7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
1/18
LOGOPEDIE.dap.ro
1
ELEMENTE DE NEUROFIZIOLOGIEA LIMBAJULUI
Dragomir Diana Corina, Trif Diana, Ursateanu Teodora
Psihopedagogie Speciala, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei
UBB Cluj Napoca
Limbajul este un sistem de semne
manuite dupa anumite reguli invederea fixarii, prelucrarii si
transmiterii de informatii.
Limbajul are la baza
mecanisme nervoase reflexe; el
incepe intotdeauna cu stimularea
neuronilor eferenti (motori) sub
influenta impulsurilor aferente
(auditive, vizuale, kinestezice,
tactile, etc.) la nivelul scoartei
cerebrale.
La realizarea normala a
vorbirii participa o serie de centri
nervosi situati la nivelul
encefalului si care pun in miscare,
pe baza impulsurilor, musculatura
organelor fonatoare. Avem o zona
verbo-motorie, o zona motorie, una
auditiva si o zona a auzului verbal.
In ceea ce privestereceptarea mesajelor
informationale toti analizatorii in
functie sunt in stare sa influenteze
intr-o masura mai mare sau mai
mica functionarea celorlalti. In
receptarea mesajelor un rol
important il are auzul, cea mai
mare implicare a auzului fiind in
dezvoltarea si mentinerea
limbajului. Observatiile au aratatca vorbirea chiar si cu intensitate
prag este de departe cel mai bun
stimul de trezire (activare). Astfel,
cel adormit se trezeste chiar si la
vocea soptita, iar mamele se
trezesc la scancetele propriilor
copii. Aceste exemple fac parte din
capacitatile receptive care atesta
validitatea credintelor populare in
eficacitatea superioara a unei voci
familiare pentru trezirea unui
pacient aflat in coma.
Perceptia semnalelor
auditive depinde de structura
psihologica si de expectatia
subiectului, bazata pe experientele
anterioare, stocate in memorie.
Interpretarea diferitelor tipuri de
limbaj variaza cu contextul acusticcare-l precede si-l urmeaza.
Conceptul de semnificatie a
sunetului implica recunoasterea lui
de catre un detector. Odata
recunoscut, prin modalitatile
innascute sau invatate, sunetul
poate fi utilizat pentru modificarea
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
2/18
LOGOPEDIE.dap.ro
2
vorbirii proprii printr-un control de
tip feed-back.
Achizitia limbajului vocaleste afectata serios de surditatea
congenitala.
Experientele efectuate prin
stimularea acustica dihotomica au
indicat ca la persoanele dreptace
sunetele recrutate de urechea
dreapta (conduse la emisferul
stang) sunt mai bine percepute
pentru sunetele vorbirii, atat pentru
cele inteligibile cat si pentru celeneinteligibile, decat sunetele care
sunt captate de urechea stanga, la
persoanele care sunt cunoscute ca
avand dominanta limbajului in
emisfera drept. Sunetele
nonverbale inclusiv muzica sunt
mai bine percepute de cealalta
emisfera. Ambele emisfere au
capacitatea sa extraga si saanalizeze patternurile sunetelor
verbale, dar interpretarea lor
lingvistica este posibila doar la
nivelul emisferei dominante.
Fibrele provenite din nucleii
auditivi urca in creierul mediu (in
corpul geniculat median si
pulvinar) fac sinapsa la nivelul
capsulei interne a cortexului
auditiv primar (A41). Se face in
paralel analiza aspectului sunetului
(intensitate, timbru, inaltime).
Planul temporal trimite proiectii la
jonctiunea dintre girusul temporal
superior (A22) si girusul angular
(A39), in aria Wernicke (vezi anexa
1).
In emisfera dreapta are loc
prelucrarea sunetelor
corespunzatoare muzicii. Inemisfera stanga se trimit proiectii
la aria Wernicke, iar apoi prin
banda arcuata (vezi anexa2) la aria
Broca, la portiunea inferioara a
ariei premotorii (A6) care activeaza
miscarile necesare vorbirii alaturi
de aria 4. Planul temporal contine
cortexul auditiv de asociatie. El se
extinde pe suprafata laterala a
portiunii posterioare a primuluigirus temporal (A22), inapoia
cortexului auditiv primar din
girusul transvers al lui Heschl.
S-a observat asimetria
planului temporal, mai mare in
stanga la cei mai multi oameni, cu
o dominanta emisferica stanga
pentru vorbire. Mai exact, 65% din
creierele umane au planumtemporale mai mare pe stanga si
doar 11% pe dreapta. Leziuni ale
planumului temporale in emisfera
stanga determina afazia Wernicke.
Activarea, filtrarea si
facilitarea proceselor
psihofiziologice corticale depind
de sistemul reticulat de la nivelul
trunchiului cerebral si
diencefalului. In stransa legatura
cu filtrarea informatiei senzoriale
se afla sistemul reticulat activator
ascendent.
Un caz: o fetita de 10 ani si
jumatate. La 8 ani nu putea
executa comenzi verbale insa copia
imediat actiunile. I s-a pus
diagnosticul de surditate cu pragul
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
3/18
LOGOPEDIE.dap.ro
3
minim de 90dB. A fost integrata
intr-o scoala de surdomuti insa
avea mari greutati in receptarealabiolecturii. Scorul la W.I.S.C. a
fost de 94 ceea ce releva faptul ca
inteligenta era medie si nu avea
nici un fel de deficienta mintala. S-
a utilizat EEG/audiograma in
somn. S-a observat faptul ca
raspundea la 30-35 dB. Rezultatul
la care s-a ajuns a fost faptul ca
fetita avea tulburari in dezvoltarea
limbajului.
Emotiile joaca un rol
important in distinctia dintre
procesare constienta si ceainconstienta. Ele au un rol esential
in selectarea procesarii
informationale. In cazul
balbismului un rol important il au
emotiile.
(un rol in explicarea acestui fapt il
are CIRCUITUL MENTINERII SI
AMPLIFICARII BALBAIELII).
Modul de codare a informatiei
Modelele cognitive ale
procesarii lexicale considera ca
perceptia vizuala si cea auditiva a
cuvintelor implica modalitati de
codare diferite, cu acces in paralel
ia sistemele de articulare (output)si semantice.
In contrast, modelul cel mai
acceptat de literatura neurologica
clinica se refera la procesarea
seriala, cu o recodare imediata a
impulsului vizual in cod auditiv si
abia apoi are loc codarea
semantica si procesul articulator.
S-a utilizat tehnica PET
pentru a masura modificarile la
nivel cerebral in timpul procesarii
unui singur cuvant. Rezultatele
indica o localizare a codurilor
diferita in arii separate ale
cortexului cerebral. Cercetatorii, in
urma acestor descoperiri, sustinideea ca arii separate ale creierului
sunt implicate in codarea auditiva
si cea vizuala a cuvintelor, fiecare
avand acces independent la
sistemele de articulare si
semantice.
Stimulii utilizati au fost
substantive din limba engleza,
Reprezentarea
negativa a actului
vorbirii
Teama de esec
Dereglare a
respiratiei circulatiei:
inrosire, transpiratie
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
4/18
LOGOPEDIE.dap.ro
4
prezentate auditiv (cu ajutorul unor
casti) si vizual (cu ajutorul unui
monitor color).Au existat trei tipuri de
sarcini:
1. Senzoriala fixarea unui singur
punct se compara cu
prezentarea unor cuvinte. Nu se
cerea nici un output motor, nici
o procesare lexicala volitionala,
era vorba doar de procesare
formei cuvantului, o procesare
la nivel senzorial.2. Output prezentarea verbala a
fiecarui cuvant se compara cu
prezentarea cuvantului intr-un
alt mod decat folosind limbajul
oral (in scris, spre exemplu). Se
urmarea controlul motor si
codarea outputului.
3. Semantica subiectii trebuiau
sa spuna o utilizare a cuvantuluiprezentat care se compara cu
prezentarea verbala a
cuvantului.
Rezultatele se pot desprinde si
din anexa 3a si b.
Se observa ca procesarea
vizuala tine de cortexul striat, iar o
lezare a acestuia duce la alexie si
la incapacitatea de a citi cuvinte. In
cazul procesarii auditive vorbim
preponderent despre cortexul
auditiv primar, cortexul tempo-
parietal stang (lezarea lui ducand
la deficite de tip fonologic),
cortexul anterior temporal
superior, cortexul cingulat anterior
partea posterioara. Codarea
articulatorie si outputul motor tin
mai mult de regiunea sylviana.
Aceste rezultate intarescmodelele procesarii paralele insa
contrazic cele in care se sustine
faptul ca in cazul codarii vizuale
are loc imediat o recodare auditiva
si modelele ce sustin natura seriala
a modelelor clinice neurologice.
Exista doua procese
implicate in limbaj:
1. analiza semantica (sintaxa)
in functionarea careia esteimplicata zona inferioara
prefrontala stanga;
2. structura gramaticala
(reguli) structura care tine
de invatarea gramaticii se
afla la nivelul corpilor
striati.
3. Luz Amparo Fajardo Uribe
sustine ca functiile emisfereistangi, implicate in limbaj,
sunt urmatoarele:
a) controleaza comportamentul
lingvistic in duplicitatea sa
senzorio-motorie si audio-
verbala;
b) elaboreaza limbajul
propozitional si emitere de
cuvinte;
c) controleaza abilitatile pentru
expresiile scrise;
d) controleaza capacitatea de
calcul numeric si de
rationament matematic;
e) este dominanta in gandirea
abstracta de tip verbal.
Functiile emisferei drepte
sunt (dupa acelasi autor):
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
5/18
LOGOPEDIE.dap.ro
5
a. intervine in creativitatea
literara;
b. intervine in elementeleprozodice ale limbajului;
c. participa in elaborarea
limbajului automatic, fiind
capabil de a identifica
continuturi absurde;
d. identifica componentele lexice,
precum substantive si adjective,
desi este incapabila de a
identifica verbe;
e. dispune de putine abilitatipentru citit si nu dispune de nici
una pentru scris.
Tot dupa Luz Amparo
Fajardo uribe:
- Lobul frontal: partea posterioara
este relationata cu limbajul motor;
- Lobul temporal: partile mediene
au fost asociate cu limbajul verbal;
- Lobul occipital: este important inreceptarea si interpretarea
stimulilor vizuali si discriminarea
formelor, contururilor si culorilor,
discrimineaza formele de
simbolurile lingvistice.
Conexiunea lobului occipital cu
zona corticala de asociatie permite
invatarea perceptiva.
- Lobul parietal: aceasta zona este
importanta in procesul lecturii
datorita faptului ca permite
interpretarea spatiilor dintre textele
scrise. Deasemenea face posibila
identificarea fiecarui grafem, la fel
ca valoarea fonetica prin
intermediul conexiunilor cu zona
Wernicke, Broca si Luria, face
posibila intelegerea globala a
textului. Zonele secundare si
tertiare au o capacitate importanta
in procesul lecto-tactil, si anumede a recunoaste si discrimina
formele complete prin intermediul
palparii digitale si in procesul
lecturii propriu-zise.
Zone corticale implicate in
limbaj:
- Aria lui Wernicke (A41, A42)
implicata in legarea cuvintelor
in propozitie;
- Aria 44, 45, 47 implicate inanaliza semantica a cuvintelor;
- Aria 6 - implicata in stocarea
materialului verbal;
- Aria 40, 22 implicate in
decizia semantica;
- Aria 45, 47 cu rol in
reactualizarea si procesarea
stimulilor verbali;
- Aria 45 rol: encodareastimulilor verbali;
- Aria 40 implicata in memoria
de lucru semantica;
- Aria 46, 47 rol in generarea
de verbe;
- Aria 47 implicata in
judecatile de ordin gramatical;
- Cortexul perisilvian si girusul
superior temporal rol in
producerea si perceptia vorbirii.
Sarcinile fonetice si
semantice activeaza centrii
semantici din zona prefrontala
stanga si duc la activarea
cerebelului drept. Daca acesta este
afectat, limbajul va fi afectat si el.
Aria Broca este importanta in
intonatie si procesarea emotionala
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
6/18
LOGOPEDIE.dap.ro
6
a discursului. S-a constatat ca
leziuni la nivelul acestei arii duc
la dificultati in construireapropozitiilor utilizand foneme
gramaticale, cum ar fi: is, can.
Putem doar specula ca functiile
memoriei care adesea sunt atribuit
cortexului prefrontal si
posibilitatea cortexului prefrontal
sa extraga categorii abstracte din
experiente specifice implica si aria
Broca.
Dezvoltarea creierului si acontrolului motor complex sunt o
prerechizita in achizitia limbajului.
Structurile subcorticale
(precum ganglionii bazali) sunt
implicate in declansarea si reglarea
tempoului secventelor motorii, in
structurile sintactice controland
propozitiile si generand foneme,
cuvinte, fraze, in initiereamiscarilor de articulare. Ganglionii
bazali impreuna cu talamusul si
aria premotorie sunt implicati in
controlul propozitiilor si productia
verbala a limbajului. Talamusul
este implicat in limbaj in diferite
moduri, participand in gasirea
cuvintelor pentru a fi pronuntate
dupa semnificatia lor si mai este
implicat in perceptia auditiva.
Leziunea cortexului
cingulat anterior si a structurilor
subcorticale, precum ganglionii
bazali si cerebelul duc la un deficit
de vorbire.
Producerea limbajului mai
este controlata si de tractul
piramidal, originar in neuronii
mari piramidali ai ariei lui Broca.
Aceste tipuri de fibre sunt dirijate
spre bulbul rahidian, protuberantasi partea mediana a cerebelului,
inerveaza bilateral nucleii nervilor
cranieni, exceptie facand nervii
implicati in expresia faciala.
Procesul de producere a limbajului
are nevoie si de o serie de adaptari
musculare, respiratorii, nervoase
care permit articularea sunetelor
produse cand aerul este fortat sa
treaca prin diferitele regiuni aleaparatului fonator.
S-a constatat ca dopamina,
in functie de concentratia ei, poate
afecta sau nu limbajul (ex: in
ADHD, autism, schizofrenie, etc.).
Asa se explica de ce specii de
animale, cum ar fi papagalii,
delfinii, care nu un creier foarte
dezvoltat, detin un limbaj destul dedezvoltat, deoarece au o
concentratie mare de dopamina.
In scoarta cerebrala se pot
distinge doua categorii de celule:
1. Eferentiale localizate in A2,
A3 si A5 care sunt considerate
poarta de iesire a informatiilor;
2. Aferente sunt interneuroni
situati in toate ariile, dar au o
concentratie majora in A4,
poarta de intrare a informatiilor.
Leziuni in diferite zone ale
creierului:
- Leziuni in lobul frontal, parietal
si temporal superior duc la
afazie completa, subiectul
avand o intarziere a limbajului,
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
7/18
LOGOPEDIE.dap.ro
7
proasta intelegere a limbajului
scris si vorbit;
- Leziunea corticala sausubcorticala a regiunilor
prefrontale si frontale duc la
afazia Broca, subiectul
prezentand agramatism, proasta
articulare, disprozodie, posibil
mutism;
- Daca este lezata structura
perisilviana posterioara a
lobilor parietal si temporal
afazia Broca, subiectulprezentand limbaj fluent,
neintelegerea completa a
limbajului vorbit, incapacitate
de a citi sau de a repeta sunetele
si cuvintele, alexie, agrafie;
- Lezata marginea superioara a
scizurii silviene, lobul parietal
inferior afazia de conductie,
subiectul prezentand dificultatiin repetitia limbajului si a
lecturii cu voce inalta,
neexistand sau sunt tulburari
de intelegere a cuvintelor auzite
sau vazute, chiar daca apar
neintelegeri acestea sunt foarte
putine;
- Leziunile la nivelul operculului
anterior si superior si al insulei
afazia motorie minora,
neaparand deficite
semnificative sau durabile de
vorbire;
- Leziuni profunde ale lobului
temporal, circumvolutilor
parahipocampice si
hipocampice afazie amnestica
anomica, subiectul prezentand
o incapaciate de a-si reaminti
numele obiectelor sau al
constituentelor acestora,tulburarea memoriei de lucru;
- Leziuni parieto-occipitale
dislexie cu disgrafie, subiectul
prezentand functia vizuala a
limbajului mai atinsa decat
functia auditiva, lectura si
scrisul fiind imposibile.
Studi i si cercetari
Paul Broca (1861) a facut o
serie de studii pe afazie. A
examinat post-mortem doi pacienti
afazici care prezentau deficite ale
capacitatii de a produce si a
intelege mesaje, deficite produse
de leziuni cerebrale. A fost primul
care a demonstrat ca afazia este
legata de o leziune specifica lanivelul creierului, in lobul frontal
(afazie expresiva).
Afazia lui Broca implica o
lipsa a abilitatii de a produce
limbaj coerent. Pacientii sunt
capabili sa foloseasca aparatul
vorbirii, articularii, sa produca
sunete si chiar cuvinte, dar nu pot
produce propozitii sau sa exprime
ganduri (repetari de cuvinte la
nesfarsit; pot uneori comunica dar
nu sunt capabili sa se exprime
corect din punct de vedere
gramatical; ei pot desena dar nu
pot scrie corect si coerent). Pot
intelege vorbirea, si adeseori pot
forma idei pentru a comunica, dar
nu pot pune cuvintele impreuna
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
8/18
LOGOPEDIE.dap.ro
8
pentru a comunica ideile.
Exemplu: Ladies and gentelmens
please come in the living-room;spun ei:
Ladiesgentelmensroom.
Wernicke (1874) vorbeste
despre diferenta dintre afazia
datorata unor leziuni in lobul
frontal (Broca) si afazia Wernicke
(lobul temporal stang) afazia
senzoriala. Aceasta este
caracterizata prin dificultati de
intelegere a limbajului in oriceforma; pot vorbi fluent, pot forma
propozitii lungi si complexe dar
din insiruirea cuvintelor deseori
lipseste intelesul coerent.
Apraxia vorbirii (M1
Mouth Area Disruptions) pot
forma un discurs coerent in capul
lor, dar nu-l pot exprima verbal.
Nu este vorba de deficitecognitive, ci nu pot controla
actiunea articulatorie (limba, buze,
palatul moale, etc).
Geschwind. Daca intre
regiunile vizuale si cele ale
limbajului se rupe conexiunea,
aceasta da nastere la dificultati in
comprehensiunea limbajului.
Tinand cont ca abilitatile
lingvistice sunt situate in emisfera
stanga si performantele lingvistice
in emisfera dreapta, putem trage
concluzia ca in transmiterea
informatiilor un rol important il are
corpul calos.
Cercetatorii in neurostiinte
au notat indelung comunalitatea in
controlul neural al vorbirii si
manipularilor manuale. Atat
vorbirea cat si indemanarea
miscarilor mainii drepte reflectacontrolul emisferei stangi (Kimura,
1979). In mod consecvent, leziuni
ale creierului care cauzeaza
deficite in vorbire pot creea
deficite si in manipularea
obiectelor.
Kempler se centreaza pe
deficitele gestuale si verbale la
pacientii cu Alzheimer. Atat afazia
cat si apraxia (dificultate inexecutarea miscarilor intentionate
ale bratului si mainii ca gestul de
manipulare obiectuala) pot reflecta
leziuni in ariile asociate partilor
frontale si parietale stangi. Pacienti
afazici care sufera deseori si de
apraxie. Aceste cercetari presupun
un control neural comun al
limbajului, gestului si manipulareobiectuala. Pacientii cu Alzheimer
sunt ideali pentru analizarea dintre
tulburarile lingvistice si cele
praxice, pentru ca le etaleaza in
stadiul timpuriu al bolii. In
contrast, ei dezvolta paralizii doar
in stadiul final. Kempler a gasit
corelatii statistice puternice intre
pierderea simbolismului verbal si
simbolismului gestual
(pantomima), la acesti pacienti, dar
mici corelatii intre pierderea altora
din aceste indemanari si abilitati
sintactice. Aceasta semnifica faptul
ca legaturile neurologice sunt mai
apropiate (puternice) intre
simbolismul verbal si gestual,
decat intre abilitatile semantice
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
9/18
LOGOPEDIE.dap.ro
9
sintactice si alt domeniu
comunicativ. Disocieri intre
disturbarile lexiconilor gestuali siverbali se intampla oricum si
pierderea simbolurilor specifice
intr-un domeniu nu garanteaza
pierderea in celalalt. In opinia lui
Kempler aceste cercetari sunt
compatibile cu vederea modulara a
vorbirii in care cateva functii
vocale si gestuale sunt
independente si altele
interdependente.Liepmann (1908) a constatat
intr-un studiu efectuat ca 14 din 20
de apraxici erau si afazici.
Lobii frontali si parietali
sunt implicati in majoritatea
cazurilor de apraxie, in timp ce
lobii frontal, temporal si parietal
sunt mai des implicati in afazie. In
aceasta teorie, corelatia dintre celedoua tulburari este un aciident
anatomic: accidente vasculare
afecteaza arii care sunt importante
pentru doua functii separate (vezi
anexa 5).
Goldstein (1917),
Geschwind si colab. au descris
cazul urmator: o fata care repeta
perfect, articula normal
propozitiile spuse de examinator
insa cand era intrebata ce anume a
spus examinatorul raspundea
astfel:
E: Roses are red.
R: Violets are blue, sugar
is sweet and so are you.
Ariile Broca si Wernicke
erau intacte, insa regiunile ce
inconjurau aria vorbirii erau
distruse.
Un alt caz: la palparea unuiobiect cu mana dreapta, denumeau
obiectul corect, la palparea
acestuia cu mana stanga il
denumeau incorect. Era nevoie ca
informatia sa fie transmisa din
emisfera dreapta spre ariile
limbajului prin corpul calos care
era afectat la pacient sindrom de
corp calos.
Kelley si colab in 1946 auefectuat studii pe o pisica. Au
constatat ca leziuni ale substantei
cenusii periapeductale duceau la
abolirea si diminuarea
comportamentului facio-vocal.
Landau, Goldstein si Klaffnr
(1960), la examinarea
necroscopica a unui creier (al unui
copil de 10 ani) au constatat opierdere bilaterala de substanta
corticala in regiunea posterioara;
circumvolutiunile posterioare ale
lobului parietal, temporal si
occipital erau reduse in marime, iar
sectiunile aratau atrofia substantei
albe si cenusii din insula si
opercul.
Copilul (care se nascuse fara
accidente, dar cu anomalii
congenitale si care prezentase crize
de cianoza in perioada neonatala)
avea, la varsta de 10 ani cand a
murit, o vorbire spontana
satisfacatoare, folosind corect
timpurile verbale regulate si
neregulate; singurul deficit era ca
nu intelegea vorbirea la o viteza
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
10/18
LOGOPEDIE.dap.ro
10
normala a fluxului conversational,
dar intelegea perfect daca I se
vorbea mai rar.La examenul necroscopic in
trunchiul cerebral, structurile
geniculate mediale erau greu de
identificat dar cei doi nuclei
auditivi erau din punct de vedere
histologic inapti. Acest caz arata
cat de ampla poate fi recuperarea
limbajului pe langa apreciabilele
extensiuni ale leziunilor si face in
ca o data evidenta constatarea canu exista un paralelism intre
gravitatea leziunilor cerebrale si
amloarea tulburarilor de vorbire.
Existenta unor fibre cortico-
talamice arata posibilitatea
implicarii unei regiuni diencefalice
pentru unele situatii de
nedezvoltare a vorbirii.
Penfield si colab (citati deKertezz, 1994) importanta ariei
Broca in denumirea cuvintelor;
limbajul apare organizat in jurul
scizurii lui Sylvius. Studii pe
bolnavi de epilepsie (stimulare
corticala si inregistrari) au adus o
contributie importanta la realizarea
localizarii cerebrale a limbajului.
Ganzzaniga (1995) a
efectuat un studiu pe 117 pacient
referitor la organizarea corticala a
limbajului; 90 dintre ei au avut
harti cerebrale ale ambelor arii ce
deservesc limbajul, frontala si
parieto temporala; 15 aveau toate
ariile esentiale ale limbajului in
parito-temporal; 17 aveau leziuni
esentiale in lobul frontal. S-a
constatat ca doar zona din imediata
vecinatate a cortexului motor facial
contine arii esentiale pentru limbaj(97 cazuri). In alte zone ale
cortexului perisilvian, chiar aria lui
Wernicke, probabilitatea de a gasi
zone esentiale este mai mica (mai
putin de 30% din cazuri).
Ullmann si colab (1997)
controlul motor usor, sarac al partii
drepte a corpului la pacientii cu
Parkinson a fost asociat cu
inabilitatea lor de a performa lasarcini sintactice; autorii au
speculat ca aceste deficite pot fi
ambele relationate cu un deficit al
sistemului dopaminergic in
ganglionii bazali (ce proiecteaza in
regiunile frontale).
In general, se considera ca
majoritatea functiilor lingvistice
sunt localizate in emisferadominanta (stanga pentru dreptaci;
dreapta pentru stangaci). Se citeaza
insa si cazuri de bilateralitate, in
care functiile limbajului rezulta din
emergenta ambelor emisfere.
Merita retinuta marea variabilitate
individuala a bazei
neurofiziologica aferente
limbajului. Numai zonele mari
sunt identice la mai multi indivizi,
elementele de detaliu variaza in
limite apreciabile (de exemplu,
leziuni avand aproximativ aceeasi
localizare si intindere dau in
planul limbajului efcte
perturbatoare diferite).
Chiar specializarea
diferitelor arii corticale in
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
11/18
LOGOPEDIE.dap.ro
11
executarea unor verigi specifice
limbajului se realizeaza in cursul
ontogenezei, ea nefiindpredeterminata genetic. Daca o
leziune cerebrala in primii ani de
viata duce la tulburari
nesemnificative sau de scurta
durata ale limbajului, odata cu
inaintarea in varsta specializarea
este tot mai pronuntata, iarconsecintele lezarii unor arii
cerebrale in planul limbajului sunt
mult mai grave.
Bibliografie:
Ellis, R.D. (2000):The interdependence of counciousness and emotion;
Fajardo Uribe Luz Amparo (1999):Fundamentes neuropsichologicos del
lenguaje, Ediciones Universidad Salamanca, Santafe de Bogota: Instituto Caro y
Cuervo;
Lascus, E. (1995):Notiuni de logopedie, Editura Genesis;
Mogford, K.; Sadler, J. (1989): Child Language disability
Olteanu, A.;Miu, A. (2001):Neurofiziologia sistemelor senzitivo-senzoriale,
Editura Presa, Universitara Clujeana
Popa, Constantin (1997):Neurologie, Editura Medicala, Bucuresti
Petersen, P.T.; Fox ; Raichle, M.E. (1988):Positron emision tomographic
studies of the cortical anatomy of single word processing in Nature, nr. 331 Radu, I. (1991):Introducere in psihologia contemporana, Editura Sincron
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
12/18
LOGOPEDIE.dap.ro
12
ANEXA 1
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
13/18
LOGOPEDIE.dap.ro
13
ANEXA 2
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
14/18
LOGOPEDIE.dap.ro
14
ANEXA 3
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
15/18
LOGOPEDIE.dap.ro
15
ANEXA 3B
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
16/18
LOGOPEDIE.dap.ro
16
ANEXA 4
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
17/18
LOGOPEDIE.dap.ro
17
ANEXA 5
7/25/2019 003-Elemtente de Neurofizilogia Limbajului
18/18
LOGOPEDIE.dap.ro
18