Download - 9. Critica Şi Apărarea Învăţăturii Creştine

Transcript

Critica i aprarea nvturii cretine

Folosindu-se de argumente pentru a-L discredita pe Iisus, Celsus ncearc s demonstreze netemeinicia nvturii cretine. Persoanele care propovduiesc aberaiile cu privire la pgni, sunt doar nite ignorani, spune Celsus. Tot Celsus, mai spune despre iudei i cretini c sunt asemenea unui stol de lilieci, deoarece debiteaz nite absurditi cu privire la mntuirea necredincioilor i la viaa venic. Din nou, Celsus i numete pe cretini orbi, deoarece ei, care nu vd, i acuz pe cei care vd bine c privirea i nal. Celsus i contrazice pe cretini cu privire la maxima: Nu cerceta, ci crede!, deoarece el crede c cretinii ar trebui s se ghideze numai dup raiune, aa cum fac pgnii, i nu dup credin, astfel, creznd c se vor putea mntui doar prin aceasta. Mai mult, Celsus se leag i de morala cretin, spunnd c nu aduce nimic n plus fa de cea a filosofilor ci, mai mult, c cretinii doar au mprumutat de la cine tie ce doctrin antic basmele referitoare la pedepsirea pctoilor Mai spune Celsus c ideea despre Satan e preluat de cretini din mituri, care se regsesc n scrierile lui Heraclit. Celsus amintete i unul din preceptele cretine cu privire la rzbunare, spunnd c nu e nimic nou, fiindc i aceast idee a fost enunat cu mult timp n urm de ctre Platon, poate chiar cu mai mult elegan. Mergnd mai departe cu cercetrile, Celsus observ c exist o asemnare ntre nvtura ntemeiat de Iisus Hristos i mitraism (misterele lui Mitra). Astfel, spune Celsus, se constat c aceste mistere reprezint, printr-o figur simbolic dubla micare a cerului. Celsus spune c misterele religiei lui Hristos se pot compara cu religia egiptenilor, deoarece ei au temple minunate din punct de vedere arhitectonic, iar cnd intri nuntru se constat c este adorat un animal oarecare. Celsus afirm c nu se mir c iudeii nc i respect legile, deoarece fiecare popor i are legile sale sfinte, pe care trebuie s le respecte. n concluzie, Celsus arat c doctrina cretin nu ar avea nici un temei raional. Dar, Origen, adresndu-i-se lui Celsus, i spune c nvtorii cretini se strduiesc s ridice sufletul fiecruia la Creatorul a toate. Mai mult, cretinii i ndeamn pe toi s dispreuiasc lucrurile pieritoare i s jertfeasc totul pentru a obine unirea cu Dumnezeu. n concluzie, Origen observ c Celsus vrea cu orice pre s i bat joc de cretini, afirmnd c ceea ce nva cretinii se potrivete mai bine n gura viermilor. Origen i d seama de ironia venit din partea lui Celsus, fapt pentru care spune c cretinii nu se coboar s o ntrebuineze mpotriva filosofilor care discut despre crearea lumii, creznd c ceea ce spun ei este purul adevr. Astfel, Origen a reuit s-i conving contemporanii, aa cum i convinge i pe cei de azi.