8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
1/29
1.Componenta instalatiilor de actionare pneumatica.
Exista 3 grupe de instalatii:
-producerea aerului comprimat;
-distribuirea aerului comprimat;
-utilizarea pentru actionari pneumatice.C-compresor;
RT-rezervor tampon(elimina apa si uleiul din aerul comprimat
compenseaza presiunea din instalatii)
GA-golirea apei;
PA-pregatirea aerului comprimat;
Instalatia cuprinde filtre ungatoare
AP-aparatajul pneumatic(distribuitoare,supape,rezistente pneumatice-
Drossel);M-motorul de actionare;
ML-motoare liniare;
MR-motoare rotative;
CP-camere pneumatice cu membrana.
Avantaje:-greutate redusa de 10 ori mai mica decat greutatile motoarelor
electrice de aceeasi putere;
-supraincarcarea nu produce avarii,fara pericol de producere a avariei;se
poate supraincarca pana la oprire;
-intretinere usoara(demontare si montare usoara);
-pericol de accidente redus;
-posibilitati de reglare(reglarea vitezei,a fortei);
1
1
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
2/29
-nu polueaza mediul inconjurator;
-alimentare comoda cu energie.
Dezavantaje:-la capatul cursei pistonului apare o bavura pe peretele
cilindrului;
-destinderea brusca a aerului este insotita de scaderea temperaturii carepoate sa provoace separarea apei si chiar inghetarea pe pereti;
-aerul comprimat reprezinta agentul purtator de energie cel mai costisitor;
-costul energiei consumate pentru actionare,in multe situatii este neglijabil
in comparatie cu costul masinii si cu cheltuielile de intretinere si
separare;
-actionarile pneumatice nu duc la preturi de cost mai ridicate decat alte
sisteme de actionare.
2.Cilindri pneumaticiAcestia transforma energia pneumatica in energie mecanica pe care o
furnizeaza mecanismului actionat.Cilindri pneumatici efectueaza lucru
mecanic printr-o miscare de translatie.
1-cilindru;
2-piston;
3-tija pistonului;
4-etansare intre cilindrusi piston;
5-etansare intre tija
cilindrului si piston;
A,B-spatii de lucru.
Pistonul 2 este solidarizat cu tija si imprima miscarea mecanismului
actionat.Pistonul se deplaseaza in interiorul cilindrului ca urmare a fortei
de deplasare.
F1=pS1
F2=pS2 ; F=const(cursa mare)Exista o varietate mare de constructii de motoare pneumatice.
Constructie:-cilindrul se executa din teava,din otel sau alama;
-cilindrul se prelucreaza foarte fin pentru a asigura o buna etansare si
pentru a nu distruge elementele de etansare;
2
2
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
3/29
-cilindrul se cromeaza in interior pentru a evita corodarea acestuia
datorata umiditatii aerului;
-pistonul este construit din doua discuri metalice,din diferite aliaje
asamblate intre ele cu suruburi si poarta pe circumferinta sa elementele de
etansare.
-tija pistonului se realizeaza din bara de otel de
sectiune circulara cu suruburi exterioare cromate si
rectificata,se fixeaza rigid de piston.
Motoarele pneumatice sunt:
-motoare pneumatice liniare: - cilindri pneumatici;-camere pneumatice cu membrana.
-motoare pneumatice rotative.
Etansarea:se realizeaza in mai multe feluri:
-cu garnitura in forma de L:
prezinta dezavantaje ca da forte de frecare
mari;
se umfla prin strangere in timpul montajului; are tendinta de asezare gresita.
-cu garnitura de tip U:dezavantajul este ca
etanseaza doar intr-o singura directie.
-cu garnitura de tip O.
3
3
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
4/29
a,b-orificii
de admisie;
S-cursa
pistonului.
3.Caracteristici constructive si functionaleCaracteristici constructive:D,d,S
Caracteristici functionale:
forta pe care o dezvolta cilindrul;
v,viteza medie de deplasare;
-randament;
consumul de aer;
variatia presiunii in functie de cursa p=f(s)
SpF = ;4
2
1
DpF = ; ( )4
22
2
dDpF =
Evolutia presiunii in timpul cursei:consideram un cilindru
pneumatic la care s-a notat cu 1 camera in care avem presiunea p.
Inversarea alimentarii:la inversare Ap0,Bp(A are legatura cu
atmosfera) spunem ca pistonul se va deplasa atunci cand intre camera
B-A se va stabili o diferenta de presiune notat cu p=p2-p1,astfel incat
sa rezulte o forta capabila sa invinga forta utila plus rezistenta ce se
opune miscarii prin frecare.
p2S2-p1 S1=Fu+R ;4
2
2
DS
= ; ( )4
22
1
dDS
=
4
4
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
5/29
La determinarea cursei(t0+tr)
presiuneain camera B va creste pana cand
atinge valoarea presiunii de
alimentare,presiunea in camera A
va scadea pana cand atinge
valoarea presiunii atmosferice.
4.Cilindri hidro-pneumatici
Pentru a mentine avantajele
actionarii hidro-pneumatice plus
pentru a elimina dezavantajele
vitezei constante se folosesc
cilindri hidro-pneumatici,adica
energia hidrostatica rezulta din
transformarea energiei pneumatice.
Cilindrii sunt formati din
rezervoare (aer-ulei) care prin
actiunea aerului comprimat asupra
pistonului p,transforma energia
pneumatica in energie hidrostatica.
Actiunea aerului comprimat
se poate face direct sau indirectprin utilizarea unui piston sau a
unei membrane.Cursa de revenire a cilindrului hidraulic se poate realiza
cu ajutorul aerului comprimat,revenirea cilindrului se poate realiza si
hidraulic.
5
5
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
6/29
5.Cilindri pneumatici cu franare hidraulica
In cazul cilindrilor hidro-
pneumatici exista
posibilitatea de interferenta
intre circuitul pneumatic si
cel hidraulic.Infiltrarea
aerului in circuitul hidraulic
poate provoca variatii alevitezei,cilindrii pot provoca
miscari in salturi.Acest neajuns se poate evita folosind circuite
independente.
Circuitul hidraulic are
misiunea sa controleze viteza
ansamblului si nu are nici un
alt efect asupra circuituluipneumatic.Cand avem forte
mari pe care trebuie sa le
dezvolte cilindrul pneumatic
se folosesc 2 cilindri
pneumatici.Acest sistem
prezinta avantajul ca se elimina momentele incovoietoare suplimentare
din cauza solicitarii dezaxate.
6.Transformatoare pneumo-hidraulice
Se utilizeaza pentruobtinerea unor presiuni de
ulei relativ ridicate cu un
debit redus.
6
6
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
7/29
Transformatoarele pneumo-hidraulice pot fi:de presiune joasa(T.P.J); de
presiune inalta(T.P.I).
Transformatoarele pneumo-hidraulice de presiune joasa pot fi in varianta
aer-ulei,cu piston sau cu membrana.
Presiunea in circuitul hidraulic:ph=kpp,unde k este raport demultiplicare si reprezinta raportul ariilor cilindrilor hidraulici si
pneumatici.
Cei doi cilidri sunt legati rigid pentru transmiterea integrala a fortei.
Fp=Fh2
=
u
aauD
Dpp (raport de multiplicare)
2
2
44
==
u
aiu
uu
ai
D
DppDpDp
7.Multiplicatoare de presiune
Acestea se utilizeaza la operatii de presare,taiere,nu sunt economice
la valori mari ale
debitului.Fortele
dezvoltate de
multiplicator:
Dp-diametrul cilindrului
pneumatic;
Dh-diametrul cilindrului
hidraulic;
d-diametrul cilindrului hidraulic actionat;
pp-presiunea aerului comprimat;
ph-presiunea uleiului.
F=presiune ori suprafata
7
7
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
8/29
2
22
222
44
44
=
=
==
h
p
ph
h
h
p
p
h
p
ph
D
Dpp
D
p
D
p
D
Dp
dp
dF
=0,75.0,85 si care de fapt reprezinta randamentul transmisiei2
2
'
4
==
h
p
pD
Dp
dFF
8.Camere pneumatice cu membranaElemente de actionare cu multiple utilizari in situatii unde nu se pot
folosi actionari hidraulice si unde este necesara o cursa mica si cu
promptitudine in functionare.
Se folosesc ca elemente de executie in
sistemele de reglare automata.
1-membrana;
2-tija;
3-discuri de fixare;
4-garnitura de etansare;
5-carcasa metalica.
Functionare:deplasarea tijei 2 se realizeaza prin deformarea membranei
ca urmare a actiunii aerului comprimat admis consecutiv in spatiile
pneumatice A respectiv B prin orificiile a respectiv e.
Variante de realizare:
a)camera pneumatica cusimpla actiune si tija
unilaterala;
b)camera pneumatica cu
dubla actiune si tija
bilaterala;
8
8
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
9/29
c)camera pneumatica cu dubla actiune si tija unilaterala
Constructia camerelor pneumatice cu membrana
Membrana este partea functionala,distingem doua tipuri:
-membrane plate;
-membrane cilindrice-in cazul acestora,in timpul functionarii pot realizaindoituri ce pot atinge valori de 1200
Fixarea membranei se face
prin niste discuri de rigidizare
din otel care sunt stranse cu
piulita.
Carcasele se realizeaza dinaliaje usoare(pe baza de
aluminiu)
Tija se executa din otel
de regula,se cromeaza in
exterior si se rectifica la ambele capete,exista filet pentru ca intr-o parte se
fixeaza membrana,in cealalta parte se fixeaza mecanismul actionat.
Caracteristici constructive si functionale
-caracteristici constructive:
-D-diametru de incastrare a membranei;
-dd-diametrul discului de rigidizare;
-s-cursa;
-dt-diametrul tijei.
-caracteristici functionale:-forta dezvoltata la cursa maxima;
-forta dezvoltata la cursa nula.
-caracteristici productive determina diametrul de incastrare al membraneiin asa fel incat sa se obtina forta necesara la nivelul tijei.
Fm>Fr; Fm-forta motoare creata de aer cu presiunea p
ra FSp ;pa-presiunea aerului comprimat
9
9
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
10/29
a
rtra
p
FDF
Dp
==
4;
4
2
;Dt-diametrul teoretic,in realitate D>Dt
p
FD r16
=dd=kD in cazul membranelor plane,k=0,70,8
Diametrul tijei(dt) se determina din conditia de rezistenta la
compresiune in zona partii filetate.In cazul camerelor cu membrana nu
este necesara efectuarea calculului de flambaj pentru ca avem o cursa
mica,lungimea tujei este scurta.
inertiederaza
flambajdelungimea
..
..= ;-coeficient de zveltete.
9.Motoare pneumatice rotative
Motoarele pneumatice rotative sunt motoare volumice care
transforma energia pneumatica in energie mecanica pe care o transmite
arborelui de iesire cu care se va cupla mecanismul actionat.
EpneumEmeceste materializata prin momentul de rasucire Mr.
Epneumeste sub forma de energie potentiala materializata prin
presiunea aerului comprimat.
=
== vFtsF
t
LP pentru miscarea de translatie
P=FR=M ; se inlocuieste cu turatia-pt miscarea de
translatie
1030
nn
=
Motoarele pneumatice sunt asemanatoare,chiar identice din
punct de vedere constructiv cu cele hidrostatice dar apare o diferenta
sub aspect functional.
Distinctie:-in cazul motoarelor hidraulice,procesul de transformare a
energiei hidraulice in energie mecanica are loc ca urmare a modificarii
permanente a volumului de lichid din motor datorita organelor active fixe
si mobile ale motoarelo.In timpul deplasarii pistonului trebuie pastrat
contactul dintre cilindrii si circuitul de alimentare cu lichid.
10
10
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
11/29
-in cazul motoarelor pneumatice,functioneaza si dupa intreruperea
sursei de presiune si anume camera de lucru dupa umplerea cu aer
comprimat se inchide ermetic si pierde legatura cu sursa de presiune;aerul
comprimat se destinde,cedeaza energia sa organului mobil al motorului
concomitent cu scaderea temperaturii sale.Un motor care functioneazaastfel se impune ca functioneaza cu ciclu de expansiune.Exista motoare
pneumatice care functioneaza dupa un ciclu mixt,adica prima parte a
ciclului functioneaza cu presiune integrala(motorul este in legatura cu
sursa de presiune),a doua parte dupa un ciclu de expansiune.
Tipuri de motoare pneumatice
motoare pneumatice cu roti dintate-in general se executa cu dantura
dreapta si functioneaza fara ciclu de expansiune.
Marirea cuplului se poate realiza prin:-marirea modului;
-marirea presiunii de alimentare;
-marirea diametrului;
-marirea latimii rotilor dintate.
Motoare pneumatice cu palete-inversarea sensului de rotatie se face
inversand admisia cu evacuarea.
Prezinta avantajul ca realizeaza cupluri mari si
dezavantajele:randament mai scazut in comparatie cu alte motoare
pneumatice,produce zgomot mai mare in comparatie cu alte motoare
pneumatice.
11
11
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
12/29
Motoare pneumatice cu piston(presiunea uzuala a compresoarelor
este 6 atm).
10.Elemente pneumatice de distributieEste materializat prin comenzi primite din exterior si distribuie aerul
comprimat pe anumite circuite cu scopul declansarii actiunii pneumatice
pe care le deservesc aceste circuite.
Elementele pneumatice se compun din:
-elemente de distributie:partea fixa si partea mobila;
-elemente de comanda.
Functia acestor elemente este sa deschida,sa inchida sau sa devieze
fluxul de aer fara modificarea parametrilor de baza (presiune si debit).Caracteristicile prime ale acestor elemente sunt:
-aria sectiunii orificiului de treceredetermina debitul (dn-diametrul
nominal care se alege din STANDARD)
-sirul de numere normale (RENARD)58,158,12,010 35 ==
Functiuni:-P-alimentarea prin care patrunde aerul sub presiune in
distribuitor(element de comanda);
-C1,C2-orificii prin care aerulcomprimat este evacuat catre organele
de executie ale elementelor de
executie;
-A-descarcare-orificiulprin care este
descarcat in atmosfera aerul utilizat
pentru punerea in miscare a organului de executie.
-Z-comanda,orificiul prin care se da impulsul necesar comutarii fluxului
de aer prin distribuitor.
Variante de executie pentru elemente pneumatice de distributie.
-dupa forma lor constructiva avem distribuitoare cu supapa,cu sertar
rectiliniu,cu sertar cilindric,cu sertar plan;
-dupa rolul functional poate fi pentru comanda pornirii,deversare;
-dupa tipul
comenzii:manuala,electrica,pneumatica.
12
12
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
13/29
1.Distribuitoare cu supapa-se caracterizeaza prin faptul ca au curse mici
de comutare,sunt robuste si fiabile,au o uzura redusa.
2.Distribuitoare cu
sertar rectiliniu
3.Distribuitor cu
sertar rotativ
In cazul distribuitoarelor cu comanda mecanica,comutarea cailor de
trecere se executa prin actionare mecanica:(printr-o forta F si printr-un
moment M) exercitata asupra unui dispozitiv de comanda.
Tipuri de comanda mecanica:
-comenzi cu cap sferic;
-comanda cu parghie cu rola;
-comanda cu parghie si rola unidirectionala.
13
13
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
14/29
11.Regulatoare de presiune
Sunt destinate mentinerii presinii
constante indiferent de marimea
consumului.1-membrana; 2-arc de reglare;
3-rozeta,respectiv surub de reglare;
4-cap; 5-arc antagnust;
6-supapa; 7-orificii.
La functionare normala,membrana este
usor comprimata in sus,trece prin
supapa 6 si merge catre consumator.
La cresterea consumului scade presiunea din camera de deasupramembranei si comanda deschiderea supapei.La reducerea
consumului,creste presiunea din spatiul de deasupra membranei si supapa
6 inchide spatiul pe care il controleaza.
Pentru diametre nominale mari se folosesc regulatoare pilotate,adica
un element de executie suplimentar ce functioneaza pe baza aceluiasi
principiu.Nivelul de presiune(de la regulator) se poate regla printr-un
mecanism surub-piulita.
12.Filtre pentru aer comprimatPe langa separarea impuritatilor,functioneaza ca separator de apa,iar
procesul de filtrare se realizeaza in doua trepte:
- prima treapta este cea prin inertie,in care are loc separarea particulelor
grele de impuritati mecanice,acest lucru este o consecinta a largirii bruste
a sectiunii de curgere a aerului.Tot in aceasta filtrare prin inertie are loc
filtrarea apei.
- filtrarea fina se realizeaza cu ajutorul unui cartus filtrant,unele filtre de
aer sunt prevazute cu niste magneti care retin particulele feromagnetice.
Aerul intra prin orificiul i,unele intra tangent la corpul 1 alfiltrului,capatand o miscare elicoidala inspre deflectorul 2.In aceasta
situatie,curentul de aer isi schimba brusc directia trecand prin tubul
vertical 3.
Particulele grele de praf si picaturile de apa se lovesc de deflectorul
3,ajungand in partea inferioara a filtrului.Aerul purificat prin inertie
14
14
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
15/29
continua traseul prin tubul 3 trecand prin fata magnetului 4 si trece prin
elementul filtrant 5 dupa care este evacuat din filtru.Evacuarea apei si a
particulelor mai mari de praf se face prin orificiul situat la partea
inferioara a filtrului.
Elementul filtrant:- sita metalica-sarma impletita in retea,de regula se infasoara pe un
cilindru perforat sub forma de spirala.Filtrele pot atinge finete de filtrare
de pana la 25m.Sita are rezistenta mecanica buna,realizeaza filtrari
medii.
- tesaturi textile (materiale fibroase):pasla,hartie,carton,vata de sticla.
Avantaje:sunt ieftine,li se poate da orice forma,eficacitate buna,finete de
filtrare buna
Dezavantaje:rezistenta mecanica si rigiditatea scazuta,dsprinderea fibrelorcare pot fi antrenate,curatirea si eliminarea impuritatilor este imposibila.
Caracteristicile principale ale filtrelor:
finetea de filtrare reprezinta cea mai mica dimensiune de particula
care este sustinuta de catre filtru.
Caderea de presiune pe filtru reprezinta perderea de presiune intre
punctul de intrare si la iesirea din filtru.Aceasta perdere rezulta din
rezistenta opusa de elementul filtrant trecerii curentului de aer.
Permeabilitatea reprezinta volmul de aer la temperaturi de 200
C caretraverseaza o unitate de suprafata a unui element filtrant in unitatea
de timp corespunzator unei anumite caderi de presiune.
Porozitatea
Eficacitatea,parametru de comparatie,cel mai complet si mai
important element al filtrelor.Reuneste doua caracteristici principale
ale unui filtru:finetea de filtrare si permeabilitatea(cresc una in
defavoarea celeilalte).
Economicitate reprezinta un criteriu de comparatie a mai multorfiltre care au aceeasi finete si acelasi debit si se refera la
dimensiunea elementului filtrant si la valoarea pierderii de sarcina.
Durata specifica de functionare-durata la care s-a atins numarul de
ore de functionare.
15
15
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
16/29
Gradul de purificare al unui filtru reprezinta in procente cantitatea
de impuritati pe care le opreste filtrul raportat la cantitatea totala de
impuritati care trec.
13.Ungatorul de aer cu pulverizare obisnuita
Ungatoarele de aer sunt niste echipamente prin care se introduce aercu scopul asigurarii lubrifierii
motoarelor pneumatice.
Principiul de functionare:
crearea unei depresiuni
(cadere de presiune) prin
trecerea curentului de aer
printr-o sectiune strangulata
ce creaza o diferenta depresiune ce permite absorbtia
uleiului.
Rezervorul de ulei este asezat sub circuitul principal de aer,masa de
ulei din rezervor este legata printr-o conducta inersata(scufundata) cu
sectiunea de strangulare a circuitului de aerRa.Deoarece in punctul destrangulare se produce o depresiune care absoarbe uleiul,creste viteza
aerului care antreneaza picaturile de ulei catre iesire.
Debitul de ulei este reglat cu ajutorul strangularii Ru,scurgereauleiului din rezervor in circuit are loc automat din momentul in care
incepe curgerea aerului prin circuitul principal care produce o
depresiune p=p1-p2,aceasta din urma se mai poate scrie pcu+u.
- pcu-peirderea de presiune pe conducta de ulei;
- u-greutatea specifica a uleiului[F/v];- h-diferenta de nivel.
14.Ungator de aer cu pulverizare fina(cu microceata de ulei)
16
16
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
17/29
Principala deosebire a
acestui ungator consta
in existenta a doua
circuite de aer careleaga orificiul de intrare
i cu cel de iesire e
si anume:
- 1-x-2 primul circuit
strangulat in
x,asigura trecrea
cantitatii mai mari a debitului de aer.
- 1-z-4-b-6-2-e al doilea circuit ,deviat din primul are o sectiune maimica decat primul circuit.
Strangularea z reprezinta locul de legatura cu circuitul e,se produce
prima faza a pulverizarii uleiului care trece in rezervorul de ulei in partea
de sus a rezervorului notat cu b.In partea de sus prin orificiul 6 se uneste
cu circuitul principal.Rezervorul de ulei se gaseste sub circuitul principal
de aer.Cantitatea de ulei din rezervor este legata cu cavitatea c prin
intermediul conductei inersate 5,respectiv 5,iar rezervorul c este situat
deasupra circuitului principal de aer,aceasta cavitate c comunica cupunctul de strangulare z prin circuitul 3-3.
Pulverizarea fina cu ajutorul acestei scheme se obtine in felul urmator:
- existenta strangularii x creaza o depresiune care face posibila existenta
in paralel a circuitului secundar;
- in circuitul secundar,ca urmare a strangularii notat cu z se creaza o
depresiune (intre 3 si 3)care va face posibila absorbirea uleiului din
rezervor prin intermediul conductei 5-5,uleiul astfel absorbit este picurat
in sectiunea de strangulare si
- uleiul pulverizat este transportat prin orificiul 4 in cavitatea b,picaturilemai mari de ulei cad in masa de ulei,iar cele fine sunt antrenate de
circuitul de aer spre iesire prin orificiul 6,respectiv prin circuitul 2e;
- in punctul 2,curentul principal de aer provoaca o noua pulverizare si o
raspandire uniforma a picaturilor de ulei in masa de aer de unde apoi este
transportat catre iesire;
17
17
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
18/29
- absorbtia uleiului se produce pe traseul 5-5-3-3(intre b si z) si se
produce ca urmare a diferentei de presiune pb in punctul de strangulare a
drossel-ului.
Datorita variatiei de la o schema la alta a parametrilor de functionare
ai aerului(presiune p si debit Q),q reprezinta debitul de ulei iar vascozitatea uleiului,ungatoarele sunt prevazute cu dispozitive de reglare
manuala a unor parametri ce determina ungerea.Acestea permit reglarea
corespunzatoare,aceasta reglare are loc in cazul ungatoarelor cu
pulverizare obisnuita,facandu-se la strangularea de aer Ra si la reglarea
drossel-izarii circuitului de aer marcat cu Ru.
In cazul ungatoarelor cu pulverizare fina se pot utiliza aceleasi
reglari,dar mai frecvent in locul drossel-izarii de ulei se foloseste drossel-
izarea unui circuit de aer ce leaga cavitatea c cu cavitatea b.Prescriptii privind proiectarea acestor instalatii:locul de
plasare(distanta dintre ungator si locul de utilizare),debitul de
aer,presiunea si temperatura aerului,q-debitul de ulei necesar.
15.Schemele instalatiilor de actionare pneumatica.
Acestea servesc la reprezentarea instalatiilor pneumatice in
documentatii.Se folosesc urmatoarele tipuri de scheme:
- scheme de principiu redau in mod succesiv operatiunile care
compun un ciclu de lucru;- scheme de functionare prezinta prin niste semne conventionale
elementele care compun schema precum si legaturile dintre ele.
In cadrul acestor scheme se disting 3 categorii de circuite:de
actionare,de comanda,de semnalizare.In general circuitele de actionare
sunt circuite ce fac legatura intre sursa de aer si intre elementul de
executie(motorul).Circuitul de comanda asigura comenzile in instalatia
respectiva.
Schemele de montaj
stabilesc amplasamentulelementelor pneumatice cu
legaturile sale,pe masina sau
pe utilajul actionat.
18
18
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
19/29
Ciclograma completeaza schemele instalatiilor pneumatice si redau
succesiunea diferitelor stari de functionare prin care trece fiecare element
pneumatic.
Dupa inchiderea usii se actioneaza distribuitorul D1 care la randul sau
comanda distribuitorul D2 care isi schimba pozitia,respectiv actionandcilindrul de lucru.
Dupa atingerea presiunii maxime din circuit,releul de semnalizare RS
inchide un contact electric si se aprinde o lampa de semnalizare,operatorul
deschide usa si se elibereaza distribuitorul D1 si D2 si cilindrul
pneumatic(C.P) va reveni la pozitia initiala.Ciclograma prezinta toate
functiunile.
16.Functia SI si functia SAU
Functia SI-legarea in serie a doua sau mai multe distribuitoare
face posibila producrea unei actiuni numai atunci cand se executa doua
sau mai multe comenzi simultane.Aceasta inseamna montarea in serie adoua elemente de comanda(cilindrul pneumatic primeste aer daca D1 SI
D2 sunt deschise.
19
19
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
20/29
Functia SAU-daca se leaga in paralel doua elemente de comanda
exista posibilitatea alimentarii unui element de executie SAU cu un
element SAU cu celalalt.In aceasta situatie,cilindrul pneumatic poate fi
alimentat fie prin distribuitorul D1,fie prin distribuitorul D2.Se remarca in
schema prezenta supapei de sens duble SD,care asigura sensul de curgereal aerului catre cilindru fie ca aerul vine de la un distribuitor sau de la
celalalt.
17.Functia NU si functia MEMORIE TEMPORARA
Functia NU-circuitul cu functia NU se foloseste atunci cand
este necesara intreruperea semnalului de comanda la un moment dat.
Functia MEMORIE TEMPORARA-comanda de executie data
sub forma de impuls este mentinuta un timp limitat.In practica,acest lucru
se realizeaza cu ajutorul unui rezervor care inmagazineaza o cantitate
precisa de aer comprimat.
20
20
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
21/29
18.Functia MEMORIE PERMANENTA si functia
INTERBLOCARE COMENZI
Functia MEMORIE PERMANENTA-intr-un circuit in care
avem asemenea functie,comanda data sub forma de impuls se mentine in
mod permanent.
Functia
INTERBLOCARE
COMENZI-combinarea
incrucisata a doua circuite de
comanda permite executarea
numai a unei singure
comenzi.Acest lucru se
realizeaza cu 2distribuitoare.Efectuarea
comenzii C1,prin
distribuitorul D1 nu poate fi
realizata atata timp cat se
executa comanda C2 prin distribuitorul D2.
21
21
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
22/29
19.Schema de actionare a unui agregat cu regim periculos de lucru
a)
b)
In schema de montaj (a) cilindrul 13 este montat pe batiul masinii
notat cu c,care urmeaza sa impinga prin jgheabul d,piesa de prelucrat f in
dispozitivul e.
22
22
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
23/29
M 1-inchiderea usii ghilotina b si actionarea distribuitorului cu 3
orificii normal deschis(3 sau 4 pe schema b sau 3,b schema a) care
comanda distribuitorul cu 3 orificii normal deschis 6(b) prin intermediul
distribuitorului limitator de cursa 11(b) care se gaseste in pozitia inchis
cand cilindrul 13 este in repaus (pistonul se gaseste in partea stanga).M 2-comanda manuala simultana a distribuitoarelor 1 si 2(ambele
scheme) care permite actionarea pneumatica a distribuitorului cu 3 orificii
7(b) si cel cu 4 orificii 9 prin intermediul distribuitorului 6(b) aflat in stare
inchisa actionata din momentul 1 si prin intermediul supapei de sens
8(b),in acest fel distribuitorul cu 4 orificii,9,pune in pozitia de lucru
cilindrul 13 care elibereaza distribuitorul limitator de cursa 11 si in mod
indirect.Distribuitoarele 7 si 9(b) raman mai departe actionate deoarece
supapa de sens 8 permite autoalimentarea de actionare de la distribuitorul10 in aceste conditii incepe cursa de deplasare a pistonului spre dreapta.
M 3-la capatul cursei active a pistonului cilindrului 13 se actioneaza
inchiderea distribuitorului 5(b) limitator de cursa care actioneaza
distribuitorul 10 pe care-l intrerupe.Se intrerupe autoalimentarea
distribuitoarelor 7 si 9 si se comanda revenirea pistonului si eliberarea
distribuitorului 10,incepe deci cursa de revenire a pistonului.
M 4-la revenirea pistonului in partea stanga tija pistonului
actioneaza distribuitorul limitator de cursa 11 pregatind astfel circuitulpentru faza urmatoare.
M 5-operatorul deschide usa ghilotina b,intra in spatiul periculos si
extrage piesa fabricata din e.
Dupa cum rezulta din schema am obtinut urmatoarele functii:
-SI-prin elementul 1 si 2 (b) si a legaturilor dintre ele;
-SAU-circuitele 3 sau 4,respectiv 12 si legaturile dintre sale;
-s-a folosit un circuit NU prin elementele 5-10,legate intre ele;
-s-a folosit circuitul MEMORIE prin elementul 7,8,respectiv legaturile
dintre ele;-s-a folosit functia amplificare semnalprin elementele 6 si 11 respectiv
legaturile dintre ele;
20.Scheme de functionare cu un singur cilindru de lucru,cu
comanda manuala directa
23
23
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
24/29
Asemenea scheme se realizeaza pentru actionarea unui cilindru
printr-o maneta sau printr-o pedala,in consecinta sunt circuite a caror
functionare necesita prezenta unui operator.
Schema reprezinta comanda
manuala directa a unui cilindrupneumatic cu ajutorul
distribuitorului D,avand 3 orificii si
fiind actionata manual.Acest circuit
are 2 stari:starea de repaus si starea
actionata.
In starea de repaus,arcul
impinge pistonul,camera capului
pistonului(c.p) fiind pusa in legaturadirecta cu atmosfera prin orificiile 2
si 3 ale distribuitorului.
In stare actionata,distribuitorul comandat manual alimenteaza prin
orificiile 1 si 2 camera capului pistonului (c.p) punand in miscare
pistonul.Aceasta stare se mentine pana cand exista actionare din partea
conducatorului.
Viteza cu care se deplaseazapistonul depinde de urmatorii
factori si anume:rigiditatea
arcului,depresiunea
aerului,sectiunea orificiilor de
alimentare,marimea fortelor de
frecare,marimea fortelor utile.
21.Schema cu comanda
manuala directa a unui cilindrupneumatic cu dublu efect si reglare
hidraulica a vitezei.
In stare de repaus,distribuitorul
alimenteaza prin orificiile 1 si 2 camera
24
24
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
25/29
tijei pistonului (c.t),iar prin orificiile 3 si 4 se pune in legatura camera
capului pistonului(c.p).
In stare actionata,sursa de aer comprimat prin orificiile 1 si 3
alimenteaza camera capului pistonului si elibereaza din camera tijei
pistonului prin orificiile 2 si 4 catre atmosfera.Aceasta schema reprezinta schema normala cu dublu efect cu un
drossel de cale.
Se deosebeste de schema anterioara prin faptul ca la cursa de
lucru(deplasarea spre dreapta) viteza de deplasare a pistonului este relativ
constanta,acest lucru se realizeaza prin intercalarea intre orificiul 2 al
distribuitorului si intre cilindrul pneumatic a unui drossel de cale notat cu
R.S.
Drossel-ul de cale se compune din 2 elemente si anume:supapa de
sens,rezistenta reglabila.Datorita supapei de sens,drossel-ul permite
alimentarea libera a cilindrului cu aer comprimat,evacuareafiind
strangulata cu ajutorul rezistentei reglabile.
In schema se prezinta comanda manuala a cilindrului pneumatic cudublu efect si reglarea hidraulica a vitezei.Se observa din schema ca avem
2 cilindri,pistoanele fiind legate rigid intre ele.Pistonul P.H lucreaza in
cilindrul hidraulic,pistonul P.P lucreaza in cilindrul pneumatic.
Cilindrul hidraulic are un circuit hidraulic propriu inchis alimentat
de la rezervorul hidraulic R.H,in timpul executiei cursei A+(de deplasare
25
25
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
26/29
spre dreapta),rezistenta variabila R.S stranguleaza evacuarea lichidului
catre rezervorul hidraulic R.H,obligand astfel ca aceasta cursa sa se
execute cu viteza constanta.In timpul cursei A-(de revenire),circulatia
lichidului se face nestingherita in ambele sensuri.
22.Schema de functionare cu comanda indirecta
Se poate observa ca cilindrul
pneumatic CP este alimentat de
catre distribuitorul cu 4 orificii
D1,a ctionat pneumatic pentru ambele
pozitii de lucru prin intermediul
distribuitorului D2.
23.Schema de functionare cu un cilindru cu miscare continua
alternativa
In schema se prezinta comanda de schimbare a sensului de miscare a
pistonului.Schimbarea sensului se face cu L.C(limitator cursa) prevazut cu
o tija prelungita mai mult,putin mai mare decat cursa.Pentru compensareaerorilor de montaj,contactul dintre tija limitatorului se face prin
intermediul arcurilor elicoidale.Ciclul se repeta atata timp cat
distribuitorul D de comanda sta in pozitia D0+ si se opreste in pozitia
initiala de repaus A- la comutarea distribuitorului D0 in pozitia de lucru
D0-.
26
26
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
27/29
24.Schema de functionare cu doi cilindri de lucru.
Schema de actionare asigura urmatoarea succesiune:
-succesiunea A+,B+,A-,B-;
-ciclul de functionare incepe printr-un impuls de comanda manuala dat de
catre distribuitorul D0-la randul sau,distribuitorul D0 actioneaza distribuitorul p1 si incepe
comanda de functionare A+,adica incepe deplasarea pistonului A spre
dreapta;
27
27
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
28/29
-la sfarsitul cursei A+,distribuitorul limitator de cursa LC2 va fi
actionat,adica sertarul de sus ajunge jos,va fi alimentat cilindrul B si se
produce cursa B+,la sfarsitul cursei B+,tija pistonului va actiona limitatorul
LC3,care la randul sau va actiona distribuitorul p1 care va reveni la
pozitia initiala si va comanda cursa de revenire a cilindrului A.-la capatul cursei cilindrului A,tija acestuia actioneaza limitatorul
LC1,care la randul sau comanda revenirea pistonului motorului pneumatic
B cu B-;
-un asemenea circuit poate fi folosit atunci cand cilindrului B nu i se cere
sa dezvolte permanent o forta de impingere,deoarece in timpul cursei
A-,cilindrul B nu este alimentat cu aer;
-cilindrul B in general este de dimensiuni mici,deoarece acesta este
alimentat prin limitatoarele de curse LC1 LC2,care sunt construite cuorificii de alimentare reduse;
-pentru folosirea acestui dezavantaj se poate folosi o alta schema:
28
28
8/2/2019 69959967 Masini Si Actionari Pneumatice
29/29
Subiect
Parti componente:
1-banda de transport;2-jgheab;3-clapeta;4-traductor de nivel;5-siloz;6-
sursa de avcuare;7-amplificator.
Banda transportoare 1 alimenteaza silozul 5,materialul intrand in
siloz atunci cand clapeta este in stare deschisa.In acelasi timp,gura de
avcuare fiind inchisa.
Cand nivelul din siloz a atins valoarea prescrisa,traductorul 4 prin
intermediul amplificatorului 7 comanda electric distribuitorul D,care ca
conta in cealalta pozitie,adica cilindrul C1 inchide clapeta 3 iar cilindrul C2deschide gura de evacuare din siloz.
29
Top Related