ZZ Tatarasanu Ioana T.ap Genital

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

Denumirea unității: CENTRUL DE STUDII EUROPEAN BACĂU

ÎNDRUMĂTOR:

Asistent medical

POSTOLACHE I. LAVINIA

CANDIDAT:

LOVIN G. IOANA

2014

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

Denumirea unității: CENTRUL DE STUDII EUROPEAN BACĂU

ÎNDRUMĂTOR:

Asistent medical

POSTOLACHE I. LAVINIA

CANDIDAT:

LOVIN G. IOANA

2

MOTTO:

,, Să dăm totul, să sacrificăm totul fără speranță de răsplată, aceasta înseamnă

adevarata iubire față de aproapele aflat în suferință.

Fiecare neglijență, fiecare slabiciune, fiece îndoială înseamnă lașitate.”

Vasile Pârvan

3

MOTIVAŢIA

Nu este nimic mai frumos și nobil în viață decât să ajuți și să alini durerea și

suferința aproapelui tău, iar dacă avem în vedere aici și creștinul din noi, atunci

rezultatul nu poate decât să ne bucure în egală măsură asistent-pacient.

Tumorile aparatului genital sunt boli care au făcut și încă mai fac victime în

rândul femeilor de toate vârstele.

M-am implicat serios în timpul stagiului de practică în îngrijirea bolnavelor cu

aceste afecțiuni, care în unele cazuri se diagnostichează prea târziu.

Aceasta mi-a adus o mare satisfactie!

De aici încolo începe misiunea noastră și anume de a liniști psihic pacientul, de a-

l ingriji cu mult devotament si profesionalism, asa cum am învățat în școală și așa cum

ne dictează conștiinta.

Lovin Ioana

4

CUPRINS

TITLUL LUCRĂRII……………………………………………………………………..pag 1

MOTTO……………………………………………………………………………………pag 2

MOTIVAŢIA……………………………………………………………...........................pag 3

CAPITOLUL I

-ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ……………..pag 5

Anatomia aparatului genital feminin

Fiziologia aparatului genital feminin

CAPITOLUL II

-TUMORI ALE APARATULUI GENITAL FEMININ

FIBROMUL UTERIN……………………………………..…………………………….pag 14

CANCERUL DE COL UTERIN……………………………………………………….pag 25

Definiție

Etipatogenie

Simptome

Clinic/paraclinic

Factori de risc

Tratament medicamentos/chirurgical

Profilaxie

CAPITOLUL III

- CAZURI CLINICE-PLANURI DE ÎNGRIJIRI

-MODELUL CONCEPTUAL AL NEVOILOR FUNDAMENTALE DUPĂ

VIRGINIA HENDERSON...…………………………………………………………....pag 29

Cazul plan de îngrijire al pacientei Illes Luna-42 ani.........................………….…....pag 31

-evaluare finală

-fişa tehnologică

Cazul plan de îngrijire al pacientei Balaș Drăgălina- 36 ani……..……………..….pag 59

-evaluare finală

-fişa tehnologică

Cazul plan de îngrijire al pacientei Trașcă Gena- 52 ani………..…………….…....pag 89

-evaluare finală

-fişa tehnologică

–BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………..…..…pag119

5

CAPITOLUL I

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA

APARATULUI GENITAL FEMININ

ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Aparatul genital feminin este format din:

glanda mixtă – ovarul - ;

căile genitale ;

organele genitale externe.

Organele genitale interne la femeia adultă sunt situate în profunzimea cavității

pelvine.Ele sunt protejate astfel de oasele bazinului.

OVARUL

Situat în cavitatea pelvină, este un organ pereche, cu funcție mixtă:

exocrină – produce ovulele;

endocrină – secretă hormoni sexuali feminini:

-estrogen ;

-progesteron.

Are forma unui ovoid turtit , cântărind 6-8g, cu diametrul mare de 3-5 cm.

Prezintă două fețe, două margini și două extremități.

Fața laterală se află pe peretele lateral al cavității pelvine, ocupând fosa ovariană;

fața medială este acoperită de pavilionul trompei.

Pe extremitățile superioară și inferioară se prind o serie de ligamente, prin care

ovarul este legat de organele vecine.

Poziția aparatului

reproducător feminin

6

SECȚIUNE PRIN APARATUL REPRODUCĂTOR FEMININ

Structura

Ovarul este acoperit la suprafață de un epiteliu simplu sub care se găsește un

înveliș conjunctiv – albugineea ovarului.In interior, se află parenchimul glandular, cu

două zone: medulară și corticală. Zona medulară conține atât vase sanguine și limfatice

cât și fibre nervoase vegetative.

În zona corticală se află foliculii ovarieni în diferite faze de evoluție.

foliculi primordiali ;

foliculi primari;

foliculi secundari (cavitari) evolutivi;

foliculi maturi (terțiari , Graaf).

În fiecare lună, începând cu pubertatea și până la menopauză, un folicul secundar

devine folicul matur, care este cel mai voluminos.Acesta contine în interior ovocitul.

După eliminarea ovocitului, foliculul ovarian matur se transformă în corp galben,

care are rol secretor, secretand progesteronul.

Corpul galben devine în final corp alb, care are țesut cicatriceal.

7

Vascularizația ovarului este asigurată de:

- artera ovariană, ramură a aortei abdominale și de o ramură ovariană din artera

uterină;

- venele sunt reprezentate de vena ovariană dreaptă, care se varsă în vena cavă

inferioară și de vena ovariană stângă, care se deschide în vena renală stângă.

O parte din sângele venos al ovarului ajunge în vena uterină.

VASCULARIZATIA ORGANELOR GENITALE INTERNE

În cortexul ovarian sunt distribuiți

numeroși foliculi ovarieni.

8

CALEA GENITALĂ

Trompele uterine

Sunt conducte musculo-membranoase întinse de la ovare până la uter cu care

comunică prin orificii numite ostii uterine.

Extremitatea laterală a trompelor conține un orificiu, care se deschide în cavitatea

abdominală.Au o lungime de 7-12 cm.

Vascularizația este asigurată de ramuri tubare ce provin din artera ovariană și

uterină.Venele sunt omonime arterelor.

Uterul

Este situat în cavitatea pelviană, între vezica urinară și rect; este un organ

musculos, cavitar și impar.Uterul este interpus între trompele uterine și vagin.

Are formă de ,,pară” cu extremitatea mare orientată superior.

Este alcătuit din:

corpul uterin;

istmul uterin;

colul uterin (cervix).

Pe colul uterin se inseră vaginul prin extremitatea sa superioară.

Structura uterului:

la exterior- tunica seroasă = perimetru, întâlnită numai la nivelul corpului

uterin ;

tunica musculară = miometru, formată din musculatura netedă;

la interior- tunica mucoasă = endometru, care căptușește interiorul cavității

uterine.

Endometrul este considerat stratul funcțional al uterului și este cel care prezintă

modificări structurale, atunci când se elimină odată cu sângerarea menstruală. In ciclul

următor se reface.Vascularizația sa este asigurată de arterele uterine, ramuri din artera

iliacă internă.Din artera uterină se desprind și ramuri pentru vagin, trompe uterine și

ovare.Venele uterine se deschid în vena iliacă internă.

Vaginul

Este un conduct musculo-conjunctiv, lung de 7-9 cm, median și impar, care prin

extremitatea superioară se inseră pe colul uterin, iar prin cea inferioară(orificiu vaginal),

se deschide în vestibulul vaginal, spațiu delimitat de cele două labii mici.

În structura vaginului există un strat muscular format din fibre netede, iar la

interior se află o mucoasă formată dintr-un epiteliu pavimentos stratificat.

Vulva

Este un organ genital feminin extern și are forma unei fante, alungită în sens

sagital și marginită lateral de către două repliuri cutanate:labiile mari și mici.

Labiile mari sunt acoperite de tegument și sunt prevăzute cu par și glande sebacee

mari.În partea anterioară a labiilor mari există un relief median acoperit de păr și numit

muntele pubian sau al lui Venus.

9

Labiile mici sunt două cute simetrice, situate medial de labiile mari, iar spațiul

mărginit de ele se numește vestibul vaginal, în care anterior se deschide uretra, iar

posterior vaginul.

Vulva prezintă și organe erectile: clitorisul și bulbii vestibulari .

Clitorisul este situat median și are o lungime de 5-6 cm, iar bulbii vestibulari sunt

situați la baza labiilor mari.Vascularizația este asigurată de ramuri ale arterei rușinoase

interne, iar venele se deschid în vena iliacă internă.

Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital feminin.

Mamela este formată din glanda mamară și diferite părți moi care o înconjoară.

Glanda mamară este o glandă pereche, situată pe peretele toracic anterior, în

intervalul dintre coastele lll- Vll.

La femeia adultă glandele mamare prezintă o structură complexă, având

importanță biologică și patologică.

Ele asigură secreția de lapte, aliment esențial al nou- născutului și sunt de

asemenea sediu a numeroase procese patologice, dintre care cancerele sunt cele mai

importante.

10

FIZIOLOGIA

APARATULUI GENITAL FEMININ

OVULAȚIA

Cantitatea totală de ovule disponibile pentru o femeie, de-a lungul perioadei

fertile este determinată încă înainte de naștere.

Ovulele imature sunt depozitate în ovare, până la perioada pubertății, după care

este eliberat câte unul în fiecare lună.

Ovulul este celula sexuală feminină sau gametul, care se unește (fecundare) cu

spermatozoidul (celula sexuală masculină) pentru a forma o nouă ființă.

11

Intervalul de timp în care femeia poate elibera ovulele mature este cuprins între

pubertate (11-13ani) și menopauză (vârsta mijlocie).

Procesul prin care sunt produse ovocitele în ovar se numește ovogeneză, ceea ce

înseamnă ,,începutul formării unui ou”.

Diviziunea genetică- ovocitele primare încep să se înmulțească prin meioză,

proces care se întrerupe în prima sa fază și se continuă la începutul pubertății.Aceste

celule specializate vor ramâne în repaus în regiunea corticală a ovarului imatur și vor

degenera treptat, astfel încât la pubertate rămâne un număr de aproximativ 40 de mii.

Ovulația are loc atunci cand foliculul ovarian se rupe, eliberând un ovocit matur

în trompa uterină.Femeile nu sunt în general conștiente de acest fenomen, deși unele

dintre ele pot simți o durere în zona inferioară a abdomenului, aceasta fiind provocată

de întinderea extremă a peretelui ovarian.Ovulația apare în jurul celei de-a 14 –a zi a

ciclului menstrual si aceasta este perioada de maximă fertilitate a femeii.Foliculul rupt

formează o glandă numită corp galben ce secretă progesteronul.Acest hormon

pregătește mucoasa uterină pentru fixarea embrionului.

CICLUL MENSTRUAL

Dacă nu s-a produs fecundarea, nivelurile de estrogen și progesteron scad, iar

mucoasa uterină puternic vascularizată se desprinde, acest proces numindu-se

menstruație (menstră) și durează aproximativ 5 zile.

În aceasta perioadă se pierd cca 50 ml de sânge, țesut uterin și fluide, cantitatea

variind de la o femeie la alta.În general aceasta se produce ciclic la interval de

aproximativ 28 de zile, dar poate varia de la 19 la 36 de zile.

Etapele ciclului menstrual:

etapa proliferativă;

etapa secretorie;

etapa menstruală.

12

Ciclul menstrual este procesul regulat prin care un ovul este eliberat din ovar în

vederea fecundării.

Acest fapt se repetă la fiecare circa patru săptămâni, de la prima menstruație până

la menopauză (întreruperea completă a ciclului menstrual).

Sunt mai multe cicluri care converg și se condiționează reciproc:

ciclul hipotalamic – hipofizar;

ciclul ovarian (exocrin și endocrin);

ciclul uterin (endometrial);

ciclul vaginal;

ciclul mamar și genital.

CICLUL ENDOMETRIAL

Modificări ciclice ale endometrului – mucoasa uterină este divizată în două

straturi cu caracteristici anatomice și evolutive diferite:

stratul profund sau bazal ce nu suferă nici o modificare de-a lungul ciclului

menstrual și este format din partea profundă a tubilor glandulari și corionului;

stratul superficial numit și funcțional, care prezintă importante modificări în

cursul ciclului menstrual.

CICLUL VAGINAL

În mod normal mucoasa vaginală, la femei în plină activitate sexuală are patru

zone de celule care se modifică în cursul ciclului menstrual:

13

zona superficială;

zona intermediară;

zona parabazală;

zona bazală.

CICLUL MAMAR

În cursul unui ciclu menstrual, la nivelul glandelor mamare se produc modificări

morfofiziologice sub acțiunea celor doi hormoni hipofizari: foliculina si progesteronul.

În timpul sarcinii, sub acțiunea foliculinei, glandele mamare se măresc, devin

dureroase, iar în primele zile apare colostrul(prima secreție lactată).

14

CAPITOLUL II

TUMORI ALE APARATULUI GENITAL FEMININ

FIBROMUL UTERIN

DEFINIȚIE

Fibromul uterin este o tumoră benignă cu evoluție pelviană sau abdominală

compusă din elementele conjuctive și musculare asemănătoare cu cele ale miometrului

(țesutului uterin).Este una din cele mai frecvente tumori, întâlnindu-se în proporție de

20% la femeile peste 35 de ani.Nu este considerată o boală ereditară.

ETIOPATOGENIE

Nu este bine cunoscută, se atribuie o importanță deosebită tulburărilor în secreția

hormonală, secreția exagerată de foliculină și condiții locale particulare.

Fibromul uterin se dezvoltă cu precădere în perioada de activitate ovariană.

Coexistă cu manifestări patologice la nivelul ovarelor, crește în timpul sarcinii,

tratamente cu contraceptive, regresează după menopauză;

Hormonul somatotrop hipofizar (STH)- prin stimularea sintezei de proteine

are o acțiune sinergică cu estrogenii ceea ce-i conferă un rol posibil în geneza

fibromului uterin.

Femeile cu fibrom uterin prezintă mai frecvent o constilație hiperhipofizară și

macrosomie;

Progesteronulu i se recunoaște un efect antiestrogenic și prin aceasta s-a

sugerat c-ar inhiba creșterea biomiometrului uterin;

Progesteronul prin jocul concentrațiilor poate împiedica efectul estrogenilor

de stimulare a proliferării sau dimpotrivă poate avea efect sinergic producând

diferențierea de origine mezenchimală în celulele musculare netede;

Congestia plexurilor venoase periuterine are un rol important sugerând că

poate influența proliferarea tumorală, favorizând apariția (prin congestie) și

imprimându-i o anumită evoluție (prin lipsa vascularizației).

FACTORI FAVORIZANȚI

Modificări vasculare pelvine- sindrom de congestie pelvină;

Nerealizare sexuală în peste 30% din cazuri;

Profesiile sedentare ortostatismul prelungit 44% din cazuri;

Intervenții chirurgicale efectuate pe sfera genitală- se însoțesc de perturbări

în circulația de reîntoarcere a uterului;

Boli cardiovasculare ce determină modificări congestive în interiorul

splenic și pelvian.

PARTICULARITĂȚI ALE VIEȚII GENITALE

Perioada de activitate genitală la femeile purtătoare de fibrom uterin este

ușor prelungită( menopauza după 50 de ani);

Activitatea sexuală este limitată și uneori chiar absentă;

Starea de gestație poate reduce riscul fibromului uterin;

15

Utilizarea anticoncepționalelor orale accelerează evoluția fibromului uterin,

dar scade riscul apariției după 5 ani de utilizare a acestora;

MORFOPATOLOGIE

LOCALIZAREA FIBROMULUI UTERIN

- a)- În raport cu uterul:

Fibromul de col se dezvoltă intravaginal/ supravaginal;

Fibromul de istm este rar;

Fibromul de corp uterin este întâlnit în 96% din cazuri și este localizat pe

fețele uterului, antrenând tulburări de poziție ale uterului.

Mult timp ele sunt silențioase clinic;

Fibrom angular- se dezvoltă la nivelul coarnelor uterine și generează

sterilitate tubară prin compresie.

In această localizare este mai dificil tratamentul chirurgical.

- b)- In raport cu peretele uterin, deosebim trei forme anatomice:

Fibromul submucos – se dezvoltă sub endometru, produce sângerări chiar la

dimensiuni foarte mici, uneori dezvoltă un pedicul devenind liber în cavitatea uterină ca

un polip endocavitar, tinzând să se elimine prin col sub efectul contracțiilor uterine;

Fibromul intramural (interstițial) – situat în plin miometru, când

dimensiunile sunt mici, nu modifică conturul uterului, iar când crește produce mărirea

acestuia, care devine neregulat, nodular;

Fibromul subseros – se dezvoltă sub învelișul peritoneal al uterului, poate fi

sesil sau pediculat, se poate detașa treptat, devenind tumori libere solide.

- c)- In funcție de topografie, pot fi:

Fibrom pelvin- acesta poate fi cu dezvoltare anterioară, netrecându-se cu

simptomatologie, ori cu dezvoltare posterioară, dând constipație și tenesme rectale, cu

dezvoltare în ligamentul larg, determinând ureterohidronefroză prin compresia

ureterului sau cu dezvoltare laterală supravaginală;

Fibrom abdominal – ce pune problema diagnosticului diferențial cu sarcină

sau cu o tumoră de ovar.

LOCALIZAREA

FIBROMULUI UTERIN

16

ANATOMIE PATOLOGICĂ

Fibroamele uterine pot fi unice sau multiple, de dimensiuni variabile, de la forme

microscopice pana la dimensiuni gigantice, consistenta este ferma, iar la femeile

varstnice se gasesc fibroame calcifiate a caror duritate este asemanatoare cu cea a

osului.

ASPECT MACROSCOPIC – pe secțiune nodulii fibromatoși au forma rotundă

sau ovalară de miometrul din jur printr-un aspect albicios-cenușiu sau cenușiu-roșiatic.

In general musculatura uterină este mai bine vsacularizată ceea ce face ca tumora

să se distinga de restul musculaturii prin aspectul ei mai palid.

STRUCTURA MICROSCOPICĂ – predominația țesutului muscular neted sau a

țesutului conjunctiv dă consistență tumorii ca și denumire a acesteia:

miom de consistență diminuată moale;

fibrom de consistență fermă.

Raportul dintre aceste două țesuturi este de obicei egal, duritatea fiind în acest

caz moderată.

Tumorile corpului sunt mai ales miomatoase, cele ale colului adesea fibroase si cu

cat evolueaza mai mult devin mai fibroase.

Pe secțiune se observă:

- fibre musculare netede dispuse în vârtejuri;

- fibre conjunctive;

- vase sanguine limfatice;

- filete nervoase.

VASCULARIZAȚIA FIBROMULUI UTERIN

Tumorile fibromatoase sunt în general slab irigate datorită proceselor distrofice ce

afectează cu preponderență arteriolele.

EVOLUȚIA MORFOLOGICĂ

Au o evoluție variată – unele rămânând stabile pe toată perioada de activitate

genitală și regresează după menopauză.Altele cresc în volum, se manifestă și dau

complicații.

Ritmul de creștere este influențat de factorii implicați în histogeneza tumorii

(creșterea tumorii în stările de încărcare hormonală specifică perioadei foliculinice a

ciclului, sarcinii, premenopauzei sau după tratamentul cu estroprogestative).

In timpul sarcinii structura fibromului uterin demodifică prin hiperplazia celulelor

miomatoase în concordanță cu modificările uterului gravid însuși- se produce o

hipertrofie.

Poate duce la accidente mecanice (torsiune, încarcerare) ori la transformări

degenerative de tipul necrobiozei septice.

Pe timpul sarcinii și mai ales după naștere și în timpul alăptării are loc o

regresiune a tumorii uneori până la dispariția prin citoliză a celulelor musculare

miomatoase asemănătoare cu cea a celulelor miometrului.

Degenerarea sacromatoasă a fibromului uterin este o evoluție foarte rară.

Se suspectează când un fibrom începe să crească rapid în menopauză, apar

sângerări și hemoragii, eliminând fragmente tisulare din uter.

17

LOCALIZARE – CLINIC

Semnele funcționale sunt în funcție de numărul, de sediul fibromului (col, corp,

istm)de vârsta femeii, de poziția fibromului, de coeziunea cu alte afecțiuni.

Tabloul clinic este zgomotos, o parte fiind dominat de hemoragii genitale, dureri

sau alte complicații, care pot periclita chiar viața femeii.

Pe de altă parte sunt o serie de fibrimioame care sunt tolerate, rămânând stabile în

toată perioada de activitate genitală, iar la menopauză devin silențioase și regresează.

Principala manifestare a fibromului uterin o reprezintă

menometroragia.Pacienta prezintă menstruații abundente ce durează 10-15 zile, precum

și sângerari între menstruații normale.Sângerarea prelungită poate duce la anemie

cronică.Hemoragia se produce prin hiperplazia endometrului, prin aplazia cu fargilitate

a chorionului endometrial sau prin asocierea acestor două tulburări sau prin factorii

mecanici (polipi fibroși, ulcerații).

Hidroreea – pierderea de lichid clar, apos, albicios a cărei cantitate poate

ajunge la un litru/24 de ore (polip, fibrom intracavitar);

Pioreea – în cazul instalării unei complicații septice( polip sfacelat);

Durerile pot fi continue sau paroxistice, în funcție de cauza care le generează:

- senzație de greutate în etajul abdominal;

- caracter colicativ spasmodic (contracțîiile uterului ce tind să excludă din

cavitatea uterină modulul submucos sau un polip fibros);

- caracterul unei dismenorei particulare, când fibromul constituie un obstacol în

evacuarea sângelui menstrual;

- dureri intense cu caracter măcinant;

- dureri cu caracter de crampe sfâșietoare ce însoțesc o degenerare necrotică;

- tensiune hipogastrică, datorită creșterii rapide a fibromului uterin;

- dureri caracteristice cu iradiere în membrul inferior (compresie pe rădăcinile

sciaticului).

Compresiunea pe organele din jur:

-compresiunea pe căile urinare- dă tulburări micționale(polakiurie)- retenție de

urină;

-compresiuni colorectale – manifestate prin tenesme, constipație cronică sau

ocluzie mecanică;

-compresiuni vasculare – sunt excepționale;

-compresiunea venoasă – pote fi sursa de edem pentru membrele inferioare,

asocierea unei hipercoagulabilitați creează condițiile de apariție a flebiltelor spontane

(varice);

-compresiuni nervoase – producerea de nevrite foarte dureroase;

-creșterea în volum a abdomenului.

La examenul abdominal se poate palpa o tumoră în hipogastru (dar aceasta

numai după ce fibromul a crescut în dimensiuni).

Examenul cu valvele poate evidenția o scurgere prin colul uterin, iar tactul

vaginal evidențiază tumora, care este dură,boselată,solidarizată cu colul sau corpul

uterului.

18

Acesta este mărit în totalitate, dur neregulat:se efectuează atât tactul rectal, cât și

examenul atent al perineului, pentru că fibromul poate masca prolapsul genital.

PARACLINIC

EXPLORĂRI ENDOCAVITARE:

Histerometria – permite evidențierea unei cavități uterine alungite (peste 8 cm)

deformate sau scurtate prin nodului submucoși intracavitari);

Histerosalpingografia – examenul radiologic al uterului cu substanță de

contrast lipo sau hidrosolubilă, poate arăta unul sau mai multe fibroame calcifiate.

Imaginea este lacunară, fibroamele interstițiale deformând cavitatea uterină , iar

mioamele subseroase lăsând cavitatea uterină normală;

METODE ENDOSCOPICE:

Celioscopia – permite evidențierea unui eventual fibrom subseros, situația

anexelor, diagnosticul unei endometrioze asociate;

Histeroscopia – confirmă diagnosticul fibroamelor submucoase, precizează

numărul, caracterul, localizarea și diametrul;

ALTE METODE:

Examenul ecografic – permite diagnosticarea și măsurarea fibromului ,

supravegherea creșterii sau o eventuală complicație, diagnosticul unei eventuale sarcini;

Chiuretajul uterin – constată neregularitatea cavității uterine prin noduli

submucoși;

Biopsia de endometru – pentru excluderea unui cancer uterin și pentru

aprecierea stării funcționale a endometrului;

Urografia intravenoasă – permite aprecierea răsunetului renouretral al

fibromului și permite precizarea deviației ureterului și compresiunea acestuia;

Irigografia – arată imagini caracteristice ale rectului și sigmoidului

comprimate de un fibrom uterin;

Flebografia uterină – substanța de contrast injectată endouterin, permite

evidențierea răsunetului vascular venos al tumorii uterine, evidențierea unor noduli

tumorali mici ce nu pot fi nici chimic și nici hesterosalpingografic;

Colposcopie și examen citologic Papanicolau;

Laparoscopia – stabilește localizarea exactă a fibromului și diferențiază

fibroamele pediculate degenerate edematos de formațiunile tumorale anexiale;

Radiografia abdominală simplă – evidențiază prezența calcificărilor la

nivelul fibroamelor.

Histerosalpingografia –

examenul radiologic al

uterului cu substanță de

contrat lipo sau

hidrosolubilă

19

DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL

Tumorile anexiale (chist de ovar, fibrom de ovar) – formațiuni mobile care nu

fac corp comun cu uterul;

Sarcina ectopică – uterul este ușor mărit, bolnava prezentând dureri lombo-

abdominale și hemoragie cu intermitență;

Sarcina anormală – uterul are o consistență diminuată, moale, reacțiile

imunologice și biologice de sarcină sunt pozitive, ecografia putând evidenția prezența

unui șoc gestant;

Avortul – este eliminat în fața unui tablou clinic cu dureri lombo-abdominale,

metroragii și modificări de col;

Adenocarcinomul de col uterin – constă în scurgeri rozate și fetide (în

menopauză);

Endometrioza circumscrisă – pe fața externă a uterului, formațiune mica,

rotundă, de consistentă păstoasă, fiind dureroasă pre și în timpul menstruației;

Infecții anexiale cronice cu formațiuni tumorale anexiale cu pereți groși și

aderente la uter;

Malformații uterine;

Cancer de corp uterin – poate produce o mărire a organului și metroragie;

Cancerul endocervical manifestat prin metroragii;

Rinichi ectopic pelvin – diagnosticul se precizează prin examen ecografic;

Tumorile trompelor.

COMPLICAȚII

COMPLICAȚII LOCALE

Hemoragice – prin repetarea și abundența lor, hemoragiile pot da anemia

hipocromă, uneori severă;

Infecția – anexite acute / cronice, endometrite.

Infecția fibromului (necroză septică) poate duce la gangrenarea acestuia sau la

supurația fibromului;

Mecanice – se datorează fibroamelor incluse în ligamentul lor și celor

încastrate în fundul de sac Douglas, determinând:

a)-compresiune – uretrală- putând pune în pericol rinichiul;

-compresiune vezicală/ rectală;

-compresiunea venelor iliace, antrenând veritabile nevralgii sciatice;

b)-fenomene de torsiune, care pot fi:

-acute- cu simptomatologia unui abdomen acut, necesitând intervenție

chirurgicală de urgență;

-subacute- manifestate prin crize dureroase intermitente;

-cronice;

c)-ocluzie intestinală;

d)-inundație peritoneală.

Vasculare – velangectazii, edeme, necrolioză aseptică;

Degenerescență – malignă sarcomatoasă, fibrom calcifiat;

20

Asocierea cu cancerul de col / corp uterin.

COMPLICAȚII GENERALE

- Obezitate;

- Tulburări cardiovasculare (HTA, dispnee de efort);

- Tulburări nervoase;

- Tulburări renale;

- Hipocoagulare.

COMPLICAȚII OBSTETRICALE

În timpul sarcinii fibromul se poate dezvolta, putându-se hipertrofia, necrolioza

sau torsiona.

De asemenea crește frecvența inserțiilor vicioase de placentă, avort, nasteri

premature.

În timpul nașterii constituie obstacol în progresiunea mobilului fetal.

Postpartum apar hemoragiile, supurația și torsiunea fibromului, necroza septică și

tromboflebita pelvină.

TRATAMENTUL

TRATAMENTUL PROFILACTIC:

Depistarea tumorilor în fazele incipiente, latente în scopul prevenirii dezvoltării

complicațiilor acestora, prevenirea recidivelor postoperatorii prin combaterea cauzelor

favorizante (încărcările hormonale, congestive, pelvine);

Supravegherea întregii dezvoltări a funcției genitale a femeii, începând de la

pubertate, cu combaterea disfuncțiilor neuroendocrine și a cauzelor de congestie

pelvină;

Precauții în tratamentul cu estrogeni și a contraceptivelor;

Evitarea intervențiilor chirurgicale timpurii și repetate pe sfera genitală, pot

afecta circulația venoasă pelvină.

Majoritatea cazurilor de fibrom uterin sunt asimptomatice.

Pentru acestea, expectativa sau supravegherea medicală este cea mai bună

opțiune.Ele cresc încet și tind să se micșoreze după menopauză, când nivelul hormonilor

scade.Va fi verificat la examinarea ginecologică anuală.

TRATAMENTUL CURATIV:

o medical-

o chirurgical-

o radioterapic-

TRATAMENTUL MEDICAL – al uterului fibromatos este o măsură terapeutică

adjuvantă, care urmărește atingerea menopauzei spontane sau a momentului optim

pentru intervenția chirurgicală.

Se adreseaza în primul rând pacientelor cu metroragie, leucoree și dureri. Constă

în administrarea de:

antinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen, Naprofen), reduc durerea și

sângerarile menstruale abundente;

antialgice pentru reducerea durerilor;

21

uterotonice: Oxistin, Ergomet;

hemostatice: Clorocalcin, Vitamina K pentru combaterea metroragiei;

tonice cardiace – pentru remontarea organismului;

combaterea anemiei – prin extracte hepatice, vitamina C, transfuzii de sânge și

regim igieno-dietetic (carne roșie, ouă, fasole, fructe, legume etc)

anticoagulante – dacă există anomalii de coagulare.Este indicat atunci cand

exista un risc operator și are repercursiuni negative;

hormonoterapie – care nu produce involuția procesului proliferativ, dar ajută

în stoparea acestuia și oprește hemoragiile.Se bazează pe folosirea progestativelor între

a-16-a si a-25-a zi a ciclului menstrual, produsele utilizate trebuind să îndeplinească

următoarele condiții:

- o activitate progestativă puternică;

- o bună activitate antiestrogenică;

- absența efectelor androgenice și androgeni ce reduc simptomele fibromului

uterin (Danazol).

TRATAMENTUL BALNEOCLIMATIC – recomandă cure cu ape cloruro-sodice și

sulfuroase care calmează stările congestive.

Indicațiile tratamentului medical și hormonoterapia se fac în:

- fibroame mici (cu diametrul sub 6 cm ) necomplicate, a căror manifestare este

hemoragia;

- prevenirea recidivelor post-operatorii (când s-a practicat chirurgie

conservatorie).

Durata tratamentului medical și hormono-terapeutic nu va depăși 5-6 luni și se va

rezumă doar la fibroamele care prezintă o simptomatologie funcțională fără a înlocui

chirurgia în cazul în care apar complicații.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL – ține seama de o serie de factori: vârsta,

dimensiunea abdomenului, tabloul clinic, evoluția și eventualele complicații ale

acesteia.

Îndepărtarea chirurgicală a tumorii sau a uterului tumoral, reprezintă tratamentul

de bază a fibromului uterin prin care:

- se asociază o vindecare rapidă și definitivă a hemoragiilor și celorlalte

complicații;

- este posibil tratamentul unor afecțiuni asociate (cancer, prolaps);

- se elimină posibilitatea unui viitor proces malign;

- când sunt create condițiile, se poate păstra funcția menstruală și capacitatea de

concepție prin intervenții conservative.

Metodele chirurgicale pot fi:

paleative;

conservative;

radicale.

METODE PALEATIVE – sunt metodele indicate în sângerările mari, rezolvând

temporar problema hemoragiei (chiuretaj uterin, tamponament vaginal etc).

22

Dintre acestea chiuretajul uterin are avantajul de afi în același timp și hemostatic

și biopsie.

METODE CONSERVATOARE:

MIOMECTOMIA constă în enuclearea nodulilor fibromatoși prin

decapsulare.Inconvenientele miomectomiei sunt date de posibilitatea recidivelor și

repetării hemoragiei presupunând o eventuală nouă operație.

MIOMETRECTOMIA constă în extirparea nodulilor și a unei părți din

musculatură.Rezultatele miometrectomiei sunt bune în ceea ce privește funcția

menstruală și sexuală și modeste în ceea ce privește capacitatea de reproducere.

HISTERECTOMIA care conservă parțial uterul, vascularizația și

funcționalitatea genitală (hormonală, menstruală, sexuală), dar nu conservă și funcția

gestativă.

METODE RADICALE:

HISTERECTOMIA TOTALĂ constă în extirparea în totalitate a uterului,

atât a corpului uterin cât și a colului cu sau fără conservarea anexelor.Metoda se poate

aplica atât pe cale abdominalâ, cât și pe cale vaginală, preferându-se calea abdominala.

Inconvenientele se datorează tulburărilor castrării chirurgicale și a impactului

neuropsihic prin absența menstruației și prin modificarea relațiilor sexuale.

TRATAMENTUL RADIOLOGIC se face când tratamentul hormonal este

insuficient, iar cel chirurgical este definitiv contraindicat.

Acționează:

Direct prin castrare (oprește hemoragia diminuând în volum tumorile);

Indirect prin atrofia mucoasei uterine.

Este indicat ca terapie adjuvantă de hemostaza temporară pentru refacerea

bolnavei și pregătirea pentru operație sau când starea generală a bolnavei nu permite o

intervenție chirurgicală.

HORMONUL PROGESTERON este secretat de către celulele corpului galben, de

corticosuprarenale și în timpul sarcinii de placentă.

Acțiunile sale constau în modificarea secretorie a mucoasei uterine.

Concentrația hormonilor în sânge variază astfel:

- Dacă la începutul ciclului concentrația este scazută, acesta crește după a-7-a zi

a ciclului și scade din nou cu 2-3 zile înainte de sfârșitul ciclului.

Aceste funcții ovariene sunt controlate de hormonii gonadotrofi (FSH si LH)

hipofizari.

Secreția hipotalamică este controlată printr-un mecanism de feed-back negativ

către concentrația sanguină a hormonilor ovarieni (estrogen și progesteron).

COMPLICAȚII POSTOPERATORII:

Frecvente – tromboflebita consecutivă unei infecții prin endometrită cronică,

stază venoasă, obezitate;

Rare – peritonită, ocluzie intestinală;

Speciale - granulomul cicatricei vaginale, care se tratează prin nitrare;

-complicații urinare (fistule vezico-vaginale, ureterale, stenoze ureterale).

23

ALTE TRATAMENTE

EMBOLIZAREA UTERINĂ – este o metodă relativ nouă

nechirurgicală.Ea constă în astuparea vaselor de sânge ce alimentează fibroamele

uterine, ca urmare se produce resorbția acestora, uterul revine la dimensiuni normale, iar

simptomatologia dispare.

Avantaje:

-fără anestezie generală;

-se pastrează integritatea anatomică și funcțională, inclusiv fertilitatea pacientei;

-este eficientă și în cazul polifibromatozei.

Societatea Americana de Ginecologie a inclus în 2008 această procedură în linia

A (de primă intenție).

Dezavantaje:

-rar poate duce la infecții severe;

-menopauza instalată timpuriu;

-infertilitate.

RECUPERAREA BOLNAVELOR CU FIBROM

DISPENSARIZAREA FEMEILOR CU FIBROM UTERIN

ASIMPTOMATIC

efectuarea de examinări clinice periodice;

prescrierea unor măsuri de igienă, evitarea exerciţiilor fizice violente,

situaţiilor de erotism sexual, respectarea repausului în perioadele de menstruaţie,

medicaţie de tip decongestiv;

pregătirea psihologică şi educaţională corespunzătoare.

SUPRAVEGHEREA CAZURILOR TRATATE HORMONAL prin controale

repetate, deoarece se pot insoţi de unele efecte secundare:

FIBROM UTERIN

EXTRAS DIN

INTERIORUL

CAVITĂȚII

UTERINE

24

Modificări degenerative în tumoare;

Alterări ale metabolismului glucidic si lipidic;

Cresterea T.A.

RECUPERAREA BOLNAVELOR TRATATE CHIRURGICAL

Recuperarea primară mizează pe corectarea anemiei şi a unor incidente

survenite in procesul de vindecare, precum şi o reintegrare familială şi socio-

profesionala cât mai satisfăcătoare.

Reluarea activitaţii este posibilă după 1-2 luni, cel mai târziu după 3 luni de la

intervenţia chirurgicală, cu grija de a se evita distensia musculaturii abdominale si o

eventuală eventraţie postoperatorie;

Recuperarea secundară – prevenirea impactului psihologic al histerectomiei

(depresie, tulburări sexuale).

Prevenirea riscului bolilor cardiovasculare (coronaropatie), sindromul dureros

pelvin (aderenţe pelvine, cicatrici vaginale dureroase).

PROGNOSTICUL FIBROMULUI UTERIN – este bun, fiind vorba despre o

tumoră benignă operabilă, care frecvent involuează spontan la menopauză.

Prognosticul:

Imediat – e condiționat de riscul complicațiilor și cel operator;

Îndepărtat – este în funcție de evoluția fibromului, eficiența tratamentului

medical, riscul recidivelor;

Funcțional – se referă la păstrarea integrală a funcțiilor uterului prin intervenții

conservatoare;

Obstetrical – fibromul uterin se asociază frecvent cu risc crescut de avorturi și

naștere prematură, prognosticul îmbunătățindu-se după miomectomie.

25

CANCERUL DE COL UTERIN

Definiție

Cancerul de col uterin este curabil dacă este detectat devreme.

Cancerul de col uterin este o afecțiune malignă a celulelor ce căptușesc suprafața

colului. Colul este partea inferioară de deschidere, îngustă a uterului. Se deschide în

vagin și face conexiunea între uter și vagin.

Simptome

Cancerele precoce sunt adeseori asimptomatice, dar pot determina sângerări sau

secreții neobișnuite (scurgeri).

Ulterior, apar simptome precum durerea pelviană, durerea de spate și tumefierea

(umflarea) membrelor inferioare.

Simptome alarmante

Secrețiile vaginale modificate

Dispareunie

Constipația

Durerile abdominale joase, lombare (mijloc) sau iradiante în picioare

Urinare cu sânge și/sau dureri la urinare

Sângerări rectale

Anemia

Scăderea ponderală

Starea de oboseală

Fistula recto-vaginală

Displazia

Celulele ce tapetează colul, suferă, de obicei, modificări ușoare spre severe până

devin canceroase. Aceste modificări precanceroase reprezintă displazia. Displazia nu

duce întotdeauna la apariția cancerului, dar trebuie urmarită și tratată pentru a se evita

26

dezvoltarea cancerului. Apare cel mai frecvent la femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și

35 de ani, dar se poate dezvolta și la adolescente sau la femeile de 20 ani.

Factori de risc

Femeile cu risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin includ:

- femeile care au inceput viața sexuală la o vârstă precoce,

- femeile cu parteneri sexuali multipli- femeile cu mai mult de 5 sarcini.

Un risc crescut prezintă și fumătoarele și tinerele femei ale căror mame au luat

dietilstilbestrol în timpul sarcinii.

Cancerul de col poate apărea la orice vârstă, dar cancerul în situ (limitat la locul

de origine) are un vârf de incidență între 30 și 40 de ani. Vârful incidenței pentru

cancerul invaziv este între 40-50 ani.

Tratament

Displazia cervicală (a colului uterin) poate fi tratată prin metoda de înghețare

(crioterapie), vaporizare cu laser, îndepărtarea cu ajutorul unei sârme (LEEP) sau

folosind un bisturiu.

Tipul de tratament al cancerului de col depinde de un număr de factori pe care

medicul trebuie îi explice pacientului. Cancerul de col care este invaziv va fi tratat

chirurgical (histerectomie) și/sau radioterapie (iradiere). Unele paciente pot necesita

chimioterapie.

Modificări celulare la

nivelul colului uterin

27

PROFILAXIA ÎN CANCERUL DE COL UTERIN

Testul Papanicolau

În timpul unui test Papanicolau, celulele sunt răzuite sau periate de la nivelul

colului și preparate pe o lamelă care va fi examinată microscopic. Scopul testului

Papanicolau este detectarea modificărilor care pot indica un cancer de col.

Indicații

Specialiștii recomandă efectuarea anuală a unui test Papanicolau și unui examen

pelvin în cazul tuturor femeilor care sunt active sexual sau au fost active sexual până de

curând, sau au ajuns la vârsta de 18 ani. Dacă o femeie a avut trei sau mai multe

examene negative în ani consecutivi, testul Papanicolau poate fi făcut mai rar, la

indicația medicului care o urmărește, după revizuirea factorilor de risc. Societatea

oncologilor ginecologi recomandă efectuarea de teste Papanicolau anual pentru toate

femeile, indiferent de ce s-a gasit la examinările anterioare.

Eficiență

Testul Papanicolau este foarte precis în detectarea cancerului de col uterin. El este

mult mai puțin precis în detectarea cancerului de corp uterin (endometru), a trompelor

uterine sau a ovarelor. În cazurile în care aceste tipuri de cancer sunt descoperite cu

ajutorul unui test Papanicolau, se explică prin faptul că celulele canceroase au traversat

trompele uterine și au ajuns în cavitatea uterină, apoi în colul uterin și în secreția

vaginală.

Pregătirea pentru testul Papanicolau

Nu faceți duș local pentru cel puțin trei zile înainte de test. Dacă faceți duș

local, nu vor fi suficiente celule libere in lichidul cervical pentru un test de

acuratețe.

Nu folosiți tampoane, medicamente sau contraceptive intravaginale timp de

72 ore înainte de consult.

Programați-vă examinarea pentru perioada optimă - două săptămâni după

prima zi a ultimei menstruații. Nu vă programați în timpul perioadei de

menstruație.

Atitudinea în cazul unui test anormal

O biopsie poate fi necesară pentru a se putea pune un diagnostic clar de displazie

sau cancer. De asemenea, medicul specialist poate recomanda o colposcopie. În timpul

acestei examinări, medicul vede colul uterin cu ajutorul unui colposcop, care este un

microscop. Acesta oferă o imagine mărită a colului, arătând detalii mărite care pot fi

vazute cu ochiul liber. În timpul acestei examinări se pot face și biopsii.

Alte teste

Înainte de începerea tratamentului, medicul va efectua o radiografie toracică, o

pielografie intravenoasă (radiografia rinichiului) și unele teste sangvine. Alte examinări,

precum tomografia computerizată abdominală pentru căutarea cancerului la nivelul

ficatului sau a ganglionilor limfatici pot fi recomandate.

28

Vaccinarea

Se face în scop profilactic, adică este folosit în prevenirea infecției. Vaccinul nu

vindecă cancerul de col uterin, nu poate vindeca o infecție cu Human Papilloma Virus

(HPV) deja apărută. De asemenea nu exclude posibilitatea, e adevărat mult mai rară, a

dezvoltării unui cancer de col uterin produs de o altă cauză decât infecția cu virusul

Papilloma Uman.Vaccinul se poate face la orice vârstă, indiferent dacă s-a început sau

nu viața sexuala. Cel mai indicat este ca persoanele de sex feminin să fie vaccinate

împotriva cancerului de col uterin începând cu vârsta de 12 ani, astfel încât ele să fie

protejate înainte de a-și începe viața sexuală. Se recomandă ca vaccinul să fie

administrat în intervalul de vârstă de 9 - 26 ani fiindcă s-a demonstrat că răspunsul imun

al organismului la administrarea vaccinului este mai crescut în intervalul 9 - 15 ani iar

persoanele din intervalul 15 - 26 ani sunt cele mai expuse contactării HPV prin

activitate sexuală.

Vaccinarea constă în trei doze care sunt injectate în braț într-o perioadă de 6 luni

la "momentul 0", apoi la 2 luni și la 6 luni după prima doză.

Vaccinul se administrează numai pe baza unei prescripții medicale, la recomandarea

medicilor de familie sau a medicilor specialiști ginecologi, infecționiști sau pediatri.

Datele studiilor clinice demonstrat o eficacitate și imunogenitate foarte bună.

Vaccinurile utilizate pentru prevenirea infecției cu Human Papilloma Virus (HPV)

asigură protecție de 100% împotriva leziunilor precanceroase provocate de virusul

Papilloma Uman tipurile 16 si 18. De asemenea, datele studiilor au arătat faptul că

vaccinarea asigură protecție susținută de 100 %, până la 5 ani după vaccinare. Studii în

desfășurare vor furniza date despre protecția pe termen lung conferită de vaccinarea

împotriva HPV.

29

CAPITOLUL III

MODELUL CONCEPTUAL AL NEVOILOR FUNDAMENTALE DUPĂ

VIRGINIA HENDERSON

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe stabilirea celor 14 nevoi

fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale ale individului.

Atingerea de către pacient aindependenţei în satisfacerea acestor nevoi este ţelul

profesiei. Pentru a aplica acest model conceptual, asistenta trebuie să ştie că: O nevoie

fundamentală est o necesitate vitală, esenţială afiinţei umane pentru a-şi asigura starea

de bine, în apărarea fizică şi mentală.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE.

A BEA ŞI A MĂNCA.

A ELIMINA.

A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ.

A DORMI ŞI A SE ODIHNI.

A SE IMBRACA ŞI DEZBRĂCA.

A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE .

A FI CURAT,ÎNGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE ŞI

MUCOASELE.

A EVITA PERICOLELE .

A COMUNICA.

A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ŞI VALORI, DE A

PRACTICA RELIGIA.

A FI PRECUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII.

A SE RECREEA.

A ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI PĂSTREZE SĂNĂTATEA .

Fiecare din aceste nevoi comportă diferite dimensiuni ale fiinţei umane şi anume:

- o dimensiune biofiziologică

- o dimensiune psihologică

- o dimensiune sociologică

- o dimensiune cultural-spirituală

Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme foarte variate după:

- individ

- starea sa de sănătate

- maturitatea sa

- obiceiuri personale şi culturale

După conceptul Virginiei Henderson scopul ideal al profesiunii de asistentă este

independenţa persoanei în satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale

30

„ Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau

sănătoasă, să-şi menţină sau recâştige sanătatea sau să-l asiste în ultimile sale

clipe,prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, dacă ar fi avut

forţa, voinţa sau cunoştinţele necesare. Asistenta medicală trebuie să îndeplinească

aceste funcţii astfel încât pacientul să-şi recâştige independenţa cât mai repede

posibil. ”

Virginia Henderson

31

CAZURI CLINICE-PLAN DE ÎNGRIJIRE

Cazul 1

Planul de îngrijire al pacientei ILESS LUNA în vârstă de 42 de ani

FIŞĂ DE INTERVIU din data de - 09.12.2013

Pacienta ILESS LUNA în vârstă de 42 de ani cu domiciliu în Sarata - Bacău, se

prezintă la U.P.U a S.J de Obdtetică și ginecologie. Bacău, deoarece acuză sângerare

vaginală abundentă, durere pelvină, stare generală alterată. Boala a debutat insidios, de

circa 5 luni, prin menoragie din ce în ce mai abundentă şi apariţia unei formaţiuni

tumorale situată hipogastric. În urma examenului clinic și paraclinic se pune diagnosticul

de Polifibromatoză uterină, complicată cu hemoragie. pacienta este internată pentru

investigații și tratament de specialitate.

Din discuțiile purtate cu pacienta în vederea culegerii de date pentru întocmirea

planului de îngrijire am aflat că; este de naționalitate rromă, religie evanghelică, are

studii medii, este casnică, căsătorită, mamă a doi copii de 10 ani. Locuește cu familia

intr-o casă confortabilă și salubră la sat, soțul este de profesie predicator, singurul care

aduce venit în familie. Condițiile de viață sunt bune, pacienta are deprinderi și obiceiuri

corecte de viață; neagă istoricul medical al familiei. În trecut a manifestat bolile

specifice copilăriei a suferit o apendicectomie la 16 ani; a fost diagnosticată cu HTA

formă medie; insuficienţă cardiacă – de la 33 de ani, tratată cu Atenolol, Digoxin,

Captopril; a avut menarha la 18 ani; ciclu menstrual regulat la 28 de zile, cu durată de 3

– 4 zile, dar cu flux crescut de 5 – 6 luni; o sarcină, o naştere , nu a suferit avorturi .

EXAMEN CLINIC GENERAL

G = 78 kg; I = 165 cm;

Grup sg A2 Rh -

tegumente şi mucoase : normal colorate;

ţesut celular subcutanat : normal reprezentat;

sistemul ganglionar superficial : nu se palpează;

sistem muscular : normoton, normokinetic;

sistemul osteo-articular : integru, mobil;

aparat respirator : torace normal conformat, sonoritate pulmonară;

aparat cardio-vascular : relaţii normale; P = 88 bătăi/min.; TA = 120/80 mmHg;

aparat renal : loji renale libere, Giordano negativ.

EXAMEN LOCAL DE SPECIALITATE

abdomen suplu, elastic, participă la mişcările respiratorii, nedureros;

organe genitale externe de primipară;

la examenul cu valve : vagin cu pereţi supli, col de primipară, pe baza

posterioară o zonă erozivă semilunară, nu pierde sânge în timpul examinării;

32

la tuşeu vaginal : vulvă, vagin – suple, elastice; col în butoiaş, orientat spre

dreapta, formaţiune tumorală cât un grapefruit, ce face corp comun cu uterul,

contur policiclic,consistenţă fermă, mobilă, nedureroasă;

Anexele nu se palpează. EXAMENE DE LABORATOR

Glucoză 80 mg./dl.

Uree 26 mg/dl.

Creatinină 7,5 mg./dl.

T.G.O. 17 U/L.

T.G.P. 33 U/L.

Fibrinogen 485mg. %

APTT 40,1’’

Hemoglobină 9,7 g%

Hematocrit 31,7 %

Leucocite 6300/mm³

Ts 2´40˝

Tc 1´33˝

SUMAR DE URINĂ REZULTAT

Bilirubina Negativ

Corpi cetonici Negativ

Glucoza Negativ

pH 6

Proteine Negativ

Urobilinogen Negativ

Nitriţi Negativ

Densitate urinară 1015

EXAMENUL

SECREŢIEI

VAGINALE

Negativ

EXAMEN

CITOLOGIC

Babeş Papanicolau :

frotiu de tip II – sunt prezente celule pavimentoase

superficiale, intermediare, rare celule de tip ganglionar;

flora bacteriană – coci reduşi.

33

Nevoile principale ale pacientei

- Nevoia de a elimina

- Nevoia de a-și mentine temperature în limite constant

- Nevoia de a se odihni

- Nevoia de a evita pericolele

- Nevoia de a se alimenta şi hidrata

- Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

- Nevoia de a fi curat şi a-şi menţine tegumentele şi muccoasele intacte

- Nevoia de a comunica

34

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTEI ILESS LUNA

DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE

INTERVENȚII EVALUARE

AUTONOME DELEGATE

9.12.2013

Anxietata datorită

necesității internării,

manifestată prin alterare

comunicării.

- Pacienta să fie

liniștită pe toată

perioada spitalizării.

- Pacienta să fie

încurajată și corect

informată despre

boală sa .

- Încurajez și

susțin pacienta.

- Îi explic că cea

ce simte acum este

normal pentru stadiul

în care se află boala

de care suferă.

- Comunic cu

pacienta fără a o

suparasolicita .

- Liniștesc

pacienta adoptând un

comportament

empatic, ferm și

profesionist .

- Recomand

echipei de îngrijire să

se comporte la fel.

10.12.2013

În urma intervențiilor

aplicate cu rol propriu

pacienta prezintă incă

stare de neliniște, dar

ințelege importanța

internării pentru

recuperarea stării de

sănătate.

35


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

9.12.2013 Confort fizic și psihic

diminuat datorită

formațiunii tumorale

manifestată prin proces

inflamator, dureri

abdominale,

agitaţie si teamă.

- Pacienta să prezinte

ameliorarea durerii

în următoarele 24h

și dispariția acesteia

în câteva zile

- Pacienta să nu mai

prezinte formatiune

tumorală în 24 h, și

stare anxioasă pe

toată perioada

spitalizării.

- Pacienta să-și

recapete starea de

bine.

- Amplasez

pacienta într-un salon

curat, cu umiditate

scăzută, luminos intr-

un pat cu lenjerie

curată, îi dau o pziție

comodă, o familiarizez

cu echipa de îngrijire și

ceilalți pacienți

- Apreciez

simptomele fizice ale

pacientei, acuzele,

activităţile zilnice

- Apreciez

localizarea,

intensitatea, factori

care o precipită şi o

calmează

- Observ

manifestările non-

verbale ale pacientei:

facies, poziţie, gemete,

plâns

La recomandarea

medicului administ rez .

Im

Mialgin f l ½

10.12.2013

Pacienta prezintă

dureri intense la

nivelul

hipogastrului după,

schimbarea poziţiei

si administrarea

tratamentului

acestea încep să

scadă în intensitate

13.12.2013

În urma

intrvențiilor aplicat,

cu rol propriu și

delegat , pacienta

prezintă

ameliorarea durerii.

14.12.2013

Pacienta nu mai

acuză durere, și-a

recăpătat starea de

confort nu mai

prezintă stări

anxiolitice.

36


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

- - După 60

de minute evaluez

eficienţa medicaţiei şi

eventual prezenţa unor

efecte adverse

- Poziţionez

pecienta cât mai

confortabilă, schimb

poziţia la 2 ore pentru a

preveni escarele

- Încurajez

mişcări active ale

pacientei pentru

ceşterea tonusului

muscular

- Instruiesc

pacienta în legătură cu

folosirea tehnicilor de

relexare şi a terapiei de

calmare a durerii

- Corectez

concepţia greşită a

familiei despre

îndoielile legate de

durere, folosirea

medicamentelor

37


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

9.12.2013 Afectarea stării de

sănătate datorită

fibromatozei

manifestată prin

hemoragie vaginală

prelungită risc de

modificare a

constantelor biologice

- Pacienta să – și

recapete stare de

sănătate și să

prezinte

normalizarea

constantelor

biologice în scurt

timp.

- Stoparea

pierderilor de

sânge inadecvate.

- Corectarea

carențelor

- Execut pregătirea

preoperatorie

- Informez pacienta cu

privire la importanța

recoltării de produse

biologice pentru stabilirea

și aplicarea tratamentului

corect, în vederea

recăpătării stării de

sănătate.

- Pregătesc materialele

necesare recoltării de

probe biologice.

- Execut recoltarea probelor

biologice respectănd

condițiile de asepsie și

antisepsie conform PU.

- Pregătesc pacienta pentru

explorări funcționale.

- Supraveghez starea

pacientei după recoltări

- Instruesc echipa de

îngrijire în acest scop.

- Sfătuesc pacienta să stea în

repaos la pat.

La recomandarea

medicului recoltez probe

biologice, hematologice

și biochimice:

Examen de sânge

Glucoză

Uree

Creatinină

T.G.O.

T.G.P.

Fibrinogen

APTT

Hemoglobină

Hematocrit

Leucocite

Ts

Tc

10.12.2013

Examen de sânge

Glucoză 80 mg./dl.

Uree 26 mg/dl.

Creatinină 7,5

mg./dl. T.G.O. 17 U/L.

T.G.P. 33 U/L.

Fibrinogen 485mg. %

APTT 40,1’’

Hemoglobină 9,7 g%

Hematocrit 31,7 %

Leucocite 6300/mm³

Ts 2´40˝

Tc 1´33˝

38


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

9.12.2013 Vulnerabilitate față de

pericole prin

predispoziție la infecții

nosocomiale datorită

necisității intervenției

chirurgicale

manifestată prin

alterarea stării de

sănătate.

- Pacienta

să nu

contacteze infecţii

nosocomiale, să nu

devină sursă de

infecţie pe perioada

spitalizării.

- Aerisesc

salonul

- Iau măsuri

de evitare a

transmiterii

infecţiilor prin

educare pacientei,

respectarea

circuitelor, măsuri

de igienă

spitalicească și de

prevenire a infecţiilor

nosocomiale

- Urmăresc

şi apreciez corect

potenţialul infecţios

al pacientei,

receptivitatea sa

- Informez

şi stabilesc

împreună cu

pacienta planul de

recuperare a stării

de sănătate şi

creşterii rezistenţei

organismul

La recomandarea medicului

administrez cu scop

anestezic; iv

Mialgin fl ½

Algocalmi fl ½

Diazepam fl ½

Xilină 1% fl – local

Intraoperator se indică

Fentonyl fl iv

Se practică

histerectomie subtotală

cu enexrctomie

bilaterală

Postoperator

Toaleta cavității

abdominale

Controlul homestaziei

Sutra bontului cu fire

separate de catgut

1fl

Algocalmin1 fl

10.12.2013

post operator pacirnta

prezintă,dureri, trub de

dren cu eolecție

=100ml

11.12.2013

Paceinta prezintă

abdomen meteorizat ,

se suprimă sonda

Foley,tub de dren =

50ml

12.12.2013

Se suprimă tubul de

dren in urma

intervențiilor aplicate

pacienta prezintă

amrliorarea durerii

,proces de vindecare

13.12.2013


aplicate pacienta

prezintă amrliorarea

durerii ,proces de

vindecare

39


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

- Aleg

procedurile de

investigaţie şi

tratament cu risc

minim de infecţie.

- Am adus la

cunoştinţa pacientei

regulamentul de

ordine interioară.

Glucoză 5% iv

2x500ml

Ser fiziologic 2x500ml

Mialgin 1fl

Diazepam 1fl

14.12.2013

În urma intervenţiilor

cu rol propriu şi

delegat pacienta nu

prezintă risc de

complicaţii şi nu a

devenit sursă de infecţii

nosocomiale pe


40


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

10.12.2013 Modificarea funcțiilor

vegetative datorită

intervenției chirurgicale

manifestate prin

polipnee , tahicardie,

hipotensiune.

- Pacientei să-i

fie monitorizate

regulat funcțiile

vitale .

- Să –si

recapete

independența în

satisfacerea nevoii

- Să prezinte

colorație normal a

tegumentelor.


necesare tehnicii

- Pregătesc pacienta

fizic și psihic în acest

scop,


îngrijire în acest

scop.

- Măsor regulat

funcîiile vitale și

notez valorile în FO .

- Informez medicul cu

privire la starea

pacientei.

- Asigur un

microclimat stabil cu

o temperatură optimă

210c.

- Salon bine

aerisit fără curenți de

aer.

- Educ pacienta cu

privire la adoptarea

pozițiilor favorizante

stării de bine.

10.12.2013

P = 120 p/min

TA=90/50mm/Hg

R = 24r/min

11.12.2013

P = 124 p/min

TA=110/50mm/Hg

R = 22r/min

12.12.2013

P = 110 p/min

TA=100/65mm/Hg

R = 19r/min

13.12.2013

P = 121 p/min

TA=160/75mm/Hg

R = 18r/min

15.12.2013

P = 111 p/min

TA=140/55mm/Hg

R = 16r/min

41


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

10.12.2013 Durere

postoperatorie

datorită plăgii

manifestată prin

facies palid,

diaforeză,

Pacinta să aibă

durerile ameliorate

peste 1h.

Pacienta să nu nu

mai prezente dureri

peste 2 zile.

Asigura pacientei o

poziţie bună, în care

să nu mai prezintntă

durere, supraveghez

intensitatea durerii,

Șterg tegumentele

pacienta cu un

prosop cura

schimb lenjeria

pacientei


admministrez pacientei

Algocalmin 1f. de 2ml

i.m. 1-0-1.

Fortral 1f. i.m.

10.12.2013

Peste 1h pacienta nu

mai prezintă dureri la

nivelul plăgii.

11 12 2013

În 24h durerea a

cedat în intensitate.

13.12.2013

După 2 zile pacienta

nu mai prezintă

durere

10.12.2013 Risc de apariţie a

complicaţiilor la

nivelul plăgii

operatorii datorită

rezistenței scăzute a

organismului.

Pacienta să nu

prezente complicaţii

la nivelul plăgii.

Explic pacientei cât

este de importantă

păstrarea tegumentelor

curate la nivelul plăgii

Pregătesc materialele

necesare îngrijirii

plăgii

Pregătesc fizic

pacienta

La recomandarea

medicului efecturz toaleta

plăgii cu

tinctură.de iod şi

benzină iodată,de 2

ori/zi, aplic

pansament uscat

protector.

10.12.2013

După operaţie pacien-

ta prezintă tegumente

integre şi curate, fără să

apară complicaţii.

14.12.2014

După 4 zile, i-am scos

tubul de dren şi am

izolat bine plaga.

Am ajutat medicul să

scoată firele.

42


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

11.12.2013

Dificultate în a elimina

din cauza stării

postoperatorii

manifestată prin absența

tranzitului intestinal

- Pacienta să

prezinte ameliorarea

simptomelor în 24 h

și dispariția acestora

în scurt timp.

- Pacienta să nu

prezinte complicații

și să - și recapete

independența în

scurt timp .

- Asigur

pacientei repaos la

pat

- Alimentez

pacienta cu regim

hiposodat

- Supraveghez

pacienta împreună

cu echipa de îngrijire

- Notez

obsevațiile în FO a

pacientei informez

medicul daca apar

modificări

- La


montez tub de gaze la

nevoie

14.12.2013

Pacienta a fost

alimentată permanent

timp de trei zile prin

perfuzie cu glucoză 5%,

în această perioadă

având un regim hidric cu

ceai amar;după trei zile

s-a restabilit tranzitul

intestinal şi se începe

alimentaţia cu supe

strecurate, zeamă de

compot, sucuri de

fructe, în cantităţi

suficiente, fără a depăşi

1500 ml în 24h;

îmbogăţindu-se treptat

cu supă de zarzavaturi,

iar după primul scaun se

introduce pâine prăjită,

brânză de vaci, iaurt,

carne fiartă;alimentaţia

devine apoi variată şi

vitaminizantă.

11.12.2013 Deshidratare moderată

datorită pierderii de

sânge manifestată prin

sete

Pacienta să fie

hidratată

corespunzător

nevoilor,

- Efectuez

bilanțul hidric.

- Încurajez

pacienta să consume

lichide în cantități

suficiente 2000-

2500ml /24h

- Aplic crème

hidratante pe

tegumente pentru a

diminua disconfortul

determinat de

uscarea acestora.

43


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

11.02.2014

Subfebrilitate datorită

procesului inflamator

postoperator manifestată

prin tegumente calbe ,

hiperemiate .

- Pacientul să

prezinte o temperatură

în limite normale în

următoarele 12 ore.

- Pacientu să fie

echilibrat hidro-

electrolitic, să bea câte

500 ml lichide pentru

fiecare grad de

temperatură în plus.

- Tratarea infecţiei

în următoarele 48 ore.

- Combaterea

procesului infecţios şi

inflamator la nivelul

articulaţiilor până la

externare.

- Menţinerea

temperaturii în limite

normale, zilnic

- Asigurarea

confortului zilnic.

- Observ starea

generală a pacientului,

roşeaţa, tumefacţia,

căldura la nivelul

articulaţiilor.

- Măsor temperatura

dimineaţa şi seara.

- Aerisesc încăperea

- Schim lenjeria de

câte ori este nevoie.

- Asigur îmbrăcă

minte lejeră

- Educ pacientul să

consume lichide

suficiente alimente reci

şi fructe.

- Aplic pe frunrea

pacientei comprese cu

apă rece pentru a reduce

temperatura

- Monitorizez

regulat functiile vitale.

- Notez valorile

obținute în FO

La recomandarea

medicului administrez :

- Acid

acetilsalicilic ½ cp. la

prânz

- Penicilină

1.000.000 U.I. la 6

ore

10.12.2014

T = 38.0 0

C,

12.12.2014

T = 38.2 0

C,

12.12.2014

T = 38.8 0

C

14.12.2014

T = 37.2 0

C,

15.12.2014

T = 36.2 0

C

44


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

12.12.2013 Tulburări de somn,

stare oboseală datorită

durerii manifestate

prin somn întrerupt,

fatigabilitate, lipsa

confortului

- Pacinta să

prezinte un somn

odihnitor suficient

din punct de

vedere cantitativ și

calitativ.

- Aerisesc

salonul, mă asigur

că este curat și

igienizat

- Asigur un

microclimate

constant

- Elimin factorii

de stres.

- Realizez cu

aparținătorii un

program de vizită ne

solicitant .

- Mă asigur că

pacientei nu-i sunt

communicate vești

rele.

- Intocmesc cu

pacienta un program

de som și veghe.

- Mă asigur că

programul stabilit

este respectat .

- Instruesc

echipa de ingrijire

în acest scop

La indicaţia medicului

administrez:

- Diazepam

1 tb seara înainte de culcare

per os.

10.12.2013

Pacienta afirmă că

nu doarme ziua, dar

noaptea somnul îi

este agitat, cu treziri

frecvente

11.12.2013

Pacienta afirmă că a

observat efectele

pozitive ale

tratamentului

administrat

12.12.2013

Pacienta a reuşit să

adoarmă fără a lua

Diazepam

13.12.2013

Pacienta are un somn

liniştit pe tot

parcursul nopţii.

14.12.2013

Pacienta se simte

odihnit, nu mai are

tulburări de somn şi

este mulţumit de

tratamentul care i-a

fost administrat.

45


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

Apreciez calitatea şi

durata somnului.

Întreb pacientul ce

factori de mediu îi fac

somnul dificil şi ce

schimbări i-ar facilita

somnul.

Îndemn pacientul la

diverse activităţi în

timpul zilei pentru

evitarea somnului.-

Asigur condiţii de

linişte şi orar al

somnului.

Seara, la culcare, ajut

pacientul să se aşeze

într-o poziţie cât mai

confortabilă, şi dacă

este nevoie îl ajut să

se învelească

46


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

12.12.2013 Afectarea mobilităţii

datorită plăgii operate

manifestată prin

incapacitate de a se

mobilize.

.

Pacienta să prezinte

vindecarea plăgii


îmbunătăţirea funcţiei

motrice , să nu


Apreciez mobilitatea şi

afectarea musculaturii

Apreciez nivelul de

mobilitate, disconfort,

durere, tonus muscular

încurajez executarea

de mişcări pasive

pacientei pentru

creşterea tonusului

muscular

Încurajez pacienta sâ

progreseze în ceea ce

priveşte mobilizarea

să-şi exprime

sentimentele şi

îngrijorarea legate de

limitarea mişcărilor

pentru a-i reduce

anxietatea

Educ pacientul în

legătură cu necesitatea

mobilizării chiar dacă

doare

12.12.2013

Pacienta prezintă

impotenţă funcţională

datorită durerilor

13.12.2013

Pacienta demonstrează

exerciţii de motricitate,

evită ortostatismul.

14.12.2013

În urma tratamentului

durerile au dispărut

aproape în totalitate,

gradul mobilităţii

a revenit la normal.

47


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

13.12.2013 Deficit de autoîngrijire

datorită epuizării fizice

manifestat prin

posibilitatea alterări

mucoaselor și

tegumentelor.

- Pacienta să

prezinte

tegumente integre

pe toată durata

spitalizării.

- Pacienta să

prezinte o stare de

bine fizică şi

psihică.

- Aerisesc

salonul și asigur un

microclimate cu o

temperatură constant.

- Pregătesc

maierialele necesare

pentru executarea

toaletei pe regiuni.

- Suplinesc

pacienta asigurându-i

igiena la pat .

- Observ și

revigorez zonele

predispuse escarelor.

- Schimb lenjeria

de pat și corp a

pacientei.

- Supraveghez

pacienta şi îi explic

importanţa

menţinerii repausului

la pat și a igienei.

14.12.201

În urma intervenţiilor cu

rol propriu pacienta

prezintă tegumente

normal colorate si

integre, cu excepția

regiunilor afectate de

urticarie , care sunt în

process de vindecare.

Pacienta prezintă o

stare de bine atât fizică

cât şi psihică.

48


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

13.12.2013 Eliminare inadecvată

postnarcotică, datorită

in- tervenţiei

chirurgicale,

manifestată prin

greaţă şi vărsături,.

La 4 zile de la

operaţie pacienta

se va putea ali-

menta şi hidrata

normal.

La ieşirea din narcoză

am supravegheat

vărsăturile,

obs.aspectul, mirosul

şi cantitatea.

aşez pacienta cu

capul într-o parte,

fără pernă pentru a

împiedica aspirarea

vărsăturilor.

Efectuez toaleta

chimb lenjeria de

corp și de pat la

nevoie ,

14 12.2013

Până la iesirea din nar-

coză i-am umezit buze-

le cu ceai amar, apoi

am hidratat-o conform

indicaţiilor medicului,

iar după 3 zile pacienta

a reluat treptat alimen-

taţia diversificată.

După 2h pacienta nu

mai are vărsături. După

24h s-a hidratat şi

alimentat normal, fără

să prezinte sem- ne de

deshidratare.

49


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

13.12.2013 Alimentaţie insuficientă

în cantitate şi calitate

datorită regimului

impus postoperator

manifestat prin

inapetență, risc de

scădere a rezistenței

organismului.

- Respectarea

regimului alimentar

pe perioada

spitalizării şi după

externare.

- Menţinerea

echilibrului hidro-

electrolitic şi

nutriţional zilnic

- Să nu scadă în

greutate pe perioada

spitalizării şi să aibă

tranzit intestinal

normal

- Pacienta să

accepte regimul

impus și să fie

alimentată

corespunzător pe

toată perioada

spitalizării conform

necesarului caloric

- Observ şi

apreciez pofta de

mâncare şi

preferinţele pecientei

- Cântăresc

pacienta zilnic pe

acelaşi cântar, la

aceeaşi oră, cu

aceleaşi haine

- Măsor bilanţul

hidirc

- Conștientizez

pacienta cu privire la

importanța regimului

igieno-dietetic pentru

recăpătare și

menținerea sănătății

- Încurajez

pacienta să urmeze

dieta hipo-sodată

- Explic

pacientei importanţa

consumului de fibre

pentru a preveni

constipaţia

-

La indicaţia medicului am

montat perfuzie cu Glucoză

5%, 1500 ml 60 pic./min.

10.12.2013

G = 78Kg, are senzaţia

de greaţă.

BILANŢ HIDRIC

APORT EPIMINĂRI

Ingestie – 800 ml

Alimente – 800 ml

Metabolism – 300

Urină – 1300 ml

Scaun – 100 g

Pierderi insesizabile –

500

TOTAL – 1900 Total –

190

11.12.2013

G = 77,8 Kg.

Pacienta este mulţumită

de alimentaţia

administrată.

BILANŢ HIDRIC

APORT EPIMINĂRI

Ingestie – 1000 ml

Alimente – 1000 ml

Metabolism – 300

Urină – 1500 ml

Scaun – 200 g


600

50


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

- . - Explorez

gusturile pacientei și

preferințele alimentare

ale acesteea, impreună

stabilim un meniu pe

zile .

- Mă asigur că

pacienta este

alimentată suficient.

- Educ pacienta în

legătură cu aportul de

lichide necesar zilnic

(1,5-2l)

- Am

sfătuit-o să consume

lichide sub forma

de: compot, sucuri

naturale, lapte.

ceaiuri

antiinflamatoare

- Asigur

un climat liniştitor

în timpul mesei

- Stimulez

apetitul prin cantităţi

mici de alimente pe

care le prezint într-

un mod apetisant;

Pacienta respectă regimul

alimentar şi se hidratează

normal.

12.12.2013

G = 78 Kg.

BILANŢ HIDRIC

APORT EPIMINĂRI



Metabolism – 400

Urină – 1800 ml

Scaun – 300 g

Pierderi insesizabile – 600


2700

Pacienta a acceptat

schimbările necesare în

alimentaţie şi şi-a educat

gustul .

13.12.203 G = 65,2 Kg.

BILANŢ HIDRIC

APORT EPIMINĂRI



Metabolism – 400

Urină – 2000 ml

Scaun – 300 g


TOTAL – 2900

51


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

13.12.2013 Sentiment de

inutilitate datorită

spitalizării ,pacienta

este complexată de

faptul că nu poate fi

alături de familie.

- Pacienta să

comunice

satisfăcător cu

personalul din

echipa de

îngrijire, cu

familia, cât şi cu

ceilalţi pacienţi

din salon.

- Pacienta să fie

echilibrată psihic.

- Antrenaz pacienta

în discuţii dându-i

posibilitatea de a-şi

exprima

sentimentele, ideile şi

dorinţele sale

- Îmi mobilizez

întreaga atenţie

pentru a înţelege

mesajul pacientei.

- Stau în faţa pacientei

când vorbeşte, o

privesc în ochi,

pentru a-i demonstra

dorinţa de a-o

asculta.

- Aprob când spune

lucruri importante,

nu fac mişcări care

ar putea distrage

pacienta.

14.12.2013


cu rol propriu

pacienta prezintă o

comunicare eficientă

verbal și satisfăcătoare

din punct afectiv. .

52


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

- Manifest toleranţă

faţă de pacientă, o

ascult fără să o

întrerup, îi dau o

retroacţiune verbală

pentru a-i arăta că

înţeleg ce spune.

- Asigur liniştea în

comunicarea cu

pacienta

- Încurajez pacienta

să schimbe idei cu

cei din jur, să-şi

exprime emoţiile,

nevoile, frica,

opiniile, să creeze

legături semnificative

cu ceilalţi bolnavi.

- Liniştesc pacienta cu

privire la evoluţia

bolii şi o încurajez

53


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

13.12.2013 Incapacitate de a-și

satisface obiceiurile

recreative datorită

condițiilor spitalicești

manifestate prin

plictiseală, frustrare.

- Pacientasă se

recreeze în funcție

de capacitatea fizică

și toleranța la efort.

- Să-și recapete

dinamica

- Discut cu

familia despre

obiceiurile și

hobiurile pacientei.

- Împreună cu

pacientul stabilesc

modul de recreere și

mă asigur ca își

satisface această

nevoie.


administrez același

tratament.

14.12.2013


aplicate pacienta

reușește să se recreeze

13.12.2013 Perturbarea imaginei

datorită intervenției

chirurgicale manifestă

prin, pierderea imaginii

de sine.

- Pacienta va

avea o imagine de

sine pozitivă, în

decurs de 3 zile.

- Pacienta să nu

prezinte stare de

stres pe parcursul

spitalizării.

- Pacienta să

poată comunica

eficient cu

personlul din echipa

de îngrijire

Explica pacientei ne-

cesitatea intervenţiei

chrurgicale şi

eficacitatea ei, am

încurajat-o cu privire

la actul operator.

Discuta cu pacienta

pentru înlăturarea

ideii mutilante.

Îi recomand să evite

frigul şi efortul.



tratament.

14.12.2013

Pacienta este liniștit își

exprimă cu ușurință

emoțiile comunică bine

și este preocupat de

evoluția sa spre

vindecare

54


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

14.12.2013 Incapacitate de a

ințelege și accepta rolul

de bolnav datorită

convingerilor religioase

și a cunoștințelor

insuficiente despre

boală manifestată prin

dezinteres.

- Pacienta să

primească

informații suficiente

despre boală,

prognostic și

evoluție

- Familia să

cunoască datele

importante despre

boală, tratament și

regimul de viață al

pacientei

- Motivez

importanţa

acumulării de noi

cunoştinţe.

- Organizez

activităţi educative,

folosind metodele de

învăţare cunoscute:

expunerea,

conversaţia,

demonstra

- Verific

dacă pacienta și

familia acesteia au

înţeles corect mesajul

transmis şi dacă şi-au

însuşit noile

cunoştinţe

15.12.2013

Capacitate moderată de

insușire a informațiilor,

rolul de susținere în

procesul de menținere a

sănătății, revine și

familiei care a înțeles

gravitatea bolii și

importanța respectării

indicațiilor medicale.

55


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

- Explorez

nivelul de

cunoştinţe al

pacientei și

familiei acesteia

privind boala,

modul de

manifestare,

măsurile preventive

şi curative, modul

de participare la

intervenţii şi la

procesul de

recuperare.

- Le stimulez dorinţa

de cunoaştere

- Conştientizez

pacienta și familia

acesteia asupra

propriilor sale

responsabilităţi

privind sănătatea

- Furnizez explicaţii

simple în limbaj

adecvat.


pregătesc efectele necesare

externării pacientei

- Bilet de externare

- Scrisoare medical

- Rețetă medicală

15.12.2013


cu rol propriu


acesteia au acumulat

cunoştinţe noi şi le poat

folosi pentru a şti cum

să-şi păstreze sănătatea.

Pacienta a fost orientată

către FSC pentru sprijin

.

56


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

14.12.2013 Explic toate

tratamentele viitoare

şi măsurile de luat

Aduc la cunoştinţă,

înainte de externare,

datele controalelor

medicale la spital sau

dispensar.

Recomand un

comportament

pozitiv cu privire la

conversarea sănătăţii.

explic pacientei ne-

cesitatea respectării

unor restricţii,cum ar

fi: regim alimentar

bogat în protei-ne,

limitarea efortului fi

– zic la munci grele

în gospodărie timp de

1 lună şi interdicţia

raportului sexual

timp de 2 luni.

57

EVALUARE FINALA

Pacienta I.L.. în vârstă de 42 ani este interneată în Secția Medicală a SJ Bacău

prezentând următoarele simptome:

- Durere abdominal

- Eângerare vaginală abundentă

- Stare generală alteatăr

În urma examenului clinic și paraclinic se confirm diagnosticul de Polifibromatoză

se efectuează histeroctomie subtotală.

Pacienta a primit tratament nmedicamentos cu:

Preoperator cu scop anestezic

Diazepam/ algocalmin/ mialgin fl ½

Intraoperator

Fentonyl fl

Glucoză 5% 200ml

Ser fiziologic 200ml

Postoperator

Algocalmin fl1-0-1

Fortral 0-0-1

Clexane 1-0-0

Glucoză 5% 200ml


Penicilină 4 milioane U.I./zi1 milion / 6 h I.M.

Dicarbocalm Cp. 6/zi 2-2-2 P.O.

Diazepan 1 cp/zi 0-0-1 P.O.

În urma intervenției chirurgicale, a repausului la pat, a regimului dietetic şi a

îngrijirilor de nursing aplicate precum şi a tratamentului medicamentos, evoluţia este

favorabilă. Starea generală s-a îmbunătăţit problemele s-au diminuat, pacienta se

odihneşte bine şi se alimentează normal.

După 5 zile de spitalizare pacienta se externează cu s ta re ameliorată din punct

de vedere clinic cu următoarele recomandări:

- Să evite efortul fizic prelungit.,

- Să evite activitatea sexuală 2luni

- Să respecte programul de somn şi odihnă.

- Să consume lichide în cantități suficiente

- Să evite expunere la frig și umezeală

- Să adopte un regim de viață sănătos.

- Să se prezintă la control la recomandarea medicului după 1 lună,

- Să fie dispensarizată.

58

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ

EFECTUAREA INJECȚIEI INTRAMUSCULARE

ETAPE DE EXECUŢIE TIMPI DE EXECUŢIE

1. Scopul și pregătirea

insteumentelor şi a

materialelor necesare

1.1 Execut injecția intramusculare cu scop terapeutic

1.2 Pregătesc materialele şi instrumentele necesare

- seringă și ace sterile

- tampoane de vată cu alcool sanitar

- mănuși sterile

- substanța medicamentoasă

- tăviță renală

2. Pregătirea fizică şi

psihica a pacientei

2.1 Anunţ bolnava şi îi explic necesitatea tehnicii

2.2 Aşeaz bolnava în pat în decubit ventral

3. Stabilirea locului,

efectuarea injecţiei

3.1 Mă spăl pe mâini cu apa curată şi săpun.

3.2 Îmi dezinfectez mâinile cu alcool.

3.3 Verific integritatea ambalajului și termenul de

valabilitate al materialelor (seringi, ace, medicament).

3.4 Monteaz seringa în condiţii de asepsie perfectă.

3.5 Verfic flaconul.

3.6 Încarc seringa cu substanţa de injectat.

3.7 Elimin bulele de aer cu acul în sus până la apariția

primei picături.

3.8 Schimb acul de aspirat cu unul potrivit pentru injecţie.

3.9 Invit bolnava să-se relaxeze şi să stea liniștită.

3.10 Examinez calitatea și starea locului de injectat respective

zona fesieră, cadranul superoextern deasupra marelui

Trohanter.

3.11 Dezinfectez locul injecţiei cu alcool intend pielea intre

police și index puncționez perpendicular cu precizie.verific

poziţia acului prin aspirare

3.12 Injectează lent lichidul.

3.13 După injectare scot brusc acul.

3.14 Tamponez locul cu un tampon cu alcool pentru a activa

circulaţia și pentru a favoriza absorbţia.

4. Îngrijirea pacientei

după tehnică

4.1 Mă spăl pe măini cu apa curată şi săpun aşez pacienta

în poziţie comodă unde va sta în repaos 5-10 minute.

5. Reorganizarea locului

de muncă

5.1 Arunc la coş deșeurile (materialul inţepător in cutia de

plastic pentru deşeuri înţepătoare; tampoane, seringi în

cutiea de carton pentru deșeuri biologice).

59


Cazul II

Planul de îngrijire al pacientei BALAȘ DRĂGĂLINA în vârstă de 36 de

ani


Pacienta BALAȘ DRĂGĂLINA în vârstă de 36 de ani cu domiciliu în Bacău, se

prezintă la U.P.U a S.J de Obdtetică și ginecologie. Bacău, deoarece acuză sângerare

vaginală abundentă, durere pelvină, polakiurir, leucoree cu striuri sangvinolente,astenie,

annxietate stare generală alterată. Boala a debutat insidios, de circa 5 luni, prin

menoragie din ce în ce mai abundentă şi apariţia unei formaţiuni tumorale situată

hipogastric. În urma examenului clinic și paraclinic se pune diagnosticul de de carcinom

atipic al colului uterin restant. pacienta este internată pentru investigații și tratament de

specialitate.


planului de îngrijire am aflat că; este de naționalitate moldoveancă, religie ortodoxă, are

studii superioare este profesoară, căsătorită, mamă a unui copil de 6 ani Locuește cu

familia intr-o casă confortabilă și salubră, soțul este de profesie psiholog,. Condițiile de

viață sunt bune, pacienta are deprinderi și obiceiuri corecte de viață; Din istoricul

medical al familiei am aflat că mama paciente a fost operată de fibrom uterin . În trecut

a manifestat bolile specifice copilăriei a suferit ; a fost diagnosticată cu HTA formă

medie; insuficienţă cardiacă – de la 33 de ani seeste țn menopauză indusă datorită

uneiv histerectomii subtotale; a avut menarha la 12 ani; ciclu menstrual neregulat la 40

de zile, cu durată de 2 zile, dar cu flux crescut; o sarcină, o naştere , nu a suferit avorturi

.


G = 72 kg; I = 175 cm;

Grup sangvi AB IV Rh+











60


la examenul cu valve : vagin cu pereţi supli, col de primipară, pe baza

posterioară o zonă erozivă semilunară, nu pierde sânge în timpul examinării;

la tuşeu vaginal : vulvă, vagin – suple, elastice; col în butoiaş, orientat spre

dreapta, formaţiune tumorală cât un grapefruit, ce face corp comun cu uterul,

contur policiclic,consistenţă fermă, mobilă, nedureroasă;


Glucoză 110 mg./dl.

Uree 29 mg/dl.


T.G.O. 18 U/L.

T.G.P. 31 U/L.

Fibrinogen 488mg. %

APTT 41,1’’

Hemoglobină 9,4 g%

Hematocrit 30,7 %

Leucocite 6300/mm³

Ts 2´20˝

Tc 1´23˝


Bilirubina Negativ


Glucoza Negativ

pH 6

Proteine Negativ


Nitriţi Negativ


EXAMENUL

SECREŢIEI

VAGINALE

Negativ

EXAMEN

CITOLOGIC

Babeş Papanicolau :

frotiu de tip III – CARCINOM ATIPIC T10NXM0 cancer

clinic manifestat cu leziuni strict limitate la col

flora bacteriană – coci reduşi.

61








- Nevoia de a fi curat şi a-şi menţine tegumentele şi muccoasele intacte


62

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTEI BALAȘ DRĂGĂLINA

DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

9.02.2014

Stare depresivă datorită


manifestată prin

dificultate în

comunicare

- Pacienta să fie



- Pacienta să fie


informată despre

boală sa .

- Încurajez și

susțin pacienta.


ce simte acum este



de care suferă.

- Comunic cu

pacienta fără a o

suparasolicita .

- Liniștesc


comportament

empatic, ferm și

profesionist .

- Recomand


se comporte la fel.

10.02.2014






internării pentru


sănătate.

63


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

9.02.2014 Stare fizică și psihică

alterată datorită, dureri

abdominal manifestată

prin anxietate.


ameliorarea durerii



în câteva zile


prezinte formatiune


stare anxioasă pe

toată perioada

spitalizării.

- Pacienta să-și

recapete starea de

bine.

- Amplasez


curat, cu umiditate


un pat cu lenjerie




ceilalți pacienți

- Apreciez


pacientei, acuzele,


- Apreciez

localizarea,



calmează

- Observ

manifestările non-



plâns

La recomandarea


Im

Mialgin f l ½

10.02.2014

Pacienta prezintă

dureri intense la

nivelul



si administrarea

tratamentului

acestea încep să


13.02.2014

În urma


cu rol propriu și

delegat , pacienta

prezintă


14.02.2014

Pacienta nu mai



confort nu mai

prezintă stări

anxiolitice.

64


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

- - După 60

de minute evaluez



efecte adverse

- Poziţionez

pecienta cât mai



preveni escarele

- Încurajez


pacientei pentru

ceşterea tonusului

muscular

- Instruiesc




calmare a durerii

- Corectez


familiei despre


durere, folosirea

medicamentelor

65


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

9.02.2014 Alterarea stării de

sănătate datorită bolii

de fond manifestată

prin risc de modificare

a constantelor

biologice


recapete stare de

sănătate și să

prezinte

normalizarea

constantelor

biologice în scurt

timp.

- Stoparea

pierderilor de

sânge inadecvate.

- Corectarea

carențelor


preoperatorie






corect, în vederea


sănătate.



probe biologice.












repaos la pat.

La recomandarea

medicului recoltez probe

biologice, hematologice

și biochimice:

Examen de sânge

Glucoză

Uree

Creatinină

T.G.O.

T.G.P.

Fibrinogen

APTT

Hemoglobină

Hematocrit

Leucocite

Ts

Tc

10.02.2014

Examen de sânge

Glucoză 110

mg./dl. Uree 28 mg/dl.

Creatinină 7,3

mg./dl. T.G.O. 18 U/L.

T.G.P. 32 U/L.

Fibrinogen 483mg. %

APTT 41,1’’

Hemoglobină 9,5g%

Hematocrit 30,7 %

Leucocite 6300/mm³

Ts 2´40˝

Tc 1´33˝

66


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

9.02.2014 Predispoziție la infecții



chirurgicale

manifestată prin

rezistență scăzută a

organismului.

- Pacienta

să nu


nosocomiale, să nu

devină sursă de


spitalizării.

- Aerisesc

salonul

- Iau măsuri

de evitare a

transmiterii

infecţiilor prin

educare pacientei,

respectarea


de igienă



nosocomiale

- Urmăresc

şi apreciez corect


al pacientei,

receptivitatea sa

- Informez

şi stabilesc

împreună cu

pacienta planul de


de sănătate şi


organismul


administrez cu scop

anestezic; iv

Mialgin f1

Atropină f 2

Nesdonal1f 1

Lystenon f1

Fentanyl f1

Pavalon f 1

Miostin f1

Miofilin -240-mg

HHC100mg

IOT

Glucoză 5% iv

2x500ml


Mialgin 1fl

Diazepam 1fl

10.02.2014

post operator pacirnta

prezintă,dureri, trub de

dren cu eolecție

=100ml

11.02.2014

Paceinta prezintă

abdomen meteorizat ,

se suprimă sonda

Foley,tub de dren =

50ml

12.02.2014


dren in urma


pacienta prezintă

amrliorarea durerii


13.02.2014


aplicate pacienta

prezintă amrliorarea

durerii ,proces de

vindecare

67


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

- Aleg

procedurile de

investigaţie şi

tratament cu risc

minim de infecţie.

- Am adus la


regulamentul de

ordine interioară.

14.02.2014


cu rol propriu şi

delegat pacienta nu

prezintă risc de



nosocomiale pe


68


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

10.02.2014 Funcții vegetative

modificate datorită


manifestate prin


hipotensiune.

- Pacientei să-i

fie monitorizate

regulat funcțiile

vitale .

- Să –si

recapete

independența în

satisfacerea nevoii

- Să prezinte

colorație normal a

tegumentelor.


necesare tehnicii



scop,



scop.

- Măsor regulat




privire la starea

pacientei.

- Asigur un



210c.

- Salon bine


aer.

- Educ pacienta cu



stării de bine.


administrez ;

Mentinere

Fentonyl 0,5mg 1-1-1

Pavalon 4mg

Na Cl 9%- 500ml

Ringer -500ml

Glucoză 5%- 500ml

Trezire

Miostin-2,5mg

Atropină -1mg

Miofilin -240-mg

HHC100mg

Aspirarea secrețiilor

O2 prin sondă

10.02.2014

P = 110 p/min

TA=100/50mm/Hg

R = 20r/min

11.02.2014

P = 114 p/min

TA=100/50mm/Hg

R = 22r/min

12.02.2014

P = 110 p/min

TA=100/65mm/Hg

R = 19r/min

13.02.2014

P = 121 p/min

TA=160/75mm/Hg

R = 18r/min

15.02.2014

P = 111 p/min

TA=120/55mm/Hg

R = 16r/min

69


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

10.02.2014 Facies palid

incercănat datorită

plăgii operetorii

manifestată prin

durere , diaforeză,

Pacinta să aibă

durerile ameliorate

peste 1h.

Pacienta să nu nu

mai prezente dureri

peste 2 zile.

Asigura pacientei o



durere, supraveghez


Șterg tegumentele

pacienta cu un

prosop cura

schimb lenjeria

pacientei




i.m. 1-0-1.

Fortral 1f. i.m.

10.02.2014



nivelul plăgii.

11 02 2014

În 24h durerea a


13.02.2014


nu mai prezintă

durere

10.02.2014 Tegumente alterate

datorită intervențiri

chirurgicale

manifestată prin plagă

operatorie risc

potențial de infecție

postoperatoriu.

Pacienta să nu

prezente

complicaţii la

nivelul plăgii, să

prezinte refacerea

tegumentelor in

scurt timp.


este de importantă





plăgii

Pregătesc fizic

pacienta

La recomandarea


plăgii cu



ori/zi, aplic

pansament uscat

protector.

10.02.2014





14.02.2014



izolat bine plaga.


scoată firele.

70


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

11.02.2014


din cauza stării

postoperatorii


tranzitului intestinal,

- Pacienta să




în scurt timp.

- Pacienta să nu



independența în

scurt timp .

- Asigur

pacientei repaos la

pat

- Alimentez

pacienta cu regim

hiposodat

- Supraveghez

pacienta împreună


- Notez


pacientei informez

medicul daca apar

modificări



nevoie

14.02.2014

Pacienta a fost











compot, sucuri de



1500 ml în 24h;








vitaminizantă.




sete

Pacienta să fie

hidratată

corespunzător

nevoilor,

- Efectuez

bilanțul hidric.

- Încurajez



suficiente 2000-

2500ml /24h

- Aplic crème

hidratante pe

tegumente pentru a


determinat de

uscarea acestora.

71


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

11.02.2014





hiperemiate .

- Pacientul să




- Pacientu să fie

echilibrat hidro-



fiecare grad de




- Combaterea




externare.

- Menţinerea


normale, zilnic

- Asigurarea

confortului zilnic.

- Observ starea



căldura la nivelul

articulaţiilor.




- Schim lenjeria de


- Asigur îmbrăcă

minte lejeră


consume lichide


şi fructe.

- Aplic pe frunrea



temperatura

- Monitorizez


- Notez valorile

obținute în FO

La recomandarea


- Acid


prânz

- Penicilină

4.000.000 U.I. la 6

ore

- Gentamicină

80mg

10.02.2014

T = 38.6 0

C,

12.02.2014

T = 38.2 0

C,

12.02.2014

T = 38.5 0

C

14.02.2014

T = 37.7 0

C,

15.02.2014

T = 36.5 0

C

72


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

12.02.2014 Stare de oboseală

datorită durerii

manifestate prin somn

întrerupt,

lipsa confortului

- Pacinta să

prezinte un somn

odihnitor suficient

din punct de

vedere cantitativ și

calitativ.

- Aerisesc

salonul, mă asigur

că este curat și

igienizat

- Asigur un

microclimate

constant

- Elimin factorii

de stres.

- Realizez cu

aparținătorii un

program de vizită

ne solicitant .

- Mă asigur că

pacientei nu-i sunt

communicate vești

rele.

- Intocmesc cu

pacienta un

program de som și

veghe.

- Mă asigur că

programul stabilit

este respectat .

- Instruesc

echipa de ingrijire

în acest scop


administrez:

- Diazepam 1 tb

seara înainte de culcare per

os.

10.02.2014

Pacienta afirmă că nu

doarme ziua, dar

noaptea somnul îi este

agitat, cu treziri

frecvente

11.02.2014


observat efectele

pozitive ale

tratamentului

administrat

12.02.2014



Diazepam

13.02.2014


liniştit pe tot parcursul

nopţii.

14.02.2014

Pacienta se simte

odihnit, nu mai are

tulburări de somn şi

este mulţumit de

tratamentul care i-a

fost administrat.

73


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE


durata somnului.





somnul.



timpul zilei pentru

evitarea somnului.-

Asigur condiţii de


somnului.






se învelească

74


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

12.02.2014 Mobilitate redusă


manifestată prin

incapacitate de a

semișca în voie.

.


vindecarea plăgii



motrice , să nu




Apreciez nivelul de




de mişcări pasive

pacientei pentru


muscular




să-şi exprime

sentimentele şi



pentru a-i reduce

anxietatea

Educ pacientul în



doare

12.02.2014

Pacienta prezintă


datorită durerilor

13.02.2014




14.02.2014






75


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

13.02.2014 Process de autoîngrijire

deficitar datorită

epuizării fizice

manifestat prin


mucoaselor și

tegumentelor.

- Pacienta să

prezinte

tegumente integre

pe toată durata

spitalizării.

- Pacienta să

prezinte o stare de

bine fizică şi

psihică.

- Aerisesc


microclimate cu o


- Pregătesc


pentru executarea


- Suplinesc


igiena la pat .

- Observ și

revigorez zonele


- Schimb lenjeria

de pat și corp a

pacientei.

- Supraveghez


importanţa



14.02.2014



prezintă tegumente

normal colorate si







cât şi psihică.

76


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE


postnarcotică, datorită

intervenţiei

chirurgicale,

manifestată prin

greaţă şi vărsături,.

La 4 zile de la

operaţie pacienta

se va putea ali-

menta şi hidrata

normal.


am supravegheat

vărsăturile, obs.aspectul,

mirosul şi cantitatea.

aşez pacienta cu

capul într-o parte, fără

pernă pentru a împiedica

aspirarea vărsăturilor.

Efectuez toaleta

chimb lenjeria de

corp și de pat la nevoie ,

La recomandarea

medicului administrez

pentru sedarea grețuriloe ;

Cerucal f 1

14.02.2014














deshidratare.

77


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

13.02.2014 Deficit alimentar

datorită regimului

impus postoperator

manifestat prin

inapetență, risc de

scădere ăn greutate

- Respectarea

regimului alimentar

pe perioada


externare.

- Menţinerea

echilibrului hidro-

electrolitic şi

nutriţional zilnic

- Să nu scadă în



tranzit intestinal

normal

- Pacienta să

accepte regimul

impus și să fie

alimentată

corespunzător pe

toată perioada


necesarului caloric

- Observ şi

apreciez pofta de

mâncare şi


- Cântăresc

pacienta zilnic pe


aceeaşi oră, cu

aceleaşi haine

- Măsor bilanţul

hidirc

- Conștientizez




recăpătare și


- Încurajez

pacienta să urmeze

dieta hipo-sodată

- Explic


consumului de fibre

pentru a preveni

constipaţia

Regulat monitorizez

greutatea pacientei

La indicaţia

medicului am montat

perfuzie cu Glucoză

5%, 1500 ml 60

pic./min.

10.02.2014


de greaţă.

BILANŢ HIDRIC

APORT EPIMINĂRI

Ingestie – 900 ml

Alimente – 800 ml

Metabolism – 400

Urină – 1100 ml

Scaun – 200 g


500


1800

11.02.2014

G = 71,8 Kg.


de alimentaţia

administrată.

BILANŢ HIDRIC

APORT EPIMINĂRI



Metabolism – 200

Urină – 1300 ml

Scaun – 200 g


600

TOTAL – 2400 – 2100

78


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

- . - Explorez





zile .

- Mă asigur că

pacienta este


- Educ pacienta în



(1,5-2l)

- Am


lichide sub forma

de: compot, sucuri

naturale, lapte.

ceaiuri

antiinflamatoare

- Asigur


în timpul mesei

- Stimulez


mici de alimente pe


un mod apetisant;



normal.

12.02.2014 G = 71 Kg.

BILANŢ HIDRIC

APORT EPIMINĂRI


Alimente – 900 ml

Metabolism – 400

Urină – 1800 ml

Scaun – 300 g



2500

Pacienta a acceptat



gustul .

13.02.2014 G = 71,2 Kg.

BILANŢ HIDRIC

APORT EPIMINĂRI



Metabolism – 400

Urină – 2000 ml

Scaun – 300 g



2900

79


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE


singurătate datorită

spitalizării manifestat

prin autoizolare.

- Pacienta să

comunice

satisfăcător cu

personalul din

echipa de

îngrijire, cu


ceilalţi pacienţi

din salon.

- Pacienta să fie


- Antrenaz pacienta



exprima


dorinţele sale

- Îmi mobilizez

întreaga atenţie

pentru a înţelege

mesajul pacientei.


când vorbeşte, o

privesc în ochi,


dorinţa de a-o

asculta.

- Aprob când spune

lucruri importante,


ar putea distrage

pacienta.

14.02.2014


cu rol propriu





80


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE



ascult fără să o




înţeleg ce spune.


comunicarea cu

pacienta


să schimbe idei cu


exprime emoţiile,

nevoile, frica,







81


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE





manifestate prin

sentiment de inutilitate.

- Pacientasă se




- Să-și recapete

dinamica

- Discut cu

familia despre

obiceiurile și


- Împreună cu

pacientul stabilesc


mă asigur ca își

satisface această

nevoie.



tratament.

14.02.2014


aplicate pacienta


13.02.2014 Perturbarea imaginei

proprii datorită


manifestă prin,

pierderea stimei de sine

și a percepției față de

viața de cuplu.

- Pacienta va

avea o imagine de

sine pozitivă, în

decurs de 3 zile.

- Pacienta să nu

prezinte stare de

stres pe parcursul

spitalizării.

- Pacienta să

poată comunica

eficient cu


de îngrijire



chrurgicale şi

eficacitatea ei, am


la actul operator.

Discuta cu pacienta


ideii mutilante.


frigul şi efortul.



tratament.

14.02.2014





evoluția sa spre

vindecare

82


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE



de bolnav datorită

cunoștințelor

insuficiente despre


teamă angoase

- Pacienta să

primească


despre boală,

prognostic și

evoluție

- Familia să

cunoască datele

importante despre



pacientei

- Motivez

importanţa

acumulării de noi

cunoştinţe.

- Organizez




expunerea,

conversaţia,

demonstra

- Verific

dacă pacienta și

familia acesteia au



însuşit noile

cunoştinţe

15.02.2014










83


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

- Explorez

nivelul de

cunoştinţe al

pacientei și

familiei acesteia

privind boala,

modul de

manifestare,


şi curative, modul

de participare la

intervenţii şi la

procesul de

recuperare.


de cunoaştere

- Conştientizez


acesteia asupra

propriilor sale

responsabilităţi

privind sănătatea


simple în limbaj

adecvat.





- Scrisoare medical


15.02.2014


cu rol propriu








.

84


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE






datele controalelor


dispensar.

Recomand un

comportament






fi: regim alimentar






raportului sexual

timp de 2 luni.

85

EVALUARE FINALA

Pacienta B.D. în vârstă de 38 ani este interneată în Secția de Obstetică și ginecologie

a SJ Bacău prezentând următoarele simptome:

- Durere abdominal

- Eângerare vaginală abundentă

- Stare generală alteatăr

În urma examenului clinic și paraclinic se confirm diagnosticul Carcinom atipic al colului

uterin se efectuează histerectomie totală .

Pacienta a primit tratament nmedicamentos cu:


Mentinere


Pavalon 4mg

Na Cl 9%- 500ml

Ringer -500ml

Glucoză 5%- 500ml

Trezire

Miostin-2,5mg

Atropină -1mg

Miofilin -240-mg

HHC100mg


O2 prin sondă

Diazepam/ algocalmin/ mialgin fl ½

Intraoperator

Fentonyl fl

Glucoză 5% 200ml


Postoperator

Algocalmin fl1-0-1

Fortral 0-0-1

Cerucal f 1

Clexane 1-0-0

Glucoză 5% 200ml


Penicilină 4 milioane U.I./zi1 milion / 6 h I.M.


În urma intervenției chirurgicale, a repausului la pat , a regimului dietetic şi a

îngrijirilor de nursing aplicate precum şi a tratamentului medicamentos, evoluţia este

86

favorabilă. Starea generală s-a îmbunătăţit problemele s-au diminuat, pacienta se odihneşte

bine şi se alimentează normal.

După 5 zile de spitalizare pacienta se externează cu stare ameliorată din punct de

vedere clinic cu următoarele recomandări:

Să evite efortul fizic prelungit.

Tratament radioterapic după 4 săptămîni

Tratament chimioterapic

Să evite activitatea sexuală 2 luni






- Să fie dispensarizată.

87

FIŞĂ TEHNOLOGIC

RECOLTAREA SECREȚIILOR VAGINALE

ETAPE DE EXECUŢIE

TIMPI DE EXECUŢIE

1. Scopul și pregătirea

insteumentelor şi a

materialelor necesare

1.1 Este un test complex utilizat pentru depistarea leziunilor

necanceroase şi a cancerelor incipiente cervicale la femeile

asimptomatice.

dată pe an la femeile în varstă de peste 18 ani care au

activitate sexuală;

la femeile care nu prezintă leziuni cervicovaginale

vizibile precum şi la cele cu leziuni care

1.2 Evocă un proces inflamator sau distrofic la examenul

clinic sau colposcopi

1.3 Materiale necesare

- spatula de lemn Ayre (se evită spatulele de

metal) pentru prelevarea vaginală și exocervicală;

- perie mică cilindrică pentru prelevarea endocervicală;

- tampon de vată montat pe un porttampon pentu recoltare

endocervicală;

- lame de sticlă cu extremităţi aspre;

- fixator, alcool – eter în proporţii egale;

- valve vaginale sau specul vaginal.


psihica a bolnavei, 2.1 Pacienta este avertizată

sa nu efectueze nici o manevră vaginală cu 72 ore

înaintea examenului (toaleta vagianală, aplicații de

ovule, creme vaginale);

se evită raporturile sexuale cu 24 ore înainte de

recoltare;nu se efectuează manevre obstetricale cu

24ore înainte (tuseu vaginal,

colposcopie,tamponamente vaginale etc.);

- prelevarea se face în afara menstruatiei, în afara infecţiei

locale şi de preferinţă în perioada de mijloc a ciclului.

3. Efectuaea tehnicii 3.1 Se evidenţiază cavitatea vaginală prin introducerea

valvulelor sau speculului nelubrifiate

3.2 Recoltarea se face de la mai multe niveluri:

- din fundul de sac vaginal;

- de la nivelul exocolului utilizând pentru ambele

tehnici spatula Ayre efectuând omişcare de raclaj;

- de la nivel endocervical utilizănd peria cilindrică

(mai rar tamponul care absoarbe unele celule);

3.3 Se fac lame pentru fiecare zonă din care s-a efectuat

recoltarea;

3.4 Se întinderea secreţiei pe lama se face printr-o miscare

sinuoasă a spaţiului, de la un capăt la celălalt fără a apăsa

prea tare;

88

3.5 La extremităţile lamelor se notează numele pacientei

precum şi tipul prelevării (V-vaginală, C-exocol, E-endocol);

3.6 Lamele se trimit la laborator

4. Interpretarea

rezultatelor

4.1 Se face după mai multe clasificări (Papanicolaou,

Richard,Bethesda).

4.2 Clasificarea Papanicolaou împarte frotiurile în 5

clase în funcţie de gradul de deviere morfologică de la

tipul normal:

Clasa I – absenţa de celule anormale sau atipice;

Clasa a II-a – citologie atipică dar fără evidenţă pentru

malignitate; Clasa a III-a – citologie sugestivă dar

necloncudentă pentru malignitate; Clasa a IV-a – citologie

puternic sugestivă pentru malignitate;

Clasa a V-a – citologie concludenta pentru malignitate.

5. Îngrijirea pacientei

dupîă tehnică

5.1 Pacienta nu necesită îngrijiri special

5.2 Este condusă la salon , I se dă poziție comodă in patpentru

repaos.

6. Reorganizarea

locului de muncă

5.1 – Indepărtez materialele folosite

5.2 Pregătesc instrumentarul medical pentru sterilizare

7. Notrea procedurii 6.1 Se face notarea procedurii țn FO a pacientei

89


Cazul III

Planul de îngrijire al pacientei TRAȘCĂ GENA în vârstă de 52 de ani


Pacienta Trașcă Gena în vârstă de 52 de ani cu domiciliu în Sănduleni - Bacău, se

prezintă la U.P.U a S.J de Obstetică și ginecologie. Bacău, deoarece acuză sângerare

vaginală abundentă, durere pelvină, stare generală alterată.Boala a debutat insidios, de circa

un an, prin menoragie din ce în ce mai abundentă şi apariţia unei formaţiuni tumorale situată

hipogastric. În urma examenului clinic și paraclinic se pune diagnosticul de pacienta este

internată pentru investigații și tratament de specialitate.


planului de îngrijire am aflat că; este de naționalitate romănă, religiecatolică, are studii

medii, este casnică, căsătorită, mamă 4 copii. Locuește cu familia intr-o casă modestă și

salubră la sat, soțul este de profesie electrician, singurul care aduce venit în familie.

Condițiile de viață sunt bune, pacienta are deprinderi și obiceiuri corecte de viață; neagă

istoricul medical al familiei. În trecut a manifestat bolile specifice copilăriei a suferit o

histerectomie subtotală la 42 de ani înurma căreia a intrat la menopauzăm indusă, la 51 de ani

a suferit o rezecție de sân drept datorită unui neoplasm mamar; a avut menarha la 16 ani;

ciclu menstrual regulat la 29 de zile, cu durată de 4 zile, dar cu flux crescut; 4 sarcini cu 4

naşteri necomplicate , nu a suferit avorturi .


G = 58 kg; I = 155 cm;

Grup sangvin AII Rh+












90

la examenul cu valve : vagin cu pereţi supli, col de primipară, pe baza posterioară o

zonă erozivă semilunară, nu pierde sânge în timpul examinării;

la tuşeu vaginal : vulvă, vagin – suple, elastice; col în butoiaş, orientat spre dreapta,

formaţiune tumorală cât un grapefruit, ce face corp comun cu uterul, contur

policiclic,consistenţă fermă, mobilă, nedureroasă;


Glucoză 89 mg./dl.

Uree 28mg/dl.


T.G.O. 15 U/L.

T.G.P. 30 U/L.

Fibrinogen 465mg. %

APTT 40,1’’

Hemoglobină 9,7 g%

Hematocrit 31,7 %

Leucocite 8300/mm³

Ts 2´10˝

Tc 1´33˝


Bilirubina Negativ


Glucoza Negativ

pH 6

Proteine Negativ


Nitriţi Negativ


EXAMENUL

SECREŢIEI

VAGINALE

Negativ

91








- Nevoia de a fi curat şi a-şi menţine tegumentele şi mucoasele intacte


92

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTEI TRAȘCĂ GINA

DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

19.06.2014

Anxietata datorită


manifestată prin alterare

comunicării.

- Pacienta să fie



- Pacienta să fie


informată despre

boală sa .

- Încurajez și

susțin pacienta.


ce simte acum este



de care suferă.

- Comunic cu

pacienta fără a o

suparasolicita .

- Liniștesc


comportament

empatic, ferm și

profesionist .

- Recomand


se comporte la fel.

20.06.2014






internării pentru


sănătate.

93


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

19.06.2014 Diminuarea confortului

fizic și psihic datorită

formațiunii tumorale

manifestată prin proces

inflamatorși dureri

abdominale,


ameliorarea durerii



în câteva zile


prezinte formatiune


stare anxioasă pe

toată perioada

spitalizării.

- Pacienta să-și

recapete starea de

bine.

- Amplasez


curat, cu umiditate


un pat cu lenjerie




ceilalți pacienți

- Apreciez


pacientei, acuzele,


- Apreciez

localizarea,



calmează

- Observ

manifestările non-



plâns

La recomandarea


Im

Mialgin f l ½

19.06.2014

Pacienta prezintă

dureri intense la

nivelul



si administrarea

tratamentului

acestea încep să


20.06.2014

În urma


cu rol propriu și

delegat , pacienta

prezintă


23.06.2014

Pacienta nu mai



confort nu mai

prezintă stări

anxiolitice.

94


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

- - După 60

de minute evaluez



efecte adverse

- Poziţionez

pecienta cât mai



preveni escarele

- Încurajez


pacientei pentru

ceşterea tonusului

muscular

- Instruiesc




calmare a durerii

- Corectez


familiei despre


durere, folosirea

medicamentelor

95


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

19.06.2014 Alterarea stării de

sănătate datorită

hemoragie vaginală

prelungită risc de

modificare a

constantelor biologice


recapete stare de

sănătate și să

prezinte

normalizarea

constantelor

biologice în scurt

timp.

- Stoparea

pierderilor de

sânge inadecvate.

- Corectarea

carențelor


preoperatorie






corect, în vederea


sănătate.



probe biologice.












repaos la pat.

La recomandarea

medicului recoltez

probe biologice,

hematologice și

biochimice:

Examen de sânge

Glucoză

Uree

Creatinină

T.G.O.

T.G.P.

Fibrinogen

APTT

Hemoglobină

Hematocrit

Leucocite

Ts

Tc

19.06.2014

Examen de sânge

Glucoză 80 mg./dl.

Uree 26 mg/dl.


T.G.O. 17 U/L.

T.G.P. 33 U/L.

Fibrinogen 485mg. %

APTT 40,1’’

Hemoglobină 9,7 g%

Hematocrit 31,7 %

Leucocite 6300/mm³

Ts 2´40˝

Tc 1´33˝

96


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

19.06.2014 Vulnerabilitate față de

pericole prin

predispoziție la infecții



chirurgicale

manifestată prin eisc de

complicașii

postoperatorii

- Pacienta

să nu


nosocomiale, să nu

devină sursă de


spitalizării.

- Aerisesc

salonul

- Iau măsuri

de evitare a

transmiterii

infecţiilor prin

educare pacientei,

respectarea


de igienă



nosocomiale

- Urmăresc

şi apreciez corect


al pacientei,

receptivitatea sa

- Informez

şi stabilesc

împreună cu

pacienta planul de


de sănătate şi


organismul


administrez cu scop

anestezic; iv

Mialgin f1

Atropină f 2

Nesdonal1f 1

Lystenon f1

Fentanyl f1

Pavalon f 1

Miostin f1

Miofilin -240-mg

HHC100mg

IOT

Glucoză 5% iv

2x500ml


Mialgin 1fl

Diazepam 1fl

20.06.2014

Post operator

pacirnta prezintă,dureri,

trub de dren cu eolecție

=100ml

21.06.2014

Paceinta prezintă

abdomen meteorizat , se

suprimă sonda Foley,tub

de dren = 50ml

22.06.2014


dren in urma


pacienta prezintă

amrliorarea durerii


23.06.2014

În urma


pacienta prezintă

amrliorarea durerii


97


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

- Aleg

procedurile de

investigaţie şi

tratament cu risc

minim de infecţie.

- Am adus la


regulamentul de

ordine interioară.

23.06.2014


cu rol propriu şi

delegat pacienta nu

prezintă risc de



nosocomiale pe


98


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

20.06.2014 Perturbarea funcțiilor

vitale datorită


manifestate prin


hipotensiune.

- Pacientei să-i

fie monitorizate

regulat funcțiile

vitale .

- Să –si

recapete

independența în

satisfacerea nevoii

- Să prezinte

colorație normal a

tegumentelor.


necesare tehnicii



scop,



scop.

- Măsor regulat




privire la starea

pacientei.

- Asigur un



210c.

- Salon bine


aer.

- Educ pacienta cu



stării de bine.

La recomndarea medicului

administrez:

Mentinere


Pavalon 4mg

Na Cl 9%- 500ml

Ringer -500ml

Glucoză 5%- 500ml

Trezire

Miostin-2,5mg

Atropină -1mg

Miofilin -240-mg

HHC100mg


O2 prin sondă

19.06.2014

P = 100 p/min

TA=100/50mm/Hg

R = 19r/min

20.06.2014

P = 114 p/min

TA=110/50mm/Hg

R = 22r/min

21.06.2014

P = 90 p/min

TA=100/65mm/Hg

R = 19r/min

22.06.2014

P = 81 p/min

TA=160/75mm/Hg

R = 18r/min

23.06.2014

P = 71 p/min

TA=120/55mm/Hg

R = 16r/min

99


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

20.06.2014 Durere

postoperatorie

datorită plăgii

manifestată prin

facies palid,

Pacinta să aibă

durerile ameliorate

peste 1h.

Pacienta să nu nu

mai prezente dureri

peste 2 zile.

Asigura pacientei o



durere, supraveghez


Șterg tegumentele

pacienta cu un

prosop cura

schimb lenjeria

pacientei




i.m. 1-0-1.

Fortral 1f. i.m.

19.06.2014



nivelul plăgii.

201.06.2014

În 24h durerea a


13.12.2013


nu mai prezintă

durere

20.06.2014 Risc de apariţie a

complicaţiilor la

nivelul plăgii

operatorii datorită

rezistenței scăzute a

organismului.

Pacienta să nu

prezente complicaţii

la nivelul plăgii.


este de importantă





plăgii

Pregătesc fizic

pacienta

La recomandarea


plăgii cu



ori/zi, aplic

pansament uscat

protector.

19.06.2014





23.06.2014



izolat bine plaga.


scoată firele.

100


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

21.06.2014


din cauza stării

postoperatorii


tranzitului intestinal

- Pacienta să




în scurt timp.

- Pacienta să nu



independența în

scurt timp .

- Asigur

pacientei repaos la

pat

- Alimentez

pacienta cu regim

hiposodat

- Supraveghez

pacienta împreună


- Notez


pacientei informez

medicul daca apar

modificări

- La



nevoie

23.06.2014

Pacienta a fost











compot, sucuri de



1500 ml în 24h;








vitaminizantă.




sete marcantă

tegumente uscate

Pacienta să fie

hidratată

corespunzător

nevoilor,

- Efectuez

bilanțul hidric.

- Încurajez



suficiente 2000-

2500ml /24h

- Aplic crème

hidratante pe

tegumente pentru a


determinat de

uscarea acestora.

Se menține același

tratament

101


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

21.06.2014





hiperemiate .

- Pacientul să




- Pacientu să fie

echilibrat hidro-



fiecare grad de




- Combaterea




externare.

- Menţinerea


normale, zilnic

- Asigurarea

confortului zilnic.

- Observ starea



căldura la nivelul

articulaţiilor.




- Schim lenjeria de


- Asigur îmbrăcă

minte lejeră


consume lichide


şi fructe.

- Aplic pe frunrea



temperatura

- Monitorizez


- Notez valorile

obținute în FO

La recomandarea


- Acid


prânz

- Penicilină

1.000.000 U.I. la 6

ore

- Gentamicină 80

mg 1/6h

19.06.2014

T = 38.0 0

C,

20.06.2014

T = 38.2 0

C,

21.06.2014

T = 38.8 0

C

22.06.2014

T = 37.2 0

C,

23.06.2014

T = 36.2 0

C

102


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

22.06.2014 Somn deficitar datorită

durerii manifestate prin

agitație oboseală

marcantă

- Pacinta să

prezinte un somn

odihnitor suficient

din punct de vedere

cantitativ și

calitativ.

- Aerisesc

salonul, mă asigur că

este curat și igienizat

- Asigur un

microclimate

constant

- Elimin factorii

de stres.

- Realizez cu

aparținătorii un

program de vizită ne

solicitant .

- Mă asigur că

pacientei nu-i sunt

communicate vești

rele.

- Intocmesc cu

pacienta un program

de som și veghe.

- Mă asigur că

programul stabilit

este respectat .

- Instruesc

echipa de ingrijire în

acest scop


administrez:

- Diazepam 1 tb seara

înainte de culcare per

os.

19.06.2014

Pacienta afirmă că nu

doarme ziua, dar

noaptea somnul îi este

agitat, cu treziri

frecvente

20.06.2014


observat efectele

pozitive ale

tratamentului

administrat

21.06.2014



Diazepam

22.06.2014


liniştit pe tot parcursul

nopţii.

23.06.2014

Pacienta se simte

odihnit, nu mai are

tulburări de somn şi este

mulţumit de tratamentul

care i-a fost administrat.

103


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE


durata somnului.





somnul.



timpul zilei pentru

evitarea somnului.-

Asigur condiţii de


somnului.






se învelească

104


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

22.06.2014 Afectarea mobilităţii


manifestată prin

incapacitate de a se

deplasa.


vindecarea plăgii



motrice , să nu




Apreciez nivelul de




de mişcări pasive

pacientei pentru


muscular




să-şi exprime

sentimentele şi



pentru a-i reduce

anxietatea

Educ pacientul în



doare

21.06.2014

Pacienta prezintă


datorită durerilor

22.06.2014




23.06.2014






105


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

23.06.2014 Deficit de autoîngrijire

datorită epuizării fizice

manifestat prin


mucoaselor și

tegumentelor.

- Pacienta să

prezinte

tegumente integre

pe toată durata

spitalizării.

- Pacienta să

prezinte o stare de

bine fizică şi

psihică.

- Aerisesc


microclimate cu o


- Pregătesc


pentru executarea


- Suplinesc


igiena la pat .

- Observ și

revigorez zonele


- Schimb lenjeria

de pat și corp a

pacientei.

- Supraveghez


importanţa



23.06.2014



prezintă tegumente

normal colorate si







cât şi psihică.

106


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE


postnarcotică

manifestată prin greaţă

şi vărsături,.

La 4 zile de la

operaţie pacienta se

va putea alimenta

şi hidrata normal.


am supravegheat

vărsăturile,

obs.aspectul, mirosul

şi cantitatea.

aşez pacienta cu

capul într-o parte,

fără pernă pentru a

împiedica aspirarea

vărsăturilor.

Efectuez toaleta

chimb lenjeria de

corp și de pat la

nevoie ,

23. 06.2014














deshidratare.

107


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

23.06.2014 Alimentaţie insuficientă

în cantitate şi calitate

datorită regimului

impus postoperator

manifestat prin

inapetență,

- Respectarea

regimului alimentar

pe perioada


externare.

- Menţinerea

echilibrului hidro-

electrolitic şi

nutriţional zilnic

- Să nu scadă în



tranzit intestinal

normal

- Pacienta să

accepte regimul

impus și să fie

alimentată

corespunzător pe

toată perioada


necesarului caloric

- Observ şi

apreciez pofta de

mâncare şi


- Cântăresc

pacienta zilnic pe


aceeaşi oră, cu

aceleaşi haine

- Măsor bilanţul

hidirc

- Conștientizez




recăpătare și


- Încurajez

pacienta să urmeze

dieta hipo-sodată

- Explic


consumului de fibre

pentru a preveni

constipaţia

-

La indicaţia

medicului am montat

perfuzie cu Glucoză

5%, 1500 ml 60

pic./min.

20.06.2014


de greaţă.

BILANŢ HIDRIC

APORT EPIMINĂRI

Ingestie – 800 ml

Alimente – 800 ml

Metabolism – 300

Urină – 1300 ml

Scaun – 100 g


500


190

21.06.2014

G = 54,8 Kg.


de alimentaţia

administrată.

BILANŢ HIDRIC

APORT EPIMINĂRI



Metabolism – 300

Urină – 1500 ml

Scaun – 200 g


600

TOTAL – 2300

108


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

- . - Explorez





zile .

- Mă asigur că

pacienta este


- Educ pacienta în



(1,5-2l)

- Am


lichide sub forma

de: compot, sucuri

naturale, lapte.

ceaiuri

antiinflamatoare

- Asigur


în timpul mesei

- Stimulez


mici de alimente pe


un mod apetisant;



normal.

22.06.2014

G = 55 Kg.

BILANŢ HIDRIC

APORT EPIMINĂRI



Metabolism – 400

Urină – 1800 ml

Scaun – 300 g



2700

Pacienta a acceptat



gustul .

23.06.2014 G = 55,2 Kg.

BILANŢ HIDRIC

APORT EPIMINĂRI



Metabolism – 400

Urină – 2000 ml

Scaun – 300 g


TOTAL – 2900 Total –2900

109


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE


culpabilitate datorită

bolii și spitalizării

,pacienta este

supăratăn de faptul că

nu poate fi alături de

familie.

- Pacienta să

comunice

satisfăcător cu

personalul din

echipa de

îngrijire, cu


ceilalţi pacienţi

din salon.

- Pacienta să fie


- Antrenaz pacienta



exprima


dorinţele sale

- Îmi mobilizez

întreaga atenţie

pentru a înţelege

mesajul pacientei.


când vorbeşte, o

privesc în ochi,


dorinţa de a-o

asculta.

- Aprob când spune

lucruri importante,


ar putea distrage

pacienta.

22.06.2014


cu rol propriu





110


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE



ascult fără să o




înţeleg ce spune.


comunicarea cu

pacienta


să schimbe idei cu


exprime emoţiile,

nevoile, frica,







111


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE





manifestate prin apatie

- Pacientasă se




- Să-și recapete

dinamica

- Discut cu

familia despre

obiceiurile și


- Împreună cu

pacientul stabilesc


mă asigur ca își

satisface această

nevoie.



tratament.

22.06.2014


aplicate pacienta


23.06.2014 Perturbarea perceptiei

datorită intervenției

chirurgicale manifestă

prin, pierderea stimei de

sine.

- Pacienta va

avea o imagine de

sine pozitivă, în

decurs de 3 zile.

- Pacienta să nu

prezinte stare de

stres pe parcursul

spitalizării.

- Pacienta să

poată comunica

eficient cu


de îngrijire



chrurgicale şi

eficacitatea ei, am


la actul operator.

Discuta cu pacienta


ideii mutilante.


frigul şi efortul.



tratament.

22.06.2014





evoluția sa spre

vindecare

112


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE



de bolnav datorită

traumei rmotionale și a

cunoștințelor

insuficiente despre


depresie.

- Pacienta să

primească


despre boală,

prognostic și

evoluție

- Familia să

cunoască datele

importante despre



pacientei

- Motivez

importanţa

acumulării de noi

cunoştinţe.

- Organizez




expunerea,

conversaţia,

demonstra

- Verific

dacă pacienta și

familia acesteia au



însuşit noile

cunoştinţe

23.06.2014










113


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE

- Explorez

nivelul de

cunoştinţe al

pacientei și

familiei acesteia

privind boala,

modul de

manifestare,


şi curative, modul

de participare la

intervenţii şi la

procesul de

recuperare.


de cunoaştere

- Conştientizez


acesteia asupra

propriilor sale

responsabilităţi

privind sănătatea


simple în limbaj

adecvat.





- Scrisoare medical


23.06.2014


cu rol propriu








.

114


DATA DIAGNOSTIC DE

NURSING OBIECTIVE


AUTONOME DELEGATE






datele controalelor


dispensar.

Recomand un

comportament






fi: regim alimentar






raportului sexual

timp de 2 luni.

115

EVALUARE FINALA

Pacienta T.G. în vârstă de 52 ani este interneată în Secția de Obstetică și ginecologie a SJ

Bacău prezentând următoarele simptome:

- Durere abdominal cu tulburări digestive și inapetență

- Sângerare vaginală abundentă cu exacerbarea durerii

- Stare generală alterată

În urma examenului clinic și paraclinic se confirm diagnosticul Neoplasm de ovar drepstd,III

T3N0M se execută histerectomie totalăcu rezectie totală de anexe.


Mialgin f1

Atropină f 2

Nesdonal1f 1

Lystenon f1

Fentanyl f1

Pavalon f 1

Miostin f1

Miofilin -240-mg

HHC100mg

IOT

Glucoză 5% iv 2x500ml


Mialgin 1fl

Diazepam 1f

Intraoperator

Fentonyl fl

Glucoză 5% 200ml


Postoperator

Algocalmin fl1-0-1

Fortral 0-0-1

Clexane 1-0-0

Glucoză 5% 200ml


Penicilină 4 milioane U.I./zi1 milion / 6 h I.M

Gentamicină 80mg 1/6h.

Dicarbocalm Cp. 6/zi 2-2-2 P.O.


În urma intervenției chirurgicale, a repausului la pat , a regimului dietetic şi a îngrijirilor de

nursing aplicate precum şi a tratamentului medicamentos, evoluţia este favorabilă. Starea generală s-a

îmbunătăţit problemele s-au diminuat, pacienta se odihneşte bine şi se alimentează normal.

După 5 zile de spitalizare pacienta se externează cu stare ameliorată din punct de vedere clinic

cu următoarele recomandări ;

Inceperea de urgență a tratamentului hormonal,chimioterapic și paliativ.

- Să evite efortul fizic prelungit.,

- Să evite activitatea sexuală 2luni




116



- Să fie dispensarizată și consiliată psihologic

-

117

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ

EFECTUAREA RECOLTĂRII SÂNGELUI PENTRU VSH

ETAPE DE

EXECUŢIE

TIMPI DE EXECUŢIE

1. Obicetivele

procedurii

1.1. determinarea rapidității cu care se produce sedimentarea

(aşezarea progresivă) a hematiilor pe fundul eprubetei din

sângele necoagulabil lăsat în repaus

2. Pregătirea

materialelor

2.1. Materiale necesare;

- tavă medicală/cărucior

- seringă de 2ml, ac steril sau holder şi ac dublu acoperit cu

cauciuc

- anticoagulant soluţie de citrat de Na 3,8% sau tub vacuette

cu anticoagulant steril cu (capac negru)

- stativ, eprubete curate, uscate

- soluţie dezinfectantă, tampoane de vată

- mănuşi de unică folosinţă

- garou, tăviţă renală, muşama

- recipiente pentru colectarea deşeurilor


psihica a bolnavului,

stabilirea locului

injecţiei

3.1. psihică:

- informez şi explic pacientei procedura

- obţin consimţământul informat

- incurajez şi susţin pacienta

3,2, fizică:

- atenţionez pacienta să nu mănance şi să stea in repaus fizic

- verific dacă a respectat recomandările

- poziţionez pacienta în decubit dorsal cu membrul superior

sprijinit pe pat ca pentru puncţia venoasa

- asigur intimitatea pacienei

- alegeţi vena cea mai uşor abordabilăcotului cu o pernuță.

4. procedurii:

4.1. prin metoda clasică

- îmi spăl mainile cu apă şi săpun

- îmi dezinfectez mainile cu alcool

- imbrăci mănuşi de protecţie

- aspir in seringă 0,4ml citrat de Na 3.8%

- acopăr acul seringii cu capacul

- aşez seringa pe o compresă sterilă

- aplic garoul ca pentru puncţia venoasă

- puncţionez vena

- dezleg garoul

- aspir in seringă 1,6ml sange

- retrag acul după aplicarea tamponului cu alcool

- exercit o compresiune asupra tamponului 2-3'

- transfer amestecul sange/citrat in eprubetă şi agitaţi uşor

- aşez eprubeta in stativ

4.2. prin metoda vacuette

- îmi spăl mainile/ le dezinfectez/pun mănuşi de unică

folosinţă

118

- montez acul dublu la holder prin inşurubare

- indepărtez cauciucul de pe ac - partea superioară

- aplic garoul

- puncţionez vena

- dezleg garoul

- fixez tubul vacuette destinat recoltării VSH

- umplu până la semn recipientul cu sange

- retrag acul după aplicarea tamponului cu alcool

- exercitaţi o presiune asupra tamponului de 2- 3'

- agit lent tubul vacuette

5. Îngrijirea

pacientei după

tehnică

5.1. aşez pacienta in poziţie comodă, aplic o bandă adezivă

non alergică deasupra tamponului

5.2. observ faciesul, tegumentele, comportamentul pacientei

5.3. observ locul puncţiei

a. .

6. Reorganizarea

locului de muncă

6.1. colectez deşeurile in recipiente speciale conform PU

6.2. indepărtez manuşile

6.3. spăl mainile

7. Notarea procedurii 7.1 . notaz procedura in dosarul/planul de ingrijire

7.2. notez reacţia pacientei in timpul procedurii

8. Pregătirea

produsului pentru

laborator

8.1. etichetez eprubeta sau vacutainerul pentru laborator

8.2. completez fişa de laborator

8.3. transport imediat produsul la laborator

9. Evaluarea eficacității

producerii

9.1 rezultate

a. aşteptate/dorite:

- puncţia venoasă s-a desfăşurat fără incidente

- pacienta exprimă stare de confort

- sângele nu s-a coaguleat şi nu s-a hemolizează

- nu apare hematomul local

b. rezultate nedorite

- pacienta prezintă ameţeli, paloare accentuată, lipotimie

- se produce coagularea sângelui

- se produce hemoliza sângelui

- greşeală de colectare.

- cere acordul medicului şi pacientului pentru repetarea

recoltării

- în caze de perforare a venei şi apariţia hematomului aplic o

compresă rece şi apoi un unguent care favorizează resorbţia

119

BIBLIOGRAFIE

1. Compendium anatomic - Cezar Th.Niculescu,Radu Cârmaciu,Bogdan

Voiculescu - 2007

2. Ghid de nursing Vol –I - Lucreţia Titircă -Viaţa medicală romănească - 2008

3. Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavilor -

Lucreţia Titircă Viaţa medicală romănească - 2008

4. Agenda medicală* 98-Editura Medica - 1998

5. Farmacologie generală - Aurelia Nicoleta Cristea - Ed:Didactică si Pedagogică

6. Manual de medicină internă pentru cadre medii - Corneliu Borundel-Ed. Bic-All

Bucureşti - 2000

7. Alimentația inteligentă- Rădulescu, E., Editura Viață și sănătate, București, 2003

ZZ Tatarasanu Ioana T.ap Genital

Documents

Transcript of ZZ Tatarasanu Ioana T.ap Genital