Zub
-
Upload
cristian-veres -
Category
Documents
-
view
224 -
download
0
Transcript of Zub
trecerii de la un tip de economie preponderent agrar spre unul
industrial, tehnologizat.
n 1965 apar sperante pentru destinul sociologiei, N. Ceausescu
apreciind c sociologia a fost neglijat si nu i s-a acordat
importanta cuvenit. Perioada de reviriment de un deceniu
(1965-1977) a coincis cu o oarecare relaxare a relatiilor
romno-sovietice si cu o crestere economic. Din anul universitar
1966/1967 rencepe predarea sociologiei n nvtmntul superior n cadrul
Faculttii de Filosofie a Universittii din Bucuresti, n anul
universitar 1968/1969 se nfiinteaz sectia de Filosofie-Sociologie
la Cluj si o sectie de Psihologie-Sociologie la Iasi. n 1967 ia
fiint primul doctorat n sociologie, ca specializare n cadrul
doctoratului n filosofie. Sociologia ca disciplin de predare
trebuia s sprijine marxismul, s exagereze rolurile si statuturile
claselor sociale. Domeniile de cercetare s-au centrat cum era
firesc pe probleme de industrializare, sociologia muncii, a
ntreprinderii, sociologie agrar, conform proiectelor comuniste. De
la sociologia natiunii s-a ajuns la o sociologie a
colectivizrii.
Din 1966 s-au reluat cercetrile organizate, n cadrul centrelor de
cercetare (centrul de cercetri sociale din cadrul Institutului de
Filosofie-Bucuresti, si centrele din Cluj, Iasi, Craiova, Sibiu,
Timisoara, Tg. Mures), secondate de laboratoarele sociologice ale
universittilor din Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi.
n paralel, s-a extins viziunea marxizant asupra societtii,
sociologia devenind instrument normativ si ideologic de aceast dat
mpotriva dezvoltrii individului. Progresul si dezvoltarea erau
evocate frecvent n introducerile unor lucrri sociologice, dar
adevrul dur, al uniformizrii individului si stergerii identittii nu
putea fi exprimat direct7.
Controlul s-a realizat si prin sprijinul sociologilor,
psihologilor, deosebirea fiind c primii au elaborat sau doar
legitimat proiecte la nivel mezo- si macroeconomic si social. Dac
sociologia lui D. Gusti se baza pe date concrete si urma un demers
ascendent, de la empric la teoretic, proiectele partidului aveau
nevoie de o falsificare a realittii, printr-un demers descendent, n
care datele brute ale realittii trebuiau ajustate conform
politicilor implementate. n anii 70, cercetarea sociologic avea n
centrul atentiei fenomene ca urbanizarea, industrializarea, deci un
accent deosebit pe ramurile sociologia muncii, sociologie
industrial, sociologia urbanizrii (sociologie rural si urban), dar
pe probleme legate de tineret, rolul educatiei n formarea culturii
de mas. Constatm, n anii 70-80, un demers de repunere n valoare a
cercetrilor din perioada interbelic si urmtoare, reprezentativ n
acest sens fiind seriaSociologia militans8, n care snt reunite
studiile unor elevi ai scolii gustiene. Snt reluate principalele
teme ale cercetrii monografice regionale, proiectul atlasului
sociologic(sau harta sociologic a Romniei), marile anchete (60 sate
romnesti, de exemplu) din perioada interbelic, utilitatea
rezultatelor. P. Caraioan, H. H. Stahl, Ov. Bdina, Tr. Herseni
reprezint nume sonore care au revalorizat opera gustian si
rezultatele sutelor de cercetri ale scolilor sociologice,
continuatoare ale unei traditii bine formate n anii interbelici.
http://convorbiri-literare.dntis.ro/ZUBmai6.html#_ednref6