Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei 28 iulie 2013

Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei

(World Hepatitis Day - WHepD) 28 iulie 2013

Contextul celebrării PromoSan-CRSP Bucureşti

Scurt istoric

  Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei - WHepD este un eveniment anual la nivel global care focalizează asupra factorilor de risc, prevenţiei şi controlului hepatitelor virale.

  Prima celebrare a unei zile internaţionale privind hepatita a fost organizată de Alianţa Mondială pentru Hepatită (WHA) la 19 mai 2008. Ca urmare a succesului acestei iniţiative, Adunarea Mondială a Sănătăţii din mai 2010 a stabilit ca 28 iulie să fie celebrată în fiecare an drept Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei - WHepD.

  Campania 2013 subliniază faptul că hepatita rămâne în mare măsură subestimată ca amenințare la adresa sănătății publice.

 Tema: Hepatitele virale 2013: de la cunoaştere la acţiune.

 Slogan:

Hepatita poate fi letală: să o cunoaştem, să ne protejăm, să o combatem.

Sursa: site-ul oficial OMS WHepD 2013: http://www.who.int/campaigns/hepatitis-day/2013/event/en/index.html

 Scop: Trecerea de la conştientizare la angajament şi acţiune fermă adresată epidemiei ascunse a hepatitelor virale.

Sursa: site-ul oficial OMS WHepD 2013: http://www.who.int/campaigns/hepatitis-day/2013/event/en/index.html

Obiective internaţionale 2013

Pe fundalul obiectivelor strategice OMS privind hepatitele virale*, anume: •  combaterea transmiterii agenţilor cauzali în vederea reducerii morbidităţii; •  ameliorarea tratamentelor în hepatitele virale în vederea reducerii mortalităţii; •  diminuarea impactului socio-economic la nivel individual, al comunităţilor şi al

populaţiilor;

→ WHepD oferă oportunităţi de reflecţie şi planificare** privind: •  Consolidarea prevenţiei, depistării şi tratamentului hepatitelor virale şi a

bolilor secundare. •  Creşterea acoperirii vaccinale împotriva hepatitei B şi integrarea acestuia

în programele naţionale de imunizare, după caz. •  Coordonarea unei riposte la nivel global.

*Sursa: Prevention & Control of Viral Hepatitis Infection: Framework for Global Action © WHO 2012 :

http://www.who.int/csr/disease/hepatitis/GHP_framework.pdf **Sursa: site-ul oficial OMS WHepD 2013: http://www.who.int/campaigns/hepatitis-day/2013/event/en/index.html

Mesaje cheie

  Hepatitele sunt mai periculoase decât se crede, provocând peste 1 milion de victime în fiecare an.

  Hepatitele nu fac discriminare de vârstă, etnie şi statut social: pe glob 500 milioane de oameni din toate culturile sunt infectaţi cu virusuri hepatice.

  Timpul nu aşteaptă. Trebuie acţionat acum pentru protejarea generaţiilor viitoare.

Sursa: site-ul World Hepatitis Alliance 2013: http://campaign-material.worldhepatitisalliance.org/

Fapte şi cifre recente

  Aproximativ 1 milion de oameni mor anual (~ 2,7% din totalul deceselor) din cauze legate de hepatitele virale.

  Aproximativ 57% din cazurile de ciroză hepatică şi 78% din cazurile de cancer la ficat sunt secundare infecţiilor cu VHB sau VHC.

Hepatita A   Incidenţa anuală a infecţiilor cu VHA la nivel global este estimată la aproximativ 1,4 milioane. Hepatita B   La nivel mondial aproximativ 2 miliarde de persoane au fost infectate până acum cu VHB.   Peste 240 de milioane de persoane sunt infectate cronic cu VHB.   Infecţia cu VHB provoacă anual între 500 000 și 700 000 decese. Hepatita C   Aproximativ 150 milioane de persoane sunt infectate cronic cu VHC. Dintre ele se înregistrează anual

peste 350 000 decese prin afecţiuni grave ale ficatului. Hepatita D   Suprainfectarea sau co-infectarea cu VHD a pacienţilor infectaţi cu VHB înrăutăţeşte semnificativ

prognosticul: creşte probabilitatea insuficienţei hepatice în infecţiile acute şi a cancerului hepatic în infecţiile cronice.

Hepatita E   Statisticile indică circa 20 milioane cazuri de HVE în fiecare an recent, dintre care 3,4 milioane sunt

cazuri acute, precum şi 70 000 decese; în 2005 erau înregistraţi 3000 născuţi-morţi de mame infectate cu VHE.

Sursa: Prevention & Control of Viral Hepatitis Infection: Framework for Global Action © WHO 2012 :

http://www.who.int/csr/disease/hepatitis/GHP_framework.pdf

Prevenţia primară

  Pârghia principală este utilizarea vaccinurilor sigure şi eficiente – disponibile azi pe scară largă împotriva HVA și HVB; un vaccin anti-HVE a fost recent autorizat în China.

  Transmiterea VHB și VHC poate fi frânată de măsuri privind siguranța sângelui, incluzând provizii de sânge pe bază de donații voluntare neremunerate, educația publică eficientă privind donarea de sânge, selecția atentă a donatorilor, calitatea garantată a sângelui provenit din donaţii precum şi a tuturor produselor din sânge folosite în transfuzii.

  Generalizarea şi supravegherea strictă a injectărilor folosind kit-uri de unică folosinţă în spitale.

  Educaţia tineretului pentru încurajarea practicilor sexuale mai sigure poate diminua substanţial contaminarea cu VHB și, eventual, transmiterea VHC.

  Măsuri stricte de securitatea muncii adresând personalul medical.

  Protejarea consumatorilor de droguri injectabile prin asigurarea accesului gratuit la kit-uri de unică folosinţă.

  Alimente și apă de calitate controlată.

Sursa:Prevention & Control of Viral Hepatitis Infection: Framework for Global Action © WHO 2012 : http://www.who.int/csr/disease/hepatitis/GHP_framework.pdf

Prevenţia secundară

  Diagnosticarea precoce este pârghia cea mai eficientă împotriva răspândirii HV, permiţând de asemenea instituirea timpurie a măsurilor stil de viaţă pentru protejarea ficatului (abținerea de la alcool, renunţarea la tutun, evitarea medicaţiei hepato-agresive).

  Introducerea testelor de confirmare mai uşor accesibile precum şi notificarea/consilierea

donatorilor de sânge pozitivi la screening-ul preliminar reprezintă noi oportunități de diagnostic precoce pentru asimptomaticii deja infectaţi – potenţiali donatori.

  Se fac eforturi pentru ieftinirea antiviralelor HVB și HVC: în prezent, unele antiretrovirale

(precum TDF – tenofovir ul şi LMV- lamivudina) permit tratarea mai “compacta” (mai puţine medicamente) a HVB precum şi a HIV.

  Problema antiviralelor HVC rămâne deschisă din cauza costurilor inaccesibile multor ţări din

lumea a treia. Cercetări intense vizează dezvoltarea unor antivirale orale mai ieftine: unele au fost înregistrate recent.

Sursa:Prevention & Control of Viral Hepatitis Infection: Framework for Global Action © WHO 2012 : http://www.who.int/csr/disease/hepatitis/GHP_framework.pdf

Povara bolii în Regiunile-OMS extra-europene: mileniul III, prima decadă

Regiunea Africa   Povara acestor boli este considerată a fi una dintre cele mai ridicate din lume şi priveşte aproape toţi viruşii

hepatici. Prevalenţa HVB era estimată la 8%, în Africa de Vest și 5-7% în centrul, estul și sudul continentului. Prevalența HVC poate fi pe alocuri mai mare (10%).

Regiunea Americilor   Majoritatea țărilor din America Latină și Caraibe (ALC) prezentau endemicitate HVA de nivel intermediar în

contextul mondial; peste 50% din populație dobândeşte imunitate HVA de la vârsta de 15 ani. Seroprevalenţa anti-HVA între 15 și 19 ani era de 57% în Caraibe și 96% în Regiunile Andine. În 1990-2005 prevalenţa infecţiei HVB a fost redusă sub 2% în regiunile tropicală /centrală din America Latină dar a rămas 2% - 4% în Caraibe, Andine și sudul ALC.

Regiunea Pacificul de Vest   Deși regiunea cumulează doar 28% din populația mondială, înregistra aproape jumătate dintre infectaţii cronici

cu VHB. Cu excepția Australiei, Japoniei și Noii Zeelande, unde infectarea cronică era sub 2%, țările din regiune prezentau rate > 8%.

Regiunea Asia de Sud-Est   Se estimează că în următorii 10 ani peste 5 milioane persoane din țările Regiunii vor muri din cauza HV. Circa

100 milioane trăiesc cu infecție cronică cu VHB, iar 30 milioane cu VHC (de 30 ori mai frecvente decât HIV). Circa 65% dintre persoanele cu VHB şi 75% cu VHC nu erau conştienţi de infectare. Regiunea purta jumătate din povara globală HVE (12 milioane persoane).

Regiunea Est-Mediteraneană   Circa 4,3 milioane persoane erau infectate anual cu VHB, iar 800 000 cu VHC. Riscul de infecţie cu VHB era

foarte ridicat în Afganistan, Pakistan, Yemen, Sudan și Somalia. Circa 17 milioane oameni erau infectaţi cu VHC prevalența fiind estimată la 1- 4.6%, cu niveluri peste 20% în Egipt și Pakistan. Infecţia cu VHE era mai răspândită în Sudan, Pakistan și Somalia.

Sursa: Prevention & Control of Viral Hepatitis Infection: Framework for Global Action © WHO 2012 (semestrul II) :


Povara bolii în Regiunea Euro-OMS Regiunea Euro-OMS   În Europa aproximativ 14 milioane persoane au fost infectate cronic cu VHB şi alte

9 milioane cu VHC, comparativ cu 1,5 milioane infectate cu HIV.

  36 000 persoane mor anual din cauze legate de HVB şi 86 000 din cauza HVC. Prevalenţa HVC în rândul populaţiei generale variază de la 0,4% în Suedia, Germania şi Țările de Jos, la peste 2-3% în unele ţări mediteraneene. Incidența HVC în 2007 a variat între 36,7 cazuri %000 (Irlanda) la 0,05 (Grecia).

  În privinţa HVA incidența globală a scăzut în ultimii 10 ani de la 15,1%000 locuitori în1996 la 3,9%000 în 2006. Deşi în scădere, infecţia cu VHA reprezintă în continuare o reală amenințare de sănătate publică în Regiune, cu potenţial de focare, precum recenta experienţă din Cehia, Letonia şi Slovacia în 2008.

  HVE este responsabilă pentru mai puţin de 5% din cazurile de hepatită acută în Europa de Vest.

Sursa: Prevention & Control of Viral Hepatitis Infection: Framework for Global Action © WHO 2012 :


Situaţia în Uniunea Europeană (UE/EEA*) în anii recenţi * Spațiul Economic European

Hepatita A: ultimile statistici   Prevalenţa cazurilor de hepatită A raportată în 2010 a fost de 2,63%000

locuitori, ceea ce face a patra cel mai frecvent raportată infecție gastro-intestinală în UE /EEA.

  În perioada 2006-2010 prevalenţele raportate pentru spaţiul UE/EEA au scăzut cu 32%.

  Categoria de vârstă cea mai afectată continuă să fie cea a copiilor cu vârsta

între 5 şi 14 ani, deşi la cei sub cinci ani infecţia poate fi subestimată întrucât în această grupă de vârstă boala este frecvent asimptomatică.

Sursa: Reporting on 2010 surveillance data and 2011 epidemic intelligence data. ECDC 2012:

http://www.ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/Annual-Epidemiological-Report-2012.pdf

Numărul şi prevalenţa cazurilor HVA în țările UE/EEA, 2006–2010 Comentariu: În 2010, țările UE/EEA, (cu excepția Liechtenstein), au raportat 13 611 cazuri HVA, din care

13 325 au fost confirmate. Prevalenţa în UE/EEA a fost 2.63%000, în scădere de la 3,94%000 în 2006. România a înregistrat o prevalenţă foarte ridicată (16,28%000), ocupând locul trei cel mai nefavorabil.

Sursa: Reporting on 2010 surveillance data and 2011 epidemic intelligence data. ECDC 2012: http://www.ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/Annual-Epidemiological-Report-2012.pdf

UE/EEA 2010: prevalenţa cazurilor HVA după vârstă şi gravitate Comentariu: Prevalenţa cazurilor de HVA raportată în 2010 a fost de 2,63%000 locuitori. Categoria de vârstă

cea mai afectată continuă să fie cea a copiilor cu vârsta între 5 şi 14 ani.


Hepatita B: ultimele statistici IMPERFECTUL !

  În 2010, 27 de state membre UE/EEA au raportat 14 745 cazuri de infectare cu virusul hepatitei B, cu o prevalenţă de 3,43%000 locuitori.

  Grupa de vârstă cea mai afectata era 25 - 34 de ani, reprezentand 33,2% din numărul total de cazuri; incidenţa era aici de 8,79 cazuri %000 locuitori pentru bărbați şi 7,42 cazuri %000 pentru femei.

  În 2011 ECDC a început implementarea privind supravegherea

consolidată la nivelul UE, cu o definiție de caz revizuită, care distinge între infecţiile acute şi cronice.

Sursa: Reporting on 2010 surveillance data and 2011 epidemic intelligence data. ECDC 2012 http://www.ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/Annual-Epidemiological-Report-2012.pdf

Numărul şi prevalenţa cazurilor HVB în ţările UE/EEA, 2007-2010 Comentariu: În 2010, 27 state (mai puţin Belgia, Italia și Liechtenstein), au raportat un total de 14 745 cazuri

HVB, (3,43%000 loc). Cu 486 cazuri, România a înregistrat o prevalenţă de 2,26%000, sub media UE.

Sursa: Reporting on 2010 surveillance data and 2011 epidemic intelligence data. ECDC 2012:

http://www.ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/Annual-Epidemiological-Report-2012.pdf

UE/EEA 2010: prevalenţa cazurilor HVB după vârstă şi gravitate Comentariu: 1/3 din totalul cazurilor HVB raportate s-a înregistrat la grupa de vârstă 25-34 ani, cu prevalenţe

de 8,79%000 la bărbaţi, respectiv 7,42 la femei. Atât cazurile cronice cât şi cele acute s-au acumulat predominant (57,4% , respectiv 43,9% din total) în grupa de vârstă 25 -34 ani.


Hepatita C: ultimele statistici

  În 2010, au fost raportate de către 26 state membre UE/ EEA 26 678 de cazuri de hepatită C, cu o prevalenţă medie de 6,93%000 locuitori.

  Grupa de vârstă cea mai afectata era 25 - 34 de ani, care cumula

14,3% din numărul total de cazuri; aceasta corespundea la o prevalenţă de 21,5 cazuri la %000 pentru bărbaţi şi 10,3 cazuri la %000 pentru femei.


Numărul şi prevalenţa cazurilor HVC în ţările UE/EEA, 2007-2010 Comentariu: În 2010, 26 state UE + EEA (mai puţin Belgia, Franța, Liechtenstein și Spania), au raportat

26 678 cazuri HVC, cu o prevalenţă de 6,93%000 loc. România a înregistrat 76 cazuri, reprezentând o prevalenţă de 0,35%000, considerabil sub media UE/EEA.


The image cannot be displayed. Your computer may not have enough memory to open the image, or the image may have been corrupted. Restart your computer, and then open the file again. If the red x still appears, you may have to delete the image and then insert it again.

UE/EEA 2010: prevalenţa cazurilor HVC după vârstă şi gravitate Comentariu: peste jumătate din totalul cazurilor s-au înregistrat între grupele de vârstă 25 și 44 ani (54,3%). Prevalenţa a fost pentru bărbați - 21,5%000 faţă de 10.3%000 la femei.

Sursa: Reporting on 2010 surveillance data and 2011 epidemic intelligence data. ECDC 2012 : http://www.ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/Annual-Epidemiological-Report-2012.pdf

România 2011: Hepatita virală tip A Comentariu: Incidenţa hepatitei virale tip A în anul 2011 a fost 11,6%000, cu 13,9% mai mică faţă de 2010

(16,2%000) când România ocupa locul 3 în ierarhia incidenţelor înregistrate în UE (mica eroare in grafic pentru 2011).

Sursa: Evoluţia bolilor transmisibile aflate in supraveghere Romania – 2011. CNSCBT 2012: http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&Itemid=11

Incidenţa cazurilor de HVA pe judeţe în 2011 Comentariu: La nivel inter-judeţean, cea mai mare incidenţă s-a înregistrat în judetul Satu Mare

(60,2%000), urmată de judetul Sălaj (46,5%000) şi judeţul Dâmboviţa (34,2%000). Analiza ponderii pe medii de rezidenţă, evidenţiază o concentrare mai mare a acestora în mediul

rural (56%), fapt ce poate fi asociat cu un standard igienico-sanitar deficitar.

Sursa: Evoluţia bolilor transmisibile aflate în supraveghere România – 2011. CNSCBT 2012: http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&Itemid=11

România 2011: incidenţa pe judeţe a HVB Comentariu: Valorile cele mai mari s-au înregistrat în judeţele Dolj (3,44%000), Botoşani (3,37%000),

Călăraşi (3,22%000), Constanţa (3,04%000) şi în Bucureşti (3,02%000). Incidenţa bolii în mediul urban (2,32%000) a depăşit-o pe cea din mediul rural (1,65%000).


România 2011: incidenţa pe judeţe a hepatitei virale tip C Comentariu: Valorile cele mai mari s-au înregistrat în judeţele Bihor (2,53%000), Ilfov (1,79%000),

Călăraşi (1,29%000), Hunedoara (1,09%000), Suceava (0,99%000). În16 judeţe (38% din total), incidenţa raportată a fost zero.


România 2006-2012: dinamica incidenţei hepatitelor virale tip B şi C. Comentariu: se observă o tendinţă monoton descendentă pentru hepatita virală tip B; hepatita virală tip C,

staţionară în 2009-2011, schitează o tendinţa de creştere în 2012.

Sursa: Analiza epidemiologică descriptivă a cazurilor de hepatită virală tip B şi C, intrate în sistemul de supraveghere . CNSCBT-INSP, 2012

http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=73&Itemid=14

România 2012: distribuţia teritorială a incidenţei HVB acută Comentariu: incidenţa medie de 1,6%000 a fost depaşită cu peste 2 STDEV în judeţele Botoşani şi Alba.

Judeţele GR,GJ,HR nu au raportat niciun caz catre Sistemul Naţional de Supraveghere (SNS).



România 2012: distribuţia teritorială a incidenţei HVB cronice Comentariu: incidenţa medie de 0,3%000 a fost depăşită cu peste 2 STDEV în judeţele Covasna,

Călăraşi şi Buzău. 31 de judeţe nu au raportat niciun caz catre SNS.



România 2012: distribuţia teritorială a incidenţei HVC acute Comentariu: incidenţa medie de 1,2 %000 a fost depăşită cu peste 2 STDEV în judeţul Bihor. Depăşiri cu

1 STDEV ale mediei au fost înregistrate în judeţele Sălaj şi Bistriţa. 12 judeţe nu au raportat niciun caz catre SNS.



România 2012: distribuţia teritorială a incidenţei HVC cronice Comentariu: incidenţa medie de 0,7%000 a fost depăşită cu 2 STDEV în judeţele Sălaj şi Buzău. 30 judeţe

nu au raportat niciun caz catre SNS.



Prevenţia primară în România (I)

  Calendarul Naţional de Imunizare (CNI) prevede vaccinarea anti-HepB (1) în prima zi după naştere, (2) la două luni şi (3) la 6 luni. Conform datelor evidenţei din februarie 2013 acoperirea generală (toţi copiii la un loc) anti-HepB 3 era de 95,5% (96-urban, 94,9 – rural), cu ţinta OMS de 95% atinsă în medie. Totuşi considerând cohorta născuţilor vii în 2011 acoperirea anti-HepB 3 era numai 82,9% în descreştere cu 1,1 % faţă de cohorta iulie 2010.

  Pe regiuni progresia vaccinării anti-HepB între cohortele 12 şi 18 luni era

după cum urmează (%): Bucureşti - 95,4↑ 96; Cluj 95,1↓ 94,0; Iaşi 95,1 ↑95,3; Timişoara 94,6 ↓ 90,4. Scăderile (importantă în Timişoara) sunt cauzate de fluctuaţia populaţiilor din cohortele 12 şi 18 luni în legătură cu mişcările de populaţie (emigraţie/imigraţie) din Transilvania şi Banat.

Sursa: Analiza rezultatelor evaluării acoperirii vaccinale la vârsta de 18 luni a copiilor născuţi în iulie 2011. CNSCBT-INSP, feb. 2013

http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&Itemid=59

Prevenţia primară în România (II)

  În ţara noastră este deja generalizată utilizarea kit-urilor de unică folosinţă pentru injectări în spitale şi clinici; menţinerea vigilenţei în acest domeniu este o obligaţie comună a personalului medical şi a pacienţilor.

  Educaţia tineretului din licee şi universităţi pentru încurajarea practicilor sexuale mai sigure care pot diminua substanţial contaminarea cu HVB şi, eventual, transmiterea HVC. Rămâne încă un deziderat la nivel instituţional fiind asumată fragmentar de ONG-uri.

  Măsurile de securitatea muncii adresând personalul medical din spitale trebuie menţinute sau consolidate; campaniile IEC pilotate de compartimentele promosan cu ocazia campaniilor Clean Your Hands pot juca un rol important.

Sursa: Analiza rezultatelor evaluării acoperirii vaccinale la vârsta de 18 luni a copiilor născuţi în iulie 2011. CNSCBT-INSP, feb. 2013

http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&Itemid=59

Concluzii

  În UE/EEA prevalenţa HVA a scăzut între 2006-2010 cu 32 % către valoarea de 2,63 %000, iar între 2007-2010 prevalenţa HVB a staţionat în jurul valorii de 3,2%000 în timp ce prevalenţa HVC a crescut în 2008-2009, scăzând uşor în 2010.

  În România se înregistrează: - incidenţa HVA: o scădere moderată 2007-2009, staţionaritate 2009-2010, însfârşit o noua scădere salutară cu 14% în 2010-2011 către nivelul de 11,6%000; în 2010 prevalenţa era de 16,28%000 - pe locul trei cel mai defavorabil în UE (media = 2,65); - incidenţa HVB: tendinţa monoton descrescătoare în 2007-2012 către nivelul de 1,7/%000; în 2010 prevalenţa era de 2,63, sub media UE de 3,29%000; - incidenţa HVC: scădere 2007-2008, apoi relativa staţionaritate 2009-2011 în preajma 0,34%000, urmată de o tendinţa de creştere în 2012; în 2010 prevalenţa era de 0,35 - considerabil sub media UE de 6,54%000.

  În ultimii ani tendinţele sunt mai degrabă pozitive în România (rămânem însă pe un loc defavorabil HVA); evoluţiile pozitive trebuie consolidate prin respectarea riguroasă a CNI, lărgirea vaccinării în grupurile defavorizate, supravegherea strictă a calităţii sângelui şi a produselor din sânge provenind din donaţii, educaţia tineretului în privinţa practicilor sexuale mai sigure, monitorizarea constantă a calităţii microbiologice a alimentelor şi a apei potabile.

Referinţe bibliografice

  Site-ul oficial OMS WHepD 2013: http://www.who.int/campaigns/hepatitis-day/2013/event/en/index.html.

  Site-ul World Hepatitis Alliance 2013: http://campaign material.worldhepatitisalliance.org/.   *** Prevention & Control of Viral Hepatitis Infection: Framework for Global Action © WHO 2012 :

http://www.who.int/csr/disease/hepatitis/GHP_framework.pdf.   *** Reporting on 2010 surveillance data and 2011 epidemic intelligence data. ECDC 2012:

http://www.ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/Annual-Epidemiological-Report-2012.pdf.   *** Evoluţia bolilor transmisibile aflate în supraveghere România – 2011. CNSCBT 2012:

http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&Itemid=11.   *** Analiza epidemiologică descriptivă a cazurilor de hepatită virală tip B şi C, intrate în sistemul de

supraveghere. CNSCBT-INSP, 2012: http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=73&Itemid=14.

  *** Analiza rezultatelor evaluării acoperirii vaccinale la vârsta de 18 luni a copiilor născuţi în iulie 2011. CNSCBT-INSP, feb. 2013: http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&Itemid=59

Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei 28 iulie 2013

Documents

Transcript of Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei 28 iulie 2013