- A . m i l V I . Sibi iu j Duminecă, 15/27 Martie 1898 Nr. 12
k’’
u r
(■;6 tr iF %
" * I B
i
■ Preţul abonamentului:Pe un an .........................8 fl. (6 coroane).Pa o jumătate de an . , . 1 fl. 60 cr. (8 coroane).
•Pentru România 15 lei anpal. Abonamentele se fac la „Tlpografla“ ,soc. pe acţiuni, Sibiiu.
Apare In fieeare DuminecăIN SE R A T E
se primesc tn b i r o u l a d m l n l s t r a t l u n i l (stradaPoplăcii nr. 15.) — Telefon nr. 14.
Un şir garmond prima d&tă 7 cr., a doua oară 6 cr. a treia oară 6 cr .; şi timbru de 30 cr.
Nationalitătile siZiua de 15 Martie este o zi însem-
nată în istoria inai nouă a poporului maghiar. La. 1818 în această zi s'a proclamat din partea - tinerimei maghiare şi alt public din Pesta . libertăţile maghiare, cuprinse în 12 puncte, pe cari cetitorii noştri le cunosc din nrul trecut al foii noastre. ■ .; ... ,
De când Maghiarii au ajuns stăpâni peste această nefericită ţeară, în fiecare an se sărba această zi, ca începutul unei noue vieţi în trecutul Ungariei.
Anul acesta împlinindu-se 50 de ani dela aceea zi, urma ca să fie sărbătorită în chip măi splendid, mai măreţ , ca ÎQ anii de mai înainte. . -
S’a s6rbat şi anul acesta ziua de 15 Martie prin oraşele şi satele locuite de Maghiari, dar’ din rapoartele foilor maghiare să vede, că însufleţirea n’a fost aşa mare, cum pe dreptul s’ar fi putut
‘ aştepta. Causa este, Că libertăţile ungu- ‘ reşti, proclamate lă 1848 au rămas pe ; M rtle, şi azi numai de libertate nu să ; poate vorbi în Ungaria. :
, Aceasta o . , simte publicul maghiar, \va : să zică elementul, stăpânitor, care \e cruţat şi chiar rgugulit din partea puterei. -b
Apoi ce eă zicem noi, cei huiduiţi, prigoniţi şi puşi în afară de lege ? îa acest punct ne par şoade, naive, ba poate sânt şi obraznice unele rapoarte, în cari corespondenţii se miră şi se plâng, că Românii, .S6rbii, Slovacii, Saşii şi alte naţionalităţi n’au sărbătorit ziua de 15 Martie. ;
..... La aceasta răspundem: da, e adevărat, că n’am sărbătorit şi foarte bun şi corect lucru am fâcut neluând parte la sărbări.
Gausele le pot şti; Maghiarii foarte bine. Sânt 31 de ani, de când Maghiarilor li-s’a dat ântâielatea în această ţeară şi guvernele ţărei în loc de a se folosi lnţelepţeşte de această posiţie şi a des- voltâ libertatea adevărată şi egalitatea pentru ’, toţi “cetăţenii, de ori-ce limbă, ce au f«!i,cut? Au folosit toate bunătăţile şi ântâietăţile numai pentru poporul ales, ear’ p e popoarele nemaghiare le-au apăsat şi prigonit. ' ' •
: Azi, după un jumătate de veac dela proclamarea libertăţilor din 11848 vestite pientru toţi cetăţenii, stăm aşa, că guvernul a hotărît moartea noastră naţională şi ne-a şters (fireşte pe hârtie)- din cartea popoarelor,: cu limbă ş i ; aspiraţiuni naţionale proprii. >
‘. ‘‘Eată pentru-ce tfairi luat *şi^nu luăm : .parte. la şărbări naţionale mâghiăre/ Ăsu- i -pritQrii; ş i } asupriţii nu pot şedea la o masă comună de veselie. . , ,
Foaia naţională sârbească Zastava scriind la 15 Martie un articol despre aceasta, zice între altele următoarele:
Azi naţiunea maghiară îşi sărbează aniversarea de cincizeci do ani a Invirgerei ei de atunci, dar' cum? La acoistă sărbare nu vedem luând parfe nici Sârbii, nici Românii, nici Slovacii, nici Saşii. In şirul sărbătorilor nu se pot afla aceşti patru sttlpi puternici ai patriei comune, de oare-ce guvernele au cugetat, că aşa pot folo?l mai bine ideei de stat maghiar, dacă aruncă slmenţa netnţelegerei tntre popoarele patriei comune, dacă descompun forţa comună, dacă zdrobesc ţi slăbesc naţionalităţile ncmaghiare. Dar’ aceste naţionalităţi nu. fOnt nici zdrobite, nici slăbite; ele trăesc azi ţi vor trăi ţi in viitor. în privinţa aceasta esfe hotărîtoare întrebarea, că oare meritat-a naţiunea maghiara, care s’a luptat atât de desperat în contra apăsărilor, ca guvernele ei proprii sl asmuţe cetăţenii unul asupra celuialalt şi să Introducă îa vatra comună veninul stricăcios. al neîttcrederei ţi al duşmăniei, când această nu poate fi de folos nici s Maghiarilor, nici naţionalităţilor nemaghiare. \
Eifă aceasta e causa, pentru care popoarele nemaghiara nu pot Jaa parte îa serbare. Aceasta e causa, că nu pat primi de a lor una dintre cele mai mari sărbări ale Ungariei8.
La aceste prea adevărate zise ale Zastayei mai adaugem, că noi Românii mai avem un puternic motiv de a nu ne veseli în, ziua ’ de 15 Martie, de oare-ce atunci ş ’a vestit mai ântâiu despre noi, dar’ fără de v noi — unirea Ardealului cu Ungaria, — unire la . care Românii până azi nu ’şi-au dat învoirea.
F O IT A .IPocsii poporale.
Din Ocolişul-mare.Culese de- Şimeon.. Doboş, june.Lele puişorul mea - Ce să fac cu dorul tău?Dorul tău: când mă cuprinde Inimuţa ’n mini s’aprinde.Ett ’ţi-oi spune bădişor Ce să faci cu âl meu dor,Ziua-’l du cu tini la boi Noaptea feă- 1 aduei Ia noi.'
Eu Ia hoi, lejea la vaci - Şi, Ie păşunăm prin . fagi, >,Cum pasc lele.vacile ,Suruta-’ţi-aş buzele 1 ......Frunză verde de pe baltă Dnlce-’i gura de nevastă,.Nu Ia toate nici Ia ele t Numai a mândruţei mele.Urîtă-’i mândra şi neagră
,.,; Mult" mă mir de,iţe ’mi-e-dragă, Da se.’mbracă cinăşelt ■>;, •Şi sărută, frumuşel.
sHăi leliţă, spune-’mi ta Cum trăeşti: cu urîtu ? • •
; Eu cu el bine-aş trâi ;■Dacă tu bade n’ai fi.Spune-’mi bade când te ’nsori Să-’ţifac cunună de florid Să o pui pe (iapul tău' _Să ntt poţi de doVul meu, :SS trăeşti si, tu ,ca mine ,.Cu urîtu lângă tine. „
Codrule cu frunza rară ; Alucgâ dorul afară,Că d e când' ’ţi-e frunza verde Dorul ■ tot; în : tine' -şede. f Mândră de când ni'al lăBat Te cunosc eu pe obraz:Că ai-mult dor şi năcaz.’Aşa-’mi zic neamurile, •’r De ce-’mi petrec zilele - 'Cu toate - nevoile ? o’i
De ce-’mi petrec vieafa Cu un,om.ca mândruţa?, Vino bădiţă .Ia noi Că urîtu-’i. dus Ia oi, r Dar’ nu veni târzior Că eu mă topesc de dor,
1. .. .Din Munţii-Apuseni.
Culese do Nicolau Stan l. Ioan din Sohodol. Vai de mino multe'ştiu Eu mă mir unde Ie ţiu,Dar’, le ţiu intr’o poiată Şi Ie a'obodrcâte-odată,Şi le ţiu. într’un ocol .Şi le slobod când ’mi-e dor.
Vai de mine bine-.'ml place , Gura de fată bămace, , -
Dar’ de cea gălbinicioasă - Nici în tîrg, dar’ nici acaisă
Câte hule mătăhule ; :i Toate, ştiu rîndu ’n pădure,Pân’ şi cele dehămate încă-’a cu plăcinte ’n Bpate.
Pag. 134 F O A î A P O P O R U L U I Nr. 12
P reoţi bravi. Ziarele ungureşti sflnt năcăjite, ea preoţii români din Giula, deşi au fost provocaţi de cătră Mgghiari ca se tacă slujbă la biserică In ziua de 15 Martie, totuşi n-au făcat. ■ '
Noi lăudăm pe bravii preoţi. Aşa ar fi trebuie se facă toţi preoţii români.
• Saşii contra m aghiarisărei. Co-.. mitetul cercual al Saş'lor din Bistriţa publică In Bistritzer Zeitung o importantă declaraţiune Bemnată de preşedintele eomitetuîui Q. Buda- ker şi notarul Dr. Qustav Kelp, precum şi de mulţime de alegători, peste opt sute.
Constătătoare din trei părţi această de- claraţiune ia posiţie contra politicei de ma- ghiarisare a guvernului, In ce priveşte ma- ghiarisarea numelor de localităţi, maghiarisa- rea numelor de familia şi „salarmrea“ preor ţilor. — în fine comitetul declară, câ pentru deputatul cercului, care a fost ales pe basa programului poporal săsesc, nu se poate admite, ca să urmeze guvernului actual şi să aparţină partidului liberal. ; -
Despre aceasta a fost înştiinţat deputatul Cari tluger. . -.
7 Declaraţiunea aceasta înainte de a se publica ’şi-a avut şi ea păţăniiie sale cu gendarmii. Aflând de arma ei, că circulează prin comune spre a fi iscălită, gendarmii au căutat să cosfişte declaraţiunea, şi să prinză pe doi domni din Bistriţa, cari vorbiau cu poporul în această chestie.
Nu le-a succes însă nimic.
Foamete. în mai multe părţi ale ţerei, dar’ cu deosebire In Torontal bântue nu numai lipsa, dar* chiar foametea. Şi ce face ocâr- muirea? Foile maghiare vestesc, că ministrul de finanţe a iertat tn Torontal restanţele de dare din 1892. Şi aceasta ei o numesc ajutor. Adecă, poftiţi voi cei-ce n’aveţi o bucătară de pâne, şi mâncaţi restanţii de dare.
Asta-’i politică de răbdări prăjite 1
D ela Ligă. Secţia (despărţământul) Ligei din Vaslui s’a constituit, alegeada-’şi on nou comitet, In frunte cu G-. A. Mauro- cordat, preşedinte. — La stăruinţa domnilor: Andreiu Stavar, Ap. Nicolaide N. Racolţea, C.G. Gărneaţă. 1 Stănciuleseu, Marin Fundescu şi alţi locuitori din comuna Vîrteşcoiu, (districtul R.-Sărat), s’a întemeiat la 8 Februarie a. c. o secţiune a Ligei pentru unitatea culturală a tuturor Românilor.
De cine mi mie dor Calea-’i este pe ponor,De cine mi mie jele Calea-’i este prin luncele.
Din satul din care-’s ea
Din Austria.Deschiderea „Reiclisrath-ulni “.
Marţi, în 22 Martie c. s’au deschis de nou şedinţele reichsrath-ului sau parlamentului din Yiena.
; Ministrnl• president;: 2hun f declară noua sesiune de deschisă şi roagă pe deputatul român (din- Bucovina) Ţurcan s8 fie president, ca cel mai îa vîrstă.
v Preşedintele ţurcan salată pe deputaţi şi-’i îndeamnă s8 muncească aşa, ca sfe aibă recunoştinţa poporului; aceasta mai ales acum în presjcaa iubileulai de 50 a Maiestăţei Sale. Sfîrşeşte cu urări la adresa M. Sale. < ; ;
SS purcede apoi la constitaire. .Pre- sident e ales Dr. Jf. jF«<^,,.-fost mai înainte vicepresident. Aci se face apoi de noa larmă şi scandal, provocat de deputaţii Wolf şi Schonerer, cunoscuţi ca mari şovinişti• germani.
în urmă noul prim-ministra presen- tează parlamentulai noul minister şi face apel la partide sfi-’l spriginească pentru restatornicirea bunei rînduieli în parlament şi în ţfirile,1 cari alcătuesc Austria.
r * 8 4 ,------;-------------
— Cronica anului. — »•Pesta, 17 Martie.
Membrii: deputaţiunei exmisă, la Viena au sosit azi, în frunte cu Kossuth, aici. Entu- siasmul e nespus. O listă de miniştri; cari se compună primul ministeriu unguresc, se împrăştie prin public. în listă sânt 'între alţii: Battyâny, Kossuth Lajos, Deâk şiEOtvOs.
Milano, 18 Martie.■ r La 2 ore d. ă. s ’a dat signal cu clopo
tele şi mulţimea s’a adunat în massă mare înarmată pretinzând depunerea guvernoratului şi ridicarea poliţiei. De abia ’i-â succes lui Radeczky a împrăştia cu armata mulţimea şi a restabili după multe jertfe liniştea. -
V en eţia , 18 Martie.A erupt revoluţiunea. Contra-admiralul
c. r. a picat jertfă fidelităţei sale. Castelani — lucrători în arsenal — s’au constituit în bande; prinsonierii au fost eliberaţi. Patriarchul încearcă a domoli spiritele. : ^
Posta, 18 Martie.■ Peşti Hirlap publică un entusiast articol
pentru uniunea Ardealului. r*>Neamul maghiar — zice »P. H.« — nu
e permis să aibă o patrie duplă. Ar fi un anachronism a mai vorbi de Ardeal, ca despre o ţeară soră; în pragul timpului nou .să uităm.numirile vechi*. -— »Uniunea e în Pesta o pretensiune a timpului, ear’ în Ardeal o chesliune de vieaţă«. — Fraţilor de dincolo de »Piatra-Craiului*, uniţi-vă cu noi. Se avem împreună iin comun viitor, în zile bune, ca si în zile rele*.
' * . -.4. - . . , .
Pojon, 18 Martie.Prim-ministruţl Battyâny a edat primul
seu circular, la care e aclus- actul seu de denumire. El provoacă toate autorităţile se păzească ordinea publică cu toată stricteţa legilor.
Pojon, 19 Martie.Dieta a pronunţat ştergerea privilegiilor
nobilitare, a robotei, iobăgiei, dijmei etc. In principiu a primit şi uniunea cu Ardealul, dar1 condiţionat, dacă se învoeşte şi dieta Transilvaniei.
' _ ’ Pesta, 19 Martie.Ieri a plecat Ia Pojon deputaţiunea ex
misă a presenta dietei dorinţele poporului dia Pesta.
De pe edificiile publice s’au delă- turat toţi «vulturii, cu două capete* şi s’a pus emblema Ungariei,'cu 3 piscuri şi 4 rîuri. Steagurile »negru-galbin« asemenea au fost de- lăturate şi stîlpii zugrăviţi cu aceste colori au fost zugrăviţi de nou, în 24 ore, cu colorile roşu-alb-verde. Monopolul tutunului s’a sistat. Ori-cine poate vinde tabac şi ţigări. Loteria s’a sistat pur şi simplu, ca o mare şarlatanie.
Cluj, 20 Martie.La ştirea evenimentelor din Pesta s'au
adunat cei mai distinşi patrioţi în casa contelui Ad. Bethlen şi s’a hotărît, ca mâne să se ţină o : şedinţă publică a magistratului orăşenesc şi, a cetăţenilor alegători.
Cluj, 21 Martie.La 9 ore a. m. mulţime mare în jurul
primăriei. în adunarea cetăţenilor s’a primit constituirea gardei naţionale şi o adresă cătră guvernorul ţăreicetită de pe balconul casei oraşului adresa e primită cu entusiaşm şi o deputaţiune, însoţită de marea mulţime, cu
Că ’i-a dns lucru cel rău,Pe popă pentru popie Pe bireu pentru porţie,Pe popă pentru căzane ■••ii. Pe birău pentru cătane,Pe popă pentru poveste : Pe birău pentru neveste. :
Busuioc dela oblocŞi-al mea macea suflă ’n foc,Şi tot usci Ia obdele; ‘Uscas’ar şi el ea ele. 1 >:Bat* Doamne omu prOst... Gând lirută — fae« pleosc.
Din Găpâlna-inferioară.Culese de D . Lazar Todoran, înTăţător.
Copilă de pe TârnavaTu ’mi-ai fost şi-’mi vei fi dragă,Copiliţă d’ingă OltTu-’mi eşti dragă şi ’mi-ai fost.Cât e Târnava de , mare Mândruţa păreche n’are, : - Şi cât e pe Olt în sus Fete ca mândruţa nu-’s.,
Mâedră mândruliţă mea- "SS ştii mândră că-'i aşa, ‘Nu te spăla cu sopon Că nu-’i merge după domii.
Mândruliţă de departe i :Mai «crie-’mi puţină cart»,Dar’ nu ’mi-o pecetlui , ?Ca aVpot iute cetly s t De va fi de Yoe.bună ; n S’o eetesc seara pe lună,Deori fi vorbe firumoşete . ;S’o eetesc seara Ia stele..
Frunză verde de pe rit Tu mândruţă aşa-i: gândit Că voiu muri de urît,De urft nu voiu muri Chiar de nu te-oiu întâlni Că ea tin’ mai pOt găsi, • Şi-apoi de ne-om despărţi Nu ştiu cin’ ’şi-a bănui.
Mult, me ’ntreb şi mS gândesc Cum în lume sâ trăesc,Dar’ gândesc e’aş trăi bine De*ar fi şi mândra cu mine.
Mândră mândraliţa mea Poţi vorbi eu cin’ vei vrea,Că mai mult na te-oia vedea, Cu vorba nu te-oiu mustra Mai mult mândră de-atâta. Frunză verde de pe deal Ca *e-i.ra iubit Inzădar,Franză verde de pe pom Te-am iubit şi n’ai lost om.
Nr. 12 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 135
steaguri, o predă guvernorului ţărei, care pro
mite a împlini toate cererile.
Seara tinerimea a fticut conduct cu torţe
guvernorului şi altora.
Bucureşti, 22 Martie.
Revoluţiuneâ franceză a făcut aici pu
ţină sensaţie,. deşi cineva s’a grăbit a trimite
din Paris o zdreanţă din tronul regal ars al
Franciei. Boierii nu iubesc libertatea. Ţăranul
e oaia de tuns a tuturor. — Censura se prac
tică cu mare stricteţă, — . Ştirile din Viena
au sosit azi aici. Cădere^ lui _ Metternich . ţi
sguduit toate cercurile.
. P o fta , 22 Martie n. .
, . , Oraşul e liniştit; deabia gardiştii na
ţionali mai. reamintesc zilele trecute. Din ţeară
însă se vestesc persecuţii 'contra' Jidanilor.
Pretutindenea se constituesc : garde naţionale,
lipsesc însă armele. ■■-; De aceea ,în multe la
curi gardiştii se exercitează în manuarea lor
făcănd deprinderi cu săbii de lemn.
. " ■ • • ( .Dej, 23 :Martie.
Cete humăroase s’au adunat si au; mersila primarul, pe care-’l ' utesc toţi,-pretinzând sS
ţină adunare generală. . Primarul se închide
în casă. Poporul strigă furios. Primarul ese
şi deneagă cererea. Oamenii îi sparg ferestrile,
îl apucă;;îl întind ş i — :jiu voim a.mai,spune
câte îi făcură. -Mergând apoi la teatru popo
rul cântă .ujipyers revoluţionar cu refrenul:. ,
: i : >..Ne jurăm,;,;ne ju r^p ., r,.
Că robi nu. mai rămânem*. (G. d.. Ţ.),
i;, :: Pesta,-23 Martie,
j >. - ' junimfea studioasă1 română publică...tn
numele celor 2 milioane de Români,.;urr răs
puns la cele 17 puncte ale Sârbilor, -în care
sub mantaua.religiunei ţînteau la restringerea
Românilor gr.-neuniţi în câmpul activităţei
Jjolitice. Tinerii roniâni protestează- în contra
ori-cărei despoţfi * sârbeşti pe viitor,, arată .sim
patie cătră , naţia maghiară,- . »fireşţe — scrie i
>G. de Trnia« — sub condiţie, că noul mi- ,
nisfer unguresc ' îi va ' scăpa' de bri-ce încer- :
cări nedrepte şi' tiranice îi va ţinV; îh liber- ;
tate şi ^egalitate, car, din sângele r Românilor
să se mai nască Huniazi si Matei Corvini*.• x. , i
^ :--v> Viena, 23 Martie. ’
Ieri a fost b1 consfătuire' importantă
la Archiducele Ludovic.1 JiaxamVjfosilca, gu-
vernorul Ardealului, < a : făcut următoarea de
claraţie: , .
, »Monarchia ,întreagă e sgudjiită .-Numai
două puncte polare ale. ei: Ardealul şi Croa
ţia sânt. liniştite. Pentru Ardeal sf aii ' biin
deocamdată eu, pentru4 Croaţia âr fr de lipsă
"•un conducător p o t r i v i t î . y ; >
A propus apoi pe generalul 'Jelachich.
• i Pojon, 24 Martie.
. . Contele Battydny. a presentat ieri , în
dietă noul minister unguresc. Impresiunea a
fost adâncă. Covîrşiţi de entusiâsrh,'' care şi
azi se‘ resimte, pretutindeni, ; membrii dietei
•n’au mai continuat desbaterea.,; Eată lista
definitivă a miniştrilor: ,, -‘ - ' ' * }’> - i' ■■ ■ ' J,’ • ,
. , , . Prim-ministru:; contele Battydny; mini
strul trebilor din lăuntru Szemere, Bertaldn;
ministrul afacerilor cu Austria prinţul '‘Essfet- Ttdsy P ăi; ministrul de finanţe Kossutk Lâjds; ;
ministrul de răsboiu M/szdros Lasar; mini- :
strul de comunicaţie contele Sztchenyi Istvdn;
ministrul cultelor şi instrucţiei baron Eotvos
jfâzsej; ministrul, comerciului ,şi industriei
JUauzăl şi ministrul justiţiei Dedk ' Ferlmts.
•>r .'-iri;
D IN L U M E .111 . 1 ■ ■ - -—-
Din trei,părţj de lume ne vin ştiri de
însemnătate, pe cari le împărtăşim cetitorilor noştri, anume dela noi din Europa, despre
Tesalia şi Creta, apoi din America, despre
neîntelfgeri,:dintreJ Statele-Unite şi Spania şi -în’ sfîrşit din Asia, mişcări .din Răsăritul depărtat (China). . , (
Tesalia şi Creta. : ;
' Cetitorii noştri ştiu, că stările fn
Creta nu sânt regulate, nefiind Incă de
numit guvernator şi că-Tesalia, un ţinut
al Greciei, e tot cuprins,de Turci, de
-când ,cu răsboiul dintre ei şi .Greci. Can-
didarea prinţului ,;:George al Greciei pen
tru postul de guvernator, să susţine, dar’
-şe izice,:.^ guvernator ,nu se va numi,
, pânărce m . vor* eşl-;. Turcii - din Tesalia.
Ţurcii ,,adecă, ţin- Tesalia ca zălog până-ce
fm li-şe va. plăţi daspfigubirea de răsboiu.
Aceasta, înşB rva urma în curănd, de
iOare-ce Grecia s’a împrumutat. cu bani
şi a vestit pe Sultanul,, că în.Aprilie va
plăti datoria. . Ţurpii atunci, sânt siliţi
să ese din Tesalia şi puterile vor regula şi
sterile tliri Creta, făcfeiid odaţă pace şi linişte.
Spania şi Statele-Unite din America.
Este . cunoscut că Jn insula,. Cuba
a ,u işbuQnţt, de . mai, multă;; vreme răs
coală împotriva jtăpâţţirei Spaniei. .,.Şpa-
nia; n’a putut sugruma r.Cscoala, ,de oare-ce
cubanii au căpătat pe sub mână . ajutor
şi, încurajare dela Statele-Unite din Ăme- ■
ricâi. * Â8am''' Stătele-tfiiite ,?ar'‘irbl' s6 în- trevină ca Cuba s6 fie neatîrnatâ. • ; !
r- >: ; Dîn! acest ? amestec-- se; poate*. ca s6
Isbbcneasc:& un 1 resboiu ’ între aceste dou6
sfate, 'judecâ&d - după pregătirile ce • le ; fac
inai cu seamă‘Americanii: ■ i?- ' or
Eată cum stau lucrurile : «mr/n;. ,
f; i Guvernul american cumpără yapoare de
•.rgsbpiu dela toate,jStaţele. , Foaia „Newyork
cHerald“ j sa;ie, c&<ae alcătuesc ,,dou6 ,flote
inpue.;£i;-Una:;va cqnsta ;din năi- pancerate
ş i. va apfira porturile dela nord, ceealalţă,
. menită pentru apărarea porturilor dela sud,
va fi compusă din monitoare. j;i n
w, .Din suma de 50 milioane dolari
.votată pentm cîieltueli de ' răsboiu, gu
vernul â cheltuit âeja 15 milioanei Con
gresul din . Washington , a votat ' sporirea
armatei cu 75.000 de soldaţi.. .
Din Washington Să vesteşte, că tin
membru al guvernului â zis' cătră cores-
’pondentul ’ 'lui :nNe\vy(jrk Herald“, că
Mac Ktrilcy vă face o repreSentaţiune la
guveriitilf spaniol, în chestia neatîrnărei
Cubei.' Amînă - însă1 fcdt se poate ac6st
pas, că ^ câştige timp peritru pregătirl.
J Se crede, Lcă publicul' americân vă face
~presitine: asupra ‘ guvernului, 'căi:s6 între
în acţiune pentru neatlrnarea Ciibei. Răa-
■culaţii: cubani: ştiu despre starea < aceasta
; a lucrurilorji Aceasta e, caUsa,'iqă e i; np
i desnădăjdnesc, ştiind^ că în curfipdv vor qpriml-ajutor.’. ■ , ^ rif;î)OV
Guvernul spaniol are cunoştinţă despre
toate ăcefttea şi iface şi: el»pregătiri. iPo-
litica pacînică şi neprovocătoare a prim-
miuistrului Sagasta are aprobarea tuturor
partidelor politice, spaniole.
Guvernul Spaniei cearcă pe la pute
rile europene, atât la puterile întreitei
alianţe, cât şi la Rusia, Francia şi Anglia
în privinţa unui ajutor.
E frumos pentru iubirea de patrie
a Spaniolilor, că văzfind primejdia, parti
dele ‘politice au încetat lupta dintre ele
şi sftnt gata cu toţii a spriginl guvernul
întru apărarea patriei. în privinţa aceasta
nu e deosebire între carlişti, republicani
şi alfonsişti, după-cum se împart Spaniolii
în partide.
. Di n Rdşăritnl depărtat.
în China mereu se încurcă lucrurile.
Ruşii, cari în Asia (Siberia): sftnt vecini
cu China, voesc să aibă influenţă asupra
acestei împărăţii slâbănogite şi să puie
mâna pe o parte de a ei. Ca aceasta
însă; nu se învoesc alte state, dar’ cu
deosebire Anglia, care e tare prin negoţ
şi are năi puternice de răsboiu, apoi nu
Be învoeşte Împărăţia Japonia, care e
aproape de China, ear’' alte state, cum‘ e
Germania şi Frância, cuprind şi ‘ele
bucăţi de pămănt din China.
Din pripina 'aceasfa sânt încurcăli
între Rusia, Anglia’ şi Japonia. Japonia
face mari pregătiri de răsboiu şi Anglia
încă trimite năi în apele chineze.: ’
• Ce se ţine de Chinezi, ei Btint ne
mulţumiţi cu starea împărăţiei şi să vede,
‘că să pregăteşte' o răscoală împotriva îm
păratului lor, pe care îl ţifl de neputincios
pentru a apăra China împotriva Europe
nilor, cari :lor le t-stint urgisiţii r
- Pentru învăţători. JCursuri de vierit şi de economia - vinurilor. : ;
- Din partea ministrului reg. urg. de eco
nomie. B’a- hotărît, (Nr.v 17.178) ,a se,„ţină ţcursuri-de ,vierit .în acest; an, pe .timp . de. 4 săptămâni.,; La' cursori pot lua parte. învăţători din ţinuturi'“cu vii. Cursurile ‘ 80 vor
ţină toamna1 şi primăvara în 12 oraşe,' ânume:: Aiud, Pojon, Ptcs; Vaţ, Tata\( Eger, ;Minişt
Bihar-Dioszegh, , Vesprim , etc. Cursurile ;Be
ţin. în doue rlnduri, toamna şi primăvara, tot
câte 14 zile, cu-aceiaşi înveţâtori. Ântâietaţe
au învăţătorii din comunele, unde a bântuit
în vii'filoxera. ‘ • ; ' 'J învăţătorii primiţi Ia aceste eursuri vor
'primi dela stat câte 60 fl. (helfueli de călă
torie şi întreţinere. .Cei cari doresc a. lua
parte la aceste cursuri, vor avă să-’şi trimită
rugurile provezute cu timbru de 50 cr. la
rinul din inspectoratele ''cercurilor de vierit din orăşele amintite inai sus, • V i;, .
’ La; rugare vor alătura documente, din
cari sfi eq vadă vîrsta, cunoştinţa de limbi,
aplicarea faptică la o şcoală poporslă publică
i eventua*, activitatea de până acum pe tere-
nol vieritului şi a'economiei de: vin — :care
împrejurare eete de a se adeveri şi prin auto
ritatea şcolară nemijlocită, care în comune
este comitetul - şcolar; ear’ astfel instruafă
'rogarea j—r pe. calea inepectoratuloi şcolar
(regesc —>■ se subşterne până la jr Martie a, c.
JPag. 136 F O A p | P O P | | W |Nr. 12
D espre comune.Mersnl alegerei sinjbjaşilorU
' Pe câtăva vremes ara fost siliţi să
întrerupem articolii, ce Începusem a pu
blica'despre comune. Acum ear’ ‘sântem
în posiţia de a urma mai departe cu ei.
Cetitorii noştri, îşi vor aduce aminte,
că până acum am scris despre- felurile
comunelor,. despre trebile comunelor,} am
văzut. cum îşi alcătuesc comunele legi,
aşa numite statute, cum aduc „comunele
hotărîri în trebile deţ ocârmuire, am arătat
ce însemnătate are representanţa comunală,
cum se alcătueşte din virilişti şi din aleşii
obştei din comună, am văzut chipul cum
îşi isprăveşte represeiitanţa trebile cum
ţine adunările. Am' trecut apoi la pri
măria comunală, am arătat din ce fel
de deregători se compune: şi; în ce feluri
se pun în slujbă. Vine acum să spunem
cum se face alegerea slujbaşilor, cum de
curge actul alegerei. - ' -
în articolul, publicat în nr. 3 * din
anul acesta, am spus, că sânt slujbaşi,
cari se aleg pe vieaţă, cum sânt notarii
şi medicii, sânt alţii, cari se aleg pe 3
sau pe 6 ani, ear’ alţii cari se denumesc
de alte stăpâniri, cum e în oraşele cu
consiliu căpitanul de poliţie, care să de
numeşte de cătră comitele-suprem (fişpăn).
Alegerea primăriei comunale şi a
personalului ajutător şi de manipulaţie se
face în adunările comunale, numite altcum
adunări de restaurare.
Adunarea de restaurare se ţine în
comune mici şi mari sub presidiul prim-
pretorului sau a "pretorului încredinţat
de elj'. în oraşele cu consiliu sub presidiul
vicecomitelui;;
Terminul adunărei de restaurare îl
statoreşte în comunele mici şi mari —
prim-pretorui, în oraşe vice-comitele. Ter-
minul se pune pe o zi după-ce s’au ales
membrii noi în representanţă. Se întâmplă
;de mai multe-ori, că prim-pretorii pun
aceeaşi zi atât pentru alegerea membrilor
In representanţă, cât şi pentru alegerea
noilor slujbaşi. Aceasta însă nu e chiar
după lege. Prim-pretorui şi vicecomitele
au drept sfi dee şi poruncile pentru , pre
gătirea alegerei. De dreptul şi datorinţa
lor se ţine conducerea şi ţinerea ordinei
la adunarea de restaurare.
Alegătorii numesc la deschiderea ale
gerei dintre ei bărbaţi de încredere, lângă
preşedinte. Dacă alegătorii nu se folo
sesc de acest drept, pe bărbaţii de în
credere îi numeşte preşedintele.
v Ocuparea tuturor deregătorlilor pri
măriei se face prin candidare. \
Dreptul de candidare îl are:
r . : a) în -comunele mici şi mari ,-iaţă
cu» slujba îde primar (jude), notar şimedic
•i-- preşedintele adunărei de restaurare,
ear’ faţă de celelalte slujbe representanţa;
b) în oraşele cil consihu, afară de
slujba căpitanilor de poliţie, nsia candi
daţilor pentru 'tbţi slujbaşii O' alcătueşte
o comisiune condidătoare. Această comi- . ii: ■■ ‘ •' * îi:'- ’■ : ‘ ' -:
siune stă ; din 'p^şedmţele.^^^dan^şi ,.ae
restaurare ca 'preşedinte,;] din*^ membri
aleşi de representanţă din sînul :?seq din
2 membri numiţi de preşedinte* dease-
menea din sînul ‘representanţei. Comisia
aceasta jvedem că e aşa formată, jcă tot
preşedintelej-; cu cei - 2 .oameni; numiţi ,de
el,, are puterea' der candidare. 7 ;
’Jj în comunele mici şi mari;e’de bkgat
"de seamă'că; preşedintele Jare! drept de
Cândidăre numai lâ slujba de primar] notar
şi medie, ear’ la celelalte slujbe, ca sub
primar; coridlieri, căssâr, tutor public 'drep
tul de candidare îl; are representanţa.
Aceasta pentru aceea1 e 1 însemnat.: pen-
tru-câ’ se poater că de- muîte-ori pretorii
candidează şi la aceste -slujbe' cecă-ce e
contra legei şi prin aceasta isurpă " un
drept al-representanţei;^ - 3-v' -
' . Reşultatul candidăîrei îi publică în
adunarea de restaurare preşedintele." Co
misiune a candidătoare va motiva hotă- rîrile 1 ei. i-.;. isr ^
Pentru fiecare slujbă sânt a se can
dida cel puţin 3. Abatere dela această
regulă e, dacă nu s’ău însiritlat pentru
slujbă mai mult de 3 persoane' vrednice
de a fi alese. ;
Votul se poate da numai, pentru
cei candidaţi.
Alegerea se face» prin aclamaţiune,
când aproape toţi alegătorii sânt pentru
o persoană, sau * prin votare. Dacă cer
10 alegători votare, preşedintele e dator
a dispune votarea.: ■ :
Votarea sie face în comune iniei şi
mari prin însemnarea numelor şi voturilor
alegătorilor — Iii oraşe prin ţîdule de
votare. însemnarea voturilor,-‘adunarea
ţîdulelor şi numărarea voturilor o face
în faţa tuturor o comisiune de scrutiniu,
jmmită de preşedinte; ' "> -
Alegerea se face sau cu măioritate
absolută,, când. votează pentru aceeaşi
persoană jumătate din numărul alegătorilor
mai mult cu unul, său cu majoritate rela
tivă, când să alege cei-ce are mai mtdte
voturi dintre candidaţi. ,
Se cere majoritate absolută în. co
munele mici şi mari la alegerea prima
rului (judelui), notarului şi a medicului,
în oraşele cu consiliu la alegerea mem
brilor din consilia şi a: cassarului. La »
toţi eeialalţi slujbaşi ai primărieLşiiai
personalului ajutător e de ajuns maiori-
tate relativă. . r
Dacă la "prima TOtare ţ nici iinulHdintre
cei 3 candidaţi na ‘a întronit majoritate
absolută, candidatul;f care a căpătat mai
puţine voturi, se lasă afară oşirseffrface
votare din nou între cei doi candidaţi,
cari âu întrunit maimulte votări. Dacă
şi-acesti doi ar căpăta voturi în asemenea
număr, nu hotăreşte preşedintele cu votul
lui, ci se trăge soartej cărei şă fie” ales.
Despre mersul alegerei e a se lua
protocol, care‘ e de a se subscrie de pre
şedinte, notar şi '“iiof '.clinire! bărbaţii de
încredere.! Dâc^ bărbaţii deîncredere din
oare-care pricină . nu >: vreau , şă subscrie
protocolul, această împrejurare e a se
aminti în protocol, dar’ pentru aceea pro
tocolul poate fi autentic.
în contra alegerei se poate dă ape-
laţie în timp de 15 zile dela publicarea
reşuiţatuiui, la comitatul jurisdicţional şi
de: aici la ministrul trebilor, din lăuntm.
,s . i Fiecai-e ; slujbaş după alegere pune
jarămGnt înaintea representanţei.5.vj:-.!-;!: .u >' ku Victor OnişorV-
Din vieafa lui Stefan-cel-Mare.Stefan-Vodâ şi Tolpa Ţiganul.
,, (Urmare).
, ! Tolpa trimise de chema şi pe pâr
călab. Acesta se grăbi a,veni şi dînsul
să iâ cunoştinţă de cele-ce poruncea Vodă.
Oamenii se făcuse toată împrejurul lui
Tolpa şi-’l îmbulziau. " Ear’ el ridicând
glasul, zise cu glas lămurit:
Oameni: buni, faceţi roata mai
mare, şi lăsaţi-ne în mijloc mai mult loc
de joc. ' ; -
Şi îndată mijlocul roţei se deşerta şi
rămase o lumină cât faţa ariei,
. Apoi chemând înainte pe pârcălab,
îi arătă cartea domnească şi-’l întrebă:
— Cunoşti această iscălitură?
, —,;Da cum să n’o cunosc? răspunse
-pârcălabul. Este a Măriei Sale.
- Dacă o cunoşti, spune-’mi ce zice
Măria Sa aici?
— Ce să zică? Eaca, fie voea ta.
—- Ai înţeles acum?
■— Ba n’am înţeles nimic. :
Ei, las’ că te-oiu face eu să în
ţelegi acum.
Şi întorcăndu-’şi privirile cătră ţărani,
le , opri asupra a doi flăcăi înalţi ca nişte
brazi,, legaţi şi vîrtoşi. Apoi făcându le
cu mâna îi chemă.şi le zise ca grăia po
runcitor: ;V> j;-. r; ^
— Porunca Măriei Sale lui Vodă
grâeşte, că să-’mi luaţi pe domnialui ja-
pânul pârcălab, să ’mi-’i daţi cincizeci
de toiege de cele. < beşicate.;
Toţi tăcură molcum, când auziră de
o aşa grea poruncă. însuşi pârcălabului
’i-se încleşta gura. El ştia, ca şi toată
lumea, că împotriva poruncei lui- Vod&
nu. ţera chip de a stă. Bieţii flăcăi se
. codeau. .Văzend . Tolpa sfiala flăcăilor
-adause:
Porunca Măriei ^alev- lui! Vodă
mai zicej că cine se va; împotrivi1 celor
gîăsuiţe într’această carte domnească, sft
mănânce la spete o sată de toiege tot de
cele sărate, petroase îşi îndesate.
Nr. 12 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 137
Flăcăii, cari nu prea aveau poftă de
aşa mâncare, puaeră mâna pe jupânul pâr
călab, îl întinseră la pământ şi-’i deteră
cincizeci de beţe bune. Pârcălabul suferi
şi nu zise cârc. Vezi bine, că n’avea ce
zice, dacă odată Vodă poruncise.
Apoi Tolpa li zise:
— Aceasta este, jupâne părcălabe,
ca să te înveţi minte altă-dată a mai
asupri pe aceşti sărmani şi nemernici;
Vodă nu poate suferi să se facă nedrep
tate în ţeara lui, şi să se schinjuească
bunii locuitori ai acestei ţări.
Totuşi pârcălabul nu se putea dumeri
cum de se cadă asupra lui o aşa de aspră
urgie domnească, el ştiindu-se credincios şi supus domniei.
Nu mai cutezîi multă vreme să vie
la curtea domnească, temându-se de a da
ochi cu figura cea cruntă a lui Stefan-
Vodă când era amârît pe cineva.
Trecii ce trecîi şi trebile îl siliră,
în cele din urmă, sfi se înfăţoşeze Dom
nului seu. Veni deci cu frica în sîn, la
curte, şi se arătă lui Vodă.
Acesta, cum îl văzii, îi zise zimbind şi cu faţa sănină:
— Bine âi venit, părcălabe, ce mai
veste prin ţeară? De mult e de când
n’am mai dat cu ochii de tine. Au doar’ te-ai mândrit? v
— Umilita slugă a Măriei Tale a
fost totdeauna supus poruncilor. Şi nu
cred sfi te fi îndoit de credinţa ce tot
deauna ’ţi-am arătat, răspunse pârcălabul.
— De unde îţi vin ţie părcălabe,
aşa gânduri străine cugetului meu? Eu
totdeauna te-am. cinstit, şi, dreptul lui
Dumnezeu, n’am avut să mă căesc de
aceasta nici-odatâ.
Auzind versul cel dulce al graiului
domnesc, pârcălabul mai prinse puţină inimă şi se încumetase a zice:
— Păcat de Dumnezeu, Măria Ta,
Bfi-’ţi arunci urgia cea aspră asupra unui
slujitor credincios, să faci sfi se necin
stească cărunteţa unui slujitor supus, fără
sfi-’l fi judecat mai ântâiu, ştiindu-te totdeauna drept.
—; Ce sânt acestea care le spui tu,
părcălabe ? îi zise Vodă plin de mirare
şi perindu-’i seninătatea de pe faţă.
Pârcălabul înţelese că trebue sfi se
fi jucat vr’o drăcie în istoria aceasta şi
răspunse:
— Eată, eată, Măria Ta, cum am
suferit o pedeapsă pe nedrept. Şi spuBe tot ce ’i-se întâmplase cu Tolpa.
Gând auzi Vodă de una ca aceasta,
mănia ’i-se urcă. pe faţă. Ochii îi scă
părau de supărare. El zise:
— Mişelul! Va sfi zică el m’a amăgit
când ’mi-a cerut iscălitura sub acele cu
vintele voea ta, prefâcându-se a nu şti
Tatăl nostru. Nemernicul! Nu mai este
vrednic a ved6 faţa mea. Sfi se spânzure!(Va urma).
Statua lui Mihaiu-Viteaziil.— V ezi ilustraţia. —
Mare şi frumos oraş românesc e Bucu
reştii, capitala României. Aici e reşedinţa
Regelui României, a guvernului ţărei şi a
celor mai de frunte şi mai însemnate aşeză-
minte culturale şi economice ale României.
Bucureştii au Ia 250 mii locuitori şi multe
zidiri măreţe, cari fac fala oraşului şi a Româ
nilor peste tot, apoi mai multe uliţi frumoase,
pieţe şi grădini publice, casarma şi biserici,
teatre, şi câteva statue, cari tmpodobesc stradele.
în anul trecut am dat In „Foaia Popo
rului* ilustraţia a două zidiri însemnate ale
Bucureştilor: Biserica minunata a Domniţei Bălaşa şi Teatrul naţional.
Anul acesta vom da asemenea unele din
monumentele Bucureştilor. începutul II facem CU Statua lu i Mihaiu- Viteazul.
îndată-ce Românii au unit cele două
principate, Muntenia şi Moldova, ei ’şi-au adus
aminte de acela dintre vitejii domni din tre
cut, care a luptat cu isbândă, nu numai pentru
neatfrnarea ţărei, dar' şi pentru unirea ţlrilor romane.
Acesta a fost Mihaiu-Viteazul. Românii
au ţinut eS-’î eterniseze memoria, Împodo
bind cu statua viteazului Domn capitala
Bucureşti.
Ea se ridică tn faţa măreţului palat al
Academiei ; e turnată In bronz şi ne înfăţo
şează pe Mihaiu călare pe un cal aprig, în
cap cu căciulă şi tn mâna stângă cu o săcure de răsboiu. ■
Basele statuei arată prin inscripţii lup
tele ce le-a purtat Mihaiu, ear’ în dreapta
şi tn stânga statuei sânt aşezate două tunuri
luate dela Turci tn răsboiul din 1877—8.
La vederea statuei ne vin tn minte următoarele frumoase cuvinte, rostite de Al.
Odobescu tn o conferenţă ţinută în Bucureşti:
„Dela Călugareni şi Mirisluu II vedem pe
Mihaiu ajuns, prin nepomenita sa îndrăzneală,
Bă atragă şi să cuprindă In viteaza-’i stă
pânire tot ce e neam de Român dincoace şi
dincolo de Garpaţi.
„Eată-’l, eată, pe Mihaiu al nostru Viteazul, că apucă cu vieaţă ajunul ace’ei
zilei măreţe, tn care el s’ar fi învederat
Inmei ca Impreunătorul Romanilor, pentru-că
el, deşi pe o clipă numai, a adunat patria
română Ia olaltă din slăbănogita ei risipire,
a strtns-o In snop cu apriga-’i săcure, a apu
cat-o vtrtos tn braţe şi a ridicat-o drept în picioare*.
P A R TE A EC O N O M IC Ă .Plantele de nutret.%
Era un timp, şi nu e mult de atunci,
când oamenii nici nu se gândeau sfi sa-
mene ierburi anume pentru nutrirea vi
telor şi altor animale de casă. Dar’ cu
înmulţirea oamenilor a trebuit sfi se în
mulţească şi animalele de casă, devenind
cu chipul acesta neapărat de lipsă şi cul
tivarea In mod măiestrit a plantelor de
nutreţ, cari cu ajutorul rădăcinilor lungi
îţi scot nutremântul din mari afunzimi,
crescând astfel în grabă şi putându-se cosi
mai mult decât de două-ori peste vară.
Cu chipul acesta, adunând nutremânt mai
mult şi mai bun, se pot ţină şi vite în
numfir mai mare, producându-se totodată
gunoiu din belşug pentru îngrăşarea pă
mântului; căci, ori-cum am lua lucrul,
dela mulţimea şi bunătatea nutreţului
atîrnă în locul ântâiu progresul în eco
nomie — el este temeiul economiei.
De aceea, în folosul lor bine pri
ceput, datori sânt toţi plugarii sfi se în
deletnicească din zi în zi tot mai mult cu
sfimănarea plantelor de nutreţ, cari aduc
folos mai însemnat, Între cari se numără
feluritele soiuri de trifoaie, luţernd ş. a.
Unele soiuri cress bine şi în pământ
mai puţin roditor, s. p. spergela (spergula
arvensis) isbuteşte şi într’un pământ uscat,
luţerna şi esparseta într’un pământ văros
şi puţin roditor, trifoiul alb şi măzărichea
de câmp se pot sfimfina într’un pământ mărăştinos sau rovinos.
Sânt apoi alte plante, cărora le prieşte
pe locuri muntoase, s. p. măzărichea de
munte (Lattyrus silvestris) ş. a., astfel, că
nu e soiu de pământ, în care sfi nu se
poată cultiva cu folos una sau alta din
nenumăratele plante de nutreţ. Această
împrejurare, este de dorit, sfi stîrnească
interesul plugarilor români, îndemnându-’i
să cerce a scoate cel mai mare folos din
toate felurile de pământ prin sămănarea
de ierburi cari se potrivesc cu firea acelora.
Animalele mănâncă bine aproape toate
soiurile de trifoiu; dintre aceste însă vom
numi pe acele, cari dau o recoltă mai
bună şi se mănâncă mai cu plăcere.
I. Trifoiul roşu.
Acesta are mai multe specii sau soiuri şi anume:
1. Trifoiul spam'ol sau de Brabant
(trifohum pratense) este cea mai bună
plantă de nutreţ, dă o recoltă abundentă
şi animalele o mănâncă cu cea mai mare
plăcere. In pământ bun rădăcinile aceBtui
trifoiu pătrund peste un metru în afun-
zime şi prin rădăcinile sale, putrezite, în-
graşe în mod Însemnat pământul. Este
o plantă trainică, buruienile şi mărăcinii
nu o supără tare şi înfloreşte cu trei săp
tămâni mai în grabă ca alte soiuri.
Pag. 138 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 12
■ 2 . Irifo iu l roşu comun (trifolium
rubens)f creşte mai bine într’un pământ
nşor, uscat. în pământ mai slab încă
isbuteşte şi nu cere o pregătire deosebită
a pământului. Primăvara înfrunzeşte de
timpuria şi înfrăţeşte bine, dând mult
nutreţ şi seminţe. Se poate sâmâna îm
preună cu grâul de toamnă sau de pri
măvara.
Cercetându-se s’a aflat, că trifoiul
uscat conţine 70 la sută materii nutri-
toare, pe când cel verde numai 15%
la sută.
Trifoiului roşu îi convine o climă
mai mult umedă decât uscată; îndeosebi
în Aprilie şi Maiu aşteaptă multă ume
zeală. Se face mai bine într’un pământ
mărgos, lutos sau argilos cu mult humus.
Se samână îa Martie şi Aprilie, când
pământul are multă umezeală din zăpada
de peste iarnă. La adăpostul altei sâmâ-
nături trifoiul râsare în grabă; dar’ după-
cum am spus şi mai sus, trifoiul se poate
sâmâna şi deodată cu grâul de toamnă.
Când iarna e fără zăpadă trifoiu
lui îi merge râu, se poate chiar ni
mici; o secetă îndelungată încă îi face
multă stricăciune.
După plante păstăioase nu isbateşte;
din contră îi merge bine după plantele
bulboase, pentru cari s’a fost gunoit pă
mântul. Pământul bun, bine lucrat şi
lipsit de mărăcini îi prieşte mai bine.
în urma tritoiului se samână grâu
de toamnă, care se face cu atât mai bine,
cu cât mai frumos a fost trifoiul, după
care urmează.
Pământurile sâmânate cu trifoiu să
răcesc în grabă; de aceea numai într'un
pământ bun se poate sâmâna după 5 ani
earăşi trifoiu.
Gunoiul proaspSt nu e potrivit pentru
locurile de trifoiu; dar’ fac bun serviciu:
cenuşa, varul, ghipsul, marga, sărurile de
caliu ş. a., cari trebue presărate pe deasupra.
Sâmânţa sâ nu se îngroape mai afond
de 1— 2 cm.; pentru aceea ajunge o
grăpare uşoară. Când se samână de-a-
lungul, în rînduri, sânt deajuns 6— 10
chlgr. sâmânţă, ear’ pentru sâmSnatul de-a-
latul 10—22 chlgr.
Soeietâţi de cumpătare!Din folositoarea carte apărută tocmai acum la
„Tipografia* noastră, sub titlul Societăţi de cumpitare— Îndreptar pentru Înfiinţarea lor, de Gavrilă Aluăşiu, reproducem prefaţa, care este următoarea:
Sărăcia se lăţeşte în mod îngrozitor,
la sate ş i oraşe, printre poporul nostru.
Ogoarele nu dau destulă roadă, şi cât
m ai dau, se prăpădeşte, de grindină, de ploi,
de secetă, ori de inundarea apelor.
V iile sunt cutropite de filoxeră ş i pe-
ronosporă, ş i până se vor pute renol cu viţă
americană vor trece a n i de-arîndul, ş i rozoa-
rele frumoase, cari până aci dădeau belşug
de vin curat, isvor bogat de bani pentru vieri,
astăzi stau goale, lipsite nu num ai de roadele
aur ti de oare-când, c i chiar ş i de viţele viei.
Ş i după-cum sufere daune ş i lipse p lu
g a ru l dela sate, întocmai aşa sufere ş i mă
iestrul industriaş dela oraş, pentru-că produc
tele muricei lu i, menite tot pentru ţerani,
nu m ai sunt căutate şi cumperate cu preţul
cuvenit. ■ - •
în lipsă de bani toţi caută se vândă
cât m ai scump ş i se cumpere cât mai ieftin.
De aceea cei dela oraş sufer, trebuind se
cumpere scump cele trebuincioase traiului,
grâul, carnea, ouele, legumite şi celelalte,
în schimb - înse ţeranul nostru îşi cumperă
cele -trebuincioase: casei, nu dela măiestrii
noştri rOmâni, ci dela neguţetorii jidan i, cari
le vend lucruri de fabrică, pe cât de ieftine,
pe atât de proaste ş i de slabe. , -
într'aceca dările cresc din zi în zi,
trebuinţele se măresc, venitele: scad, ş i să
răcia bate la uşa fiecăruia.
M a i adaugeţi apoi la toate ş i dările
acelea mari, pe cari omul singur ’şi-le pune
de bunăvoe: tăbacul ş i vinarsul, mai ales
vinarsul.
In fiecare an ţeranul nostru român dă
milioane de flo rin i pe spirt ş i pe vinars, şi
toate aceste sume grozave de bani curg în
buzunarele bogaţilor jid an i, cari singuri au
fabrice de spirt, ş i aproape singuri ţin rega
lele în arendă.
Dacă fiecare ţeran român, cap de fa
m ilie, ar socoti cât cheltueşte în tr’un an pe
vinarsul jidovesc, pe holerca, ce o cumperă
dela cârcîmă, s’ar îngrozi fiecare.
Ce se mai' zicem de aceia cari beau vi
narsul cu patimă ş i din patim ă? Ce se m ai
' zicem de cei beţivi, cari îş i beau moşiile,
zălogindu-le la fid a n u l cârcîmar, rem ânind
fă ră breazdă de păment în câmp, fără cap
de vită în curte, ş i s ilit a-’ş i trim ite copiii se
slujească în casa altuia.
Beutura de vinars, fie ea cu mesură
ori fă ră mesură, fie din patim ă ori fă ră pa
tim ă, e o boală nenorocită pe omenime.
Partea mai săracă a popoarelor e îm
pinsă oareşi-cum fă ră voe la această beutură,
ş i încetul cu încetul, de multe-ori fă ră voia
omului, ’i-se preface în obiceiu, din obiceiu în
nărav ş i din nărav în patim ă. Aşa e pretu-
tindenea în lume, unde e cunoscută această
blăstemată apă cu spirt, acest spirt veninos.
N u numai la Români, ci la toate po
poarele din lume s’a lă ţit în mod grozav
obiceiul acestei beuturi veninoase. N u num ai
la noi, ci în toate ţerile oamenii înveţaţi,
bărbaţii de stat, puşi se ocârmuiască ţerile,
îş i bat capetele cum se lecuiască poporul de
această boală, care strică ş i sănetatea tru
pească, ş i mintea, ş i bunăstarea oamenilor,
în A nglia, ca ş i în Rusia, în Francia, ca
ş i în Belgia, în Rom ânia, ca ş i la noi, câr-
m uitorii statului au încercat ş i cearcă tot
fe lu l de mijloace, p rin legi ş i p rin orîndueli,
ca se stîrpească această boală num ită : a l co-
holism , după vorba alcohol, cum îi m ai
zice spirtului. .
în fiecare an se ţin congrese, adunări
m ari p rin deosebite oraşe ale lumei, la cari
se întâlnesc bărbaţi înveţaţi de deosebite nea
m uri, din deosebite feri, ca se chibzuiască
împreună asupra celor m ai bune. căi ş i m ij
loace de a stîrpî alcoholism ul.
Pentru-că a lcoho lism ul nu numai să
răceşte jertfele lu i, ci produce o mulţime de
boale, cari le simt nu num ai cei atinşi în
prim u l rînd, ci ş i copiii lor ş i copii de copiii
lor. E lucru dovedit, că din neam în neam
trece în urma alcoholismului o slăbiciune
a trupu lu i omenesc, a sănetăfei ş i a pute
rilor, ş i o stricăciune a sufletului, înreută-
ţindu-’l ş i dedându-’l la toate fărădelegile;
Dacă casele de nebuni se umplu de ne
norocitele fertfe ale nebuniei, io până la 40
la sută, din aceşti perduţi la minte, au a-’s i
purta nenorocirea în urma spirtului m ult
ce au beut.
Dacă temniţele se umplu de osândiţi
pentru cele m ai urîte fărădelegi, omoruri,
hoţii, bătăi, s ilu iri ş i alte fapte urîte, apoi
60—80 la sută din cei întem niţaţi au făp tu it
faptele, cari le-au adus osânda, în stare de
beţie, ori aţîţaţi în urm a spirtului, ce au luat.
Ş i dacă în neamul m aitiner, în gene-
raţiunile ce vedem, ■ găsim atâţia am ărîti,
prăpădiţi, sluţi, la trup ş i la suflet, capchii
ş i tîm piţi la minte, cea m ai mare parte au
a-’ş i mulţumi nefericirea vieţei lor chinuite
părinţilor lor pătim aşi de beţia vinarsului.
E grozavă pustiirea ce o face omenimei
boala beţiei de spirt.
întrebarea e acum : Unde vom găsi
le a c u l care se ne păzească înainte de urmă
rile nemesurat de rele ale acestui potop, adu-
cetor de sărăcie, boală ş i atâtea alte nevoi?
întrebarea m ai e, în aceste vremuri de
lipse ş i neajunsuri, unde vom găsi un nou
is v o r. de câştig, de venit, pentru a pute
suporta mai uşor greutăţile tra iu lu i de pe o
z i pe alta ?
1 La ambele întrebări respundem: în
socie tăţile de cum petare.
Cel m ai sigur ajutor, după■ D-zeu, e
totdeauna la noi înşine. în noi înşine pu
tem găsi, cu voinţă• tare, cea m ai bună co
moară de ajutorare ş i scăpare.
*Voeşteşi veiputb*. este o vorbă aşa de
dreaptă a Rom ânului, încât limba noastră,
pentru a însemna o lucrare din v iitor, o
rosteşte prin vorba: voiu, voesc.
,, Voiu merge, voiu face, voiu isprăvi“
— zice Românul, pentru a însemna mersul,
fap tu l, isprava, ce are se urmeze. Pentru-că
el ştie, că ceea-ce voeşte, se va ş i în tem p la .
E vorba num ai: sS vo im !
Dacă ne vom cumpeta în beutură,
vom. cruţa bani. D acă ne vom cumpeta dela
beutura vinarsului vom cruţa ş i banii, cari
ar trebui de altfel se-’i dăm fid anu lu i,
ş i încă o sumă mare de bani, ce poate ar
trebui se-’i dăm pe doftorii, ca se lecuim
boalele cele multe ce se iscă din beţie, ş i
deasă beutură de vinars. Cruţăm banii, ce
ar trebui se-’i cheltuim poate pe la judecă
to rii ş i procatori, în urma vre-unei p îri, ce
ne poate veni în urma faptelor rele făptuite
în stare de beţie.
Pe lângă toate acestea m ai câştigăm
o mare şi nepreţuită comoară, ce se chiamă
sănetate în trup, limpezime la minte, ş i cu
răţenie la suflet. Scăpăm de atâtea alte da
to rii ş i biruri, cari la olaltă fac m ult m ai m ult
decât toate dările, aruncurile, porţiile ş i
staierele, ce trebue se le plătim toţi în
toate părţi.
Eată despre ce are se ne înveţe cărti
cica de faţă.
Ea ne arată ce sunt societăţile de cum
petare şi ce foloase aduc.
Societăţi de acestea s’au făcu t în alte
ţe ri cu miile, ş i lucrarea lor binecuvântată
a adus frumoase roade poporului ţeran. L a
noi de abia sunt câteva, 2—3.
Eată aci, un harnic înveţător arată tu
turor calea, cum se urmeze pentru a în fiinţa
ş i la noi aceste societăţi Fie ca poporul
nostru, mai ales lum inătorii lu i, preoţii ş i
înveţătorii, se-’l înţeleagă ş i se-’i urmeze p ilda
ce o dă.
E vorba num ai: se voim !
D r. E. Dăianu*
Nr. 12 F O A IA P O P O R U L U I Pag. 139
Martie.Poveţe economice.
Samăuă dacă e timpul bun, grâu
'de primăvară, apoi orz, ovfis, mazăre,
măzăriche şi luţernă, napi ş. a. Grăpează
locurile de luţernă şi trifoiu sămănate
din alţi ani ca sS crească mai bine. Să
deşte legumile menite pentru a-’ţi face
sămânţă. Ca să le aperi la contra omi-
delor, pune în apropiere câteva seminţe
de cânepă. Amirosul acesteia alungă
:fluturii.
Cartofii îngheţaţi ferbe-’i şi scurge
apa de pe ei, apoi li dă la vite, altcum
se vor bolnăvi, că-’s otrăvitori. Fâ al
toirea pomilor, găteşte straturi pentru le-
:gumi şi le snmănă. Acum e timpul mai
potrivit a sădi vii noue. Vinul trebue
tras a doua-oară, când e vremea liniştită.
De-ale yremei.
Neaua din Martie împuţinează vinul.
'Martie vânturos, — Maiu frumos. Dacă
Martie-’i cu roauă, — după Paşti vor
.fi ploi.
Apelul<comitetului oentral al „Reuniunei române de .agricultură din oomitatul Sibiiului* în causa
propăşire! industriei de casă.
Economia câmpului este isvorul de căpe
tenie, din care se adapă cu belşug toate cele
ilalte Îndeletniciri omeneşti.
O ţeară cu economia câmpului lnţelep-
ţeşte desvoltată şi cu pricepere purtată, va fi
totodată şi o ţeară cu nesăaate bogăţii şi cu
locuitorii tn bunăstare.
Reuniunea noastră agricolă ’şi-a pus de
ţtnta, Be lucre Ia o m»l repede şi mai înţe
leaptă înaintare a poporului român din acest
comitat în economia câmpului şi în legătură
cu ea în economia de vite, ca toate ramurile
ei. Şi dacă privim asupra lucrărei săvîrşite
'de Reuniune dela înfiinţarea ei şi până azi,
cu plăcere putem spune, că rodnică a fost
.această lucrare' desvoltată întru înaintarea
ţăranului nostru pe terenul economic. Trebue
înse să mărturisim, că multe mai sânt încă
de făcut, multe de Îndreptat, milte de deB-
voltat, până se ne vedem numai cât de cât
apropiaţi de ţiaţa, ce ni-o am propus.
tn înţelesul §-ului 1 lit. c.‘ din statute,
In cercul de lucrare al Reuniunei noastre cade
hşî Înaintarea industriei de casă, adecă a acelor
Îndeletniciri ale oamenilor noştri dela sate
mai ales, cari dau mijloacele şi uneltele tre
buincioase Ia indestulirea multelor şi feluri
telor trebuinţe In ce priveşte hrana, îmbrăcă
mintea şi locuinţa lor. Spre aceste Bcopuri
multe lucruri folositoare şi frumoase totodată
ştie să sSvlrşeaacă ţăranul nostru, dar’ şi mai
multe şi mai vrednică de laudă femeia ro
mână, cu drept cuvânt lăudată de toţi pentru
hărnicia, isteţimea şi gustul, cu care isprăveşte
ţesăturile, chindisiturile, alesăturile, Împleti
turile Bale, mult preţaite nu numai de noi
toţi, ci şi de oameni pricepători ai altor nea* mori străine.
Ampra acestor lucrări deci voeşte co
mitetul Reniinnei nnastre să-'şi tndrapte mai
ca stăruinţă luarea aminte, pentru a face cu
putinţă, ca cu vremea şi în acest însemnat şi
rodnic ram al economiei t6 facem o înain
tare şi un spor, care Bă fie nu numai spre
mângâierea şi mulţumirea noastră sufletească,
ci totodată şi un bogat iBvor de venit bănesc.
Ca lucrarea noastră In acest înţeles să fie
cu folos, trebue Înainte de toate să cunoaştem
bine diferitele feluri de lacruri din industria
Bau meseriile de casă, pe cari le săvlrşesc
ţăranii noştri şi mai ales femeile lor, ca apoi
mai bine să ştim, cum şi unde e de pus
umărul şi ce ar fi de făcut, pentru-ca Înain
tarea să se facă mai cu hotărlre şi lucrurile
Be aducă şi mai mare câştig.
In vederea acestui scop ne îndreptăm
cătră toţi traţii noştri români economi din
acest comitat, cu rugarea să ne trimită din
lucrurile de mână săvîrşite de ei şi de fe
meile lor câte un lucru (unealtă, ţesătură,
cusutură, acaret etc.) din cele mai bine isbu-
tite, sau câte o mustră (probă) baremi unde
nu se poate trimite lucrul întreg, ca astfel
să vedem ce să lucră prin diferitele comune,
şi a pai să chibzuim mijloacele, cum aceste
lucrări să se 8ăvtrşească şi mai bine şi cu
unelte mai desăvtrşite, cnm ele să se facă
tn câtăţime mai mire şi cu muncă mai pu
ţină, şi cum in sfirşit s’ar pută ajunge la
material mai bun şi mai ieftin pentru facerea
tuturor acelor lucruri.
De oare-ce Insă mai mare folos vom pută
avă, dacă lucrurile industriei noastre de casă
vor trage asupra lor luarea aminte şi a al
tora şi vor fi cumpărate de ei, va trebui să
chibzuim şi cum, dela lucrurile şi mustrele
cele mai bune şi mai frumoase, să facem icoane,
(desemnuri), diferite cărţi, ca se poată fi trimise
In lamea mare, ca prin ele să atragem luarea
aminte asupra lucrărilor săvîrşite de noi, şi
cum apoi să adunăm ce e mai bun, mai fru
mos, mai făgăduitor de trecere la anumite
locuri, ca putându-se pune la întrecere cu
lucrurile altora, aă treacă mai cu înlesnire In
negoţul cel mare şi să ajungă a fi şi ele isvor
de venit pentru economii noştri.
Fiindcă numai astfel se poate aştepta o
înaintare priincioasă pe acest teren, făgăduitor
de frumoasă şi bogată roadă, rugăm cu căl
dură pe toţi fraţii şi surorile noastre dela
sate, dar’ mai ales pe preoţi şi învăţători şi
ceialalţi cărturari de prin comune a ne da
spriginul Ior tn adunarea lucrurilor şi mustre
lor trebuincioase din industria d8 casă. ^
Fiind vorba de mustre, înţelegem numai
de acelea, cari înfăţoşează lucruri (ţesături,
chindisituri, alesături, împletituri etc.) făcute
după firea şi gustul Românului, dapă noima
şi rostul moştenit dela părinţii, moşii şi stră
moşii noştri, ear’ nu de cele cu gustul corcit]
împrumutat dela lucruri cumpărate de prin
boite dela oraş şi cari pe ici pe colea au în
ceput a Bcoate din folosinţă lucrurile bune,
trainice şi alese cu gust aievea românesc.
Pentru muBtre ajunge o bucată mai mică
din nn lucru Întreg, dacă din ea se poate
cunoaşte desemnul (icoana) cusăturei, ţesăturei,
alesă turei, tmpletiturei etc., feţele (colorile),
felul alăturărei şi Impreunărei lor, şi tn aftrşit
pas de pas alcătuirea lucrurilor întreg (felul
Împunsăturilor, al alesăturei, al tmpletiturei).
Unde aceasta nu se poate e binevenită o fâşie
de pânză cu mustra dorită cusută pe ea. (De
altcum, aceeaşi fâşie de pânză poate fi Înze
strată cu mai multe muBtre cudute sau chin-
disite).
Comitetul Reuniunei noaatre va ţină In
seamă pe toţi trimiţătorii, va îngriji de de
semnarea în regulă a mustrelor celor mai
frumoase şi de răspândirea lor prin tipar
păstrând lucrurile de frumseţe mai mare aşa,
ca re ajungem cu vremea la Înfiinţarea unui
mnzeu de lucruri de indnBtrie de casă, vrednice de văzut.
Astfel făcând, cu toţii împreună vom b8-
vtrşl o lucrare, nu numii de c:nste pentru
neamul nostru, ci totodată şi o lucrare, care
să ne deschidă isvoare noue de câştig şi căi
noue de înaintare tn bunăstare economică şi
In cultură peste tot.
Din şedinţa comitetului .Reuniunei ro
mâne de agricultură din comitatul Sibiiului”,
ţinntă Ia 3 Martie n. 1898.
D . C om şa , V. T o r d d ţia n u ,preş. secretar.
Din traista eu poveţele.— Răspunsuri. —
Abonentului S. Faur, comerciant. Ne
întrebaţi, că de unde aţi pută cumpăra ca
preţ mai moderat altoi de măr, păr, cireşi,
vişini şi pruni; spunând totodată, că aveţi
preţuri curente dela Badapesta, dar’ nu vfi
convin.
Ar fi timpul, ca acum primăvara se
avem doritul prilej de a publica tn ziarul no
stru îmbieri fel şi fel spre vânzare: de pomi
nobili, Bămânţuri ş. a., din p irtea învăţătorilor
noştri şi a altor persoane, cari se Îndeletnicesc
cu pomăritul, legumăritul ş. a. Durere Insă,
această bucurie nu ne este încă dată să o
gustăm; măcar-că ar pută să fie şi dintre noi
sute şi mii cari se îndeplinească, spre folosul
Ior şi al obştei, o lipsă atât de simţită. Avem
nădejde, că nu va mai trece mult până la
ajungerea acestei ţînte. Până atunci Insă vom
cumpăra de unde ni-se îmbie, chiar şi cu pre
ţuri pipărate. Mai bună chizăşie ca şcoalele
de economie ale statului acum odată n’avem.
Da qceea adresaţi-ve Ia direcţiunea unei atari
şcoale, 8. p. în Algyogy sau Kolozsmonostor.
Absnentulut Atanasiu T. în Şidistel.
Cu privire Ia procurarea pomilor nobili ser-
vească-’ţi şi d-tale răspunsul de mai sus.
Pentru procurarea altoilor In viţă ameri
cană şi pentru mlădiţe de sădit fără rădăcini
Be recomandă următoarele şcoale de vierit:
1. A pozsonyi szolăszeti ei kartăizeti
iskola igazgatoiega: Pozsony.
2. A tarczali vincze'ler iskola igazga-
tâ’âga: Tarczal.
3. Az erdioszegi vinczeller iskola igaz-
gatd’âga: £rdiâszeg.
4. A meneai vinczeller iskola igazgatd-
săga: Mtnes.
5. A n8gyenyedi vinczeller iskola igaz-
gito.âgi: Nagy-Enyed.
6. A tapolczai vinczelldr iskola igaz-
gatdsâga: Tapolcza.
Acestora va trebui Bă te adresezi ungu
reşte. De altcnm se făcuse Înştiinţare prin
Ianuarie, că altoi de viţă americană nu se
mai pot căpăta In acest an, trecând toţi; dar*
tn această primăvară se vor altoi cu vr’o 10
milioane mai mulţi altoi, pentru-că trebuinţele
sânt mari In toate părţile.
in anul trecut Imbia altoi şi viţă ame
ricană George Petica, Magyarătt u. p. Pan-
kota, care, poate, mai are şi acum.
Ceară bună de altoit se află la Ludwig
Rtschner, Grosscr-Bing; Bihiiu (Nagyszeben),
şi se poate căpăta de câte 50 cr., 25 cr. şi
chiar şi de 10 cr., adăogâad şi portul postai.
Pag. 140 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 12
Ştiri eeonomiee.P en tru neg u ţăto rii rom ân i. Dl
Romulus M. Albu din Laslăul-rom. (posta
Bonyha) ne înştiinţează, că dînsul are cuno
ştinţă despre trei conmne româneşti lipsite cu
totul de bolţi (dughene), cu mişcare de negoţ
bună şi in cari ar fi bine se se aşeze negu
ţători de ai noştri. Atragem deci luarea
aminte a cetitorilor noştri asupra. acestei
împrejurări; cei interesaţi se se adreseze
pentru informaţiuni la dl Albu.
Starea sem ănătu rilo r ş i p re ţu l
bucatelor. „Jurnalul societăţei agricole"
din Bucureşti scrie următoarele: Starea semă
năturilor noastre de toamnă se înflţoşază în
stare cât se poate de îndestulitoare. Ploile
din săptămâna trecută au avut o influenţă
priincioasă asupra desvoUărei bucatelor mai
cu seamă în urma vremei călduroase care a
urmat ploilor.
începutul acestei săptămâni înse s’a
deosebit prin o scădere a căi durei, care în
onele părţi a ajuns pănă Ia 10 grade sub
zero; agricultorii noştri păreau îngrijiţi, ză
pada căzută înse a făcut sS dispară ori-ce
nelinişte,: totuşi lucrările de primăvară ale
câmpului vor fi întârziate puţin.
Din străinătate ştirile asupra viitoarelor
roade sânt cât se poate de bune. Francia,
Germania, Austro-Ungaria, Rusia se bucură
de o vreme cât se poate de priincioasă să-
menăturilor.
în ce priveşte negoţul de bucate, după
o uşoară scădere în tîrgurile din străinătate,
se vestesc următoarele preţuri: J
La Budapesta: Grâu de primăvară fl. 12.02; secară de primăvară fl. 8.25; orez de primăvară fl. 6.54; eucuruz fl. 5;29; grâu de toamnă, fl. 9.05. .
La Viena: Grâu de primăvară fl. 11.89;
ovăs de primăvară fl. 6.88 ; secară de primă
vară fl.. 8.81; cucuruz fl. 5.67; grâu de
toamnă fl. 9.25.
La noi cererile de cucuruz pentru Un
garia continuă, tîrgurile în porturi înse sânt.
restrînse. La Galaţi apele au crescut. La
Constanţa (Dobrcgea) s’a vândut hectolitrul
de orz 4 lei 40 bani; săcara 5 50; grâu de
toamnă 8.50; cucuruzul 5.90, în oraş 1a ma
gazine." :
D in Ito m ân ia . Proiectul de lege
privitor la participarea României la exposiţia
universală din 1900 e deja alcătuit şi a şi
fost împărţit în cameră.
După acest proiect, ministerul pgricul-
tnrei are drept să cheltuiască pentrn pregă
tirea lucrărilor de participare ' l a exposiţie
suma de 1.300.000 Iei, pe care îi poate lua
ca împrumut dela cassa de depuneri. Replă-
tirea sumei acesteia se . va face . în timp de cinci ani.—
— Direcţiunea căilor ferate române ehotăf
rttă se scadă preţurile biletelor pentru călători.
— Se spune, că consulul austro-ungar
din Smîrna (Asia-mică) ar fi făcut guvernului
seu un raport în care arată că spirtul româ
nesc face o primejdioasă concurenţă spirturilor
Bustro-ungare şi ruseşti.
Cei-ce doresc a-’ş i p ro cu ra bucate în cantităţi mai mari o pot face aceasta cu
înlesnire, adresându-se Ia dl George Zănescu
în Braşov (firma veche şi bine cunoscută);
D-sa aduce din România porumb (cucuruz) în
cantităţi mari (zeci de vagoane), calitate bună
şi-’I vinde cu preţuri moderate. Informaţiuni
fr in scrisoare.
A rbori p e n tru p lan tare . a Gazeta
Transilvaniei" scrie, că la deregetoria de
pădurărit din Braşov se vor vinde în primă
vara aceasta 9425 inolitfi dela 8— 10 ani cu
50 cr. suta (3 fl. miia); 1600 brazi albi dela
4— 6 ani cn 60 cr. suta (4 fl. iniia) şi 4100
melezi (Lârche) dela 8— 10 ani cu 60 cr. suta
(4 fl. miiaj. Toţi se află pe muntele Crucurul,
mare şi cumpărătorii au a îngriji de trans
portarea lor. Mai sânt a se vinde Ia casa
pădurarului de pe „Podul-Creţului" 1200
melezi de 8— 10 ani cu 60 cr. suta sau
(6 fl. miia).
Oprelişte. Din pricina boaîei de porci s’a
oprit transportul’de porci în Austria din următoa
rele comitate ale Ungariei, locuite de Români:
Bihor, Târnava-mică, Sătmar, Timiş şi Torontal.
T îrg de vite. Ministrul de negoţ a
permis, ca tn comuna Şeitin (Sajteny, comit.
Cianad) s§ se ţină tîrg de vite; în fiecare
săptămâcă Lunea, şi dacă în această zi ar fi
sărbătoare, tîrgul sS se ţie Sâmbăta.
T arifă ie ftin ă p e n tru sem inţe. Pe
basa unei ordinaţiuni a ministrului de comerciu
toţi aceia cari transportesză pe liniile fe
rate ungare bucate; pentru sămânţă se bucură
de o tarifă foarte scăzută (50—60% seăză-
mânt din tarifa originală). Pentru câştigarea
acestni favor trebue se documenteze că buca
tele trimise sânt destinate pentru săinenat şi
sânt adresate la agricultori.
Starea m oşiilo r în Ting a ria . Ultimul
anuar al oficiului statistic, apărut de curând
ne dă o tristă dovadă despre critica stare în
care au ajuns proprietarii de moşii în urma
păgubitoarelor stări economice. Moşiile îşi
sihimbă verteginos proprietarii şi datoriile
Intabulate cresc grozav. în anul 1896 s’au
făcut 407.000 shimbări în proprietatea mo
şiilor, dintre care 317.000 pe başa contrac
telor de vânzare - cumpărare, ear’ 15.012
pe calea licitaţiunilor. Aceste cifre ne arată
mai mult ca ori-cine nefericitele urmări a
politicei agrare, ce se face în Ungaria.
îu ultimii 12 .ani schimbările în proprie
tatea de moşii au crescut cu peste 100.000.
Dar’ apoi datoriile Intabulate?
în anul 1896 datoriile aceste au crescut cu peste 117 milioane florini! .
Şi în faţa acestor păgubitoare stări ce se face ? ...
• Poporaţiunea ţerei — cu foarte puţine
excepţii se mărgineşte a constata cu du
rere, eă „trăim vremuri grele“, că „aşa nu
mai poate fi malta vreme" şi apoi pentru-ca
totuşi se poată duce de pe o zi pe altă' __
trăeşte din credit, fie acesta cât de scump şi
cât de păgubitor,^ numai se ’l poată folosi.
De altă parte guvernul ţerei aruncă
sute de mii fl. p entru — ap erarea cinstei ungu
reşti în străinătate; aranjează fel; de fel de
lucruri şi edifică sumptuoase palate. La
desinteresata îmbunătăţire a stărilor econo
mice, prin reforma dărilor şi prin alte mijloace
potrivite — n’are vreme se se gândească, de
vreme-ee guvernele Ungariei an altă chemare
mult mai „patriotică" —- să maghiariseze şisă
maltrateze naţionalităţile.
Până-când?
Legea lu c ră to rilo r, care regulează
relaţiile dintre aceştia şi proprietarii de pă
mânt, a întrat în vigoare la lJMartie, ca arti,
ciul II. din legile ex 1898. Pentru-ca legea
aceasta se fie cât mai bine înţeleasă, ministrul
de agricultură pe lângă instrucţiile lungi date
forurilor competente a iniţiat şi o serie tn
treagă de prelegeri prin care să se explice
această lege. Afară de aceste a mai dispug
şi împărţirea textului legei între muncitori
prin 1,000.000 exemplare. Mare reacţie, 8patt
ziarele ungureşti, că nu se aşteaptă.
In d u s tr ia rom ânească în Bucov in a . Deşteptarea din Cernăuţii publică ur
mătoarea veste bună pentru fraţii bucovineni • Consiliul şcolar al ţerei a trimis şcolilor noa
stre porunci aspre, ca învăţătoarele de lucruri
de mână de acuma înainte s i nu mai înveţe
copilele noastre de acele lucruri de mână cari
îs luate dela Nemţi, ci numai de acele, cari
se trag dela moşii ş i strămoşii noştri ş i.y.
curat româneşti. Unde este Ioc destul chiar
stative să aibă şcoala, ca copilele în şcoală
să se deprindă cu ţesutul. Dieta ţărei e gata
să cheltuiască cu cumpărarea stativelor pen
tru şcoli poporale până Ia 300 de florini.
Ţeara-Noastră.Descrierea Ardealului spre mează-noapte dela Marea,
de
Silvestra moldovan.(Urmare.)
Scărişoara.Scărişoara este, ca şi Albacul, o comună.
mare, şi cu un teritor estins. Numă
rul locnitorilor e de 5275, ear’ teritorul are
estensiune de 31.847 jugăre. Ea să alcătu
ieşte din patru părţi, formând fiecare câte o
parochie deosebită. Spre mează-noapte dela.
Neagra se află Lăzeştii, a doua parte e Ld-
puşul, spre isvoarele Rîului, apoi vine Gârda-
de-Jos, în apropierea Albacului şi în sfîrşit
Gârda-de-Sus, care să consideră de miezul
comunei Scărişoara.
O regiune de munte admirabilă, plină-
de frumseţi romantice, împrejmuieşte casele
împrăştiate ale Moţilor din aceste sate. Dela
Gârda-de-sus străbătând pe valea Garda-
Sacă, dăm la o parte de valea Ordîncuşă.
IEa ne infăţoşază un peisagiu sălbatic, cu mar
gini de dealuri stâncOase; bizare, pintre cari
şerpuieşte un părăiaş. Pentru singurătatea şi
infăţoşarea ei sălbatică, în popor este credinţa,
că pintre stâncile aceste îşi au sălaşul duhurile necurate. ’
în lăuntrul văii, pe ţermul drept al pă-
reului, să află in un părete de stâncă o peş
teră, cu trei încăperi. în cea din fund este
un basen cu apă, din care, îşi are isvorul un
părău. Peştera se numeşte Poarta lu i Ionele..
Tradiţia poporală povesteşte, că Ionele a fost
un vajnic hoţ de codru, care cu banda sa:
mi-ţi; lua la răfuială pe împilătorii muntenilor
şi miluia pe seraci. : El îşi avă aici locuinţa,
unde peştera, numită după el, îi dădea adă
post şi stâncile Ordîncuşii îl scuteau de prigoniri.
în ţinutul Scarişoărei să află muntele
Călineasa; vestit pentru târgul ce se face aici.
Acest târg are asemenare cU' »tergul de ~
fete> din Găina, numai cât este mai puţin
cercetat, ca acela. La târgul; din Călineasa
să adună păstorii din - împrejurime si locui
torii de pe Someşuri, ear’ -de vânzare nu se
afla decât lână, dusă în târg de • Scărişoreni.
Dintre toate înse cea mai însemnată ra
ritate a naturei este la Scărişoara gheţarulr
care, după mărturisirea : pricepătorilor* ;: este
ceai , mai măreaţă şi mai frumoasă peşteră de
ghiaţă, nu numai a Ardealului, dar’ a întregei
1 împărăţii austriace.
Nr. 12F O A I A P O P O R U L U I P*g. 141
Gheţarul dela Scărişoara să află pe teri-
torul Gârdei de jos, în partea de cătră mează-
noapte, nu departe de cele. din urmă case ale
comunei..»: Mergând pe o potecă de munte
călătorul soseşte la marginea unei uriaşe afunr
dături, de formă rotunjoară şi cu un diametru
cam de 60 m, în t această afundătură să află
gheţarul. ,Ea e formată de păreţi .înalţi, stâţi-
coşi şi aproape verticali „şi numai înspre
răsărit are o deschizătură, în forma unei terase
piezişe şicam prăpăstioasă, pe unde ne putem
coborî pe trepte de trunchiuri în interiorul ei.
Pâreţii stint acoperiţi în parte cu. muschiu, ear’
sus pe margini jur împrejur este o pădure
puternică de brădet. Verdeaţa păreţilor şi a
pădurei contrastează cu albul zăpezei, ce stră
luceşte jos, în adâncime.
Afundătura . şi regiunea împrejmuitoare
să aseamănă mult cu valea Măţocha din Mo-
ravia, numai cât afundătura are estensiune
mai mică, ca aceea; ea .este de o ' înfăţişare
sălbatică, înflărăţoare, mai cu seamă dacă ne
-coborîm în adâncime, unde aflăm un aer rece,
nepretinos, cum este şi împrejurimea. Cbbo-
rîndu-ne jos dăm chiar şi în- zilele de vară
cele mai calde de zăpadă, amestecată cu fărâ
mături destânci, cu trunchiuri şi crengi de
arbori, pe cari viforele le .aruncă de vale.
. înspre jos afundătura. să strîmţează ,în
forma unei uriaşe pâlnii (tolcer) şi în partea
de cătră apus, în un părete de stâncă vertical
zărim gura gheţarului, în formă triunghiulară.
întrând în lăuntru ne aflăm în o uriaşă
•anticameră, de formă rotundă şi cu un dia
metru cam de 50 m. Pe jos pământul este aco
perit cu ghiaţă, ear' păreţii de peatră văroasă
sânt împodobiţi icî-colea cu frumoase cristale
-de ghiaţă. în; două locuri să află ridicături
sau mici movile de ghiaţă, dintre cari una
.se termină în două.
s Din anticameră. peştera să rămureşte în
două direcţiuni. în stânga să deschide o pră
pastie grozavă, ale cărei adâncimi nu nesftnt
•cunoscute cu siguritate. în toamna anului
1858. un • forestier , (Kulmer) a pătruns în ea
pe scări până la o adâncime de 50 de stân-
•gini, fără a-’i da de fund; ea este un uriaş
gheţar, avend după părerea forestierului numit
o adâncime de vre-o 200 m. Aceasta însă
este numai o calculaţie aproximativă.
Despre adâncimea prăpastiei ne putem
face o închipuire aruncând în ea o peatră sau
o bucată de ghiaţă. După observaţii esacte
abia la 14. secunde soseşte la noi sunetul
causat de căderea obiectului aruncat; sunetul
.să preface în o detunătură puternică, care se
repetează de câteva ori, perz&ndu-să apoi îh
tăcerea tainică a adâncimii.
Dela întrare spre dreapta peştera să con
tinuă în un coridor, care are o lungime de
peste 50 m. şi ne conduce în despărţământul
cel din urmă al gheţarului. Coridorul este
mai jos aşezat decât anticamera, aşa că trebue să
•coborîm pe scări tăiate în ghiaţă; el ne ofere
o privelişte feerică. Padimentul este de ghiaţă,
ear’ pâreţii şi tavanul stint cu totul acoperiţi
cu cristale, formând ghirlande, ciucuri şi bu
chete de flori de ghiaţă, în diferite forme. La
lumina • torţelor" cristalele dau o strălucire
feerică, înfXţoşându-nfe toate colorile curcu
beului şi presentându-ne una dintre; cele mai
fărmecătoare privelişti. Cristalele să formează
din vaporii, cari să aşează pe păreţii ; reci şi
îngheaţă âcojo: un proces asemenea aceluia,
.prin care -să formează iarna. pe. geamuri. flo-
- r ; , (Va urma).:
%; Adm inistratorul tructuluigr.-or. ţfl) jllbu-îul’t&i. Administratorul trdctulni gr.-or,!.< al ,-Alba-Iuliei, dl protcpresbiter ’din Abrud P. , Popoviciu a ifost diepansit de această sarcină şi consietorul archidecesan din Sibiiu a denumit de noa administrator pe vrednicul paroch din Alba-Iulia-Maier, domnul Floriati Rusatt. . j
. Noi preoţi rom âni gr.-or. Z'lele acestea, Exc. Sa Metropolitul Miron a chiro- tonitilntru preoţi pe domnii George Modran ales preot In Poplaca (lângă Sibiiu) şi Avram G!ava, care va , deveni preot ta Dealul-mare (Geoagiu).
*
D aruri bisericeşti frumoaso. Primim, următoarele: Fiii bisericei gr.-or. rom. dinCertege: Nieo'ae Cothişe', primar, Dumitra Trifa, proprietar, au înfromseţat biserica cu unteţrapod. în valoare de 10Q fl. şi Sofia Cothişel născ. Dandea prin solvirea sumei de 10 fl. pentru repararea icoanelor vechi; pentra cari daruri poporal şi po calea aceasta exprimă mulţumită marinimoşilor. donatori, dorind ca Damnezeu Bă Ie răsplătească fapta creştinească şi să Ie lungească firnl vietei mulţi ani. Certege, la 10 Martie 1898. Constantin Co- ţhişel preot gr,-or., român.,
învăţător brav. Ziarele ungureşti înjură pe învăţătorul român din Saramle (Torontal) Simion Andron, că n’a voit să săr- beze la 15 Martie cu Ungurii, ci ?’şi-a văzut de şcoală şi datorinţele Bale. Asta-’i face cinstei'.-. (>,• ; :• V.
I M ulţum ită. Primim următoarea mulţumită spre publicare: în scopul zidirei unei biserici îq comuna noastră Câmpuri-Surduc, Prea Sfinţ'a Sa preabunal Părinte Gkerastm, episcop al Argeşului, s’a îndurai şi ne-a ajutorat cu suma de 100 Iei. Pentru această faptă, primească Prea milostivul " Părinte cea mai omagială a noastră mulţumită. Atotputernicul D-zeu lungească firul vieţei PreaSfinţiei Sale, pentru care noi neîncetat ne vom ruga. Câmpeni-Surduc, Ia 4/16 Martie 1898. Ioan Budoiu, preot. Longiu Popa, notar.
*
„Revoluţia* din Alămor. Pri
mim următoarele: „De când cu caşul lui
George Fior ea, care îa stare de beţie
a aruncat în cârcîmă nişte vorbe unor
Unguraşi, şi. s.’a alarmat întreagă gendar-
meria din jur, acum, ziua-noaptea avem
„norocire" de gendarmi. Ei umblă noap
tea prin curţile şi grădinile oamenilor,
ba ’i-au văzut oamenii cum umblau noap
tea, căutând prin gropi şi părauă. Ei
cred, că în fiecare tufă, sub fiecare bu
ruiană stau ascunşi revoluţionari valahi".
U ngurii d in Alămor„ Ca datul 19
Martie primim dinAlămor următoarele: Du
minecă, tn 13 Martie n. Ia biserica reformată
din Ioc s’a întâmplat scandal. Parochia re
formată e vacantă încă din vara anului tre
cut., Murind^ vechiul pastor afacerile preoţeşti
le îndeplineşte Jnvăţăţorul de stat Seildgy Jâtsef, un Ungur, ca toţi Ungurii. Pe când
acesta cânta, mai îngâmfat,: întră în biserică un - Ungur beat, Beregnyiri Jânos şi , în Ioc să
zică „Doamne ajută”, bS adresează; cu înjură*
turi cătră cei presenţi. începe apoi a cânta
şi el, de credeai că ee află lingi butea cu
vinars în cârd mă, ear’ . nu în biserici.
Dascălul provocă pe eeialalţi oameni să îl
scoată afară; dar’ ’şi-au găsit omul cu Jdnox. Nime n’a avut curajul se se atingi de eL Şi
s’a continuat scandalul până-ce nu a eşit el de bnnâvoa. . . . .
— Marţi, îu 15 Mirtie, ziua .libertăţef
ungureşti* au Bărbat-o şi Ungarii: noştri dia Alămor. învăţătorul de stat a. mers cu copiii
de şcoală la biserică, purtând stindard ungu
resc în frunte. Da acolo s’au reîntors ear’ la
ş:oală. Durere,,că printre copfi am văzut şi
băieţii unor Români, ţi încă ai unor oameni
inteligenţi. Au Invitat Ungurii şi pe anii
Români ca să ieo parte la sărbare, dar’ II-s’a
răspuns că 15 Martie e ziua lor; noi vom
eărba ziua libertâţei la 3/15 Maiu.
Gimnasiu de stat în Turda. Ministrul de culte a anunţat autorităţile
comitatense din Turda, că vrea şă pre
facă şcoala civilă de stat tn gimnasiu ca
patru, clase. Directorul suprem din Cluj,
Kuncz Elek a fost exmis de ministru],
ca comisar guvernial, ca b6 pertracteze
cu cei interesaţi în privinţa înfiinţărei
noului centru de cultură maghiară.
Constatăm, că după legea de naţio
nalităţi gimnasiul ce ar fi să se Înfiinţeze
in Turda ar, trebui să fie românesc.
S ă i de a u r d in A rdeal — cum părate de E ng lezi. Una dintre cele mal
mari Însoţiri -ale pieţei de băi de aur din
Londra, „Exploration Compaby", a cumpărat
în vremea din armă mai multe bai de aur din
Ardeal. O parte Însemnată a minelor âe aur
dela Criscior (com. Hunedoarei) Bflnt în pro
prietatea acestei societăţi, astfel Cireasa, Valea-
Arsului, St.-George, Paltin, etc. -
Un filantrop. Ieri a fost înmor
mântat în Sedeşul-sdsesc un .vrednic mă
iestru cojocar, Grig. Forro alias Fara.
Răposatul a lăsat „ Aşociaţiunei" prin
testament Sooo fl., din care să se dee sti
pendii mai ales băieţilor ce se aplică la
măiestrii. ‘*
E m igrarea SScuilor. Lui P. NaplS ’i-se acrie din Odorheiu, că emigrarea S8-
cuilor tn România ia proporţiuni tot mai mari.
Numai din comitatul Odorheiului s’au dat anul
trecut 1365 de păsuri, cu 314 mai.malto ca
anul trecut.
Statistica aceasta — scrie corespon
dentul — este cu atât mai tristă, cu cât Să-
caii trecând tn România, tncetpe încetul îşi uită limba şi se fac Români. — E>, ce Bă le faci,
dacă acolo le este mai bine, ca în Ardeal,
unde stlnt hrăniţi cu răbdări.... şoviniste. ■
*B iserică a r să. Foile din România
vestesc, că Dumineca trecută biserica din că
tunul Sărăţeni ţiitor de comuna Schineni (ju
deţul Tatova) a fost nimicită de flăcări, pe
când se ţinea slujba. Focal a luat naştere
dela captorul din altarul bisericei. Toţi locui
torii din sat an venit în ajutor; .totuşi, bise
rica a ars până ia pământ. Locuitorul Şte
fan Dănilă, un bătrân în virată de peste 70
de ani, când a,auzit că biserica aatului arde,
a fost atât de via mişcat, încât & căzut, gi a murit pe dată. \ ,
♦
Pag. 142 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 12
S lu jb a ş ii u n g u r i. Din Veciu (valea
Mureşului) ni-se serie, că vrednicul Român
Nicolae Zidar şi alţi câţiva oameni de acolo,
sânt'.prigoniţi de notar şi antistia comunală
până szî, având manie pe ei că s’au dus iâ
procesul Memorandului în Cluj, Primar în
Veciu e llyes Istvâny şi notar Mark Isidor.
Tre-o-10.- oameni au voit se-’şiiee drept.de pes-
cuit,-având loctlri pe lângă: Mureş, dar’ an
tistia nu le-a dat, sub cuvânt că «dreptul e
al domnilor*. Numai cu rugare la ministru
au ajuns'să-’şi capete dreptul. Dar’ au fost
şi ffi ai departe prigoniţi; Oamenii au luat
în arândă rozoarele* antisffa ă zis, că agită
poporul, âu chemat pe Zidar Ia primărie, unde
-l-au sucit cu întrebări şi notarul îl ameninţa,
când de câud eS-’l' pălmuiască,' apoi ’i-au făcut
pen hisiţie ac&sg,- aflând nişte cărţi şi portretul
Iui Iancu, pe cari le-au luat. Cercetarea e
,îaj\ curgere^ r~ jEată isprăvi de-alşs sujbaşilor
unguri!!. <• v* , , ' '
' Sunt iub iţi.... Ilfarele magfiiare şânţ cătrănitefocj că în Zagrâbia s’a comis un nou ^ateiitat* iontrP....: msghiammului.1 Cutiile de'- 'fdstăf pe-cari '■ se afid'iembienta - - maghiară, au Jostrr zdrobite şi; mânjite. • f — -Tot* semne
deiubire!! h ^ tct -m '■M-z-.r.: ■ b> r>
. î t’f -1) t (’ •s : i'’ -'ir/iC aşuri de m oarte ş i înm orm en-
tă r i. Din Chihetul-inf. ni-se scrie : v'
r‘! Azi1, în 12 Martie‘a. 'ctF'^retiwcurăk'lâ
mormânt pe frâtefe nostru preot gri-6r.J Că
m ilă Mateiu din Nadoşa-română în vîrstă de
JIA janvahpreoţiei sale 50 ani,-al văduviei 34
ani, iămânend 5 prunci,- dintre cari, 2 sânt
:încă-neaşfzaţi. Au.Juat parte parochul :Nic.
iMateiu: din Ghiherul-superior, Zaharie Mateiu
jar.: <gr.-or. al Uri şului-superior, Basiliu Seri*-
don al Serbeniului, - Aurel jDumbraya al Zsabi-
cnlui.î Yaleriu Popescu .al .Becei-msghiare,
-Nicplfcu Radu cooperator în .Sacelul-român: şi
eu subscrisul, apoi mai mulţi învăţători; notari,
şi alţi inteligenţi şi mulţime de rudenii şi
mnlţ., »popof. ... Parochul r Vasilie Duma din Jabeniţa a descris frumos'' ’ vieaţa preotului
răposat şi riomăVoasa-’i’ faffiUie, meritele ‘ sale
cu tidicVrea'1 bisericei, şcoalevete.
w ■ • X e re m ie P o p d e HarşaiV,<’;.v -?v r. ■ parOCtl. ;» .4«n ;,
Duminecă, în ;22 Februarie a.c., a
avut loc in comuna Cârpa înmormântarea
răposatei în Domnul ved, Solomia "Ursulescu. .Răposata a,fost fiica preotului din Delineşti
Nicolăe P lţurarhii'' Ă’ fosfr căsătorită tn co-
îhtina Poiana îâEgă' ^Câraiişebef după fiiul
\estittilui Vasa Ursulescu,, proprietar; —* du
numele Iova.’ Dar* fericita căsătorie nu ţinii
thult, căd în scuft timp moartea îi răpi'soţul
răirâiând cu trei orfani, un prunc icii numele
^oan şi:' dcu& fele, Maria şi 'Riisandâ. Cu
~tdâte‘: aceste văduva îşicrescti cu îngrijire
Ciopiii, d'âiidu-’i/ Ia şcoală: Ficiorul repos â: nu
de : mult, eâr, ! felele trăesc," măritate: Mariâ
după* preotul Nicolae Usunescu, din Cârpa,
ear’ Rusăiidă după harnicul 'învăţător Iuliu
Joanoviciu din comuna Jena. La săvîrşirea
actu lu i de ‘ 'înmormântare- au lukt pârfe d-nii
preoţi‘Romul Tinca eu înv: Fiat5 din Buchîniti,
“Die Popoviciu cu înv.' !Stoichescu din Petros-
tniţa^Nicdlae- Cojocariu cu :înV.( Ccpbcian dia
Bolvasniţa, preotul Florea Giolocă din Poiana,
'preotuP Martin ‘Veriiichescu din Vârsiorovâ^şi
înv: Zaharie Găbriel din Ioc. - Afară de aceea
a venit’ i corul vocal’ bis. din comuna Jena,
executând cântările funebrale, afară de aceasta
• o mulţime mare de - popor, chiar şi^in comu
ne lelnvecinatei semn că răposata a fost preh>
Auită de toţi. • H îrfirai f:
V ieaţa lu i Stefan-cel-Mare. Ve
stim cu plăcere, că frumoasa descriere a vieţei
lui Stefan-cel-Mare, scrÎBâ ş t publicată în
Foaia ■ Poporului de harnicul învăţător, d-nul
George Cătană din Valeadieni, va eşi în durând
în broşură. ;Ea va fi o carte foarte bună cu
deosebire; pentru tinerimea şcolară, învăţători
şi alţi cărturari. ; > • ' ■: = o * i .<= \h
„ U niunea* A rd e a lu lu i. Tinerimea
universitară din Cluj a hotărit, ca la 29
Martie n. să sărbeze cu mare pompă aniver
sarea a 50-aVa procramărei uniunei", făcută
la Cluj în mijlocul unei selbatfce furii. Vor
lua parte trimişii tinerimei din Pesta şi delâ
toate5 academiile. — Vom vedSearăşi un* mare
tămbâlău şi mai multe fereşti sparte spre
gloria „unicnei8. o. 17
BS ingU riii oraş nepa trid ticu... Sub
titlul • acefta îndurerat, ziarul yjMâgykrbrskidg
(nrul dela 3/15* Martie) se plânge- în urmă
torul chip împotriva oraşului Fiutne : ; „Ade^t
oraş al naţiunei: Maghiate (! ? 'Red.) susţinut
cu -multă cheltuială, a 'decăzut până- acolo,
încât autorităţile au oprit tututor "patrioţilor
de bun simţ sărbătoarea de a z i . î n Fiume
â’au înţeles câm 70—80 de deregători, că
:dacă pe cale publică nu e iertat să sărbeze
ziua tde 15 Martie, cei puţin prin o cină mo
destă să Sărbeze timintirea marei zile. ‘Acest
plan al lor a ajuns la cunoştinţă mai’mărilor,
cari pe scurt li-au adus Ia cunoştinţă, că dacă
vor l erba, ■ vor fi -număi decât1 daţi afară
din post". - ' ‘ 5h . •''! . -jiVi
M in is te riile > în A ustria : - Sub dom
nia- de 50 de ani a ■ Monarchului- Fra’ncisc
Iosif, Austria are pâ»ă acum al 20-lea mini
ster. Mai puţin au durat ministeriile Holzge-
than 26' ziîe; • Dolbhoff ^ luni,’ ’23 zile;
Gautsch 3 ']anlj'^5-..z9e;,'Kielindmtgg''Z'x\ia&% 13 ziieţ Seust 4 l u i a i Stremayr 6 lani;
Poio'cki § \}ivAi, ‘%& 2ale: <:;5 ^ b ' '-• ‘ V i ■ .':■■■ - *■ i jj. * .-3*-» ' • i- ' ■ -■
jţa s iiin ile îr i causa ech ivalen tu lu i. La 31 Martie st. n. expiră terminul pentru
presentarea.fasiuni!or în .causa aruncului echi-
valentului.' Usufraetuâral, care întrelasă/ â
presenta ' coala de. fssiune până la tenbinul•• • '■ ' , r : i ‘ t •• 'fi > arătat, se va pedepsi .îa bani cu întreagă
competentă1 de pe un an; eăr’ daca în fâsiune
nu se arată corect venitul, vinovatul dease-
menea se pedepseşte5 îh bâni^ care pedeapsă,
"dBpă; împrfjurari, poate să: -fie şi până la
■500:'fl.;jlj o-Jihî f:7 -r;:-'*
Eârăşi dLts l mortal. ^ La"^17 l.
c. a avut loc un duel cu sabia * între ti
nerii de bună speranţă pentru 1 Israilui
patriotic: Klein /3-/lartf>'/ jurist, şi Ko-
lener B ăa , comerciant, ambii diti., Lo-
soncz. ‘ în‘ duel a tăiat lui \ Kole-
~ner B coaste şi ’i-a străpuns până îâ
plumâni. în urma acestei grave rane a
miirit în aceeaşi zii 'Kiein ademenea a
primit orranâ gravă, care .’J-a jpus lapat.
Causa duelului ?: S'au ' insultat. = reci-
proa cu, prilejul bancbeţuliţi ^dati la ,15
Martie,, întru amintirea marei dle...i M.-ÎS îl: i i .«
Curţi cu ju ra ţi i n —Itusia. Foăiă
oficială' ruseascăBegieruiigsbote & publicai zi
lele acestea un ucaz ăl Ţarului, care ordorîă,
că în guvi^rnamentele Olan'eţ, Astrahan, Oren- lurg §\ C^# sS vfie introduse curţile cu juraţi. Deodată eu publicarea acestui ucaz, miaisitrul
de! justiţie face cunoscut, ea amintitele patru
guvernamente vor primi cât de curând şi constituţie provincială. Se zice, că Ţarul va extinde regimul liberal asupra întregei Rusii europene, Foile ruseşti primesc cu bucurie în-
troducereâ acestor reforme liberale.
1 în v ăţă to r la şcoala de ap licaţie .
Prea Sfinţia Sa Domnul Episcop Nicolae
Popea, în urmarea decisului ven. consistor die-
desan, â denumit în 14 Febr. a. c. de învăţător
la ,şcoala de aplicaţie fote institutul pedagogie
din Caransebeş, pe dl învăţător Maxim Dalea
Dontii. Dalea esţe născut în domuna Târnova,
în domuna' aceea :unde ’ ăvem atâţia tineri
talentaţii ; J "
t:
„Foaia Poporului" pe aşteptare.' Luând în seamă lipsa de bani din
anul acesta, în urma căreia unii dia. ceti
tori ne-au; cerut; „Foaia Poporului" pe
credit şi de altă parte voind, ca iubiţii
noştri ţărani sfi aibă! ce ceti, am hotărît:
s6 dăm anul acesta „Foaia Poporului" şi pe aşteptare, până la secere sau
cel mult până la toamnă. ;
;.i;Aceaia,; cari ar voi. s§ţ aibă astfel
„Foaia" sânt rugaţi a ne înştiinţa, obligân-
du-se a plăti abonamentul la unul. ii?
cele: două termine, amintite; mai; .sus.
^ .Scrisoarea* prin Care sS deobligă la
plată trebue sfi -fie făcută’ de preotul său
învăţătorul local, î: pe cari îi rugăm: a-’şi
da părerea privitoare la cei-ce vreau 'să-
aibă „Foaia Poporului" pe credit.
' Cererile au sS se adreseze subscrisei
administraţii.. , , r ,
- J . ^^Administraţiunea-:-
<; Un Jigan ăîntrat . odatăân grădin ct'
uiiUi grof, de sigur 'că nu ca sS: se pre
umble, dar' fu prins şi ăus 'înaintea grO-• i * - a ____ î 1 ' ’ L-' . * / T / - v 7 n ' a m A r i l / t , 'fului. Acesta apucă' 'pe ţigan de mână
ţţţ cu bâta'jţe'o.Mvea , începu a-’i'. mă
sura coastele. Vezândi, Ţiganul că nu4l
glumă .zise; t .
.-rr-.JBoj ho, M aria; Ţa, .asta wu-f
bine, pe la noi nu se bate- aşa. ;
■ —- Dar’ tiitm? ■■■■ ■ ;■ ţ _ y_{n bâta "cu amândouă 'mânile-
, ~'(&6fyl\făcu aşa% dar’ atunci nefiind
ţinut ţiganul. .îft arătă, călcâiele îşi scăpă'.
.. î Impărt. de M arica, înv.
POSTA RED A C Ţ IE I.
. :,_:.-.P,.Ş. M.-, Nu se-poate publioa.-: . . ; S: h
;r . _ N. M. !n:Seb.-inff Poesia e slabă; adună, mat
bine poesii din popor,. cum se cântă la joc, Ia î0'
•-'Românaşu, Sn Selişte: înt&nîat' pentru
Acesta;^ In nrul viitor:urmează. , Mulţumită. ? . ■ '; / :
Pentru redacţie ţi editură responsabil: Ândreiu Balte?*
Proprietar: Pentru- ^Tipografia" societate P0
acţiua: V. H. Dressnandt:
Nr. 12F O A I A P O P O R U L U I Pag. 143
Călindarul sSptSmânei.Zilele Călindarul vechiu | Călind, nou Soarele
Dum. 4-a In Post, gl. 8, sft. 8. rtSs. ap.
Dum. 15 Me. Agapie . 27 Rupert 5 49 611Luni 16 Mc. Sabin 28 Maieu 5 47 6 ÎSMarţi 17 Preacuv. Alexie 29 Eustasiu 5 45 6 15Mere. 18 P. Chirii. Arcli. Iers. 30 Cuirin 5 44 616
-Joi 19 M. Hris. şi Darie 31 Balbina 5 42 6 18Vineri 20 PP.uciţi în M.S.Sava 1 Apr. Ilugo 5 41 619Sâmb. 21 Cav. P. Iacob 2 Paula 5 40 6 20
Tîrgurile din septemâna viitoare după căi. vechia.M e rc tir i , 1 8 M a r t i e : HaşfalSu,- Poiana-sărată, Ruşii-
munţi (Maros-oroszfalu), Săsciori., _
•J o i, 1 0 M a r tie : Oşorheiu.
V in e r i , 2 0 M a r t ie : Basna, Eted, Marcod (6 zile
premergătoare tîrg de oi), Ocna-Sibiiului, PctrifalSu,
(comit. B--NăsSud).
S â m b ă tă , 21 M a r tie : Blaj, Cematul-infer., Gcorgio-1
Sân-Miclfiuş.
D u m in e c ă , .2 2 M a r tie : M ada /; . ■: •
La „Tipografia", societate pe acţiuni In Sibiin se află de venzare opul premiat şi publicat de „Asociaţiunea transilvana pentru literatura română şi cultura poporului român*
POVESTI DIN POPOR1adunat© de
Ioan Pop-Retegeanul.
Acest op, care se extinde pe 216 pagine, cuprinzând cele mai frumoase poveşti şi la urmă o însemnare a provincialismelor, oostă numai
50 or. plus 10 cr. porto.
„Tipografia11, soc, pe acţiuni, Sibiin.
„Istoria Transilvan ie i"de
G e o rg e I t a r iţ ln .
Monumentalul op al regretatului nostru istoric: „Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 ani din urmă", se poate prooura de acum
SgsSr cu preţ redus/ *3 ®Volumul I.
broţ. In loc de fl. 4.20 numai ca fl. 2.50, leg. fl. 3.30.Volumul H.
4rof. In loc de fl. 4.— numai ci fl. 2.— , leg. fl. 2.80.Volumul IU.
broţ. In loc d# fl. 2.80 numai cu fL 2.— , leg. fl. 2.80.Opul întreg:
tro ţ. In 3 voi. In loc de fl. 11.— numai eu fl. 6.50 * şeee florini fi cincizeci ir. v. a., leg. fi. 8.60.
Aceasta carte n’ar fi iertat s5 lipsească dia casa nici unui bun Român.
La „Tipografia", societate pe acţiuni în Sibiiu, s« afla de vânzare:
Cea mai nouă
Carte de bucateA
bucfttâriei
româno, franceze, germane ţl maghiaracuprinzând reţetele cele mai bunepentru a 1 pregăti în modul cel mai potrivit ori-ce fel da
bucate, delicatese sau benturi gustoase. • S* rind» n prej so&zut (dala I L) a cant num ai eu 1 fL v. ct. plug 10 ar. porto
(20 cr. rtconuuidată.)
[6] 7—12
IMM Tf
Cele mai mult recomandate In timpul din urmă şi de specialişti aprobate mijloace pentru înfrumseţarea tein-ului şi cultivarea pielei sAnt:
Săpunul-Margit Creme- „ Poudra- „
inventate de chemicul Foldes Kelemen. Aceste preparate, absolut nestricăcioase şi folosite Împreună dau feţei, g&tnlui, braţelor şi mânilor o coloare frimoasă, delâtură roşeaţa din faţă şi braţe, petele de vară, bnbnrnzii, negri, etc. [889] 2-
Unicul deposit în Sibiiu:
Parfumeria Meltzer, strada Cisnădiei, (edificiul comandei de corp)
Fabrica de săpun şi lumini Daniel Meltzer jun.,s tra d a , G n ş te r i ţ e i n r . 2 5 .
* * * * * fc— - - - ^
r
Pag. 144 F O A I A P O P O R U-L'tJI Nr. 1 2
ii ", soc. pe acţiuni, Sibiiu.A eşit d e su b tipar:
A
împreunate cu
însoţiri de consnm, de îfinzare, de Yiieri, de lăp- ' tării etc. şi instrucţiunile trebuincioase.
re practicăpentru t
- de ■
F. W . RAIFFEISEN. Ediţiunea a V-a:
Traducere autorisatâ de J "
Dr* Aurel Brote,directorul băncii gen. de asigurare m. „Transilvania"
, E D IT U R A |,R8bbIbdII ron. de agricultură din comitatul Slbllulul“. |
(2 8 0 p a g in i m a r i). |-
11 r k i M ■, . . ■
Noue;.;fşi j
Motore: î©iIij§Mistabile şi moliile, spre scopuri industriale
ori economice, fabricate ale firmei
â%> _ © © m p ., .B u d a p e s t a ^
liferează reprezentantul
Aiidrem îliegefr ^p r i m a f a b r i c ă a r d e l e a n ă d e m a ş i n i
a g r i c o l e ş i t u r n ă t o r i e d e f e r ,
[719] 4 - 6
; ®tT*; !! Lista preţurilor gratis şi franco! I
Cartea costă 80 cr. (cu porto postai 90 cr. recomandată 1 fl.) şi se poate cumpăra dela
„Tipografia**,soc. pe acţiuni în S ib iiu .
» ^ o o o o o o o o o o o o o o c > o o o o o o o ^ g o o o o o k»td' ---—- vv I I I I I I M I m i M IM I IpLI ţ ş m ţ ţ ş ţ ş I I I I I I IU I. H I
Doue cărţi folositoarepentru ţeranul român
an apărut tocmai şi se află de vânzare în jj librăria „Tipografia", societate pe acţiuni, I
Sibiiu, strada Popiăcii 15:
ÎNDREPTAU PRACTICîN
E C O H O M IA 'R U R A L Acompas do
osl 12 preoţi întemniţaţi îs Cluj.
P reţul 1 fl. v. a.
O O m : A & Â E l . I X > Ede
..., Elia Dopp. .. . ................. . .
P re ţu l'40 cr. v. » . ........ .
Pentru porto postai câte 5 or. mai mult. i
, A apărut la
/Fipopafia^ .soc.-pi ac^uni în Siftiu
; v S tu pa r i l ors a t e n i
I 4 t de ;1 ^ Romul Simu, învăţător.
1-
Faiirlcă de săpunuri fine în Orlat,Nu e încă destul de cunoscut, că, în ţeara noastră este o
fabrică, fabrica chemică a domnului ; - ; ' [624] 5 - 4 2
D r . H . S c M e lb a c l i în G r îa t ,
care se ocnpă cu fabricarea săpunului ele toaletă, şi de par- : fumerii şi produce numai marfă curată, care se poate compara : cu ori-ce altă concurenţă. De aceea ,î;
e d e m . a ; r e ' ' p " r ' ' e ţ : ' ' ' ' ^ ţ 8 B . . . . . . . . . .
: dacă p. t. publicul face o încercare şi se convinge de bunătatea acestor : : fabricate. Săpunurile de toaletă sunt, în urma composiţiei lor, foarte '! 1 fine şi binefăcătoare pentru piele. Se pot cumpgra din cele mai : > multe localuri de boltă ale Sibiiului. . f -.: : . '
Pentru cei-ce se interesează e de însemnat;:că la librăria Tribunei" ; • este expusă pentru comercianţii din^-afară; o colecţiune de mustre, de
săpunuri dela (Mat. : ' '
O
i IFt H> 9 HI U <9 «l O » V VW W,Vm'\2.
W^Â medalii de aur, 18 de argint, 30 diplome de onoare şi de recunoştinţă.'
i.
Fliîid de restitiiţiunea î ' l u i 3ESZ"wî5Bda,
•• \.Cu mai multe ilustraţiuni în text.
-î v;-,î Editară şi. proprietatea .
■î ,Reoniunei rom. de agricultură din comitatul Sibiiului"
> Preţul 35 cr. plus portul postai.
s; ' .*/'£ I Keuniuniea ajpricolă* prin. eăareaVacestei j ' eărţi folositoare a umplut nn gol adânc simţit în literatura stupăritului. Broşura este scrisă-
3de un fruntaş învăţător;-sţupar priceput. Ea ', tractează pe" scurt' tot de 'Ce are'trebuinţă âfc1' ' stupar. Se rocomandă cudeosebire ea premii pentru şcoalele noastre de tot soiul.
Se vinde la ,
' „Tipografia",:•w =8oâefatevpe acţiuni îrf Sibiiu
apă de spălat pentru cai, cu privilegiu cea şi reg.
| - Preţul unei butelii i ÎH.-40 cr.
Folosita de 3 de ani în grajdurile de curte princiara, în graj- durile mai. mări militare şi civile, pentru întărire înainte şi restituire: după strapaţe mari,, la, scrintituri, înţepenirea vine-
R|i lor etc. face capabil calul lâ prestaţiuni excelente în trâining.;ţ f l Veritabilă numai cu. marca, de scutire de-mai.sus se află
în toate apotecile; şi drogueriile Austr6^rgkriM.'; '[nş2yş6—40.
l ' i l :i - • D eposit p r in c ip a l
v —-r---- - s • ’• . ■*- ’t- .§5 ' - " furnisor. de£,purte«.ces, «şi reg. şir„-reg. roman. -?
Ti ÂpVjfecar âe cerc,'Korneubarg, lângă Yieha.'
La „Tipografia", societate pe acţiuni în Sibiiu se află de vânzare
Lumeape anul I898
cu un Hbogat cuprins;' cu'preţul de--70 cr;, ~(cu~ piortpYpostal7 75 cr^
Futra ,Tipefrafl»“, «odetate pe acţioni: V. £L Dreasnandt. Pentru tipar responsabil Ioaif Marscliall.
Top Related