitatea de amestec a noroiului de foraj.

Date TehniceNr.crt.

Descriere U.M. UtilajUşor

UtilajGreu

0 1 2 3 4

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Date TehniceNr.

crt.Descriere U.M. Utilaj

UşorUtilajGreu

0 1 2 3 4

1 Lungimea totală a instalaţiei m 4 6

2 Lăţimea instalaţiei m 2 3

3

Distanţa necesară pentru amplasarea instalaţiei, calculată

din spatele utilajului până la extremitatea apropiată a

subtraversării, în funcţie de adâncimea de pozare a

conductei pentru h = - 1,0 m

m 11 15

4 Idem, h = - 1,5 m m 13 18

5 Idem, h = - 2,0 m m 15 20

6 Idem, h = - 3,0 m m 16,5 22

7 Idem, h = - 4,0 m m 19 24

8 Idem, h = - 6,0 m m 22 30

9 Diametrul maxim al conductei pozate mm 200 500

10Lungime maximă de foraj pentru conducte cu De 25 - 90

mmm 100 400

11 Idem, pentru De 110 - 140 mm m 90

12 Idem, pentru De 160 - 200 mm m 60400

13 Idem, pentru De 225 m 30 375

14 Idem, pentru De 250 - 280 mm m - 250

15 Idem, pentru De 315 - 355 mm m - 125

16 Idem, pentru De 400 - 500 mm m - 60

În principiu, tehnologia de execuţie a unui foraj orizontal dirijat este următoarea:

- Etapa I - a forajului pilot - se execută o deschidere în sistem umed, folosind un fluid de foraj

special, pe bază de bentonită. Noroiul de foraj, transportat printr-un sistem de

prăjini de foraj către capul forajului, presează materialul întâlnit şi dislocat şi se

amestecă cu acesta, formând o crustă de jur împrejurul deschiderii forate (în

terenuri instabile, unde peretele nu se poate cimenta, se vor folosi tuburi de

protecţie). Excesul de lichid spală deschiderea şi evacuează materialul fin.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

- Etapa II - a tragerii conductei -constă în detaşarea capului de foraj la extremitatea opusă

locului de iniţiere a forajului şi înlocuirea acestuia cu un cap de tragere, la care se

ataşează conducta ce urmează a fi pozată. Prăjinile de foraj, capul de tragere,

eventualul tub de protecţie împreună cu conducta se retrag spre instalaţie,

conducta rămânând în subteran.

În funcţie de diametrul conductei pozate, există posibilitatea executării unei etape intermediare,

aşa numită a forajului de lărgire, care constă în retragerea sistemului de prăjini - cap foraj,

înlocuirea capului de foraj cu un cap lărgitor şi executarea din nou a forajului, la diametre mai mari.

Etapa se repetă până la atingerea diametrelor proiectate.

Pentru subtraversarile de cale ferata se va avea in vedere intocmirea unui proiect desubtraversare de catre o societate agrementata in acest sens.Deasemenea executia subtraversarilor de cale ferata va fi efectuata numai de catre osocietate autorizata pentru acest gen de lucrari.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Supratraversări

Supratraversările se realizează de regulă pe poduri existente, numai după obţinerea acordului

Autorităţii deţinătoare a podului respectiv şi strict în condiţiile impuse de aceasta.

În cazuri speciale (râuri cu albii foarte adânci, inexistenţa podurilor, condiţii improprii

subtraversărilor etc.) se pot prevedea şi alte tipuri de supratraversări (ţeavă auto-portantă, ţeavă în

ţeavă etc.).

Detaliile de execuţie pentru supratraversări sunt prevăzute în documentaţia tehnică elaborată de

Proiectant.

Sumarul actelor normative pentru lucrările de conducte

Pentru proiectarea lucrărilor de alimentare cu apă se utilizează următoarele standarde şi

normative româneşti:

§ STAS 10898-85 Alimentări cu apă şi canalizări. Terminologie

§ SR 1343-1: 2006 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru

localitati urbane si rurale

§ SR 6819: 1997 Alimentari cu apa. Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si de executie

§ SR 9296: 1996 Alimentari cu apa. Statii de clorare a apei cu clor gazos. Prescriptii generale

de proiectare

§ SR ISO 4067-6: 1996 Desene tehnice. Instalatii. Partea 6: Simboluri grafice pentru sisteme

de alimentare cu apa si canalizare îngropate

§ STAS 1343/0-89 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare.

Prescriptii generale

§ STAS 1343/2-89 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru

unitati industriale

§ STAS 1343/3-86 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru

unitati zootehnice

§ STAS 1478-90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale.

Prescriptii fundamentale de proiectare

§ STAS 10110-85 Staţii de pompare. Prescripţii generale de proiectare

§ STAS 9295-88 Staţii de deferizare - demanganizare. Prescripţii de studii şi proiectare

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

§ STAS 9296-88 Staţii de dozare a clorului gazos pentru dezinfectarea apei

§ SR 6819:1997 Aducţiuni. Studii, prescripţii de proiectare şi execuţie

§ SR 8591:1997 Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare

§ STAS 9312-87 Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte

§ SR 4163/1-95 Alimentari cu apă. Reţele exterioare de distribuţie. Proiectare

§ SR 4163/1-96 Alimentari cu apă. Reţele exterioare de distribuţie. Calcul

§ SR 4163/3-96 Alimentari cu apă. Reţele exterioare de distribuţie. Execuţie şi exploatare

§ STAS 8591/1-91 Amplasarea în localităţi a reţelelor subterane amplasate în săpătură

§ STAS 2308-81 Alimentari cu apă şi canalizări. Capace şi rame pentru cămine de vizitare

§ STAS 7656-90 Ţevi din oţel sudate longitudinal pentru instalaţii

§ STAS 6898/1-2-90 Ţevi din oţel sudate elicoidal pentru uz general

§ STAS 503/1-87 Ţevi din oţel fără sudură laminate la cald

§ STAS 695-80 Utilaj de stins incendii. Hidrant subteran Pn 10

§ STAS 3479 Hidranţi de suprafaţă

§ STAS 706-80 Utilaj de stins incendii. Cheie pentru racorduri

§ I 14-78 Normativ pentru protecţia anticorozivă a construcţiilor metalice îngropate

§ I 12-79 Normativ pentru efectuarea încercărilor de presiune la conductele tehnologice

§ C 15-77 Prescripţii tehnice pentru conducte sub presiune

Legislaţia cadru:

§ Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii

§ Legea nr. 107/1996 a apelor, republicată;

§ Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată prin Legea nr.

311/2004;

§ Legea nr. 137/1995 a protecţiei mediului, republicată;

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

§ Legea nr. 215/2001 privind Administraţia Publică Locală;

§ Legea nr. 326/2002 privind serviciile publice de gospodărire comunală.

Directivele Uniunii Europene privind apa de suprafaţă şi apa subterană:§ DIRECTIVA CONSILIULUI (75/440/CEE) din 16 iunie 1975 privind cerinţele calitative

pentru apa de suprafaţă destinată preparării apei potabile în statele membre

§ DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

2000/60/CE din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică

comunitară în domeniul apei

§ DIRECTIVA CONSILIULUI (76/464/CEE) din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de

anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii

§ DIRECTIVA CONSILIULUI (80/68/CEE) din 17 decembrie 1979 privind protecţia apelor

subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanţe periculoase

Standardele româneşti privind canalizarea sunt:

§ SR EN 12889:2000 Executia fara transee si încercarea racordurilor si retelelor de

canalizare

§ SR EN 1610:2000 Executia si încercarea racordurilor si retelelor de canalizare

§ SR EN 1671:2000 Retele de canalizare sub presiune în exteriorul cladirilor

§ SR EN 295-1+A1:1997 Tuburi si accesorii de gresie si îmbinarea lor la racorduri si retele

de canalizare. Partea 1: Conditii

§ SR EN 295-1+A1:1997/A2 :1999 Tuburi si accesorii de gresie si îmbinarea lor pentru

racorduri si retele de canalizare. Partea 1: Conditii

§ SR EN 295-2:1997 Tuburi si accesorii de gresie si îmbinarea lor la racorduri si retele de

canalizare. Partea 2: Inspectia calitatii si esantionarea

§ SR EN 295-3:1997 Tuburi si accesorii de gresie si îmbinarea lor la racorduri si retele de

canalizare. Partea 3: Metode de încercare

§ SR EN295-3:1997/A1 :1999 Tuburi si accesorii de gresie si îmbinarea lor la racorduri si

retele de canalizare. Partea 3: Metode de încercare

§ SR EN 295-4:1997 Tuburi si accesorii de gresie si îmbinarea lor la racorduri si retele de

canalizare. Partea 4: Conditii pentru accesorii speciale, piese de adaptare si accesorii

compatibile

§ SR EN 295-5:1997 Tuburi si accesorii de gresie si îmbinarea lor la racorduri si retele de

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

canalizare. Partea 5: Conditii pentru tuburi perforate si accesorii

§ SR EN 295-6:1998 Tuburi si accesorii de gresie si îmbinarea lor la racorduri si retele de

canalizare. Partea 6: Conditii pentru caminele de vizitare de gresie

§ SR EN 295-7:1998 Tuburi si accesorii de gresie si îmbinarea lor la racorduri si retele de

canalizare. Partea 4: Conditii pentru tuburile de gresie si îmbinarile lor destinate executiei

prin împingere

§ SR EN 476:2000 Conditii generale pentru componentele utilizate la retelele de evacuare,

de racord si de canalizare cu curgere cu nivel liber

§ SR EN 752-1:1998 Retele de canalizare în exteriorul cladirilor. Partea 1: Generalitati si

definitii.

§ SR EN 752-2:1998 Retele de canalizare în exteriorul cladirilor. Partea 2: Conditii de

performanta

§ SR EN 752-3:1998 Retele de canalizare în exteriorul cladirilor. Partea 3: Prescriptii

generale de proiectare

§ SR EN 752-4:1999 Retele de canalizare în exteriorul cladirilor. Partea 4: Dimensionare

hidraulica si consideratii referitoare la mediu

§ SR EN 752-5:1999 Retele de canalizare în exteriorul cladirilor. Partea 5: Reabilitare

§ SR EN 752-6: 1999 Retele de canalizare în exteriorul cladirilor. Partea 6: Instalatii de

pompare

§ SR EN 752-7: 1999 Retele de canalizare în exteriorul cladirilor. Partea 7: Întretinere si

exploatare

§ SR ISO 4067-6: 1996 Desene tehnice. Instalatii. Partea 6: Simboluri grafice pentru sisteme

de alimentare cu apa si canalizare îngropate

§ STAS 1481-86 Canalizări. Reţele exterioare. Criterii generale şi studii de proiectare

§ STAS 1846-90 Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare.

Prescriptii de proiectare

§ STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare.

Prescriptii fundamentale de proiectare

§ STAS 4273-83 Încadrarea în clase de importanţă

§ STAS 8591 Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare

§ STAS 9470-73 Ploi maxime. Intensităţi, durate, frecvenţe

Legislaţie cadru:

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

§ Legea nr. 215/2001 privind Administraţia Publică Locală;

§ Legea nr. 326/2002 privind serviciile publice de gospodărire comunală;

§ Legea nr. 107/1996 a apelor, republicată;

§ Legea nr. 137/1995 a protecţiei mediului, republicată;

§ Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

Legislaţie specifică:

§ Reglementarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor NTPA 001/2002-2005 privind

stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la

evacuarea în receptorii naturali

§ Reglementarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor NTPA 002/2002-2005 privind

condiţiile de evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în

staţiile de epurare

§ NTPA 011/2002-2005 Norme tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor

uzate orăşeneşti – aprobate prin HG NR. 188/28.02.2002 cu modificările ulterioare

§ OG nr. 32/2002 privind reorganizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu

apă şi de canalizare, aprobată prin Legea nr. 634/2002, modificată şi completată prin OG

nr. 35/2003

Directivele Uniunii Europene privind apele reziduale şi protecţia mediului:§ DIRECTIVA CONSILIULUI (91/271/CEE) din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane

reziduale, transpusă în legislaţia românească prin HG188/2002;

§ DIRECTIVA CONSILIULUI (91/676/CEE) din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor

împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, transpusă în legislaţia românească

prin HG 964/2000;

§ DIRECTIVA CONSILIULUI (86/278/CEE) din 12 iunie 1986 privind protecţia mediului, în

special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură

Protecţia muncii şi P.S.I.

Antreprenorul va respecta toate normele de protecţie a muncii în vigoare privind protecţia

personalului, lucrătorilor, personalului Beneficiarului, faţă de lucrările

sale. El va obţine copii dupa toate normativele legale relevante şi le va avea la dispoziţie pentru a fi

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

inspectate pe Şantier.

În scopul executării lucrărilor de construcţii în condiţii de siguranţă şi igienă a muncii precum şi de

prevenire a incendiilor se fac următoarele recomandări obligatorii, în conformitate cu

„Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” (conform cu HG nr. 795/1992 şi

aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993, publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 5-8 din

anul 1993) precum şi cu legea nr. 32/1968 şi HG nr. 51/1992 privind normele de pază contra

incendiilor.

Se atrage atenţia în mod deosebit asupra respectării prevederilor următoarelor reglementări:

- Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentări cu apă ale localităţilor şi pentru

nevoi tehnologice şi Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor

uzate, aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat

în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 11/1996;

- Norme unice privind protecţia muncii la producerea, transportul, depozitarea şi folosirea

clorului lichefiat şi gazos, aprobate de Ministerul muncii şi Protecţiei Sociale prin ordinul

Nr. 42/78 şi de către Ministerul Sănătăţii prin ordinul Nr. 96/78;

La executarea lucrărilor de terasamente se vor respecta prevederile din „Normele republicane de

protecţia muncii”, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi

60/1975 şi „Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj” aprobate de M. C. Ind.

cu ordinul nr. 1233/D 1980.

Se interzice cu desăvârşire focul în săpăturile cu pereţi sprijiniţi, fie pentru dezgheţarea pământului

fie pentru încălzirea muncitorilor, deoarece distrugerea prin foc a sprijinirilor ar putea da naştere la

surparea pereţilor şi la accidente grave.

Atât pentru prevenirea cât şi pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe şantierele unde se

execută lucrări de terasamente se vor respecta prevederile specifice ale normelor în vigoare.

Antreprenorul este obligat să instruiască angajaţii săi la locul de muncă şi să ţină seama de

calificarea profesională şi de modul cum fiecare muncitor poate să-şi însuşească noţiunile din

instructajul făcut, încât să poată folosi fără pericol instalaţiile, utilajele, sculele şi uneltele la locul de

muncă unde este repartizat, insistând în special asupra accidentelor provenite din nerespectarea

instructajului, dându-se exemple concrete.

Nu se va primi la lucru nici un angajat fără a avea instructajul de protecţie a muncii şi prevenirea

incendiilor, făcut şi însuşit. Obligaţia efectuării instructajului o au cei ce organizează, controlează şi

conduc procesele de muncă.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Ori de câte ori un angajat este numit de la un loc de muncă la altul i se va face instructajul la noul

loc de muncă, chiar dacă este aceeaşi unitate.

Instructajul se va efectua în trei etape:

- Instructajul introductiv general (8 ore până la 2 zile cu verificări în fişa de instructaj):

- Instructajul la locul de muncă efectuat de către conducătorul locului de muncă (inginer,

maistru, şef de echipă) durata fiind de cel puţin 8 ore cu verificarea şefului ierarhic superior,

celui care a făcut instructajul, după care angajatul este admis să lucreze.

- Instructajul periodic se face la locul de muncă cel puţin o dată pe lună de conducătorul

locului de muncă. Instructajele angajaţilor (introductiv general, la locul de muncă şi periodic)

se vor consemna în mod obligatoriu în fişa individuală de instructaj.

Conform catalogului de dispozitive şi elemente tipizate pentru protecţia muncii la lucrările de

construcţii montaj editate de M.C. Ind., proiect IPCT nr. 7088/1975, Antreprenorul va folosi

dispozitivele indicate în acest catalog şi anume:

- Subgrupa I - Dispozitive de protecţie a muncii pentru lucrări de săpătură (simbol catalog nr.

122, 108, 107);

- Subgrupa II - Dispozitive de protecţie a muncii pentru lucrări la înălţime (simbol nr. 201, 203,

205, 206, 207, 209, 210, 212, 213, 216);

- Subgrupa III - Dispozitive de protecţie a muncii pentru lucrări de sudură (simbol nr. 301, 303,

304, 306, 307);

- Subgrupa IV - Dispozitive de protecţie a muncii pentru lucrări electrice de joasă şi înaltă

tensiune (simbol nr. 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407);

- Subgrupa VII - Dispozitive de protecţie a muncii la confecţionarea prefabricatelor din beton

armat şi beton precomprimat (simbol nr. 701, 702);

- Subgrupa VIII - Semne convenţionale, indicatoare de securitate (simbol nr. 801, 802).

Se atrage atenţia că prevederile din prezentele măsuri nu au caracter limitativ, în sensul că

Antreprenorul, în plus, va trebui să ţină seama de prevederile tuturor instrucţiunilor şi legilor în

vigoare şi să ia măsurile pe care le va considera necesare în vederea asigurării securităţii muncii,

evitării accidentelor şi prevenirii incendiilor.

Se va acorda o atenţie deosebită la prelucrarea NPCI 1974 şi a instrucţiunilor de prevenire şi

combatere a incendiilor precum şi lucrărilor de sudură având în vedere eliberarea perimetrului de

foc la locurile de muncă cu materiale inflamabile (reziduuri petroliere, construcţii de gradul IV şi V

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

rezistenţă la foc, executate din elemente combustibile).

Antreprenorul va prelucra cu angajaţii săi măsurile enumerate mai sus împreună cu alte măsuri pe

care le găseşte necesar a fi luate în vederea asigurării executării lucrărilor în bune condiţii de

calitate, fără accidente sau incendii.

Beneficiarul are obligaţia de a obţine “ Autorizaţia de protecţie şi igiena muncii” din partea

Inspectoratului de Stat Teritorial al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale – Departamentul

Protecţiei Muncii.

Soluţiile tehnice prevăzute în prezentul proiect respectă prevederile legale privind prevenirea şi

stingerea incendiilor şi în special următoarele acte normative:

- Ordinul Ministerului de Interne nr. 775/1998 combinat cu ordinul M.L.P.A.T. nr. 7/N/1993

privind Normele generale de prevenire a incendiilor;

- P 118-83-Norme tehnice de proiectare şi realizarea construcţiilor privind protecţia la

acţiunea focului, aprobat de ICCPDC cu nr.10/3/1983.

- Decretul D 936/2006 pentru promulagarea Legii 307/2006 privind apărarea împotriva

incendiilor;

- C 300 – 94 ”Normativ de prevenire şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente acestora”, aprobat M.L.P.A.T. cu nr. 20/N/1994;

- H.G. nr. 5/1992 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire şi stingere

a incendiilor.

Beneficiarul este obligat ca, în conformitate cu H.G. nr.51/92, să obţină avizul privind cerinţele

esenţiale de protecţie la foc a clădirilor, din partea Grupului Judeţean de Pompieri. Dotarea cu

mijloace de primă intervenţie intră în datoria beneficiarului şi va fi asigurată printr-o documentaţie

separată, elaborată prin grija acestuia.

Norme specifice de protecţie împotriva Incendiilor

1. P 118/99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor (IPCT)

2. Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi

instalaţiilor aprobate prin HG nr. 290/16.08.1997

3. Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul comun al

Ministerului de Interne şi al Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului nr.

381/1279/MC/1994

4. Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

şi instalaţiilor aferente acestora C 300/1995.

Se atrage atenţia că prevederile din prezentele măsuri nu au caracter limitativ, în sensul căexecutantul, în plus, va trebui să ţină seama de prevederile tuturor instrucţiunilor şi legilorîn vigoare şi să ia măsurile pe care le găseşte necesare în vederea asigurării securităţiimuncii şi prevenirii incendiilor.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

CAIET DE SARCINI PENTRU CONDUCTE DE CANALIZARE

SECŢIUNEA 1: EXCAVAREA TRANŞEELOR PENTRU CONDUCTE

Specificaţiile pentru “Excavarea tranşeelor pentru conducte” pentru canalizare vor fi aceleaşi ca şi

pentru secţiunea corespondentă Caiet de sarcini pentru terasamente..

SECŢIUNEA 2: TERASAMENTE PENTRU STRUCTURILE DE CONDUCTE

Specificaţiile pentru “Lucrări de pământ pentru structuri de conducte” pentru canalizare vor fi

aceleaşi cu cele pentru secţiunea corespondentă Caiet de sarcini pentru terasamente.

SECŢIUNEA 3: CONDUCTE

3.1 Generalităţi3.1.1 Domeniul lucrărilor

Acest capitol al Specificaţiilor acoperă toate lucrările privind furnizarea, livrarea, pozarea,

îmbinarea, testarea etc. a tuturor conductelor. Toate elementele şi toate lucrările vor respecta şi

vor fi în conformitate cu Specificaţiile.

3.1.2 Asigurarea calităţii

3.1.2.1 CertificareContractantul va asigura certificarea, îndeplinind cerinţele indicate în Specificaţii:

a) certificatul producătorului;

b) certificatul testării de laborator.

Conductele vor fi testate în fabrică şi vor fi supuse testelor hidraulice şi de impact (obiect în

cădere). Numărul şi selectarea eşantioanelor testare, procedura şi cerinţele de testare vor fi

conform specificaţiilor BS relevante.

Toate bunurile importante vor avea certificate de aprobare, emise de INCERC, Ministerul Sănătăţii

şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Planificării Regionale (MLPAT), anterior utilizării acestora în

România.

Costurile eşantioanelor, transportul lor la laborator şi testarea se consideră incluse în preţurile

unitare şi nu vor fi plătite separat.

3.1.2.2 Inspecţia AngajatoruluiDirigintelui de Santiersi reprezentantui PRIMARIEI vor avea dreptul să inspecteze conductele sau

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

să asiste la producerea şi la testele de control al calităţii conductelor. Astfel de inspecţii nu vor

scuti Contractantul de responsabilităţile sale de a asigura produse care respectă standardele

aplicabile din cadrul Specificaţiilor.

Alternativ, Contractantul poate prezenta Consultantului de Supervizare certificate emise de

laboratoare autorizate prin care se arată că materialele au fost supuse testelor impuse de

standarde iar rezultatele sunt satisfăcătoare. În acest caz Dirigintelui de Santierva avea dreptul

(dar nu va fi obligat) de a renunţa la alte teste.

Dacă Angajatorul nu doreşte să asiste la producerea, testarea sau finisarea conductelor, nu

înseamnă că el aprobă produsele sau testele.

3.1.2.3 RaportăriContractantul va include în oferta sa, pe lângă articolele specificate, date suficiente pentru

evaluarea globală a conductei propuse. Aceste date vor include, minimal, următoarele informaţii

specifice:

• detalii asupra materialului, specificaţiilor şi furnizorilor conductelor;

• detalii ale îmbinărilor, inclusiv construirea.

3.2 Materiale

3.2.1 Generalităţi

Această secţiune a Specificaţiilor acoperă toate lucrările cu privire la furnizarea şi livrarea tuturor

conductelor.

Materialele conductelor pentru canalizare vor fi PVC, PAFSIN sau PEID, în funcţie de diametru si

de sistemul de canalizare folosit (gravitational sau sub presiune), după cum sunt definite in cele ce

urmeaza.

Dacă conductele cu diametrele menţionate în Lista de Preţuri nu sunt disponibile, trebuie furnizate

conducte cu diametrul imediat mai mare disponibil, cu rezistenţa la rupere (rigiditatea) egală sau

mai mare decât cea a conductei cu diametrul specificat.

Aprobarea materialelor

Înainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrări permanente,

Contractantul va supune aprobării Investitorului numele producătorului sau furnizorului propus, o

specificaţie de material şi detalii ale locului de origine sau de producţie. Dacă se cere de către

Investitor, Contractantul va furniza acestuia pentru păstrare o copie a oricărei astfel de comenzi

făcute.

Toate materialele folosite în lucrările permanente trebuie să fie noi, în afara cazului când folosirea

materialului vechi sau pus la punct (reînoit), este permis în mod expres de către Investitor.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Probe

Contractantul va aproviziona Investitorul cu probele de material necesare testării în conformitate

cu Contractul. Dacă nu este în mod expres scutit, Contractantul va furniza şi probe ale tuturor

articolelor fabricate, cerute pentru Lucrările permanente, sau ca o alternativa, Contractantul va

prezenta literatura de specialitate, unde asigurarea cu probe, (cu acordul Investitorului), nu este

necesară. Toate probele aprobate vor fi depozitate la locul de montaj de către Contractant pe

durata contractului, şi orice materiale sau articole fabricate ulterior, livrate la locul de montaj pentru

incorporare în Lucrarea permanenta, vor fi de o calitate cel puţin egală cu proba aprobată.

Materialele şi echipamentul vor fi conforme specificaţiilor proiectului şi acolo unde sunt alte

materiale folosite trebuie obţinută aprobarea prealabila a Investitorului şi dacă este necesar a

Ministerului Sănătăţii şi NICEFC.

Instalatiile hidraulice prevăzute în proiect se vor aproviziona conform indicatiilor din listele de

cantităti de lucrări si prescriptiile oficiale privind calitatea instalatiilor.

Materialele folosite (tevi, armături, flanse ) vor avea caracteristicile prevăzute în standardele de

stat si se vor verifica dacă corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului respectiv, să nu

prezinte defasonări, blocări la armături . Se va verifica starea sudurilor, a flanselor, functionarea

pompelor , armăturilor si aparatelor .

Contractantul va asigura toate conductele, fitingurile, vanele şi alte materiale necesare, după cum

este indicat în Desenele Angajatorului şi după cum este cerut pentru executarea corespunzătoare

a Lucrărilor.

Dacă este necesară furnizarea de către Contractant a unor conducte, vane, fitinguri sau alte

materiale suplimentare, acestea vor respecta aceste Specificaţii sau alte Specificaţii detaliate, care

ar putea fi pregătite de către Consultant de Supervizare.

3.2.2 Conducte din PVC (Policlorură de vinil neplastifiată)

Toate conductele şi fitingurile din PVC tip greu furnizate în cadrul Contractului vor fi neplastifiate şi

vor respecta specificaţiile BS 5481 pentru conductele cu diametrul mai mare de 200 mm şi BS

4660 pentru conductele cu diametre mai mici. În plus, raportul maxim a dimensiunii standard

(SDR) al conductelor PVC nu va fi mai mare de 35.

Toate conductele şi fitingurile vor fi furnizate de către producători aprobaţi. Clasele conductelor vor

fi conform cu precizările din Desene, Cerinţele Angajatorului sau din Specificaţii. Lungimea

nominală a conductelor va fi de minim 4,0 m şi maxim 9,0 m.

Toate îmbinările vor fi uscate cu mufe si inele de cauciuc aprobate.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Fitingurile şi lungimile de conductă vor fi furnizate cu cap drept. Dacă conductele trebuie tăiate la o

lungime anumită, acestea vor fi tăiate perpedicular pe axul conductei. Resturile de la tăiere vor fi

înlăturate cu un cuţit. Cepul şi mufa vor fi fără noroi sau nisip şi inelul va fi amplasat corect în

canal. Pe capatul dreapt al conductei, înainte de inserarea acestuia în mufă, se va aplica un

lubrifiant aprobat de Consultant de Supervizare şi furnizorul tubului.

Conductele din PVC cu diametrul DN 400 mm sau mai mare vor avea o rigiditate minimă de 8000

N/m2 (clasa CR8).

3.2.3 Conducte din polietilenă de înaltă densitate (PEID)

Acest tip de conducta se va utiliza numai in cazul canalizarilor sub presiune (conducta de refulare

a statiei de pompare, subtraversari rauri-parauri).

Presiunea nominala a conductelor din PEID folosite in sistemul de canalizare va fi de Pn 6bar, iar toate fitingurile vor avea clasa de presiune cel putin egala cu cea a conductei pecare se montează.3.2.4 Conducte din material ceramic

Componentele constructive precum şi materialele trebuie să corespundă normelor naţionale,

normelor europene sau să prezinte certificat de omologare european. Se recomandă ca înainte de

lansarea comenzii, să se solicite certificatele de verificare periodică a calităţii pentru piesele

solicitate.

Tuburile ceramice trebuie sa corespunda normelor DIN EN 295, „Tuburi ceramice

şi piese speciale precum şi elemente de îmbinare între tuburi pentru instalaţiile de ape uzate şi

canalizare”, capitolele 1-7.

3.2.5 Conducte din polietilena corugata (riflata)

Componentele constructive precum şi materialele trebuie să corespundă normelor naţionale,

normelor europene sau să prezinte certificat de omologare european

Tuburile riflate trebuie sa fie conforme cu EN 13476-1.

3.2.6 Alte materiale

Pot fi propuse şi alte materiale, cu condiţia de a fi potrivite pentru apa uzata. Vor fi, însă, acceptate

de către Consultant de Supervizare numai dacă se poate demonstra că sunt echivalente cu

materialele preferate, în termeni de siguranţă şi longevitate.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

3.2.7 Fitinguri

Toate fitingurile vor fi din confecţionate din acelaşi material ca şi conducta pe care se montează şi

vor avea clasa minimă de presiune egală cu cea a conductei pe care se montează, dar oricum nu

mai mare de PN10.

Toate imbinările vor fi de tip uscat cu mufă şi inel de cauciuc EPDM.

3.2.8 Piesele de legatura pentru racordarea caselor

Piesele de legatura vor fi astfel încât să corespundă curburii conductei de canalizare stradala pe

care se monteaza şi să asigure o imbinare etansa. Imbinarea pieselor de legatura vor fi de tip

uscat cu mufă şi inel de cauciuc EPDM.

Pentru conductele din PVC piesele de legatura vor fi teuri din PVC.

Toate Piesele de legatura vor fi supuse aprobării Consultantului de Supervizare.

3.3 execuţia3.3.1 Generalităţi

Contractantul va trimite certificatele producătorului şi certificatele care atestă testele de laborator

asupra conductelor, cu rezultate satisfăcătoare, conform standardelor specificate.

3.3.2 Transportul, manipularea si depozitarea conductelor:

Datoritã proprietãtilor fizice ale materiei prime, suprafata tevilor se poate deteriora cu usurintã .

Pentru evitarea acestui fenomen, este necesar ca tevile sã fie manipulate, transportate si

depozitate cu precautiune .

Transportul, manipularea şi depozitarea conductelor şi a accesoriilor pentru îmbinare se va face cu

vehicule adecvate, încărcate şi descărcate sub supravegherea atentă. Pe durata transportului,

conductele nu vor depăşi lungimea vehiculului cu mai mult de 0,6 m si în acest caz vor fi legate

între ele pentru a elimina balansarea lor. Încărcăturile de conducte nu vor depăşi înălţimea de

depozitare de 2 m. Nu se permite depozitarea peste tevi a altor materiale.

Tevile livrate în bare, pot fi transportate numai cu mijloace de transport prevãzute cu platforme .

Tevile transportate trebuie fixate de platforma mijlocului de transport, în asa fel ca acestea sã nu

lunece si sã nu fie deteriorate .

Când conductele sunt transportate una în interiorul celeilalte, se va acorda atenţie ca:

• conductele să fie curate, fără pietriş;

• să fie asigurată acoperirea capetelor expuse pentru a preveni intrarea pietrişului

pe durata transportului;

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• conductele din stratul inferior să nu fie încărcate cu sarcini care ar putea să le

deterioreze sau deformeze;

Conductele vor fi manipulate cu mare atenţie la încărcare şi descărcare. Contractantul va fi

responsabil de calitatea conductelor şi de starea lor din momentul livrării. Se va evita manipularea

brutală a conductelor. Târârea conductelor pe sol nu este permisă şi este un motiv suficient pentru

a se respinge o conductă.

Contractantul se va asigura că toate conductele sunt manevrate corespunzător atât de personalul

său, cât şi de cel al transportatorului angajat. Pe durata transportului, conductele nu se vor sprijini

pe îmbinări, pe segmentele de rigidizare ale vehiculelor sau pe alte părţi unde ar putea apărea o

sarcină concentrată datorată greutăţii conductei sau şocurilor produse de vehicul, ci vor fi susţinute

corespunzător pe material moale, vor avea suport continuu pe cât este posibil şi se va evita

deteriorarea prin contactul cu obiecte ascuţite, cuie etc. Înainte de încărcare sau descărcare vor fi

la îndemână suficiente echipamente şi forţă de muncă şi în nici un caz conductele nu vor fi

aruncate din vehicul.

Manipularea tevilor se poate face manual cînd dimensiunile tevilor si greutatea lor o permit , sau

cu ajutorul utilajelor de ridicat încãrcãtor cu furcã , macara , etc.)

Pentru evitarea deteriorãrii tevilor în cazul manipulãrii cu ajutorul utilajelor, cablul (lantul) de ridicat

de la utilaj, va fi obigatoriu prevãzut cu o bandã de cauciuc sau pîslã care sã protejeze tevile.

Din punct de vedere al protectiei muncii, este interzisã prinderea si ridicarea tevilor dintr-un singur

punct .

Se va evita manipularea brutală a conductelor, în special la temperaturi scăzute.

Contractantul va avea grijă pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata coborârii în

tranşee, a pozării şi îmbinării.

Dirigintelui de Santiersi reprezentantului PRIMARIEI vor verifica conductele pe şantier, iar

Contractantul va marca toate conductele defecte sau deteriorate stabilite de Consultant de

Supervizare, le va scoate imediat de pe şantier şi le va înlocui cu unele corespunzătoare, pe

cheltuiala proprie. În Lucrări se vor încorpora numai conductele marcate de Consultant de

Supervizare ca fiind corespunzătoare.

Dirigintelui de Santiersi reprezentantului PRIMARIEI vor avea dreptul de a respinge transporturi

sau loturi de conducte din care s-au extras conducte deteriorate, sau poate cere testarea la

presiune în afara reţelei de conducte, chiar dacă nu există defecte aparente, dacă se presupune

că au fost manipulate necorespunzător. Toate costurile apărute în acest fel vor fi suportate de

Contractant.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Conductele vor fi depozitate în zone ferite de lumina directă a soarelui şi în conformitate cu

recomandările producătorului. La depozitarea pe şantier, terenul va fi neted, fără pietre.

Depozitarea se face pe sortimente, in locuri special amenajate, avandu-se grija sa nu fie puse in

contact cu substante chimice agresive pentru materialu conductei sau cu materiale abrazive.

Pentru depozitarea pe termen lung la temperatura ambientală medie, se va lua în considerare

înălţimea stivelor pentru a evita deformarea posibilă a diametrelor conductei. Se recomandă o

înălţime maximă a stivelor de 1 m. Pentru depozitarea temporară pe şantier, se va asigura că

terenul este neted şi fără cărămizi, pietre şi obiecte ascuţite. La temperaturi ridicate, conductele din

PVC rigide se vor păstra în locuri ferite de lumina directă a soarelui pe perioada de depozitare pe

termen lung. Conductele din PVC cu mufă vor fi stivuite cu capetele cu mufe aşezate în straturi

alternative. Conductele îndoite, deformate sau cu culoarea schimbată vor fi respinse şi nu se

aproba nici o plată pentru aceste conducte. Contractantul va asigura că conductele din plastic nu

sunt supuse deteriorării datorată luminii solare pe perioada dintre fabricare şi instalare în pământ.

Pe timpul stocării se vor lua măsuri astfel încât conductele să nu fie deteriorate. Toate conductele

trebuie protejate împotriva contactelor cu materiale deteriorate: combustibil de motor, solvenţi sau

alte lichide similare (vezi DIN 16934). Nu sunt admise zgârieturi sau striatiuni cu o adâncime mai

mare de 10% din grosimea peretelui conductei.

Contractantul va avea capacitatea de supervizare, forţa de muncă, utilajele de construcţie,

materialele şi depozitele necesare pentru a preveni în orice mod deteriorarea conductei.

Contractantul va prezenta Consultantului de Supervizare propunerile sale pentru a preveni

deteriorarea conductelor pe durata transportului şi instalării în tranşee.

Armaturi si piese specialeProducatorul va asigura ambalarea si conservarea corespunzatoare a acestora pentru a fi

protejate corespunzator impotriva efectelor daunatoare a intemperiilor, a socurilor sau a altor

degradari fizice pe toata durata transportului, manipularii si depozitarii lor.

La manipulare este interzisa rostogolirea sau alta metoda care poate provoca degradari.Se vor

folosi in acest scop dispozitive de transport sau de ridicat corespunzatoare.

Depozitarea armaturilor si pieselor speciale se va face in stare ambalata sub acoperis (sopron) sau

in stare neambalata in spatii inchise unde se asigura protectia impotriva precipitatiilor sau radiatiilor

solare.

3.3.3 Pozarea conductelor:

Instalarea conductelor va fi realizată în conformitate cu specificaţiile producătorului.

În cazul înlocuirii şi dacă nu se specifică altfel de către Consultant de Supervizare, noile

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

conducte vor fi pozate pe acelaşi aliniament orizontal cu al conductelor vechi. Conducta

veche va fi îndepărtată şi depozitată la un amplasament aprobat de către Dirigintelui deSantiersi reprezentantului PRIMARIEI .

Reabilitarea conductelor de canalizare prin inlocuire se va face cu indepărtarea/recuperarea

materialul inlocuit. In funcţie de materialul şi de gradul de degradare conductelor inlocuite se va

face o sortare a acestora. Conductele care se consideră că se pot reutiliza vor fi depozitate în

depozitele Angajatorului. Restul conductelor si a materialelor degradate se vor transporta si

depozita la rampele autorizate de Primărie.

După excavarea şi pregătirea unei secţiuni de tranşee, aceasta va fi inspectată de Consultant de

Supervizare. Chiar înainte de pozarea conductelor, tranşeea va fi curăţată de pietre, pământ şi alte

rămăşite care au căzut înăuntru. Toate pozările de conducte vor fi realizate de personal calificat,

cu experienţă în astfel de operaţii.

Un reprezentant al producătorului va vizita şantierul la începerea lucrărilor de instalare a

conductelor pentru a prezenta procedurile corespunzătoare de instalare în conformitate cu

recomandările producătorului.

Imediat înainte de pozare, fiecare conductă şi fiting vor fi examinate în interior şi exterior pentru

deteriorări şi se va curăţa praful şi impurităţile. Se vor păstra curate pe durata pozării. Dacă este

cazul, Dirigintelui de Santierva solicita folosirea unui piston din material moale, care va fi plasat în

conducta pozată şi îmbinată anterior şi care este tras, cu ajutorul unei frânghii, pe întreaga lungime

a conductei nou pozate, fără a deteriora suprafaţa interioară a conductei.

Este necesară realizarea unui pat perfect neted pentru conducte. Acolo unde se prezintă în

Desene sau se solicită de către Consultant de Supervizare, conductele vor fi pozate pe un pat de

nisip, amplasat în conformitate cu clauzele specifice pentru paturi. Zonele lărgite, realizate pentru

îmbinarea conductelor, după cum sunt descrise anterior, vor fi excavate în baza, patul şi pereţii

tranşeei, după cum este necesar. Nu se vor poza conducte până când suprafaţa tranşeei sau a

patului nu au fost inspectate de către Consultant de Supervizare şi aprobate pentru pozare.

Toate conductele vor fi pozate cu atenţie, câte o bucată, pe aliniamentul şi înclinaţia stabilite.

Conductele nu vor fi, în nici un caz, aruncate în tranşee. Coborârea lor se va realiza manual sau cu

ajutorul frânghiilor. Înainte de coborârea în tranşee, conducta se va curăţa şi examina de defecte.

Dacă nu prezintă deteriorări, se va plasa în poziţia de îmbinare, în conformitate cu cerinţele

următoare.

Conductele de dimensiuni mici şi medii pot fi deplasate manual cu sau fără ajutorul unei răngi cu

gheare. Conductele mai mari care sunt manevrate cu ajutorul macaralelor sau scripeţilor pot fi

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

deplasate în timp ce sunt suspendate în echilibru la o înălţime mică faţă de sol, eliminând astfel

frecarea cu fundul tranşeei.

Conductele de dimensiuni mari necesită utilizarea unui aparat special de tragere. Dacă este

posibil, conductele vor fi pozate în linii drepte, dar pot fi necesare curburi cu raze mari şi acestea

vor fi obţinute prin devieri la îmbinări. Dacă nu se specifică altfel de către Consultant de

Supervizare, aceste devieri nu vor depăşi 3º (trei grade) pentru conductele cu diametre de până la

250 mm şi 2º (două grade) pentru conductele cu diametre mai mari.

Dacă nu se poate realiza o schimbare de direcţie prin devierea la îmbinări a conductelor drepte

obişnuite, se pot utiliza coturi prefabricate. Amplasările aproximative ale acestor coturi sunt

indicate în Desenele cu cerinţele Angajatorului şi poziţiile sale exacte vor fi determinate împreună

cu Dirigintelui de Santierpe şantier.

Conductele care operează sub gravitaţie vor fi pozate consecutiv în linii drepte între căminele de

vizitare adiacente. Cuplajele speciale de îmbinare vor fi construite în pereţii căminelor pentru a

asigura o îmbinare strânsă între conductă şi cămin.

După pozare şi îmbinare, secţiunea finalizată dintre cămine va forma un tub continuu susţinut pe

toată lungimea sa, cu radierul în conformitate cu aliniamentul şi înclinaţia prezentate în Desene.

Fiecare secţiune dintre cămine este verificată extern dacă este dreaptă cu ajutorul unui fir paralel

cu cota proiectată a radierului şi cu susţinere pe intervale care nu depăşesc 7,5 m şi de asemenea

este verificată intern cu ajutorul razei de lumină (fascicul laser sau lumină solară reflectată de o

oglindă).

Toate conductele şi căminele vor fi pozate şi construite conform Desenelor sau conform indicaţiilor

Consultantului de Supervizare, cu următoarele toleranţe, dacă Dirigintelui de Santiernu stabileşte

în alt mod:

• deviaţia maximă permisă la cota radierului nu va depăşi 2,0 cm pe o secţiune sau 1

mm pe o secţiune de conductă, în funcţie de care dintre acestea este mai mică;

• aliniamentul şi amplasarea în plan nu vor devia cu mai mult de 20 cm. Deplasarea

axială a conductelor la intrarea şi la ieşirea din cămin nu va depăşi 2 cm.

Înainte ca linia să fie predată Angajatorului, interiorul conductelor este curăţat de reziduuri, mortar

sau alte materii străine. La sfârşitul fiecărei zi de lucru şi după ce este finalizată secţiunea de

conducte, capetele deschise ale conductelor vor fi etanşate pentru a preveni pătrunderea

impurităţilor sau a animalelor mici.

Costurile tuturor îmbinărilor şi fitingurilor vor fi incluse în costurile unitare pentru furnizarea şi

pozarea conductelor. Nici o plată suplimentară nu va fi efectuată pentru îmbinări sau fitinguri.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Conductele, îmbinările, fitingurile vor fi furnizate de către Contractant, dacă nu se stabileşte altfel.

Dirigintelui de Santiersi reprezentantului PRIMARIEI vor verifica conductele pe şantier, iar

Contractantul va marca toate conductele defecte sau deteriorate stabilite de Consultant de

Supervizare, le va scoate imediat de pe şantier şi le va înlocui cu unele corespunzătoare, pe

cheltuiala proprie. În Lucrări se vor încorpora numai conductele marcate de Consultant de

Supervizare ca fiind corespunzătoare.

Înainte de îmbinarea unei conducte noi la una pozată deja în tranşee, se va instala a doua

garnitură pe capătul liber al cuplajului montat pe conductă, în maniera descrisă mai sus. Noua

conductă, cu cuplajul de îmbinare montat, va fi coborâtă în tranşee, iar capătul liber al acesteia,

curăţat şi lubrifiat este introdus în capătul liber al cuplajului de pe conducta deja amplasată. Apoi,

conducta este deplasată până când capătul atinge inelul distanţier central sau distanţierele din

îmbinare.

Pentru îmbinare, diametrul exterior al capătului conductei va fi apoi redus la distanţa dorită, dacă

producătorul nu furnizează conducte speciale cu diametrul corect. O astfel de reducere a

diametrului exterior al capetelor conductei va fi întotdeauna permisă. Muchiile capetelor tăiate ale

conductelor vor avea forma necesară pentru îmbinare.

În momentul în care fiecare conductă este amplasată în poziţia sa finală şi este îmbinată, tranşeea

va fi umplută, lăsând doar îmbinările neacoperite. Materialele utilizate pentru umplere şi plasarea şi

compactarea lor vor fi în conformitate cu Desenele cu cerinţele Angajatorului şi cu cerinţele

Specificaţiilor. Îmbinările vor rămâne neacoperite până sunt îndeplinite cu succes testele

hidrostatice şi Dirigintelui de Santierşi-a dat aprobarea pentru acoperirea îmbinărilor.

Conductele vor fi testate în fabrică şi vor fi supuse testelor hidraulice şi de impact (obiect în

cădere). Dacă dispune Consultantul de Supervizare, selectarea eşantioanelor şi testarea se vor

face în prezenţa unui reprezentant al Dirigintelui de Santiersi reprezentantului PRIMARIEI care va

fi informat cu cel puţin 48 de ore înainte de realizarea eşantionării sau testare.

La subtraversări de ape cu conducte de canalizare, în jurul conductelor va fi turnat beton de Clasa

C16/20 armat cu oţel beton OB 37 şi PC 52. Grosimea stratului de beton va fi de 25 cm deoparte

si de alta a conductei de canalizare..

Costurile eşantioanelor, transportul lor la laborator şi testarea vor fi considerate incluse în preţul

unitar şi nu vor fi plătite separat.

3.3.3.1 By-passul canalizăriiÎn cazul înlocuirii conductei se va asigura by - passul pe toată durata execuţiei..

Secţiunea aflată în reabilitare va fi ocolită până la secţiunea de canal din aval. Conducta din PVC

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

va fi pozată temporar de-a lungul conductei de ocolire. Pomparea se va asigura la căminul din

amonte.

În tranşee se va poza o conductă temporară adiţională din PVC. Racordurile de la case se vor face

la această conductă temporară.

Odată ce noua conductă principală este pozată cu racordurile noi, toate materialele temporare vor

fi îndepărtate la un amplasament aprobat de către Consultant de Supervizare.

3.3.3.2 Conducte din PVCDevierea maximă permisă la îmbinări pentru conductele din PVC va fi maxim 3º (raza minimă a

curburii = 115 m pentru conducte cu lungimi de 6 m).

3.3.3.3 Conducte PEIDCapetele de conductă şi elementele de reţea trebuie curăţate înainte de instalare şi părţile defecte

trebuie înlocuite. Tăieturile vor fi executate vertical pe axa longitudinale a acestora cu ajutorul unui

echipament adecvat.

Bavurile şi suprafeţele neregulate sunt netezite folosind scule adecvate.

Capetele tăiate sunt apoi pregătite în funcţie de tipul de asamblare folosit.

Modificările de direcţie în profilul reţelei se pot realiza utilizând curbarea conductei. Razele minime

de curbură admisibile nu trebuie să fie mai mici decât valorile: 20 D (la 200C), 35D (la 100C) şi 50D

(la 00C).

Dacă schimbarea de direcţie nu se poate realiza prin flexibilitatea conductei din PEID, se vor utiliza

coturi prefabricate. Amplasările aproximative ale acestor coturi sunt indicate în desenele cu

Cerinţele Angajatorului, iar amplasarea exactă va fi convenită cu Consultantul de Supervizare, la

faţa locului.

3.3.3.4 Conducte din material ceramicTuburile, piesele speciale precum şi elementele de îmbinare trebuie verificate la livrare. Toate

elementele se vor verifica atât la livrare cât şi înainte de montaj dacă nu prezintă defecte.

Verificarea vizuală a eventualelor defecte la capetele tuburilor şi a pieselor speciale se face cu

pudra de talc.

Se vor respecta urmatoarele prevederi conform DIN EN 1610 paragraf 8.4: „Din motive de

siguranţă precum şi pentru evitarea deteriorărilor, lansarea pieselor în tranşee se va face cu

mijloace şi prin metode adecvate.”

Depozitarea materialelor se va face în aşa fel încât să se evite murdărirea sau deteriorarea

acestora. La stivuirea tuburilor se vor evita stivele prea înalte, astfel încât acestea să nu se

prăbuşească, iar tuburile vor fi asigurate împotriva rostogolirii.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Unde este cazul, elementele de etanşare din elastomeri vor fi protejate împotriva surselor de ozon

şi a radiaţiei solare.

La tuburile şi piesele speciale ceramice acest lucru nu este necesar deoarece elementele de

etanşare sunt rezistente la acţiunea ozonului şi a radiaţiei solare.

Capetele tuburilor cu mufe de îmbinare vor fi rezemate pe şipci din lemn fasonat.

Pentru tuburile care se livrează atât ca mini-, cât şi ca maxipachet se recomandă descărcarea şi

depozitarea individuală a minipachetelor.

Suprafeţele care intră în contact cu materialul de îmbinare trebuie să fie nedeteriorate, curate şi,

după caz, uscate. În cazul tuburilor cu mufe care se îmbină prin presare se vor utiliza lubrifianţii şi

se va aplica tehnologia recomandată de producător.

Dacă tuburile nu pot fi îmbinate manual, se vor utiliza utilaje adecvate. Forţele axiale de împingere

vor creşte continuu, realizându-se o îmbinare nestingherită, fără suprasolicitarea elementelor de

construcţie.

Tuburile ceramice de diametru mic şi mijlociu pot fi îmbinate prin împingere cu un levier rezemat

pe un element din lemn fasonat. Pentru diametrele mari se va utiliza troliul.

La îmbinări se va ţine cont de marcările făcute pe generatoare, care trebuie să fie la partea

superioară.

Montajul se va executa astfel încât rezemarea tuburilor să fie continuă. În dreptul mufelor se vor

prevedea adâncituri în patul de fundare.

Patul de rezemare trebuie să asigure o rezemare continuă a conductei. Prin aceasta se evită

formarea de fisuri, deformări, rezemări punctuale şi deci apariţia neetanşeităţilor. Densitatea

materialului din stratul superior al patului trebuie să corespundă cel puţin densităţii din partea

inferioară.

Materialul folosit ca umplutură în zone conductei trebuie să fie corespunzator, pentru a oferi o

stabilitate durabilă şi pentru a asigura o bună transmitere a încărcărilor în teren. Acest material nu

are voie să deprecieze tubul, celelalte materiale de construcţii sau apa freatică. Nu este admisă

utilizarea materialului de umplutură îngheţat.

Materialul folosit în zona conductei trebuie să corespundă cu prevederile proiectului. El poate fi

obţinut local, în urma unei verificări, sau adus la faţa locului.

Materialul utilizat la realizarea patului nu trebuie să conţină particule mai mari de:

- 22mm pentu DN ≤ 200

- 40mm pentru DN > 200 până la DN ≤ 600

- 40mm > pentu DN 600

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Materialele obţinute prin concasare trebuie să

prezinte următoarea granulometrie:

- dimensiunea maximă 11mm pentru DN < 900

- dimensiunea maximă 11mm pentru DN ≥ 1000

Realizarea umpluturilor laterale şi a celei de bază poate începe abia după ce există certitudinea că

îmbinările tuburilor şi patul de rezemare pot prelua aceste încărcări.

La dimensiuni ale particulelor >40mm, primul strat de acoperire realizat la umplutura de bază

trebuie să fie de cel puţin 300mm.

Este interzisă folosirea utilajelor de compactare mijlocii şi grele pentru acoperiri mai mici de 1.0m.

De asemenea este interzisă, la o acoperire redusă, circulaţia peste conductă cu utilaje sau

vehicule grele sau depozitarea peste conductă a materialului de excavare.

Caracteristice în zona conductei, pentru o bună aşezare, sunt următoarele grade de compactare:

- Densitatea Proctor DPr= 95% la soluri necoezive sau slab coezive

- Densitatea Proctor DPr= 92% la soluri coezive

Se vor utiliza inele de taiere pentru scurtarea tuburilor din gama DN 100 până la DN 150.

Suprafeţele tăiate se vor finisa.

Pentru tăierea tuburilor se vor utiliza lanţuri de tăiere pentru diametrele DN 150 până la DN 350 N.

Peste aceste dimensiuni se utilizează discul de tăiere, (flex).

După terminarea montajului se vor efectua lucrări de control şi/sau verificare.

Controlul vizual, verificarea etanşeităţii, a zonei conductei şi a umpluturii, verificarea compactării şi

a deformaţiilor.

Verificarea etanşeităţii tronsoanelor de canal, a căminelor şi a ferestrelor de vizitare se va

face cu aer sau cu apă. O verificare prealabilă se poate face înainte de execuţia umpluturilor

laterale. Pentru recepţia finală, instalaţia se va verifica abia după terminarea umpluturilor şi

îndepărtarea sprijinirilor.

Pentru verificarea prealabilă, în tranşee deschisă, capetele se vor obtura cu discuri de închidere şi

cleme.

Piesele de închidere trebuie aplicate etanş şi asigurate împotriva dislocării!

Atenţie! Pe durata verificării de presiune este interzisă staţionarea personalului în dreptul pieselor

de închidere; riscul de accident este sporit în cazul verificării cu aer comprimat.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Pentru verificarea prealabilă se recomandă metoda pneumatică deoarece poate fi executată în

timp scurt.

Scopul verificării este controlul etanşeităţii tuburilor şi a pieselor speciale montate.

Pentru cazul verificării cu metoda pneumatică, numărul de remedieri şi reluări ale verificării

este practic nelimitat. Dacă metoda pneumatică, după una sau mai multe încercări, dă rezultate

nesatisfăcătoare, este admisă verificarea cu apă, rezultatul acestei verificări putându-se considera

relevant.

La verificare se urmăreşte ca: în cazul verificării cu apă, să se menţină parametrii prevaziti de

standardele in vigoare; în cazul verificării cu aer comprimat, presiunea să nu scadă sub limita

admisă. Nu sunt admise neetanşeităţi la piesele de închidere şi la dispozitivul de verificare.

Pentru fiecare verificare se întocmeşte un protocol separat.

Se pot solicita procese verbale pentru verificările de etanşeitate cu aer şi apă.

Pentru recepţia canalelor nevizitabile se va utiliza inspecţia TV. Dacă se urmăreşte stabilirea

dimensiunilor deteriorărilor, (lăţimea fisurilor, lăţimea rosturilor de îmbinare, mărimea decalajelor,

ş.a.), se va utiliza o instalaţie de inspecţie TV cu tehnică de măsură integrată.”

La inspecţia TV se departajează activitatea de inspecţie de cea de evaluare a rezultatelor. La

evaluare se va ţine cont de condiţiile tehnice de livrare a tuburilor, a pieselor speciale şi a

elementelor de etanşare, la momentul livrării.

3.3.3.5 Conducte din polietilena corugata (riflata)Pozarea

- Manipularea

Încãrcarea si descãrcarea tuburilor riflate trebuie sã se petreacã cu extremã atentie pentru a nu

deteriora extremitãtile si peretele intern al tuburilor: nu este recomandatã utilizarea unor clame de

prindere pe interiorul tuburilor. Cea mai corectã utilizare este aceea a frânghiilor care sã nu se

prindã de peretele tuburilor.

- Stivuirea

Masa micã si rezistenta mare la strivire a tuburilor riflate permite o stivuire fãrã probleme speciale.

Fundul santului trebuie sã fie realizat cu material de granulometrie destul de finã, astfel încât sã nu

existe particule mari care sã intre în contact cu peretele tubului.

Este recomandabilã realizarea unui pat de nisip sau de pietris fin mai mic sau egal cu de douã ori

înãltimea profilului tubului, pentru a evita contactul fantelor cu suprafete dure.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Lãtimea santului trebuie redusã, recomandându-se un sant egal cu de 1,5 ori diametrul nominal al

tubului.

Rigiditatea circularã ridicatã face ca tubul riflat sã fie potrivite pentru adâncimi mari de pozare si pe

terenuri în care sarcina mobilã (stradalã sau feroviarã) este ridicatã (se vor consulta specufucatiile

producatorului).

- Umplerea santului:

Umplerea santului este partea cea mai delicatã din instalare pentru cã o umplere neadecvatã

poate influenta negativ tubul.

Independent de tipul tubului instalat, umplerea va fi realizatã prin intermediul unei tasãri în straturi

succesive de circa 30 cm pentru cã o compactare slabã efectuatã în pozare poate duce la cedarea

terenului. O valoare acceptabilã de compactare este între 90 si 95 % indice Proctor.

Compactarea va fi efectuatã cu materiale adecvate, mai ales în zona de acoperire a tubului,

utilizându-se materiale cu granulometrie finã.

Pânã la circa 30 de cm deasupra tubului este bine sã se utilizeze materiale cu granulometrie finã,

dupã care va fi utilizat material bun pentru urmãtorii 70/80 cm. O datã depãsitã distanta de 1 m de

acoperire se poate finaliza acoperirea si cu teren provenind chiar din sapatura.

O datã terminate operatiunile de instalare se va proceda la efectuarea unei probe hidraulice a

conductei, izolând bucãtile cu dopuri de capãt mobile si punând în presiune usoarã conducta astfel

izolatã (0,5 bar).

La efectuarea probei trebuie sã tinem seama cã tubul este elastic din care cauzã va fi evaluatã si

cantitatea de apã ce trebuie introdusã în conductã pentru a reface presiunea de probã sau se va

considera o scãdere usoarã a presiunii de probã. Cauza acestei scãderi de presiune este dilatarea

conductei si nu pierderile la îmbinãri.

- Piese speciale

Conductele de deversare necesitã elemente speciale numite „piese speciale” pentru realizarea de

curbe, derivatii, reductii, bransamente, dopuri de capãt etc. indispensabile pentru functionarea

corectã a sistemului.

Îmbinarea dintre o bucatã de conductã si o piesã specialã are loc în acelasi mod ca si la îmbinarea

a douã conducte: prin sistemul mufã, prin sistemul cu manson sau cu sudurã cap la cap.

3.3.4. Imbinarea conductelor:

Tăierea conductelor va fi minimă. Contractantul va include în preţurile unitare şi pierderile cauzate

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

de risipă.

Dacă este necesară tăierea conductelor, aceasta se va realiza cu precizie, cu ajutorul unei maşini

de tăiat, astfel încât capătul conductei să fie un cerc perpendicular pe axa conductei.

În toate situaţiile, capetele conductelor vor fi curăţate cu atenţie, atât în interior cât şi în exterior,

înainte de a începe îmbinarea. Îmbinările vor fi lăsate descoperite până la finalizarea testului de

presiune, dacă nu este stabilit altfel de către Consultant de Supervizare.

Ca regulă strictă, capetele libere ale conductelor vor fi închise cu capace etanşe de siguranţă,

până la realizarea îmbinării.

3.3.4.1 Conducte din PVCPregatirea imbinarii conductelor PVCÎnainte de coborârea tubului în tranşee, se recomandă să se asigure o adâncitură de îmbinare

numită “clopot”, pe fundul tranşeei (în dreptul îmbinării) pentru a permite o asamblarea corectă

.Adâncitura “clopot” nu trebuie să fie mai lungă decât este necesar şi trebuie să fie umplută când

se realizează umplutura.

Inelul de etanşare din cauciuc al racordului şi capătul drept pereche, trebuie să fie curăţate şi unse

generos cu pastă de îmbinare chiar înainte de realizarea îmbinării, astfel încât să nu se usuce.

Imbinarile conductelor PVC vor fi îmbinate de tip uscat cu mufă şi inel de cauciuc EPDM.

• Tuburile din PVC trebuie să aibă lungimea minimă de 4 m.

• În urma tăierii tubului (perpendicular pe axul ţevii) capătul acestuia se va

teşi.

• Se vor curăţa cu grijă părţile de asamblat.

• Se va controla dacă poziţia inelului de etanşare este corespunzătoare în

locaşul său.

• Pentru a realiza o îmbinare sigură, eficientă se va folosi ca material deungere numai săpun lichid. Se exclude folosirea unsorilor care distrug materialulgarniturii.

• Elementele se vor îmbina prin împingere longitudinală, cu mâna, sau cu

ajutorul unei bare.

Dimensiunile flanşelor şi spaţierea orificiilor va respecta standardele ISO 2531.

Contractantul sau Sub-Contractantul trebuie să aibă experienţă dovedită în pozarea şi

îmbinarea conductelor din PVC cu lipire cu fuzionare electrică şi trebuie să asigure echipe de

muncitori experimentaţi.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Un Consultant de Supervizare cu experienţă în tehnica respectivă, şi care îl reprezintă pe

Contractant, va fi prezent permanent pe durata lucrărilor şi va fi responsabil de respectarea

standardelor pentru pozarea şi îmbinarea conductelor.

3.3.4.2 Conducte din PEIDImbinările şi fitingurile trebuie să fie în concordanţă cu prevederile SR EN 13244-3 sau SREN

12201-3.

Îmbinarea tuburilor din PEID se va face prin sudură.

Îmbinările între ţevi se realizează prin sudură cap la cap.

Îmbinările şi fitingurile din PEID vor fi de două tipuri, după cum urmează:

• pentru îmbinări între două secţiuni de conductă PEID:

• (a) pentru conducte mai mici sau egale cu DN160: cuplaje cu electrofuziune;

• (b) pentru conducte cu diametru mai mare de DN160, sudura cap la cap;

3.3.4.3 Conducte din material ceramic

Suprafeţele care intră în contact cu materialul de îmbinare trebuie să fie nedeteriorate, curate şi,

după caz, uscate. În cazul tuburilor cu mufe care se îmbină prin presare se vor utiliza lubrifianţii şi

se va aplica tehnologia recomandată de producător.

Dacă tuburile nu pot fi îmbinate manual, se vor utiliza utilaje adecvate. Forţele axiale de împingere

vor creşte continuu, realizându-se o îmbinare nestingherită, fără suprasolicitarea elementelor de

construcţie.

Tuburile ceramice de diametru mic şi mijlociu pot fi îmbinate prin împingere cu un levier rezemat

pe un element din lemn fasonat. Pentru diametrele mari se va utiliza troliul.

La îmbinări se va ţine cont de marcările făcute pe generatoare, care trebuie să fie la partea

superioară.

Montajul se va executa astfel încât rezemarea tuburilor să fie continuă. În dreptul mufelor se vor

prevedea adâncituri în patul de fundare.

Patul de rezemare trebuie să asigure o rezemare continuă a conductei. Prin aceasta se evită

formarea de fisuri, deformări, rezemări punctuale şi deci apariţia neetanşeităţilor. Densitatea

materialului din stratul superior al patului trebuie să corespundă cel puţin densităţii din partea

inferioară.

Se vor utiliza inele de taiere pentru scurtarea tuburilor din gama DN 100 până la DN 150.

Suprafeţele tăiate se vor finisa.

Pentru tăierea tuburilor se vor utiliza lanţuri de tăiere pentru diametrele DN 150 până la DN 350 N.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Peste aceste dimensiuni se utilizează discul de tăiere, (flex).

Manşetele de etanşare sunt de diferite forme. Ele se utilizează:

- pentru îmbinările tuburilor fără mufă

- pentru îmbinările tuburilor tăiate

- ca adaptoare sau piese de trecere capabile să preia

forţe tăietoare

- pentru montajul ulterior de ramificaţii

- pentru montajul ulterior de racorduri

- pentru reparaţii

Pentru îmbinarea tuburilor cu diametre exterioare diferite se va utiliza manşete speciale împreună

cu inele de adaptare.

Inelele de adaptare se execută cu grosimi de 8mm, 12mm, 16mm, 24mm, 32mm, şi se aplică pe

capătul degroşat al tubului de diametru inferior.

În principiu, racordurile se execută în variantă articulată. Racordurile ulterioare se execută astfel

încât să corespundă cerinţelor generale ale tehnicii.

Pentru situaţiile în care tuburile instalaţiilor parcurg construcţii, inclusiv cămine şi ferestre

de vizitare, racordurile se vor face articulat în peretele construcţiilor respective sau cât se poate de

aproape de acestea. Articulaţii ulterioare se pot realiza prin tuburi scurte sau piese de articulaţie.

Articulaţiile ceramice se zidesc sau se betonează în peretele căminului. La căminele ceramice

aceste piese se montează în fabrică. Suplimentar, exista elemente care permit un racord articulat

pentru căminele prefabricate din beton.

Prin intermediul unui tub scurt cu mufă la intrare , respectiv un tub scurt fără mufă la ieşire, se

realizează o mobilitate suficientă pentru preluarea tasărilor inegale ale căminului şi ale tuburilor.

După terminarea montajului se vor efectua lucrări de control şi/sau verificare.

Controlul vizual, verificarea etanşeităţii, a zonei conductei şi a umpluturii, verificarea compactării şi

a deformaţiilor.

3.3.4.4 Conducte din polietilena corugata (riflata)Îmbinarea tuburilor are o mare importantã la conducte pentru cã trebuie garantatã continuitatea si

trebuie evitate scurgerile din si în conductã.

Tuburile riflate pot fi îmbinate prin mai multe sisteme de îmbinare cum ar fi:

-cu mufã tip „pahar” (cu 1 garniturã);

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

-cu manson (cu 2 garnituri);

- sudurã cap-cap cu polifuziune

Comparativ cu sistemul cu manson, tuburile deja mufate reduc nr. fazelor de executie diminuând

timpii si garantând cea mai mare etanseitate.

Îmbinarea cu mufã tip „pahar” a tuburilor riflate are loc cu respectivele mufe aflate la extremitãtile

fiecãrei bare.

Lungimea mansonului permite inserarea mai multor ondulatii în interiorul sãu pentru a asigura o

aliniere corectã a douã tuburi. Mufele sunt conforme cu prescriptiile prEN 13476-1 din iulie 2000.

-Sistemul mufã tip "pahar"

Pentru o instalare corectã sunt necesare urmatoarele operatiuni anterioare îmbinãrii tuburilor:

- prima operatiune este curãtarea peretelui extern al tubului, a peretelui intern al mufei si al

garniturii pentru ca mizeria depozitatã sã nu permitã la pierderi în timpul probei sau functionãrii.

- o altã operatiune este determinarea lungimii de tub efective care se poate introduce în mufã,

ceea ce permite întreruperea în momentul corect a împingerii necesare introducerii celei de-a doua

bare în manson pânã ce se întâlneste cu cealaltã.

Operatiunea de îmbinare are loc dupã cum urmeazã:

1. inserarea garniturii pe capãtul „masculin” al tubului.

2. ungerea cu substantã ce faciliteazã alunecarea în zonele de contact dintre garniturã si mufã

(sunt recomandate substante biodegradabile pe bazã de apã).

3. inserarea tubului în mufã.

Garnitura din EPDM, produsã în conformitate cu norma EN 681-1, este construitã astfel încât sã

garanteze o perfectã etanseitate hidraulicã atât de la interior cãtre exterior cât si invers, în cazul

infiltratiilor.

Pentru o functionare corectã a garniturii trebuie avut grijã la pozitionarea ei corectã cu buza

întoarsã în directia opusã celei de introducere.

- Sistemul cu manson

Mansonul pentru îmbinarea tuburilor riflate este lis pe interior si are un inel limitã la jumãtatea

lungimii care permite centrarea sa fatã de extremitãtile tuburilor ce trebuie îmbinate.

Lungimea mansonului permite inserarea mai multor inele riflate în interiorul sãu pentru asigurarea

unei alinieri corecte a celor douã tuburi.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Mansoanele sunt conforme cu prescriptiile prEN 13476-1 din iulie 2000, care permite construirea

lor din PE, PP sau PVC.

Pentru executia unei îmbinãri cu sistemul cu manson trebuie repetate a doua oarã toate

operatiunile descrise mai sus pentru îmbinarea elementelor cu sistemul cu mufã.

- Sudura cap la cap

Grosimea celor doi pereti permite si îmbinarea prin sudurã cap la cap.

Tehnica de sudurã este aceeasi utilizatã pentru tuburile lise si garanteazã o etanseitate perfectã.

Frezarea este efectuatã pe o zonã foarte scurtã astfel încât încãlzirea sã nu implice si zona riflatã.

Parametrii de sudurã (timpi si presiuni) sunt aceiasi utilizati pentru sudura cap la cap a tuburilor lise

cu perete subtire.

3.3.5. Racorduri pentru case

Amplasamentele precise ale racordurilor pentru case vor fi stabilite pe şantier de către Angajator şi

confirmate Contractantului de către Consultant de Supervizare. Locurile de amplasare a

racordurilor vor fi indicate în desenele de trasare ale Contractantului. Fiecare casă va fi prevăzută

cu un racord la linia de canalizare. Contractantul este responsabil pentru indicarea

amplasamentelor precise ale acestor racorduri pentru case în Cartea construcţiei (desene “as-

built”) (incluzând distanţele precise paralele şi perpendiculare) la căminul cel mai apropiat din

amonte.

Racordurile pentru case vor avea o adâncime minimă a radierului de 1,30 m la linia de demarcare

a proprietăţii. Acestea vor avea o pantă minimă de 2%.

Racordurile pentru case vor fi realizate la cămine pe canalizarea principală, fie de la colectoarele

locale care servesc maxim patru proprietăţi, aşa cum dispune Consultantul de Supervizare.

În cazul racordărilor la cămine, căminul va fi realizat cu profil hidraulic dacă diferenţa dintre radierul

căminului şi radierul racordurilor pentru case este mai mare de 1 m.

Nu sunt permise racordării directe la reteaua de canalizare, Toate schimbările de direcţie se vor

realiza cu fitinguri corespunzătoare (coturi). Fitingurile vor fi cu garnituri din cauciuc, aşa cum s-a

menţionat mai sus pentru tipul de conducte utilizate. Nu vor fi permise racordurile cu adeziv.

Racordurile pentru case se vor extinde pana la limita proprietatii private. Capătul racordului pentru

case de pe proprietate va fi etanşat cu un dop. Dopurile vor rămâne în poziţie la presiuni

hidrostatice egale cu cea utilizată pentru testarea conductei principale de canalizare., respectiv

0,35 bar (5 psi).

Contractantul va marca amplasarea dopurilot etanşe cu un ştift din lemn de 5 x 5 cm, cu o lungime

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

de 1 m cu capătul superior la nivelul solului, vopsit.

3.3.6 Testarea conductelor

3.3.6.1 GeneralităţiDirigintelui de Santierva primi o adresă scrisă, cu cel puţin o săptămână înainte de data testului de

presiune pentru orice conductă.

Contractantul va fi responsabil pentru furnizarea apei dintr-o sursă identificată de el, cu aprobarea

Consultantului de Supervizare.

După ce pozarea şi îmbinarea unei secţiuni de conductă (definită ca lungimea conductei între două

cămine adiacente) s-au finalizat, acestă secţiune va fi inspectată şi testată în conformitate cu

STAS 3051-91 şi STAS 816-80, sau conform unor versiuni îmbunătăţite ale acestor STAS-uri.

Înainte de testarea oricărei linii de conducte, Contractantul se va asigura că aceasta este ancorată

adecvat şi că şocurile din coturi, ramificaţii sau din capetele conductelor sunt transmise solului sau

unei ancorări temporare corespunzătoare. Capetele deschise vor fi închise cu dopuri sau capace.

Racordurile vor fi închise la capete cu dopuri.

Canalizările gravitaţionale vor fi testate de Contractant după ce sunt conectate şi înainte de

demararea turnării betonului sau a reumplerii, altele decât cele necesare pentru stabilitatea pe

durata testului.

Cotele, aliniamentele, înclinaţiile şi dimensiunile canalizărilor vor fi examinate conform proiectului.

Îmbinările vor rămâne expuse, şanţurile îmbinărilor nu vor fi umplute iar paturile, împrejurimea sau

reumplerea nu se vor realiza la un nivel mai mare decât cel al radierul conductei până când toate

inspecţiile şi testele nu au fost finalizate conform pretenţiilor Consultantului de Supervizare şi până

când acesta şi-a dat permisiunea în scris pentru a realiza acoperirea conductelor.

Punerea în funcţiune a obiectivelor se va face etapizat, pe baza graficului de execuţie a lucrărilor.

După terminarea lucrărilor la un obiectiv, care funcţionează independent de restul componentelor

din contract (tronsoane de conducte între cămine), se va proceda la testarea tuturor lucrărilor

aferente acestui obiectiv, urmând punerea în funcţiune a obiectivului.

Se vor efectua următoarele inspectări şi testări:

• inspectarea vizuală în care Dirigintelui de Santierva verifica panta, direcţia, linia, aspectul

suprafeţei interioare, adâncimea şi îmbinarea corectă;

• proba de etanseitate

• test de infiltrare – pentru conducte gravitaţionale, cu excepţia conductelor cu racorduri pentru

case;

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• test de presiune hidraulică – numai pentru conductele sub presiune.

Toate testele se vor efectua în prezenţa Consultantului de Supervizare.

3.3.6.2. Verificarea lucrarilorLa canalele nevizitabile se vor verifica aliniamentele.

Se admit următoarele abateri limită faţă de proiect:

• pentru pante ± 10%

• pentru cote ± 5 cm, fără a se depăşi abaterile admise pentru pante

Este obligatorie efectuarea a cel puţin două verificări de nivelment pe 100 m de canal şi ori

de câte ori Angajatorul solicită această verificare. Rezultatele acestor verificări trebuie

consemnate.

3.3.6.3. Proba de etanseitate a canaluluiConductele cu curgere cu nivel liber se vor proba la etanseitate, conform STAS 3051.

Apa necesară pentru probele de presiune se va prelua din reţeaua publică de apă existentă în

apropierea punctului de lucru.

Efectuarea probelor şi umplerea canalului cu apă nu se va începe mai curând de 14 zile după

montajul tuburilor. În cazul folosirii cimenturilor cu întărire rapidă, la executarea căminelor, timpul

se va reduce corespunzător.

Prima probă de etanşeitate a unui tronson de canal se va face după verificarea planimetrică, de

nivelment, de calitate, şi de dimensiuni a lucrărilor executate şi înainte de astuparea tranşeei.

Această probă se va face pe tronsoanele dintre amplasamentele a două cămine succesive, în

cazul în care acestea nu sunt încă executate.

Capetele tronsonului de canal supus la proba se vor închide etanş (cu dopuri de lemn, fixate cu

ajutorul unor şpraiţuri sau cu scuturi).

În dopul capătului amonte se va introduce un tub flexibil (furtun) terminat cu tub de sticlă, care să

permită observarea nivelului apei.

Printr-o pâlnie introdusă în capul tubului de sticlă, tronsonul canalului se va umple cu apă la

înălţimea de 1,00 m deasupra crestei canalului de la capătul amonte.

Se vor depista punctele unde se vor produce eventualele pierderi de apă şi se vor remedia

defectele constatate. Tronsonul se va supune apoi unei noi probe.

A două probă de etanşeitate se va face după astuparea tranşeei şi terminarea execuţiei căminelor.

Aceasta probă se va face de asemenea pe tronsonul dintre două cămine, dar se va include în

probă şi etanşeitatea căminelor.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

În acest scop, ieşirile din cămine opuse tronsonului supus la probă, se vor astupa cu dopuri de

lemn fixate prin şpraiţuri iar tronsonul şi căminele de la capete se vor umple cu apă, până la

înălţimea indicată la pct. 2.2 .

Tronsoanele de canal supuse la probă se vor ţine sub presiunea apei timp de 15minute. Pe

măsură ce nivelul apei va scădea, apa se va completa cu ajutorul unui vas etalon până la nivelul

stabilit. Cantitatea de apă adăugată va indica pierderea de apă din tronsonul respectiv al canalului,

pentru tuburi din PVC nu se admit pierderi. (conform STAS 3051/90).

In cazul cand proba nu reuseste se iau masuri de remediere si se reface proba.

Apa necesară pentru probele de presiune se va prelua din reţeaua publică de apă existentă în

apropierea punctului de lucru.

Proba de etanseitate se va face în prezenta Contractantului, Angajatorului şi Proiectantului,

urmând a se încheia un proces-verbal de faza determinanta.

3.3.6.4. Testul de infiltrareÎn cazurile în care conducta a fost montată sub nivelul natural al apei freatice, după reumplerea

tranşeei, interiorul conductei va fi testat pentru infiltraţia apei exterioare prin îmbinări. Canalele vor

fi acceptate ca satisfăcătoare dacă infiltrarea pe o perioadă de 15 minute nu depăşeşte cantităţile

permise în tabelul de mai jos. Orice scurgere astfel detectată va fi reparată conform instrucţiunilor

Consultantului de Supervizare iar linia de conductă va fi retestată, toate pe costurile

Contractantului.

3.3.6.5 Testul de presiune hidraulicaAcest test se va aplica tuturor conductelor sub presiune (PEID) care vor fi testate la presiunea

de proba de 1,5 ori presiunea de regim maxima.Se vor respecta prevederile STAS 4163-3 si STAS

6819.

Conductele vor fi probate cu toate armaturile si cuplajele montate.

Specificaţiile pentru testul de presiune al conductelor din PEID vor fi aceleaşi cu cele din Caiet de

sarcini pentru conducte de alimentare cu apă şi nu se mai repetă aici.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

SECŢIUNEA 4. CONSTRUCTII PE CONDUCTE

4.1 Generalităţi4.1.1 Domeniul de lucrări

Pe traseele canalelor s-au prevăzut cămine de trecere, de intersecţie, de rupere de pantă.

Căminele prevăzute pe traseul canalelor se compun din trei elemente: fundaţia, camera de lucru şi

coşul de acces (vezi fişă tehnică).

Structura de rezistenţă a căminelor se execută din elemente de beton prefabricate, după cum este

indicat în Desenele cu Cerinţele Angajatorului.

Căminele se vor instala pe toate conductele de canalizare la intervale mai mici de 60 metri.

4.1.2 Desene

Detaliile generale de construcţie pentru tipurile diverse de cămine de vizitare sunt prezentate în

Desenele cu Cerinţele Consultantului de Supervizare. Aceste desene sunt pentru căminele din

beton prefabricat. Dacă Contractantul alege altă soluţie tehnică, va trimite Consultantului de

Supervizare desene de execuţie pentru aprobare.

În toate situaţiile, Contractantul va prezenta Consultantului de Supervizare desenele de execuţie

pentru aprobarea Consultantului de Supervizare, cât şi a autorităţii rutiere şi a departamentului

tehnic al autorităţilor locale. Aceste desene vor include detalii cu toate dimensiunile pentru intrări,

capace, sifoane şi racorduri de conducte.

4.1.3 Date prezentate

Indiferent de materialul ales pentru construcţie, Contractantul va pregăti calcule de proiectare

detaliate şi desene de construcţie pentru cămine. Calculele vor demonstra capacitatea căminelor

de a suporta toate încărcările de trafic şi ale solului. Desenele de construcţie vor include toate

detaliile, inclusiv listele cu armături şi detalii ale treptelor.

4.2 materiale4.2.1 Capace de cămine

Capacele şi ramele pentru cămine vor fi din fontă cu sistem de inchidere si blocare antifurt cu o

deschidere de Ø 600 mm după STAS 2308-81. Aceste capace cu orificii de aerisire şi balama

îngropată situate în zona de circulaţie a maşinilor, vor fi capace şi rame cu piesa suport carosabile

tip IV pentru trafic intens STAS 2308-81.

Capacele şi ramele vor avea un suport prelucrat, pentru a evita zgomotul sau mişcarea când se

circula peste ele.

Suprafeţele inelare, de sprijin, dintre capac şi ramă vor fi prelucrate prin aşchiere, abaterea de la

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

planeitate a suprafeţelor inelare de sprijin va fi de maximum 0,2 mm.

Ramele şi capacele trebuie să nu prezinte defectele prevăzute în STAS 782-64 ca de exemplu:

defecte de suprafaţă şi de structuri, goluri, crăpături, incluziuni etc., care să influenţeze rezistenţa

produsului

O nişă pentru o bară de ridicat va fi incorporată în capace, dacă nu exista alt mijloc de deşurubare

a capacului de pe cadru.

În toate situaţiile, ramele şi capacele de cămin vor fi construite astfel încât să permită reglarea în

funcţie de cota drumului.

4.2.2 Cămine de vizitare

4.2.2.1 Camine de vizitare din beton armatMateriale şi armături pentru betonBetonul utilizat pentru cămine va fi de clasa C6/7,5 pentru betonul de egalizare şi C20/25 pentru

elementele structural ale căminelor (radier, pereţi, placa peste cămin).

Armăturile utilizate vor fi din oţel beton OB 37 şi PC 52.

Treptele de acces la interiorul căminelor sunt prevăzute din oţel protejat anticoroziv.

Betonul va fi în conformitate cu cerinţele din Partea D Caiet de sacrini pentru construcţii.

Conectori pentru racord la căminÎn pereţii căminului vor fi prevăzuţi şi instalaţi conectori speciali pentru racorduri la cămin, care să

asigure un racord etanş între conducte şi cămine. Conectorul va fi de tipul aprobat de Consultant

de Supervizare. Conductele racordate la cămin vor fi cu coroana aliniată la suprafaţa peretelui, iar

radierul nu va intra în cămin în aceste puncte.

Piese de trecerePrima piesă de conductă racordată la fiecare cămin va fi o piesă mai scurtă, care să permită

reducerea momentelor de torsiune rezultate din tasarea căminului sau a conductei racordate.

Lungimea acestei piese va fi egală cu 1,5 diametre interioare de conductă, cu lungimea minimă de

0,6 metri.

Acoperirea căminuluiSuprafeţele interioare sau exterioare vor fi acoperite după cum este indicat în Desene, Cerinţele

Angajatorului sau după cum indică Dirigintelui de Santierşi după cum este specificat în continuare.

Acoperirea externă va fi prevăzută pentru toate căminele construite sub nivelul apei freatice sau

după cum indică Consultantul de Supervizare.

Suprafeţele interioare şi exterioare ale căminelor se vor proteja după cum urmează:

• La exterior se va prevedea o spoială cu bitum aditivat executat pe strat support la

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

căminele amplasate în teren fără ape subterane. Pentru căminele amplasate în

teren cu ape subterane, se va prevedea o hidroizolaţie din membrană bituminoasă

atât la suprafeţele vertical (pereţi) cât şi la suprafeţele orizontale (între betonul de

egalizare şi radierul de beton armat).

• La interior se va aplica o tencuială hidrofugă pe bază de ciment, în două straturi, pe

suprafeţe vertical (pereţi).

Suprafeţele vor fi curăţate iar acoperirea se va aplica în conformitate cu instrucţiunile

producătorului materialelor de protecţie şi conform pretenţiilor Consultantului de Supervizare.

Scările căminelorTreptele realizate din oţel protejat anticoroziv vor fi înglobate în beton şi se vor monta înainte de

turnarea betonului în pereţi.

La căminele cu adâncimi mai mari de 5,00m se vor prevedea scări de acces cu coş de protecţie şi

balustradă.

Toate construcţiile metalice vor fi protejate anticoroziv.

ExecuţieCote

Cotele pentru capacele căminelor vor fi după cum urmează:

• trotuare, drumuri sau alăturat acestora: marginea superioară a capacelor va fi stabilită

la cota finală a drumului sau trotuarului;

• zone deschise, în afara drumurilor şi trotuarelor: marginea superioară a capacelor va fi

stabilită la cotele finale ale drumurilor şi trotuarelor sau deasupra cotei naturale a

solului, după cum stabileşte Consultantul de Supervizare.

Excavare şi reumplere

Specificaţiile pentru lucrări de pământ pentru structuri de conducte vor fi aceleaşi cu cele din

Secţiunea 2 - Excavatii pentru structurile conductelor din cadrul Partii A: Caiet de sarcini pentru

terasamente şi nu se mai repetă aici.

Orificii pentru racordări ulterioare

Unde este indicat în Desene, Cerinţele Angajatorului, se vor lăsa deschideri (orificii) în cămine

pentru a permite racordarea ulterioară la cămine sau pentru racordarea la alte porţiuni de

canalizare care nu sunt incluse în acest Contract. Aceste deschideri vor fi blocate corespunzător

pentru a preveni intrarea materiilor străine în cămine.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

4.2.2.2 Camine de vizitare prefabricate din polietilena de inalta densitateExecutia sapaturii

Se sapa groapa de pozare a caminului astfel incat sa se asigure un spatiu de 30 - 40 cm in jurul

caminului. Sapatura se va efectua astfel incat fundul gropii sa fie plan.

In functie de natura terenului si adancimea de pozare, sapatura se poate executa cu pereti verticali

(cu sau fara sprijiniri) sau cu taluz inclinat.

Executia umpluturiiCaminul se aseaza pe un strat de nisip compactat de 10 – 15 cm grosime.Stuturile caminului se taie la diametrul dorit si la intrarea in camin se monteaza mufa dubla.In cazul montarii conductelor pentru ruperile de panta se pot practica gauri in peretelecaminului astfel incat sa nu se intrepatrunda cu nervurile de rigidizare verticale sauorizontale. Diametrul maxim care se poate practica este de 160 mm. Etansarea dintre teavasi peretele caminului se realizeaza cu o garnitura de etansare.Dupa realizarea racordarilor la retea, se procedeaza la umplerea gropii. Umplutura serealizeaza in straturi de maxim 15 cm grosime, pe tot conturul, cu nisip, compactarearealizandu-se pe fiecare strat. Umplutura gropii se realizeaza cu nisip fara pietre, moloz saualte particule contondente care pot zgaria sau perfora peretii caminului.

Gradul minim de compactare al umpluturii de nisip care inglobeaza caminul de vizitare trebuie sa

fie de 85%.

In cazul amplasarii caminului de vizitare in zone verzi, umplutura de nisip, de grosime variabila,

situata deasupra caminului de vizitare se va realiza cu gradul minim de compactare 80%.

La partea superioara a caminului se monteaza garnitura de etansare in locasul special practicat

pentru aceasta, iar apoi se monteaza elementul de aducere la cota. Pentru o montare usoara a

elementului de aducere la cota acesta trebuie uns cu o solutie de sapun cu apa. Pentru o fixare

buna, elementul de aducere la cota trebuie sa intre in camin cel putin 10 cm.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Conditii speciale de montaj

In cazul amplasarii caminului sub trotuare sau carosabil se vor respecta valorile minime de

compactare evidentiate in tabelul de mai jos:

Rama capacului carosabil se va sprijini pe o placa de beton armat de 20 cm grosime, avanddimensiunile in plan de 1,70 x1,70m. Etrierii se vor realiza la dimensiunile specificate, ceeace presupune o incarcare mai mare cu beton.In cazul existentei panzei freatice in locul de montaj a caminelor se recomanda asezareaacestora pe un pat de beton B250 si acoperirea lor pana la 1 metru pentru fiecare metru de

camin care este cufundat in panza freatica, dar cantitatea de beton sa nu fie mai mica de0,5 m3.

Pentru caminele mai inalte de 3 metri se recomanda inglobarea in beton a portiunii de camin care

depaseste 3 metri de la cota terenului amenajat in jos, chiar daca in zona exista sau nu panza

freatica. In cazul in care in zona de montaj a caminelor nu este un sol stabil, atunci trebuie luata

legatura cu producatorul si/sau proiectantul.

Pentru a realiza o lucrare de calitate, cu durata lunga de exploatare, se vor respecta custrictete toate prescriptiile normativelor tehnice in vigoare referitoare la executia lucrarilorde canalizare concomitent cu prevederile din proiect. In cazul in care conditiile deamplasare sunt deosebit de dificile, pentru stabilirea detaliilor concrete de montare se vaconsulta proiectantul si / sau furnizorul.

Grad minim de compactare %

Amplsamentulcaminului de vizitare

Pe conturulcaminului

In zonaelementului deaducere la cota

Ultimul strat de 0,5 mgrosime situat sub

fundatia caii

Drumuri principale 85 90 95

Drumuri secundare 85 85 90

Trotuare si aleipietonale

85 80 85

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

SECŢIUNEA 5. LISTA CODURILOR SI STANDARDELOR

Materialele şi calitatea bunurilor ce urmează a fi furnizate în cadrul contractului, vor fi în

concordanţă cu Standardele Internaţionale adecvate (ISO) sau în cazuri speciale, cu Standardele

germane (DIN), britanice (BS) sau Codul de utilizare (CP).

Exceptând cazurile în care se specifica altfel, toate utilajele, materialele şi forţa de muncă vor

corespunde standardelor şi normativelor valabile în România.

Alte standarde autorizate, care asigura o calitate egală sau mai ridicată decât standardele şi

codurile specificate, vor fi supuse analizei şi aprobării prealabile în scris de Investitor.

Diferenţele dintre standardele specificate şi standardele alternative propuse vor fi descrise

amănunţit în scris de către Contractant şi trimise Investitorului cu cel puţin 28 zile înainte de data la

care Contractantul cere aprobarea Investitorului.

Contractantul va obţine şi va ţine pe şantier cel puţin o copie a Standardelor şi codurilor de utilizare

la care se refera specificaţia şi oricare alt standard care se aplică la materialele care urmează a fi

furnizate sau care se referă la calitatea lucrărilor ce urmează a fi executate.

Un contractant care îşi propune să folosească versiuni alternative ale codurilor şi standardelor

specificate va trimite versiunea alternativă Investitorului pentru aprobare.

Toate materialele şi calitatea lor, nespecificate pe deplin aici sau neacoperite de un standard

aprobat, vor fi de tip superior.

Acolo unde cerinţele oricărei specificaţii sau reglementari standard contravin cerinţelor acestei

specificaţii, sau oricărui articol din desene, Contractantul va cere Investitorului clarificări înaintea

începerii lucrărilor.

Aceste standarde sunt descriptive şi nu restrictive. Contractantul poate furniza bunuri care să se

conformeze şi altor standarde, dovedit fiind ca acestea asigura o calitate cel puţin egală cu

standardele menţionate.

STAS, SR - Standarde Româneşti

ISO - Standarde Internaţionale

EN - Norme Europene

BS - Standarde Britanice

DIN - Standarde Germane

I - Normativ pentru lucrări de instalaţii

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

C - Normativ pentru lucrări de construcţii

PE - Normativ pentru lucrări de instalaţii electrice

P - Normativ pentru lucrări de arhitectura, rezistenta, drumuri

NP - Normativ pentru lucrări de rezistenţă

STAS 3051-81 Reţele exterioare de canalizare Prescripţii fundamentale de

proiectare

STAS 8591/1-91 Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane, executate în

săpătură

STAS 2308-81 Alimentări cu apă şi canalizări. Capace şi rame pentru cămine de

vizitare

STAS 8591/1997 Reţele edilitare subterane – Condiţii de amplasare.

STAS 6054/1997 Adâncime de îngheţ

SR ISO Marimi si unitati.Partea 0.Principii generale.

STAS 737/5 Sistemul International de Unitati (SI).Multiplii si submultiplii zecimali

preferentiali ai unitatilor SI.

SR EN ISO 9001 Sistemele calitatii.Model pentru asigurarea calitatii in proiectare,

dezvoltare, productie, montaj si service.

STAS 9002 Sistemele calitatii.Model pentru asigurarea calitatii in productie,

montaj si service.

STAS 3061 Hidraulica.Terminologie, simboluri si unitati de masura

STAS 4163/1 Retele de distributie - Prescriptii fundamentale de proiectare.

STAS 4163/2 Retele de distributie – Prescriptii de calcul.

STAS 4163/3 Retele de distributie – Prescriptii de executie si exploatare.

STAS 4273 Constructii hidrotehnice.Incadrarea in clase de importanta.

STAS 10898 Alimentari cu apa si canalizari.Terminologie.

STAS 9570/1 Marcarea si reperarea de conducte si cabluri din localitati.

STAS 2250 Elemente pentru conducte.Presiuni nominale, presiuni de incercare

si presiuni de lucru maxim admisibile.

P 118/1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.

I 1 Normativ pentru proiectarea conductelor din PVC pentru canalizare

I 9/1994 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.

ISO 12162 Sisteme de clasificare.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

DIN 16869/1 Tevi din poliester armat cu fibra de sticla.Dimensiuni.

DIN 16869/2 Tevi din poliester armat cu fibra de sticla.Conditii generale de calitate

si verificare.

DIN 19565/1 Tevi si fitinguri din rasina poliesterica armata cu fibra de sticla.

BS 3506 Conducte PVC neplasticizat pentru utilizări industriale;

BS 3867 Diametre exterioare şi clase de presiune pentru conductele din

materiale

plastice;

BS 4514 Conducte, fitinguri şi accesorii din PVC de suprafaţă şi ventilare;

BS 4660 Conducte şi fitinguri din PVC pentru drenaj subteran;

BS 5481 Conducte şi fitinguri din PVC pentru canalizare gravitaţională.

Legislatie in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conditii de munca (protectia muncii)

• Norma metodologica din 11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii

in munca nr. 319 din 2006

• Codul Muncii – Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, text in vigoare incepand cu data de 22

decembrie 2005. Text actualizat in baza actelor normative modificatoare, publicate in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pana la 19 decembrie 2005

• Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul Oficial al

Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006

• Legea nr. 436/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2000

privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia

persoanelor incadrate in munca

• Legea nr. 177/2000 privind modificarea si completarea Legii Protectiei Muncii nr.90/1996

• Legea nr. 90/1996 - Legea Protectiei Muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.

47 din 29 ianuarie 2001

• „Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” (conform cu HG nr. 795/1992

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

şi aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993, publicat în Buletinul Construcţiilor

nr. 5-8 din anul 1993)

• Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat în Monitorul Oficial

al României, Partea I nr. 11/1996;

• „Normele republicane de protecţia muncii”, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul

Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975

• „Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj” aprobate de M. C. Ind. cu

ordinul nr. 1233/D 1980.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Caiet de sarcini pentru constructii

CAPITOLUL 0 - Cadru general

Prezentul Caiet de sarcini acoperă o plaja larga de activitati de construcţii specifice domeniului de

alimentari cu apa si canalizări orasenesti. In cadrul secţiunilor documentului, sunt detaliate

cerinţele de execuţie pentru activitati de lucrări specifice realizării obiectelor de construcţii:

terasamente, elemente constructive din beton si zidărie de cărămidă, tencuieli interioare si

exterioare, finisaje, lucrări de drumuri si platforme in incinte, etc.

S-au avut in vedere următoarele obiecte de construcţii:

a) Clădiri pentru adăpostirea:

• Instalaţiilor de pompare cu pompe orizontale sau cu hidrofor pentru alimentare cu

apa;

• Instalaţiilor de clorare

• Spatiilor administrative si de operare

b) Bazine purtătoare de apa (Recipienţi din BA)

• Rezervoare de apa potabila

• Camere deversoare ape uzate

• Bazine de stocare ape uzate

• Camere de intersecţie sau racordare pentru diametre mari de canalizare

c) Construcţii hidrotehnice speciale – Chesoane deschise de tip circular

• Staţii de pompare ape uzate

d) Elemente de construcţii prefabricate

• Fundaţii, grinzi, planşee

• Tavane, elemente de acoperiş

e) Elemente de infrastructura rutiera

• Drumuri si alei in incinte operaţionale

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

CAPITOLUL 1 - Cadrul legislativ

În anexa nr.1 sunt menţionate: legislaţia in vigoare si actele normative, alcătuite din STAS-uri,

normative şi instrucţiuni, cu indicaţia unde sunt publicate.

Actele normative citate acoperă aspectele privind calitatea materialelor, punerea în operă a

acestora condiţiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrărilor. Suplimentar, in cuprinsul

documentaţiei se fac referiri la prevederile unora din actele normative menţionate in anexa, cu

trimiteri la condiţii ce trebuie respectate in cazuri particulare (concrete) de lucrări, faze de execuţie

sau materiale.

În cazul că furnizorul poate oferi materiale, articole şi produse realizate după standarde străine, de

calitate cel puţin egală cu cele prevăzute în actele normative romaneşti menţionate anterior,

Contractorul va trebui să obţină aprobarea Consultantului de supervizare pentru folosirea acestor

materiale. In această situaţie Contractorul va înainta Consultantului de supervizare spre aprobare,

o dată cu cererea respectivă, o copie de pe standardul străin privind calităţile materialului

respectiv.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

CAPITOLUL 2. - LUCRARI DE TERASAMENTE la constructii

2.1. Generalităţi.

Contractorul va face excavări si taluzari si va îndepărta materialele excavate după cum se

specifica aici si după cum se arata in desenele proiectului. Contractorul nu va începe lucrările de

terasamente pana când nu va efectua toate masurile de siguranţa: îngrădirea cu parapete inclusiv

asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni si vehicule, iar pe timpul nopţii semnalizarea

luminoase la toate punctele periculoase. Execuţia lucrărilor de terasamente se va face având in

vedere prevederile din următoarele normativele:

• P10–86 Proiectarea si executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii

• C196 –88 Executarea lucrărilor de terasamente pentru executarea fundaţiilor

construcţiilor civile si industriale

• C16 –84 Realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii si instalatiii aferente

• Ordin nr .9 /N / 15.03.1993 Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii

2.2. TRASAREA LUCRARILOR

Trasarea lucrărilor se va realiza conform planurilor de situaţie in care se prevăd elementele de

trasare.

Angajatorul lucrării are obligaţia de a materializa pe şantier axele principale ale bazei de trasare a

obiectelor.

Contractorul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, în funcţie de axele principale ale bazei de

trasare. Contractorul este răspunzător de trasarea corectă a lucrărilor faţă de reperele date de

investitor.

Trasarea lucrărilor va fi verificată de Consultantul de supervizare, în care scop Contractorul este

obligat să protejeze şi să păstreze cu grijă toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la

trasarea lucrărilor.

După verificarea trasării lucrărilor de către Consultantul de supervizare, Contractorul va pregăti un

plan de trasare pentru a fi anexat la cartea construcţiei.

2.3. BORNE ŞI COTE DE NIVEL

Angajatorul lucrării are obligaţia de a preda în scris bornele de nivelment în imediata apropriere a

şantierului, poziţia acestora şi valoarea cotelor de nivel.

Contractorul are obligaţia să verifice valoarea cotelor de nivel şi să facă cunoscut Angajatorului

lucrării, în scris, in cazul în care se constată erori. De asemenea, pentru verificarea trasării de

către Consultantul de supervizare, Contractorul trebuie să protejeze şi să păstreze cu grijă toate

reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

2.4 Avizarea lucrarilor de terasamente

Înainte de a începe orice lucrări de acest fel la locul de montaj, Contractorul va solicita in scris

avizarea lucrărilor de către Dirigintelui de Santierşi Angajatorul lucrării, in termenul prevăzut de

Condiţiile de Contract FIDIC.

2.5. Nivelul solului

Pentru scopul dat de specificaţie, termenul de nivel al solului se va referi la suprafaţa solului

înainte de începerea operaţiilor de lucrare a pamantului, dar după curatarea amplasamentului şi

îndepărtarea eventualelor lucrări de construcţii existente.

2.6. Extinderea excavatiilor

Extinderea excavaţiilor va fi cea minim practicabila pentru construirea lucrării, cu consultarea

planurilor de săpătură.

2.7. Excavarea materialului necorespunzator.

Daca Contractorul intilneste material pe fundul oricărei excavări, care după părerea lui poate fi

necorespunzator, el va informa imediat Consultantul de supervizare, care va da instrucţiuni in scris

Contractorului asupra faptului ca materialul in cauza va fi tratat ca defectuos. Daca este cazul,

materialul defectuos va fi îndepărtat, si daca nu se specifica altfel, sau daca nu se comanda de

către Consultantul de supervizare, Contractorul va umple golurile astfel formate cu material

granular corespunzător. Omiterea de către Dirigintelui de Santiersa dea instrucţiuni, nu va elibera

Contractorul de răspunderile pentru defectele in lucrare, daca înaintea construirii Contractorul nu a

cerut in scris Consultantului de supervizare inspectarea fundaţiei descoperite.

2.8. Siguranta excavarii si constructii adiacente.

Contractorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavărilor si drumurile si

construcţiile adiacente.

2.9. Alunecari, caderi si excavatii in exces.

Contractorul va preveni alunecările si căderile de material din partile laterale ale excavaţiilor si

taluzarilor.

In cazul alunecărilor sau căderilor ce apar in excavaţii si unde excavaţiile sunt făcute in exces fata

de dimensiunile specificate, orice material necorespunzator care a intrat in excavaţii trebuie

înlăturat in orice umplere adiţionala ce poate fi ceruta se va face cu material excavat selectat sau

importat si tasat pentru aprobarea de către Consultantul de supervizare.

Unde se formează goluri prin alunecări sau caderi,sau prin excavări in exces fata de dimensiunile

specificate, care după opinia Consultantului de supervizare pot afecta stabilitatea solului pentru

susţinerea lucrării, sau construcţiilor, sau serviciilor adiacente, Contractorul va umple golul solid cu

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

beton clasa C 2,8/3,5.

2.10.Epuismente.

Contractorul va menţine fiecare excavaţie de construcţie fara apa din orice sursa, astfel incit

lucrările vor fi construite in condiţii uscate.

Metoda de menţinere a excavaţiei fara apa, de epuizare si îndepărtarea apei, va fi supusa

aprobării Consultantului de supervizare.

Contractorul se va asigura ca exista instalaţii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se evita

orice întrerupere in continuitatea epuizării apei din excavaţie.

Acolo unde sunt necesare epuismente continui, in timpul funcţionarii pompelor in cursul nopţii, se

vor lua masurile necesare ca zona de lucru sa fie iluminata in mod corespunzător.

2.11.Umpluturi.

Daca nu se specifica sau se aproba altfel, materialul folosit pentru umpluturi va fi material excavat

selectat cu dimensiunile particulelor nu mai mari de 75mm.

Materialul de umplutura plasat la lucrări permanente va fi sortat, fara bolovani, pietre mari,

fragmente de roca si altele - mai mari de 50mm dimensiune nominala, daca nu se specifica sau

aproba altfel.

După ce a fost data aprobarea de Consultantul de supervizare, conform condiţiilor contractului,

pentru începerea umplerii, operaţia va continua pana la terminarea lucrării in partea de lucrare

pentru care este data aprobarea.

2.12. Compactarea umpluturilor.

Umplerea gropilor cu pamint se va realiza manual in straturi ce nu vor depasi 200 mm, cu pamint

maruntit bine si compactat mecanic sau manual, pentru cca. 1,00 m de la fundul săpăturii. Pentru

restul umpluturii, straturile nu vor depasi 300 mm, cu compactare mecanica, asigurându-se

realizarea gradului de compactare de 95% prevăzut conform STAS 2914 - 84.

Contractorul, daca este necesar, va uda materialul de umplere înainte si in decursul compactării

pentru a ajuta obţinerea gradului specificat de compactare.

2.13.Inlaturarea materialului in surplus.

Contractorul va transporta si înlătura tot materialul excavat care nu este necesar pentru lucrări.

Locurile propuse de Contractor pentru îndepărtarea sau depozitarea materialelor excavate, fie

temporar, fie permanent, vor fi supuse aprobării Consultantului de supervizare.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

CAPITOLUL 3. - Betoane, cofraje, armături

3.1.generalitati

Pentru standarde si normative se va consulta anexa nr.1.

3.2. MATERIALE 3.2.1. Betoane

Betoanele utilizate se vor produce şi se vor livra de către staţiile de betoane care funcţionează pe

baza certificatelor de atestare.

Reţetele se vor stabili, corecta şi definitiva în funcţie de rezultatul încercărilor preliminare de

laborator privind:

• umiditatea agregatelor;

• granulozitatea sorturilor;

• densitatea aparentă a betonului proaspăt;

Compoziţia de beton adoptată va fi permanent corectată în privinţa cantităţii de apă, în funcţie de

umiditatea agregatelor, astfel încât să se respecte raportul A/C prescris de normativul NE 012-99.

Lucrabilitatea betonului proaspăt va fi verificată atât la staţia de betoane cât şi la locul de punere în

operă.

3.2.2. Ciment

Cimentul I 32,5 destinat betoanelor obişnuite este ales ţinând seama de condiţiile de exploatare,

condiţiile de execuţie, tehnologia adoptată şi clasa betonului.

Se va efectua verificarea calităţii cimenturilor, atât la aprovizionare cât şi înainte de utilizare, prin

metodele reglementate de standardele în vigoare la data execuţiei şi de NE 012-99 (Anexa 1).

Cimentul trebuie ferit de acţiunea umezelii si de amestecul cu materii străine, atât in timpul

transportului, cat si al depozitarii

Depozitarea cimentului cu adausuri se face pe sortimente.

Tipul de ciment se stabileşte pe următoarele criterii:

• condiţii de exploatare normale, expuse la:

- îngheţ in stare saturată cu apă, precum rezervoarele, castelele cu apa si expuse

agresivitatii apelor naturale;

• condiţii de execuţie si tehnologie adoptata ( lucrări executate in condiţii normale sau pe

timp friguros, lucrări masive );

• clasa betonului sau marca betonului.

3.2.3. Agregatele

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

La prepararea betonului se vor utiliza agregate naturale, provenite din balastiere omologate.

Agregatele folosite trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice indicate în normativul NE 012-99 şi

SR EN 12620/2003 cu următoarele cerinţe:

• agregatele să provină din roci stabile, nealterate la aer sau apă sau inghet; nu se

admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau şistoase;

• nisipul va fi de natură silicoasă şi va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea

nisipului de concasaj;

• conţinutul în părţii levigabile a nisipului va fi de max. 2% şi a pietrişului se limitează la

max. 5%;

• curba granulometrică a agregatelor va fi stabilită în laboratorul staţiei de betoane,

pentru obţinerea mărcii prescrise. Dimensiunea maximă a granulelor va fi de 16mm sau

31mm, în funcţie de dimensiunea minimă a elementului.

• se interzice folosirea balastului sau pietrişului cu granule mai mari decât cele indicate

pe mărci de betoane.

Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, având pante şi rigole de evacuare a apelor.

Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălţimi

corespunzătoare evitări amestecări sorturilor.

Nu se admite depozitarea directă pe pământ sau pe platforme balastate.

Pentru depozitarea agregatelor se va respecta prevederile normativului NE 012-99.

3.2.4 Apa

Apa utilizată la prepararea betoanelor, precum şi la umezirea acestora după punerea în operă,

trebuie să corespundă prevederilor standardelor în vigoare la data execuţiei – SR EN 1008/2003.

Raportul apă/ciment în reţeta betonului va fi stabilit în laborator, ţinând seama de marca prescrisă,

de lucrabilitatea necesară şi de caracteristicile fizico – mecanice ale betonului.

La stabilirea raportului apă/ciment se va ţine seama şi de umiditatea agregatelor în momentul

preparării betonului.

3.2.5 Aditivi

Aditivul DISAN - A cu efect reducător de apa si antrenor de aer asigura o buna lucrabilitate. Se

foloseşte la prepararea betoanelor sub forma de soluţie avind o concentraţie de 20 ± 1 %

substanţa uscata, in unitati de masa .Prepararea soluţiei cu aceasta concentraţie se dizolva 25 kg /

aditiv /100 l , obtinindu-se un volum de 115 l soluţie. Partea de aditiv va fi de 0,75 - 1,50 l soluţie

de concentraţie 20 % pentru 100 kg de ciment.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Aditivul intens reducător de apa - superplastifiant -FLUBERT se foloseşte in cazul betoanelor de

minim Bc15.Cantitatea de aditiv este de 1,5 - 1 / 100 kg de ciment pentru cimenturile de adaos si

de 2,0 - 100 kg ciment in cazul cimenturilor fara adaos.

Aditivul întârzietor pentru betoane : REPLAST se foloseşte in scopul evitării rosturilor de lucru la

întreruperea betonării. Aditivul se adăuga odată cu apa de amestecare la prepararea betoanelor

putându-se obţine o întârziere a timpului de priza si întărire de maxim 18 h.

Nu este permisa folosirea aditivului la temperaturi sub - 10°C si nu se recomanda utilizarea lui in

cazul construcţiilor care vin in contact cu apa de mare .

Aditivul accelerator pentru betonare pe timp friguros este clorura de calciu .

Este interzis a se folosi clorura de calciu in următoarele situaţii :

• betoane cu cimenturi care au 15 % adaos

• construcţii din beton precomprimat

• construcţii din beton armat care se afla in mediu umed in cursul exploatării

Prepararea betonului se face introducând in betoniera materiale in următoarea ordine: agregate,

ciment si 75 % din cantitatea de apa, după care se amesteca 30 s. Se introduce apoi restul de

cantitatea de apa împreună cu doza de aditiv si se continua malaxarea încă cel puţin 90 s.

In cazul in care concentraţia aditivului livrat nu corespunde normei interne, proporţia se corectează

prin multiplicarea cu raportul dintre concentraţia teoretică 30% si concentraţia reală.

3.2.6 Cofrajele

Cofrajele vor fi astfel alcătuite încât să asigure realizarea formelor, dimensiunilor şi a suprafeţei

perfect plane a elementelor, conform părţi desenate din proiect. Cofrajele din placaj sau alte

produse din lemn, trebuie să asigure obţinerea unor suprafeţe rugoase (pentru aderenţa cu

betonul) şi să aibă găuri pentru trecerea mustăţilor de legătură. Se va urmări etanşeitatea şi

rezistenţa panourilor de cofraj, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment şi să asigure

preluarea încărcărilor ce apar.

Înainte de betonare, interiorul cofrajelor se va unge cu agenţi de decofrare.

3.2.7 Oţeluri pentru armături

Pentru armarea elementelor din beton se utilizează bare laminate la cald din oţel beton rotund OB

37 şi PC 52, care trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice din standardele în vigoare – STAS

438/1-89.

Livrarea, depozitarea şi controlul calităţi armăturilor se va realiza cu respectarea prevederilor

normativului NE 012-99.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

3.2.8. Piese înglobate

Conform detaliilor de execuţie, pentru a fi înglobate în beton, vor fi pregătite piesele metalice

(praznuri, plăcuţe, corniere).

Piesele trebuie să respecte geometria prevăzută în proiect, să fie curăţate şi să fie poziţionate în

cofrag conform proiectului

3.3. Prepararea si transportul betonului3.3.1. Statiile de betoane

Prin staţia de betoane se înţelege orice unitate care produce si livrează beton, fiind dotata cu una

sau mai multe instalaţii ( secţii) de preparat beton sau betoniere .

Staţiile de betoane cu o capacitate nominala de producţie mai mare de 10 mc beton / ora (

respectiv producţie efectiva mai mare de 50 mc /schimb), sînt conduse de către ,şeful staţiei “ si

funcţionează pe baza certificatului de atestare eliberat la înfiinţarea staţiei de comisia de atestare

numita printr-un ordin dat de conducerea unităţii tutelare .

Staţiile de betoane cu o capacitate nominala de producţie de cel mult 10 mc beton / ora sau cu o

producţie efectiva de cel mult 50 mc beton / schimb, sânt subordonate direct conducătorului lucrării

pe care o deserveşte si pot funcţiona cu acordul beneficiarului si proiectantului fara certificat de

atestare.

Pentru obţinerea certificatelor de atestare, staţiile de betoane trebuie sa dispună de:

a) Regulament de funcţionare.

b) Depozite de agregate, intermediare si la staţie, amenajate conform prevederilor de la

punctul Normativ NE012 – 99 si având compartimente pentru numărul necesar de sorturi

rezultate in funcţie de granula maxima utilizata si prevederile de la punctul Normativ NE012

– 99.

c) Silozuri care sa permită depozitarea simultana a minim 2 tipuri de ciment si avind

capacitatea totala in depozitarea corelata cu capacitatea de producţie a staţiei pe interval

de min.3 zile ;in cazurile in care se foloseşte si ciment in saci, dotările vor corespunde

prevederilor de la punctul Normativ NE012 – 99.

d) Silozuri pentru cenuşa de centrala termoelectrica (in cazurile in care se foloseşte acest

adaos).

e) Mijloace de dozare a materialelor componente care sa corespunda clasei de precizie din

documentaţia tehnica a acestora .

f) Utilaje de preparare a betonului, in buna stare de funcţionare .

g) Instalaţii de preparare, rezervoare si dozatoare pentru aditivi, pentru cel puţin una din

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

secţiile staţiei ( cu excepţia cazurilor in care nu se prevede utilizarea lor ).

h) Dotări care sa permită încălzirea apei si a agregatelor daca se prevede funcţionarea

staţiei in perioada de timp friguros.

j) Personal de deservire in conformitate cu prevederile din anexa V.1 - Normativ C 140- 86.

k) Nomenclator al claselor sau tipurilor de betoane ce se vor produce de fiecare instalaţie,

aprobat in prealabil de conducerea unitatii tutelare .

l) Laborator amenajat cu spatii distincte, pentru confecţionarea probelor si respectiv

păstrarea lor, care sa asigure respectarea condiţiilor de temperatura de 20 ± 3 ° C,

autorizat conform Ordin IGSIC, prevăzut cu personal tehnic si muncitor corespunzător din

punct de vedere profesional si numeric.

m) Nomenclator al încercărilor si operaţiilor pe care le efectuează laboratorul.

n) Aparatura si dispozitivele corespunzătoare nomenclatorului de încercări si operaţii

efectuate de laborator, conform prevederilor din Anexa X.2

3.3.2. Tipuri uzuale de beton.

Pentru lucrările curente de beton si beton armat, tipurile de beton se diferenţiază si se notează in

funcţie de:

• clasa betonului

• lucrabilitate;

• tipul de ciment utilizat;

• mărimea agregatelor.

Tipurile de beton uzuale sunt arătate in tabelul de mai jos

Beton tip Marca Clasa Domeniul de aplicareI B 100 C6/7,5 Egalizări, blocuri de fundaţii si pardoseli la subsol.

II B 200 C12/15 Beton armat monolit in fundaţii, pereţi subsol si suprastructura.

III B 250 C16/20 Prefabricate din beton armat, recipienti din beton armat monolit cuinaltimea coloanei de apa H < 4,0 m

IV B 300 C20/25 Monolitizări elemente prefabricate. recipienti din beton armat cuinaltimea coloanei de apa > 4,0 m

De exemplu, un beton de clasa BC 15 cu lucrabilitate L3, (corespunzătoare unei tasări de 8 ± 2

cm) preparat cu ciment M 30 si având agregate 0 - 31 se notează: C12/15 - L 3 - M 30 / 0 - 31

Pentru cazurile in care se cere obţinerea unui anumit grad de impermeabilitate sau o anumita

lucrabilitate notaţia betonului va cuprinde si aceste caracteristici. Astfel un beton de clasa C16/20

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

cu grad de impermeabilitate P8,lucrabilitate corespunzătoare unei tasări medii de 8 cm, ciment Hz

35 si agregate 0-16 se notează: C16/20 -t8-Hz 35/0-16

Daca este necesar, notaţia se va completa cu gradul de gelivitate sau tipul de aditiv impus.

In cazuri speciale, prin proiect sau prin înţelegere intre producător si utilizator, se pot adopta notaţii

simplificate.

In comanda de beton către staţie se vor înscrie tipul de beton, programul si ritmul de livrare

precum si obiectul (partea de structura) la care urmează a se folosi.

Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc de către staţie si instalaţii va conţine notaţii

conform prevederilor de la punctul Normativ NE012 – 99.

3.3.3. Stabilirea compoziţiei betonului

Pentru lucrările curente, compoziţia betonului se stabileşte de laboratorul unitatii tutelare a staţiei

de betoane, in conformitate cu prevederile din Normativul NE012 – 99.

Stabilirea compoziţiei se va face:

• la intrarea in funcţiune a unei staţii de betoane;

• la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;

• la introducerea utilizării de aditivi sau la schimbarea acestora;

• la pregătirea executării unei legaturi care necesita un beton cu caractersticile deosebite

de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C20/25.

Compoziţiile de betoane se aproba de conducerea unitatii care tutelează laboratorul, daca prin

caietul de sarcini nu se prevede ca aprobarea sa fie data de reprezentantul beneficiarului sau

proiectant

In cazul construcţiilor speciale, definite conform din Normativ NE012 – 99 precum si in cazul

utilizării unor tipuri de ciment, agregate aditivi sau adausuri care nu sunt prevăzute in prezentul

normativ sau care nu au reglementari speciale, stabilirea compoziţiei betoanelor se va face pe

baza de studii, elaborate de laboratoarele de specialitate din instituţiile de cercetare.

Lunar, laboratorul va analiza rezultatele încercărilor efectuate la vârsta de 28 de zile si va supune

aprobării conducerii unitatii, eventualele corecţii ale dozajului de ciment sau alte masuri necesare

in vederea asigurării calităţii betonului.

Cantităţile de materiale corespunzătoare unui amestec (şarjă) se vor stabili pentru un volum de

beton proaspăt, de maxim 80% din capacitatea nominala a utilajului folosit pentru malaxare.

La staţia de betoane se va afişa reţeta corespunzătoare tipului de beton ce se prepară si care va

conţine:

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• numărul de ordine al reţetei;

• notaţia corespunzătoare tipului de beton;

• cantitatile de materiale care se introduc la fiecare sarja (cumulat pentru agregate,

funcţie de ordinea de introducere);

• lucrabilitatea betonului prevăzută sa se obţină la staţie ;

• zona de granulozitate a agregatelor.

3.3.4. Prepararea betonului

a) Dozarea materialelor : la dozarea materialelor pentru prepararea betonului se admit următoarele

abateri

• ±3% pentru agregate;

• ± 2%pentru ciment si apa;

• ± 5%pentru aditivi .

Mijloacele de dozare vor fi verificate cel puţin o data pe săptămână, folosindu-se greutăţi verificate

in prealabil, măsurători sau alte procedee operative

Cel puţin o data pe an se va proceda la verificarea metrologica a mijloacelor de dozare si ori de

cate ori apare necesar.

b) Amestecarea betonului si încărcarea in mijlocul de transport

Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forţată sau betoniere cu

cădere libera. In cazul utilizării agregatelor cu granule mai mari de 40 mm se vor folosi numai

betoniere cu cădere libera.

Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face conform cărţii tehnice a

utilajului respectiv, dar începând cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.

Durata de amestecare va respecta prevederile cărţii tehnice a instalaţiei, dar va fi cel puţin 45 sec.

de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora după caz pentru:

• utilizarea de aditivi sau adaosuri ( cenuşa de centrala termoelectrica);

• perioade de timp friguros;

• utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;

• betoane cu lucrabilitate redusa ( tasare mai mica de 5 cm ).

Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de menţinere a betonului in buncărul tampon,

va fi de maxim 20 minute. La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonului pe o

durata mai mare de 1 ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spălata cu un jet puternic de

apă sau apă amestecată cu pietriş si imediat apoi golita complet.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

3.3.5. Transportul betonului

Transportul betonului cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor

cu tasare de maxim 5 cm, cu autobasculanta cu bena amenajate corespunzător.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneţi, benzi, transportoare,

jgheaburi sau tomberoane.

Mijloacele de transport trebuie sa fie etanşe pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

Pe timp de arşiţă sau ploaie in cazul transportului cu autobasculanta pe distanta mai mare de 3 km

suprafaţa libera de beton trebuie protejată, astfel încât sa se evite modificarea caracteristicilor

betonului, ca urmare a evaporării apei.

Durata de transport, se considera din momentul terminării încărcării mijlocului de transport si

sfârsitul descărcării acestuia si nu poate depasi valorile din tabelul 3.1 decât daca se utilizează

aditivi întârzietori.

Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare este dată in tabelul următor

Durata maxima de transport ( minute )Temperatura amestecului

beton ° C Cimenturi de marca < 35° Cimenturi de marca > 40°

t > 30 45 30

10 < t < 30 90 60

t < 10 60 45Observaţie : In cazul transportului cu autobasculanta durata maxima se reduce cu 15 minute fata

de limitele din tabel

Ori de cate ori intervalul de timp dintre descărcarea si reîncărcarea cu beton a mijloacelor de

transport depăşeşte o ora precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi curăţate cu jet de apa.

In cazul autoagitatoarelor acestea se vor umple cu cca. 1 mc de apa, se vor roti cu viteza maxima

timp de 5 minute, după care se vor goli complet de apa.

3.4. TURNAREA BETONULUI3.4.1. Pregătirea turnării betonului

Executarea lucrărilor de betonare poate sa înceapă numai după ce sunt îndeplinite următoarele

condiţii:

a) Fisa tehnologica pentru betonarea obiectului in cauza întocmită conform prevederilor

NE012 – 99, a fost acceptată de beneficiar.

b) In cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de B25 se dispune de încercări

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

preliminare, iar compoziţia betonului a fost acceptata de Dirigintelui de Santiersi de

Investitor.

c) Sunt realizate masurile pregătitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare

(agregate, ciment, piese înglobate, etc. ) si sunt in stare de funcţionare utilajele si dotările

necesare, in conformitate cu prevederile fisei tehnologice.

d) Sunt stabilite si instruite formalităţile de lucru in ceea ce priveşte tehnologia de execuţie,

precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si PCI.

e) Au fost recepţionate calitativ lucrările de săpaturi, cofraje si armaturi (după caz).

f) Suprafeţele de beton turnate anterior si întărite, care vor veni in contact cu betonul

proaspăt, sunt curăţate de pojghiţa de lapte de ciment, nu prezintă zone necompactate sau

segregate si au rugozitatea necesara unei bune legaturi intre cele doua betoane.

h) Sunt stabilite după caz si pregătite masurile ce se vor fi adoptate pentru continuarea

betonării in cazul intervenţiei unei situaţii accidentale.

i) Nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climaterice nefavorabile ( ger, ploi

abundente, furtuni, etc. ).

j) In cazul fundaţiilor sunt prevăzute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii,

astfel incit acestea sa nu se acumuleze in zonele in care urmează a se betona.

In baza verificării îndeplinirii condiţiilor se va consemna aprobarea începerii betonării de către

Consultantul de supervizare, reprezentantul Investitorului si Inspecţia Teritoriala pentru Construcţii,

in conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrărilor si faze determinante.

Aprobarea începerii betonării trebuie sa fie reconfirmată pe baza unor verificări in cazurile in care:

• au intervenit evenimente de natura sa modifice situaţia constatată la data aprobării;

• betonarea nu a început in interval de 10 zile de la data aprobării.

Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor si măsurilor indicate mai sus.

Înainte de turnarea betonului se va controla (conf. Normativ NE 012-99):

• concordanţa armăturilor cu proiectul (secţiune, nr. de bare, poziţii );

• concordanţa dimensiunilor interioare ale cofrajului cu dimensiunea elementelor din

proiect;

• etanşeitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment;

• stabilirea sistemului de susţinere a cofrajului, pentru a nu se produce deplasarea sau

deformarea acestuia în timpul sau după terminarea betonări .

• funcţionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea betonului.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• existenţa materialelor de protecţie a betonului în stare proaspătă;

3.4.2. Reguli generale de betonare

Betonul trebuie pus in lucru in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare, se admite un

interval de maximum 30 minute numai in cazul in care durata transportului este mai mica de 1 ora.

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

a) Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile care vor veni in contact cu betonul

proaspăt vor fi udate 2-3 ore înainte si imediat înainte de turnarea betonului, iar apa

rămasă in denivelări va fi înlăturată.

b) Din mijlocul de transport descărcarea betonului se va face in bene, pompe, benzi

transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.

c) Daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se încadrează in limitele de

lucrabilitate admisă sau prezintă segregări, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in

lucrare, admiţându-se îmbunătăţirea lucrabilităţii numai prin folosirea unui aditiv

superplastifiant.

d) Inaltimea de cădere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul

elementelor cu înălţime mai mare de maxim 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m si

celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafaţă ( placi, fundaţii).

e) Betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre

laterale sau prin intermediul unui tub având capătul inferior situat la maxim 1,5 m de zona

care se betonează.

f) Betonul trebuie sa fie răspândit uniform in lungul elementului, urmărindu-se realizarea de

straturi orizontale de maxim 50 cm înălţime si turnarea noului strat înainte de începerea

prizei betonului turnat anterior.

g) Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de poziţia

prevăzută, îndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a plăcilor in consola;

daca totuşi se vor produce asemenea defecte, vor fi corectate in timpul turnării.

h) Se va urmări cu atenţie înglobarea in beton a armaturilor, respectându-se grosimea

stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului.

i) Nu este permisa ciocănirea armaturii in timpul betonării si nici aşezarea pe armaturi a

vibratorului

j) In zonele cu armaturi dese se va urmări cu toata atenţia umplerea completa a secţiunii

prin îndesarea laterala a betonului cu şipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui,

in cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţii de acces lateral al

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

betonului in spatii care sa poată permite pătrunderea vibratorului.

k) Se va urmări comportarea si menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor si susţinerilor

acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatării unor deplasări sau

căderi.

I) Circulaţia muncitorilor, a utilajului de transport in timpul betonării se va face pe podine,

astfel rezemate încât sa nu modifice poziţia armaturii; este interzisa circulaţia directa pe

armaturi sau pe zonele cu beton proaspăt.

m) Betonarea se va face continuu pană la rosturile de lucru prevăzute in proiect sau fisa

tehnologică.

n) Durata maxima admisa a întreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea

unor masuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie sa depăşească timpul de începere a

prizei betonului. In lipsa unor determinări de laborator aceasta durata se va considera de

doua ore de la prepararea betonului in cazul armăturilor cu adaosuri si de respectiv 1,5 ore

in cazul cimenturilor fără adaos.

o) In cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este

permisa numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor.

p) Instalarea podinilor pentru circulaţia lucratorilor pe planşeele betonate, precum si

depozitarea pe ele a unor schele , cofraje sau armaturi, este permisa numai după 24-48

ore, in funcţie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat.

r) Verificările care se efectuează sunt preconizate in Normativul NE012 – 99.

Se va avea grijă să se realizeze înglobarea completă a armăturilor in beton si să se respecte

prevederile proiectului in ceea ce priveşte grosimea stratului de acoperire.

O atenţie deosebită trebuie acordată umplerii complete a secţiunilor din nodurile de armături dese

sau la punctele de înnădire, fiind recomandabilă îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele

de otel, concomitent cu vibrarea lui.

In cazul betonării elementelor verticale ( stâlpi, diafragme, pereţi) trebuie avute in vedere:

• pentru elementele avind o înălţimea de maximum 3 m la care vibrarea betonului nu este

stânjenită de grosimea redusa a elementelor sau de desimea armăturilor, este admisă

cofrarea tuturor fetelor pe întreaga înălţime si betonarea pe la partea superioara a

acestuia;

• in situaţiile in care se întrevăd dificultăţi la compactarea betonului, precum sI pentru

elementele cu inaltimea de 3 m, se poate adopta una din următoarele soluţii:

- cofrarea unei fete de maxim 1 m înălţime si completarea cofrajului pe măsura

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

betonării elementului respectiv;

- betonarea prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub alcătuit din

tronsoane;

• - pentru recipiente, cofrajul se montează pe una din fete pe întreaga înălţime de maxim

1 m, completându-se pe măsura betonării;

• primul strat de beton trebuie sa aibă o lucrabilitate superioară si sa nu depăşească 30

cm.

• In cazul betonării grinzilor si plăcilor va începe după 1-2 ore de la terminarea turnării

stâlpilor sau a pereţilor pe care se reazemă. Grinzile si plăcile care vin in legătură se

toarnă de regulă in acelaşi timp.

Pentru a asigura respectarea grosimii conform proiectului , la turnarea plăcilor se folosesc reperi

dispuşi la distanta maxima de 2m.

3.4.3 Compactarea betonului

Se face manual sau mecanic . Compactarea manuala se admite concomitent cu baterea cofrajelor

in următoarele situaţii:

• când introducerea in beton a vibratorului nu este posibilă din cauza desimii armăturii

sau a dimensiunilor secţiunii respective iar vibrarea externă nu este eficientă;

• defectarea vibratorului sau întreruperii curentului;

• când se prevede prin reglementările speciale.

Compactarea mecanica se face cu vibratoare de următoarele tipuri:

• vibratoare de interior - previbratoare cu care se face vibrarea internă a betonului;

• vibratoare de exterior - care se exercită vibrarea cofrajelor;

• vibratoare de suprafaţă care se folosesc la compactarea betoanelor din elemente de

suprafaţă rare si grosimi mici.

Alegerea tipului de vibrator se face in funcţie de dimensiunile elementelor care urmează a fi

compactate.

Vibrarea se considera terminata atunci când:

• betonul nu se mai tasează;

• nu mai apar bule de aer la suprafaţa betonului;

• suprafaţa betonului devine orizontala si uşor lucioasa.

Distanta maximă intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1m, ea putându-se

reduce funcţie de desimea armăturilor si caracteristicilor secţiunii.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Grosimea stratului de beton care urmează a fi vibrat nu trebuie sa depasească 3/4 din lungimea

buteliei, la compactarea stratului următor butelia trebuie sa pătrundă la 15cm in stratul anterior

compactat.

Vibrarea externă se aplica la executare elementelor prefabricate sau in cazul celor executate

monolit , avind grosimi mici si armaturi dese. Ea se efectuează cu vibrator de exterior , ceea ce

impune a se lua masuri corespunzătoare de asigurare a rigidităţii cofrajelor.

Vibrarea de suprafaţă se aplica in cazul compactării plăcilor cu grosimea de maxim 20 cm.

Durata vibrării de suprafaţă este de 30-60 secunde, iar durata optimă se poate stabili prin

determinarea de probă cu prima sarjă de beton pusă in operă.

Distanta intre doua poziţii succesive ale plăcilor vibrante se stabileşte astfel incat sa fie asigurata

suprapunerea pe cel puţin 5cm in raport cu poziţia precedentă.

3.4.4. Rosturi de lucru

De regula betonarea se face fara întrerupere pe nivelul respectiv intre doua rosturi de dilataţie.

Atunci când acest lucru nu este posibil rosturile de lucru trebuie prevăzute in zonele de solicitări

minime.

3.4.5. Tratarea betonului după turnare

Se menţine umiditatea betonului cel puţin 7 zile după turnare, pentru a se reduce deformaţiile de

contracţie si pentru a se asigura condiţii favorabile întăririi acestuia.

Betonul proaspăt turnat trebuie protejat de vânt si de acţiunea razelor solare timp de minim 24h.

Protejarea elementelor după turnare se face prin

• acoperirea cu materiale de protecţie (prelate , rogojini);

• stropirea periodica cu apa după 2-12h de la turnare si se va repeta la intervale de 2-6 h,

astfel incat suprafaţa betonului sa se mentina permanent umeda;

• aplicarea de pelicule de protecţie , pe baza de prescripţii speciale.

In cazul recipientelor , menţinerea umidităţii betonului trebuie asigurata timp de 14-28 de zile (in

funcţie de anotimp si de condiţiile de expunere).

Suprafeţele de beton proaspăt trebuie de asemenea protejate in timpul ploilor cu folii de

polietilena sau prelate , atât timp cat exista pericolul antrenării pastei de ciment.

3.4.6. Decofrarea

După ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mmp, astfel incat fetele si muchiile

elementelor sa nu fie deteriorate , partile laterale ale cofrajelor pot fi îndepărtate.

Cofrajele feţelor interiore la placi si la grinzi se pot îndepărta (menţinând sau remontând popii de

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

siguranţa) atunci când rezistenţa betonului a atins, faţă de clasa de betoane, următoarele

procente:

- pentru elemente cu deschideri < 6 m : 70 %;- pentru elemente cu deschideri > 6 m : 85 %;

Popii de siguranţă se pot îndepărta atunci când rezistenta betonului a atins fata de clasa de

betoane următoarele procente:

- pentru elemente cu deschideri < 6 m : 95 % ;- pentru elemente cu deschideri 6 -12 m :110% ;- pentru elemente cu deschideri > 12 m :115 % ;

Stabilirea rezistentelor la care au ajuns elementele de construcţie in vederea decofrării se stabilesc

prin încercarea epruvelor de control sau pe baza de încercări nedistructive.

3.5. Cofraje

In funcţie de confecţionarea si gradul de reutilizare cofrajele se clasifica in următoarele categorii:

- cofraje fixe executate de regula direct pe şantier , datorita consumului mare de lemn

si forta de munca , aceste cofraje se utilizează numai pentru construcţii de forma

speciala la care nu se pot aplica alte tipuri de cofraje mai eficiente;

- cofraje demontabile;

- cofraje mobile executate sub forma de ansambluri de inventar , care pe porţiuni mici

sau in întregime pot fi desfăcute , pot fi deplasate in poziţii succesive pe măsura ce se

toarnă betonul.

Orice tip de cofraj trebuie sa urmărească următoarele condiţii tehnice cu caracter general:

- sa asigure obţinerea formei dimensiunilor si gradului de finisare prevăzute in

proiectul respectiv;

- sa fie rezistente sub acţiunea tuturor încercărilor ce apar in timpul execuţiei

lucrărilor;

- sa fie etanşe pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment dupa turnarea

betonului;

- sa fie alcatuite astfel incat sa asigure o decofrare uşoara si o preluare treptata a

încărcaturilor de către elementele care se decofrează;

- sa fie uşor de manipulat.

Montarea cofrajelor cuprinde următoarele operaţii:

- trasarea poziţiei cofrajului , asamblarea si susţinerea provizorie a panourilor ,

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

verificarea si eventual corectarea poziţiei panourilor încheierea , legarea si sprijinirea

definitiva a cofrajelor;

- o atenţie deosebita trebuie acordata cazurilor in care elementele de susţinere a

cofrajelor reazemă fie pe terenuri inghetate sau supuse inghetului , fie pe pamanturi

sensibile la umezire.; in astfel de situaţii , trebuie luate masuri corespunzătoare pentru

a evita deplasarea acestora in funcţie de condiţiile de temperatura si de posibilitatea

de înmuiere.

Pentru calculul cofrajelor si susţinerile acestora la incarcari verticale se iau in considerare

următoarele:

1. Incarcari orizontale statice provenite din împingerea laterala a betonului asupra pereţilor

cofrajului, distribuţie funcţie de viteza de betonare reprezentând raportul dintre inaltimea

elementului ce trebuie turnat si durata de timp apreciata pentru umplerea cofrajului cu

beton pe inaltimea respectiva.

2. Încărcarea orizontala dinamica pe pereţii cofrajelor provenite din şocurile care se produc

la descărcarea betonului se apreciază astfel :

a) pentru o capacitate a mijlocului de transport

0,2 mc. 200 kg/ mc.

0,2 - 0,7 mc. 400 kg/ mp.

0,7 mc. 600 kg/ m

b) pentru turnarea cu jgheaburi si palnii

200 kg/ mp.

c) pentru turnarea cu pompa

600kg/ mp.

3. Încărcarea datorita vântului - numai pentru calculul susţinerii cofrajelor mai înalte de 6 m.

3.6. ARMAREA3.6.1. Fasonarea armaturilor

Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă

conformitate cu proiectul.

Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte. Eventualele pete de rugina de pe

suprafaţa barelor se vor îndepărta prin lovire cu ciocanul sau prin frecare cu peria de sarma (

numai in zonele in care barele urmează a fi înnădite prin sudura )

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Otelul beton este livrat in bare îndoite sau in colaci , astfel încât înainte de taiere si fasonare el

trebuie îndepărtat cu grija, fara a se deteriora profilul. In cazul întinderii otelului cu troliul , alungirea

maxima nu trebuie sa depăşească 2 mm / m.

Armaturile se termina cu sau fara ciocuri. Ciocul se indoaie la 180° în cazul armaturilor netede si la

90° in cazul armaturilor cu profil periodic. Raza interioara de îndoire este de minim 1,25 d in cazul

armaturilor netede si de 2 din cazul armaturilor cu profil periodic. Porţiunea dreapta de la capăt

după îndoire este de 3 d la armaturile netede si 7 d la cele cu profil periodic.

Îndoirea barelor înclinate , a barelor de trecere din stâlpi in grinzi si a celor trecute peste coltul unui

cadru , se face după un arc de cerc , a cărui raza va fi de cel puţin 10 d. Porţiunea dreapta a

capetelor barelor înclinate trebuie sa aibă cel puţin 20 d in zonele întinse si minim 10 d in zonele

comprimate.

Fasonarea ciocurilor si îndoirea armăturilor se executa fara şocuri cu mişcări lente.

Barele tăiate si fasonate , cat si carcasele , sunt apoi depozitate in mod corespunzător in pachete

etichetate, spre a se evita confundarea lor. Pentru a se evita corodarea oţelului, se recomandă

montarea şi betonarea armăturilor în max. 15 zile de la fasonare.

3.6.2. Montarea armaturilor.

Aceasta operaţie poate sa înceapă numai după ce s-a efectuat recepţionarea calitativa a

cofrajelor. La montarea armaturilor trebuie adoptate masuri corespunzătoare care sa asigure buna

desfăşurare a turnării si compactării betonului ( crearea unor spatii libere intre armaturile de la

partea superioara la intervale de maxim 3 m care sa permită pătrunderea libera a betonului sau a

furtunelor , crearea in lungul grinzilor la interval de 1,5 m a spaţiului necesar pătrunderii vibratorului

in timpul compactării betonului ).

Se iau masuri corespunzătoare care sa asigure menţinerea armaturilor in timpul turnării si

compactării betonului ( agrafe, distanţieri, capre ).

In general se prevăd: cel puţin 2 distanţieri pe mp placa sau perete, cel puţin 1 distanţier pe ml de

grinda sau stâlp si cel puţin un distanţier intre rândurile de armatura , la fiecare 2 ml de grinda , in

zona in care armatura este prevăzută pe doua sau mai multe rânduri.

Distanţierii pot fi confecţionaţi din mortar de ciment , in forma de prisma cu cate o sarma pentru a fi

legate de armaturi sau din masa plastica.

Pentru menţinerea in poziţie a armaturilor de la partea superioara a plăcilor se folosesc capre din

otel beton. Caprele se dispun intre ele in câmp la o distanta de maxim 1 m ( 1 buc / mp ) si in

zonele de consola de maxim 50 mm ( 4 buc / mp ) care sunt periclitate in ceea ce priveşte călcarea

de către muncitori a armaturilor de la partea superioara a plăcilor.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

In cazul armaturilor cu diametre de 14 mm sau al plăcilor cu grosime de 40 cm se admite

depăşirea distantelor menţionate anterior pentru asigurarea păstrării poziţiei corecte a armaturii.

Se recomanda ca armatura sa se monteze sub forma de carcase preambalate , sudate prin puncte

in cazul in care se dispun de mijloace mecanice de ridicare si montaj.

3.6.3. Legarea armaturilor.

Obligatoriu , reţelele de armaturi din placi si pereţi au legate doua rânduri de incrucisări marginale

pe întreg conturul , restul incrucisărilor ( din mijlocul retelelor ) se leaga din 2 in 2 in ambele

sensuri.

In cazul plăcilor curbe subţiri , reţelele se leagă in toate punctele de incrucisare.

Se leagă toate incrucisarile barelor la grinzi si stâlpi cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor

(restul incrucisarilor acestor bare cu porţiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in şah, cel

putin din 2 in 2).

In mod obligatoriu , barele înclinate se leagă de primii etrieri care se incrucisează. Etrierii si

agrafele care se montează înclinat fata de armatura longitudinala , se leagă de toate barele cu

care se incruciseaza.

3.6.4. Înnădirea armaturilor.

Se face prin suprapunere , sudura , manşoane presate la rece , manşoane sudate metalotermic.

Se recomanda ca la înnădirea armaturilor pentru diafragme ,barele verticale de armatura sa nu fie

prevăzute la capete cu ciocuri , pentru a înlesni turnarea si compactarea betonului.

Lungimile de înnădire ce trebuiesc respectate pentru construcţiile cu grad seismic 7 sunt:

Lungimea de înnădire a armaturilor longitudinale, pentru beton de marca.Calitatea otelului

C12/15 C16/20 C20/25

OB 37 40 d 45 d 45 d

PC 52 45 d 40 d 40 d

PC 60 45 d 40 d 40d

3.6.5. Ancorarea armaturilor.

In cazul barelor orizontale din centuri si a barelor orizontale independente din armarea de câmp se

face pe o lungime de 40 d pentru barele din PC 52 , PC 60 si OB 37.

3.6.6. Stratul de acoperire cu beton.

Pentru protecţia armaturii contra coroziunii si pentru buna conlucrare cu betonul , stratul de

acoperire va fi :

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Elementul Grosimea de acoperire (cm) Observaţii

Placi cu grosime <10 cm 1,0

Placi cu grosime >10 cm 1,5

Grinzi de inaltime < 25 cm 1,5

Grinzi de inaltime > 25 cm 2,5

Stâlpi 2,5

Fundaţii cu strat egalizare -

armare la fata locului

2,5

Fundaţii , stâlpi , grinzi in contact

cu pământul

5,0 Pentru fetele laterale ale

elementelor - min. 4,5 cm

Etrieri sau armaturi transversale

din carcase sudate

1,5

Armaturi din pofile laminate 5,0

3.6.7. Înlocuirea armaturilor prevăzute in proiect.

Atunci când din motive justificative antreprenorul nu dispune de sortimente si diametrele prevăzute

in proiectul de execuţie se poate accepta înlocuirea acestor armaturi, numai cu acordul

Consultantului de supervizare, respectând următoarele condiţii :

• adoptarea altor diametre de bare , de acelaşi tip de otel cu cel înlocuit, se face astfel

incat aria armaturilor sa rezulte egala sau cel mult 5% mai mare decât cea din proiect ;

• pentru armaturile de rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat poate fi cu cel mult

25% mai mare decât cel prevăzut in proiectul lucrării , fara a schimba tipul otelului;

• înlocuirea de armatura se menţionează pe planurile de execuţie care se depun la

Cartea Construcţiei.

3.7. EXECUTAREA RECIPIENTILOR DIN BETON ARMAT

3.7.1. Generalităţi

La executarea recipienţilor din beton armat si beton precomprimat se vor tine seama de

prevederile normativelor: NE012 – 99, C 130-78, precum si normativul nr. P 73-94: Instrucţiuni

tehnice pentru proiectarea si, execuţia recipienţilor din beton armat si beton precomprimat pentru

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

lichide.

Execuţia recipienţilor se va face pe baza proiectelor si detaliilor de execuţie, a caietului de sarcini

si a fiselor tehnologice, urmărindu-se in mod deosebit realizarea unor betoane cu o structura

compacta si uniforma. In acest scop se vor îndeplini următoarele cerinţe:

1. materialele componente vor fi ferite de impurificare si degradare

2. utilajele de compactare a betonului vor avea dimensiuni corelate cu grosimea

elementului, distanta dintre armaturi si grosimea straturilor succesive de beton, pentru

a permite o vibrare corespunzătoare; numărul acestora se va stabili astfel incit sa se

dispună de rezerve in cazul unor eventuale defecţiuni;

3. se va întocmi un plan de betonare pentru a asigura o turnare continua, precizindu-se

totodată numărul formaţiilor de lucru;

Se vor prevedea instalaţiile necesare de alimentare cu apa si evacuarea acesteia, pentru

efectuarea probei de etanşeitate in termenele stabilite;

Înaintea începerii fiecărei faze de lucru se va verifica:

1. calitatea lucrărilor executate in faza anterioara;

2. daca utilajele necesare la betonare, precomprimare, torcretare, functioneaza

corespunzător;

3. daca formaţiile de lucru si-au insusit prevederile din caietele de sarcini si fisele

tehnologice;

4. respectarea normelor de protecţia muncii

La recipienţii situaţi pe terenuri in panta si la cei fundaţi pe paminturi sensibile la umezire, se va

tine seama de masurile de amenajare a amplasamentului, respectind instrucţiunile din P 7-92.

In cazurile in care nivelul apei subterane din amplasamente este deasupra cotei radierului, se vor

lua masuri de coborire a nivelului apei cu cel puţin 0,50 m sub cota de fundare. Nivelul coborit al

apei subterane va fi menţinut pina la terminarea lucrărilor.

In timpul execuţiei, se va tine evidenta activitatii de control a calitatii lucrărilor. Documentele se

ataseaza la Cartea Tehnica a construcţiei.

3.7.2. Cofraje si sustineri

La realizarea cofrajelor si susţinerilor se va tine seama de succesiunea operaţiilor legate de

realizarea elementelor din beton, asigurindu-se accesul mijloacelor de transport si punere in

lucrare a betonului.

La peretii din beton turnat monolit se va prevedea cofrarea progresiva a uneia din fete, cu panouri

de maximum 1 m inaltime, montate pe masura turnării betonului.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Se recomanda ca elementele de legătură ale cofrajului sa nu traverseze peretele In cazul in care

acest lucru nu este posibil, se vor adopta solutii verificate, prin experimentări concludente, pentru

etanseizarea zonelor traversate de legaturile utilizate.

Abaterile dimensionale, măsurate dupa montarea si stringerea cofrajelor înainte de betonare, vor fi

cu cel puţin 30% mai reduse decit cele admise pentru elementele finite.

Înainte de montarea cofrajelor la pereţii din beton armat monolit se va verifica:

• poziţionarea corecta a armaturilor la racordarea cu radierul;

• curatirea atenta a rostului, inlaturindu-se toate elementele străine

• montarea pieselor de etanşare a rostului(pofile din PVC plastifiat, asigurindu-se

continuitatea lor)

3.7.3. Armaturi

Confecţionarea ,depozitarea si montarea armaturilor nepretensionate se va face in conformitate cu

precederile normativului C 140-86, cu următoarele precizări suplimentare:

• se vor utiliza numai distanţieri din mase plastice sau mortar, asezati intre armaturi si

fata cofrajului;

• armaturile dispuse pe cele doua fete ale peretelui vor fi menţinute la distanta dintre ele,

prevăzuta in proiect, prin distanţieri din otel-beton;

• se interzice îndoirea armaturilor in cazul in care mustatile lăsate din radier nu se inscriu

in conturul peretelui; cu avizul proiectantului se vor executa vute locale pe inaltimea de

inadire;

• se vor lua masuri de protecţie la efectuarea eventualelor suduri, daca exista teci sau

garnituri din mase plastice sau cauciuc , deja montate.

Înlocuirea armaturilor prevăzute in proiect se poate face in conformitate cu prevederile normativului

NE012 – 99, cu acordul proiectantului.

Confecţionarea, depozitarea si punerea in lucrare a armaturilor pretensionate postintinse se va

face in conformitate cu prevederile normativului C 21 -85.

3.7.4. Betoane

La prepararea betoanelor pentru recipienti se vor folosi aditivi reducători de apa (1), antrenori de

aer (2), superplastifianti (3), intirzietori de priza (4), conform prevederilor normativului C 140-86 sau

agrementelor tehnice. Lucrabilitatea amestecului de beton proaspăt necesara la punerea in

lucrare, va fi corespunzătoare unei tasări de 8-12 cm pentru betoanele cu aditiv tip (1),(2),(4) si de

12-18 cm pentru betoanele cu aditiv tip (3)

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Se recomanda folosirea aditivilor tip (3) pentru elementele ce trebuie sa asigure etenseitatea in

cazul in care exista .zone cu armaturi dese, sau daca se întrevăd dificultati de compactare.

Pentru primul strat de la baza peretelui sau după întreruperea betonării, lucrabilitatea betonului va

corespunde unei tasări de minim 12 cm.

Dozajul de ciment se stabileşte in funcţie de clasa betonului, raportul A/C maxim admis si

lucrabilitatea necesara si trebuie sa fie cel puţin egal cu valorile indicate in tabelul de mai jos

Inaltimeacoloaneide lichid

Condiţii tehnice ce tebuiesc îndeplinite Conditii de agresivitatelichid/mediu

AGRESIVITATEfoarte slaba/slaba intensa,foarte

intensa

medie sau

puternica

< 4 m -grad de impermeabilitate min

-raport A/C maxim

dozaj min. de ciment (kg/m3) pt. Agregate:

0-16 mm

0-31 mm

clasa betonului minimă

P 4/10

0,60

360

325

C16/20

P 8/10

0,50

430

390

C20/25

4-12 m - grad de impermeabilitate min

-raport A/C max

-dozaj min. de ciment ( kg/m3) pt. Agregate

0-16 mm

0-31 mm

clasa betonului min

P8/10

0,50

430

390

C20/25

P12/10

0,45

500

455

C25/30

> 12 m - grad de impermeabilitate min P 12/10 P 12/10

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Inaltimea

coloaneide lichid

Condiţii tehnice ce tebuiesc îndeplinite Conditii de agresivitate

lichid/mediu

-raport A/C max

-dozaj min. de ciment ( kg/m3) pt. Agregate

0-16 mm

0-31 mm

clasa betonului min

0,45

500

455

C20/25

0,45

500

455

C25/30

Granulozitatea agregatului total se va adopta conform prevederilor din normativul C 140-86.

La prepararea betoanelor pompate se recomanda utilizarea aditivilor superplastifianti. Se va urmări

ca procesul de pompare sa fie continuu, fara întreruperi care favorizează betonului in conducte.

Turnarea se va face continuu, in straturi orizontale de cel mult 40 cm inaltime, si se evita rosturi de

lucru in afara celor prevăzute in proiect.

Inaltimea libera de cădere a betonului nu va fi mai mare de 0,5 m. Intervalul intre turnarea a doua

straturi succesive de beton nu trebuie sa depăşească timpul minim de începere a prizei, in funcţie

de condiţiile de temperatura si de timpul de priza al betonului. Iun cazul in care se depăşeşte acest

interval, inainte de reluarea betonării, pentru a asigura caracterul monolit al structurii, suprafaţa

betonului vechi va fi curăţată, pârtile neaderente de beton si in special laptele de ciment vor fi

îndepărtate. Curăţirea betonului si pregătirea suprafeţei se vor face ţinind seama de prevederile

instrucţiunilor tehnice departamentale PE 713-90.

Suprafeţele de beton vor fi menţinute umede până la vârsta de 14-28 zile, in funcţie de condiţiile

de expunere.

Este obligatoriu ca radierul sa fie protejat prin acoperire cu un strat de apa sau un strat de nisip

menţinut in stare umezita.

In cazul pereţilor se recomanda protejarea betonului cu prelate menţinute permanent umede.

Se recomanda sa se evite betonarea recipienţilor când temperatura mediului depăşeşte 30 grade

Celsius. In cazul in care aceasta recomandare nu poate fi respectata, este necesara o organizare

speciala a betonării.

Nu se admite betonarea recipienţilor pe timp friguros ( 15 noiembrie - 15 martie), definit conform

normativului C 16-84.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Controlul calitatii betonului pus in lucrare se va efectua conform prevederilor din normativul C 140-

86.

3.7.5. Tencuieli, sape pentru pante

Execuţia tencuielilor se va face in conformitate cu prevederile instrucţiunilor tehnice C130-78 si cu

precizările menţionate in continuare:

Aplicarea tencuielilor se va face numai după execuţia probei de etanşeitate si a eventualelor

remedieri. Se recomandă utilizarea sablării pentru pregătirea suportului tencuielilor, indiferent de

modul de aplicare ala acestora.

Continuitatea si aderenta la stratul suport al sapelor si tencuielilor se vor verifica prin metode

adecvate nedistructive ( vizual, uşoară ciocănire ). După aceasta verificare, se va încheia proces

verbal de lucrări ascunse.

3.7.6. Verificarea calităţii lucrărilor si remedierea defectelor de execuţie

Verificarea calităţii lucrărilorVerificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul lucrărilor de execuţie, pentru fiecare categorie

de lucrări in parte si separat pe recipientul in ansamblu, înainte si după aplicarea straturilor de

protecţie.

Verificarea se va face in conformitate cu prevederile prescripţiilor in vigoare pentru diversele

categorii de lucrări.

Se recomanda remedierea, înainte de verificarea etanşeităţii, a defectelor vizibile, prin injectare,

sau cu masa de şpaclu cu chit tiocolc. La recipienţii din beton precomprimat remedierile necesare

se recomanda sa se facă înainte de precomprimare.

Verificarea etanşeităţii recipientului se face prin proba de umplere cu apa, conform prevederilor

STAS 4165-88.

In prima etapa se umple recipientul cu apa pină la nivelul corespunzător inăltimii utile si se

completează apa astfel incit recipientul sa rămină in permanenta plin pina la nivelul indicat, timp de

10 zile.

In acest interval se fac verificări in vederea eliminării totale a pierderilor .de apa prin instalaţiile

recipientului sau prin piesele de trecere ale conductelor.

Daca se constata pierderi de apa la exteriorul pereţilor, recipientul se goleşte pentru efectuarea

reparatiilor.necesare, fara a mai aştepta trecerea întregului interval de 10 zile, după care proba se

reia in condiţiile prevăzute.

In etapa a doua se face proba de etanşeitate, care durează tot 10 zile. La începutul acestui interval

se închide alimentarea cu apa a recipientului.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Etanşeitatea recipientului se considera corespunzătoare daca, după trecerea intervalului de 10

zile, pierderile de apa observate, scazind pierderile prin evaporare , nu depasesc in medie 0,25

l/zi.m2 de suprafaţa udata.

Se recomanda ca nivelul apei sa se măsoare zilnic, cu precizia de 0,1 mm. Constatind totodată si

tendinţa de colmatare.

In afara prevederilor generale de desfasurare a probei de etanşeitate se va tine seama si de

următoarele precizări:

• umplerea cu apa se va face lent (minim 24 ore);

• la recipienţii compartimentaţi se vor umple la început toate compartimentele, verificarea

etanseitatii pereţilor facindu-se prin golire succesiva;

1. Se recomanda a se evita menţinerea recipientului parţial umplut cu apa timp

îndelungat;

2. Se admit mici pete de umezeala pe pereţi in cazul in care aceştia se tencuiesc

ulterior pe fata interioara; in acest caz, pierderea de apa poate fi de maximum

0,50 l/zi.m2 de suprafaţa udata;

3. Se recomanda o etapa intermediara de verificare a etanseitatii radierului, cu

înaltime de umplere de maximum 1 m;

4. La recipienţii fundaţi pe paminturi sensibile la umezire se va fac obligatoriu

remedierea prealabila a oricăror defecte vizibile care ar putea conduce la

neetanşeitate si se va face obligatoriu o etapa intermediara de verificare a

etanseitatii radierului(inaltime de apa max. 1 m).

Proba de etanşeitate prin umplere cu apa se face înainte de aplicarea tencuielilor sau protecţiilor, a

izolării termice la pereţi si a umpluturilor de pământ in jurul recipientului, si este obligatorie,

indiferent de natura lichidului înmagazinat.

Verificarea finala a etanşeitatii se face după aplicarea tencuielilor si a straturilor de protecţie. Proba

se face prin umplerea recipientului cu apa si se considera satisfăcătoare daca nu apar pete la

exterior. Se poate renunţa la aceasta verificare daca proba prevazuta la punctul anterior (max.

0,25 l/zi.m2 de supraf. udata) a dat rezultate satisfăcătoare.

Remedierea defectelor de execuţieDenivelările, zonele de beton segregat, zonele cu armături descoperite sau cu acoperire

insuficientă si cele necompletate cu beton se remediază in conformitate cu prevederile

instrucţiunilor tehnice C 149-87.

In vecinătatea pieselor de trecere se recomanda ca remedierile sa se facă prin injectare cu lapte

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

de ciment sau cu amestecuri pe baza de răşini epoxidice.

Fisurile se pot remedia prin injectare cu lapte de ciment sau cu răşină epoxidică , conform

prescripţiilor de aplicare a acestor metode. Soluţia va fi data de către proiectant, in urma analizării

cauzelor care au determinat apariţia fisurilor.

Soluţiile de remediere a altor defecte de execuţie decit cele menţionate se vor elabora in urma

analizării cauzelor care au generat apariţia defectelor, de către specialişti cu experienţă si cu

avizul proiectantului.

La elaborarea soluţiilor de remediere se va avea in vedere compatibilitatea materialelor utilizate cu

lichidele înmagazinate ( spre exemplu avizele sanitare in cazul lichidelor alimentare).

3.8. EXECUTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE PREFABRICATE

Elementele prefabricate se confecţionează in tipare metalice de beton sau de lemn , alegerea

materialului făcându-se pe considerente tehnico - economice.

Fetele tiparelor care vin in contact cu betonul trebuie unse cu agenţi de decofrare înainte de

utilizare .

Tiparele si piesele lor de fixare trebuie sa fie suficient de rigide pentru a nu suferi deformaţii in

timpul vibrării , manipulării

In cazul in care decofrarea se face prin smulgere , tiparele trebuiesc astfel ancorate incat sa

reziste la forţa de smulgere.

3.8.1. Prepararea betonului

Compoziţia betonului se stabileşte pe baza de încercări preliminare .

Transportul betonului la locul de încercări preliminare

Transportul betonului la locul de turnare se face cu instalaţii sau utilaje adecvate, care sa permită

segregarea acestuia sau pierderea laptelui de ciment.

3.8.2. Turnarea betonului

Inainte de turnare se fac toate verificările necesare si anume daca tiparele sunt bine curatate,

încheiate, fixe si unse, daca armatura este curata si a fost corect aşezata.

Compactarea betonului se face cu ajutorul vibratoarelor de suprafaţa, de cofraj, mese vibrate, in

condiţiile stabilite prin fisa tehnologica.

Decofrarea elementelor prefabricate se face la termenul prevăzut in fisele tehnologice.

Aceasta operaţie trebuie executata cu grija, folosind mijloace adecvate pentru a nu se rupe

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

muchiile elementelor si a nu se deteriora tiparele.

Pe timp călduros elementele prefabricate trebuie menţinute umede timp de 7 zile, prin stropire

periodica si acoperire cu folii de polietilena.

3.8.3. Manipulare , transport ,depozitare

Agatarea elementelor prefabricate in vederea manipulării lor se face numai din punctele indicate in

fisa tehnologica.

Transportul elementelor prefabricate se face folosindu-se piese de fixare , distantieri sau rastele,

care sa asigure atât menţinerea poziţiei elementelor pe tot parcursul , cat si evitarea deteriorărilor.

3.8.4. Montarea elementelor prefabricate

Lucrările de montare se executa pe baza unei fise tehnologice care trebuie sa cuprindă:

• cantitatea de elemente de montat pe sortimente;

• mijloace de transport pana la locul de montare;

• daca montajul nu se executa direct de pe mijloacele de transport , locul si modul de

depozitare;

• metodele de montare si utilajul necesar;

• ordinea de desfăşurare a operaţiilor de montare;

• formaţiile de lucru necesare montajului;

• detaliile privind modul de pregătire al suprafeţelor pe care urmează a se rezema

elementele prefabricate;

• ordinea de executare a sudurilor si condiţiilor tehnice de calitate ce trebuiesc îndeplinite

de aceste suduri.

Înainte de începerea lucrărilor de montare trebuiesc efectuate următoarele:

• trasarea axelor necesare poziţionării corecte a elementelor prefabricate;

• aducerea la nivel a suprafeţelor de rezemare si pregătirea acestora in vederea

montajului;

• verificarea funcţionării utilajelor si dispozitivelor de prindere provizorie;

• verificarea elementelor prefabricate transportate la locul de montare.

Montarea elementelor prefabricate se face in ordinea si poziţiile prevăzute in proiect.

Compactarea betonului din îmbinări trebuie efectuata cu o grija deosebita de regula prin vibrare.

După betonarea îmbinărilor in mod obligatoriu trebuiesc luate masuri de protejarea betonului ,

împotriva uscării , spălării de ploaie, îngheţuri.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

3.8.5 Instructiuni pentru realizarea statiilor de pompare ape uzate

Statiile de pompare se amenajeaza in camine circulare din PEID special echipate pentru acesta

destinatie. Ele au diametre cuprinse 1.00m si 2.00m si sunt realizate pentru adancimi de pozare de

3.00m si 5.00m.

Tipul de camin utilizat se alege functie de geometria necesara impusa de proiect, d conditiile

geotehnice ale terenului din amplasament precum si de pozitia fata de zona carosabila. Nivelul

apei subterane la momentul executiei cat si in exploatare este determinat pentru masurile de

lestare ce trebuie luate.

Toate aceste elemente se vor comunica producatorului care va furniza tipul de camin

corespunzator conditiilor impuse de proiectant impreuna cu documentatia ce va contine caiete de

sarcni privind modaliatea de fundare, de lestare, de executie a umpluturii si de anemajare a placii

superioare de beton functie de conditiile de

3.9. Abateri si defecte admisibile pentru elementele de beton si beton armat

Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje , gata confecţionate:

• lungime ± 4 mm ;

• lăţime ± 3 mm ;

Abateri fata de dimensiunile din proiectele cofrajelor si ale elementelor date in Normativul NE012 –

99.

Următoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor de beton si beton armat :

• defecte de suprafaţa (pori segregări superficiale sau de maxim 40 cmp/defect ,iar

totalitatea defectelor din acest tip fiind limitate la maxim 10 % din suprafaţa elementului

) ;

• defecte in stratul de acoperire a armaturilor (ştirbiri locale, segregări) având adâncimea

pana la armatura , lungimea de maxim 5 cm .

Defectele care se încadrează in limitele menţionate nu se înscriu in procesul verbal care se

intocmeste la examinarea elementelor după cofrare.

3.10. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR de beton si beton armat

În fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton simplu şi beton armat, majoritatea acestor

lucrări devin ascunse, astfel încât verificarea calităţii lor trebuie să fie consemnată în ”procese –

verbale” de recepţie calitativă. Procesele verbale de lucrări ascunse vor fi încheiate între

reprezentanţii Contractorului şi ai Consultantului de Supervizare şi vor fi aduse la cunoştinţa

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Proiectantului. Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului

verbal referitor la faza anterioară.

Verificarea calităţii lucrărilor este menţionată in C 56-2002 – Normativ pentru verificarea calităţii şi

recepţia lucrărilor de construcţii aferente, si se va face pe parcursul următoarelor operaţii:

• verificarea calităţii materialelor componente ale betonului

• executarea cofrajelor:

§ alcătuirea elementelor de susţinere si sprijinirile;

§ încheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii

necesare;

§ dimensiunile in plan ale secţiunilor transversale;

§ poziţia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la

nivele inferioare;

§ poziţia golurilor.

• calitatea şi montarea armăturilor:

§ numărul, diametrul si poziţia armaturilor in diferite secţiuni ale elementelor

structurii;

§ distanta dintre etrieri , diametrul acestora si modul lor de fixare;

§ lungimea porţiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmează a

fi înglobate in elemente ce se toarnă ulterior;

§ poziţia înnădirilor si lungimilor de petrecere a barelor;

§ calitatea sudurilor;

§ numărul si calitatea legaturilor dintre bare;

§ dispozitivele de menţinere a poziţiei armaturilor in cursul betonării;

§ modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile

acestuia;

§ poziţia , modul de fixare si dimensiunile pieselor înglobate.

• înainte de începerea betonării se verifica daca sunt corespunzător pregătite

suprafeţele de beton turnate anterior si cu care urmează sa vina in contact betonul nou , in

sensul ca s-au îndepărtat zonele de beton necompactat. Suprafeţele in cauza trebuie sa

prezinte rugozitatea necesara asigurării unei bune legaturi intre betonul nou si cel vechi si

sa fie in stare umeda.

• calitatea betonului livrat de staţia de betoane – se verifica daca:

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

§ datele înscrise in bonurile de transport ale betonului corespund celor

prevăzute in proiect si nu s-a depasit durata admisa de transport;

§ lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute;

§ condiţiile de turnare si compactare asigura evitarea oricăror defecte;

§ se respecta frecventa de efectuare a încercărilor si prelevărilor de probe;

§ sunt corespunzătoare masurile adoptate si menţinerea poziţiei armaturilor si

formei cofrajelor;

§ se aplica corespunzător masurile de protecţie a suprafeţelor libere ale

betonului proaspăt.

• condiţiile de turnare şi compactare a betonului;

• decofrarea elementelor;

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

CAPITOLUL 4. - STRUCTURA CHESON STATIE DE POMPARE APE UZATE

4.1. GENERALITATI

Caietul de sarcini este întocmit în conformitate cu prevederile “Normelor metodologice privind

conţinutul - cadru de organizare a licitaţiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare şi

decontare a execuţiei lucrărilor.” aprobat cu ordinul nr. 787/34/N din 13.04.1998 al MF şi MLPAT

publicat în Monitorul Oficial nr. 230 bis/24.06.1998 şi prin hotărârea nr. 729/22.08.2000.

4.1.1. Descrierea lucrărilor

Lucrarile de constructii se refera la statiile de pompare pentru apa uzata menajera executate in

chesoane circulare cu diametre cuprinse intre 2.20 – 3.00 m si adancimi cuprinse intre 6.30 –

8.30m de la cota terenului amenajat (cota ±0,00).

Aceaste construcţii sunt împărţite în tronsoane ce se vor executa treptat, odată cu coborârea

chesonului în teren.

Săpătura se va executa mecanizat în cheson cu evacuarea pământului din săpătură.

Se va acorda o deosebită atenţie la poziţionarea pieselor metalice înglobate pentru trecerea

conductelor şi pentru fixarea scării de acces în bazin.

Golurile din planşeu pentru elementele prefabricate se vor borda pe latura lunga cu grinzi de 45cm

inaltime ce vor fi armate cu 10 Ø 16. Golurile pentru acces vor fi bordate cu cate 4 Ø 16.

4.1.2. Condiţii tehnice minime

Betoanele utilizate vor respecta normativele şi standardele în vigoare în speţă NE012-99 iar clasa

acestora va fi conform specificaţiilor din proiect.

La execuţie trebuie respectate prevederile Instrucţiunilor tehnice anexate.

4.1.3. Indicaţii pentru execuţie

Modalitatea practică a executării lucrărilor prevăzute în prezentul proiect va face obiectul unui

proiect tehnologic elaborat de Contractor (şi respectat la execuţie), proiect ce va fi aprobat de către

Consultantul de supervizare.

La execuţie vor trebui respectate toate prescripţiile tehnice în vigoare cu referire la lucrările

prevăzute, precum şi instrucţiunile tehnice anexate caietului de sarcini.

4.1.4. Controlul si verificarea lucrărilor

Având în vedere importanţa şi valoarea acestor lucrări, se impune încredinţarea execuţiei lor

numai unei societăţi cu experienţă şi realizări în domeniu.

Execuţia lucrărilor trebuie permanent supravegheată de către reprezentantul beneficiarului –

Consultant de supervizare, şi de către responsabilul tehnic cu execuţia al Contractorului.

In situaţiile prevăzute în Programele de control şi verificări, va fi convocat reprezentantul Inspecţiei

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

de stat in construcţii, precum şi proiectantul (inclusiv pentru rezolvarea problemelor tehnice dificile

apărute la execuţie şi pentru fazele determinante).

La controlul de calitate al execuţiei lucrărilor se vor verifica:

• starea suprafeţelor de beton după decofrare

• respectarea reţetelor de mortar, beton şi protecţii

• poziţionarea pieselor metalice înglobate

• calitatea materialelor procurate şi a confecţiilor metalice realizate

• calitatea montajului componentelor prevăzute

• respectarea Instrucţiunilor tehnice date de proiectant şi furnizori

• respectarea normelor NTS şi PSI.

4.1.5. Cantităţile de lucrări

Cantităţile de lucrări sunt estimate conform listelor de cantitati din Volumul IV si sunt conforme

planurilor de execuţie, dar pot suferi corecturi pe parcursul realizării lucrărilor, prin corelarea cu

situaţia de fapt constatată in teren pe parcursul execuţiei lucrărilor de construcţii-montaj.

4.1.6. Masuri de protecţia muncii

La executarea lucrărilor prevăzute in documentaţie, se va tine seama de prevederile din

“Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii”, aprobat cu ordinul nr.

9/N/15.03.1993 al Ministerului Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului.

Atât executantul cat si beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus, cu precădere următoarele

articole pentru lucrările de construcţii prevăzute in proiect:

• pentru executarea săpăturilor, se respecta art. 537 – 573 si 591 – 606.

• pentru prepararea si transportul betoanelor, se respecta art. 691 – 761.

• pentru turnarea si compactarea betonului, se vor respecta art. nr. 762 – 770.

• pentru fasonarea si montarea armaturilor de otel – beton, se vor respecta articolele cu

nr. 794 – 805.

• pentru cofraje, se vor respecta art. nr. 1131 – 1191.

• pentru izolaţii si protecţii anticorozive, se vor respecta prevederile cap. 36.

De asemenea, se vor respecta prevederile specifice din:

• Legea nr. 90 / 1996, cu privire la protecţia muncii.

• PE 006 / 1981 – Instrucţiuni generale de protecţia muncii pentru unitatile M.E.E.

• DCS nr. 400 / 1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea

instalaţiilor, utilajelor si maşinilor, întărirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile cu

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

foc continuu.

• “Norme generale de protecţia muncii” elaborate de ICSPM si aprobate de MMPS cu

ord. nr. 578 / DB / 5840.

• Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea

betoanelor si executarea lucrărilor de beton armat si precomprimat, aprobate cu ord. nr.

136 / 95 de Ministerul Muncii si Protecţiei sociale.

• Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, aprobate cu ord. nr.

235 / 95 de Ministerul Muncii si Protecţiei sociale.

• Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea construcţiilor înalte prin

glisări si liftări, aprobate cu ord. nr. 57 / 1997 de Ministerul Muncii si Protecţiei sociale.

4.1.7. Masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor

La proiectarea, executarea şi exploatarea lucrărilor prevăzute în documentaţie, se va avea în

vedere respectarea următoarelor acte normative:

• PE – 009 / 1993 – Norme de prevenire, stingere si dotare împotriva incendiilor pentru

producerea, transportul si distribuţia energiei electrice si termice.

• P - 118 / 1999 – Norme tehnice de proiectare si realizare a construcţiilor, privind

protecţia la acţiunea focului.

• C - 300 / 94 – Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executării

lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente.

• H.G. nr. 51 / 1992, privind unele masuri pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire si

stingere a incendiilor, cu modificările si completările din H.G. nr. 71 / 1996, 571 / 98

si 676 / 98.

• Ordonanţa Guvernului nr. 60 / 1997, privind apărarea împotriva incendiilor, aprobata

prin decretul nr. 636 / 1997 si cu modificările din legea 212 / 97.

• Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu ord. M.I. nr. 381 /

1993 si ord. MLPAT nr. 7 / N / 1993.

4.1.8. Lista prescripţiilor tehnice de respectat la execuţie

• Legea nr. 10/l995 - Calitatea în construcţii.

• H.G. 925/l995 si ord. MLPAT nr. 77/N/96 - Regulament de atestare tehnico -

profesionala a specialiştilor cu activitate în construcţii.

• NE 012/99 - Normativ pentru executarea lucrărilor din beton si beton armat.

• C 149/87 - Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

elementelor din beton si beton armat.

• C 130/78 - Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea mortarelor si betoanelor prin torcretare.

• C 17/82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia si prepararea mortarelor de zidarie si

tencuieli.

• C 16/84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a

instalaţiilor aferente.

• P 59/68 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armării cu plase sudate a

elementelor de beton.

• C 28/83 - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel - beton.

• STAS 9404/81 - Construcţii civile, industriale si agricole. Schele metalice. Prescripţii

tehnice de montaj si exploatare.

• C 170/87 - Instrucţiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat si beton

precomprimat în medii agresive naturale si industriale.

• C 139/87 - Instrucţiuni tehnice pentru protectii anticorozive a elementelor de constructii

metalice.

• STAS 292l/76 - Construcţii civile, industriale si agrotehnice. Lucrări de hidroizolatii.

Determinarea impermeabilitatii.

• STAS 10100-0/75 - Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor.

• C 56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si recepţia lucrărilor de construcţii si

instalaţii aferente.

• C 204/80 - Normativ cadru privind verificarea calitatii lucrărilor de montaj al utilajelor si

instalaţiilor tehnologice pentru obiective de investiţii.

• HG 273/94 - Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii si instalaţii.

4.2. INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

Lucrările de terasamente se vor executa în conformitate cu planurile de situaţie şi secţiunile

transversale cuprinse în proiect, pe baza cărora se va materializa, pe teren, ampriza lucrărilor.

Prevederile prezentului caiet de sarcini se vor aplica cumulativ cu prevederile actelor normative în

vigoare. Lucrările pregătitoare necesare sunt:

• nivelarea terenului;

• îndepărtarea apelor de suprafaţă din vecinătăţi, pentru a nu provoca inundarea gropilor

şi prăbuşirea malurilor;

După curăţirea terenului se efectueaza trasarea lucrărilor prin baterea de ţăruşi în limitele viitoarei

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

construcţii. La execuţia lucrărilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C169-88

“Normativ pentru executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente”.

Trasarea axelor pentru amplasarea în plan a fundaţilor şi realizarea fundaţiilor se va face cu

deosebită atenţie această lucrare constituind fază determinantă.

Săpăturile se vor executa după realizarea în prealabil a lucrărilor pentru amenajarea generală a

terenului şi lucrări de amenajare a terenului de lucru.

Dacă la executarea săpăturilor, care se fac manual, se constată apariţia unor terenuri slabe se va

solicita prezenţa proiectantului pentru a da soluţii corespunzătoare.

Pământul în exces se va transporta în locuri precizate de autorităţile locale.

Lucrările de terasamente se vor executa în conformitate cu planurile de fundaţii şi se vor respecta

prevederile normativelor în vigoare.

Gropile de fundaţii nu vor fi lăsate deschise pe perioade de timp îndelungate. În cazul în care din

diverse motive acest lucru se întâmplă, înainte de turnarea betonului se va curăţa din nou fundul

săpăturii. În cazul în care se constată apariţia crăpăturilor paralele cu marginea superioară, se vor

lua măsuri de consolidare şi de evitare a surpării.

Nu se vor folosi pentru umpluturi, pământuri cu consistenţă redusă, mâluri, nămoluri, pământuri

turboase, precum şi cele cu săruri solubile.

La umpluturi nu se va folosi pământ amestecat cu resturi vegetale, rădăcini sau materiale

organice. Domeniul umidităţii optime de compactare va fi stabilit prin determinări de către

laboratorul şantierului. Lucrările de umplutură se vor întrerupe în cazul unor ploi excesive sau de

durată. Lucrările se vor relua după drenarea apelor şi materialul de umplutură a ajuns la umiditatea

optimă.

Nu se vor face umpluturi la temperaturi sub 0oC. Stratul pe care se depune umplutura trebuie să

nu fie îngheţat de asemenea materialul din care se execută umplutura nu trebuie să fie îngheţat.

La executarea lucrărilor de terasamente se vor respecta prevederile normativului C169/88, cumulat

cu prevederile din Instrucţiunile tehnice anexate cu următoarele menţiuni:

• lucrările ce se vor executa înainte de începerea lucrărilor de terasamente propriu-zise,

sunt în principal, cele de amenajare a terenului de lucru.

• dacă la executarea săpăturilor pentru fundaţii se constată existenţa unor reţele de

instalaţii subterane existente (conducte apă canale, etc.), trebuie chemat inginerul

tehnolog pentru a lua măsurile ce se impun.

• pământul în exces rezultat din săpătură se va transporta cu auto în depozit.

• umpluturile se vor executa normal din pământurile rezultate din lucrările de săpătură,

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

conform caietului de sarcini anexat.

• la executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatoriu respectarea

măsurilor generale şi a celor specifice lucrărilor de pământ prevăzute în "Normativul

pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente",

indicativ C16/84.

4.3. INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU EXECUŢIA ELEMENTELOR DIN BETON ŞI BETONARMAT

4.3.1. Materiale

BetoaneBetoanele utilizate se vor produce şi se vor livra de către staţii de betoane care funcţionează pe

baza certificatelor de atestare.

Se vor respecta prevederile normativului NE 012/99, atât la prepararea betonului, cât şi la

încărcarea în mijloace de transport şi transportul la locul de punere în operă.

La stabilirea reţetelor se va urmări realizarea următoarelor cerinţe:

• clasa betonului : C16/20 (Bc20)

• permeabilitate : p8

• gelivitate : G50

• tip ciment : I.2.1

• lucrabilitate : T2/T3

Reţetele se vor stabili, corecta şi definitiva în funcţie de rezultatele încercărilor preliminare de

laborator: umiditatea agregatelor, granulozitatea sorturilor, densitatea aparentă a betonului

proaspăt.

Compoziţia de beton adoptată va fi permanent corectată în privinţa cantităţii de apă, în funcţie de

umiditatea agregatelor, astfel încât să se respecte raportul A/C prescris în normativul NE 012-99.

Lucrabilitatea betonului proaspăt va fi verificată atât la staţia de betoane cât şi la locul de punere în

operă.

CimentCimentul I.2.1 destinat betoanelor obişnuite este ales ţinând seama de condiţiile de exploatare,

condiţiile de execuţie, tehnologia adoptată şi clasa betonului.

Se va efectua verificarea calităţii cimenturilor, atât la aprovizionare cât şi înainte de utilizare prin

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

metodele reglementate de STAS 227/86 şi NE 012/99.

AgregatePentru prepararea betoanelor se vor utiliza agregate naturale grele care să corespundă

prevederilor STAS 1667/76 "Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi naturali" cu

următoarele cerinţe suplimentare:

• agregatele să provină din roci stabile, nealterabile la aer sau apă şi negelive, nu se

admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau şistoase.

• nisipul va fi de natură silicoasă şi va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea

nisipului de concasaj.

• conţinutul în părţi levigabile a nisipului va fi de max. 2 % şi a pietrişului se limitează la

max. 0,5 %.

• in amestecul total de agregate se vor utiliza cel puţin trei sorturi de granulări (ex. 0-3, 3-

7, 7-16 sau 7-31 mm).

• se interzice folosirea balastului sau pietrişului cu granule mai mari decât cele indicate

pe mărci de betoane.

Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate având pante şi rigole de evacuare a apelor.

Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălţimi

corespunzătoare evitării amestecării sorturilor.

Nu este admisă depozitarea directă pe pământ sau pe platforme balastate.

Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care să evite antrenarea de noroi şi impurificarea

agregatelor.

Pentru depozitarea agregatelor se vor respecta şi prevederile normativului NE 012/99.

ApaApa utilizată la prepararea betoanelor, precum şi la umezirea acestora după punerea în operă,

trebuie să corespundă prevederilor STAS 790/85 - "Apa pentru mortare şi betoane".

Se interzice utilizarea apei minerale la prepararea betoanelor.

AditiviPentru îmbunătăţirea calităţii betonului se pot utiliza aditivi:

• aditivi reducători de apă

• aditivi pentru creşterea lucrabilităţii

• aditivi pentru mărirea-micşorarea timpilor de priza

• aditivi antrenori de aer

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• aditivi pentru creşterea rezistentei

• aditivi pentru creşterea durabilităţii

Pot fi obţinute efecte favorabile în scopul folosirii aditivilor numai în cazul unor compoziţii de beton

judicios stabilite şi asigurării unor amestecuri omogene de beton.

Eficacitatea aditivilor se va verifica în prealabil.

Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca aditiv. Dozarea aditivilor se face in laboratorul staţiei de

betoane. Se vor respecta prevederile din normativul NE 012/99.

Oţeluri pentru armăturiPentru armarea elementelor din beton se utilizează bare laminate la cald din oţel beton rotund

neted OB37 si profilat la cald PC 52 ce trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice din STAS 438/1-

89 şi 438/2-91.

Livrarea, depozitarea şi controlul calităţii armăturilor se vor realiza cu respectarea prevederilor

normativului NE 012/99.

ArmareFasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă

conformitate cu prevederile proiectului.

Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte. Eventualele impurităţi de pe suprafaţa

barelor se vor îndepărta.

Pentru a se evita corodarea oţelului se recomandă montarea şi betonarea armăturilor în maxim 15

zile de la fasonare. La montarea armăturilor se vor lua măsuri pentru asigurarea menţinerii poziţiei

prevăzute în proiect:

• montarea distanţierilor;

• crearea spaţiilor necesare care să permită pătrunderea liberă a betonului sau a

furtunelor prin care se descarcă betonul;

• crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului pentru compactare.

CofrajeleCofrajele vor fi astfel alcătuite încât să asigure realizarea formelor, dimensiunilor şi a suprafeţei

perfect plane a elementelor, conform părţii desenate din proiect.

Se va urmări etanşeitatea şi rezistenţa panourilor de cofraj, astfel încât să nu permită pierderea

laptelui de ciment şi să asigure preluarea încărcărilor ce apar în proiectul de execuţie (conform

normativului C11/74).

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

4.3.2. Turnarea betonului

Înainte de începerea betonării se vor controla (conform normativului NE 012-99):

• concordanţa armăturilor cu proiectul (secţiune, nr. bare, poziţii).

• concordanţa dimensiunilor interioare ale cofrajelor cu dimensiunea elementelor din

proiect.

• etanşeitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment.

• stabilirea structurii de susţinere a cofrajului pentru a nu se produce deplasarea sau

deformarea cofrajului în timpul sau după terminarea betonării.

• existenţa utilajelor necesare pentru vibrare.

• existenţa materialelor de protecţie a betonului în stare proaspătă.

La turnarea betonului se vor respecta prevederile NE 012-99 si se vor urmări următoarele aspecte:

• betonul adus la locul de punere în operă va fi de calitate corespunzătoare (se

încadrează în limitele de lucrabilitate admise şi nu prezintă segregări).

• betonul trebuie să fie răspândit uniform în straturi orizontale.

• se va urmări umplerea completă cu beton a secţiunii

• se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor

• se va urmări menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi menţinerea acestora.

Compactarea betonului se va face prin vibrare alegând tipul de vibrator corespunzător

dimensiunilor elementelor şi posibilităţii de introducere a capului de vibrator printre barele de

armătură. Timpul optim de vibrare şi grosimea stratului de beton armat se vor stabili prin

determinări de probă efectuate în operă la prima şarjă de beton ce se compactează.

După turnarea betonului se vor lua măsuri pentru reducerea deformaţiilor de contracţie prin

menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare.

In acest scop se protejează suprafeţele libere prin acoperirea cu materiale de protecţie (rogojini,

prelate şi folii) şi stropirea periodică cu apă.

4.3.3. Controlul calităţii lucrărilor

Fazele proceselor de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în majoritate lucrări

care devin ascunse, astfel încât verificarea acestora trebuie să fie consemnate în "procesele

verbale pentru verificarea lucrărilor ce devin ascunse", încheiate între beneficiar şi constructor.

Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor

la faza anterioară.

Verificarea calităţii lucrărilor se va face conform programului de control anexat.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul următoarelor operaţii:

1. executarea cofrajelor,

2. calitatea şi montarea armăturilor,

3. calitatea betonului livrat de staţia de betoane,

4. condiţiile de turnare şi compactare a betonului,

5. decofrarea elementelor.

Eventualele remedieri ale elementelor se vor executa conform normativului C 149/87 - "Instrucţiuni

tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton"

4.4. INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTAREA SI LANSAREA CHESOANELOR

Tehnologia de execuţie va face obiectul unui proiect al executantului ce se va elabora pe baza

proiectului de faţă, a actelor normative în vigoare şi a instrucţiunilor tehnice din prezentul caiet de

sarcini, cu următoarele menţiuni specifice:

1. Pentru executarea lucrărilor, în zona de amplasare a chesonului, se va realiza o platformă de

lucru aşezată la cota terenului natural, dintr-un strat de 30 cm de balast.

2. Coborârea chesonului se va face în etape respectând tronsoanele din proiect. Pe exteriorul

pereţilor se aplică o spoială de bitum înaintea coborârii chesonului.

3. După executarea primului tronson, se va începe săparea în interiorul chesonului, sub nivelul

apei, cu graiferul, şi se va coborî treptat până la cota finală dată în proiect, măsurată la

bancheta cuţitului. Pentru stabilitatea utilajului se prevăd panouri de platelaj.

4. In timpul coborârii trebuie să se urmărească tot timpul verticalitatea chesonului.

Nota:

# Direcţia de coborâre poate fi rectificată prin săparea sub cuţit în partea opusă înclinării

chesonului.

# În situaţia în care se întâmpină dificultăţi la coborâre pentru uşurarea coborârii chesonului

se poate utiliza una din următoarele soluţii:

a) spălarea pământului sub cuţit cu jet de apă sub presiune;

b) săparea pământului în interior prin hidromecanizare: pământul amestecat cu

apă este îndepărtat prin pompare. Prin efectul apei sub presiune se înlătură

pericolul de afuiere, iar prin săparea pământului cu pompare se realizează timpi

foarte favorabili de coborâre;

c) umplerea spaţiului dintre pereţii chesonului şi terenul natural cu dispersii

tixotropice de argilă, pe tronsoanele superioare tronsonului de lansare. Se previn

astfel prăbuşirile şi se micşorează pericolul prăbuşirii chesonului. Densitatea

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

specifică a dispersiei tixotropice indicată este de 1,40t/m3. Se recomandă

introducerea la partea inferioară a spaţiului exterior (imediat peste bancheta

cuţitului) a unui dop din pietriş şi nisip deasupra căruia se aşează un strat de argilă

bentonitică plastificată, lichidul tixotropic urmând a fi turnat peste acest dop.

Lichidul se va introduce prin simplă turnare. Acolo unde această umplere nu este

sigură se pot prevedea în spatele chesonului ţevi de injectare. Cantitatea de

dispersie tixotropică necesară este de cca. 10-12 mc pentru chesonul din

prezentul proiect.

5. Se va acorda atenţie deosebită poziţionării corecte a tuturor pieselor metalice înglobate

precum şi a mustăţilor de armătură necesare realizării elementelor interioare.

6. În mod deosebit se atrage atenţia asupra tratării corespunzătoare a rosturilor de turnare a

betonului, conform precizărilor din Normativul NE-012-99, acestea urmând a se bucearda,

sufla cu jet de aer şi spăla cu apă sub presiune.

7. Pentru săparea pe porţiuni unde nu poate ajunge graiferul se va coborî nivelul apelor

subterane prin epuismente cu ajutorul motopompelor şi se va săpa manual.

8. După atingerea cotei finale se vor executa următoarele:

o Se va turna un dop din beton simplu C6/7,5 (Bc7,5) cu înălţime medie de 0,70

m; Acesta este necesar să fie realizat în cele mai bune condiţii astfel încât să

asigure etanşarea chesonului. Pentru aceasta se va proceda astfel:

♦ se face betonarea sub apă prin procedeul Contractor,

cu pâlnie, realizându-se un dop din beton simplu de cca. 70 cm grosime

care trebuie să se împăneze bine sub cuţit. În acest sens este indicat să

existe certitudinea, înaintea începerii turnării betonului că zona „A” a cuţitului

este degajată de pământ. Dopul de beton trebuie să asigure o închidere

etanşă a fundului chesonului şi să poată prelua sarcinile care se manifestă

din subpresiuni pe el atunci când interiorul construcţiei se goleşte de apă.

♦ după cca.28 de zile, timp în care betonul atinge

rezistenţa prescrisă, se trece la evacuarea apei din cheson şi, în cazul în

care fundul este etanş, se trece la următoarele operaţii ;- Se va realiza stratul drenant, din pietriş, de 15 cm grosime

- Se va turna beton de egalizare clasa C6/7,5 (Bc7,5) în grosime de 15 cm

o Se va turna radierul din beton clasa C20/25 (Bc25) în grosime de 40 cm,

avându-se grijă ca, înainte de turnarea betonului să se poziţioneze corect

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

cordoanele de etanşare şi piesa de epuisment

o Se vor realiza elementele interioare începând de jos în sus: planşeu

intermediar, tronsoane de rigolă, planşeu superior şi grinzi;

o se va executa impermeabilizarea pereţilor la interior şi a radierului cu mortar,

rezistent la agresivitate sulfatică.

9. Betoanele vor avea următoarele caracteristici :o Clasa de expunere a betonului : 5ao Peretele circular al chesonului şi radier: beton armat C16/20 (Bc20) – SRII/A-S32,5

(HII/A-S32,5)-T3-G100-P108 – 0/71 mm

o Planşee, grinzi: beton armat C12/15 (Bc15) – SRII/A-S32,5 (HII/A-S32,5)-T3-G100-

P108 – 0/31 mm

o Dop de beton şi beton de egalizare: beton simplu C6/7,5(Bc7,5)

10. La execuţie se vor respecta prevederile prezentelor instrucţiuni tehnice cumulativ cu

prevederile normativului NE-012-99.

11. Activitatea de control şi verificare - eecutarea lucrărilor trebuie supusă atenţiei continue a 2

factori:

o Consultantului de supervizare

o Reprezentantul compartimentului de calitate al executantului.

Lucrările se vor executa pe baza fişelor tehnologice de execuţie, corespunzând cerinţelor din

normativele de execuţie, NTSM, PSI şi a instrucţiunilor tehnice ale proiectului, fiind obligatorie

respectarea acestora de către executant şi beneficiar.

4.5. INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU EXECUŢIA CONFECŢIILOR METALICE

Execuţia lucrărilor metalice se recomandă a se face într-un atelier specializat de către lucrători cu

experienţă în domeniu. Lucrările pregătitoare constau în sortarea, depozitarea, sablarea, debitarea

pieselor, curbarea, îndoirea pieselor. Se vor verifica în mod obligatoriu certificatele de calitate

eliberate de întreprinderile furnizoare, controlându-se tipurile de laminate, dimensiunile şi calitatea.

Lucrările propriu-zise constau în trasarea, tăierea, prelucrarea, îmbinarea pieselor şi montajul de

probă. Metodele de lucru se adaptează la dotarea atelierului de confecţii metalice, iar la terminarea

lucrării suprafeţelelor metalice trebuie să fie perpendiculare pe axe, cu marginile drepte (fără

degradări sau neregularităţi) şi curate.

Controlul în timpul execuţiei trebuie efectuat pe faze astfel: verificarea tasării, controlul pieselor

după prelucrări, verificarea ansamblurilor şi controlul cordoanelor de sudură.

Confecţiile metalice se execută din profile laminate, asamblate prin sudură.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Sudurile între elementele componente se realizează pe şantier la nivel calitativ corespunzător

clasei IV, cu respectarea prevederilor STAS şi se verifică în conformitate cu Normativul I 27.

La executarea sudurilor se vor folosi tehnologii omologate, conf. STAS sau prescripţiilor tehnice

CR-7, colecţie ISCIR.

Tehnologia de sudare se elaborează de executantul lucrării pe baza datelor din proiect. Conform

prevederilor I 27/82, sudorii care execută îmbinări în clasa de calitate IV vor fi verificaţi conf.

prevederilor Ordinului IGSIC nr.4/1981.

Executarea sudurilor se va face cu respectarea SR EN ISO 13920/98, SR EN 288/2,3 şi SR EN

729-2/96 privitoare la clasele de execuţie, formele şi dimensiunile rosturilor de sudură şi la

abaterile limită de la dimensiuni fără indicaţii de toleranţă.

Examinarea sudurilor de rezistenţă se va face prin examinarea cu ochiul liber sau lupă, măsurarea

cu rigla şi şablonul şi corectarea cu aparate speciale. Sudura defectă se va crăiţui şi se va suda la

dimensiunile din proiect. Verificarea îmbinărilor sudate se fac în scopul punerii în evidenţă a

mărimii şi frecvenţei defectelor în raport cu limitele de acceptabilitate ale clasei de calitate

prescrisă.

Verificările şi încărcările sudurilor se fac de către personal numit prin grija unităţii executante

pentru asigurarea calităţii sudurilor.

Aplicarea metodelor de control, în funcţie de tipul defectelor este precizat în STAS 8539/85,

10041/90, 6606/86, 9552/87, în prescripţiile tehnice CR3, CR6, CR8, CR20 colecţia ISCIR precum

şi prevederile I 27/82 (tabel 8 şi 9). Confecţiile metalice se vor proteja prin vopsire cu un strat

grund alchidic şi două straturi de vopsea alchidică.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

CAPITOLUL 5 - lucrări de zidărie

5.1. Materiale:

Pentru executarea corectă a zidăriei trebuie să se înceapă cu udarea cărămizilor sau blocurilor,

udarea fiind mai abundentă dacă lucrarea se execută pe arşiţă.

Zidăria de închidere din BCA se face în mod asemănător cu cea a cărămizilor, cu deosebirea că

blocurile fiind elemente cu dimensiuni mai mari, nu sunt necesare mai multe şiruri de blocuri în

grosimea zidurilor. Zidăria se începe de la colţuri sau de la goluri, întreruperile se lasă în formă de

trepte a căror înălţime nu va depăşi 1m.

Grosimea rosturilor orizontale este de 12mm, iar cea a rosturilor verticale este de 10mm.

Ţeserea se face obligatoriu la fiecare rând.

Rosturile verticale vor fi ţesute astfel ca suprapunerea blocurilor în două nivele succesive pe

înălţime, atât în câmp, cât ş iila colţuri, să se facă pe minimum ¼ în lungul zidului.

Pentru zidăriile de 12,5cm şi 7,5cm mortarul de execuţie va fi de minimum M 25.

Consistenţa mortarului pentru zidării va fi de 8-13cm.

Rosturile orizontale şi verticale se vor umple cu mortar, dar lăsându – se neumplute pe o adâncime

de 1-1,5cm de la faţa exterioară a zidului.

Pentru realizarea orizontalităţii rândurilor se vor folosi rigle de lemn gradate, la intervale egale cu

înălţimea rândurilor de zidărie, fixate la colţurile zidăriei.

Verificarea se va face cu o sfoară de trasat bine întinsă între rigle.

Întreruperea zidăriei se va face în trepte.

Pentru tăierea blocurilor de BCA se va folosi ferăstrăul, iar pentru cărămizi se vor folosi ciocanele

de zidărie bine ascuţite.

În dreptul ferestrelor se vor prevedea praznuri câte 2 pe fiecare parte a ferestrelor, sau câte 3

buc./ml. Pentru uşi se vor prevedea câte 3 buc. de praznuri pe metru de fiecare parte.

Şanţurile, golurile şi şliţurile pentru instalaţii se execută înainte de tencuire, cu condiţia de a nu

afecta rezistenţa zidăriei, traseele urmând proiectul de specialitate.

5.2. Condiţii de calitate

Rezultatele verificărilor la elementele de zidărie ce urmează să fie tencuite se înscriu în procesele

verbale de lucrări ascunse.

5.2.1. Specificaţii pentru mortare

Mortarele folosite la lucrările de zidărie vor fi mortare cu marca M 50 Z şi M 100 Z. Pentru aceste

mortare se foloseşte cimentul Portland.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Prepararea mortarelor se poate face normal, având în vedere volumul mic de lucrări de zidărie.

5.2.2. Executarea tencuielilor

Aplicarea tencuielilor se face după efectuarea remedierilor.

Continuitatea şi aderenţa de stratul suport al şapelor şi tencuielilor se vor verifica prin metode

nedistructive (vizual, uşoară ciocănire)

În final se va încheia un proces verbal de lucrări ascunse.

Se interzice utilizarea prepararea mortarelor colorate a pigmenţilor (vătămători sănătăţii

personalului muncitor) miniu de plumb, galben de crom, oxid sau acetat de cupru, etc.

Personalul muncitor care execută aplicarea mecanizată a tencuielilor, precum şi cel ce execută

tencuielile manuale la tavane, trebuie să poartă ochelari de protecţie.

5.3. PARDOSELI5.3.1. Generalitati

Acest capitol cuprinde specificaţ iile tehnice pentru executarea pardoselilor. Fiecare tip de

pardoseală este alcătuită din:

• îmbrăcămintea – strat de uzură – care este supusă direct tuturor sarcinilor de uzură,

sarcinilor şi acţiunilor din exploatare.

• stratul suport ce primeşte încărcarea de la îmbrăcăminte şi se transmite elementelor de

rezistenţă pe care este aşezată pardoseala.

Materialele puse în operă vor avea caracteristicile prevăzute în standardele şi normativele

tehnice de ramură (de producţie), specificate în capitolele respective.

Cimentul va fi ferit de acţiunea umezeli, îngheţului şi amestecului cu corpuri străine, atât în timpul

transportului (ce se face în saci), cât şi în timpul depozitări, ce se face în magazi şi şoproane.

Adezivul se va depozita în magazi acoperite, la temperatura de +50C - +350C.

5.3.2. Executarea lucrărilor de pardoseli – reguli generale

• Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajului, modul de execuţie şi al procesului

tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toată durata lucrări .

• Pardoselile vor fi plane, orizontale şi fără denivelări, fac excepţie pardoselile care au

denivelări şi pante prevăzute în proiect.

• Executarea fiecărui strat component al pardoseli se va face numai după executarea

stratului precedent şi constatarea că acesta a fost bine executat.

• La trecerea de la executarea unui strat la altul se va realiza o legătură cât mai perfectă

între straturi.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub

pardoseală.

Executarea stratului suportStratul suport rigid, trebuie să aibă suprafaţa plană şi netedă. În zonele unde apar neregularităţi,

care depăşesc abaterile admisibile, corectarea suprafeţei se va face prin spriţuire, curăţirea şi

spălarea sa, după care se va aplica mortar de ciment, având acelaşi dozaj de ciment cu al stratului

suport respectiv.

Condiţii tehnice de calitateRespectarea condiţ iilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseală în parte se va face în

conformitate cu prevederile normativelor în vigoare.

Condiţii de măsurare a lucrărilorLucrările de pardoseli de orice fel, precum şi stratul suport se măsoară la metru pătrat suprafaţă

reală cu scăderea golurilor mai mari de 0,25 mp.

5.4. ZUGRĂVELI INTERIOARE ŞI EXTERIOARE5.4.1. Generalitati

Zugrăvelile şi vopsitor iile sunt lucrări destinate să rămână vizibile, motiv pentru care calitatea lor

poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect.

Produsul lavabil este un produs care, pus în operă, este o zugrăveală elastică pentru pereţi, cu

mare rezistenţă în timp la căldură, frig, la salinitate marină, poluare industrială şi urbană, nu este

afectată în conţinut, astfel că îşi păstrează calităţile timp îndelungat.

Livrarea se face în ambalaje etanşe de material plastic (găleţi) de 2,5; 5; 14 litri.

5.4.2. Domenii de utilizare

La zugrăveli interioare şi exterioare, pe pereţi din beton, zidărie de cărămidă, tencuieli de ciment,

ipsos.

Produsul lavabil îndeplineşte cerinţele de performanţă cerute de ”Normativul privind metodele de

determinare a nivelurilor criter iilor de performanţă ale finisajelor utilizate la clădiri”

• aderenţă mare la suport, peste 0,5 N/mm2

• rezistenţă la mediu alcalin;

• din punct de vedere al rezistenţe iila băşicare fac parte din clasa B (nu prezintă băşici

• după 7 zile);

• au o mare putere de acoperire a suprafeţei suport;

• au aspect frumos de peliculă lucioasă, mătăsoasă;

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• nu au conţinut de substanţe toxice, inflamabile sau explozibile;

5.4.3. Durabilitatea şi întreţinerea

După 100 de cicluri de îmbătrânire accelerată, zugrăvelile realizate cu vopsea lavabilă nu suferă

modificări de comportament şi aspect.

Sunt rezistente la mijloacele de curăţire după murdărire cu praf şi funingine.

5.4.4. Condiţii de livrare

La livrarea produsului, trebuie să fie însoţit de declaraţia de conformitate a furnizorului cu

agrementul tehnic eliberat pentru acesta, potrivit prevederilor standardului SR EN 45.014.

5.4.5. Dosarul tehnic

Produsul lavabil este o vopsea pe bază de copolimeri acrilici pentru zugrăveli interioare şi

exterioare.

Produsul lavabil se diluează cu apă curată, în funcţie de efectul de suprafaţă ce se doreşte să fie

obţinut.

Temperatura de lucru: +50C şi când nu există pericolul de ploaie sau arşiţă mare.

Punerea în operă a vopselelor se face cu bidineaua, rola sau prin pulverizare.

După uscare, vopselele se pot îndepărta numai cu diluant.

5.5. PLACAJE DE FAIANŢĂ

Materialele de bază pentru placaje, trebuie să corespundă condiţ iilor tehnice prevăzute în

standardele şi normativele în vigoare.

Înainte de livrarea oricărui material la şantier, se va pune la dispoziţia investitorului şi a

proiectantului mostre pentru culoare, desen etc.

Depozitarea cut iilor la şantier se va face în stive la max. 1,5m înălţime, pe platforme sau rafturi, în

locuri ferite de lovituri şi umiditate. Plăcile se vor scoate din cuti numa iila locul de montare.

Toate materialele vor fi introduse în lucrare numai după ce s-a verificat că au fost livrate cu

certificate de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor în vigoare.

Plăcile de faianţă se curăţă de praf prin perierea dosului şi se ţin în apă cel puţin o oră, înainte de

aplicare se scurg 2-3 min.. Montarea plăcilor se face în rânduri orizontale începând de la stânga la

dreapta şi de la plintă în sus.

Primele două plăci se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptarulu iila capetele acestuia

aşezându-se pe cant, prima placă se fixează definitiv, iar cea din dreapta provizoriu, urmând să se

monteze definitiv la terminarea fixări plăcilor din acelaşi rând.

Se întinde o sfoară la marginea superioară a primelor două plăci care dă nivelul orizontal plăcilor

intermediare şi care are faţa răzuită perfect verificate cu firul de plumb.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Rândul următor de plăci se va fixa în mod similar, în acelaşi sens de montare, însă celedouă plăci

se montează pe primul rând de plăci deja existent. Partea de sus a placajului se va termina cu o

placă cu o rotunjire la margine.

Rosturile orizontale şi verticale ale placajelor trebuie să fie în prelungire şi în linie dreaptă, cu

lăţime uniformă . Montarea se face prin aplicarea cu mistria pe dosul fiecărei plăci de faianţă a

mortarului de prindere. Plăcile se fixează cu striurile de pe dos aşezate orizontal. După fixare a 3-4

rânduri de plăci se verifică planeitatea suprafeţei placate cu dreptarul de 2 cm, atât pe direcţia

orizontală cât şi verticală. După 5-6 ore de la montare se curăţă rosturile cu cârpa, umplerea

rosturilor dintre plăci se face ulterior cu ciment alb.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

CAPITOLUL 6. - DRUMURI ŞI platforme

6.1. DRUMURI SI PLATFORME DE EXPLOATARE

Traseele drumurilor şi a platformelor se vor realiza conform planurilor de situaţie, care prevad

elemente necesare tasării.

Atât pentru circulaţia curentă cât şi pentru platforme, sistemul rutier va fi rigid, cu îmbrăcăminte din

beton cu o fundaţie din balast.

Pe aceste drumuri şi platforme, circulaţia de exploatare este de volum mic în comparaţie cu cele

de pe drumurile publice.

Lucrările de terasament pentru drumuri se vor conforma cu prevederile de la cap.6.4.

Îmbrăcămintea din beton vibrat se va executa conform STAS 183 86 şi conform normativului C 22

- 84, cu beton clasa Bc 22,5 (B 300) şi având o grosime de 18 cm.

Conform aceloraşi acte normative se vor realiza rosturile longitudinale şi transversale (de dilataţie

şi de contracţie).

Rosturile vor fi tăiate, iar umplerea lor se va face cu mastic bituminos.

Fundaţia va fi realizată din balast, conform STAS 6400 - 84 şi STAS 662 - 89.

În ipoteza că apa subterană se află la adâncimea mai mare de 3,00 m, grosimea stratului de

fundaţie din balast va fi de 15 cm.

Lucrările de terasamente se vor executa la cotele prevăzute în proiect, astfel încât cota finală a

drumului să corespundă cu cota proiectată.

Profilul transversal tip prevede ca partea carosabilă să fie încadrată de acostamente pe ambele

părţi, cu lăţimea de 1,00 m fiecare.

Panta transversală va fi de 2% şi va permite ca apa să se scurgă lateral, în afara platformei

drumului, în şanţul creat, în cazul că linia roşie este la nivelul terenului sau în debleu.

6.2. AMENAJAREA ŞI REFACEREA SUPRAFEŢELOR, ALTELE DECÂT DRUMURI

Exceptând cazul în care o autoritate îşi exercită dreptul de a reface o suprafaţă de teren afectată

de operaţiunile antreprenorului, acesta din urmă va fi responsabil material pentru refacerea la

condiţia iniţială a tuturor suprafeţelor deranjate, cum sunt:

• marginile drumurilor, banchete, poteci, terenuri libere, grădini şi orice altceva până la

satisfacerea autorităţilor locale, proprietarilor particulari sau a persoanelor ce au control

asupra terenului respectiv.

• Toţi copacii, tufişurile şi plantele vor fi transplantate cu grijă şi vor fi readuşi la poziţia

iniţială după umplerea excavaţiilor.

• Readucerea copacilor bătrâni sau maturi va putea fi anulată în cazurile când vârsta

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

copacilor face impracticabilă readucerea lor.

Pământul vegetal va fi depozitat cu grijă şi repozat la suprafaţa umpluturilor, acolo unde se impune

acest mod de tratare.

6.3. DRUMURI DE ACCES

Excavaţia pentru drumurile de acces va fi realizată pe cât posibil aproape de dimensiunile şi de

forma specifică a traseului.

Dacă s-a excavat mai mult în exces decât era necesar, adâncimea suplimentară va fi umplută cu

balast compactat, pe cheltuiala antreprenorului.

Acolo unde sunt necesare umpluturi pentru a aduce terenul la cotele din proiect, se va folosi

balast cu granulometrie continuă, care se va poza în straturi nedepăşind 40 cm şi care va fi

compactat cu cilindru vibrator de 10 tf, până e ajunge la greutatea volumetrică de 2,1 tf/mc.

Stratul de fundaţie pentru această categorie de drumuri va fi tratat conform paragrafului 6.4

Îmbrăcămintea stratului rutier va fi din beton şi se va trata conform paragrafului 6.4

Dacă antreprenorul doreşte să folosească drumul definitiv de acces pentru trasporturile necesare

construcţiei ( materiale, terasamente, betonare ) atunci el are permisiunea de a executa

împietruirea pentru fundaţie, care va avea grosimea în acest caz de 20 cm, după cilindrare prin

vibrare.

După terminarea transporturilor legate de tehnologia executării construcţiilor, antreprenorul va

executa o scarificare a împietruirii drumului de acces, după care va proceda la completarea

acesteia cu un strat de 10 cm de balast, după cilindrarea cu vibrocompresorul, continuând cu

realizarea stratului rutier din beton de ciment de 18 cm grosime, marca B 300, conform

paragrafului 4.1.

Condiţia drumului la terminarea lucrărilor din contract va fi "ca nou" , cu suprafeţele curate,

profilate precis, cu rosturile precis trasate, fără pete de beton sau de alta natură, lucrări de peticire,

linii marcând foste săpături (şanţuri) , vopsea, ulei sau scurgeri de combustibil, sau alte defecte

vizibile sau structurale.

6.4. Lucrari de drumuri6.4.1. Lucrări de terasamente

Lucrările de terasament pentru drumuri se vor conforma in general prevederilor din Vol 3

Secţiunea 2 „Specificaţii terasamente”

Atunci când densitatea terenului uscat la o adâncime de 0.3 m de la nivelul platformei este sub

90% din densitatea maxima a terenului uscat, determinata conform prevederilor standardelor si

normativelor naţionale aplicabile, in vigoare, subsolul va fi refinisat si compactat la 90% din

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

densitatea maxima a terenului uscat.

Umplutura mai jos de 0.3 m adâncime sub nivelul de platforma va fi compactata la 90% din

densitatea maxima a terenului uscat. Umplutura ce se încadrează in 0.3 m adâncime sub nivelul

de platforma va fi compactata la 95% din densitatea maxima a terenului uscat.

Atunci când se compactează secţiuni din subsol, se va acorda o atenţie speciala condiţiei ca

subsolul natural sau umplutura sa fie compactate cu o uşoara panta spre exterior pentru a se

asigura o buna scurgere a apei de suprafaţa.

Materialul excavat pentru patul de suport al drumului care este adecvat pentru umplutura va fi

utilizat in acest scop in măsura in care este posibil.

6.4.2 Finisarea si protectia subsolului

In momentul in care subsolul a fost compactat in gradul dorit, suprafaţa va prezenta un strat paralel

cu suprafaţa finisata a carosabilului si cu nivelele si secţiunea transversala corecte.

Suprafaţa finisata a subsolului va fi aprobata de către Consultantul Supervizare înainte de

amplasarea materialului de egalizare. Subsolul, odată compactat, cu forma definita si aprobat, va fi

protejat si mentinut bine drenat.

Utilajele si materialele nu vor fi depozitate sau stivuite pe strat. Traficului Antreprenorului nu i se va

permite sa treacă peste subsolul finalizat, decât daca se aproba de către Consultantul

Supervizare.

Antreprenorul va repara, pe cheltuiala sa, orice porţiuni moi sau deteriorări ale subsolului

6.4.3. Conditii cu privire la compactare

Utilajele de compactare cu vibraţii pot fi utilizate daca sunt aprobate de Consultantul Supervizare.

Numărul traversărilor va fi determinat avându-se in vedere caracteristicile utilajului si materialului

care vor fi utilizate.

Daca este necesar, vor fi prelevate specimene de testare pentru a se determina metoda optima de

compactare. Suprafaţa fiecărui strat de material va fi, după finalizarea compactării, bine inchisa,

nemişcata sub utilajul de compactare si fara planuri de tasare.

Zonele necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refăcute la grosimea stratului si

recompactate.

6.4.4. Materialul si constructia bazei

Baza va conţine unul din următoarele materiale:

• Piatra de fundaţie selectata

• Piatra sfărâmata

• Baza de pietriş stabilizat cu ciment.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Pietrişul selectat sau piatra sfărâmata vor avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de

condiţiile existente ale terenului. Materialul pentru baza va fi bine calibrat, in conformitate cu

următoarele cerinţe:

• Valoarea CBR după 24 ore de înmuiere nu va fi mai mica de 80%

• Limita lichidului si indicele de plasticitate nu vor depasi 25% si respectiv 8%

• Limitele de calibrare vor fi:

Marimea sitei Procentajul de

trecere a masei

75 mm 100

37.5 mm 85-100

20 mm 60-100

10 mm 40-70

5 mm 25-45

600 micron 8-22

75 micron 0-10

• Pietrişul selectat si piatra sfărâmata vor fi compactate la 100% din densitatea maxima

uscata.

Compactarea se va executa prin udare si cu cilindrul compresor pana când nu mai apar miscari

vizibile ale materialului de piatra compactata, iar pietrele din materialul de baza atunci cand vor fi

aruncate sub cilindru vor fi sfărâmate. Un strat de finisare de nisip va fi cilindrat pentru a umple

golurile din suprafaţa.

Pietrişul selectat stabilizat cu ciment va avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de

condiţiile existente ale terenului. Pietrişul va fi conform cerinţelor specificate anterior si va fi

stabilizat cu ciment Portland in procent de 6 - 8%. Pentru a se obţine un amestec uniform de

materiale si apa, pietrişul selectat stabilizat cu ciment va fi fabricat intr-un malaxor, transportat la

amplasament si compactat la 100% din densitatea maxima uscata. Daca condiţiile permit si

Consultantul Supervizare aproba, baza de pietriş selectat stabilizat cu ciment va fi fabricata pe

şantier, cu ajutorul unor biele rotative si cisterne de apa pentru a se obţine o baza bine

amestecata.

Condiţiile de compactare vor ramane neschimbate, de ex. 100% din densitatea maxima uscata.

Materialul va fi dispus, imprastiat egal si compactat, imprastierea efectuându-se in paralel cu

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

dispunerea. Materialul pentru baza drumului va fi imprastiat de preferinţa intr-un singur strat,

utilizându-se o maşina de derulat sau un utilaj similar aprobat.

Materialul va fi imprastiat astfel încât după compactare grosimea totala sa fie conforma cerinţelor.

Antreprenorul va organiza lucrarea astfel încât sa fie evitate îmbinările longitudinale pe materialul

întărit. Daca nu este posibil, atunci înainte de începerea lucrării pe o îmbinare longitudinala de

material întărit, marginea compactata anterior, in cazul in care a fost expusa mai mult de o ora, va

fi tăiata vertical pentru a se obţine o fata echivalenta cu grosimea specificata a stratului de material

corect compactat.

Compactarea bazei drumului la un minim de 100% din densitatea maxima uscata va fi finalizata de

indata ce este posibil după ce materialul a fost imprastiat. Echipamentul de compactare nu se va

sprijini direct pe materialul intarit sau deja întărit dispus anterior, decât in măsura in care este

necesar pentru a se obţine compactarea specificata a imbinarii. Se va acorda o atenţie speciala

obţinerii compactării complete in vecinătatea îmbinărilor longitudinale si transversale, iar

Antreprenorul va folosi suplimentar compactoare mici speciale daca este necesar sau se dispune

de catre Consultantul Supervizare.

Materialul necompactat sau slab compactat din vecinătatea îmbinărilor de construcţie va fi

îndepărtat si înlocuit cu material proaspăt. Suprafaţa fiecărui strat de material compactat, la

finalizarea compactării, va fi bine închis, nu se va mişca sub utilajul de compactare si nu va

prezenta planuri de compactare, creste, fisuri sau material necompactat. Zonele necompactate,

separate sau in orice alt mod defecte vor fi refăcute la grosimea stratului si recompactate. Daca

aceasta nu se poate realiza in 2 ore de amestecare, remedierea va cuprinde spargerea

materialului pe întreaga grosime a stratului, îndepărtarea lui si înlocuirea cu material proaspăt

amestecat si compactat conform Specificaţiei.

Imediat după finalizarea compactării, baza va fi maturata timp de cel puţin 7 zile, cu excepţia

cazului când se dispune contrar de către Consultantul Supervizare. Maturarea se va realiza fie prin

acoperirea cu un strat de plastic impermeabil, asigurat împotriva vânturării de pe suprafaţa cu

îmbinări suprapuse pe cel puţin 300 mm si stabilizate astfel încât sa se evite pierderea de

umiditate sau in conformitate cu clauzele din Specificaţie ce se refera la beton, sau prin pulverizare

cu un compus de maturare aprobat.

In ciuda celor menţionate anterior, Antreprenorul va construi baza drumului conform condiţiilor si

specificaţiilor emise de Autoritatea sau Municipalitatea in cauza. Specificaţia care a fost inclusa aici

va fi aplicata numai in absenta unor condiţii speciale ale acestor autoritati.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

6.4.5. Pavajele asfalticePavajele asfaltice de acoperire

Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde:

• Stratul de beton asfaltic

• Stratul de legatura

• Stratul de uzura

Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozitie diferita, in special in ceea

ce priveste compozitia granulometrica a particulelor de pietris. Stratul de beton asfaltic va fi cel mai

gros si cel de uzura cel mai subtire.

Betonul asfaltic amestecat la cald

Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor amestecurilor produse

local.

Compozitia amestecurilor se prezinta de regula astfel:

• Umplutura de praf inert

• 5 - 7 % bitum

• 70 - 75 % material calcaros gri sau albastru

• 23 - 25 % nisip

Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata, in masura in care

este posibil.

Vor fi furnizate Consultantului Supervizare numele si adresele producatorilor locali. Nici un mestec

bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de Antreprenor si

aprobata de Consultantul Supervizare, in scris.

Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al asfaltului care va fi

utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec. Formula de fabricatie se va incadra in gama

etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi modificata in scris de Consultantul Supervizare.

Limitari determinate de conditiile meteorologice

Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu este

ploioasa.

Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 °C si in scadere, dar pot fi

dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 8 °C si in crestere, cu exceptia cazului in care

se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Pregatirea

Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi curatata cu

atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi acoperit cu un strat adeziv

de asfalt lichid cu maturare rapida. Stratul adeziv care va fi utilizat va fi supus aprobarii

Consultantului Supervizare. Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient timp inainte de plasarea

amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o pelicula subtire adeziva de ciment bituminos

care sa ofere o buna legatura.

Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui spray manual sub presiune, in

cantitati de cel putin 0.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0.3 litri pe metru patrat de suprafata, cu

exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. Jaloanele pentru

controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si intretinute de catre Antreprenor, supuse

verificarii si corectarii Consultantului Supervizare, cu scopul ca Lucrarile sa se conformeze

traseelor indicate pe planuri.

Jaloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata, decalate si spatiate dupa

cum dispune Consultantul Supervizare.

Transportul

Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul de imprastire in

camioane cu platforme netede si curate care au fost unse cu cantitatea minima de pelicula de ulei

aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de platforma camionului. Incarcatura va fi acoperita

cu prelate sau alt material adecvat pentru a o proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de

caldura. Livrarile vor fi astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite

pentru o zi sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in care este asigurata o lumina

artificiala satisfacatoare pentru Consultant Supervizare. Incarcaturile udate in mod excesiv de

ploaie vor fi respinse. Nu va fi permisa remorcarea pe materialul proaspat dispus.

Amplasarea

Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si excavare sau cea

indicata pe planuri, avand minimul specificat. Temperatura fiecarui amestec la momentul plasarii in

utilajul de imprastiere va fi cea indicata de Consultantul Supervizare, plus sau minus 10 °C.

Utilajul de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafata stratului de asfalt sa fie

neteda si cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata, sa se conformeze la

sectiunea transversala indicata pe planuri. Lungimea fiecarei benzi amplasate inainte de turnarea

benzii adiacente va fi indicata de catre Consultantul Supervizare. Atunci cand doua utilaje de

imprastiere functioneaza decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

decat permite o imbinare longitudinala la cald, satisfacatoare intre benzi.

In situatia in care se realizeaza o imbinare longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a lungul marginii

langa care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata pana cand nu este aplasat

materialul suplimentar, cu exceptia cazului cand lucrarea va fi discontinua. Dupa ce prima banda a

fost plasata si cilindrata, va fi amplasata banda adiacenta in perioada cand fasia de 150 mm

necilindrata este fierbinte si in stare de usoara compactare. Cilindrarea benzii adiacente va incepe

de-a lungul imbinarii. Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil.

In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere, amestecul va fi imprastiat

manual si indreptat cu raclete. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid decat poate fi manevrata

corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si raclete.

Suprafetele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si structurilor similare

vor fi acoperite cu un strat adeziv inainte de amplasarea amestecului de bitum.

Compactarea amestecurilor

Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem. Cilindrarea

amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara o dislocare nedorita. Nu

va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat imprastiate. Cilindrarea initiala va fi

executata cu cilindre compresor in tandem, urmata imediat de cea cu cilindre cu trei roti.

Cilindrarea va incepe la extremitatile benzilor si va continua catre centrul pavajului, suprapunandu-

se pe fasiile succesive cu cel putin jumatate din latimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Pe

curbele suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea joasa si va inainta catre cea inalta. Drumurile

alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi usor diferite. Testele de conformitate in ceea ce

priveste netezimea vor fi efectuate imediat dupa compactarea initiala, iar deviatiile in exces de la

tolerantele stipulate vor fi corectate prin degajarea suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau

adaugare de material, dupa cum se dispune, inainte de continuarea cilindrarii.

In general, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi continuata

pana ce se va obtine o densitate de cel putin 100%. In timpul cilindrarii, rotile cilindrului vor fi

umezite astfel incat sa se previna lipirea amestecului de acestea, dar nu se va permite excesul de

apa. Antreprenorul va furniza cilindre aditionale si suficiente daca se constata ca nu se atinge

densitatea pavajului. In zonele care nu sunt accesibile pentru cilindre, amestecul va fi compactat

cu atentie cu batatoare manuale la cald, cu o greutate de cel putin 10 Kg, cu o suprafata de batere

de cel mult 300 cm². Nu va fi permisa repararea stratului superficial al unei zone cilindrate.

Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient, va fi

indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite stationarea cilindrilor

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

pe pavajul care nu a fost complet compactat. Se vor lua masurile de precautie necesare pentru a

se preveni scaparea de ulei, grasime, petrol sau alte materii straine pe pavaj, indiferent ca cilindrul

functioneaza sau stationeaza. Antreprenorul va asigura forta de munca competenta care sa fie

capabila sa execute lucrarile legate de corectarea iregularitatilor pavajului.

Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o margine dreapta

de 3.00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. Dupa finalizarea cilindrarii finale, se va

verifica netezimea stratului si se va corecta orice iregularitate care depaseste toleranta sau care

rezulta in retinerea apei pe suprafata prin indepartarea zonei deficiente si inlocuire cu pavaj nou,

fara costuri suplimentare. Pavajul de bitum finalizat va fi testat in privinta grosimii dupa cum

dispune Consultantul Supervizare. Acolo unde grosimea se dovedeste a fi cu mai mult de 5 mm

mai mica decat cea stipulata, pavajul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul satisfacator, fara

costuri suplimentare.

Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura, densitate si netezime ca si celelalte zone ale

stratului.

Imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre sectiuni, vor fi realizate astfel incat sa asigure o

legatura continua intre pavajul nou si cel vechi. Toate suprafetele de contact batatorite vor fi

acoperite cu un strat adeziv subtire si uniform inainte de plasarea amestecului proaspat. Atunci

cand marginile imbinarilor sunt neregulate, in fagure, sau slab compactate, toate sectiunile

nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi batatorite astfel incat sa expuna o suprafata uniforma, verticala

sau cu panta abrupta, pe intreaga grosime a stratului. Amestecul proaspat va fi raschetat uniform

la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa cilindrarea finala nu va fi permisa circulatia niciunui

vehicul pe pavaj pe o perioada de cel putin 24 ore.

6.4.6. Amplasarea bordurilor

Bordurile din beton prefabricate vor fi amplasate conform Standardelor relevante, aliniate si la

nivel, iar bordurile care se constata ca deviaza cu mai mult de 5 mm de la aliniament sau nivel, la

oricare dintre capete, vor fi inaltate si re-amplasate.

Acolo unde este posibil, bordurile vor fi amplasate inainte de pavaj. La refacere, de obicei se

refolosesc bordurile initiale, cu exceptia cazului in care acestea sunt deteriorate. Acestea vor fi

curatate cu grija inainte de re-amplasare si vor fi potrivite la aliniamentul si nivelul celor

nederanjate.

Bordurile dispuse pe un pavaj stabilizat vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu

o grosime de 150 mm si captusite cu beton, turnat peste si in jurul panelor de fixare din otel

anterior inserate in pavajul crud si modelate la sectiunea transversala dorita.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Bordurile care sunt amplasate altfel decat pe pavajul de beton vor fi incastrate intr-un strat de 2:1

mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm, captusite cu beton si modelate la sectiunea

transversala dorita.

Bordurile circulare turnate special vor fi introduse in curbe cu raza de 13 m sau mai putin. Bordurile

vor fi imbinate cu mortar de ciment, cu exceptia imbinarilor de expansiune care sunt realizate cu

material de etansare premodelat, cu o grosime de 13 mm. Imbinarile de expansiune vor fi realizate

prin fundatia si betonul de captuseala.

6.4.7. Aleile

Platforma si subsolul aleilor vor fi pregatite dupa cum se stipuleaza pentru drumuri, cu exceptia

cilindrarii de proba, care nu este necesara.

Dalele de pavaj vor fi din beton prefabricat nearmat cu o grosime minima de 50 mm si avand o

culoare naturala, cu exceptia cazului in care se dispune altfel, si se vor conforma prevederilor

standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Marginile aleilor vor fi din beton prefabricat. Acestea vor fi incastrate in fundatie de beton si

modelate.

Nu este necesara o baza dedesubtul aleilor. Baza va fi cea specificata pentru drumuri, amplasata

si compactata la o grosime minima de 75 mm, cu ajutorul unui cilindru cu o masa de cel putin 2.5

tone sau un alt echipament aprobat care confera o compactare echivalenta.

Atunci cand se stipuleaza o suprafata finala flexibila, stratul de baza va fi etansat cu un strat de

bitum diluat, pulverizat la 100 secunde de grad, la o rata de 1.4 litri/m² si va fi acoperit cu un strat

de uzura cu textura medie, avand o dimensiune nominala 6 mm si o grosime de 25 mm, fabricat si

amplasat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Atunci cand dalele de beton sunt specificate ca suprafata finala, acestea vor fi incastrate intr-un

strat de nisip cu o grosime de 50 mm, amplasata pe stratul de baza. Imbinarile vor fi realizate din

mortar 3:1 nisip-ciment. Aleile cu suprafata din dale de beton nu vor avea in mod normal margini

de beton prefabricat.

6.4.8. Testarea

Antreprenorul va efectua teste la intervalele dispuse de catre Consultantul Supervizare pentru a

demonstra ca materialele pentru sub-baza granulara si baza drumului se conformeaza Specificatiei

si ca densitatile specificate pentru subsol, sub-baza si baza drumului sunt atinse.

Antreprenorul va inspecta si testa fiecare zona a stratului pentru conformarea cu acuratete la

nivelul suprafetei.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

CAPITOLUL7. - MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII şi PENTRU PREVENIREA ŞI STINGEREA

INCENDIILOR

La executarea lucrărilor prevăzute în documentaţie se va ţine seama de prevederile din

„Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” aprobat cu Ordinul Nr.

9/N/15.03.1993 al Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului.

Atât executantul cât şi beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus, cu precădere următoarele

articole pentru lucrările de construcţii prevăzute în acest proiect:

• pentru executarea săpăturilor, se va respecta art. 537-573 şi 591-606;

• pentru preparare şi transportul betoanelor, se respectă art. 691-761;

• pentru turnarea şi compactarea betonului, se va respecta art. 762-770;

• pentru fasonarea şi montarea armăturilor din oţel–beton, se va respecta art. 794-805;

• pentru cofraje, se va respecta art. 1131-1191;

• pentru izolaţii şi protecţii anticorozive, se va respecta cap. 36;

De asemenea se vor respecta prevederile specifice din:

• Legea nr. 90/1996 cu privire la protecţia muncii;

• PE 006/1981 – Instrucţiuni generale de protecţia muncii pentru unităţile MEE;

• „Norme generale de protecţia muncii” elaborate de ICSPM şi aprobate de MMPS cu

ord. Nr. 578/DB/5840;

• Norme speciale de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea

betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat, aprobate cu ord. Nr.

136/95 de Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale;

• Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări la înălţime, aprobate cu ord. Nr.

235/95 de Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale;

• Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea construcţiilor înalte prin

glisări şi liftări, aprobate cu ord, nr. 57/1997 de Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale;

La proiectarea, executarea şi exploatarea lucrărilor prevăzute în documentaţie, se va avea în

vedere respectarea următoarelor acte normative:

• P -118/1999 – Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind

protecţia la acţiunea focului;

• C – 300/94 – Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executări

lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente;

• HG nr. 51/1992 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire şi

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

stingere a incendiilor, cu modificările şi completările din HG nr. 71/1996, 571/98,

676/98;

• Ordonanţa Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată

prin decretul nr. 636/1997 şi cu modificările din legea 212/97;

• Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu ord, MI nr.

381/1993 şi ord. MLPAT nr. 4/N/1993;

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

ANEXA NR.1 - SUMARUL ACTELOR NORMATIVEPe perioada implementării Contractului, Antreprenorul va respecta reglementările si standardele in

vigoare in România.

Atunci când in prezentul volum se face trimitere la anumite standarde si coduri cu privire la bunuri

sau materiale care vor fi furnizate si lucrări executate sau testate, se vor aplica prevederile din cea

mai recenta ediţie sau versiune revizuita a standardelor relevante si codurilor in vigoare. Vor fi

acceptate alte standarde autorizate care asigura o calitate egala sau superioara standardelor si

codurilor specificate doar când Dirigintelui de Santieraproba in scris aceasta schimbare.

Legislaţia in vigoare

• Legea calităţii in construcţii nr. 10/1995

• Legea protecţiei mediului nr. 137/1995

• Legea apelor nr. 107/1996

• Legea protecţiei muncii nr. 90/1991

• HG 925/1995 şi ord MLPAT nr. 77/N/96 – Regulament de atestare tehnico – profesională a

specialiştilor cu activitate în construcţii

• HGR nr. 728 – Regulament privind certificarea calităţii produselor folosite în construcţii

• Ghid pentru programarea controlului calităţii lucrărilor pe şantier, emis de COOCC - SA şi

avizat de MLPAT

• Ord. MLPAT nr. 9/N/93 – Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii.

• PE 006/81 – Instrucţiuni generale de protecţia muncii pentru unităţile MEE.

• Ord. MI nr. 381/93 şi ord MLPAT nr. 7/N/93 – Norme generale de prevenire şi stingere a

incendiilor.

• HG 273/94 – Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii

Normative, reglementari si instructiuni1. Normative privind calculele construcţiei si elementelor de constructie:

• P 100–2006: Normativul de proiectare pentru protecţia împotriva cutremurelor a clădirilor

rezidenţiale, construcţiilor sociale, agricole si industriale.

• P 73–94: Instrucţiuni tehnice pentru proiectare si execuţia recipientelor pentru lichide, din

beton armat sau comprimat.

• P 85–96: Normativ de proiectare pentru construcţiile cu pereţi de rezistenta din beton

armat.

• P 2 - 85 Normativ privind calculul şi executarea structurilor de zidărie

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• P 93–76: Ghidul de calcul al construcţiilor industriale cu stâlpi din beton armat.

2. Normative cu privire la proiectarea si executarea lucrarilor pentru talpa de fundatie:

• C 169–88: Normativ cu privire la executarea lucrarilor de terasament pentru talpa de

fundatie a constructiilor civile si industriale.

• C29–95: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol slab prin lucrări mecanice

(cartile 1-4).

• C 196–86: Instructiuni tehnice privind utilizarea terenurilor stabile pentru fundatia lucrarilor

de constructie.

3. Normative cu privire la proiectarea si construirea fundaţiilor:

• P 10–86: Normativ cu privire la proiectarea si executia lucrarilor pentru fundatia directa a

constructiilor.

• C 160–75: Normativ cu privire la structura si construirea stalpilor pentru fundatie.

• C 29/VIII–1996: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol stabil prin lucrari

mecanice - Cartea VIII - Compactoare cu placi vibratoare de mare tonaj (5 -20 tone).

• GE 029–97: Ghid practic cu privire la tehnologia de executie a stalpilor de fundatie.

• GE 014–97: Ghid de proiectare. Calculul solului de fundatie pentru cutremure.

• P 7–92: Normativ cu privire la proiectarea si executia constructiilor amplasate in zone cu

sol sensibil la lichide.

• C 251–94: Instructiuni tehnice privind utilizarea, proiectarea, executia si receptia lucrarilor

de imbunatatire a solurilor de fundatie slabe, prin utilizarea materialelor aduse pe santier

prin metode dinamice.

• P 70–79: Instructiuni tehnice privind proiectarea si executia constructiilor pe teren umflat

sau cu contractii mari.

4. Normative cu privire la proiectarea si execuţia lucrărilor din beton, beton armat si beton

comprimat:

• C 140–86: Normativ cu privire la executia lucrarilor din beton si beton armat.

• C 21–85: Normativ pentru executia lucrarilor din beton comprimat.

• NE 012-99 – Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton

precomprimat;

• GE 009–97: Ghid privind executia lucrarilor de perforare si taiere a elementelor de

constructie din beton armat.

• GE 022–97: Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de constructie din

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

beton armat.

• P 59–86: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si utilizarea plasei sudate armate pentru

elementele de beton.

• C 28–83: Instructiuni tehnice pentru sudarea indusului din beton armat

• C 130–78: Instructiuni tehnice pentru betonul si tencuiala aplicata prin improscare.

• C 156–89: Ghid de aplicare a stipularilor din STAS 6657/3–71. Elemente de beton

prefabricat, beton armat si pre-comprimat. Proceduri si echipamentul de verificare a

caracteristicilor geometrice.

• C 163–87: Instructiuni tehnice pentru utilizarea profilelor incastrate de PVC plastifiat pentru

izolarea elementelor de constructie.

• C 149–87: Instructiuni tehnice cu privire la procedurile de reparare a elementelor de beton

si beton armat.

5. Normative cu privire la proiectarea si executia cadrelor, schelelor si platformelor:

• C 41–86: Normativ cu privire la structura, executia si utilizarea cadrelor de alunecare.

• C 11–74: Instructiuni tehnice cu privire structura si utilizarea panourilor de ancadrament.

6. Normative cu privire la proiectarea si executia zidurilor si lucrarilor de zidarie:

• C 14–82: Normativ pentru utilizarea blocurilor mici de beton la lucrarile de zidarie in

constructii.

• C 17–82: Instructiuni tehnice cu privire la compozitia si pregatirea mortarului pentru lucrarile

de caramida in constructii.

• P 2–85: Normativ cu privire la structura, calculul si executia structurilor de zidarie.

7. Normative cu privire la proiectarea si executia structurilor metalice:

• P 74–81: Instructiuni tehnice pentru proiectarea structurilor metalice cu profile fara

umplutura.

• C 139–87: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a metalului din elementele de

constructie.

• I 14–76: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a elementelor metalice

8. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de acoperire:

• C 37–88: Normativ cu privire la structura si executia invelisurilor constructiilor.

9. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de izolatie, anticorozive, pardoseli,

zugraveli, tamplarie:

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• C 107–82: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolatiei termice a constructiilor.

• P 122–89: Instructiuni tehnice pentru proiectarea lucrarilor de izolare fonica a cladirilor

civile, tehnico-administrative si culturale.

• C 142–85: Instructiuni tehnice pentru executia si receptia izolarii termice a cladirilor.

• C 125–87: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolarii fonice si tratarii cladirilor.

• C 210–82: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a bazinelor de beton armat

pentru neutralizarea si tratarea apelor industriale.

• C 112–86: Normativ cu privire la proiectarea si executia hidroizolatiei cu materiale

bituminoase a constructiilor.

• C 121–89: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia lucrarilor de protectie fonica si

anti-vibratii ale constructiilor industriale.

• C 223–86: Instructiuni tehnice cu privire la executia placilor de faianta si celor emailate,

fixate pe pereti cu un strat subtire de lipici.

• C 35–82: Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor.

• C 219–85: Normativ cu privire la structura si executia podelelor anti-corozive.

• C 3 – 76: Normativ pentru executarea zugravelilor şi vopsitoriilor

• C 199 – 79: Instrucţiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în

construcţii a tâmplăriei de lemn

• C 185–78: Instructiuni tehnice cu privire la manipularea, livrarea, depozitarea, transportul si

instalarea usilor si ferestrelor din PVC ale constructiilor.

• C 47 – 86: Instrucţiuni tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor şi a altor produse de

sticlă în construcţii

• C 197–88: Instructiune tehnica pentru utilizarea chiturilor la lucrarile de etansare a

constructiilor.

10. Drumurile si refacerea lor

• C 182–87: Normativ cu privire la executia mecanica a talpii de fundatie a drumurilor.

• C 79–80: Normativ cu privire la proiectarea, executia si receptia drumurilor industriale.

• C 22–92: Normativ cu privire la executia invelisurilor din beton ciment ale drumurilor.

• C 82–86: Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executia si intretinerea drumurilor din

curtile cladirilor.

11. Normative cu privire la proiectarea si execuţia programului de realizare a lucrărilor de

construcţii:

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• C 16–84: Normativ cu privire la îndeplinirea lucrărilor de construcţii si utilizarea

echipamentului aferent in timpul sezonului rece.

12. Normative cu privire la verificarea calitatii si recepţia instalaţiilor si lucrărilor de construcţie:

• C 167–77: Reglementari cu privire la continutul si procedura de intocmire, completare si

depozitare a cartii “as built” a constructiilor.

• C 56–85: Normativ cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de

constructii.

• C 204–80: Normativ cu privire la procedurile de verificare a lucrarilor de montaj a

echipamentelor si instalatiilor tehnologice ale obiectivelor de investitii.

• C 150–84: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile

civile, industriale si agricole.

• I 12–78: Normativ cu privire la executia sarcinilor de presiune pentru conductele de otel.

• C 204–80: Normativ cu privire la verificarea calitatii lucrarilor de montaj a echipamentelor si

instalatiilor, la locatia lucrarilor de investitii.

• C 150–84: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile

civile, industriale si agricole.

• I 27–82: Instructiuni tehnice cu privire la stabilirea si verificarea calitatii la scara ale

conexiunilor sudate ale conductelor tehnologice.

13. Reglementari tehnice cu privire la conditiile stabilite prin Legea nr. 10/1995:

• Reglementarea privind protectia lucrarilor si igiena in constructii– 1993.

• C 300–94: Normativ cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii

lucrarilor si pentru instalatiile aferente.

Standarde aplicabile in constructii1. Generale

• STAS 8558-78: Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea incombustibilitatii

materialelor de constructii.

• STAS 7771/1-81: Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea rezistentei la foc a

elementelor de constructie.

• STAS 855-79: Desene tehnice de constructii. Intocmirea desenelor pentru constructiile din

beton si beton armat.

• STAS 10265-75: Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si notiuni

de baza.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

2. Reguli generale de calcul

• STAS 9165-72: Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni seismice.

• STAS 10101/23-75: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperature exterioara.

• STAS 10100/0-75: Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor.

• STAS 10101/2-75: Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare.

• STAS 10101/0-A-77: Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru

constructii civile si industriale.

• STAS 10101/2A2-78: Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare.

Incarcari datorate podurilor rulante.

• STAS 10101/1-78: Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente.

• STAS 10101/23A-78: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperaturi exterioare in

constructii civile si industriale.

• STAS 10101/2A1-87: Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru

constructii civile, industriale si agrozootehnice.

• STAS 10101/20-90: Actiuni in constructii. Incarcari date de vant.

• STAS 10101/21-92: Actiuni in constructii. Incarcari date de zapada.

• STAS 3684-71: Scara intensitatilor seismice.

• SR 11100/1-93: Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei.

• STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului

Republicii Socialiste Romania.

• SR EN ISO 14688-2/2005: Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea

pamanturilor. Partea 2 – Principii pentru o clasificare.

• STAS 3300/2-85: Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.

• STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul.

• SR EN 1536/2004 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti forati

• STAS 2745-90: Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode

topografice.

• STAS 2561/3-90: Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de proiectare.

3. Reguli de calcul pentru structurile constructiei

• STAS 10102-75: Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi

fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor.

• STAS 10103-76: Constructiile din otel. Principii fundamentale de calcul.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• STAS 10104-83: Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul

elementelor structurale.

• SR EN 1995-1-1/2004. Eurocod 5. Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1.

Generalitati.

• Reguli commune si reguli pentru cladiri.

• STAS 857-83: Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii tehnice

de calitate.

• SR EN 1928/2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase de material

plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea etanseitatii la apa.

• STAS 9274-79: Constructii industriale. Capace din table striate pentru canelele interioare,

goluri de acces si goluri de montaj.

• STAS 10109/1-82: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie.

Calculul si alcatuirea elementelor.

• STAS 3430-81: Constructiile civile, industriale si zootehnice. Pardoseli. Clasificare.

• STAS 2355/1-85: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in

constructii. Clasificare si terminologie.

• STAS 2355/3-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din

materiale bituminoase la terase si acoperisuri. Prescriptii generale de proiectare si

executie.

• STAS 2965-87: Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare.

• STAS 10107/2-92: Constructiile civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si

grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire.

• STAS 2355/2-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din

materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si

executie.

• STAS 10107/0-90: Constructiile civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor

structurale din beton, beton armat si beton precomprimat.

• SR EN 12794/2006 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie.

• STAS 7721-99: Tipare metalice pentru pentru elementele prefabricate din beton armat si

beton pre-comprimat. Conditii tehnice de calitate.

4. Prevederi pentru stabilirea si calcularea lucrarilor hidrologice

• STAS 4273-83: Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• STAS 2448-82: Canalizari. Camine de vizitare. Prevederi de proiectare.

• SR EN 752-3/1998. Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3. Prescriptii

generale de proiectare.

• STAS 12594-87: Canalizari. Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare STAS

3051-91: Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii

fundamentale de proiectare.

5. Drumurile de comunicare

• SR 1120-82: Lucrari la drumuri. Straturi de baza si imbracaminti bituminoase de

• macadam semipenetrat si penetrate. Conditii tehnice de calitate

• SR 174-1/2002: Lucrari la drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald.

Conditii tehnice de calitate.

• STAS 8840-83: Lucrari de drumuri. Straturi de fundatie din pamanturi stabilizate mecanic.

Conditii tehnice generale de calitate.

• STAS 2914-84: Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.

• SR 179:1995 Lucrari de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de calitate.

• STAS 6400-84: Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice

generale de calitate.

• STAS 863-85. Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de

proiectare.

• STAS 175-87: Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald.

Conditii tehnice generale de calitate.

• SR 599-2004: Lucrari la drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii de calitate.

• STAS 10796/3-88: Lucrari de drumuri. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de

asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.

• STAS 1598/1-89: Lucrari de drumuri. Incadrearea imbracamintilor la lucrari de constructii

noi si modernizari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si de executie.

• STAS 2900-89: Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor.

• STAS 10144/2-91: Strazi. Trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti. Prescriptii de

proiectare.

6. Protectia anti-coroziva a constructiilor

• STAS 10166/1-77. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.

Pregatirea mecanica a suprafetelor.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Constructiile metalice ingropate. Electrod de

referinta Cu/CuSO4.

• SR 7335/6-98: Protectie anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protejarea

conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine

• STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri

protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate

medie.

• STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Conditiile

tehnice generale.

• STAS 7335/3-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea

exterioara cu bitum a conductelor din otel.

• STAS 10128-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel.

Clasificarea mediilor agresive.

• STAS 7335/9-88: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Protectia

catodica si legarea la pamant cu anozi reactivi metalici. Prescriptii generale.

• SR 7335/11-2001: Protectie anticorosiva. Constructii metalice ingropate. Prescriptii pentru

executia si montarea statiilor de protectie cu redresor.

7. Metalurgia feroasa

• STAS 438/1-89: Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald.

Marci si conditii tehnice de calitate.

• STAS 438/2-91: Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata.

• SR 438/3-98: Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate

• SR EN 10025 Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii

• STAS 505-86: Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.

• SR EN 10279/2002 Profile U de otel laminat la cald. Tolerante la forma, dimensiuni si la

masa.

• SR EN 10024/1998 Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante la forma si la

dimensiuni.

• SR EN 10055/2000 Profile T cu aripi egale si cu muchii rotunjite laminate la cald din otel.

Dimensiuni si tolerante la forma si la dimensiuni.

• STAS 908-90: Otel laminat la cald. Banda.

• STAS 1946-80: Otel laminat la cald. Tabla neagra.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• STAS 2028-80: Otel laminat la cald. Tabla zincata.

• STAS 2029-80: Otel laminat la cald. Tabla ondulata.

• STAS 3480-80: Otel laminat la cald. Tabla striata.

• STAS 6482/2-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Sarma

neteda.

• STAS 6482/3-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Sarma

ampentata.

• STAS 6482/4-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Toroane.

8. Sudarea, lipirea si taierea metalelor

• SR EN 612/2006 Jgheaburi de streasina cu pereti frontali rigidizati cu bordaj si burlane

pentru apa pluviala cu imbinari petrecute, realizate din foi metalice.

• SR EN 607/2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode

de incercare.

9. Materialele de constructie si silico-ceramica

• SR EN 12620/2003 Agregate pentru beton.

• SR 662-2002: Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de

calitate.

• SR 667-2000: Agregate naturale si piatra procesata pentru lucrari de drumuri. Conditii

tehnice de calitate.

10. Straturi de legatura

• SR EN 197-1/2002: Ciment. Partea 1.Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale

cimenturilor uzuale.

• SR EN 459-1/2003: Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, caracteristici si criterii de

conformitate

• SR EN 13279-1/2005 Ipsos si tencuieli de ipsos. Partea 1. Definitii si conditii.

• SR EN 197-1/2002. Ciment. Partea 1. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale

cimenturilor uzuale

• SR 3011-96: Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea

apelor cu continut de sulfati.

• SR 7055-96: Ciment alb Portland.

• SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare

si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din procese ale

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton

• SR EN 998-2/2002 Specificatii ale mortarelor pentru zidarie. Partea 2 Mortare pentru

inzidire.

• SR EN 206-1/2002 Beton. Partea 1. Specificatie, performanta, productie si conformitate.

• STAS 6102-86: Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii tehnice de

calitate.

• SR EN 1338/2004: Pavele de beton. Conditii si metode de incercari

• SR EN 1340/2004: Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari.

• SR EN 934-2/2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2. Aditivi pentru beton.

Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare.

11. Elemente ceramice

• STAS 6748-81: Portelan si faianta. Terminologia defectelor.

• SR EN 771-1/2003 Specificatii ale elmentelor pentru zidarie. Partea 1. Elemente pentru

zidarie de argila arsa.

• SR EN 14411/2007 Placi si dale ceramice. Definitii, clasificare, caracteristici si marcare.

• STAS 8080-76: Gresie ceramica antiacida. Caramizi normale si pline.

12. Materiale pentru izolare si etansare

• SR 138-94: Cartoane bitumate.

• STAS 8622-88: Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii tehnice generale de

calitate.

13. Elementele din lemn semifabricate

• SR EN 1313-2+AC:2001: Lemn rotund si cherestea. Abateri admisibile si dimensiuni

preferentiale pentr cheresteaua de foioase.

• SR EN 942-2007: Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului.

• SR EN 844-6: 2000: Lemn rotund si cherestea. Terminologie. Termeni referitori la

dimensiunile cherestelei.

14. Elemente din lemn finisat

• STAS 799-88: Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale.

15. Materiale de plastic

• SR EN ISO 472/203: Materiale plastice. Vocabular.

16. Lucrari de constructii din beton

• SR EN 1097/98 – 2002 – Partile 1 -9. Incercari pentru determinarea caracteristicilor fizice si

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

mecanice ale agregatelor.

• SR EN12620/2003. Agregate pentru beton;

• SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton

• SR EN12620/2003. Agregate pentru beton; SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton

• SR 138/1994. Carton bituminat

• SR EN 14216/2004. Ciment. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale

• cimenturilor special cu caldura de hidratare foarte redusa

• SR EN 1008/2003. Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare

si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din procese ale

industriei de beton, ca apa pentru preparare beton.

• SR 3011/1996 – Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea

apelor cu continut de sulfati;

• SR 3011/1996/A1 - 1999 – Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la

agresivitatea apelor cu continut de sulfati

• SR EN 480/2003 Partile 1 – 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta;

• SR EN 934-3/2003. Aditivi pentru, mortar. Definitii, conditii, conformitate, marcare si

etichetare.

• SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si evaluarea

conformitatii.

• SR EN 480/2003 Partile 1 – 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta;

• SR EN 934-2/2003. Aditivi pentru beton,. Definitii, conditii, conformitate, marcare si

etichetare.

• SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si evaluarea

conformitatii.

• SR EN 206-1/2002. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate;

• SR EN 206-1/2002/A1 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate;

• SR EN 206-1/2002/A2 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate

• SR EN 12504/2002. Incercari pe beton in structura. Partea 1. Carote. Prelevare,

• examinare,si incercari la compresiune; Partea 2 – Incercari

• nedistructive. Determinarea indicelui de recul

• SR EN 13198/2004. Produse prefabricate de beton. Mobilier pentru strada si gradina.

• SR EN 1340/2004. Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• SR EN 14879-5:2008 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari pentru

protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv.

Partea 5: Placari pe componente de beton

• SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:

Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala

• SR EN 1323:2008 Adezivi pentru placi ceramice. Placa de beton pentru încercare

• SR EN 12794+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie

• SR EN 13224+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de planseu cu nervuri

• SR EN 15304:2007 Determinarea rezistentei la înghet-dezghet a betonului celular

autoclavizat

• SR EN 13791:2007/C91:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din

structuri si din elemente prefabricate

• SR EN 13577:2007 Atac chimic asupra betonului. Determinarea continutului de dioxid de

carbon agresiv din apa

• SR EN 14843:2007 Produse prefabricate de beton. Scari

• SR EN 14991:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de fundatie

• SR EN 14992:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de pereti

• SR EN 1739:2007 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor între elementele

prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu

structura poroasa, sub efectul fortelor din planul elementelor

• SR EN 14629:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor din beton.

Metode de încercare. Determinarea continutului de clorura în betonul întarit

• SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structure

si din elemente prefabricate

• STAS 438/1-89/A91:2007 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la

cald. Marci si conditii tehnice de calitate

• SR EN 14879-3:2007 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari pentru

protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv.

Partea 3: Strat de acoperire pe componente de beton

• SR EN 480-1:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 1:

Beton si mortar de referinta pentru încercari

• SR EN 1916:2003/AC:2007 Tuburi si accesorii de beton simplu, beton slab armat si beton

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

armat

• SR EN 1917:2003/AC:2007 Camine de vizitare si camine de racord sau de inspectie de

beton simplu, beton slab armat si beton armat

• SR EN 480-14:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 14:

Determinarea efectului asupra tendintei de coroziune a otelului pentru armare prin metoda

electrochimica potentiostatica

• SR EN 13747:2006/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de

plansee

• SR EN 13369:2004/AC:2007 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton

• SR EN 13225:2005/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structura

• SR EN 12620:2003/C91:2007 Agregate pentru beton

• SR 13515-2:2007 Otel pentru armarea betonului. Îmbinari mecanice cap la cap pentru

bare. Partea 2: Metode de încercare

• SR 13515-1:2007" "Otel pentru armarea betonului. Îmbinari mecanice cap la cap pentru

bare. Partea 1: Conditii

• SR 13513:2007 Îmbinari mecanice ale barelor pentru armarea betonului

• SR EN 13412:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea modulului de elasticitate la compresiune

• SR EN 14497:2004/AC:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor

de beton. Metode de încercari. Determinarea stabilitatii infiltrarii

• SR EN 14844:2007 Produse prefabricate de beton. Chesoane subterane

• SR EN 1504-6:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 6: Ancorarea armaturii

• SR EN 1504-7:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 7: Protectia armaturii

împotriva coroziunii.

• SR EN 15183:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Încercarea de evaluare a protectiei împotriva coroziunii

• SR EN 15184:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Aderenta prin forfecare a cordonului de sudura a armaturii (încercarea

prin smulgere)

• SR EN 480-2:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 2:

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Determinarea timpului de priza

• SR EN 490:2005/A1:2006 Tigle si accesorii de beton pentru învelitori de acoperis si placari

de pereti. Specificatii de produse

• SR EN 1992-3:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 3: Silozuri si

rezervoare

• SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate.

• Document national de aplicare a SR EN 206-1

• SR EN 13108-5:2006 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic

cu continut ridicat de mastic

• SR EN 1340:2004/AC:2006 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de încercari

• SR EN 1339:2004/AC:2006 Dale de beton. Conditii si metode de încercari

• SR EN 1338:2004/AC:2006 Pavele de beton. Conditii si metode de încercari

• SR EN 13369:2004/A1:2006 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton

• SR EN 14188-3:2006 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 3: Specificatii pentru

produse prefabricate de colmatare a rosturilor

• SR EN 14437:2006 Determinarea rezistentei la ridicare a tiglelor de argila arsa sau de

beton montate pe acoperis. Metoda de încercare a sistemului deacoperis

• SR EN 1504-3:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 3: Reparatie structurala

si nestructurala

• SR EN 680:2006 Determinarea contractiei la uscare a betonului celular autoclavizat

• SR EN 934-2:2003/A2:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru

beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

• SR EN 934-6:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 6: Esantionare,

control si evaluare a conformitatii

• SR EN 1504-10:2004/AC:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor

de beton. Defintii, conditii, controlul si evaluarea calitatii. Partea 10: Aplicarea pe santier a

produselor si sistemelor si controlul calitatii lucrarilor

• SR EN 480-4:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 4:

Determinarea exudarii betonului

• SR EN 480-12:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 12:

Determinarea continutului de alcalii din aditivi

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• SR EN 491:2006 Tigle si accesorii de beton pentru învelitori de acoperis si placari de

pereti. Metode de încercare

• SR EN 12504-3:2006 Încercari pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea fortei de

smulgere

• SR EN 934-4:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Aditivi pentru paste

pentru cabluri pretensionate. Partea 4: Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

• SR EN 12390-1:2002/AC:2006 Încercare pe beton întarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si

alte conditii pentru epruvete si tipare

• SR EN 12390-5:2002/AC:2006 Încercare pe beton întarit. Partea 5: Rezistenta la întindere

prin încovoiere a epruvetelor

• SR EN 12390-6:2002/AC:2006 Încercare pe beton întarit. Partea 6: Rezistenta la întindere

prin despicare a epruvetelor

• SR EN 12390-7:2002/AC:2006 Încercare pe beton întarit. Partea 7: Densitatea betonului

întarit

• SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli

generale - Calculul comportarii la foc

• SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton

- Proiectare si prevederi constructive

• SR EN 1994-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton Partea

2: Reguli generale si reguli pentru poduri

• SR EN 480-5:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 5:

Determinarea absorbtiei capilare

• SR EN 480-6:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 6:

Analiza în infrarosu

• SR EN 480-11:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 11:

Determinarea caracteristicilor porilor de aer în betonul întarit

• SR EN 14618:2006 Piatra aglomerata. Terminologie si clasificare

• SR EN 1994-1-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton.

Partea 1-2: Reguli generale - Calculul structurilor la foc

• SR EN 1504-8:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 8: Controlul de calitate

si evaluarea conformitatii

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• SR EN 1354:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului cu aggregate

usoare cu structura deschisa

• SR EN 13747:2006 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de plansee

• SR EN 1504-1:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea1: Definitii

• SR EN 679:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului cellular autoclavizat

• SR EN 10080:2005 Oteluri pentru armarea betonului. Oteluri sudabile pentru beton armat.

Generalitati

• SR EN 13877-3:2005 Îmbracaminti rutiere de beton. Partea 3: Specificatii pentru

gujoaneleutilizate la îmbracamintile de beton

• SR EN 14188-2:2005 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 2: Specificatii pentru

produsele de colmatare aplicate la rece

• SR EN 1771:2004/AC:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de

beton. Metode de încercari. Determinarea injectabilitatii si încercarea de despicare

• SR EN 13263-2:2005 Silice ultra fina pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformitatii

• SR EN 13263-1:2005 Silice ultra fina pentru beton. Partea 1: Definitii, conditii si criterii de

conformitate

• SR EN 934-3:2004/AC:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru

mortar de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

• SR EN 1168:2005 Produse prefabricate de beton. Fâsii cu goluri

• SR EN 206-1:2002/A2:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si

conformitate

• SR EN 771-3:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente

pentru zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare)

• SR EN 771-4:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente

pentru zidarie de beton celular autoclavizat

• SR EN 490:2005 Tigle si accesorii de beton pentru învelitori de acoperis si placari de

pereti. Specificatii de produse

• SR EN 1504-4:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 4: Lipire structurala

• SR EN 1504-5:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 5: Produse de injectie în

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

beton

• SR EN 934-2:2003/A1:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru

beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

• SR EN 1504-2:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 2: Sisteme de

protectie de suprafata pentru beton

• SR EN 13877-2:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 2: Caracteristici functionale pentru

structurile rutiere de beton

• SR EN 13877-1:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 1: Materiale

• SR EN 14188-1:2005 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 1: Specificatii pentru

produsele de colmatare aplicate la cald

• SR EN 13225:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structura

• SR EN 13693:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente speciale de acoperis

• SR EN 206-1:2002/A1:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si

conformitate

• SR 2970:2005 Stâlpi prefabricati din beton armat si beton precomprimat pentru linii

electrice aeriene. Conditii tehnice generale de calitate

• SR EN 60745-2-12:2005 Unelte electrice cu motor portabile. Securitate. Partea 2-12:

Prescriptii particulare pentru vibratoarele de beton

• SR EN 12843:2005 Produse prefabricate de beton. Stâlpi

• SR EN 12629-5-4:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de

calciu. Securitate. Partea 5-4: Masini pentru izolat conducte de beton

• SR EN 12629-6:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de

calciu. Securitate. Partea 6: Echipamente fixe si mobile pentru fabricat produse din beton

armat

• SR EN 934-3:2004 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar de

zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

• SR EN 772-11:2003/A1:2004Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11:

Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de

beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei, a

elementelor pentru zidarie de argila

• SR EN 523:2004 Teci de banda de otel pentru cabluri de precomprimare. Terminologie,

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

conditii, control de calitate

• SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel beton. Partea

1- 1: Reguli generale si reguli pentru cladiri

• SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli

generale si reguli pentru cladiri

• SR EN 1771:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea injectabilitatii si încercarea de despicare

• SR EN 1520:2003/AC:2004 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu

structura deschisa

• SR EN 1504-10:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Definitii, conditii, controlul si evaluarea calitatii. Partea 10: Aplicarea pe santier a produselor

si sistemelor si controlul calitatii lucrarilor

• SR EN 14498:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Variatii de volum si de masa ale produselor de injectie la cicluri de

uscare în aer si conservare în apa

• SR EN 14497:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea stabilitatii infiltrarii

• SR EN 14406:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea raportului de expansiune si evolutia expansiunii

• SR EN 14187-7:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 7:

Metoda de încercare pentru determinarea rezistentei la flacara

• SR EN 14187-3:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 3:

Metoda de încercare pentru determinarea caracteristicilor de autonivelare

• SR EN 14187-2:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 2:

Metoda de încercare pentru determinarea timpului de întarire

• SR EN 14117:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea timpului de scurgere a produselor de injectie pe baza

de ciment

• SR EN 14068:2004Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea impermeabilitatii la apa a fisurilor injectate fara

patrundere în beton

• SR EN 13894-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Metode de încercari. Determinarea oboselii sub sarcina dinamica. Partea 1: În timpul

întaririi

• SR EN 13880-6:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 6:

Metoda de încercare pentru prepararea probelor de încercat

• SR EN 13880-13:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 13:

Metoda de încercare pentru determinarea întinderii discontinue (încercarea de aderenta)

• SR EN 13880-12:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 12:

Metoda de încercare pentru prepararea probelor de beton pentru încercarea de aderenta

(compozitie)

• SR EN 13863-2:2004 Îmbracaminti de beton. Partea 2: Metoda de încercare pentru

determinarea aderentei între doua straturi

• SR EN 13863-1:2004 Îmbracaminti de beton. Partea 1: Metoda de încercare nedistructiva

pentru determinarea grosimii dalei de beton

• SR EN 13529:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Rezistenta la atac chimic puternic SR EN 1340:2004 Elemente de

borduri de beton. Conditii si metode de încercari SR EN 13396:2004 Produse si sisteme

pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de încercari. Masurarea

penetrarii ionilor de clor

• SR EN 1339:2004 Dale de beton. Conditii si metode de încercari

• SR EN 1338:2004 Pavele de beton. Conditii si metode de încercari

• SR EN 13369:2004 Reguli comune pentru produsele prefabricate de beton

• SR EN 13295:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea rezistentei la carbonatare

• SR EN 13062:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea tixotropiei produselor de protectie a armaturii

• SR EN 12637-3:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercare. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 3: Efectul produselor

de injectie asupra elastomerilor

• SR EN 12637-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 1: Compatibilitatea cu

betonul

• SR EN 12620:2003/AC:2004 Agregate pentru beton

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• SR EN 12618-3:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercare. Partea 3: Determinarea aderentei produselor deinjectie, cu sau fara

cicluri termice. Metoda prin forfecare oblica

• SR EN 12618-2:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercare. Partea 2: Determinarea aderentei produselor de injetie, cu sau fara

cicluri termice. Aderenta prin tractiune

• SR EN 12618-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Partea 1: Aderenta si capacitatea de alungire a produselor de injectie

cu ductilitate limitata

• SR EN 12617-2:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Partea 2: Contractia produselor de injectie pentru fisuri formulate cu

polimeri: contractie volumica

• SR EN 12617-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Partea 1: Determinarea contractiei liniare pentru polimeri si sisteme

de protectie a suprafetei (SPS)

• SR EN 12614:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea temperaturii de tranzitie vitroasa a polimerilor

• SR EN 12504-4:2004 Încercare pe beton. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare a

ultrasunetelor

• SR EN 12269-2:2004 Determinarea comportarii la aderenta între armatura de otel si

betonul celular autoclavizat prin metoda încercarii de grinda. Partea 2: Încercare la termen

lung SR EN ISO 3766:2004 Desene de constructii. Reprezentarea simplificata a armaturilor

pentru beton

• SR EN 12326-1:2004 Produse de ardezie si piatra pentru învelitori si placari discontinue.

Partea 1: Specificatie de produs

• SR EN 12001:2004 Masini pentru transportat, pulverizat si punere în opera a betonului si

mortarului. Cerinte de securitate

• SR EN 771-3:2004 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente pentru

zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare)

• SR EN 845-2:2004 Specificatie a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 2:

Buiandrugi

• SR EN 771-4:2004 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente pentru

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

zidarie de beton celular autoclavizat

• SR EN 13584:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea deformarii la compresiune pentru produse de reparare

• SR EN 13580:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Absorbtia apei si rezistenta la alcalii pentru impregnarea hidrofoba

• SR EN 13579:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Încercarea de uscare pentru impregnare hidrofoba

• SR EN 13578:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Compatibilitate pe beton umed

• SR EN 1520:2003 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu structura

deschisa

• SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton

• SR EN ISO 4624:2003 Vopsele si lacuri. Încercare la tractiune

• SR EN 480-10:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 10:

Determinarea continutului de alcalii din aditiv

• SR EN 1352:2003 Determinarea modulului static la compresiune a betonului cellular

autoclavizat si a betonului cu agregate usoare cu structura deschisa

• SR EN 1351:2003 Determinarea rezistentei la încovoiere a betonului celular autoclavizat

• SR ENV 1504-9:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de

beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 9: Principii

generale pentru utilizarea produselor si sistemelor

• SR EN 934-2:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton.

Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

• SR EN 480-8:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 8:

Determinarea continutului de material conventional uscat

• SR EN 12617-4:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Partea 4: Determinarea contractiei si expansiune

• SR EN 12617-3:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Partea 4: Determinarea contractiei la termene timpurii pentru

produsele de aderenta structurala

• SR EN 12350-7:2003 Încercare pe beton proaspat. Partea 7: Continut de aer. Metode prin

presiune

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• SR EN 12350-3:2003 Încercare pe beton proaspat. Partea 3: Încercare Vebe

• SR EN 12350-2:2003 Încercare pe beton proaspat. Partea 2: Încercare de tasare

• SR EN 12350-1:2003 Încercare pe beton proaspat. Partea 1: Esantionare

• SR EN 480-13:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de încercare. Partea 13:

Mortar de zidarie de referinta pentru încercari asupra aditivilor de mortar

• SR EN 1917:2003 Camine de vizitare si camine de racord din beton simplu, beton slab

armat si beton armat

• SR EN 1916:2003 Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat

• SR EN 12192-1:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Analiza granulometrica. Partea 1: Metoda de încercare pentru componentele uscate ale

mortarului gata de utilizare

• SR EN 12063:2003 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Pereti din palplanse

• SR EN 13894-2:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea oboselii sub sarcina dinamica. Partea 2: Dupa întarire

• SR EN 13733:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea durabilitatii agentilor de lipire structurala

• SR EN 13581:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea pierderii de masa a betoanelor hidrofuge prin încercare

dupa înghet-dezghet

• SR EN 1062-6:2003 Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de acoperire pentru

zidarie si betoane exterioare. Partea 6: Determinarea permeabilitatii la dioxid de carbon

• SR EN 990:2003 Metode de încercare pentru verificarea protectiei împotriva coroziunii

armaturilor din betonul celular autoclavizat si betonul cu aggregate usoare cu structura

deschisa

• SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, încercare

si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale

industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton

• SR EN 13057:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea rezistentei la absorbtie capilara

• SR EN 13395-4:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 4: Aplicarea mortarului de reparatie

la planseu

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• SR EN 13395-3:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 3: Încercare pentru curgerea

betonului de reparare

• SR EN 13395-2:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de

beton.Metode de încercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 2: Încercare pentru curgerea

pastei sau mortarului

• SR EN 13395-1:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 1: Încercare de curgere a mortarelor

tixotropice

• SR EN ISO 15630-3:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de

încercare. Partea 3: Armaturi precomprimate

• SR EN ISO 15630-2:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de

încercare. Partea 2: Plase sudate

• SR EN ISO 15630-1:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de

încercare. Partea 1: Bare, sârme laminate si sârme pentru armarea betonului

• SR ENV 13381-6:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta

la foc a elementelor de structura. Partea 6: Protectie aplicata pe stâlpi de otel umpluti cu

beton

• SR ENV 13381-5:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta

la foc a elementelor de structura. Partea 5: Protectie aplicata pe elemente compozite de

beton/tabla profilata de otel

• SR ENV 13381-3:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta

la foc a elementelor de structura. Partea 3: Protectie aplicata pe elemente de beton

• SR ENV 13381-2:2003 Metode de încercare pentru determinarea contributiei la rezistenta

la foc a elementelor de structura. Partea 2: Membrane de protectie verticale

• SR EN 12970:2003 Mastic asfaltic pentru hidroizolare. Definitii, conditii si metode de

încercare

• SR EN 13294:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Timpi de decofrare

• SR EN 772-20:2003 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 20:

Determinarea planitatii elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra naturala si

artificiala

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• SR EN 772-15:2003 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 15:

Determinarea permeabilitatii la vaporii de apa a elementelor pentru zidarie de beton celular

autoclavizat (BCA)

• SR EN 772-11:2003 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11:

Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de

beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei a

elementelor pentru zidarie de argila

• SR EN 12696:2002 Protectia catodica a otelului în beton

• SR EN 12636:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercare. Determinarea aderentei beton pe beton

• SR EN 12615:2002 Produse si sisteme pentru repararea structurilor de beton. Metode de

încercare. Determinarea rezistentei la forfecare

• SR EN 12504-2:2002 Încercari pe beton în structuri. Partea 2: Încercari nedistructive.

Determinarea indicelui de recul

• SR EN 12504-1:2002 Încercari pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare,

examinare si încercari la compresiune

• SR EN 12390-8:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 8: Adâncimea de patrundere a apei

sub presiune

• SR EN 12390-7:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 7: Densitatea betonului întarit

• SR EN 12390-6:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 6: Rezistenta la întindere prin

despicare a epruvetelor

• SR EN 12390-5:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 5: Rezistenta la întindere prin

încovoiere a epruvetelor

• SR EN 12390-4:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 4: Rezistenta la compresiune.

Caracteristicile masinilor de încercare

• SR EN 12390-3:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 3: Rezistenta la compresiune a

epruvetelor

• SR EN 12390-2:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 2: Pregatirea si conservarea

epruvetelor pentru încercari de rezistenta

• SR EN 12390-1:2002 Încercare pe beton întarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii

pentru epruvete si tipare

• SR CR 13902:2002 Metode de încercare pentru determinarea raportului apa/ciment în

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

betonul proaspat

• SR CR 13901:2002 Utilizarea conceptului de familii de beton pentru producerea si controlul

conformitatii betonului

• SR EN 13687-3:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 3: Cicluri termice fara

imersare în saruri de dezghet

• SR EN 13687-2:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 2: Cicluri de jeturi de apa

(soc termic)

• SR EN 13687-1:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 1: Cicluri de înghet-

dezghet cu imersare în saruri de dezghet

• SR EN 934-6:2002 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 6: Esantionare, control si

evaluare a conformitatii

• SR EN 934-4:2002 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 4: Aditivi pentru paste

pentru cabluri pretensionate. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

• SR EN 1877-2:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Functiile reactive ale rasinilor epoxidice. Partea 2: Determinarea

functiilor amine prin indicele de bazicitate total

• SR ENV 13670-1:2002 Executia structurilor de beton. Partea 1: Conditii commune

• SR EN 12839:2002 Produse prefabricate de beton. Elemente pentru împrejmuiri

• SR EN 13687-5:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 5: Rezistenta la soc din

temperature

• SR EN 13687-4:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea capabilitatii termice. Partea 4: Cicluri termice în stare

uscata

• SR EN 1877-1:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Functiile reactive ale rasinilor epoxidice. Partea 1: Determinarea

echivalentului epoxid

• SR EN 1799:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Încercari de determinare a aptitudinii de utilizare a adezivilor de lipire

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

structurala pentru aplicare pe suprafete de beton

• SR EN 1766:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Beton de referinta pentru încercari

• SR EN 1738:2002 Determinarea tensiunilor din otel în elementele armate neîncarcate

realizate din beton celular autoclavizat"

• SR EN 1737:2002 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor sudate ale plaselor si

carcaselor armate pentru elemente prefabricate confectionate din beton celular autoclavizat

sau din beton cu agregate usoare cu structura deschisa

• SR EN 1543:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea dezvoltarii rezistentei la întindere a polimerilor

• EN 1542:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Masurarea aderentei prin tractiune directa

• SR EN 12350-6:2002 Încercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate

• SR EN 12350-5:2002 Încercare pe beton proaspat. Partea 5: Încercare cu masa de

raspândire

• SR EN 12190:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea rezistentei la compresiune a mortarului de reparatii

• SR CR 13962:2002 Ghid pentru aplicarea componentelor de beton cu agregate usoare

(LAC) în structure

• SR EN 1240:2002 Adezivi. Determinarea indicelui de hidroxil si/sau a continutului de

hidroxil

• SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate

• SR EN 1770:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercari. Determinarea coeficientului de dilatare termica

• SR EN 1521:2001 Determinarea rezistentei la încovoiere a betonului cu agregate usoare

cu structura poroasa (BAUP)

• SR EN 12189:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercare. Determinarea timpului deschis (a duratei practice de utilizare)

• SR EN 12269-1:2001 Determinarea comportarii la aderenta între armatura de otel si

betonul celular autoclavizat prin metoda încercarii de grinda. Partea 1: Încercare la termen

scurt

• SR EN 1740:2001 Determinarea rezistentei elementelor prefabricate realizate din beton

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura poroasa sub sarcina

longitudinala predominanta (componente verticale)

• SR EN 1742:2001 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor între fâsii diferite ale

elementelor stratificate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu agregate

usoare cu structura poroasa

• SR EN 1741:2001 Determinarea rezistentei la forfecare a îmbinarilor între elementele

prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu agregate usoare cu

structura poroasa, sub efectul fortelor care actioneaza în afara planului elementelor

• SR EN 1169:2001 Produse prefabricate de beton. Reguli generale pentru controlul

productiei la fabricarea produselor de beton fin armat cu fibre de sticla

• SR EN 12192-2:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Analiza granulometrica. Partea 2: Metoda de încercare pentru filerul destinat polimerilor

utilizati ca agenti de aderenta

• SR EN 772-10:2001 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 10:

Determinarea continutului de umiditate a elementelor pentru zidarie de silico-calcar si de

beton celular autoclavizat

• SR 9310:2000 Var macinat pentru beton celular autoclavizat

• SR EN 991:2000 Determinarea dimensiunilor elementelor armate de beton celular

autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu structura deschisa

• SR EN 992:2000 Determinarea masei volumice în stare uscata a betonului cu aggregate

usoare cu structura deschisa

• SR EN 989:2000 Determinarea comportarii aderentei dintre armaturi si betonul celular

autoclavizat printr-o încercare a aderentei prin împingere

• SR EN 772-2:2000 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 2:

Determinarea procentuala a ariei golurilor din blocurile de beton (prin amprenta pe hârtie)

• SR EN 640:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu

armatura difuza (fara inima de tabla) inclusiv îmbinari si piese speciale

• SR EN 639:1998/C1:1999 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusiv

îmbinari si piese speciale

• SR EN 641:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tabla, inclusiv

îmbinari si piese speciale

• SR EN 1767:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Metode de încercari. Analiza prin spectrometrie în infrarosu

• SR EN 12188:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de încercare. Determinarea aderentei otel pe otel pentru caracterizarea agentilor

de aderenta structurala

• SR EN 1356:2000 Încercarea la functionare sub sarcina transversala a elementelor

prefabricate armate de beton celular autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu

structura deschisa

• SR EN 1355:2000 Determinarea deformatiilor la compresiune ale betonului cellular

autoclavizat sau ale betonului cu agregate usoare cu structura deschisa

• SR EN 1353:2000 Determinarea continutului de umiditate a betonului cellular autoclavizat

• SR EN 639:1998 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusive îmbinari si

piese speciale

• SR EN 641:1998 Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tabla, inclusiv îmbinari si

piese speciale

• SR EN 640:1998 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armatura

difuza (fara inima de tabla) inclusiv îmbinari si piese speciale

• SR EN 642:1998 Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fara inima de tabla

inclusiv îmbinari si piese speciale si conditii specifice referitoare la sârma de

precomprimare pentru tuburi

• SR 183-2:1998 Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate în cofraje

glisante. Conditii tehnice de calitate

• SR 438-3:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate

• SR 438-4:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Sârma cu profil periodic obtinuta

prin deformare plastica la rece

• STAS 5585-71 Încercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la

compresiune al betonului

• STAS 5511-89 Încercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si armatura.

Metoda prin smulgere

• STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat.

Reguli si metode de verificare a calitatii

• STAS 6605-78 Încercarile metalelor. Încercarea la tractiune a otelului beton, a sârmei si a

produselor din sârma pentru beton precomprimat

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• STAS 855-79 Desene tehnice de constructii. Întocmirea desenelor pentru constructii din

beton si beton armat

• STAS 9329-87 Constructii industriale. Capace prefabricate din beton armat pentru canale

interioare. Forme si dimensiuni

• STAS 7721-90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat si

beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate

• STAS 438/2-91 Produse de otel pentru armarea betonului. Sârma rotunda trefilata

• STAS 438/1-89 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci

si conditii tehnice de calitate

• STAS 11133-78 Malaxoare cu actiune periodica pentru prepararea betonului de ciment,

betonului asfaltic si a mortarelor. Parametri principali

• STAS 7980/1-78 Beton termorezistent usor pe baza de diatomit, cu liant stabilizat. Conditii

tehnice de calitate

• STAS 6482/4-80 Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat. Toroane

• STAS 6482/3-80 Sârma de otel si produse de sârma pentru beton precomprimat. Sârma

ampentata

• STAS 6482/2-80 Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat. Sârma

neteda

• STAS 6482/1-73 Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat. Reguli

pentru verificarea calitatii

• "STAS 7039/3-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din beton

precomprimat vibrat si preset

• STAS 7039/2-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din beton

precomprimat centrifugat

• STAS 7039/1-81 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tipuri

• STAS 12089-82 Pompe de beton. Clasificare

• STAS E 11372-80 Protectia contra coroziunii a constructiilor din beton si beton armat.

Determinarea rezistentei chimice a acoperirilor cu lacuri si vopsele

• STAS 2833-80 Încercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului întarit

• STAS 4165-88 Alimentari cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat.

Prescriptii generale

• STAS 10832-76 Beton celular autoclavizat. Elemente armate

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• STAS 10265/1-84 Tolerante în constructii. Tolerante la suprafetele din beton apparent

• STAS 10107/1-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat

si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare

• STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor

structurale din beton, beton armat si beton precomprimat

• STAS 10102-75 Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi

fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor

• STAS 10107/4-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee casetate din beton

armat. Prescriptii de proiectare

• STAS 10107/3-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee cu nervuri dese din

beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare

• STAS 10107/2-92 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si

grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire

• STAS 12287-85 Încercarile metalelor. Încercari mecanice ale îmbinarilor sudate din bare de

otel beton

• SR EN 678:1996 Determinarea densitatii aparente în stare uscata a betonului cellular

autoclavizat

• STAS 7209-87 Încercarile metalelor. Încercarea la relaxare a sârmelor si a produselor din

sârma pentru beton precomprimat

• SR ISO 10287:1995 Otel pentru armarea betonului. Determinarea rezistentei îmbinarilor

plaselor sudate

• SR ISO 10065:1995 Bare de otel pentru armarea betonului. Incercarea de îndoire-dezdoire

• SR EN 12350-4:2002 Încercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de compactare

• SR CR 12793:2002 Determinarea adâncimii stratului de carbonatare a betonului întarit

• SR EN 772-6:2002 Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 6:

Determinarea rezistentei la tractiune prin încovoiere a elementelor pentru zidarie de beton

cu aggregate

• SR EN 772-14:2002" "Metode de încercare a elementelor pentru zidarie. Partea 14:

Determinarea variatiei dimensionale datorita umiditatii a elementelor pentru zidarie de

beton cu agregate si de piatra artificiala

17. Lucrari de constructii metalice

• SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

electric a otelurilor cu limita de curgere ridicata;

• SR EN 1599/1999 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc

electric a otelurilor termorezistente. Clasificare;

• SR EN ISO 2560/2006. Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala

cu arc electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina

• SR EN 1561/1999. Turnatorie. Fonta cu grafit lamelar

• SR EN 1563/1999. Turnatorie. Fonat cu grafit nodular; SR EN 1563/1999/A1-2003.

Turnatorie. Fonat cu grafit nodular

18. Lucrari de finisaje

• SR EN 1096/2000 – 2004. Partile 1 – 4. Sticla pentru constructii. Geam peliculizat.

• SR EN 14178/2004 Partile 1 si 2. Sticla pentru constructii. Produse pe baza de sticla silico-

alcalino-pamantoasa. Partea 1 – Geam float. Partea 2 – Evaluarea conformitatii

• SR EN 572-2/2004. Sticla pentru constructii. Produse de baza. Sticla silico-calco-sodica.

Partea 2 – Geam float.

• SR EN 942/2003 – Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALAŢII ELECTRICE

SECŢIUNEA 1: GENERALITATI

Prezenta lucrare descrie lucrările de instalaţii electrice necesare pentru construirea staţiilor de

pompare pentru apă potabilă si apă uzată menajeră.

Proiectul a fost elaborat pe baza planurilor de arhitectura precum şi pe baza normativelor şi

standardelor în vigoare.

1.1. Condiţii tehnice

• Tensiunea de alimentare de la reţeaua de energie electrică este de 3x380/220 ± 5%, 50

Hz.

• Forţă: 3x380 V, 50 Hz.

• Iluminat general şi prize: 220 V, 50 Hz.

• Temperatura de funcţionare 0 - 35 °C

• Umiditate: 65% ± 15%.

• Execuţia lucrărilor electrice se va face conform planurilor din proiect. Tablourile vor fi

închise, cu grad minim de protecţie IP 54.

1.2. Materiale utilizate

Conductoare FY pentru tensiunea nominală de 500 V şi tensiunea de încercare de 2.000 V, STAS

6865, în tuburi din PVC sau PEL în cazul pozării pe suport combustibil;

În cazul utilizării de materiale şi echipamente din import, acestea vor fi agrementate în conformitate

cu “Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în

construcţii”, aprobat prin HG nr.766/1997;

Conductoare Ol - Zn 25 x 4 mm sau FY 10 - IPEY 16 pentru centura interioară de pământare;

Conductoare Ol - Zn 40 x 4 mm şi electrozi Ol - Zn ∅ 2”, l = 1,5 m, grosime min. 6 mm pentru priza

de pământ.

1.3. execuţia

Nişele pentru tablourile electrice se vor executa numai după stabilirea exactă a dimensiunilor

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

tablourilor.

Instalaţiile electrice pozate pe suporţi combustibili se vor executa cu respectarea prevederilor

prezentului caiet de sarcini şi a prevederilor normativului I 7-02 .

Intervenţiile la instalaţia electrică existentă se vor face numai în prezenţa personalului autorizat din

partea Angajatorului şi cu anunţarea din timp a eventualelor întreruperi în alimentarea cu energie

electrică.

1.3.1. Dispoziţii generale comune

Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul investiţiei, Contractantul

(antreprenorul sau/şi subantreprenorul) va desfăşura următoarele activităţi:

• studierea proiectului pe baza pieselor scrise şi desenate din documentaţie precum şi a

legislaţiei, standardelor şi instrucţiunilor tehnice de execuţie la care se face trimitere,

astfel că până la începerea execuţiei să poată fi clarificate toate lucrările ce urmează a

fi executate;

• va sesiza proiectantul în termen legal eventualele neconcordanţe între elementele

grafice şi cifrice sau va prezenta obiecţiuni în vederea rezolvării şi concilierii celor

prezentate.

În timpul execuţiei:

• va asigura aprovizionarea ritmică cu materialele şi produsele cuprinse în proiect în

cantităţile şi sortimentele necesare;

• va asigura forţa de muncă şi mijloacele de mecanizare ritmic, în concordanţă cu graficul

de execuţie şi termenele parţiale sau finale stabilite;

• va respecta cu stricteţe tehnologia de lucru.

Contractantul este obligat să păstreze pe şantier, la punctul de lucru, pe toată perioada de

execuţie şi probelor, întreaga documentaţie pe baza căreia se execută lucrările respective, inclusiv

dispoziţiile de şantier date pe parcurs.

Această documentaţie împreună cu procesele verbale de lucrări ascunse şi documentele CTC

care să ateste calitatea materialelor instalaţiilor, celelalte documente care atestă buna execuţie

sau modificările stipulate de proiectant în urma deplasărilor din teren, vor fi puse la dispoziţia

organelor de îndrumare - control.

Modificările consemnate în caietul de procese verbale vor fi stipulate şi în partea desenată a

consecinţe negative cauzate de nerespectarea documentaţiei documentaţiei, în scopul cunoaşterii

de către beneficiar a elementelor reale din teren la punerea în funcţiune. În caz contrar,

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Contractantul devine direct răspunzător de eventualele.

1.3.2. Condiţii de racord şi condiţii de alimentare cu energie electrică

Modul de racordare la reţeaua de distribuţie se stabileşte de către furnizorul de energie electrică.

Repartizarea pe faze şi respectiv pe circuitele de alimentare a receptoarelor electrice trebuie să se

facă astfel încât să se asigure în exploatare o încărcare cât mai echilibrată a acestora.

1.3.3. Condiţii generale comune pentru materiale şi echipamente

Caracteristicile generale ale materialelor şi echipamentelor electrice şi modul lor de instalare

trebuie alese astfel încât să fie asigurată funcţionarea în bune condiţii a instalaţiei electrice şi

protecţia utilizatorilor şi bunurilor în condiţiile de utilizare date şi ţinându-se seama de influenţele

externe previzibile.

Toate materialele şi echipamentele utilizate în instalaţiile electrice trebuie să fie agrementate

tehnic, conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii şi certificate conform Legii protecţiei

muncii 90/1996.

Toate materialele şi echipamentele electrice trebuie să corespundă standardelor şi reglementărilor

în vigoare şi să fie instalate şi utilizate în condiţiile prevăzute de acestea. Încadrarea în clase de

combustibilitate a materialelor se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice.

Toate materialele folosite pentru protecţie (tuburi, plinte, canale, etc.), izolare (ecrane), mascare

(plăci, capace, dale, etc.), suporturi (console, poduri, bride, cleme) vor fi incombustibile C0 (CA1)

sau greu combustibile C1 (CA2a) şi (CA2b).

Materialele şi echipamentele electrice se aleg ţinându-se seama de tensiune, curent şi frecvenţă.

Puterea, curentul de scurtcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum

şi alte caracteristici particulare, vor fi luate de asemenea în consideraţie la alegerea materialelor şi

echipamentelor, conform indicaţiilor producătorilor.

Aparatele şi echipamentele electrice se vor alege cu anumite clase de protecţie împotriva şocurilor

electrice, în funcţie de mijloacele de protecţie aplicate.

Caracteristicile materialelor şi echipamentelor electrice alese în funcţie de influenţele externe,

trebuie să asigure funcţionarea lor corectă cu menţinerea integrităţii lor şi să garanteze prin

aceasta fiabilitatea măsurilor de protecţie împotriva şocurilor electrice în care ele sunt incluse.

Caracteristicile echipamentelor alese trebuie să nu provoace efecte dăunătoare asupra altor

echipamente electrice sau să dăuneze funcţionării sursei de alimentare.

1.3.4. Condiţii de amplasare şi de montare a instalaţiilor electrice. Distanţe minime

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Nu se admite amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate să apară

condens. Fac excepţie instalaţiile electrice (tuburi, echipamente electrice, etc.) în execuţie închisă

cu grad de protecţie min. IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de condiţii (de ex.

:cabluri sau cordoane în execuţie grea pentru instalaţii electrice mobile, aparate cu grad de

protecţie min. IP 33, în carcasă din material plastic).Trebuie evitată amplasarea instalaţiilor

electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalaţii sau utilaje care ar putea să le pericliteze în

funcţionare normală sau în caz de avarie.

Se interzice amplasarea instalaţiilor electrice în interiorul canalelor de ventilare.

Amplasarea instalaţiilor electrice în structura de rezistenţă a construcţiilor se admite numai în

condiţiile prevăzute în Normativul P 100.

Se interzice montarea directă pe elemente de construcţie din materiale combustibile clasa C3

(CA2c) şi C4 (CA2) a următoarelor: cabluri armate sau nearmate cu sau fără întârziere la

propagarea flăcării (conform PE 107), conductoare electrice neizolate sau cu izolaţie din materiale

combustibile, aparate şi echipamente electrice cu grad de protecţie inferior IP 54.

Aparatele şi echipamentele electrice protejate în carcase metalice cu grad de protecţie min. IP 54

pot fi montate în contact direct cu elemente de construcţie din materiale combustibile.

Montarea pe elemente combustibile a conductelor electrice cu izolaţie normală, a cablurilor fără

întârziere la propagarea flăcării, a tuburilor din materiale plastice şi a aparatelor şi echipamentelor

electrice cu grad de protecţie inferior IP 54, se face interpunând materiale incombustibile între

acestea şi materialul combustibil.

Se pot folosi de exemplu:

• straturi de tencuială de min. 1 cm. grosime sau plăci din materiale electroizolante

incombustibile cu grosimea de minimum 0,5 cm, cu o lăţime care depăşeşte cu cel

puţin 3 cm. pe toate laturile, elementul de instalaţie electrică;

• elemente de susţinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice) care

distanţează elementele de instalaţie electrică la cel puţin 3 cm. faţă de materialul

combustibil. Măsurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se

aplică atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată, sub tencuială, a

elementelor de instalaţii electrice.

La montare, în cazuri justificate, a elementelor instalaţiilor electrice în elementele de construcţii

executate din materiale combustibile (în pardoseală sau în pereţi), trebuiesc luate măsuri pentru

protejarea acestora prin materiale incombustibile pe toate suprafeţele, faţă de materialul

combustibil (de ex.: conductele electrice se protejează în tuburi metalice). Aceste materiale trebuie

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

să asigure protecţia împotriva pericolului de propagare a incendiului datorat unei avarii la

elementul de instalaţie electrică.

Conductele electrice, tuburile de protecţie şi barele se amplasează faţă de conductele altor

instalaţii şi faţă de elementele de construcţie, respectându-se distanţele minime din tabelul de mai

jos:

DISTANŢE MINIME (1,2) (cm)

Cond. sau inst. cu fluideincombustibile

Conductebare, tuburi,

(ale aceluiaşi

circuit sau din

circuite

diferite)

reci

T≤+40°C

calde

T≥+40°C

Cond. sauinst. cufluide

combustibile

Elemente deconstrucţieElementul de

la care semăsoarădistanţa

trase

e

para

lele

inte

rsecţii

trase

e

para

lele

inte

rsecţii

trase

e

para

lele

inte

rsecţii

trase

e

para

lele

inte

rsecţii

inco

mbu

st.

com

bust

ibil

e

Tuburi şi ţevi

de protecţie

montate:

- aparent în

ghene

- sub

tencuială, în-

globate, etc.

0

0

0

0

5

5

3

3

100

20

50

5

10

10

5

5

0

0

tub

met.

0

PVC3

Conducte cu

izolaţie şi

manta

montate:

- aparent

- sub

tencuială

0

0

0

0

5

5

3

3

100

20

50

5

10

10

5

5

0

0

3

3

(1) Distanţele minime se măsoară de la suprafeţele exterioare ale conductelor, tuburilor, dozelor.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

(2) Distanţele faţă de conducte şi alte elemente ale protecţiei la trăsnet se stabilesc conform norm.

I 20.

Conductele, tuburile, etc., se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalaţii cu condiţia

ca instalaţia electrică să fie dispusă:

• deasupra conductelor de apă, canalizare şi de gaze lichefiate (de ex.: butan, propan)

• sub conductele de gaze naturale şi sub conductele calde (cu temp. peste +40°C).

Conductele electrice şi cablurile care aparţin alimentării de rezervă cu energie electrică (de ex.:

coloane şi circuite electrice pentru alimentarea de rezervă a instalaţiilor electrice pentru iluminatul

de siguranţă), se amplasează pe trasee distincte sau separate antifoc de traseele altor conducte,

cabluri sau bare şi ferite de pericol de incendiu.

Pe toate porţiunile de traseu pe care nu pot fi respectate prevederile privind ordinea de dispunere

a traseelor sau distanţele minime menţionate mai sus, se iau măsuri constructive de protecţie (de

ex.: prevăzând ecrane sau ţevi pentru a împiedica scurgerea apei, izolaţii termice faţă de

conductele calde, ţevi metalice pentru protecţia faţă de conductele de gaze inflamabile, etc.).

Elementele de protecţie se realizează astfel încât să depăşească cu min. 0,5 m. de o parte şi de

alta porţiunea de traseu pe care are loc dispunerea sau apropierea neregulamentară, în cazul

conductelor cu fluide combustibile şi cu câte 1 m. în cazul conductelor calde.

1.3.5. Condiţii de trecere a conductelor, cablurilor şi tuburilor prin elementele de construcţie

Trecerea conductelor electrice prin elemente de construcţie din materiale incombustibile clasa C0

(CA1) se execută în următoarele condiţii: în cazul conductelor electrice instalate în tuburi, nu este

necesară o altă protecţie; fac excepţie traversările prin rosturi de dilataţie, caz în care conductele

se protejează în tub pe porţiunea de trecere (tub în tub); dacă trecerea se face între încăperi cu

medii diferite, tuburile de protecţie se instalează înclinat spre încăperea cu condiţiile cele mai grele;

golurile dintre tub şi elementele de construcţie şi dintre tub şi conductele electrice se umplu cu

masă izolantă.

Trecerea conductelor electrice prin elementele de construcţie din materiale combustibile C1 - C4

(CA2a - CA2d) se face în următoarele condiţii: în cazul conductoarelor izolate libere sau instalate

în tuburi, prin protejarea lor pe porţiunea de trecere prin tuburi (tub în tub) din materiale

incombustibile (metal, etc.) şi etanşând golurile cu materiale incombustibile din clasa C0 (CA1) şi

electroizolante faţă de elementul de construcţie (de ex.: cu vată de sticlă şi ipsos, etc.) şi între tub

şi conductele electrice (de ex.: cu vată de sticlă, azbest, etc.)

Trebuie evitată trecerea cu conducte electrice, tuburi, etc., prin elemente de construcţie care au şi

rol de protecţie la foc sau la explozie. În cazuri de strictă necesitate se admit treceri prin elemente

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

de construcţie rezistente la foc sau rezistente la explozie, numai cu respectarea simultană a

următoarelor condiţii:

• pe porţiunea de trecere, conductele, etc. să nu aibă materiale combustibile C1 - C4

(CA2a - CA2d), cu excepţia izolaţiei conductoarelor.

• spaţiile libere din jurul conductelor, tuburilor, etc., inclusiv din jurul celor pozate în

canale, galerii, estacade etc., să fie închise pe porţiunea de trecere, pe toată grosimea

elementului de construcţie, cu materiale incombustibile C0 (CA1), (de ex.: beton,

zidărie) asigurându-se limita de rezistenţă la foc egală cu aceea a elementelor de

construcţie respective.

• trecerea cu conducte, tuburi să se facă astfel încât să nu fie posibilă dislocarea unor

porţiuni din elementul de construcţie ca urmare a dilatării elementelor de instalaţie

electrică.

Golurile pentru trecerea cablurilor Tc. prin planşee sau pereţi, vor fi astupate după montarea

cablurilor, cu materiale având structura iniţială, asigurându-se o etanşeitate corespunzătoare

pentru evitarea propagării flăcărilor, trecerii fumului şi a gazelor.

1.3.6. Condiţii pentru legăturile electrice

Legăturile electrice ale conductoarelor sau barelor între ele, la aparate sau la elemente metalice,

se execută prin metode şi mijloace prin care să se asigure realizarea unor contacte electrice cu

rezistenţă de trecere comparabilă cu rezistenţa ohmică a conductoarelor îmbinate, sigure în timp şi

uşor de verificat.

Alegerea metodelor şi mijloacelor de executare a legăturilor electrice se face în funcţie de

materialul şi secţiunea conductoarelor sau barelor şi de caracteristicile mediului.

Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac numai în

accesoriile special prevăzute în acest scop (doze, cutii de legătură, etc.)

Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de

protecţie, plintelor, golurilor din elementele de construcţie şi trecerilor prin elementele de

construcţie.

Se interzice supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune.

Legăturile conductoarelor izolate se acoperă cu material electroizolant (de ex.: tub varniş, bandă

izolantă, capsule izolante) care trebuie să asigure legăturilor acelaşi nivel de izolaţie ca şi izolaţia

conductoarelor.

Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoarele de cupru se fac prin răsucire şi

matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule şi accesorii corespunzătoare.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, maşini, elemente metalice se face prin

strângerea mecanică cu şuruburi la secţiuni mai mici de 10 mmp şi direct sau prin intermediul

papucilor sau clemelor speciale, la secţiuni egale cu 10 mmp sau mai mari. La conductoarele care

se leagă la elementele mobile, legăturile se prevăd cu elemente elastice cu suprafeţe striate.

Legăturile electrice realizate prin strângere mecanică, suprafeţele de contact ale conductoarelor şi

barelor se pregătesc înainte de execuţie prin curăţare până la luciu metalic; la conductoarele de

aluminiu curăţirea se face sub vaselină neutră. Suprafeţele curăţate se protejează prin cositorire la

conductoarele multifilare din cupru sau oţel. În încăperile din categoriile de mediu U3, suprafeţele

curăţate la conductoare multifilare şi bare de cupru sau oţel trebuie protejate împotriva coroziunii

prin mijloace adecvate (de ex. prin cositorire).

Legăturile conductoarelor de protecţie se execută în condiţiile prevăzute în STAS 12604/4,5, prin

sudare sau prin înşurubări, cu contrapiuliţe, inele de siguranţă (şaibă elastică) pentru asigurarea

împotriva deşurubării.

1.3.7. Condiţii de marcare prin culori a conductelor şi barelor electrice

Conductele şi barele electrice se marchează prin culori pentru identificarea funcţiunii pe care o

îndeplinesc în circuitul respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolaţiei, prin tub izolant colorat

sau prin vopsire.

Se folosesc următoarele culori de marcare:

a) pentru conducte izolate şi cabluri

• verde/galben, pentru conducte de protecţie (PE şi PEN);

• albastru deschis, pentru conducte neutre (N);

• alb sau cenuşiu deschis pentru conducte mediane (M) sau neutre (N);

• alte culori decât cele de mai sus (de ex.: roşu, albastru, maro) pentru conducte de

fază sau pol (L1, L2, L3);

• se interzice folosirea conductelor cu izolaţie de culoare verde sau galbenă în

circuite cu conducte PE sau PEN.

b) pentru conductoare active neizolate şi bare, în curent alternativ:

• roşu, pentru faza L1;

• galben, pentru faza L2;

• albastru, pentru faza L3;

• negru cu dungi albe, cu lăţimea de 10mm la intervale de 10 mm, pentru bare

neutre;

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• alb, cenuşiu sau negru, pentru barele de legare la pământ PE.

La conductoarele neizolate, marcarea se face la capetele conductelor prin culorile specificate mai

sus, aplicate pe lungimea de min.15 cm. pe conductor, după instalarea acestuia.

În întreaga instalaţie electrică dintr-o clădire trebuie menţinută aceeaşi culoare de marcare pentru

conductele ce aparţin aceleaşi faze.

1.3.8. Condiţii pentru montarea tuburilor şi a ţevilor

Tuburile şi ţevile se pot instala aparent, îngropat, înglobat în elementele de construcţie

incombustibile C0 (CA1) sau în golurile acestora.

Instalarea tuburilor sau ţevilor pe sau în structura de rezistenţă a construcţiilor se admite numai în

condiţiile prevăzute în Normativul P 100.

Tuburile din PVC se pot instala aparent la înălţimi de peste 2 m. de la pardoseală. Pe porţiunile de

traseu expuse la şocuri mecanice şi la înălţimi sub 2m. de la pardoseală, coborârile spre

echipamentele electrice în tuburi din PVC se montează îngropat.

Tuburile metalice instalate aparent şi ţevile metalice instalate aparent sau îngropat în încăperi din

categoria U2 (AD3) sau U3 (AD4) de mediu, se protejează prin vopsire cu vopsea care să le asigure

protecţia în mediul respectiv.

În încăperi în care în tuburi şi ţevi poate pătrunde sau se colecta apă de condensaţie (de ex.

încăperi din categoria U2 (AD3), U3 (AD4) de mediu), tuburile şi ţevile orizontale se montează cu

pantă de 0,5 ... 1% între două doze.

Tuburile şi ţevile se instalează pe trasee verticale sau orizontale. Se admit trasee oblice (pe drumul

cel mai scurt) şi în cazul tuburilor montate peste planşee sau îngropate în beton precum şi la

traseele golurilor din planşee şi ale golurilor formate în panouri din beton la turnare. Se admit

trasee oblice şi în cazul planşeelor din lemn, dar cu utilizarea obligatorie a tuburilor metalice

pozate aparent.

Se recomandă ca traseele tuburilor orizontale se distanţează la circa 0,3 m de la plafon.

Se evită montarea tuburilor pe pardoseala combustibilă a podurilor. Dacă tuburile se montează

totuşi pe pardoseala combustibilă a podurilor, ele trebuie să fie metalice.

Se evită montarea tuburilor şi ţevilor în exteriorul clădirilor (de ex.: pe suprafeţele exterioare ale

pereţilor). Se admite montarea îngropată a tuburilor în izolaţia teraselor sau a acoperişurilor, cu

condiţia ca dozele să fie instalate în interiorul clădirilor.

Tuburile din PVC montate peste planşee sub pardoseală se protejează contra pericolului de

deteriorare mecanică prin acoperire cu un strat de mortar de ciment cu grosimea min. de 1 cm.

Tuburile şi ţevile montate îngropat într-un şliţ în elementul de construcţie sau sub tencuială se

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

acoperă cu un strat de tencuială de min.1 cm.

În încăperile din categoriile U2 şi U3 de mediu, îmbinările între tuburi sau ţevi şi racordările cu

accesoriile, la doze, la aparate, la echipamente etc., se execută astfel încât acestea să

corespundă gradului de protecţie impus de categoria de mediu din încăperea respectivă.

În încăperile din categoriile U2 şi U3 de mediu, tuburile şi ţevile metalice montate aparent se

instalează distanţat la min.3 cm. faţă de elementul de construcţie.

Tuburile şi ţevile se fixează pe elementele de construcţie cu accesorii de montare prin care să se

realizeze o prindere sigură în timp (ochiuri de sârmă, copci de ipsos, brăţări, console).

Se prevăd elemente de fixare şi la 10 cm de la capetele tuburilor şi curbelor faţă de doze de

aparat, echipamente şi derivaţii.

Tuburile instalate în cofraje în vederea înglobării în beton se fixează astfel încât în timpul turnării şi

vibrării betonului, să nu îşi modifice poziţia (de ex. se leagă cu sârmă de armătură).

Manipularea şi transportul materialelor cu înveliş de protecţie PVC se face cu grijă, pentru a le feri

de lovituri, zgârieturi, etc. Nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita alte materiale.

Tuburile vor fi aşezate pe dimensiuni şi sortimente şi se vor proteja în timpul verii împotriva razelor

solare sau căldurii artificiale iar în timpul iernii se vor proteja împotriva temperaturilor scăzute,

deoarece izolaţia devine casantă.

Distanţa între punctele de fixare pe porţiunile drepte ale traseului tuburilor şi ţevilor, se stabileşte

pe baza datelor din tabelul de mai jos:

Distanţa între punctele de fixare, (m)

Montaj aparentTipul tubului, ţevii

pe orizontală pe verticală

Montajîngropat

Tub din material plastic 0,6 ...... 0,8 0,7 ...... 0,9 0,9 ...... 1,1

Tub metalic 1,0 ...... 1,3 1,2 ...... 1,6 1,4 ...... 2,0

Ţeavă din mat. plastic sau metalică 1,5 ...... 3,0 1,5 ...... 3,0 2,0 ...... 4,0

Observaţie: Limitele inferioare ale distanţelor corespund diametrului cel mai mic iar cele

superioare, diametrului cel mai mare, ale tubului sau ţevii.

1.3.9. Condiţii pentru montarea accesoriilor pentru tuburi

Îmbinarea şi curbarea tuburilor şi ţevilor precum şi racordarea lor la doze, aparate, echipamente

sau utilaje electrice, se face cu accesorii corespunzătoare tipului respectiv de tub sau ţeavă,

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

folosindu-se cu prioritate accesorii prefabricate (mufe, curbe). Acestea se realizează şi se

instalează împreună cu tubul sau ţeava astfel încât să asigure cel puţin rezistenţa mecanică,

izolarea electrică, etanşeitatea, rezistenţa mecanică, izolarea electrică, etanşeitatea, rezistenţa la

coroziune, la căldură, etc., ca şi tuburile şi ţevile respective.

Accesoriile tuburilor şi ţevilor se montează respectându-se condiţiile impuse pentru tuburile şi ţevile

pentru care se folosesc.

În încăperile din clasele U2 (AD3) şi U3 (AD4) îmbinările între tuburi sau ţevi şi racordurile cu

accesoriile la doze, la aparate, la echipamente, se execută astfel încât acestea să corespundă

gradului de protecţie impus de clasele de influenţe externe din încăperea respectivă.

Se evită executarea de îmbinări la tuburile montate îngropat.

Se interzice îmbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de construcţie. Excepţie fac trecerile

prin rosturile de dilataţie unde tuburile şi ţevile rigide se întrerup pe lungimea de min. 5 cm. şi se

îmbină prin mufe.

Curbarea tuburilor se execută cu raza inferioară egală cu min. de 5 ... 6 ori diametrul exterior al

tubului la montaj aparent şi egală cu min. de 10 ori diametrul exterior al tubului, la montaj îngropat.

Legături sau derivaţii la conductele electrice montate în tuburi se fac în doze sau cutii de derivaţie.

Dozele şi cutiile de derivaţie se instalează cu prioritate pe suprafeţele verticale ale elementelor de

construcţie.

Ramificarea din traseul principal al unui tub se face prevăzându-se o doză în punctul de

ramificaţie.

Dozele şi accesoriile metalice de montaj se protejează contra coroziunii în încăperi din categoria

U2 (AD3) şi U3 (AD4) de mediu în aceleaşi condiţii ca şi tuburile şi ţevile pentru care sunt folosite.

La capetele libere ale tuburilor şi ţevilor metalice care intră în corpuri de iluminat sau în

echipamentele electrice, se montează tile pentru protejarea izolaţiei conductelor electrice.

1.3.10. Condiţii specifice pentru aparate de comutaţie, de pornire şi de reglaj, pentruinstalaţii electrice de forţă

Aparatele de comandă a conectării şi deconectării instalaţiilor de forţă se aleg şi se montează

astfel încât să întrerupă simultan toate conductele de fază ale circuitului. Se admite şi întreruperea

conductei de nul de lucru numai dacă ea nu este utilizată şi pentru protecţie şi numai dacă

întreruperea ei se realizează simultan cu cea a conductorilor de fază.

Întrerupătoarele se montează astfel încât contactele lor mobile să nu se poată închidă sau

deschidă sub efectul unor vibraţii sau datorită greutăţii proprii a părţilor mobile sau lovirii

aparatelor. Montarea întrerupătorului se va face astfel încât contactele mobile să nu fie sub

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

tensiune atunci când întrerupătorul este deschis.

1.3.11. Condiţii specifice pentru siguranţe fuzibile şi întrerupătoare automate

Siguranţele fuzibile se folosesc numai cu fuzibile calibrate şi în execuţie închisă. Se interzice

folosirea siguranţelor fuzibile ca aparate de conectare şi deconectare.

Întrerupătoarele automate şi siguranţele automate cu filet se pot utiliza atât pentru separare cât şi

pentru conectare şi deconectare sub sarcină.

La montarea siguranţelor fuzibile cu filet, conductorul de fază se leagă la contactul central al

soclului.

Legătura electrică între mai multe socluri de siguranţe se dimensionează pentru cel mai mare

curent de regim posibil în circuitele electrice racordate.

1.3.12. Condiţii specifice pentru tablouri electrice

Tablourile de distribuţie se amplasează la cel puţin 3 cm de elementele din materiale combustibile

sau în condiţiile prevăzute la articolele anterioare. Fac excepţie tablourile metalice în execuţie IP

54 care pot fi montate direct pe elementele din materiale combustibile.

La confecţionarea tablourilor de distribuţie se folosesc materiale incombustibile clasa C0 (CA1) sau

greu combustibile clasa C1 (CA2a) şi nehigroscopice. Materialele electroizolante utilizate se aleg

cu caracteristici corespunzătoare care să asigure stabilitatea în timp în condiţii de lucru normale şi

de avarie în interiorul tablourilor de distribuţie. Pentru realizarea unor elemente de protecţie

împotriva atingerilor directe se admite folosirea de materiale greu combustibile din clasele C1

(CA2a) şi C2 (CA2b) ( de ex.: măşti din textolit, pertinax, PVC).

Se interzice instalarea în tablourile de distribuţie a aparatelor cu dielectrici combustibili. Se admite

montarea în tablouri a aparatelor cu dielectrici a căror incombustibilitate este garantată de către

producător.

Se interzice utilizarea în tablouri a elementelor de racord sau a conectorilor din materiale

combustibile clasa C1 - C4 (CA2a - CA2d).

Legăturile electrice între elementele componente din tablourilor de distribuţie, pentru curenţi mai

mari de 100 A, se execută în mod obişnuit prin bare.

Între părţile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou precum şi între acestea şi elemente

şi părţi metalice legate la pământ, se prevede o distanţă de izolare în aer de cel puţin 15 mm. şi o

distanţă de conturnare de min.30 mm.

Distanţa liberă între bare în tablouri se stabileşte conf. STAS 7944.

Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie să fie de cel puţin

50 mm. până la elementele de construcţie (uşi pline, pereţi).

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Distanţele de izolare în aer, de conturnare şi de protecţie împotriva electrocutărilor în cazul

tablourilor de distribuţie prefabricate, se stabilesc conform prevederilor din STAS R 9321.

Aparatele de măsură cu înregistrare sau cu citire directă ale tablourilor se amplasează pe uşa

acestora cu recomandările din Normativul PE 111/7.

Coridorul de deservire din faţa unui tablou, se prevede cu o lăţime de cel puţin 0,8 m. măsurată

între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseul

coridorului.

Coridorul de acces între două tablouri de distribuţie şi coridorul dintre un tablou şi părţi metalice

proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie să

aibă o lăţime de cel puţin 1m.

Aparatele de protecţie, comandă, de separare, elementele de conectare, circuitele de intrare şi

plecările din tablourile de distribuţie se etichetează clar şi vizibil astfel încât să fie uşor de

identificat pentru manevre, reparaţii şi verificări. La siguranţe se notează pe etichete şi curenţii

nominali ai fuzibilelor.

Manetele de pe tablouri care trebuie manevrate în caz de incendiu, calamitate naturală se

marchează distinct, vizibil şi clar, astfel încât să poată fi identificate rapid la necesitate.

Tablourile de distribuţie se montează vertical şi se fixează sigur pentru a se evita vibraţiile.

Tablourile şi stelajele lor se protejează împotriva coroziunii.

1.3.13. Protecţia împotriva electrocutărilor

Instalaţiile electrice se execută astfel încât protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă şi

indirectă să fie asigurată prin măsuri, mijloace sau sisteme de protecţie, respectându-se condiţiile

din STAS 2612, STAS 8275, STAS 12604 şi STAS 12604/4,5, din “Normele republicane pentru

protecţia muncii” (NRPM), din Normativul PE 119, precum şi din precizările din Normativul I 7.

1.4. Verificarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune

În timpul execuţiei se va face de către Contractant o verificare preliminară a instalaţiei electrice.

După executarea instalaţiei se va face verificarea definitivă, înainte de punerea în funcţiune, pe

baza dosarului de instalaţii de utilizare prezentat la furnizor şi cu solicitarea scrisă a verificării

instalaţiei de către acesta.

Verificarea preliminară presupune:

• verificarea înainte de montaj a continuităţii electrice a conductoarelor;

• verificarea după montaj a continuităţii electrice a instalaţiei, înaintea acoperirii cu

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

tencuială sau a turnării betonului de egalizare sau de rezistenţă;

• verificarea calităţii tuburilor ce se montează în cofraje;

• verificarea aparatelor electrice.

Verificarea definitivă cuprinde:

• verificări prin examinare vizuală;

• verificări prin încercări.

Verificările prin examinări vizuale se vor executa pentru a stabili dacă:

• au fost aplicate măsurile pentru protecţia împotriva şocurilor electrice prin atingere

directă (de ex. distanţele prescrise, bariere, învelişuri, etc.) prevăzute în proiect;

• au fost instalate barierele contra focului sau alte elemente care trebuie să împiedice

propagarea focului;

• alegerea şi reglajul dispozitivelor de protecţie s-a executat corect, conform proiectului;

• dispozitivele de separare şi comandă au fost prevăzute şi amplasate în locurile

corespunzătoare;

• materialele, aparatele şi echipamentele au fost alese şi distribuţiile au fost executate în

conformitate cu condiţiile impuse de influenţele externe;

• culorile de identificare a conductoarelor electrice au fost folosite conform condiţiilor din

Normativul I 7.

• conexiunile conductoarelor au fost realizate corect;

• materialele, echipamentele şi utilajele au fost amplasate astfel încât sunt accesibile

pentru verificări şi reparaţii, asigură funcţionarea fără pericole pentru persoane şi

instalaţii.

Verificările prin încercări, în măsura în care sunt aplicabile, se vor efectua de preferinţă în

următoarea ordine:

• continuitatea conductoarelor de protecţie şi a legăturilor echipotenţiale principale şi

secundare;

• rezistenţa de izolaţie a conductoarelor;

• protecţia prin deconectarea automată a alimentării;

• încercări funcţionale pentru echipamente neasamblate în fabrică.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Verificarea lucrărilor ascunse se realizează pe parcursul executării acestora şi se întocmesc

procese verbale care se ataşează la procesele verbale de recepţie.

Încercarea continuităţii conductoarelor de protecţie şi a legăturilor de egalizare a potenţialelor, se

va executa cu o sursă de tensiune de 4 - 24 V (în gol) în c.c. sau c.a. şi un curent de minimum 0,2

A.

Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se va măsura:

• între conductoarele active luate două câte două;

• între fiecare conductor activ şi pământ.

Rezistenţa de izolaţie se va măsura în c.c. cu tensiunile de încercare având valorile din tabelul de

mai jos şi un curent de 1 mA.

Valorile rezistenţei de izolaţie măsurate vor fi cel puţin egale cu acelea date în coloana a treia din

tabelul de mai jos:

Tensiune normală a circuitului,[V]

Tensiune de încercare,[V]

Rezistenţa de izolaţie,

[MΩ]

Tensiune mai mică sau egală cu

500 V500 0,50

Dacă instalaţia are în componenţă dispozitive electronice, se va măsura rezistenţa de izolaţie între

conductoarele de fază şi conductorul neutru, legate împreună la pământ.

Toate măsurătorile se vor face cu instalaţia deconectată de la alimentare.

Punerea sub tensiune a unei instalaţii electrice la consumator se poate face numai după

verificarea ei de către furnizorul de energie electrică conform prevederilor din regulamentul PE

932.

La verificarea sistemelor de protecţie împotriva electrocutărilor trebuie respectate şi prevederile din

STAS 12604/4 şi 5 din normativul PE 116.

În vederea recepţiei şi dării în exploatare a instalaţiilor de legare la pământ, Contractantul trebuie

să întocmească şi să predea unităţii de exploatare documentaţia tehnică respectivă, procesul

verbal de lucrări ascunse pentru elementele îngropate, buletinele de verificare şi procesul verbal

de recepţie.

La recepţia şi darea în exploatare a instalaţiilor de legare la pământ, se efectuează verificarea

existenţei unei legături eficiente între priza de pământ şi elementele legate la pământ.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Procesul verbal de verificare se întocmeşte la recepţie, respectiv la darea în exploatare a instalaţiei

şi ori de câte ori se fac modificări la instalaţie sau se constată defecţiuni.

Încercările cablurilor la recepţie sau în etape intermediare înainte de montaj, se fac conform

indicaţiilor furnizorului de cabluri (standarde, norme interne, caiete de sarcini, etc.); încercările

după montaj şi în timpul exploatării se fac conform “Normativului de încercări şi măsurători la

echipamente şi instalaţii electrice” - PE 116.

Pentru instalaţiile de comanda si semnalizare, se va verifica continuitatea electrică şi rezistenţa

izolaţiei fiecărui circuit. Circuitele trebuie să prezinte continuitate electrică. Rezistenţa de izolaţie a

circuitelor interioare, măsurată între conductoare şi pământ, de 500 Mohmi pentru celelalte

instalaţii de telecomunicaţii (se va măsura fiecare circuit faţă de pământ). Rezistenţa de trecere a

prizelor de pământ în cazul instalaţiilor de telecomunicaţii, trebuie să corespundă valorilor

prevăzute în STAS 6271.

1.5. Măsuri individuale şi colective de securitate a muncii la execuţia lucrării

Contractantul răspunde de realizarea lucrărilor de instalaţii electrice în condiţii care să asigure

evitarea accidentelor de muncă. În acest scop este obligat:

• să analizeze documentaţia tehnică din punct de vedere al securităţii muncii;

• să aplice prevederile cuprinse în legislaţia de securitatea muncii specifice lucrării;

• să execute toate lucrările, în scopul exploatării ulterioare a instalaţiilor în condiţii depline

de securitate a muncii, respectând normele, instrucţiunile, prescripţiile şi standardele în

vigoare;

• să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia probelor şi recepţiei, astfel ca

lucrarea executată să poată fi utilizată în condiţii de securitate maximă posibilă;

• să utilizeze pe şantier măsurile individuale şi colective de securitatea muncii, astfel ca

să evite sau să se diminueze pericolele de accident sau îmbolnăvire profesională;

• să utilizeze pentru manevre şi intervenţii în instalaţiile electrice numai electricieni

autorizaţi conform NS 65/97;

• să aplice în totalitate cerinţele art. 208 / NGPM/1996.

Neluarea vreuneia din măsurile prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la protecţia muncii sau

nerespectarea de către orice persoană a măsurilor stabilite cu privire la protecţia muncii, constituie

infracţiune şi se pedepseşte ca atare.

Factorii de risc de care se va ţine seama la elaborarea lucrării vor fi:

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• contactul cu corpurile ascuţite;

• lucrul la înălţime;

• electrocutare prin atingere directă şi indirectă.

Angajatorul împreună cu Contractantul vor analiza lucrarea conform NGPM/1996 art.8-11 şi 16,

vor identifica complet toate riscurile şi vor lua măsuri pentru diminuarea sau evitarea lor.

Faţă de factorii de risc estimaţi pentru execuţia lucrării se impun următoarele mijloace individuale

de protecţie a muncii, în concordanţă cu Ord. 225 / 21.07.1995 şi MMPS:

• casca de protecţie;

• măsuri de protecţie de joasă tensiune;

• încălţăminte de protecţie de joasă tensiune;

• ochelari de protecţie la praf;

• masca / filtru de protecţie la praf;

• salopeta de protecţie.

Personalul de execuţie va utiliza numai utilaje sigure din punct de vedere al securităţii muncii, care

au certificate de conformitate.

Sculele vor avea mâner electroizolant. Se vor folosi numai scări electroizolante, iar personalul

trebuie să fie dotat şi să utilizeze echipamentul individual de protecţie, respectând principiul “cel

puţin două mijloace electroizolante înseriate pe calea de curent”. Echipamentele portabile şi

uneltele manuale utilizate vor respecta cap. 4.8 din NGPM/ 96.

Contractantul va utiliza pentru manevre în instalaţii electrice numai personal autorizat, conform NS

65 / 97.

Ca mijloace colective de protecţie se recomandă:

• semnalizarea locurilor periculoase şi atenţionarea vizibilă a lor cu plăcuţe de

semnalizare;

• instructajul specific şi periodic de protecţie a muncii, efectuat la locul de muncă;

• elaborarea unor instrucţiuni proprii de securitatea muncii;

• elaborarea şi respectarea unui program de securitate şi sănătate în muncă;

• dotarea locurilor de muncă cu trusă sanitară de prim ajutor;

• controlul permanent în vederea verificării că au fost luate măsurile privind respectarea

regulilor de securitate a muncii, etc.

Pentru lucrul la înălţime, conform NS 12/95, Contractantul va folosi numai personal atestat medical

pentru aceasta şi va utiliza utilaje (platforme) pentru lucrul la înălţime, după caz.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

În magaziile de pe şantier, Contractantul va aplica normele de protecţia muncii pentru transportul

prin purtarea cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor, NF 57/97.

La manevrele în instalaţiile electrice scoase de sub tensiune se vor aplica prevederile art. 369 şi

370 din NGPM/96. Nu se vor face manevre cu instalaţii electrice aflate sub tensiune.

Toate echipamentele electrice cu tensiuni periculoase trebuiesc legate la instalaţia de legare la nul

conform STAS 12604.

Montarea echipamentelor electrice şi realizarea instalaţiilor electrice trebuie să se desfăşoare în

aşa fel încât să nu se modifice concepţia de proiectare. În cazuri speciale, modificările trebuie să

se facă numai cu acordul scris al proiectantului.

1.6. Măsuri PSI privind execuţia instalaţiilor electrice de joasă tensiune

Montarea instalaţiilor electrice pe suporţi combustibili se va face cu respectarea prevederilor

cuprinse în capitolele de mai sus.

Nu se vor înlocui disjunctoarele proiectate cu altele de valoare mai mare decât cele

prevăzute în proiect. Este interzisă improvizarea de siguranţe fuzibile din diferite liţe sau sârme.

În tablourile de distribuţie se interzice:

• utilizarea clemelor sau conectorilor cu corpul din materiale combustibile la executarea

legăturilor electrice din tablouri;

• legarea directă la bornele tablourilor a lămpilor de iluminat, a motoarelor electrice şi a

altor receptori de energie electrică.

La tablourile capsulate garniturile vor fi în stare bună pentru a asigura etanşeitatea.

Se va păstra reglajul releelor termice din proiect, eventualele modificări în reglajul acestora

făcându-se de personal calificat, în limitele prescrise, funcţie de caracteristicile echipamentelor de

protejat şi a circuitelor respective.

Legăturile la motoare trebuie să fie bine executate şi să nu lipsească capacul cutiei de borne.

Este obligatorie asigurarea motorului prin legarea carcasei la pământ.

Răcirea motorului trebuie să fie asigurată, iar lagărele să fie unse şi să nu prezinte scurgeri de ulei,

de asemeni se va evita murdărirea lagărelor.

Starea normală a unei maşini electrice în timpul funcţionării se caracterizează prin următoarele

aspecte:

• maşina propriu-zisă şi părţile componente, în special lagărele, nu se încălzesc peste

limita admisă (80°C);

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• nu se produce zgomot anormal (uruit);

• cureaua de transmisie sau mufa nu produc bătăi;

• la perii nu se produc scântei.

În cazul observării unuia din aspectele arătate maşina se opreşte, se stabileşte cauza defectării şi

se procedează la înlăturarea ei.

Motoarele electrice montate în mediile cu pericol de explozie, vor fi protejate contra scurtcircuitelor

şi suprasarcinilor în conformitate cu prevederile Norm. ID 17.

Se vor respecta “Normele de prevenire şi stingere a incendiilor” în vigoare.

1.7. Modul de urmărire a comportării în timp a investiţiei

Conform Legii nr. 10/1995 pentru asigurarea durabilităţii siguranţei în exploatare, funcţionalităţii şi

calităţii instalaţiilor electrice este necesara urmărirea comportării în timp a investiţiei. Scopul

urmăririi comportării în timp a instalaţiilor electrice este asigurarea aptitudinii lor pentru exploatarea

pe toata durata de serviciu. Supravegherea curenta a stării tehnice, are ca obiect depistarea şi

semnalizarea în faza incipienta a situaţiilor care periclitează durabilitatea şi siguranţa în exploatare

în vederea luării din timp a masurilor de intervenţie necesara

Supravegherea curenta a stării tehnice, are caracter permanent .

Organizarea supravegherii curente a stării tehnice, a instalaţiilor electrice din dotare este în sarcina

Angajatorului sau unităţii de exploatare care va investiga prin examinare directa sau cu mijloace de

măsurare specifice .

Supravegherea curenta a stării tehnice a instalaţiilor electrice se face în baza proiectului şi

instrucţiunilor scrise ale proiectantului şi anume:

• se verifica integritatea prizei de pământ astfel încât rezistenta de dispersie să nu

depăşească 4 ohm.

• se vor verifica periodic tablourile electrice, aparatele (prize, întrerupătoare,

comutatoare, etc.), corpuri de iluminat, circuite şi coloane, cabluri, echipamente;

• se vor verifica periodic continuitatea centurii interioare de legare la pământ şi

racordarea părţilor metalice ale instalaţiei electrice care în mod normal nu sunt sub

tensiune dar accidental pot avea o schimbare de potential;

• se va verifica periodic priza de pământ conform PE 116.

Beneficiarii au obligaţia:

• să întocmească anual o situaţie asupra stării instalaţiilor electrice conform anexei 3 din

Legea 130/1988, care va cuprinde şi principalele deficiente constatate;

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• efectuării la timp a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii care le revin, rezultate din

activitatea de urmărire în timp a instalaţiilor electrice;

• să urmărească întocmirea şi păstrarea cărţii tehnice a construcţiilor , deci implicit a

instalaţiilor electrice.

Proiectantul are obligaţia să urmărească execuţia conform prevederilor din proiect şi să introducă

în proiect toate modificările ce survin până la recepţie, la terminarea lucrărilor.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

SECŢIUNEA 2: INSTRUCŢIUNI TEHNICE GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA,

ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAŢIILE

2.1. Dispoziţii generale comune

Angajatorului, prin dirigintele de şantier, îi revin următoarele sarcini:

• recepţionează documentaţia primită de la proiectant, verificând piesele scrise şi

desenate, coroborarea între ele, exactitatea elementelor (lungimi, trasee);

• să sesizeze proiectantul de orice neconcordanţe sau situaţii specifice apărute în

execuţie, în scopul analizei comune şi găsirii rezolvării urgente;

• să anunţe proiectantul în vederea prezentării în fazele determinante;

• să nu accepte modificări faţă de documentaţia de execuţie, decât cu avizul

proiectantului;

• să urmărească ritmic execuţia lucrărilor în scopul respectării documentaţiei, participând

conform sarcinilor la controlul calităţii lucrărilor, la confirmarea lucrărilor ascunse şi a

cantităţilor de lucrări, efectuate de Contractant la nivelul fiecărei faze determinante;

• să nu accepte sub nici un motiv trecerea la o altă fază sau recepţia lucrărilor executate

fără atestarea tuturor elementelor care concură la o bună calitate a materialelor şi

execuţiei;

Recepţionarea instalaţiilor electrice se va face numai după executarea tuturor probelor şi

verificărilor şi prezentarea dosarului cu buletine de probă. Nu se admite recepţionarea instalaţiilor

pentru care nu s-au întocmit toate buletinele de probă sau care conţin provizorate.

Pentru orice nerespectare a prevederilor documentaţiei, Angajatorul, prin dirigintele de şantier, va

solicita proiectantul în scopul clarificării probelor.

2.2. Protecţia împotriva electrocutărilor

Orice defecţiune constatată la instalaţiile electrice va fi anunţată imediat serviciilor de specialitate

ale furnizorilor şi Angajatorului şi se vor lua măsuri de interzicere a accesului personalului şi

utilizatorilor în zonele cu defecţiuni.

Accesul la tabloul şi echipamentele electrice pentru revizii şi înlocuirea elementelor defecte va fi

permis numai persoanelor instruite cu normele specifice de protecţia muncii, după scoaterea

instalaţiei de sub tensiune şi verificarea lipsei de tensiune.

În timpul exploatării se verifică starea conductoarelor de legare la pământ, a legăturilor dintre priza

de pământ şi elementele care trebuiesc legate la pământ, conform prevederilor din STAS

12604/4,5-89, precum şi a legăturilor aparente de îmbinare între elementele instalaţiei de legare la

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

pământ. Periodicitatea şi modul de verificare se stabilesc prin documente normative

departamentale.

În exploatare, măsurarea rezistenţei de dispersie şi a tensiunilor de atingere şi de pas trebuie

făcută periodic, conform prevederilor din documentele normative departamentale sau la cererea

organelor de control însărcinate cu protecţia muncii, precum şi ori de câte ori se aduc modificări

instalaţiei de legare la pământ sau se constată defecţiuni ale acesteia.

Măsurarea rezistenţei de dispersie a instalaţiei de legare la pământ se face cel puţin o dată la doi

ani pentru instalaţiile de joasă tensiune şi cel puţin o dată la cinci ani pentru instalaţiile de înaltă

tensiune.

În timpul exploatării, se verifică periodic, conform prevederilor din documentele normative, starea

de corodare a electrozilor, prin dezgroparea unor părţi a acestora. În cazul în care se constată

reducerea grosimii, respectiv a diametrului, cu mai mult decât o treime din valoarea iniţială, se

înlocuiesc electrozii prizelor de pământ.

2.3. Măsuri de securitate a muncii la exploatarea lucrării

Angajatorul clădirii răspunde de preluarea şi apoi de exploatarea lucrărilor de instalaţii în condiţii

care să asigure securitatea muncii. În acest scop este obligat:

• să analizeze proiectul din punct de vedere al securităţii muncii;

• să respecte şi să aplice toate normele şi normativele de securitate a muncii;

• să aplice cerinţele art. 209 / GPM / 1996;

• în exploatare să existe obligatoriu documentele specificate în art. 356 din NGPM /

96;

• să prevadă mijloace de prim ajutor eficace;

• să prevadă şi să aplice măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor;

• să întocmească proceduri de intervenţie pentru caz de criză sau dezastre şi să aibă

pregătite echipe de intervenţie antrenate şi dotate corespunzător;

• să nu permită accesul persoanelor neautorizate în instalaţiile electrice;

• să respecte în funcţionare prevederile din NGPM / 96.

2.4. Măsuri PSI privind exploatarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune

Nu se vor înlocui disjunctoarele proiectate cu altele de valoare mai mare, utilizându-se

întotdeauna fuzibile calibrate, marcate şi în execuţie închisă, de aceeaşi valoare şi caracteristici cu

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

cele prevăzute în proiect. Este interzisă improvizarea de siguranţe fuzibile din diferite liţe sau

sârme.

Se interzice:

• folosirea în stare defectă a instalaţiilor şi aparatelor (receptoarelor) consumatoare de

energie de orice fel;

• suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare;

• agăţarea sau introducerea în interiorul panourilor, nişelor, tablourilor electrice, etc., a

obiectelor şi materialelor de orice fel;

• încărcarea peste sarcina indicată a întrerupătoarelor, comutatoarelor şi prizelor;

• utilizarea lămpilor mobile de control alimentate la o tensiune mai mare de 24 V;

• folosirea la corpurile de iluminat a abajururilor de hârtie sau alte materiale combustibile;

• întrebuinţarea radiatoarelor, reşourilor, etc., în încăperi unde sunt depozitate sau se

păstrează materiale şi lichide combustibile;

• folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor direct în priză;

• utilizarea receptoarelor de energie electrică (reşouri, radiatoare, fieruri de călcat,

grătare, etc.) fără luarea măsurilor de izolaţie faţă de elementele combustibile din

încăpere;

• lăsarea neizolată a capetelor de conductoare electrice, în cazul demontării sau

reparaţiilor parţiale a unei instalaţii;

• aşezarea pe motoarele electrice a unor materiale combustibile (cârpe, hârtii, lemne)

sau a vaselor cu lichide combustibile;

• folosirea comutatoarelor, întrerupătoarelor, prizelor, dozelor, etc. în stare defectă (fără

capace, incomplete, sparte, etc.).

Racordarea de noi receptoare electrice la reţelele existente se va face pe baza unei documentaţii

de specialitate, interzicându-se supraîncărcarea circuitelor.

Pentru stingerea incendiilor la instalaţii electrice se procedează la scoaterea instalaţiei de sub

tensiune după care se refulează agentul stingător. Se poate folosi apă sub formă de jet pulverizat

sau spumă. La instalaţiile sub tensiune se poate folosi bioxid de carbon sau mase pulverulente. Se

vor respecta “Normele de prevenire şi stingere a incendiilor” în vigoare.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

SECŢIUNEA 3: STANDARDE ŞI NORMATIVE

I 7-02 Proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1.000 V,

incluzând prescripţiile tehnice departamentale şi STAS-urile indicate în

anexa acestuia.

PE 107-95 Proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice.

I 20-00 Instalaţii de paratrăsnet

I 18-96 Proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de telecomunicaţii

în clădirile civile şi industriale.

C56 Verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor aferente.

Norme republicane specifice de protecţia muncii cap. VIII, “Tehnica

securităţii muncii privind instalaţiile şi echipamentele electrice”.

GP 052-2000 Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la1000V ca şi 1500Vcc,

NP-061-02 Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din

clădiri,

P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor),

PE 107 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice),

PE 116 Normativ de incercari si masurari la echipamente si instalatii electrce),

PE 155 Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor electrice in cladiri

civile,

STAS 10110-85 Alimentari cu apa. Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare.

STAS 12604. Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fize. Prescriptii.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALATII MECANICE

1. CADRU GENERAL

Caietul de sarcini acoperă o plaja larga de pompe, armaturi si confectii metalice aferente

constructiilor ce deservesc instalatiile de alimentari cu apa si canalizări orasenesti, ce fac obiectul

prezentei documentatii.

Lucrările mecanice incluse in Contract constau in pregatirea proiectului, a planurilor de lucru,

fabricarea, montajul temporar la producatori sau subantreprenorii de lucrari ai acestora, testarea,

transportul pe Santier, montajul si darea in exploatare a echipamentului pentru Proiectul propus.

Componentele echipamentului ce va fi furnizat sunt detaliate in Memoriu, Fisele Tehnice,

Specificatii, Listele de cantitati si planurile atasate la prezenta documentatie, dar Antreprenorul va

include toate lucrarile auxiliare minore necesare pentru functionarea eficienta a lucrarilor ca intreg,

fie ca sunt specificate sau nu. Echipamentul va fi completat cu motoare electrice, toate accesoriile

specificate in cele ce urmeaza si va fi nou fabricat. Vor fi incluse toate coloanele, cuplurile,

lagarele, balustradele, vanele, conductele, manometrele, placile de acoperire si cadrele, suruburile

de ancorare, lubrifiantii, pupitrele de comanda, mecanismele de reglare si piesele de schimb

impreuna cu toate celelalte aparate, dispozitive auxiliare si conexiuni, pentru ca lucrarile sa fie

complete si perfecte in cel mai mic detaliu.

Antreprenorul se va asigura ca intregul personal ce lucreaza sau viziteaza Santierul se va

conforma masurilor de protectie impuse de catre Consultantul de Supervizare, ca de exemplu

sistemul “Permisului de lucru” pentru accesul in zonele cu risc ridicat, incluzand epuismentele,

camerele vanelor, colectoarele si cladirile, pe langa Zonele de Pericol Electric.

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, cu cel putin doua luni inainte de darea in

exploatare, doua copii in versiune provizorie a Instructiunilor de Operare si Intretinere pentru toate

sectiunile de lucrari, in limba romana. Instructiunile de operare vor fi pregatite astfel incat sa ofere

o descriere pas cu pas a pregatirii si punerii in functiune a lucrarilor in ansamblu si oprirea

acestora. Dupa aprobarea Consultantului de Supervizare antreprenorul va furniza sase copii dupa

manualele cu instructiuni finale, in limba romana.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

2. CERINTE GENERALE

2.1. PROIECTAREA SI CONSTRUCŢIA

Lucrările vor fi proiectate sub toate aspectele astfel incat sa se conformeze celei mai recente

practice ingineresti. Filozofia de proiectare va fi reprezentata de simplicitate si durabilitate astfel

incat echipamentul sa ofere o functionare fara probleme pe termen lung, cu costuri de intretinere

mici. O atentie speciala va fi acordata usurarii accesului pentru a se facilita inspectia, curatarea,

intretinerea si reparatia.

Intregul echipament furnizat va fi proiectat sa intruneasca necesitatile unei operari satisfacatoare in

conditiile variatiilor incarcarilor de operare, presiunilor si temperaturilor, inclusiv a temperaturii

ambientale.

2.2. PROTECTIA SI IMPACHETAREA IN VEDEREA EXPEDIERII

Inainte de a fi expediate de la Producator, toate utilajele vor fi adecvat protejate impotriva

coroziunii si deteriorarii accidentale, prin vopsire sau alte mijloace aprobate, pe intreaga perioada

de transport, depozitare si constructie. Antreprenorul va avea responsabilitatea ca Utilajele sa fie

astfel impachetate si/sau protejate incat sa asigure livrarea lor pe Santier intacte si nedeteriorate.

Toate utilajele si echipamentele vor fi ambalate in containere si ambalaje de cea mai buna calitate;

nu va fi utilizat lemnul de mana a doua. Utilajele vor fi astfel ambalate incat sa suporte manipularea

fara grija in tranzit si toate pachetele vor fi adecvate pentru mai multe etape de manipulare prin

transport maritim, aerian sau terestru, mutare pe santier si stocare, incluzand posibilele intarzieri in

livrare. Lazile de ambalare vor fi din planse intregi, nefiind permise lazile din sipci.

Flansele conductelor, vanelor si fitingurilor vor avea capetele deschise protejate cu banda adeziva

sau vor fi imbinate si apoi protejate cu discuri de lemn securizate cu pivoti de serviciu (care nu vor

fi folositi pe santier) sau prin alte mijloace aprobate. Mansoanele si flansele cuplurilor flexibile vor fi

legate cu sarma. Lazile ce contin inele de cauciuc, suruburi sau alte componente de mici

dimensiuni nu vor cantari in mod normal peste 500 kg brut.

Toate releele, instrumentele, etc. vor fi impachetate pentru transport, avand suruburi si/sau cleme

de transport, marcate clar cu rosu, pentru a preveni miscarea componentelor mobile. In cadrul

instructiunilor de operare si intretinere se va face referire la acestea, detaliindu-se modul de

indepartare al acestor elemente de fixare temporare, inainte de instalarea echipamentului.

Fiecare cutie sau pachet va contine o lista cu continutul, plasata intr-un plic rezistent la apa, iar

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

doua copii dupa aceasta vor fi inaintate Reprezentantului Consultantului Supervizare de pe

Santier, inainte de expediere. Toate componentele de material vor fi clar marcate pentru o

identificare imediata in lista cu continutul ambalat.

Antreprenorul va avea obligatia sa includa in Pretul Contractului toate materialele si lazile de

ambalare necesare pentru transportul si livrarea in conditii de siguranta a Echipamentelor.

Dirigintelui de Santierpoate solicita sa inspecteze si sa aprobe ambalajul inainte de expediere, dar

Antreprenorul va fi pe deplin raspunzator ca ambalajul sa fie adecvat pentru tranzit si o astfel de

inspectie nu-l va exonera pe Antreprenor de raspunderea pentru pierderile sau pagubele cauzate

de o ambalare defectuoasa.

2.3. DEPOZITAREA SI PROTECTIA PE SANTIER

Dirigintelui de Santierva conveni cu Antreprenorul datele de livrare a echipamentului conform

prezentei Specificatii: In cazul in care Programul Lucrarilor Civile este intarziat, in scopul prevenirii

intarzierii expedierii Echipamentului sau a deteriorii celui depozitat pe santier, Antreprenorul va:

a) Ambala in mod adecvat toate componentele de echipamente pentru a inlesni depozitarea

acestora in aer liber pe santier fara a suporta deteriorari de niciun fel.

b) Va realiza pe santier un depozit aprobat, ce se conformeaza la urmatoarele cerinte

minimale, care de asemenea vor preveni deteriorarea Echipamentelor.

c) Echipamentul electric: acoperit, cu aer conditionat, in zona etansata contra patrunderii

prafului si insectelor.

d) Utilaje mecanice rotative: zone acoperite.

e) Conducte, vane, constructii de otel, etc: invelite, situate in aer liber pe o suprafata dura de

sustinere.

Sistemele de protectie utilizate vor fi de tipul celor ce nu se deterioreaza in lumina ultravioleta. In

cazul in care utilajele sunt finalizate si gata de montaj inainte de data convenita, Antreprenorul va

amenaja depozitarea pe santier, asa cum este definita aceasta aici, pe propria cheltuiala, inclusa

in Pretul Contractului. Antreprenorul va furniza asigurarea si va fi pe deplin si singurul raspunzator

pentru siguranta tuturor echipamentelor depozitate pe Santier pe perioada ce precede montajul.

Antreprenorul va avea responsabilitatea sa inspecteze intregul echipament inainte de depozitare si

sa faca aranjamentele ca echipamentul deteriorat sa fie remediat inainte de livrarea la depozit.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Antreprenorul va scoate echipamentul din depozit si il va livra la locul de montaj la primirea

instructiunii de la Consultantul de Supervizare.

Antreprenorul va fi responsabil cu operarea, siguranta si intretinerea intregului echipament de pe

santier in timpul si dupa montaj, pana la eliberarea Certificatului de Finalizare.

2.4. PIESELE DE SPRIJIN ALE CONDUCTELOR SI VANELOR

Toate suporturile necesare incluzand constructiile din otel de rezistenta, fundatiile, consolele,

etrierele, sabotii de glisare, piesele de expansiune, suruburile de fixare, suruburile de fundatie si

celelalte atasamente vor fi furnizate pentru a sprijini conductele si echipamentul asociat acestora,

intr-o maniera aprobata. Vanele, debitmetrele, filtrele si celalalte dispozitive montate pe conducte

vor fi sprijinite independent de conductele la care sunt conectate.

Acolo unde este posibil, imbinarile flexibile vor fi prevazute cu suruburi de ancorare sau alte

mijloace, pentru a transfera presiunile longitudinale de-a lungul conductei ca intreg, astfel incat

ancorele exterioare de la capetele oarbe, teuri si vane sa fie mentinute la minim. Antreprenorul va

indica pe planurile sale de lucru ce blocuri de reazem sunt necesare pentru a ancora conductele

pe care le-a livrat.

Consolele sau celelalte forme de sprijin care pot fi proiectate cu usurinta vor fi construite ca fiind

rigide, din sectiuni de otel, prin nituire sau sudare, de preferinta fata de utilizarea turnarilor. Niciun

punct de trecere al conductei prin plansee sau pereti nu va fi utilizat ca punct de sprijin, cu exceptia

cazului in care se aproba de catre Consultantul Supervizare. Toate consolele si piesele de fixare

vor fi galvanizate la cald.

3. POMPE3.1. GENERALITATI

Toate echipamentele statiilor de pompare, masinile si aparatele vor fi noi, complete si de

prima clasa. Livrarea fiecarei pompe va cuprinde curbele de performanta si graficele de

functionare ale sistemului pompa-sistem de refulare, pentru un domeniu de presiuni stabilit.

Graficele vor indica randamentele si puterea utilajelor. Testarea pompelor pe bancul de

proba al uzinei producatoare trebuie asigurata conform standardelor romane si europene in

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

vigoare.

Pompele vor fi pozitionate pentru a facilita conditiile favorabile de admisie în întreaga gama

de operare a pompei. Se va livra si graficul pentru Înaltimea de Aspiratie Pozitiva Neta Ceruta

(NSPHR), care va fi compatibila cu cea disponibila (NPSHA) pentru a permite pompei sa opereze,

fara cavitatie, pe întreaga gama de debite la toate situatiile posibile.

Proiectul de asamblare a unitatilor de pompe si metoda de a suporta ansamblurile rotative

vor asigura ca nici o unitate sau arbore nu opereaza la o viteza mai mica sau mai mare de 25% din

viteza critica.

Diametrul rotorului va fi cu cel putin 5% mai mic decât diametrul maxim care poate fi fixat în

carcasa.

Partile rotative a fiecarei pompe vor fi suportate de pivoti solizi. Proiectul trebuie sa fie

elaborat astfel încât nici o actiune sa nu fie transferata de la pompa la arborele motorului, acolo

unde acestea nu formeaza o unitate integrala.

Pompele instalate in camera uscata si pompele submersibile vor fi echipate cu etansare

mecanica cu dublu efect, cu senzor de detectare a scurgerilor.

Acolo unde se gaseste ca arborii prezinta un risc din cauza unei uzuri excesive a pivotilor si

a presgarniturii, vor fi fixate noi bucse.

Acolo unde este necesara apa pentru etansare si lubrifiere, aceasta va fi lipsita de

suspensii, iar pe teava asociata se vor fixa robinete pentru evacuarea aerului si indicatori ai

curgerii.

Pompa va fi completa, cu tot echipamentul suplimentar necesar si cu dispozitivele de

masurare pentru a fi o unitate completa, si va fi pregatita imediat pentru utilizare. Anasamblul va

include vane de izolare, clapet de retinere, retea de conducte, robineti de eliberare a aerului,

manometre, suruburi de ancorare, platforme de acces si alte articole dupa cum este necesar.

Indicatoarele de presiune vor fi montate într-o pozitie care exclude vibratiile si stricaciuni

accidentale.

Toate stifturile, suruburile si bucsele folosite în constructia pompelor vor fi din otel

inoxidabil. Toti arborii intermediari dintre pompe si motoare vor avea protectie completa si

adecvata. Se va analiza optiunea ca toate pompele, acolo unde este posibil, vor avea acelasi

producator si design pentru a simplifica cerintele legate de piesele de schimb si întretinere ale

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

clientului.

Pompele trebuie puse în miscare de motoare electrice. Motoarele trebuie sa aibe puterea

nominala cel putin de 125% fata de puterea maxima necesara pentru ca pompa sa functioneze la

punctul optim. Piesele de angrenaj trebuie proiectate si construite în concordanta cu cerintele

specificate mai înainte.

3.2. POMPELE DE APA UZATA SUBMERSIBILE / POMPE CU AX VERTICAL

3.2.1. Cerinţe comune

Pentru protectia pompelor se vor prevedea un cominutoare (tocatoare)ce va fi capabil să

lucreze cu lichide abrazive, cu conţinut de material fibros, textil, plastic şi alte materii reziduale,

inclusiv nisip si pietriş.

Etanşările mecanice vor fi din materiale rezistente la abraziune (carburi metalice,carbură de

siliciu, carbură de tungsten).

În cazul în care se utilizează inele “O”, acestea se vor realiza din cauciuc nitrilic.

Rotorul pompei se va echilibra static, apoi subansamblul rotor pompă-arbore-rotor motor

electric se va echilibra dinamic. Echilibrarea dinamică se va face, de preferinţă, în mediul lichid.

Dat fiind poziţia sa verticală, arborele trebuie să se rotească într-un lagăr principal şi un

lagăr de susţinere.

Motorul va avea rulmetii în permanenta unsi si întretinerea libera. Rulmenţii lagărelor

trebuie să aibă o viaţă de funcţionare calculată la 50.000 ore de funcţionare, când pompa lucrează

în condiţii normale.

În cazul în care pompa este realizată cu baie de ulei pentru răcirea etanşărilor mecanice,

uleiul trebuie să fie autorizat în conformitate cu Normele Europene sau cu Standardele

Internaţionale în vigoare.

Pompele vor respecta Normele şi Standardele reprezentative, cum

ar fi:

- Machinery Directive 89/392+91/368+93/44+93/68 EEC

- LV ( Low Voltage ) 73/23 EEC

- EN 292/1, EN 292/2, EN 50 081-2, EN 50 82-2.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Testele hidraulice vor fi făcute în conformitate cu ISO 2548 clasa C sau echivalent.

Carcasele pompelor vor avea o construcţie solidă pentru a asigura o durată mare de viaţă

în condiţii de coroziune şi abrazivitate şi trebuie să fie bine consolidate pentru a rezista şocurilor

datorate solidelor în suspensie.

In cazul pompelor submersibile, lanturile fixate pe partea superioara a pompelor, vor fi

utilizate pentru ridicarea si coborarea pompelor. Motorul va fi cuplat direct la pompa si etansat

pentru functionare continua sub apa. Clasa de izolatie a motorului trebuie sa fie IP68.

3.2.2. Pompe submersibile (cu ax vertical) cu montaj uscat

Pentru protectia pompelor se vor prevedea un cominutoare (tocatoare) ce vor fi capabile să

lucreze cu lichide abrazive, cu conţinut de material fibros, textil, plastic şi alte materii reziduale,

inclusiv nisip si pietriş.

Electropompele vor lucra în cameră uscată, fixate pe suport şi prevăzute cu cot de

aspiraţie.

Pentru situaţii accidentale, pompele vor trebui să lucreze şi parţial sau complet imersat.

Piesele statice care vin în contact cu lichidul vehiculat pe traseul dintre aspiraţie şi refulare,

trebuie să fie protejate cu grund + vopsea pe bază de ulei.

Reperele principale ( carcasă pompă, carcasă motor, rotor ) vor fi turnate din fontă tip

GG25G în conformitate cu DIN 1691.

Arborele trebuie să fie din oţel inox (X20CrNi172 sau de rezistenţă echivalentă) în

conformitate cu prevederile DIN 1.4057.

Arborele va fi comun atât pentru pompă cât şi pentru motor.

Organele de asamblare (şuruburi, piuliţe, şaibe) trebuie să fie din oţel inox 1.4301 în

conformitate cu prevederile DIN 17440.

3.2.3. Pompe de epuisment

Electropompele de epuisment vor lucra complet imersat şi vor fi destinate vehiculării

lichidelor care conţin particule abrazive în suspensie.

Pompele trebuie să fie uşor de manevrat.Piesele statice (de uzură) care vin în contact cu

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

lichidul vehiculat pe traseul de aspiraţie-refulare trebuie să fie protejate împotriva abraziunii printr-

un înveliş de cauciuc, poliuretan sau alt material protector - rezistent la abraziune (fontă înalt aliată

cu crom).

Rotorul va fi realizat tot din materiale rezistente la abraziune.Celelalte piese turnate trebuie

să fie din materiale relativ uşoare, aliaje de aluminiu sau fontă.Arborele trebuie să fie din oţel

inoxidabil 1.4301. Arborele să fie comun atât pentru motor cât şi pentru pompă.

Dacă pompele sunt prevăzute cu etanşări mecanice (preferabil), atunci trebuie să aibă

minimum 2 etanşări mecanice care să acţioneze independent una faţă de cealaltă. Etanşările

mecanice trebuie să fie realizate din materiale rezistente la abraziune (carburi metalice, carbură de

siliciu, carbură de tungsten).

3.2.4. Marcarea pompelor

Fiecare unitate de pompare va fi marcată în mod adecvat cu o placă de alamă sau oţel

inoxidabil fixat pe pompă şi motor cu detaliile minime următoare:

- tipul pompei, fabricant;

- diametrul rotorului;

- presiunea şi temperatura la debit "0";

- seria şi codul;

- tipul motorului de acţionare;

- numărul de faze, voltajul, curentul la sarcină maximă, puterea motorului; -

frecvenţa, viteza, randamentul, factorul de putere;

- data fabricaţiei.

3.3. MONTAJUL UTILAJELOR

Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prescripţiilor furnizorului

(consemnate în cărţile tehnice) şi a cotelor din desenele de montaj.

Racordurile dintre echipamente şi instalaţia de conducte se realizează prin flanşare.

Datorită acestui aspect trebuie respectate cotele de montaj faţă de partea de construcţie pentru a

se putea monta cu uşurinţă garniturile, şuruburile şi pentru evitarea apariţiei tensiunilor mecanice

în corpul pompelor.

Montajul electropompelor implică parcurgerea următoarelor etape:

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

a) organizarea lucrărilor de montaj, care cuprinde:

- amenajarea platformei de depozitare (destinată depozitării şi verificării părţilor

componente ale echipamentelor precum şi deconservarea lor înaintea începerii

montajului);

- accesul (care trebuie să asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe

platforma de depozitare până la locul de montaj precum şi condiţiile necesare

pentru ajungerea personalului la locul de montaj);

- locul de montaj (trebuie să asigure condiţiile necesare realizării montajului în mod

corespunzător din puncte de vedere al calităţii lucrărilor executate, al normelor de

protecţia muncii şi al condiţiilor de lucru).

b) pregătirea fundaţiei, curăţirea părţilor filetate a şuruburilor de fundaţie, a găurilor filetate şi

nefilatate din plăcile de bază;

c) trasarea axelor de montaj şi verificarea cotelor de nivel.

d) identificarea echipamentului (în conformitate cu documentaţia de montaj elaborată de

proiectant), preluarea cărţii tehnice, verificarea stării de conservare (conform cărţii tehnice),

verificarea şi preluarea certificatelor de calitate şi întocmirea formelor de preluare la montaj;

e) curăţirea suprafeţelor plăcii de bază ce vin în contact direct cu betonul. Nu se vor folosi

solvenţi deoarece reziduul poate împiedica aderenţa.

f) montarea plăcii de bază, efectuându-se totodată controlul planeităţii acesteia (cu ajutorul

nivelei; orizontalitatea se va realiza prin strângerea piuliţelor şuruburilor de fundaţie. Se verifică

în permanenţă orizontalitatea reajustând cât este necesar, până când piuliţele sunt complet

strânse şi placa de bază este orizontală.

g) verificarea sensului rotirii arborelui motorului ( cu ajutorul unui comparator );

h) strângerea buloanelor de prindere şi întocmirea formelor ( conform cerinţelor tehnologice);

i) pregătirea capetelor ştuţurilor conductelor în vederea racordării acestora la circuitele

prevăzute în documentaţie şi verificarea stării de curăţenie interioară a echipamentelor şi

circuitelor de racord;

j) conservarea echipamentelor începând cu perioada de montare în instalaţie şi până la

terminarea montajului.

Prinderea pompelor submersibile sau a cablului de imersie de fundaţia de beton se va

realiza prin buloane de scelment ancorate în fundaţie, astfel încât să se evite vibraţiile în timpul

funcţionării. După fixarea pompelor la poziţie, buloanele se vor betona folosind mortar M 600.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Electropompele vor trebui montate respectand cotele din proiect. Înainte de montaj se va

controla fiecare utilaj dacă are lubrifianţii necesari.

Toate electropompele dintr-o staţie vor trebui montate la aceeaşi cotă, pentru aceasta fiind

obligatorie efectuarea unui nivelment al cotelor planşeului şi al golurilor din pereti pentru

conductele de aspiraţie (unde este cazul).

În situaţii deosebite, antreprenorul va solicita prezenţa specialiştilor furnizorului utilajelor.

Legăturile pompelor, cu instalaţiile aferente vor trebui să fie lipsite de eforturi.În

funcţionarea pompelor nu se admit vibraţii ale acestora şi nici ale instalaţiei în ansamblu.

3.4. PIESE DE SCHIMB

La aprovizionarea pompelor se va solicita şi livrarea pieselor de schimb ce sunt supuse

unei uzuri rapide în timpul funcţionării (cuplaje, presetupe, rulmenţi, semeringuri, etc.).

La recepţia lucrărilor, piesele de schimb vor fi predate investitorului.

3.5. PROBE

Înainte de recepţie, utilajele vor trebui să fie probate, urmărind ca funcţionarea să fie

silenţioasă, lipsită de vibraţii, îmbinările să fie perfect etanşe, nefiind admise pierderile de apă.

Dacă remedierile unor defecţiuni nu se pot realiza nici cu prezenţa specialiştilor furnizorului,

se va solicita acestora înlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezintă defecţiuni de

fabricaţie.

Înainte de pornirea utilajelor se va verifica cu atenţie instalaţia electrică, fiind obligatorie

prevederea dotărilor privind protecţia şi tehnica securităţii muncii.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

4. MONTAJUL INSTALAŢIILOR DE CONDUCTE

Instalaţiile tehnologice de conducte au fost concepute astfel încât să asigure schemei toate

funcţiunile necesare şi sunt constituite din elemente de serie, standardizate şi aflate în fabricaţia

curentă a furnizorilor de specialitate.

În principiu, montarea instalaţiilor tehnologice cu conducte implică parcurgerea

următoarelor etape:

- Studierea documentaţiei de montaj şi organizarea execuţiei montajului;

- Verificarea stării fizice a conductelor şi fitingurilor şi identificarea acestora în conformitate cu

desenele de montaj şi a schemelor izometrice, implicit verificarea materialelor după certificatele

de calitate emise de furnizori;

- Trasarea, debitarea, şanfrenarea capetelor tronsoanelor, alinierea şi centrarea traseelor,

întocmirea fişelor de măsurători, după sudarea prin puncte a tronsoanelor de ţeavă şi controlul

formei geometrice a îmbinărilor realizate;

- Efectuarea sudurilor conform tehnologiei alese de catre executant.

4.1. ASAMBLAREA PRIN SUDURĂ A TRONSOANELOR METALICE

Tehnologia de sudare se elaborează de către executantul lucrării pe baza datelor din

proiect şi stabileşte fluxul tehnologic pe operaţii, parametrii de lucru şi operaţii de control interfazic,

confirmate de organul CTC, cu respectarea prevederilor din I 27-82 (tabel 5), precum şi cerinţele

din ”Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale şi

agricole indicativ C150-99/81N/05.10.1999”.

Pentru realizarea îmbinărilor sudate se vor utiliza numai sudori autorizaţi, care au absolvit

probele şi examinările specifice, conform normativelor în vigoare. Conform prevederilor I 27-82,

sudorii care execută îmbinări de clasă de calitate III vor fi atestaţi conform SR EN 287-1+A /1999,

iar pentru clasa de calitate IV vor fi verificaţi conform prevederilor ordinului IGSIC nr.4/1981.

Executarea sudurilor se va face cu respectarea SR EN 287-1 +A/1999 şi STAS 12255-84,

SR EN 13920-98, privitoare la clasele de execuţie, formele şi dimensiunile rosturilor de sudare şi la

abaterile limită la dimensiuni fără indicaţii de toleranţă. Sudurile se vor realiza în clasa IV de

calitate.

Sudarea tronsoanelor de conductă şi a fitingurilor se va realiza, pe cât posibil, la

temperaturi ale mediului ambiant mai mari de +5˚ C si mai mici de +35˚ C. Pentru temperaturi mai

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

mici de +5˚ C sau mai mari de +35˚ C, se impun măsuri speciale ce trebuiesc luate în funcţie de

calitatea (marca) materialelor de bază şi de adaos si de forma şi dimensiunile pieselor care se

sudeaza. Aceste masuri speciale fac parte din tehnologia de montaj a executantului.

Suprafeţele ce urmează a fi sudate trebuie să fie curate şi lipsite de elemente străine (ulei,

vopsea, stropi de metal, zgură şi cenuşă, etc.), pe o lăţime de cel puţin 20 mm în jurul rostului de

sudură. Şanfrenele care formează rostul de sudare trebuie să fie curate, decapate, fără deformări

si deteriorări. Nu se admit suduri succesive pe circumferinţă, la distanţe mai mici de 100 mm, între

ele.

Verificările îmbinărilor sudate se fac în scopul punerii în evidenţă a mărimii şi frecvenţei

defectelor în raport cu limitele de acceptabilitate ale clasei de calitate prescrise. Verificările şi

încercările sudurilor se fac de către personal numit prin grija unităţii executante, pentru asigurarea

calităţii sudurilor.

Sudurile se vor verifica conform SR EN 473-1994, SR EN 970-1999, prescripţiile tehnice

CR6, CR8, CR4-colecţia ISCIR şi instrucţiuni I27-82. Controlul sudurilor efectuate se va realiza

100% vizual.

4.2. ASAMBLAREA PRIN SUDURĂ A TRONSOANELOR PEID

La primirea tuburilor si fitingurilor pe şantier se va examina certificatul de calitate şi se vor

verifica dimensiunile şi caracteristicile acestora.

În procedeul de sudare cap la cap cu termoelement, piesele de asamblat (tub/tub, tub/fiting

sau fiting/fiting) sunt încălzite în zona de sudat la temperatura de sudură, apoi sudate împreună

prin aplicarea presiunii fără aport suplimentar de material. Rezultă o îmbinare omogenă.

Realizarea sudurilor cap la cap cu termoelement nu trebuie să se făcă decât prin utilizarea

aparatelor de sudură care permit controlul valorii presiunii aplicate şi de regulă, al temperaturii.

Proprietatile fizico-chimice ale materialelor de sudat trebuie sa fie compatibile reciproc si

compatibilitatea materialelor trebuie sa fie certificata de fabricantul tuburilor si fitingurilor.

În zona îmbinării, peretii elementelor ce urmeaza a fi sudate trebuie sa fie egali ca grosime

sau sa apartina aceleiasi clase PN.

Sudurile cap la cap cu termoelement nu trebuie să fie executate decât de sudori calificaţi,

atestati de producător sau o instituţie autorizată.

Suplimentar faţă de uneltele folosite în mod curent pentru instalarea ţevilor din materiale

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

plastice, cum ar fi tăietor de tuburi sau foarfecă, este necesar un aparat de sudat special pentru

sudura cap la cap. Acest aparat trebuie să răspundă următoarelor cerinţe minimale:

-Dispozitivele de strângere trebuie să permită strângerea corespunzătoare a pieselor fără să

deterioreze suprafeţele şi nici să le afecteze forma rotundă. Piesele trebuie să poată fi strânse

într-o aliniere perfectă.

-Este necesar să fie posibilă o pregătire prin îndepărtarea aşchiilor de pe suprafeţele de sudat,

strânse de aparatul de sudură.

-Aparatul de sudură trebuie sa aiba o construcţie suficient de rigidă pentru ca în timpul procesului

de sudură presiunile ce trebuie aplicate să nu provoace deformări ale acestuia.

Suprafeţele de încălzire ale termoelementului trebuie să fie plane si paralele.

Pentru instalarea şi utilizarea aparatului de sudură, trebuie să se urmeze modul de

întrebuinţare indicat de producător

Locul de muncă trebuie să fie protejat împotriva efectelor defavorabile ale intemperiilor,

cum sunt ploaia, zapadă sau vântul. In caz de temperaturi mai mici de 0˚ C şi mai mari de +40˚ C,

este necesar să se ia măsuri corespunzătoare pentru protejarea locului de muncă, în scopul

obţinerii unei temperaturi care să permită asigurarea unei execuţii impecabile a sudurilor şi a unor

condiţii normale de muncă.

In caz de expunere la razele solare, protecţia locului unde se efectuează sudura se va

realiza printr-o prelată care permite să se obţină o temperatura uniformă pe tot conturul tubului. In

măsura în care este posibil, extremităţile opuse ale tuburilor de sudat trebuie să fie obturate

pentru a reduce cât mai mult posibil răcirea suprafeţelor sudurii prin efectul vântului.

Temperatura de sudură trebuie să fie cea recomandata de producatorul tuburilor PEID.

În timpul execuţiei lucrărilor, trebuie să se controleze din când în când temperatura de

sudare de sudare. În special efectul vântului poate provoca modificari uşoare ale temperaturii

termoelementului.

Suprafaţa termoelementului trebuie să fie protejată împotriva murdăriei. Înainte de a începe

fiecare sudură, se curăţă cele doua părţi ale termoelementului cu ajutorul unei hârtii uscate şi

nefibroase. În timpul întreruperilor sudurii, termoelementul se păstrează astfel încât să fie protejat

împotriva efectelor vântului, murdăriei şi deteriorărilor.

Se va evita atingerea cu mâinile a suprafeţelor de sudat. In caz contrar, se procedeaza la

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

o curăţire cu hârtie absorbantă îmbibată cu solvent. După pregătire, cele două piese se apropie

până când ajung în contact. Spaţiul dintre piese nu trebuie să depăşeasca în nici un punct 0,5mm.

Se controlează în acelaşi timp alinierea celor două piese. Un eventual decalaj al

suprafeţelor exterioare nu trebuie să depăşească 10% din grosimea peretelui. In caz contrar

trebuie găsită o poziţie mai bună de strângere, de exemplu prin rotirea tubului.

Important: Pregătirea suprafeţelor de sudură trebuie să fie efectuată chiar înaintea sudării.

Nu se admite în nici un caz folosirea agenţilor de răcire in timpul răcirii. Piesele de sudat

trebuie să fie menţinute în dispozitivul de sudare sub presiunea de îmbinare până la încheierea

timpului de răcire indicat de producator.

4.3. VERIFICARI SI PROBE DUPA MONTAJ

4.3.1. Verificari

Atât pe parcursul lucrărilor de montaj cât şi la finalizarea etapelor principale de montaj se

vor efectua activităţi de verificare şi control.

La finalizarea etapelor de montaj (realizate conform graficelor de lucrări ale executantului),

se vor verifica:

- Modul de aşezare şi prindere a tronsoanelor de conducta pe elementele de sprijin;

- Modul de realizare (şi dacă a fost cazul de remediere) a cordoanelor de sudură;

- Modul de prindere şi strângere a flanşelor şi organelor de asamblare, strîngerea uniformă a

acestora, existenţa garniturilor de etanşare, saibelor Grower, etc.

- Starea elementelor de sprijin (suporturi mobile şi fixe) astfel încât să se asigure realizarea

scopului pentru care au fost prevăzute.

Verificarea îmbinărilor sudate se execută în conformitate cu prevederile normativelor

nationale in vigoare (I 27-82) si prezentei documentatii, prin examinare vizuală.

4.3.2. Încercarea la presiune a conductelor

Înaintea intrării în exploatare, conductele vor fi încercate la presiune, în scopul verificării

rezistenţei şi etanşeităţii precum şi evidenţierii unor defecte ascunse, care nu au putut fi observate

la verificările anterioare.

Modificarea valorii presiunii de încercare a conductelor faţă de cea prescrisa în proiect se

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

va face numai cu acordul prealabil al proiectantului.

Încercările de presiune ale conductelor, înregistrarea şi interpretarea rezultatelor se va face

conform Normativ I12.

Condiţiile ce trebuiesc îndeplinite pentru realizarea probei de presiune propriu-zise sunt:

• Se va verifica dacă toate controalele dimensiunilor, cotelor si sudurilor din proiect,

au fost executate şi consemnate în Pocese verbale (proba de presiune se execută

obligatoriu după ce a fost realizat controlul îmbinărilor sudate).

• Proba hidraulică se va executa pe vreme uscată, astfel încât să poată fi observate

cu uşurinţă eventualele scăpări de apă sau umeziri.

• Temperatura conductei şi apei în timpul probelor hidraulice trebuie să fie de

minimum +10˚ C.

• In timpul probei hidraulice, tronsonul supus încercării va fi prevăzut cu două

manometre (unul de încercare şi altul de control) alese astfel încât valoarea

presiunii de încercare să se citească pe treimea mijlocie a scării gradate.

• Pentru ridicarea in trepte a presiunii si pentru evaluarea eventualelor pierderi de apa

se va folosi o pompa manuala cu piston care aspira dintr-un rezervor propriu.

• În timpul încercării de presiune, în afara documentelor înregistratoare executantul

va intocmi acte de înregistrare ce vor cuprinde:

- data încercării

- conducta la care se face proba hidraulica

- poziţia de montaj a conductei

- fluidul de încercare (cu parametrii fizici, temperatura, etc.)

- valorile presiunii de încercare şi timpul de menţinere la presiunea de probă, inclusiv

diagrama de înregistrare a probei

- rezultate obţinute (defecţiuni constatate şi remedieri)

- concluzii proprii

- semnăturile comisiei de probe (Antreprenorul, Consultantul Supervizare).

Presiunea de probă este 1,5 ori presiunea maximă din instalatie.

Presiunea de încercare va fi crescută lent, uniform şi continuu pînă la aproximativ 50% din

presiunea de proba (0,5 Pp), după care, pînă la presiunea de proba, cresterea se va face în trepte

de cca. 10% din valoarea acesteia.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Durata de menţinere a presiuni de proba (Pp), nu va fi mai mică de 10 minute, după care

valoarea va fi redusă la 0,8 Pp.

Presiunea de 0,8 Pp, se menţine până la examinarea completă a conductei şi a sistemelor

de conducte încercate.

În cazul apariţiei unor defecte, proba se întrerupe, se goleşte sistemul de apă, se trece la

remedierea defectelor, după care se reia proba.

Tronsoanele de teava care prezintă defecte în corp (de structura) se înlocuiesc în

întregime.

Începutul probei hidraulice se consideră în momentul atingerii presiunii de proba (Pp), iar

rezultatul este satisfăcător dacă nu s-au constatat deformaţii, scurgeri, umeziri, picurari sau

scăderea presiunii la manometru (max 5% din presiunea de proba).

Pe toată durata încercării, manometrele de încercare si control de la sursa de presiune se

vor ţine obligatoriu sub observaţie.

În timpul ridicării presiunii, personalul însărcinat cu efectuarea probei se va îndepărta de

conductă suficient pentru a ţine sub observaţie întreaga conductă, pentru a observa eventualele

deformări anormale sau scăpări importante de apă şi a putea da semnalul pentru întreruperea

probei dacă se iveşte un pericol din aceste cauze.

Apropierea de conductă se va face numai după 10 minute de la atingerea treptei respective

de presiune, la semnalul conducătorului punctului de lucru, care răspunde de execuţia probei.

La fiecare treaptă se va menţine presiunea atâta timp cât este necesar pentru a controla

întregul tronson, dar nu mai puţin de 10 minute, timp în care se verifică modul de comportare al

conductelor, sudurilor, suporturilor, flanşelor.

Pentru efectuarea probei hidraulice se vor avea in vedere urmatoarele:

• Se stabileste tronsonul de conducta care urmeaza sa fie probat.

• Se blindeaza la capete cu flanse oarbe sau capace sudate (NU este permisa utilzarea

robinetilor pentru izolarea tronsonului de conducta).

• Se prevede un ştuţ cu robinet pentru dezaerisire, montat in punctul de maxim al conductei, pe

perioada de umplere a conductei si un stut cu robinet pentru umplere/golire/ridicare presiune.

• Se umple conducta de la o sursa de apa sub presiune (cu presiunea de maximum 1 bar), cu

robinetul de dezaerisire deschis.

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

• Dupa umplerea conductei se izoleaza sursa de apa si se inchide robinetul de dezaerisire.

• Se racordeaza pompa manuala cu piston si rezervorul propriu plin cu apa.

• Se deschide robinetul de alimentare si se trece la efectuarea propriu-zisa a probei conform

indicatiilor de mai sus.

5. DISPOZIŢII FINALE

La predarea lucrărilor investitorului, toate utilajele, armăturile, etc., vor trebui să funcţioneze

silenţios, iar îmbinările să fie perfect etanşe, nefiind admise pierderi de apă.

Materialele şi produsele folosite de executant trebuie să fie însoţite de certificate de

calitate. Este interzisă utilizarea materialelor care nu sunt însoţite de certificate de calitate.

În toate staţiile de pompare se vor respecta instrucţiunile specifice privind protecţia şi

tehnica securităţii muncii.

Toate deficienţele de execuţie, de schimbare a calităţii materialelor puse în operă fără

acordul Consultantului Supervizare se vor remedia prin grija şi pe cheltuiala Antreprenorului.

6. STANDARDE SI NORMATIVE6.1. GENERALITATI

O cerinta de baza a Contractului este aceea ca toate materialele si articolele sa fie

fabricate/testate/livrate in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor nationale

aplicabile, in vigoare.

Standardele citate in aceasta secţiune vor fi aprobate in raport cu Clauza si/sau aspectul

relevant si vor oferi un ghid cu privire la cerintele de calitate. Aceasta secţiune nu este exhaustiva.

Referirea la un Standard implica referirea la toate Standardele asociate sau relationate, la

care se face trimitere in cadrul acelui Standard.

Ediţiile Standardelor aprobate utilizate vor fi acelea de actualitate cu 30 de zile inainte de

data de trimitere a ofertelor.

Antreprenorului i se poate solicita sa furnizeze orice Standard sau publicatie enumerate in

aceasta sectiune pentru a fi utilizate de catre Consultantul de Supervizare.

6.2. NORMATIVE

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

- C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente

- Ghid pentru programarea controlului calitatii lucrarilor pe santier /97, emis de COCC-SA si avizat

de MLPAT

- C 204/1980 Normativ privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj al utilajelor si instalatiilor

tehnologice pentru obiective de investitie

6.2. STANDARDEMetalurgia feroasa

SR EN 10025 Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii

STAS 505-86: Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.

SR EN 10279/2002 Profile U de otel laminat la cald. Tolerante la forma, dimensiuni si la

masa.

SR EN 10024/1998 Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante la forma si la

dimensiuni.

SR EN 10055/2000 Profile T cu aripi egale si cu muchii rotunjite laminate la cald din otel.

Dimensiuni si tolerante la forma si la dimensiuni.

STAS 908-90: Otel laminat la cald. Banda.

STAS 1946-80: Otel laminat la cald. Tabla neagra.

STAS 2028-80: Otel laminat la cald. Tabla zincata.

STAS 2029-80: Otel laminat la cald. Tabla ondulata.

STAS 3480-80: Otel laminat la cald. Tabla striata.

Lucrari de constructii metalice

SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric

a otelurilor cu limita de curgere ridicata;

SR EN 1599/1999 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc

electric a otelurilor termorezistente. Clasificare;

SR EN ISO 2560/2006. Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc

electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

SR EN 1561/1999. Turnatorie. Fonta cu grafit lamelar

SR EN 1563/1999. Turnatorie. Fonat cu grafit nodular; SR EN 1563/1999/A1-2003. Turnatorie.

Fonta cu grafit nodular

Lucrari mecanice

SR EN 10243-2:2002 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea 2: Piese

executate la cald pe masini orizontale de forjat;

SR EN 10243-1:2003/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea

1: Piese executate la cald pe ciocane matritoare sau prese verticale

SR EN 10243-2:2002/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea

2: Piese executate la cald pe masini orizontale de forjat

SR EN 10250-4:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 4: Oteluri inoxidabile

SR EN 10250-3:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 3: Oteluri aliate speciale

SR EN 10250-2:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 2: Oteluri nealiate de calitate

si oteluri speciale

SR EN 10250-1:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 1: Conditii generale

STAS 1097/2-91 Piese forjate din otel carbon de calitate si aliate pentru cazane si recipiente sub

presiune. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 2171/2-84 Piese de otel forjate liber. Adaosuri de prelucrare si abateri limita pentru piese

forjate pe ciocane

STAS 1306-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Mufe. Dimensiuni

STAS 1305-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Mufe reduse. Dimensiuni

STAS 1304-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Teuri cu ramificatie redusa. Dimensiuni

STAS 1303-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Coturi, teuri, cruci. Dimensiuni

STAS 1302/2-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Conditii generale

STAS 1302/1-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Nomenclator

STAS 1802-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Reductii. Dimensiuni

STAS 1801-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Nipluri. Dimensiuni

STAS 11520-89 Bare forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 11519-89 Blocuri forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 6092/1-83 Piese forjate din otel. Clasificarea si terminologia defectelor

STAS 1804-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Dopuri. Dimensiuni

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

STAS 1803-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Racorduri olandeze. Dimensiuni

SR EN 29104:1997 - Masurarea debitelor fluidelor în conducte închise. Metode de evaluare a

performantei debitmetrelor electromagnetice utilizate pentru lichide;

SR EN ISO 748:2002 Masurarea debitelor de fluide în canale închise. Metoda de explorare a

câmpului de viteze

SR ISO 1190-1,2:1993 Cupru si aliaje de cupru. Cod de simbolizare. Partea 2: Simbolizarea

starilor.

SR EN 13835:2003 Turnãtorie. Fontã austeniticã

SR EN 586-3:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 3: Tolerante la dimensiuni

si de formã

SR EN 586-2:2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 2: Caracteristici mecanice

si proprietati speciale

SR EN 586-1:2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 1: Conditii tehnice de

inspectie si de livrare

SR EN 601:2004 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitia chimicã a pieselor

turnate utilizate în contact cu produsele alimentare

STAS 198/2:1992 Aliaje cupru-aluminiu turnate în piese

SR EN 604-1:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricate turnate pentru forjare. Partea 1:

Conditii tehnice de inspectie si de livrare

SR EN 1706:2000 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitie chimicã si caracteristici

mecanice

SR EN 1559-4:2000 Turnãtorie. Conditii tehnice de livrare. Partea 4: Conditii suplimentare pentru

piesele turnate din aliaje de aluminiu

SR ISO 10049:1995 Piese turnate din aliaje de aluminiu. Metoda vizuala de evaluare a porozitatii

SR EN 604-2:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricat turnat pentru forjare. Partea 2:

Tolerante la dimensiuni si de formã

STAS 8589-70 Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide în

instalatii terestre si navale

SR 13354:1996 Manometre, vacuummetre si monovacuummetre înregistratoare cu element elastic

SR 3589-8:1994 Manometre, vacuummetre si manovacuummetre indicatoare cu element elastic.

Verificari de receptie

SR EN 62271-107:2006 Aparataj de înalta tensiune. Partea 107: Întreruptoare de curent alternativ

cu sigurante fuzibile pentru tensiuni nominale mai mari de 1 kV si mai mici de 52 kV inclusiv

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

SR ISO 1431-2:2002 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la fisurare datoritã actiunii

ozonului. Partea 2: Incercare la deformare dinamicã

SR ISO 1431-1:2002 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la fisurare datoritã actiunii

ozonului. Partea 1: Incercare la deformare staticã

SR EN ISO 6603-2:2001 Materiale plastice. Determinarea comportãrii la soc prin perforare a

materialelor plastice rigide. Partea 2: Incercarea la soc instrumental

SR EN ISO 6603-1:2001 Materiale plastice. Determinarea comportãrii la soc prin perforare a

materialelor plastice rigide. Partea 1: Incercarea la soc neinstrumental

SR EN ISO 179-1:2001 Materiale plastice. Determinarea proprietãtilor de soc Charpy. Partea 1:

Incercarea neinstrumentalã la soc

SR EN ISO 4589-3:2000 Materiale plastice. Determinarea comportãrii la foc cu ajutorul indicelui de

oxigen. Partea 3: Incercarea la temperaturã ridicatã

SR EN 12680-3:2003 Turnatorie. Examinarea cu ultrasunete. Partea 3: Piese turnate din fonta cu

grafit nodular

SR EN 1564:1999 Turnatorie. Fonta bainitica.

SR EN 1172:2001 Cupru si aliaje de cupru. Tabla si banda pentru constructii

SR EN 12420:2002 Cupru si aliaje de cupru. Piese forjate

SR EN 13347:2003 Cupru si aliaje de cupru. Bare si sârme pentru sudare si pentru lipire tare

SR EN 12164:2003 Cupru si aliaje de cupru. Semifabricat pentru prelucrare mecanica simpla

SR EN 13601:2003 Cupru si aliaje de cupru. Bare si sârme de cupru pentru aplicatii electrice

generale

SR EN 12167:2002 Cupru si aliaje de cupru. Profile si bare dreptunghiulare pentru aplicatii

generale

SR EN 12163:2002 Cupru si aliaje de cupru. Bare pentru aplicatii generale

STAS 2841-80 Bare rotunde turnate din aliaje cupru-staniu si din aliaje cupru-zinc

SR EN 10293:2005 Oteluri turnate pentru utilizãri generale.

SR EN 13157:2004 Instalatii de ridicat. Securitate. Echipament de ridicat cu actionare manualã

SR EN 607:2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de

încercare

SR EN 13245-1:2005 Materiale plastice. Profile de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVCU) pentru

utilizãri în constructii. Partea 1: Codificarea profilelor de culoare deschisã

SR EN ISO 15493:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale.

Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U)ti policlorurã de vinil

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

cloruratã (PVC-C). Specificatii pentru componenteti sistem. Serie metricã

SR EN 13598-1:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru bransamenteti sisteme

de evacuare îngropate, fãrã presiune. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U), polipropilenã (PP)ti

polietilenã (PE). Partea 1: Specificatii pentru fitinguri auxiliare, incluzând camere de inspectie de

micã adâncime

SR EN 13566-3:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru repararea retelelor de

evacuare îngropate, fãrã presiune. Partea 3: Tubare fortatã, cu tevi continue

SR EN 12842:2004 Racorduri de fontã ductilã pentru sisteme de canalizare de PVC-U sau PE.

Conditiiti metode de încercare

SR EN 580:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Tevi de policlorura de vinil

neplastifiata (PVC-U). Metoda de încercare a rezistentei la diclormetan, la o temperatura data

(DCMT)

SR EN 607:2003 Jgheaburi de scurgere si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de

încercare

SR EN 1905:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice. Tevi, fitinguriti materiale de

policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Metoda de evaluarea a continutului de PVC pe baza

continutului total de clor

SR EN 1452-5:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apã.

Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 5: Aptitudine de utilizare a sistemului

SR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare

SR EN 1452-3:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri

SR EN 1452-2:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi

SR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati

SR EN 1401-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice îngropate pentru bransamente si

sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii

pentru tevi, fitinguri si sistem

SR ENV 1401-3:2002 Sisteme îngropate de tevi de materiale plastice pentru scurgeri si canalizari,

fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Ghid pentru instalare

SR ENV 1329-2:2002 Sisteme de tevi de materiale plastice pentru evacuarea apelor murdare si

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

uzate (la temperaturã scãzutãti ridicatã) din interiorul structurii clãdirilor. Policlorurã de vinil

neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR ENV 1452-6:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru alimentare cu apã.

Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 6: Ghid de instalare

SR EN ISO 13783:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Mufe de legãturã duble de

policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U), rezistente la sarcinã axialã. Metodã de încercare a

etanseitãtiiti a rezistentei la tractiune, cu solicitare la încovoiereti presiune internã

SR ENV 1401-2:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice îngropate pentru bransamente

si sisteme de evacuare fãrã presiune. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid

pentru evaluarea conformitãtii

SR ENV 1452-7:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru policlorurã de vinil

neplastifiatã (PVC-U). Partea 7: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR EN 1453-1:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice de tevi cu pereti structurati

pentru evacuarea apelor menajere si apelor uzate (la temperatura joasa si la temperature ridicata)

din interiorul cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii

pentru tevi si sistem

SR EN 12200-1:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice neîngropate, pentru scurgerea

apelor pluviale, destinate utilizãrii în exterior. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC U). Partea 1:

Specificatii pentru tevi, fitinguriti sistem

SR ENV 1453-2:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru tevi cu pereti structurati

pentru evacuarea apelor menajere (la temperaturã joasãti la temperaturã ridicatã) în interiorul

clãdirilor. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtii

SR EN ISO 13844:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Imbinãri cu etansare de

policlorurã de vinil neplastifiatã pentru utilizare cu tevi de PVC-U. Metoda de încercare a

etanseitãtii la presiune negativã

SR EN 580:1997 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Tevi de policlorurã de vinil

neplastifiatã (PVC-U). Metodã de încercare a rezistentei la diclormetan la o temperaturã datã

(DCMT)

SR EN 922:1996 Sisteme de canalizare de tuburi de protectie de materiale plastice. Teviti fitinguri

de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Prepararea unei probe pentru determinarea indicelui

de viscozitateti calculul valorii K

SR EN 1456-1:2002 Sisteme de canalizare din materiale plastice subterane si de suprafata, sub

presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru componente si

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

sistem

STAS 6371-73 Filete metrice ISO de uz general. Profilul nominal

STAS 981-74 Filete metrice ISO de uz general. Diametre nominale si pasi

STAS 2980/2-85 Filete metrice ISO. Calibre si contracalibre pentru verificarea filetelor metrice de

uz general. Simbolizare si clasificare

STAS 8417/2-90 Filete metrice ISO de uz general. Calibre si contracalibre pentru filete metrice

cilindrice. Tolerante de executie si limite de uzura

SR ISO 2902:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Vedere de ansamblu

SR ISO 2903:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Tolerante

SR ISO 2904:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Dimensiuni de bazã

SR ISO 2901:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Profil de bazã si profiluri la maximum de

material

SR ISO 724:1996 Filete metrice ISO de uz general. Dimensiuni de baza

SR EN 61058-1+A1:1998: Întreruptoare pentru aparate. Partea 1: Reguli generale

SR EN ISO 4375:2004 Masurarea debitului fluidelor în canale deschise. Sisteme de suspendare

prin cabluri aeriene pentru masurarea pe cursuri de apa

SR ISO 9826:2001 Masurarea debitului de lichide în canale deschise. Canale de masurare

Parshall si Saniiri

SR ISO/TR 9823:1998 Masurarea debitului de lichid în canale deschise. Metoda explorarii

câmpului de viteze care utilizeaza un numar redus de verticale

SR EN 1759-1:2005 Flanse si asamblarile lor. Flanse rotunde pentru tevi, robinete, racorduri si

accesorii, desemnate Class. Partea 1: Flanse de otel, NPS 1/2 pâna la 24

SR EN 12639:2003/AC:2003 Pompe pentru lichide si agregate de pompare. Cod de încercare la

zgomot. Clasele de exactitate 2 si 3

STAS 12476-86 Pompe centrifuge, diagonale si axiale. Nivele admisibile de vibratii

SR EN ISO 15493:2004: Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale.

Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U) si policlorurã de vinil

cloruratã (PVC-C). Specificatii pentru componente si sistem. Serie metricã

SR ISO 1000:1995 Unitati SI si recomandari pentru utilizarea multiplilor si submultiplilor lor

SR CEI 61024-1-1:2000 Protectia structurilor împotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale.

Sectiunea 1: Ghid A - Alegerea nivelurilor de protectie pentru instalatiile de protectie împotriva

trasnetului

SR CEI 61024-1:1999 Protectia structurilor împotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

SR EN 14525:2005 Racorduri intermediare pentru flanse si mansoane cu tolerante mari din fonta

ductila destinate a fi utilizate la conducte din diferite materiale: fonta ductila, fonta cenusie, otel,

PVC-U, PE, fibre-ciment

SR EN 877:2004 Tuburi si racorduri de fonta, asamblarile lor si accesorii destinate evacuarii apelor

din cladiri. Conditii, metode de încercare si asigurarea calitatii

SR EN 598:2004 Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari de

canalizare. Conditii si metode de încercare

SR EN 10029:1995 Table de otel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau egale cu 3 mm.

Tolerante la dimensiuni, de formã si la masã

SR EN 10025-1:2005: Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 1: Conditii

tehnice generale de livrare

SR EN 10025-3:2004: Produse laminate la cald din oteluri de constructii. Partea 3: Conditii tehnice

de livrare pentru oteluri de constructii sudabile cu granulatie fina în stare normalizata/laminare

normalizata

SR EN 10025-5:2005: Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 5: Conditii

tehnice de livrare pentru oteluri de constructii cu rezistenta îmbunatatita la coroziunea atmosferica

SR EN 10210-2:2006/AC:2007 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de

constructie nealiate si cu granulatie finã. Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si

caracteristici ale profilului

SR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie

nealiate si cu granulatie fina. Partea 1: Conditii tehnice de livrare

SR EN 10210-2:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie

nealiate si cu granulatie finã. Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si caracteristici ale

profilului

SR EN ISO 898-6:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare. Partea 6: Piulite cu

sarcini de probã indicate. Filete cu pas fin

SR EN ISO 898-5:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel

carbon si otel aliat. Partea 5: stifturi filetate si elemente de asamblare filetate similare care nu sunt

supuse eforturilor la tractiune

SR EN ISO 898-1:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel

carbon si otel aliat. Partea 1: Suruburi partial si complet filetate si prezoane

SR EN ISO 1461:2002 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fonta si otel. Specificatii si

metode de încercare

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

SR EN 10220:2003: Tevi de otel sudate si fara sudura. Dimensiuni si mase liniare

SR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati

SR EN 1452-2:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi

SR EN 1452-3:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri

SR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare

STAS 7335/3-86 Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice îngropate. Izolarea exterioara

cu bitum a conductelor din otel

SR EN 10300:2006 Tevi si racorduri de otel pentru conducte subterane si imersate. Materiale de

bitum pentru acoperiri exterioare aplicate la cald

SR EN 1011-3:2002 Sudare. Recomandari pentru sudarea materialelor metalice. Partea 3:

Sudarea cu arc electric a otelurilor inoxidabile

SR 13259:1996 Tevi de otel inoxidabil austenitic, sudate longitudinal, pentru utilizari generale

SR ISO 1127:1996 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare conventionale

STAS 10321-88 Tevi rotunde fara sudura, extrudate la cald, din oteluri inoxidabile si refractare

STAS 10358-88 Tevi rotunde fara sudura, trase sau laminate la rece, din oteluri inoxidabile si

refractare

SR EN 1124-2:2002 Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare sudate longitudinal, de

otel inoxidabil cu mufa si capat drept. Partea 2: Sistem S. Dimensiuni

SR ISO 1127:1996/A99:2002 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare

conventionale

SR EN 10020:2003 Definirea si clasificarea marcilor de otel

SR EN 10312:2003 Tevi de otel inoxidabil sudate pentru transportul lichidelor apoase, inclusiv apa

potabila. Conditii tehnice de livrare

SR EN 10216-5:2005 Tevi de otel fara sudura utilizate la presiune. Conditii tehnice de livrare.

Partea 5: Tevi de otel inoxidabil

SR EN 1124-1:2002/A1:2005 Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare de otel

inoxidabil, sudate longitudinal, cu mufa si capat drept. Partea 1: Cerinte, încercari, control de

calitate

SR EN 10217-7:2005 Tevi de otel sudate utilizate la presiune. Conditii tehnice de livrare. Partea 7:

Beneficiar: Comuna Gârcina, Jud. NeamţPROIECT TEHNIC

privind"ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE ALIMENTARE

A SATULUI ALMAŞ, COMUNA GÂRCINA, JUD. NEAMŢ"

Tevi de otel inoxidabil

SR EN 10088-1:2005 Oteluri inoxidabile. Partea 1: Lista otelurilor inoxidabile

SR EN 10312:2003/A1:2005 Tevi sudate din otel inoxidabil pentru transportul apei si a altor lichide

apoase. Condiţii tehnice de livrare