t M'â'.’-S»

ziarindependent

A N U L IV NR. CCG S ÎM B A T A — L U N I

11-13 IU L IE 1992

8 P A G IN I 10 LE I

Să ne amintim o clipă cîte dis- m arginea căreia Parlamentul a cutii a suscitat propunerea de a discutat săptămîni în şir. Acum se acorda partidelor politice, din nu se mai poartă discuţii, dar nu

catului. 150 m ilioane le i pentru că parlamentarii şi-ar f iluat vacanţă, ci pentru simplul

bugetul statului, 150 m ilioane lei în vederea susţinerii campaniei alegerilor locale. Cît timp şi cită energie a cheltuit Parlamentul

' pentru elucidarea acestei (fa lse ) probleme, în timp ce atîtea a l­te proiecte, mai importante şi ur­gente, aştfeptau să intre în discu­ţie şi, eventual, sâ f ie aprobate de aleşii ţării. Unele partide, cî­teva, au fost îm potriva subven­ţiei luată dintr-un buget oricum sărac, altele însă, prin deputaţii şi senatorii lor, susţineau teza aprobării — în numele unor principii ale democraţiei care, privită prin prisma faptelor pe­trecute ulterior, este pentru ei o simplă demagogie. Lucrurile s-au lămurit de la sine, prin intersec­tarea unor factori exteriori dis­cuţiilor amintite.

De atunci s-au petrecut o se­rie de evenimente Sn viaţa parti­delor politice, care au făcut ui­tate. agitatele dispute în legătu­ră cu subvenţia de la buget pen­tru campania electorală. Iată în­să că, oarecum colateral, discuţia pare a avea şanse sâ înceapă din nou. Este vorba şi acum despre milioane de lei, nu puţine, dar de data aceasta statul (mai să­rac) nu este implicat. A flăm .cii stupoare, că P.N.l,.— A.T . a oferit Convenţiei Democratice pentru cam pantă electorală care va în­cepe în curînd nici mai mult, nici mai puţin decit 112 m ilioa­ne. Sumă care aproape T> egalea­ză pe aceea (150 m ilioane) ps

m otiv ca ei nu au nici un ames­tec în toată povestea fasta. Sigur, suma apare uriaşă m ajorităţii co­vârşitoare a populaţiei, dar du­pă consumarea surprizei din pri­mul moment urmează, inevitabil, întrebările. De unde poate prove­ni această sumă uriaşă? Cine o

formă cu opţiunea electoratului român? Nu se poate răspunde la întrebare decît a firm ativ, şi a- tunci lucrurile devin foarte gra­ve. Un partid care, din punct de' vedere politic, nu înseamnă foar­te mult în viaţa ţării determină o mişcare foarte importantă în rotaţia locurilor în Parlament. Fenomenul este agravat de posi­bilitatea repetării lui, în fond, şi în alte partide sînt oameni de afaceri care pot proceda exact

CINE SUBVENŢIONEAZĂ

PARTIDELE POLITICE?

oferă, partidul tinerilor liberali sau-persoane din fruntea acestu­ia? Este m oral tîrgul care se fa­ce intre P .N .L .— A.T. şi Conven­ţia Democratică — aceasta din urmă, în cazul în care acceptă banii, fiin d obligată să onoreze pretenţiile creditorilor? Pretenţii care nu pot f i m ici (se vorbeşte de 25 la sută din totalul foto lii­lo r de- senatori şi deputaţi obţi­nute de coaliţie în noul 'Parla­ment) din mfciment ce suma este atît de m are? Dar dacă sînt sa­tisfăcute pretenţiile noilor m ilio­nari şi este uşurat accesul lor în Parlament, nu înseamnă că forul leg is la tiv suprem vă avea o componenţă nu ftUru-totul. con-

. C'i '

la fe l cvi cei « in P.N.l,.— A.T. In acest caz, electoratu l' m erge cu

■ adevărat orbeşte-la vot. Degeaba vor veni după alegeri minunaţii noştri teoreticieni, şi vo r -spune- tot felu l de lucruri despre „po­porul stupid" care nu ştie să-şi trim ită în Parlament pe cei mai îndreptăţiţi reprezentanţi. îată că nu „poporul stupid" are ultimul cuvînt în" alegeri,' iată. că alege­rile pot f i trucate de jocurile po- litico-financiare ale partidelor şi ale unor persoane îm bogăţite în urma revo lu ţie i

Totuşi, de unde provin sutelede milioane pe care le m anevrea­ză un partid şi de care trebuie , tea declaraţiilor! să, fim . convinşi că dispun şi al­

te partide în România? Inclusiv cele care se credeau îndreptăţite, conform norm elor democratice, să primească subvenţii din bu­getul statului pentru a-şi susţine campania electorală. Răspunsul va f i cunoscut, poate, nu peste mult timp, dar atunci alegerile se vor fi desfăşurat. Şî dacă ac­ceptăm ideea că nu numai tine­rii liberali sînt „deştepţi", atunci ne putem da seama cît de libe­re au devenit a legerile în Româ­nia. Explicaţiile dezvălu irii o fer­tei făcute Convenţiei Democrati­ce sînt mai multe. E le pornesc de la divorţul mai vechi al libe­ralilor, trec prin acuzaţia de furt făcută de d -l Crin Halaicu la adresa d-lui D inu Patriciu şi se sprijină pe lupta acerbă care se dă în lumea, de regulă ascunsă, a noilor afacerişti români. Cine urmează la m işcare, vom vedea curînd.

în acest timp, pe m alurile Nis­trului mor sute şi sute de. români, gospodăriilor lor sînt arse şi distruse, zeci de m ii se refugia­ză -în zona Chişinăului, iar con­tul deschis de guvern.ul Româ­niei. pentru ajutorarea lor, după ce a agonizat mai multe săptă­mîni la cifre ridicole, a ajuns la „impresionanta" sumă de 4 m ili­oane. N im ic nu pare a fi nou pe lumea, în lumea românească vreau să spun Ce poveşti sen­zaţionale am citi în ziare dacă parlamentarii şi partidele politi­ce şi-ar declara provenienţa ave­rilor şi ar f i verifica tă sincerita-

V a ler C H IO R E A N U

„Biserica satasîkă există şi esie exirem de periculoasă r r

Televiziunea română ne-a şocat in ultimele săptămîni cu docu­mentarele despre biserica satanică prezentate la emisiunea „V iaţa spirituală". Faptul că aceasta f i ­inţează în Occident ne-a mena­jat puţin liniştea, şi-aşa prea în­cercată. Din discuţiile cu cîţiva preoţi ortodocşi am reţinut ideea că efectele acestei „doctrine" pa- rareligioase sînt foarte puternice şi în societatea românească post- socialistă, pentru că trebuie sâ privim cu alţi ochi film ele, case­tele video, desenele animate, ju- eăiiile cu desene de monştri, sâ auzim cu alte urechi (este şi pă­rerea lui Gheorghe Zam fir ) mu­zica, să înţelegem în alt fe l cu­vintele. în mod surprinzător, pre­sa scrisă nu se pronunţă asupra acestei delicate probleme, e ade­vărat, direct legată de liberta­tea de conştiinţă. Biserica tradi­ţională, aflată intr-un păgubos com plex de vinovăţie, procedea­ză cu multe precauţii, iar in for­maţiile scris,e pe care le avem la indem înă sînt aproape inexis­tente <mă refer la cele în lim ­

ba română). O singură; broşură, „B iserica şi sectele", tipărită de Editura „Orthodoxos Kypseli" din Tesalonie (Grecia), în colaborare cu Asociaţia „Sfîntul Grigorie Palam a", Bucureşti, cu sprijinul M ănăstirii Xiropotam u din S fîn ­tul Munte Athos, ne oferă date despre curentele - religioase sau fals religioase. D in această pu­blicaţie am reţinut rîndurile de­dicate unei m işcări puternice: N ew Age. •

„N ew A g e (Noua Eră). Una dintre m işcările cele mai amenin­ţătoare pentru creştinism, foarte puţin cunoscută la noi încă, este N ew Age. în m are măsură miş­carea este influenţată de ideile Societăţii Teozofice, întemeiată în 1875, la N ew York, de rusoaica Helena Petrovna Blavatsky. N ew A g e încorporează deja m ii de or­ganizaţii din lume, avînd ca prim plan construirea unei „noi ordini a lum ii" ce, de fapt, urmăreşte

M. SA N G E O n ZA N

(Continuare în pag. V il-a )

----------------------------- ----------■----------------------------------------------------:— >NOU IM

FIRMA îS i A i^O ÂR O D.C. S.R.L Vă oforit spre vînzare, la cele mai avantajoase preţuri do po

piaţă, următoarele produse:0 B E R E , doze 0,356 m l-135 lei e PEPSI 1,5 1-285 lei• Cremă ciocolata "Family", 400 g r .-300 lei• Alune ITALIA, 250 gr. - 325 lei • NESS,-100 gr. - 418 lei « Săpun "DALAN" Creamy, bucata 64 lei • Săpun . “DALAN" Beauty.Soap, bucata 62 lei, • Săpun "DALAN",• mere verzi, bucata 55 leie Ţigări CAM EL - pachetul 172 lei ® Ţigări MORE,

pachetul 202 leiAcosfo produse se livrează din stoc. Va imitam la ,

DEPOZITUL NOSTRU C E N TR A L ,‘ j din str. Moţilor nr. 64. Telefon: 11.25.22. (17571)

D IS TR IB U IR E A C E R T IF IC A TE LO R ' DE PR O PR IE TA T E

SE D E R U LE A ZĂ ÎN C E T

. Distribuirea titlurilor de pro­prietate merge încet, uneori din cauza celor de la o fic iile poştale, care se cramponează de p lan ifi­cări, alteori din cauza „noilor proprietari1', cu totul neîncreză­tori în valoarea acestor titluri de proprietate.

Agenţia Naţională pentru P r i­

vatizarea în treprinderilor Mici şi M ijlocii, D irecţia Teritorială Cluj, face un nou apel la popu­laţia Clujului să se. prezinte la o fic iile poştale la care este aron­

d a tă pentru ridicarea carnetelor cu certificate de proprietate. “.‘ Acţiunea .de distribuire are şi ea un termen lim ită, care este27 noiembrie 1992, după care cei ce nu se prezintă să-şi ridice carnetul îşi p ierd acest drept.

... M.s.Luni, 13 iulie, ora 18, în Sa- membrilor Cercului ■ „Prieteh ii

la -m ică a Casei U n iversitari- oraşului C luj-Napoca". loc va avea Ioc întîln irea

0 H E LS IN K I. — Reprezentau» ţii d e .în a lt n ivel al celor 51 de state participante la summit-ul de la Helsinki al C.S.C.E. au a» doptat, vineri, cu aclamaţii, do­cumentul prin care se instituie un nou cadru pentru securitatea europeană şi se preconizează crearea de noi mecanisme în ve ­derea m enţinerii păcii şi preve­nirea declanşării de conflicte pe continentul european.

$ HELSINICI. — România şi Franţa sînt interesate să dezvol­te rela ţiile dintre ele în cît mai multe domenii şi, de asemenea, să colaboreze în probleme interna­ţionale- — au convenit preşedin- iţi celor două state, Ion Iliescu şi respectiv, Francois M itterrand, în cursul convorbirii pe care au avut-o vineri, la lucrările reu­niunii la n ivel înalt a Conferin­ţei pentru Securitate' şi Coope­rare ţn Europa.

0 H E LS IN K I. — Preşedinte­le rus, Boris Elţîn, s-a pronun­ţat, vineri, în cadrul reuniunii la n ivel înalt de la Helsinki aC.S.C.E., în favoarea creării .u- nor forţe rapide de acţiune şi a desfăşurării lor preventive, îna­inte de declanşarea conflictelor. Potriv it aprecierii sale, „con flic­tele naţionaliste" riscă să repre­zinte „ciuma celui de-al XX I-Iea- secol", în- vrem e ce după cum a ţinut să sublinieze. Boris Elţîn, „spectrul comunismului s-a - în ­depărtat pentru totdeauna de frontierele Europei". Totodată, preşedintele E lţln a afirmat că abia în prezent poate f i sesiza­tă anvergura procesului "lansat la Helsinki, în 1975 (cînd s-a des­făşurat prima reuniune la n ivel înalt a CS.C.E. încheiată cu semnarea Actului Final — n r./, deoarece, a afirmat el, „astăzi

. este pentru prima oară cînd o-

. mul este situat în centrul tutu­ror intereselor".

<£) H E LS IN K I. — . Alianţa A - tlantică a hotărît să participe a i . forţe navale la acţiunile de su­praveghere a respectării embar- . goului instituit de O.N.U. împo­triva Iugoslaviei (Serbia si Mun- tenegru), s-a anunţat oficial la Helsinki, Ia încheierea reuniunii m iniştrilor de externe ai celor 16 state membre, desfăşurată v ineri în capitala finlandeză.

’. - "• - ' A N U N Ţ -' ' '„Asociaţia pentru Adevăru l Re­

voluţiei din judeţul C lu j“ invită toate persoanele care se conside­ră că au participat cfirect Ia e- venimentele revoluţionare din 21— 22 Decembrie 1S89 în judeţul. Cluj la adunarea generală cu membrii asociaţiei, care va avea lo c în data de 14 iulie 1992 ora ' 1(5.

Doritorii vo r prezenta dosare . cu acte doveditoare de participa­re, inclusiv declaraţii de la mar­tori. Şedinţa va avea loc în sala de şedinţe, a fostei primării,- B-dul E roilor nr. 2.

M M P E R M A ( I I )O Interviu cu dl. prof. dr. Sergiu DUCA, şeful

C linicii Chirurgie I I I , consilier municipal

—■- A ţi făcut referiri critice în cadrul acelei în ­tâlniri şi la politica de cadre a D irecţiei Sanitare.

— Nu ştiu care esie raţiunea pentru care la unele clinici se scot posturi la concurs şi la a l­tele nu, întrucit din in form aţiile obţinute de la d iverşi şefi de clinici reiese clar că au cerut pos­turi de medici secundari, care nu au fost scoase la concurs, şi-p schimb s-au scos la alte clinici, unde nu se solicitase acest iucru. De exemplu la noi, în urmă cu doi ani, s-a scos un post de medic secundar chirurg, de care nu aveam nevoie, în schimb, cînd din clinică s-au pensionat două cadre şi alte două au fost promovate, şi am ce­rut scoaterea la concurs a unui post de medic spe­cialist, m-am ales doar cu promisiunea, pentru că postul nu s-a scos. Şi atunci am fost nevoit să-l scot pe lin ie didactică. In vara anului 1991, C linica O ltL a solicitat scoaterea' la concurs a unui post de anestezie — terapie intensivă.. Deşi în toamna aceluiaşi an. s-au scos la consurs 9 posturi de anestezie — terapie intensivă la C lin i­ca Chirurgie Cardio-Vasculară, situaţia de la C li­nica O R I. a rămas nesoluţionată. Apoi Secţia O R L copii şi Cabinetul O U L din Policlin ica I sînt asi­gurate prin munca ncremunerată a doi specialişti palestinienii In iunie 1991 D irecţia Sanitară a des­fiin ţat fără nici o exp licaţie postul de O IIL de la Spitalul de Boli Contagioase.

Un alt aspect: prin rela ţii personale şl prin a-r

In terviu rea lizat de M. T IU PO N

tConlinuare în png, IV-a)

— . . . „Y ou inay say I ’m a D R I'A M FR But I ’m not tlie only oue" . *.

Desen dc M ihai DACOC1U JCBUOTS

'XEHTKALÂ

ADEVARUL DE CLUJ PAGINA 2

d r e p t u l

Cu priv ire la articolul „ ÎN C A L C Ă LEGEA TOC­M A I CUI CARE TREBU IE SA O A P L IC E " publi­cat in ziarul „Adevăru l de C Iu j“ din 1. V II. 199?,ne simţim datori să precizăm că „nemulţumiţii- din lncnlitntca Bolduţ sînt Tecdor Totu, Lina P i­per şi Teodor Uolha care au abandonat loturile a- iribuite de către comisie, loturi cu care au intrat în C.A.P. şi au intrat abuziv pe un teren proprie­tatea statului român repartizat pentru compensă­rile prevăzute la art. 23 al II din Legea nr. l f !/ 19‘Jl. A stfe l ei au săvîrşit infracţiunea ide tulbura­re de posesie în dauna avutului obştesc, prevăzută ln a rt 87 din Legea nr. 18/1991 şi art. 233 Cod Penal. Pentru aceasta Comisia de aplicare a legii a sesbat Poliţia comunei Ceanu Mare, care a în­tocmit actele necesare şi le a înaintat Procuraturii locale Turda.

Cele comunicate ziarului „Adevăru l de C luj“ de către Teodor Totu sint denatyrâri şi inexactităţi după cum urmează: Delegatul O.C.O.T. Cluj a a- vertizat (nu ameninţat) atunci tind a fost trimis

în . . . m ă-sa'„să măsoare pămîntui lu ta t-su şi a mă-si", pe cei in cauză să-şi măsoare ei cuvintele, că altm interi pot să se întîlnească cu închisoarea. Asta în baza faptului că membrii comisiei sînt asi­m ilaţi cu funcţionarii publici în exerciţiul auto­rităţii de stat, iar delictul de mai sus este prevă­zut şi pedepsit de art. 239 din Codul penal pentru

- infracţiune de ultraj.C ît despre abuzul săvîrşit de comisie, denatura­

rea constă în faptul că în localitatea Bolduţ au rămas neocupate unele terenuri la extremităţile fostului C.A.P., care au fost refuzate ca fiind prea departe. Aceste terenuri au fost oferite pentru a f i lucrate în anul 1092 unor persoane, lucru ce se încadrează în art. 17 din Legea nr. 18/1991. Prin­tre amatori s-au aflat şi unii membri ai comisiei. O ferta s-a făcut şi specialistului O.C.O.T. Cluj care a refuzat-o. Menţionăm că din acest teren au ră­mas arate şi nesolicitate peste..10 ha. Deci nu este vorba de o însuşire abuzivă.

Faptul că infractorii mai sus menţionaţi n-au pu­tut să manevreze comisia în interesul lor. aşa cum de altfel au încercat, este marea durere care a produs „nemulţumirile" la Bolduţ. ,

în numele Comisiei pentru aplicarea Legii nr. lfi/1991

ing. Gavril D U M ITR U

Noutăţi editoriale1. D. M. Bătineţu-Giurgiu. I.

V. .Maftei, V. Gheorghiţă, I. T o ­rn eseu, Florica Vornicescu, Pro­bleme date la olimpiadele de matematică pentru licee (1950-

. 1990). Ed. Ştiinţifică,. 400 le i; 2. Gh. A. Schneider, V. Schneider, Probleme - de algebră pentru clasele IX — X II , Ed. Apollo, Ed. Oltenia, 250 le i; 3. Ing. Ma­ria Şchiopu, ing. Mihai • Benni, Aurelia Strâns, Cartea maistru­lui prelucrător, Ed. Tehnică, voiII, 360 Iei; 4.' D. Fundătură, M. Pricop, G. Băşanu, D. Popescu, Dicţionar de management, Ed. Diaconu Coresi, 297 lei; 5. Gheor­ghe Barbu, Modele de simulare cu aplicaţii în fiabilitate, Ed. Tehnică, 225 lei; G. Matei Stir­pea Crăciun, Brâncuşi — sim­bolismul hylesic, Ed inter. 96 le i; 7. Iosif Dumitraşcu, V. R i- chi.ţeanu, Adela Stan, Nicu Cea- şescu — o viaţă cu cortina tra­sa, . Ed. Felix-Film . 100 lei"; 8. M ihai Rădulescu, Caidul. Nuve­le le adolescenţei în temniţele comuniste, Ed. Divers-Press, 152 le i; 9. Bujor Nedelc-ovici, Imblîn- zitorul de lupi. Ed. Albatros, 245 'lei; 10. Daniel Drăgan, Che- rry din Dover (ediţie bilingvă).

Ed. Arania, 130 le i; 11. V iorel Marineasa, Unelte, arme. instru­mente, Ed. Cartea Românească, 110 lei; 12. Edgar W allace, Con­turi lichidate, trad. L iv iu Pa­puc, Ed. Moldova, 100 lei; 13. Oswald L. Horer, Transhuman­te galactice, Ed. Tehnică, 130 le i; 14. J, B. Livingstone, Omor la patru miini, trad V iore l V i- şan, Ed. Omegapres, 230 le i; 15. Alphonse Daudet, Piciul. trad. L i via Storescu, Ed. Porus, 110 le i; 16. George Simenon, Nebu­nul din Bergerac ,trad. Barbu Cioculescu, Ed. Vrem ea SC, 120 le i; 17. Balzac, Comedia umană (9), Ediţie critică de Angela Ion, Ed. Univers, 440 le i; 13. Andre Soussan, Octombrie II, trad. Ma- nuela şi Venera Coravu, Ed. A r - temis. 242 le i; 19. S.S. Van D i­ne, Afacerea “Nebunul Negru“ , trad. Anda Bucşinescu, Societa­t e ! autorilor de romane poliţis7 te. 155 le i; 20. A do lfo B ioy Ca- sares, O păpuşă rusească, trad. Anca Măniuţiu, B iblioteca A- postrof, 125 lei; 21. A l. Dumas, Din zilele lui Nero, Ed. Ro-Prin- ceps, 100 lei: 23. A . Conan Doy- le. Unchiul Bernac, trad. Dorina Soficu, Ed. Moldova, 110 lei; 23. A llam a Mohammd Iqbal, Mesaj din- Orient, trad. Ion La- rian. Postolache şi Charlotte Fi- litti, Ed. Apollo, 300 lei.

SPECTACO LE DE OPERA

Opera Română prezintă luni13 iulie ora 18,30 operele în­tr-un act “Sora Angelica” şi “ Gianni Schiechi" de Giacomo Puccini. Tinăra şi valoroasa so­prană Carmen Gurban va inter­preta rolul titular din' opera “Sora Angelica" — alături de: Ana Oros, Mihaela Un^ureanu, Monica Moisa, Georgeta Orlov- schi, Angela Nemeş,’ Laura Fe- ier, Ludmila Mărgineanu, Elena Zoicaş, Mariâ - Ghircoiaşu, Maria Molnar, Adriana Dumitriu, M i­haela Maxim .

Binecunoscutul bos Titus Pa- uliuc — artist liric de frunte al Operei clujene, va interpreta ro­lul lui Gianni S;hicchi în cadrul unei distribuţii care aduce în scenă pe urm ătorii solişti: Irina Săndulescu, Georgeta Orlovschi, Petre Ghilea. Ştefan Popescu, Angela Nemeş, Adela Bihari, Mnrius Chioreanu, Ion Iercoşan, Marius Truiculescu, Maria Ghir­coiaşu, Păram on . Maftei, Ion La- zăr, Ion Tordai. D irijoru l aces­tei seri “ Puerin i“ este Emil Ma­xim ; regia artistică este sem­nată de Rodica Popescu Moisa, scenografia şi costumele sînt create de Andrei Şchiopu; maes­tru de cor T iberiu Popa.

Dorina TU D RO IU

AEROCLUBUL CLUJ. . . VĂZUT DE PE SOL

Aşa cum ziua are partea ei de lumină şi de în­tuneric, toate lucrurile au părţile lor bune şi mai puţin bune. Inclusiv viata de gazetar! De aceea, revenim cu cîteva precizări care vin să întregeas­că imaginea Aeroclubului Cluj. care a fost fondat în 1938 tle piloţii amatori sportivi clujeni. Activ i­tăţile de pe aerodrom se împart în două categorii distincte: planorism şi paraşutism. Să începem cu planorismul: primul hangar a fost construit de sportivi, cu propriile lor forţe, actualul hangar f i ­ind construit între 1948 şi 1952. Dintre meritele caro fac Aerodromul Cluj să se situeze printre ce­le mai bune din ţară, am aminti doar: efectuarea cu planorul pentru prima dată a unui zbor de 300 km pe distanţa Cluj — Buzău, menţinerea plano­rului în aer timp de peste 14 ore, zboruri de noap­te, cîştignrea campionatului naţional de acrobaţie, locuri fruntaşe la concursuri naţionale şi chiar' in-, te'nnti >nale, -sportivi selecţionaţi în lotul naţional. Chiar în aceste ».ile se află la concurs în Rusia sportivul Gazinski Darius, iar pentru campionatul n 'iţ!< m l- care se - va desfăşura in această lună se prcf'iiiesi. Colesinn Miklos şi Rusu Mihai. Dar cei i-a i’ :>!•• înlătur?» intre tineretul clujean şi aviaţia modernă sint: .11. Puşcaş Ioan — comandant al

uinlbi ?i ;!-nU instructori planorişti Duma Joan, M.ii'on Ak'Va.idru, Balazs Vasile, Meseşan Va­ier, Căpuşan Marin. -

Cealaltă -latură' a .-aeroclubului este paraşutismul, coordonat la C luj de d-nii instructori paraşutişti şi antrenori Crăciun, N agy şi Baciu. Salturile cu pa­raşuta se efectuează anual, incepînd din 1938. In prezent, lansările se fac din avioane AN -2 şi W il- ga. D intre realizările mai importante ale secţiei de paraşutism amintim cîştigarea în 1991 de către e- ehipa Clujului a „Cupei Ardealului", egalarea re­cordului mondial de aterizare la punct f ix de Se- piecan Ştefan — Maestru Em erit al Sportului, ob­ţinerea de către Kerecheş Doina şi Luci Eva a ti­tlurilor de multiple campioane naţionale, partici­parea lor la campionate internaţionale unde au ocupat locurile 2 şi 3. intrarea sportivilor Crăciun Mihai, Şuteu Marius şi Pantea Radu (aeroclubul Oradea) în lotul naţional de tineret. Realizări care fac cinste Aeroclubului C lu j!

Pentru cei interesaţi de practicarea acestor spor­turi, condiţiile de înscriere sint următoarele pen­tru paraşutism, virsta între 16— 21 ani, să fie per­fect sănătoşi, să l ie declaraţi reuşiţi la examenele teoretice şi la probele fizice .iar pentru planorism: să fie declaraţi apţi pentru zbor în urma unui e- xamen medical, să fie declaraţi reuşiţi la proble- le teoretice. In ambele cazuri, m inorii trebuie să aibă consimţâmintul părinţilor, legalizat la Notari­atul de Stat. înscrierile se fac în fiecare an din- luna noiembrie, urmînd, ca din ianuarie pînă în m artie să se desfăşoare cursurile teoretice, iar din aprilie cele practice. Andreea MOGOŞ

12. F.C. INTER . Oscilatorie “ plimbarea" prin clasament -a form aţiei sibiene: cînd ascensiu­ne spre prima treime, cînd co- borîş spre zona cu cîntec, pen­tru ca in final sâ se oprească la treapta a 12-a, acumulînd 33 de puncte din 13 victorii şi 7 egaluri, înscriind 42 de goluri şi prim ind 43. Oscilităţile s-au datorat şi uneior seisme din ca­drul echipei: jucători plecaţi pe nepusă masă spre căutarea „pro­fesionismului", schimbării sur­venite în conducerea tehnică ş.a.“ . Rememorînd echipa alinia­tă în ultima etapă, din care au lipsit piese de bază şi rezisten­ţă, ca Majaru, Burchel, Vasîi, fără să vre i te gîndeşti la v ii­toarea .ediţie, punîndu-ţi între­barea: vom asista la un rev ir i­ment al lotului în sezonul ce va debuta în august? Încheiem subliniind că fără plusul de a- curateţe din retur, echipa de pe Cibin nr f i cochetat cu subso­lul clasamentului. ’

13. F.C. FA R U L . Formaţia fa­nion a Litoralu lui a constituit una din cele mai oscilante for­m aţii ale campionatului, deşi la cîrm a tehnică a echipei s-a a fla t unul din reputaţii tehni­cieni, l-am numit pe Costică Rădu>eseu. Se pare însă că e- chipa de la malul mării n-a prea înţeles exigenţele antre­norului şi drept, urmare jucăto­rii l-au cam .. . fentat, atît în priv in ţa disciplinei în pregătire, cît şi in cea de joc. Bilanţul e- ch ipei. mult sub posibilităţile rea le ale jucătorilor: 14 victorii,4 rem ize şi 16 Snfrîngeri (unele com plet nemotivate), 40 de go­luri marcate şi 43 primite, cu un total de 32 puncte. acumula­te. Punînd punct acestei scurte caracterizări ne simţim obligaţi a consemna finalul de campio­nat, cînd în ultima etapă_sons- tănţenii au cedat cu scor- de fo r fa it la Tg. Mureş. Cu alte cuvinte şi-au cam .. .dat cu fir- ma-n cap.

Retrospectiva (IV)

14.F.C. B A C Ă U . Una din cele mai modeste form aţii a le-eam pi- onatului trecut, dar care a reu­şit — cu mult noroc — să se salve2e_de la retrogradare. Sem ­nificative sînt, în mod deosebit, două cifre din bilanţul general:32 de goluri înscrise (locul 17 în ierarhia eficacităţii), respectiv 54 goluri prim ite (locul 16 în clasamentul defensivei), am be­le cifre a flate în zon a .. ’ retro-

, gradării, dar cum băcăuanii au reuşit să ciupească, ' ţîrîş-grăbiş 29 de puncte înseamnă că s-au salvat de la exodu l în eşalonul inferior ca prin minune. Să se f i datorat acest bilanţ foarte modest şi norocos p lecării unor jucători, respectiv schim bărilor survenite în conducerea ■ tehni­că? Tot ce se poate. Num ai că joaca asta de a evita retrogra­darea în extrem is este foarte periculoasă şi eâ se cam repetă la Bacău. Pînă cînd.' O vom a- fla în viitoarea' ediţie.

15. S PO R TU L STUDENŢESC. După un tur ca lificat ca lam en­tabil, formaţia ■ a lb-negrilor din Bucureşti a reuşit în ultima fracţiune de secundă să se sal­veze de la retrogradare. Cu sa­bia lui Damocles atârnată cu un fir de păr derasupra capu­lui. studenţii- din capitală au re­uşit, literalmente, imposibilul. Indiscutabil roata norocului s-a învîrtit pentru Sportu l Studen­ţesc în penultima etapă, cînd a cîştigat în deplasare la Tg. M u­reş, în tim p ce F.C. Argeş -a ,., capotat acasă (piteştenii anulîn- du-şi orice şansă de la salvare). In privinţa bilanţului am intim cele 10 victorii obţinute, 8 re­m ize şi 16 în fr în geri, 37 de go­luri marcate şi 47- prim ite, 28 de puncte acumulate. U n b i­lanţ al . . . modestiei.

în episodul următor ne vom, opri. asupra ‘ u ltim elor trei echi­pe, cele care au retrogradat.

(V a a rm »)

V ictor IWOREA

P R O G R A M U L DE V A R A A L B IB L IO TE C ILO R CLUJENE

Biblioteca Academ iei va fi închisă în perioada 15 iu lie —31 august; B iblioteca Centrului Cultural Francez va f i închisă în perioada 15 iulie — 31 au­gust, c ititorii fiind rugaţi să restituie cărţile împrumutate; B iblioteca Centrală Universita­ră “ Lucian B laga" " închide în perioada 20 iulie — 22 august, în toată această perioadă va fi

deschisă numai sala "Gheorghe Lazăr" pentru cadrele universi­tare, cercetători, doctoranzi, oaspeţi din ţară sau străinătate, între orele 8 — 13,30; B ibiio le1 ca Judeţeană “Octavion Goga" va fi deschisă ziln ic la sediul centrat. între orele 9 .— 19. mai puţin sîmbetele şi duminicile. Programul celor patru filia le lo­cale este: Mănăştur: 9-20; Mă­răşti: 9-19; ‘“ heorgheni: 9-12 şi

, Zorilor: 9-19. prin alternantă.(Dem. ŞOFRON)

BULETIN METEO

Astăzi vremea se va încălzi treptat, cerul va fi temporar no- ros. - Vor cădea ploi locale şi cu caracter de aversă. V în t slab la moderat predominînd din Rec­tor S-V. Temperaturile m ini­me vor fi cuprinse între 10 şi

14 grade, iar cele m axime între 22 şi 24 grade. Ieri fa Cluj, la ora 12, se înregistrau 20 grade, iar presiunea atmosferică era de734.2 mm Hg. în perioada ur­mătoare vrem ea va fi în gene­ral frumoasă.

Constanţa N A G Y , de serviciu.

meteorolog

Ramo Q.UJ1 n ,\’ l, 13 iulie: (i.i'Q — 8.0"' Bună dimineaţa: Actuali-

muzica. publiciUte; 10.00 Infoquick; 10,05 Realitatea t vn..inicî'i: Cum se ajt'nţro ta succes în afaceri; 10,23 ; 'i I răsună; I0.S3- Povestea săptâminii;

•' ^ ..IVoneHopixiia : Curiozităţi ştiinţifice; 11.30 Glo- ! •(«!.- ic--)!: a din filmul „Balena ucigaşă"; 12,00.■ . .-t:i .r.v i. î..*lr*r- ti' 15 Muz:ra secolului nostru: Igor

• i' s '. ' ,P î ş i •<•:! Io foc* : H-,,00 Meridiane şi paralele• • • .1'.' a/i- IV'Miri la Conferinţa „R io *02“ ; 16,30

ui Compozitorii David Michacl şl Ran-! ■ ' I r > o u pentru toată lumea: Actualităţi şi

: i.) i ir florulr departe: Muzică populară la< — ’ ■ ; ' l ; i '-ii .-îiit.-vy» \i graiuri: „A lbă ca zăpa-• . ■). i>:'. i ! f l-'i-aţii .Cîrimm;

>!f I : I t-ii-'t o:) - ■ IS O ; Hună dimineaţa: Actuali-:m i.-:.-i-, ;.-itii I0.i)0 tnfoquick; 10,05 Divertis-

; - i , I '. ' ‘a ea m'iU.st-.'ă: Ktimolrgic şi et*i. , . ' •• ' i r I i •,ij..'i 'tMtna- Sinuciderea o proble-! - : .i • '.«> voptit- Poezie românească de

i •> 1 ! !•!;’••' < ' î ' ina ic: Utopie şi realitate uto-; ■ î i..i ’ si p i : u -oii.“ ti ale din opere; 10,01 Proi ,. ;.- • lin--.i» şi r ‘:«m.,ieţl'ir»e ecologică; 16,30 Ra-*?».. u , ..ii , .i Club. 17.0j O ora pentru toată lumea:

Actualităţi şi muzică; 20,00 Du-te dorule departe: M uzi­că populară la cerere: 20,30 Lecturi literare: G.B. Shaw, „Discipolul diavolului- ( I I I ) ;TV. CLUJ

LU N I. 13 iulie: R eviz ie tehnică;M A R Ţ I, 14 iulie: 8,30 Panoramic: 8,45 Admiterea. De­

sene animate; 9,00 Observator: Din viaţa prim ăriilor; '>,15 Diotima: Circuitul cărţilor — dezbatere la B ibliote­ca Judeţeană „Octavian Goga" din Cluj-Napoca: 9,40 Ex- celsior. Final de stagiune la Opera Română — Cluj. In ­terviu cu Petre Sbârcea;

M IERCU RI, 15 iulie: 8.30 Panoramic; 8,45 Semnal. Re- . portaje din actualitate; 9,00 Supersonic — revistă de ma­gazin rock;

JOI, 16 iulie: 8,30 Panoramic; 8,45 Emisiune îh lim ba maghiară:

V fN E K I, 17 iulie: <1,30 Panoramfc; 8,45 Desene anima­te. Cotidiene: 9.00 Omul şi societatea: Cine otrăveşte a- pele Someşului? Vrem ea „Sovrom ilor“ ti); 9.25 La înce­put a fost cîntecul: T ineri interpreţi sălăjeni, Aurelian , Moga, Dinu Iancu, F lorica Puşcaş; 9,40 Documentar „O - lâritu l";

S IM B A TA , 18 iulie: fl.00 Video Wcek-End; 8,40 Em i­siune ln lim ba maghiară.

P R O G R A M U L F ILM E LO R DE L U N I

IN C R IZA DE T rM P (9. 11: 13: 15; 17; 19) — Republica& U ITE C INE VORl>ESTE (13; 15; 17: 19) sala A ; PRO ­G R A M VIDEO (14; 16; 18) sala B D acia ® ÎNG E R II J U S T IŢ IO N A R I (11; 13; 15: 17; 19) sala A ; PRO G RAM VIDEO (12; 14; 16; 18) sala B Mărăşti 9 E M M ANU - ■ E LLE (9; 11: 13; 13) (Interzis sub 1(5 an i); VrDEOCINE- N A (17; 19; 21i — Victoria O P O L U L SUD (11; 13; 15; 17; 19) — A rta 9 M I SE SPUNE „BKU CE LEE" (11; 13; 15; 17; 19) — Favorit O BO M BA C ARE ÎN G H E A Ţ Ă (U : 13: 15: 17; 19) — Timpuri noi # P R O G R A M VIDEO (15; 17: 19: 20,30) • - Capitol.

A G E N D A '

Teatrul Naţional — LE C Ţ IA , Sala Studio, luni, ora20.30

Opera Română — SORA A N G E L IC A ; G IA N N I SC III- CCHI, luni, ora 18,30

Tetatrul de păpuşi prezintă duminică, ora 10,30: T IP ŞI TO P (secţia românăi; ora 12: E LE F A N Ţ E LU L CU­R IO S l»cctia maghiară).

PAGINA 3 ADFVARi'f. n r * ' t r j

M a r g i n a l i i la cea de a V -a Conferinţă Naţională de Ecologic

E C 0 L 0 G 1 A — o ştiinţă implicată în actualitatea şi viitorul omenirii (Si)

înainte de a da cuvîntul citorva .d in tre partici­panţii Ia manifestarea ştiinţifica găzduită, recent, ae municipiul nostru, ne-am perm ite să reluăm o idee afirmată cu toată tăria, aceea că, neînţele- .Tînd pe deplin sensul şi consecinţele acţiunilor sale distructive, mutaţiile pe care le provoacă în m e­diul natural, inclusiv socio-economic, omul intra tot mai mult in conflict cu lumea reală. Despre modul în care desfăşurarea lucrărilor Conferinţei Naţionale de Ecologie au răspuns-întrebărilor lega­te de interreiaţiile d in tre organisme şi m ediul lor de viaţă, de comunităţile de vieţuitoare şi rela ţii­le ce se stabilesc între ele, de d iferite le tipuri de ecosisteme ţi necesitatea unei educaţii ecologice ca . re trebuie sâ devină de-acum o permanenţă, ;u avut amabilitatea să ne vorbească dom nii^

Dr. Stoica Godeanu, preşedintele Societăţii R o­mâne de Ecologie, directorul Centrului dc Cerce­tări pentru Tehnologii Ecologice Bucureşti: „A - ceastă Conferinţă Naţională de Ecologie a avut ca scop dezbaterea problem elor de m are actualitate

' apărute în urma degradării m ediilor de viaţă. Toa­tă lumea recunoaşte faptul că, neexistînd la noi o preocupare constantă privind mediul, nu au exis­tat nici preocupări pentru soluţionarea im pactelor negative asupra acestuia. După Revoluţie s-a m a­nifestat brusc o exp lozie de semnale de alarm ă in sensul de mai sas. Şi, pentru că nu s-a lucrat in direcţia „reparării", noi ne-am aflat în fa ţa unui gol în activitatea noastră teoretică şi practică. Scopul acestei C/nferinţe a fost sâ pună pe tapet, în mod clar, ce ştim şi cum lucrăm în problem e de redresare ecologică, să găsim soluţii potriv ite pen­tru viitor. Nu e intîmplător faptul că participarea cea mai numeroasă a fost în secţiunea a I lI-a , care propunea măsuri, posibilităţi şi m ijloace de redre­sare ecologică a ecosistemelor Discuţiile au rele- vat ceea ce s-a întreprins concret, s-au prezentat rezultate, un baga] m are de in fo rm aţii. O parte din materialele prezentate sînt propuneri, a lte le deja în stadiu de proiect sau care urmează să f ie aplicate. Pentru toate acestea este nevoie de fon ­duri, dar odată ce ştim ce trebuie făcut, este mai uşor să emitem pretenţii. O altă concluzie este c ă - nu se poate merge pe măsuri radicale, ci trebuie să adoptăm politica paşilor mici. Este absolut ne­cesară o lămurire a oamenilor în sensul unei edu­caţii ecologice conştiente. Şi noi şi ce lda lte fiin ţe v ii avem nevoie de apă, aer, hrană. Sînt produse naturale pe care, dacă le degradăm, ne autodis­trugem. A iubi natura, nu prin conferinţe, ci prin ... acţiune conştientă, de la cele mai fragede vîrste, este şi o. chestiune de etică ecologică Datorită suc­cesului conferinţei, seriozităţii cu care au fost a- bordate problemele, intenţionăm să organizăm aici, - în amil viitor, o conferinţă internaţională de eco­logie. - '

in ’ altă ordine de idei, am avut o în tîln ire ca conducerea municipalităţii, care s-a arătat in tere­

sată în sprijin irea unor proiecte sie noastre. Dacă vom reuşi punerea lor în aplicare, anul v iitor vom putea prezenta rodul concret al eforturilor noastre".

Prof. dr. N icolae Coman, decanul Facultăţii dc Biologie, Geografie şi Geologie a Universităţii clu­jene: „Concluziile reieşite din discuţiile pe mar­ginea celor 210 referate şi comunicări prezentate se află sintetizate în rezoluţia conferinţei, care cu­prinde. printre altele, citeva măsuri im ediate: sto­parea tăierilor iraţionale şi refacerea patrimoniu­lui forestier al ţă r ii’ oprirea deversărilor de re­ziduuri poluante în apele ţării şi măsuri urgente de asigurare a instalaţiilor corespunzătoare de epurare, stoparea emanaţiilor nocive in atmosfe-

Priţ1 dotarea tehnică corespunzătoare a instala­ţiilor industriale poluante; ecologizarea tehnologii­lor industriale; protejarea solului îm potriva fac­torilor poluanţi, a eroziunii şi practicarea unei agriculturi ecologice. Participanţii la conferinţă au subliniat necesitatea perfecţionării învăţămintului prin introducerea disciplinei de ecologie în învă- ţâmîntul preuniversitar şi universitar de toate pro-1 filurile. Revenind la municipiul Cluj-Napoca, dis­cuţiilor avute_ la Prim ărie s-au axat pe trei direc­ţii de urgenţă: depoluarea rîului, din incinta Gră­dinii Botanice şi a Canalului Morii, precum şi pu­nerea in valoare a izvoarelor m inerale de la Băi- l e Şomeşeni, urmînd ca, în cel mult două sâptă- mîni, să fie prezentate proiecte de fezabilitate în vederea, demarării lucrărilor". .

Prof. dr. V ictor Tătaru, Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii „Babeş-Bolyai": „Ecolo­gia conţine procese şi fenomene în aparenţă fără legătură dar care, în realitate, pe baza unor cone­xiuni, mai puţin evidente la prima vedere sau pe baza unor cauze mici, insă cumulative în timp, pot provoca efecte de anvergură economică mare. Aşa, de exemplu, între cantitatea de lapte mai redusă pe piaţă sau între cantitatea de pîine mai redusă, din lipsa apei, _ca urmare a turbionării apei din lacul de Ia J ilău şi a colmatării acestuia şi intre arăturile făcute din deal în vale, sau între tăierea fără control a vegetaţiei şi cele deja enunţateexis- tă o foarte strînsă legătură.. Fenomenul se poate repeta şi amplifica, iar soluţia rezidă în analiza detaliată a cauzelor, acţionînd pentru anihilarea procesului de eroziune, pentru a nu plăti mult mai scump consecinţele acestor efecte distructive. Sînt numai cîteva exem ple care ilustrează valenţele eco­logiei, ■ relaţiile care apar nu numai între om şi mediul său de viaţă ci şi alterarea — mult mai

, g rav — a relaţiilor dintre om şi om".-Mulţumind interlocutorilor noştri, sperăm să a-

vem ocazia să revenim cu date concrete şi in for­maţii de interes pentru cititori, privind modul în care1 idei puse in discuţie în cadrul conferinţei a- m intite îşi vor găsi materializarea în municipiul rtostru.

M ichaela BOCU

RiUlFl va modifica taxele pentru societăţile comercialeRegia Autonomă pentru Adm inistrarea şi în tre­

ţinerea Fondului Locativ (fosta I.C .R A .L .j are în administrare, la ora actuală, 39175 locuinţe con­struite din fondul statului, 11271 locuinţe trecute în proprietatea statului, 168 de mii mp spaţii cu altă destinaţie decit locuinţe şi 414.000 mp teren. C ifre aflate în scădere în ultim ii ani, dar totuşi importante In ciuda volumului mare de muncă şi a valorii; ridicate a patrimoniului aflat în adminis­trare, regia nu-şi perm ite lucrări costisitoare, ex ­trem de necesare, cum a r , f i : hidroizolaţii, zugrăvi­rea faţadelor, investiţii masive şi de calitate. E x­plicaţia aste aceeaşi ca la m ajoritatea regiilor au­tonome şi societăţilor com erciale cu capital dc stat: insuficienţa fondurilor băneşti, încasările din chi­rii şi prestări de servicii sau producţie nereuşind să acopere necesarul de bani. Chiriile sînt m enţi­nute la un nivel rezonabil pentru locatari, aceas­ta făcind parte ,din protecţia socială guvernamen­tală. Pe termen scurt, rezultatele sint pozitive. Pe termen lung, însă, locuinţele din fondul de stat se reduc (în 1991 au fost date in folosinţă 342 de a- partamente, pentru lf-92 se preconizează darea în iolosinţă a 220 de apartamente) în paralel cu ma­jorarea preţului la locuinţele proprietate mult pes­te speranţa şi posibilitatea de cumpărare a celor fără casă. Dreptul deţinerii mai multor locuinţe şi concurenţa pe carc o fac arabii şi turcii în m aterie de locuinţe accentuează criza locuinţelor. In atari condiţii ar fi fost de preferat o regie a fondului locativ puternică, cu posibilităţi de investiţii şi în ­treţinere. Să zicem că lumea este prea săracă şi cheltuielile de întreţinere sînt prea m ari pentru a mai cugeta la majorarea, in viitorul apropiat, a chiriilor. Dar mai exista o posibilitate de creştere a încasărilor, oferită chiar de o hotărîre a guver­nului. Este vorba despre Iîotărîrea 1220 din 30 a- prilie, 1991, prin care se intcrzicea disponibiliza­rea prin repartiţie a spaţiului cu altă destinaţie decît locuinţă şi licitarea spaţiilor. Iîotărîrea este in concordanţă cu Legea 15 din 1990. A tîta doar că la noi nu s-a ap licat Cînd spun la noi, mă re­fer la municipiul C luj-Napoca. Prim ăria a conti­nuat „repartizările", totuşi. P ierderea (paguba, mai precis) s-a înregistrat la R A A IF L . Pentru că pa­gubă se numeşte frustarea regiei de încasări la l i ­citaţie faţă de tarifarea reglementată prin decizia Prefecturii. O simplă com paraţie cu chiriile prac­ticate de particulari (care se ridică la m ilioane de lei pe lună) este lămuritoare.

— Domnule Gheorghe Feurdean, în calitatea po care o aveţi do şef al fondului locativ, ne puteţi

spune dacă a fost organizată licitaţie pentru spa­ţiile pe care Ie administraţi? -

— Precizez că lucrez pe această funcţie de trei■ luni de zile. Răspunsul este negativ. S-a încercat

anul trecut aplicarea acestei hoiâriri, pentru" 18 spaţii. Prefectura a blocat demersul regiei noastre.

— Profitu l multor societăţi comerciale care sînt chiriaşele dumneavoastră este incomparabil mai mare dt-cit al R A A IF L . Aveţi în vedere o m ajora­re a taxelor pentru această categorie de chiriaşi?

— Da. Ani făcut propuneri în acest sens la P r i­m ă ria Cluj-Napoca. A v e m n e v o ie (conform H.G. 85 din 1991; de acordul- Prefecturii, pe care spe­răm că-1 vom obţine. In condiţiile în care obţinem această aprobare vom renegocia Contractele cu so- cielăţile comerciale carc utilizează spaţiile noastre. De altfel, după reorganizarea societăţilor com ercia­le de comerţ şi alim entaţie publică S.R.L. şi S.A. este absolut necesar să realizăm contracte cu be­neficiarii noştri direcţi, nu cu societăţile mumă. Am realizat acest lucru, pînă acum, doar cu O fi­ciul Farmaceutic.

— Ce se întî'.ripla cu spatiile care au aparţinui fostului I'.C R.?

— Conform H.G. 115 din 7 ianuarie 1990 urma să le îniegistrăm în patrimoniul nostru. Pentru a- ceasta, aveam nevoie de decizia Prefecturii. Or, n-am avut această decizie, >

— In baza Legii 15 din 1990 (articolul 5) regia dumneavoasfră este proprietară asupra bunurilor din patrimoniul cu care V-aţi înregistrat ca Regie autonomă. Sîntcţi sau nu proprietari?

— Teoretic s-ar în ţelege că sîntem. Legea este >clară pînă la defin irea patrimoniului. Cînd ajun­gem să ne revendicăm bunurile patrimoniale lu­crurile se complică. Fiecare interpretează legea în avantajul propriu. A m cerut lămuriri la Bucureşti pentru a şti, cu certitudine, ce este şi ce nu este în proprietatea noastră. De acolo ne-au spus sâ ne descurcăm cum ştim. Aşa că în prezent sîntem ceea ce ştie toată lumea: adm inistratorii unor bu­nuri aflate tn proprietatea statului, reprezentat pe plan local de Prim ăria Cluj-Napoca. De a ltfel, L e ­gea 5 nu a fost abrogată M aria SA N G E O R ZA N

P.S. M odificarea tarife lor aplicate chiriaşilor R A A IF L va avea consecinţe negative foarte grave asupra societăţilor comerciale cu capital de stat, paralizate de blocajul financiar şi birocratic. Este posibil, totodată, ca întreprinzătorii să recurgă la soluţii „originale" în genul evaziunii fiscale, p en ­tru a rezista. F-ste reversul medaliei care trebuie luat, şi el, în analiză.

„De vină este Marx revoluţionarul, nu Marx economistul"

afirmă profesorul A. Rugină, In conferinţa ţinută la Cliuj-Napoca

„V ina capitaliştilor este aceea că. după ce s-a prăbuşit comu­nismul. au spus că trebuie să v i­nă capitalismul, că nu există de­cît această soluţie. Dar văd ca mulţi tineri îşi dau seama eă şi sistemul capitalist se află, de mai multă vreme, în criză. A - ccsta, însă, a rezolvat o problemă care interesează pe toată lumea; producţia. Sistemul capitalist poate produce mai mult decît este nevoie. Dar omul are şi su­flet. Spiritul uman este, cred eu, mai important decît partea ma­terială. In defin itiv, în spirit sîn­tem fericiţi, nu? Şi tot în spirit sîntem creştini. Partea aceasta . invizibilă, sub comunism, era total neglijată, omul n-a con­tat nimic, era ca un fu lg mic. Căderea socialismului a fost pen­tru Apus ca mana biblică, care a venit să-i salvsze, ea însem- , nînd 'prelungirea crizei capita­lismului. Un american de orig i­ne japoneză a scris o carte. „Sfîrşitui c iv iliza ţiilo r11. în care a ajuns la concluzia că, acum. capitalismul se va întinde pe to t . -globul şi vor dispărea pro­blemele .luptele. ' Istoria, însă, nu se află la sfîrşit! Istoria are, încă, multe pagini nescrise. Is­toria se află la o răscruce. Apu­sul se află. şi el la răscruce. P re ­ocuparea esenţială n capitalişti­lor. a bancherilor, este cum sâ facă să nu se prăbuşească Ru­sia şi celelalte ţări foste sateli­te. ca să investească şi să tragă şi de acolo pro fit: 50. 60, 70, 100 la sută, aşa cum au tras din ţă­rile lumii a III-a . De acolo au tras profit cîteva decenii, după cel de-al doilea război mondial. Ţările alea au vrut şi e le să se industrializeze, dar. în final, cî­teva numai, cum este Coreea de Suci. şmecheri coreenii!, au învă­ţat lecţia. Am ericanii le-au îm­părţit ţara în două. cei de la nord au rămas comunişti, cei de la sud au văzut că americanii vor să-i ajute să se dezvolte. La fel, Japonia a ajuns unde a a- juns cu dolari am ericani’ Vă pu­teţi închipui aşa ceva! Japonezii au adus am ericanilor pierderi, se încheie războiţii cu bomba- ato­mică (putea să se încheie şi alt­fe l) şi. cînd trebuia să li se, cea­ră japonezilor despăgubiri de război, chiar pe o sută de ani dacă se poate — nimica Am eri­canul ăsta care e gentil, guver­nanţii americani. arîieă, şi-au dcschis larg punga, le-nu dat dolari, pentru că băn iile ame­ricane au nevoie să 'investească, iar în Japonia ieşi în cîştig. că primeşti banii înapoi. Japonezii au fost atît de şmecheri că ne-au dat banii înapoi şi ne-au deve­

nit concurenţi. S.U.A. este . cea mai puternică tată din lume. tUir ea nu ştie cît este de puternică. Dac-ar fi ştiut n-ar fi aşteutat ca Saddam Ifussein să intre m Kuweit, l-ar fi pedepsit Or, pe Saddam l-au bătut, dar Sad;iain este tot acolo. Ca om de ştiinţă, însă, văd că Am erica are pro­bleme. Sistemul ar putea sâ mai dureze dacă se reuneşte stopa­rea procesului de disolutie socia­lă şi economică în fosta Rusie Sovietică. Spre deosebire de lu­mea a IlI-a , ruşii ştiu scrie şi citi. Cei din junglă ascultă de şeful de trib, dar eu nu cred că pcporul rusesc va accepta şefia - cuiva.

Ce este M arx? L.i cea mai vestită şcoală politehnică din S.U.A., Massâchussets -.am avut un seminar cu inginerii diplo­maţi. despre management. Ma- . nagement .; Dacă unul este sănătos la minte şi vrea şă facă ceva productiv ,n-are neviiie de nici un management (aplauze — n.n.).. A re nevoie de o nevastă cum am eu, care să-l critice, să nu-i dea pace. Apoi banii tre­buie puşi undeva unde să nu se piardă. Dacă vrei să faci un a- telier de cizmărie, însă, atunci trebuie sâ ştii de unde să ie i pielea, cît costă ş.a Nu-s îm po­triva managementului, Doamne fereşte. Asta este ştiinţă şi şti­inţa înseamnă precizie. Revin la Massnchussets. Aveam cîţiva marxişti acolo, eare mă tot pre­sau cu Marx. Cum nu mâ obo­sisem să-] citesc pînă 'atunci, nrarrt apucat să-i citesc. Ei b i­ne. M arx a văzut problemele. Prim ele volume sînt foarte b i­ne scrise. Pe el nu-1 interesa e- chilibrul şi aici â greşit. Pentru ce s-a întîmplat cu socialismul e de vină Marv revoluţionarul, nu M arx economistul. A dona greşeală a lui M arx a fost aceea a problemei pronrietăţii. Fro- prietatea nu este sursa exploa­tării, ci prelungirea libertăţilor umane Fără ' proprietatea priva­tă. libertatea :• este ciuntită. A treia mare greşeală este areea că a elimjriat concurenţa. Ordi­nea socială comunistă era anti­umană. A căzut comunismul, a căzut şi ea şî era drept să ca­dă Cel care a A’ăzut câ impe­riul sovjetitc nu mai putea re- ‘ zista a fosţ Gorbaeiov. Acesta, vizitînd Apusul, şi-a dat «a*ama câ nu se. mai poate. Cred câ premiu) Nobel. care i s-a dat,l-a m eritat" . ‘

U ltim a parte a expunerii se referă la clobînzi .bani in v iz ib ili,: speculaţii, bănci. O vom prezen­ta în numerele viitoare.

Semnale din partea asociaţiilor de locatari„Vă rugăm să publicaţi aceste

rindun despre situaţia în care se găseşte blocul nostru, situat în str. Peana nr. 18, V 6: în ur­ma unei aprobări obţinute de la vechea condu_ere a P rim ă­riei, s-a început privatizarea pa­sajului din faţa blocului nostru. Cînd au început lucrările şi ne-am interesat ce se întîmplă, doamna Puiş şi domnul Păhuţa ne-au spus că s-a dat aprobare pentru o cofetărie şi o consig­naţie. ca în fina l sâ ne trezim cu un bar cu program non-stnp! De atunci s a zis cu liniştea noastră!...

A ic i se adună petrecăreţii,, se bea, se dansează ... dar de ce­le mai multe ori chefurile se term ină cu bătaie! Şi în tim p ce asistăm la scandaluri şi sintem obligaţi să ascultăm muzica da­tă la maximum, patronii dorm liniştiţi in paturile lo r !Am che­mat de mai multe ori cch ipaje- ale Poliţie i, am făcut o sesiza­re la Poliţie, dar nu se consta­tă nici o îmbunătăţire. A m de­pus o sesizare şi la Prim ărie, şi sperăm să ne ajute, prin desfiin ­ţarea acestui loca l şi deschide­

rea unui alt magazin, cu alt pro­fil, de care oamenii ar avea mai mare nevoie. Oare . patronii nu s-au gîndit niei o clipă că îi deranjează pe cei din jur? Se vede eă nu, aşa cum nu se gîn- desc nici la puţinul spaţiu verde din faţa blocului, spaţiu care es­te deja distrus! Este jalnic cum răm în e- locui la sîirşitul unei z i le . . '. Este inutil să vă spunem că în bloc locuiesc oameni bă- trlni, copii .oameni care lucrea­ză în schimburi şi care au ne­voie de odihnă. Este o situaţie pe care nu o mai putem su­porta".

Asociaţia (le locatari, str. I ’ ca.u» nr. 18, bloc V 6

N.R.; Cu ce ne-a stat in pu­tere ,am venit In sprijinul aces­tei asociaţii de locatari: am pu­blicat scrisoarea. Dar asta nu înseamnă rezolvarea problemei. A vem convingerea că cei care pot da soluţia, o vor face, chiar dacă e greu, căci nu este unicul caz in care asociaţiile de lor-a- tari sînt sfidate de cei care do*, resc cu orice preţ să clştige bani mulţi, şi dacă e posibil, uşor.

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 4

Lunga vară fierbinte a taberelor s c o lieCa în. fiecare an, am ţinut ca

şi în ’02 să vizităm taberele şcolare ce funcţionează în ju ­deţul Cluj, pe timpul vacanţei da vară. Nu în scopul de-a le găsi,* neapărat, nod în papură, ci de a reflecta obiectiv realita­tea din teren. Nu pentru noi, ci pentru copiii eare vor bene­ficia de zece z ile de binecuvân­tată odihnă şi destindere,' dar şi pentru liniştea părinţilor ca­re au de plătit o sumă de loc do neglijat. In numai o singu­ră zj, luni, 6 iulie, însoţit de Ion Petcu — fotoreporter şi doamna do;tor Georgeta Vălea- nu, m edic • prim ar igienist la Centrul de medicină preventivă, am vizitat şase tabere. Le voi lua în ordinea vizitelor şi voi începe cu tabăra “Măguri-Ră- cătău“. Se lucra de “zor“ pen­tru pregătirea - deschiderii, pre­văzută pentru 13'.iulie, fiind în

' curs -lucrări de igienizare a dormitoarelor, bucătăriei,'' .ane­xelor. Aspectul este . dezolant: o curte vraişte, neîngrădită, mo­b ilier vechi şi degradat, stelaje instabile, în dorm itoare — po­dele sparte, lemn putred, sal­tele. .., la geamuri-plase de sîr- niă sparte, zugrăvit doar îri in ­terior, la exterior. . . consolidări făcute de mîntuială. Date des­pre cum a lucrat SC RETROS- T IL Im portExport SRL (strada T azlăului- 3-32), ne-au fost ofe­rite de domnul Cohîrzan: , “As- ta-i „lucrătur.a“ făcută de ei! Domnule, eu i-am oprit, cînd- am văzut cum lucrează, i-am oprit. Le-am spus, "trageţi o şapă şi apoi turnaţi betonul1*. Au zugrăvit interioarele, exte­rioarele le vedeţi şi dvs. “Am văzut şi devizul -al cărui bene­ficiar este Inspectoratul şcolar C luj: 986.160 lei. Fără alte co­mentarii. A doua' tabără vizita- ■ tă a fost “Blăjoaia**, despre ca­re am scris în ziarul nostru de vineri, 10 iulie. A urmat la rînd “Beliş“ , un ie i-am întîlnit pe e levii şcolilor 7 şi 8 din Tur­da. Faţă de alţi ani, Belişul , constituie acuma o plăcută sur­priză, datorată în primul . rînd doamnei Ana Todea, . adminis- tatornl taberei şi al şcolii. Am găsit zece - camere bine igieniza­te, curate, grupuri sanitare la . fel, o mîncare mult apreciată de copii şi cadrele didactice, - datorate unor m îini de aur,l-am numit pe domnul E m il. Pavel, bucătar-şef. Belişul poate deveni o tabără etalon a jude­ţului Cluj. A urmat tabăra “ Ciucea", la ora vizitei cu 120 de e levi sătmăreni de la două şcoli . ajutătoare. La Ciucea o problemă o constituie lipsa a-

pei curente, iar "căratul" de la fîntînă nu asigură nevoile ta­berei, apa caldă încă nu s-a rezolvat, existînd probleme cu cele două cazane. De asemenea, nu funcţionează nici boilerul pentru blocul alimentar. O altă problemă o constituie curtea cu spaţiu verde pentru recreere şi odihnă, terenul de sport şi cur­tea gospodărească, faptul că a- ceastă curtc este utilizată în co­mun cu cei de la căminul cul­tural. Plus un director de ta­bără, prof. Nicolae Dăianu, pre­zent fiz ic şi atît. Ne-a dat bi­neţe la sosire, ne-a salutat la plecare, preferind, în , timpul vizitei noastre prin tabără, o bancă în curte. A m fost înso­ţiţi de doamna Genica Toader, administrator, aflînd cîteva lu­cruri interesante: copiilor nu li s-a asigurat un program de tabără, un. copil a fug it din ta­bără, dar nimeni nu părea să f ie serios îngrijorat (!), copiii sînt neîngrijiţi, murdari, în dormitoare — mucuri de chi­brituri, m obilier supus unei •degradări zilnice. Şi asta, cu şase cadre didactice (!!!). A cin: cea tabără vizitată — “ Trani- şu'Y cii 83 de copii din Cluj-Nri- poca. - A ic i există o ' singură problemă, curtea şcolii nu este îngrădită, servind ca drum' de trecere pentru cetăţenii şi că­ruţele din cătunul i învecinat. Copiii beneficiară de apă cal­dă, iar debitul fîn tîn ii este su­ficient pentru nevoile m enaje­re şi de igienă. U ltim a tabără vizitată — “Leghia**, cu oaspeţi, 99, din Oradea. A ic i încă nu funcţionează instalaţiile de . apă curentă, nici- rece, nici caldă, deşi există trei boilere nepuse în funcţiune. Mai există o şosea care desparte ' tabăra în două, dar> nici un indicator de aten­ţionare al şoferilor şi căruţaşi­lor. Tabăra ţine de postul de Poliţie Aghireş. In toate tabe­rele, mai puţin Legh ia (dar problema a fost deja rezolva­tă), 'm ed icii au fost şi sînt Ia datorie, intervenind cu succes în trei cazuri: fractură de cla­viculă (Tramşuj, fractură de an­tebraţ (Ciucea) şi plagă ce a necesitat sulurări (Beliş).

Aşa se prezintă- lucrurile ... în teren. C îteva probleme — schim­barea directorului de la Ciu­cea, medic la Legh ia — ş-aU re­zolvat între timp. Ca să avem taberele pe care cu toţii ni le do­rim e nevoie de un singur lu­cru — “bani". Şi nu puţini. Dar pînă la ' bine şi foarte bine în taberele noastre vor mai trece ceva ani. - -

Demostene SO f'BO N

C H EILE TU B EN ILO R

Cercetările întreprinse pe şantierul de la Cheile Turenilor au v izat trei obiective impor­tante: 1. Tumulul Marc — să­pături sistematice din anul 1985, conduse de dr. Gh. La- zarovici, Z. M axim şi M. W i- ttenberger — unde s-a studiat sistemul cic construcţie a m o­numentului funerar datînd din cultura Coţofeni, faza I II şi în ­ceputul epocii, bronzului; 2. Copâceni — săpături conduse de M. Rotea din anul 1991, in­tr-un sit din epoca bronzului;

3. Poderei II — ..şonil.ij în p a ­tern şi pe terasa 2, intr-un sit al culturii Cojafoni, mileniulI I î.e.n., cu .urm:- m ateria l» din cp<-;‘a l>r:mz:i!ui şi din perioada p->st-r<>mană.

Cercetările arheologice o r ­ganizate d e Muzeul do I-.to-rie al Transilvaniei au fo s t e f e c ­tuate în p e n o .id i ].'i-2!> imiie 1902 în Col li) jr â r e c;U diferite şcoli din iTsiini,::-p!u ) . C'lui-Na- poca (Liceul pe l.ti>og:r, L iceu ’ de . informatică, L ie e a ! de. a rte plastice, L'..cui teoretic nr. Liceul M. Kmii.es u'

7. M A X IM

Observaţii privind protecţia socială a persoanelor handicapateParalel cu aspectele pozitive, nu puţine şi foarte

importante, cuprinse în Legea privind protecţia socială a persoanelor handicapate recent apărută, considerăm potrivit să menţionăm unele fapte ca­re ies din cadrul bunelor intenţii. Nu înţelegem de ce Cooperativa pentru invalizi C luj-Napoca îşi reduce activitatea? De ce o parte din handicapaţii foarte tineri încadraţi sînt trimişi la Comisiile de Expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă (EM RCM ) cu rugămintea de a . f i experţi- zaţi şi încadraţi în grade de invalid itate (pensio­naţi) pe m otiv că deficientul nu face faţă sarcini­lor profesionale sau că unitatea nu mai are lo ­curi de muncă, în timp ce aceştia ar dori şi ar putea să muncească în continuare, iar piaţa are ne­voie de produsul muncii lor? In loc să reducem sau chiar să desfiinţăm munca la dom iciliu se im ­pune ca creăm noi locuri de muncă la dom iciliul handicapaţilor, acolo unde este posibil, în care a- ceştia să f ie încadraţi şi ajutaţi să-şi menţină locul de muncă prin asigurarea comenzilor, a materiei prime şi a transportării ia magazie (sau magazinul de desfacere special creat pentru ei).

Considerăm că cea mai bună, mai eficientă şi. mai morală protecţie medico-socială pentru han -’ dicapali, dar şi pentru societate, este, cum s-a mai spus, recuperarea lor complexă. Cu urmarea f i ­rească: încadrarea într-o activitate potriv it cu pu­terile şi dorinţele ‘ fiecăruia. Evident se va ţine seama şi de nevoile pieţii libere. Handicapaţii do­resc să trăiască din munca lor — nu vo r m ila ni­mănui —■ doar atunci cînd nu pot munci pretind dreptul de a f i ajutaţi. - -

Supunem. discuţiei publice clujene următoarele probleme ce privesc protecţia medico-socială a a- cestui grup a semenilor noştri: Asigurarea bazei

materiale pentru recuperarea medicală, vocaţional- profesională şi socială a handicapaţilor; Preocupări pentru şcolarizarea, orientarea profesională şi so­cială a acestora; Dezvoltarea cooperativelor pentru invalizi şi trecerea lor în subordinea Inspectora­tului de Stat pentru Handicapaţi; Obligaţia ca în Consiliile de Adm inistraţie ale Cooperativelor p en ­tru invalizi să fie cooptaţi reprezentanţi ai .handi­capaţilor ce lucrează în cooperativă şi/sau in d i­ferite le Asociaţii ale handicapaţilor din te r ito r iu : Obligaţia agenţilor economici de a prim i în tre sa­lariaţii lor un număr de handicapaţi; D ezvolta rea muncii la domiciliu pentru handicapaţi cu- e v en ­tuala obligaţie a Asociaţiilor de Handicapaţi sau a Cooperativelor de invalizi de a asigura trans­portul, la şi de la cooperativă, a m ateriei p rim e şi a m ărfii rezultate din munca acestora; Sa lariu l handicapaţilor să f ie scutit de impozit prin e fec ­tul legii, fără să se mai treacă anual pe la C o ­misia Medicală teritorială; Să se statueze ca anum i­te m ărfuri (mături, perii, unele jucării etc.) să fie produse numai — sau cu prioritate — de către handicapaţi: Unităţile în care lucrează handicapa­ţii '— Cooperativele pentru invaliz i — să urm ă­rească in primul rînd scopuri medico-sociale, ia r cele economice să f ie secundare; Beneficiile ce re ­zultă din activitatea economică a handicapaţilor — indiferent de locul unde lucrează aceştia —; să f ie trecute în fondurile Inspectoratului de S ta t'p en tru handicapaţi din judeţul respectiv, aceste fonduri fiind folosite exclusiv pentru recuperarea şi p ro ­tecţia medico-socială a celor handicapaţi. M enţio­năm că o parte din aceste propuneri se pot rea li­za fără investiţii.

Dr. I ’lorca M A K IN

d-le avocat!„Cotidianul independent Tribuna Ardea lu lu i4*'pu­

blică în nr. 103 din 27 iunie 1992 o respingătoare notă calomnioasă, intitulată .O stratagemă securis- tă, la adresa lui Laurenţiu Tudor, pseudonim al subsemnatului. Şi, fiindcă autorul, avocat Traian Cârlănaru, dovedeşte, pe Iîngă ignoranţă şi m in;-" ciună în domeniul istoriei şi al istoriei literare, încalcă, şi prevederile Codului C ivil, deşi semnea­ză ca avocat.- A stfe l nota din -„Tribuna", Erata necesară, se in -'naţă cu pseudonimul arhicunoscut Laurenţiu Tu­dor (prezent şi în Dicţionarul de pseudonime lite­rare), este numită de suspomenitul avocat „un ar­ticolaş suspect" şi ca atare O stratagemă securistă probabil că autorul are experienţă în această din urmă „activitate” . '

-Măi întîi, aş dori să precizez că acest pseudo­nim nu a fost creat pentru „stratageme securi-,te ci, fiindcă, după 14 ianuarie 1950, cînd m i s-a in­terzis de către P.C.R., Cenzură şi Securitate să pu­blic sub numele meu, adică acela de Ion Lungu, am fost nevoit să semnez şase ani doar cu pseudo­nime, dintre care cel mai frecvent a fost Lâuren- ţiu Tudor (a se vedea colecţia „A lm an ah u lu i‘ lite­rar** şi cea a revistei „Steaua"). D. avocat Cârlă­naru ,nu. este obligat să cunoască viaţa literară din Cluj, după cum nici istoria adevărată a urbei noastre. Legîndu-se de cele .scrise de m ine în „T ribun a*,. ar f i trebuit, dacă dorea să intervină cît de cît civilizat; să. cunoască neapărat^ istoria monumentului din centrul oraşului. Acesta a fost ridicat în prim ii ani ai secolului nostru, odată cu începutul acţiunii de deznaţionalizare forţată a ro­mânilor din Transilvania. Aşa se - explică, proba­bil, de ce genialul sculptor-Fad rusz a fost.ob ligat de regimul maghiar să falsifice desfăşurarea luptei de la Baia (Moldova), comandindu-i-se să prezinte pe ispravnicul de Baia şi comandantul trupelor

'•moldovene depunind steagurile naţionale' m oldove­neşti la pămînt, iar supuşii lor îngenunchind in faţa trupelor maghiare, deşi lucrurile, se desfăşura-

seră - exact pe dos. adică Matei Corvin a fost în- frînt,. împreună cu trupele sale, şi a ,fu g it prin Se­cuime. De aceea, marele istoric N icolae Io rga a simţit nevoia să aşeze, intr-o tăbliţă în fipta în so­clul statuii lui Matei Corvin erata amintită în n o ­ta mea, (erată necesară pentru stabilirea adevăru­lui istoric, dar nu şi pentru mincinoşi sau calom ­niatori), smulsă de horthyşti (a se vedea locul un­de â fost introdusă, fiindcă urmele ei au rămas). Pe d. Cârlănaru nu-l interesează adevărul istoric. El este îngrijorat să nu fie jign iţi anumiţi c leric i

- greco-qatolici. • De aceea, nu se dă în lături ele la minciuna că eu aş f i scris şi despre o slujbă, spe­cială (din Vinerea mare), deşi asemenea o fic ie ri au

c înainte în duminici şi sărbători.. Ţ in să-iavut locprecizez, de altfel. d-lui Cârlănaru că eu nu am nimic îm potriva confesiunii greco-catolice, căreia i-am consacrat foarte mulţi ani de studiu (am sus­ţinut* teza de doctorat, la profesorul D.D. Roşea, tocmai despre contribuţia filosofică a Şcolii a rd e­lene, în care este vorba numai de învăţaţii ilu m i­nişti greco-catolici: Inochentie Micu, Samuil M i- cu, Gheorghe Şiricai, Petru M aior şi Ioan Buclai- Deleanu), pe care i-am reluat şi în cartea m ea de sinteză Şcoala ardeleană (Editura M inerva, 1978). Dar ce poate să ştie, d. Cârlănaru din toate aces­tea?! E l înjură şi falsifică. M ă m ir că „Tribuna Ardealului*, n-a putut să controleze asemenea acte nesăbuite, cărora le-a oferit spaţiu cu extrem ă uşurinţă.

D. Cârlănaru atribuie, apoi, lui N. Iorga că ar f i declarat confesiunea greco-catolică „cea mai m e­ritorie instituţie a neamului românesc în ultim ii 300 de ani". Unde anume? Nu cumva în Epoca lui P e ­tru Maior?, asupra căreia am stăruit pe larg in Şcoala ardeleana.

Să fim serioşi, d-le avocat, care îţi p.ermiţi să mă în juri pentru „comunismul1* , în care ţi-ai făcut studiile (nu era chiar s im p lu ' să taci „dreptul" în vremea aceea) .şi de care eu am fost persecutat decenii la rînd7! Nu . te obligă nimeni să cunoşti toate .şi totul. Dar, e bine, e cinstit, să nu spui nimic despre ceea ce nu cunoşti.

Ion L IJ N G l'

(Urmare din pag. l-a)

juu iiuv am p rim it la Clinica Chirurgie ' IU cco- grafe tic; mare calitate, de mare performanţă.. Este pentru prima oară în Cluj şi poate chiar în ţară cind se face ecografic şi intraoperatoric. Pentru as­ta aveam nevoie de un specialist ca ic să f ie ,p e r ­manent la dispoziţia noa>tră. Am discutat cu doam­na duvetoare Ban şi mi-a promis câ pe doamna dr. Lii-ia Achimaş, care lucra la Policlinica I, la interne, o va transfera la. Chirurgie, unde vom în ­fiinţa un laborator de ecografic. Doamna Acliiniaş' a uriu.it, trei luni cursul de ecografic ţinut de pro- ferorul Badea,'iar apoi am ajutat-o să plece pe.itru alte trr.i luni de instruire la Clinica de (iastroen- (erojet'ie clin A mic as. Franţa. Dupâ aec.te şase luni de instruire, doamna l?nn nu a mai găsit de eu vii ni-', să-şi onoreze promisiunile iniţiale, ufir- mînd că

să-şi onor es!.e ile.;al Pină la urină am găsit ov.ll l .11.'. 1L< , , 'H . » ! : ! •« III I . ' «im -14*1 1, 11.111 */

ujie de compromis: din Policimi'-u a transferat-n ■ a M.- licala 111 şi dc acolo.' prin inţele:,ere cu şo- Iul C li.ilcll, doamna dr Achinioş vin*’ două ore ne /,] -â lucre/e la Laboratorul dc- ecografic al C li­nicii Cliuurtfie III.

.U n alt exemplu: Pentru a bugeta o lin ie de gar­dă de anestezie la Chirurgia Infantilă s-au dur., discuţii contradictorii care au amînat rezolvarea problemei. Kste inadmisibil ca o clinică ce serveşt? nu numai municipiul Cluj, ci întreg judeţul şi Chiar' judeţele lim itrofe, in care lipseşte un asemenea serviciu de profil, să funcţioneze fără anestezist dc gardă', __

AH aspect: Pentru realizarea economiilor impuse pe judeţul Cluj pe linie sanitară, D irecţia ' .Jude­ţeană a recurs la reducerea unui număr de paturi din clinici. Ceea ce surprinde însă este că de la această măsură nu au fost exceptate secţiile cu indici foarte buni de utilizare a patului, ca d- exemplu Clinica Medicală V, Clinica Chirurgie V . Secţia dc Ginecologie de la Spitalul Cin ia in sau cele care asigură asistenţa de urgenţă a m aiiei- piului: Clinica Medicală 111, Clinica Chirurgie III. Firesc ora să se reducă -mai drastic: numărul cie paturi in spit:jl:\'e mici, cum sînt cele din Gherla, Dej, Mociu, care au o mare lipsă de cadre me­dicale şi trimit oricum majoritatea cazurilor în Cjuj. Evident, n-au fost eonsuitaţi şefii de clinici asupra oportunităţii acestei măsuri, lucru ce a ne­mulţumit pe foarte mulţi.

U t i l i i

PAGINA * -ADEVĂRUL m T r n j

"EXEf,s.r.i. an ga ie axa pebază de concurs, pentru instruire şl lucru pe calculatoare # Apple-Macintosh:

j . f i i l o a r a f i preferabil viteză >10000 sernne/orâ. bO*»” g cunoscători ai unei limbi străinei.h n a r e d a c f o r i preferabil acomodaţi cu progra- re le de paginare ş« grafică pe Macintosh sau PC . cu n o s că to r i a două limbi străine r^didatii vor depune un curriculum vitae (max 2 coli Hact/lo) pînă cel Urziu luni. 13 iulie 1992, la Expoziţia -ermanentă EXE din str. f.C. Brătianu 22. C^S3)** fctipig MactmoW m&»e> iroegmrat* r» ftppie Compgiei. <oc

SC. INTERTAXSsa. C!uj-Napocâscoate la licitaţie publică la p r e ţ u r i f 0 3 rt©

avantajoase urm ătoarele m ijlo a ce fixe:• Furgonete D 1304 (papuc)• Furgonete TV• Camion SR• Autoturisme DACIA• Motoare Diesel• Ftecipienţi 600,200 litri

Licitaţia va avea toc in data do 13 iulie 1992 ora10.00 la sediul societăţii din str. Scorţarilor nr. 12.

unde sc pot vedea zilnic între orele 9 13.(1149)

CAMERA DE COMERŢ Şl INDUSTRIE A JUD CLUJ

EDITEAZĂ

GHIDUL E C O N O M IC

Volumul II este caijlo^ul firmelor înregistrate li ciirwj dc comcri şi industrie a judcjului Cluj

OFERIM SPAŢIU DE RECLAMĂ PENTRU INFORMARE LARGĂ DESPRE ACTIV ITATEA FIRMELOR COMERCIALE ŞI INDUSTRIALE :

Glrnlul «ipjtc in liiiifoj lomiiu, < njjlivi >i fr.tncczi k iisigufâ prezenta iri vi.iia cconomicO

interni ji externă ,

NU OMI I EŢI ACEASTĂ POSIBILI l A l L DE-RECLAMĂ'DE MAXIMĂ EFICIENŢĂ

" i ; CARE PUTEŢI UENEFICIA

' . RELAŢII LA

CA M LK A DL { O.MEKŢ Şl INDUSTRIE A K l t ; i t LI CLUJ '

Telefon 95/1 1 1743, m t- (b 8 .<69

SOCIETATEA COMERCIALA DE CONSTRUCTU „TITAN" S.A. TURDA

! secfiuf in municipiul Turda, str M. Viteazul nr. 45 organizează, îr. fiecare marţi, la sediul societăţii, •Bţie pentru vînzarea apartamentelor rămase în cul O — Piaîa Romană Turda.

jociimentalia d e execuţie şi regu lam entu l de -"Cipare la licitaţie se g ă s e s c la sediul soc ietă-

-cietatea livrează, pe b a z ă d e c o m a n d ă ferm ă :tata antic ipată la d es t in a ţ ia cerută , cu m ijloa- ■proprn d e transport, d iferite m ate r ia le d e con- -ţH; ciment, ipsos, var, cărămizi, blocuri ecra?

;î. BCA, ţigle, coame, armături fasonate şi ne­gate, cherestea, vopsele, aracet etc.•ocietatea cumpără terenuri pentru construcţia fsna Turda şi Cîmpia Turzii.*>cietalea oferă celor interesaţi posibilitatea să pioneze spaţii comerciale alimentare sau ne- i 'entare, alimentaţie publică, expoziţii cu vinza- j

spaţii de cazare în piaţa agroalimcntarâ din "şani Turda, (17.295)

■OOPERATIVA FOTO-OPTICA CLUJ-NAPOCA SEC’flA MEDITAŢII

organizează ■IJ'suri do meditaţii la materia:1 DACTILOGRAFIE-SECRETARIAT 1'orma(ii: la secţia MEDITAŢII, str. I. Maniu nr.•Mor. 11-29-70. (1199) '

SOCIETATEA COMERCIALĂ TRANSCHIM S.A: CLUJ

vinde la licitaţie mijloace de transport de Ia coloa­na TURDA:

• Tractor U. 650 310.000 Iei• Remorcă basculantă 2 buc. 65.000 lei buc.• Remorcă auto 3 buc. 50.000 lei buc.O Remorcă izotermă 2 buc. 55.000 lei buc. Licitaţia va avea Ioc in data de 17 iulie ora 10 la ’

sediul coloanei S.C. TRANSCHIM Turda (la intra­rea in Uzinele Chimice Turda).

Informaţii la şeful de coloană dl. Riti Eduard.(1194)

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ" ARADanunţă

planul de şcolarizare pentru anul universitar 1992- 1993: '

• FACULTATEA DE DREPT - 180 locuri0 FACULTATEA DE MARKETING-MANAGEMENT,

INFORMATICĂ-COMERJ INTERNATIONAL - 100 locuri

• FACULTATEA DE MEDICINĂ GENERALA - 120 locuri

• FACULTATEA DE MEDICINĂ STOMATOLOGI­CĂ — .60 locuri

• FACULTATEA DE FARMACIE - 60 locuri• COLEGIUL DE STOMATOLOGIE Şl TEHNICA

DENTARĂ — 80 locuriînscrieri pînă la data de 14 iulie 1992,-ora 12

inclusiv-sîmbâtă şi duminica.Concursul de admitere va avea loc in data de

15 iulie 1992, pe bază de teste.: Informaţii: la telefoanele 966/1-80-93, 1-99-80.

; (1103)

SOCIETATEA COMERCIALA TRANSARIANE S.R.L.

POSEDĂ CEL MAI MARE STOC actual de piese de schimb NOI pentru autocamioane IFA W 50, pre­cum şi UN MARE NUMĂR DE AUTOCAMIOANE IFA W 50 şi IFA L 60 (180 C.P.), în diverse variante, pe care le oferă avantajos spre vînzare.

Deasemenea, vinde avantajos un AUTOCAMION LIAZ cu remorcă şi un AUTOTRACTOR ROMÂN 19256 cu dubă frigorifică. . ' \

Informaţii, zilnic la sediul unităţii: sat . Rădaia, Com. Baciu nr. 1, cod 3462, jud. Cluj, telefon 95/13-49-73. fax: 95 13-64-60. (16.784)

S C ERS C.U.G. S.A.

din Cluj-Napoca, B-dul Muncii 18 organizează, în data de 21 iulie 1992, ora 10,00, licitaţie pentru

• CABANA TURISTICĂ MĂRIŞELU, cu locaţie de gestiune. j

Informaţii suplimentare (a telefonul: -15-44 25, interior. 1502. sau 1508. (1164) j •

S.C. LANTAN TOPO-SERVICE S.R.L.

execută, pentru societăţi şi persoane particulare: ; ridicări topografice, relevee construcţii, schiţe şi hărţi topo etc,, lucrări topografice teren şi birou pentru evaluări patrimoniu, conform H.G. 834 91.

Relaţii: la sediul firmei, str. Republicii nr. 1, te­lefon 11-55-50. între orele .8-10, (17.177)

FIRMĂ PARTICULARA

angajează CROITOREASA cu experienţă. Relaţii: la telefon 16-41-61, între erele 20-22. (12415)

S.C. DEVIS IMPEX S.R.L.Anunţă MARI REDUCERI DE PRE[URI în perioa­

da 13—18 iulie:• îmbrăcăminte import 30 °/o© Lichidăm marfă magazinStr. Inochenţiu Miku Klein nr. 3 (Florilor). (17564)

S O C I E T A T E A C O M E R C I A L AM U C A R T S . A .

Stinuti cumpărători ai p rod u se lor n o a s t r e !

Bu2etuI familiei dvs. poate fi degcevat.de cheltuielile peniru procurarea produselor papetare fâcind un ~

schimb avantajos cu'raaculaturâ de hîrtie şi carton.

# P « a l r o «a pacbcl it n ac u la lu r » is j r n i a l » i e < tg. , i oferim uo caiet j e . U r - M »8 n i t . l i B i i w r » inutio

sta a n ia e i i c i

# P e « l r a i o n i pacbete de o a c « l a t » r » * 4 ' *. » » t i i e l î t o la r ca 100 rite.ca liniataf» i i t i i l l * n a

■ r i i o e t i c â .

Vâ aşteptăm la. sediul nostru dis 0H3/6) CIui-Mapoca(Slr. filadiolelor nr. I

COOPERATIVA DE CONSUM BACIUcom. Baciu, jud. Cluj

închiriază următoarele, spaţii disponibil», pentru angrosişti:

• 2 camere a 25 m.p. fiecare9 baracă metalică bună a 100 m.p.• beci foarte bun a 100 m.p.

. 9 coteţe porci din cărămidă cu 5 boxe, ţarc pentru porci şi magazie furaje *. Relaţii: telefon 13-04-85, (12428)

. REGIONALA DE CĂI FERATE CLUJ '

organizează, la data de 31 iulie 1992, ora 10,00, în incinta Staţiei _CFR Dej, licitaţie deschisă cu strigare, în vederea:

• închirierii de spaţii construite, terenuri pe ca­re se amplasează chioşcuri şi terenuri libere, pen­tru următoarele profile comerciale: 9 PRODUSE ALIMENTARE, ABC. LOTO-PRONOSPORT, BILETE TRANSPORT IN COMUN

Relaţii suplimentare se pot obţine de la şeful Staţiei CFR Dej. ' '

Dosarele de participare se vor depune pînă la data de 23 iulie 1992, orele 15, la Staţia C.F.R. Dej. (1198)

- GRĂDINIJA SPECIALĂ CLUJ-NAPOCA ‘- , str. Republicii 57

organizează CONCURS, in data de 16 iulie 1992, ora 12. pentru ocuparea posturilor (4) de PAZNIC.; înscrierile se fac. la sediul unităţii, str. Republicii nr.57,. telefon 1.1-28-54. De asemenea,.angajam FIR­MĂ PARTICULARĂ pentru lucrări de tîmplărie, zu-[ grăveli, confecţii metalice, sobar. (18018)

S.C. LOYAL IMPORT EXPORT S.R.L. ;Vinde, en-gross, 4a preţuri accesibile, următoare­

le produse: ,• CAFEA BOABE „• CAFEA VIDATĂ « CAFEA NESS© SUC G O G O 1,5 litri « SUC COLA 355 ml.-• Ţigări diferite sortimente 9 DULCIURI• BERMUDE import şi alte produseReiaţii: Piaţa Mihai Viteazu nr. 28, telefon

13-66-70 sau la DEPOZIT, str. Mănăştur nr. 64.(12421)

S.C. „AZUR“ S.R.L. str Aurel Vlaicu nr. 17. BL. V ?, Cluj-Napoca

organizează excursie la ISTAMBUL cu trecere o zi în partea asiatică. Trei cazări, 3 mese pe litoral,

(17980)

ADEVARUL DE C L U J --------------^ ^ — i-------------------g » ..■■■—.. ............. ............- — W ! u ! s - j u . k ^ PAGINA $

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI SUQURSALA JUDEŢEANA CLUJ

atenţionează cetăţenii c a pînă la 31 iulie 1992 vor' fi retrase din circulaţie biletele de bancă cu va­loare nominală de 25 şi 50 lei, avind imprimată de­numirea anterioară a statului ..REPUBLICA SOCIA­LISTĂ ROMÂNIA".

Retragerea din circulaţie a acestor bilete se va face astfel:

a. — pină la data de 15 iulie 1992 biletele de 25 şi 50 lei vor fi primite de la populaţie, in mod obiş­nui!, de către toate casieriile agenţilor economici, precum şi de către casieriile celorlalte instituţii.

b. — in perioada 16 iulie — 31 iulie 1992 — bi­letele de bancă cu valoare nominală de 25 şi 50 lei, vor fi primite în plăţi şi pentru preschimbare numai de către casieriile, unităţilor bancare, ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi Oficiile P.T.T.R.

c. — după data de 31 iulie 1992, biletele de ban­că cu valoare de 2.5 şi 50 lei îşi încetează puterea circulatorie, deci nu vor mai fi utilizate ca mijloc legal de plată.

Banca Naţională a României - Sucursala jude­ţeană Cluj informează totodată, că dispune de cantităţi suficiente de monedă metalică de 5, 10, 20, 50 şi 100 lei, pe care le pune la dispoziţia a- gsnţilor economici, a instituţiilor şi oricăror altor persoane juridice sau fizice.

Asigurarea unităţilor comerciale cu monedă me­talică este o datorie a acestora şi, totodată, o con-

idiţie pentru efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi in numerar cu mai multă operativitate şi corectitudine deplină faţă de clienţi.

Solicitările .celor interesaţi pot fi adresate direct casieriei Sucursalei Cluj a Băncii Naţionale a Ro­mâniei cit şi celorlalte unităţi bancare din Munici­piul Cluj-Napoca şi judeţul Cluj.

Orice probleme care se constată în legătură cu circulaţia numerarului vă rugăm să le aduceţi la cunoştinţa conducerii Sucursalei noastre, pentru luarea măsurilor care se impun. (100)

R.A.T.U.C. CLUJ face cunoscut publicului călător că începînd cu data de 13 iulie 1992, se înfiinţează, experimen­tal, linia 43 de autobuze între cart. Mănăştur — cart. Zorilor, după cum urmează: .

TRASEUL® La ducere: cap linie bucla Bucium, cart. M ă­

năştur — str. Primăverii — str. Izlazului, drum de le ­gătură cart. Mănăştur — cari Zorilor, str. Observa­torului — str. Republicii (Centul de informatică a- plicativă)

• La întoarcere: str. Republicii — str. Observa­torului — drum de legătura — str. Izlazului — str. Primăverii — bucla Bucium Mănăştur.

STAŢIILE DE URCARE-COBORÎREAtît la ducere cît şi la întoarcere vor fi folosite

staţiile existente în cart. Mănăştur; Clăbucet, Mi- nerva şi Izlazului, iar în cart. Zorilor: Gh. Dima, Viilor şi Observatorului.

Se înfiinţează în cart. Zorilor Staţia Republicii în apropierea Qentrului de Informatică Aplicativă în ambele sensuri, iar In cart. Mănăştur staţia Izla­zului în dreptul blocului A. 1 str. Izlazului nr. 4 in sensul spre cap linie Bucium.

Linia 43 cart. Mănăştur — cart Zorilor va func­ţiona numai în zilele de lucru intre orele 4,30—8,30, 12,30-17,30 şi 21-23,30. (100)

SOCIETATEA COMERCIALA „ORIZONT" S.A. CIMPIA TURZII

Str. Retezatului nr. 2 organizează

în data de 30 iulie 1992, orele 10, LICITAŢIE în vederea:

• ÎNCHIRIERII spaţiului comercial cu profil CARNE-PEŞTE din Str. Republicii nr. 2

înscrierile se fac pînâ în data de 27 iulie 1992.Pentru relaţii suplimentare şi înscrieri adresali-

vă la Biroul administrativ, telefon 36-84-75, int. 15.(1192)

LIMBA ENGLEZA - C|URS INTENSIV (4 x 3 ore săptăminal)

In perioada 20 iulie — 17 august. Materiale şi petode modeme. înscrieri: pe Str. Traian nr. 16, Intre 13-18 iulie, orele 10,00-20,00. Preţ 5.000 lei.

(16.919)

CENTRUL DE EXPANSIUNE A C.OMERŢULUI Şl TURISMULUI DIN JUDEŢUL CLUJ

AGENŢIILE DE TURISM „KM. 0 “, „FELEACUL" S.A.Şl U.J.CC. CLUJ

vâ invită sâ participaţi, în perioada 24—26 iulie 1992, la acţiunea turistjcâ organizată in STAŢIU­NEA FÎNTINELE cu ocazia Sărbătorii tradiţionale „AVRAM IANCU". ' ,

Participă interpreţi de renume: Sava Negrean- Brudaşcu, Mariana Morcan, Maria Marcu, Ion G o- banu şi alţii.

Servicii oferite:• transport dus-intors cu autocarul® 2 cazări hotel Fîntinele (categ. l-a, camere

cu 2 paturi cu baie)Rezervări de locuri se pot face pină in data de

22 iulie la:• Agenţia „KM. © “/(Cluj-Napoca, P-ţa Libertă­

ţii nr. 10, telefon 11-11-13)• Societatea comercială „Feleacu!" S.A. (Cluj-,

Napoca, str. Şincai nr. 2, telefon 11-77-78)• Agenţia U.J.C.C. Cluj (Cluj-Napoca, B-dul

Eroilor nr. 9, telefon 11-12-23)• Societatea comercială „Turism Arieşul” .Tur­

da, P-ţa Republicii nr. 34, telefon 953/1-68-44.Preţul excursiei: 2.650 lei/pers. (1193)-

SOC. COM. „FELEACUL'1 S.A. CLUJ-NAPOCAstr. Dostoievski nr. 12

Organizează licitaţie la data de 27 iulie 1992 pentru vînzarea de mijloace fixe şi obiecte de in­ventar conform listei aflată la poarta societăţii,

De asemenea mai scoate ia licitaţie:® gem asortat• miere artificială ® boxpaleţi metalici

- • paleţi lemn EURO• spaţii de depozitare• glucoză lichidăLicitaţia se va repeta in prima zi din săptăminâ

pînă la epuizarea stocului.Informaţii suplimentare la telefon 11-85-71,

11-85 72, int. 93. (17.993) \

SOCIETATEA COMERCIALA .PANEGRANO" S.A. CLUJ

Cluj-Napoca, Calea Baciului nr. 2—4 înregistrată la Camera de Comerţ şi industrie Cluj sub nr. 12/257 din 22 martie 1991vâ oferă condiţii avantajoase pentru constituirea unei societăţi cu participare de capital intern şi străin.

Societatea mixtă, astfel constituită, urmează- să finanţeze: _

© utilizarea unui spaţiu de producţie cu o linie tehnologică de profil alimentar (paste făinoase, ciocolată, băuturi răcoritoare etc.).

• comercializarea pe diferite pieţe interne şi ex­terne a producţiei ce se realizează

® promovarea altor iniţiative şi interese comune Sînt invitaţi sâ participe investitori interni şi

străini dornici şi hotărîţi să încheie afaceri avan­tajoase. ,

Ofertele se primesc la sediul societăţii.Detalii suplimentare se pot obţine telefonic la

nr. 95/18.71-66 Cluj-Napoca. (1185)

S.C. ACSIM S.R.L. BRAŞOVstr. Lupeni

• Circuit de întrajutorare socială, de 5 ori su­ma investită; cîştigă toţi participanţii înscrişi cu orice sumă de la 800 lei la 100.000 lei.

O Sumele se vor expedia prin mandat poştal în contul nostru de decontare nr. 40.72.8.12.182 des­chis la Banca Comercială Braşov.

Doriţi sâ vă sporiţi bugetul?Firma AOSIM S.R.L. Braşov vâ aşteaptă.IMPORTANT!La 1 septembrie 1992 incep premierile. (16.914)

LICITAŢIESOCIETATEA COMERCIALĂ ,IRIS“ S.A.

CLUJ-NAPOCA str. Oaşului nr. 86-90, telefon 95/13-45-77, telex 31216, fax 13-46-97 oferă spre vînzare, prin licitaţie:

• un cuptor tunel electric cu două canale pen­tru arderea decorului

Licitaţia va avea loc la sediul societăţii în data dc 22 iulie 1992, ora 10,00. (1188)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „PANEGRANO" S.A CLUJ-NAPOCA

cu sediul în Cluj-Napoca, Calea Baciului 2-4 solicită oferte prin licitaţie prin întocmirea docu, rrsentaţiilor privind stabilirea şi evaluarea terenuri, lor deţinute de societate conform H.G. nr. 834/14,12 1991 la toate unităţile aparţinătoare din judeţ.

Detaliile necesare privind întocmirea ofertelor se pun la dispoziţia ofertanţilor începînd cu data dţ 14 iulie 1992. la sediul societăţii SERVICE ME£ ENERGETIC sau OF. Juridic.

Licitaţia va avea loc la sediul societăţii la datei de 27 iulie 1992, ora 10,00.

Reiaţi] la telefoanele: 18-22-15 şi 18-64-66, in. terior 184, 113, 126 S. Mec. Energ. şi 119 Of. Ju- ridic. (1186)

^„FEDERALCiOOP" CLUJBulevardul Eroilor nr. 9

organizează

concurs în data de 28 iulie 1992, ora 9,00 la se. diul unităţii, pentru ocuparea postului de:

• CONTABIL ŞEF la Cooperativa de consum- Băişoara

Tematica pentru concurs şi relaţii suplimentare se pot solicita la Serviciul financiar-contabil, tele­fon 11-78-26, int. 15 sau 33. (1190)

(17145)

FILIALA DE REŢELE ELECTRICE CLUJStr. Memorandumului nr. 27

organizează

în data de 5 august 1992, concurs în vederea ocu­pării funcţiei de:

® ŞEF OFICIU "CALCIULCondiţii: studii superioare in specialitatea infor­

matică sau automatizări-calculatoare; experienţă în domeniu; examinare psihologica în cadrul labo­ratorului F.R.E. Cluj.

Informaţii suplimentare la serviciul PPS, telefon11-57-21.‘int. 273 sau 129. (1191)

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TURDA

Organizează concurs pentru ocuparea postului de:

© INGINER CONSTRUCTOR sau ARHITECTConcursul va avea loc în data de 15 iulie 1992,

ora 9.00, la sediul Primăriei Turda.Mai există un post vacant de JURIST. Informaţii: la d-1. secretar BODEA LIVIU. (1197)

SOCIETATEA COMERCIALA SU1NPROD BONŢIDA j■ S.A.

(fostă ISCIP Bonţida) organizează vînzarea de mijloace fixe prin licitaţi® publică, stabilită în data de 25 iulie 1992:

9

©650

Polidisc pentru tractoare de 445 CP Betoniere de 100 Pluguri cu două trupiţe pentru tractor 445 sau

Autobuz de oraş 70 locuri Buldozere 1900 şi 1850 CP

O Cilindru compresor• Tractoare U 650

. • Remorci transport persoane 9 Staţie pentru uscare furaje verzi cu o mago- !

zie nouă, capacitate 500 tone. la Turda (Bogata) lîngă I.A.S. Mihai Viteazu, inclusiv terenul aferen*

Informaţii se pot obţine direct la serviciul odfl nistrativ al societăţii fie prin telefon la numerele 95/13-47-27 sau 95/21-29-88. (1168)

S.C SUINPROD BONŢIDA S.A.(fostă ISCIP Bonţida)

angajează prin concurs sau examen:• Economişti• Jurist• Revizor contabilCondiţii: pregătire corespunzătoare. < _ Concursul va avea loc în ziua de 2 3 iulie W* Informaţii se pot obţine direct la Serviciul adM

nistrativ al societăţii sau prin telefoanele 13-47-27 şi 95/21-29-88. (1169)

pagina ADEV&RUl DE CLU!

Bisericajieste extrem cîe. periculoasă'*

(L'rniif® din pag. I-a)—

--•rra scopului ei final — 'S u l asupra lumii. .‘.Vrarea a declarat vădit m- % de făurire a „noii ordini

in l 875- activînd în as­a s in i în acest an. Am intim ’ - i din principiile ce vor a «••ui această „Nouă Eră":• ărea unui sistem economic

o taxă universală; o au- --se mondială care să contro­

leze p roviziile de hrană ale lu­m ii; datoria de a subordona v ia­ţa personală unui d irectorat uni­versal; arianismul, adică supre­maţia rasei Vestului; avortul, în- sămînţarea artificia lă, lim itarea ţ i controlarea numărului de co­p ii; purificarea — acţiune de ex ­term inare a celor ce nu vo r ac­cepta ideile m işcării etc.

N ew A ge cîştigă, m ai ales în Apus, tot mai mulţi simpatizanţi

şi adepţi prin afişarea de activ i­tăţi pacifiste, ecoioglste, urm ări­rea unei alimentaţii sănătoase şl condiţii fiz ice perfecte, prin prac­tici oculte, în mare parte de pro­venienţă orientală, ca: meditaţia transpersonală, yoga, terapii de relaxare, hipnoză, vindecare psi­hică, vedenii ş.a. D rogurile sînt considerate ca „unelte de trans­formare". Urmăreşte o „n ou ă jjr - dine" a lumii, care va sta sub semnul zodiei lui Acvariu , ordine ce vizează o totală răsturnare a valorilor lumii actuale, prin ten­dinţe de revitalizare a adevăru­lui, a "identităţilor, de împăcare a contrariilor, de sincretism etc. In această lume, înţelesurile no­ţiunilor de bine şi de rău vor fi descompuse şi pierdute, iar Lu-

c ifer stăpîn. Personajul central al N o ii Religii şi Guvernului de N ew Age, este Maitreya.

Mişcarea vrea să înlocuiască Dumnezeul B ibliei prin zeităţi păgîne reînviate, prin credinţa în O.Z.N.-uri şi in fiin ţe extrate­restre. Actul regilios central al M işcării N ew A ge este „in iţie­rea", actul de consacrare lui Lu c ifer care este „Conducătorul O m en irii“ . «•.' Foloseşte ca simboluri zvastica, numărul 660. curcubeul ş.a. in ­tre m ijloacele de răspîndire şi acomodare a ideilor sale am in­tim.- muzica (mari concerte în aer liber, mari „stele" a le m uzi­cii moderne), casete audio, video, literatură şi filme, în special de ficţiune (E.TJ, Războiul Stelelor

ş.a ), jocuri pentru copii, jocuri de societate etc.

Ide ile mişcării N ew A ge fac casă bună cu erezii şi rătăciri ca: M artorii lui Iehova, Mormo­nii, Moon, Bahai, Yoga (chiar în forma' ei „creştină", de care se face mult caz şi la noi astâ?i), ş.a., cu organizaţii internaţionale ca: ONU, UNESCO, Consiliul In­ternaţional al B isericilor, Com i­sia Trilaterală, Francmasoneria, Green Peace, mişcarea fem inis­tă etc. Mişcarea începe să-şl cro­iască porţi de intrare şi în Ro­mânia, prin unele cercuri din m arile centre universitare". .

Acestea sînt, deocamdată, sin­gurele informaţii pe care, am reu­şit să v i le oferim Dosarul ră­mîne, însă, deschis.

. ,,lAA>v^yvVV^A/VVV\»^/S/V\/V,i/VVVvV\AAAA/'y/w (V^V^^^/VVVVS/VVVVVVVVSAyVV/VVVVVNAAAA/V'v'yVV'

5ENJIA DE TURISM „IMPERIAL TRAVELS" S.R.L.

:aniieazâ săptămînal excursii pe rutele:

lllNI: Cluj-Napoca-Budapesta, cursâ rapidă

jOl-VINERI: Cluj-Napoca-Budapesta-Vac

Cehoslovacia — Polonia pe ruta: Cluj-Napoca- *fapesia-Kosice-Krakowia-Warşovia

Chino, pe ruta: Cluj-Napoca-Bucureşti-Beejing-inghai

Informaţii: P-ţa Libertăţii 27, ap. 7, telefon ■,•76-24.

S.C. „IZOPA" — S A. CLUJ-NAPOCA

-iriază spaţii: _I birouriI comercialeI depozitare

■formaţii: zilnic între orele 7-15, la sediul din ?o Dorobanţilor nr. 4, telefon: 1T-21-53. (1180}

FIRMĂ PARTICULARA

i profil de OPTICĂ şi MASE PLASTICE anga- » TINERI (TINERE), muncitori serioşi. Selecţia nea Ioc marţi 14 iulie 1992, orele 17,00, la se- ' firmei, str. Ion Andreescu nr. 11. (17998)

SOCIETATEA QOMERCIALÂ .ASTERIX" S.R.L.

angajează, în condiţii avantajoase, MAIŞTRI TIM- PLARI şi TIMPLARI pentru secţia din Floreşti, cu de­contarea navetei. Informaţii: telefoane 13-27-32 şi 13-67-32 (între orele 8-17), respectiv 15-68-25 (du­pă ora 17). (17966)

(PG611) V I- 6 S|3J0 SJţUJ ‘g i-£9-£l |nuOJ9|3J 0| MjiDUiJOJUj

odijijoBuj DuuţiA uidpuiy\ Q iţo ţ f ip jiu D s?|D i i DDjţuo D jiqou i ‘anu jc d u in ^ 0

I INVIHOdWI iN flN V

AGENJIA ..DINIS"

Str. Mehedinţi 2, bloc G 1, ap. 26

organizează excursii săptămîr.ale la ISTAMBUL, cu autocare turceşti, respectiv excursie în CIPRU, pen­tru data de 25 iulie 1992.

Informaţii: la telefonul 16-39-71. (17.486)

CLINICA CHIRURGICALA INFANTILA CLUJ-NAPOCA

Angajeazâ: ASISTENTE MEDICALE

Informaţii: telefon 11-14-88. (18040)

S.N.C. RESIGA & COMP

anunţă execuţia unui bloc de locuinţe in cartierul OITUZ-DEVA şi scoate la vînzare, anticipat, 8 a- partamente a trei camere şi 2 apartamente a pa­tru camere.

Relaţii suplimentare la telefonul 956/2-51-04, De­va, dupâ oro 18. (17.523)

Pentru a vâ petrece un cit mai plăcut sejur la sfîrşit de sâptâmină, firma

„50REX" .

vâ pune la dispoziţie Mijloace de transport p-n- tru frumoasa staţiune COJOCNA. -

Plecarea din faţa AGENŢIEI TAROM, sîmbâtă şi duminică Ia orele 8, 10, 12, 14. 16.

Informaţii: telefoane 13-49-21 sau 13 44-78. (17.391)

AGENŢIA EURO-TOURS S.R.L.

organizează excursii în ITALIA, GRECIA, TURCIA, CIPRU ş» EGIPT.

Informaţii: Ia telefonul 17-09-46. (17.365)

FIRMA EUROCONECTIOiM

Oferă, en-gross, pe bază de contract: tricouri, prosoape bumbac China, bascheţi China, ceasuri electronice, telefoane cu taste - în condiţiilc cele mai avantajoase.

Telefon 11 -44-96. (17.557)

dozatoare pentru băuturirăcoritoare

O aparate refrigeratoare pentru distribuit bere şi vin aparate pentru sifon

© superconcentrate pentru băuturi răcoritoare

mica

S f ‘UIMIM 1(1 IM: i .< H T »N | *• Schimb apartament 4 ca­

mere Bucureşti — Drumul Ta- berpi, cu apartament 3 camere C lu j şi garsonieră B.icureşti s;iu diferenţă. Telefon 11-94-7G după ora 18. (17427)

• Buzan* Adolfina pierdut le­gitim aţie de RATU C . O declar nulă. (17974)

© Pierdut fişă de calcul pe numele de Alban Augustin. O declar nulă (57)

• Pierdut fişă tehnică de calcul pe numele Apostol Didi- na. Q declar nulă. (58)

• Pierdut fişă -de calcul pe numele de Raţiu Crăciun. . O declar nulă. (59)

• Pierdut fişă de calcul chi­rie pe numele M axim Vaier. O declar nulă. (60)

1 * 1 £ I 4 1 R ( E R I

• Caut pentru închiriat o casă particulară ■ cu 3-4 sau mai multe camere, telefon, boci. Telefon 15-58-03. (17479-A)_________________________

• O fer 3. camere IC R A L (parter). Cer 2 garsoniere con-

. fort mărit. Telefon 16-88-65. (17961)

• Schimb apartament 4 ca- mere, proprietate, In Grigorescu cu două apartam en t ? camere. T e le fon 18-64-93. *17983)

• Schimb apartament 3 câ­ni o re <u 2 carsonwre. Te le fon 17-70-36 după ora 16. (16(133)

• înch iriez apartament cu două camere, m obilat şi cu de­pendinţe Sn Mănăştur, str. P r i­m ăverii (100 dolari). In form aţii 037 _ 2-48-34. (17566)

• Dau în chiria apartament 2 -camere pe valută. IV lefon 16-11-90. 07423)

• T ineri căsătoriţi căutăm de inch iriat apartament cu 2 cam ere, nenvjbilat, zona Mă- n liţ j. Pirita jn lei. T e l 15*58-60 în tre orele 17-20. (17574)

ADEVARUL DE CLU] = — PAGINA 8

-mica■AN IV E R SA R I

O La aniversarea ■ frumoasei vîrste de 70 arii d o r im . părinţi* leu- n oştr i'C lM P E A N \ IL IE şi ] { -Z A L IA din satul Pădureni uri «tld iiros “La mulţi ani", viaţă lungă şi sănătate. Copiii Nelu, Eugenia şi Maria cu fam iliile.

■» Dorim scumpei noastreC..;Ţ A M A R IU C A (R A IT A ) din N iceşti, la împlinirea vîrstei de81 ani, m ultă ' sănătate şi “ La mulţi ani“ . Familia. (16910)

, V IN / A R I — C U M PĂ R Ă R I

I • Vind Dacia 1310 T X , 1989, 18.000 km la bord. T e ­lefon 13-90-57. (16811)

• Vindem aragaze d ileri- te modele, preţuri avanta­joase. Inf. fel. 11-70-70. (17530)

' • Cumpăr avantajos fo- rinţi. Telefon 18-50-9-1.(17941) _________ " '

• Vînd maşină automată de îngheţată 20 litri. Telefon18-91-12 după ora 13. (17569)

• Vind Lada - Nova 1200. fabricaţie Austria 1985, îm ­preună cu - 6 cauciucuri de rezervă în perfcctă stare. Preţ inform ativ 550,000 Ici. Inform aţii zilnic după ora 19 la telefon 13-25-01.(18022)

• Vînd apartament patru ca­mere, centru Zorilor. Informa tii la telefon 12-42-97, după ora 18. (17995)

• De vînzare autobus lkarus .cu 37 locuri. Inform aţii în zilele de duminică în satul Gheorgheni

-nr. 343. (17405-B) !• V înd casă proprietate com­

pusă din 2 camere plus depen­dinţe, singur în curte, în zona

-Farm ec. Telefon 18-04-42 sau13-25-62 între orele 19-21. (17414)

® V înd motor nou de barcă V eV roc 8 CP- Telefon 13-87-35.

• V înd apartament 3 camere Grigorescu, 14.000 dolari, 22.000 mărci, echivalent lei. Negocia­bil. Tel. 18-54-94. (17442-A)

• De vînzare în zonă centrală apartament mansardă în supra- fcŞ.â de 45,95 mp. In form aţii la telefon 13-69-74 între orele. 18-20.

• Cumpăr păpuşi, vechi eu cap . de porţelan, pînă la 22.000 le i

s •: în valută. Telefon 13-89-86.«* V înd T V Diamant 220. Preţ

in iorm ativ .25.000 lei. Telefon ,12-73-78. (16850)

• Vînd ultracentral două ca- mere, confort, cu garaj. Telefon 11-42-13. (16867)

• - Colecţionar străin cumpăr p j valută — lei păpuşi cu cap de . porţelan, celuloid sau pluş (Lenei — Steiff), m obilier şi v e ­selă, jucării din tablă, podoabe de pom şi a lte le ,' toate vechi, dinainte de 1945, Telefon, 92 — 43-67-34. (16854-B)

. • V ind ceas de taximetrie 'nou . Tel. 15-07-93. (16338)

. « V i n d grădină în comuna Fe­leacu şi în cartierul Zorilor. T e ­le fon 18-17-89. (17463)- • V înd carnet de - proprietate. Telefon 17-05-11. (16881)

• V ind urgent garnitură de mobilă pentru 2 camere, în sta­re bună. Telefon 15-59-45 după ora 19. Preţ negociabil. (17491-A)

• Vînd canapea, două fotolii. Tel. 13-70-78. (16877)

• Vîrid apartament ultrafini- sat 4 camere, etaj I,'g a ra j, mo­bilă, Dacia 1300. Tel. 11-20-33.

• V înd maşină multiplicat franceză cu matriţe, foarte eco- nomă. Inf. 16-12-04. (16907)

• Vînd autodubă Fiat 242 — benzină 1,5 tone, înaltă. In for­maţii seara, 13-88-72. (1G907-A)

• Vînd, iarbă. Tel., 14-31-93.• Vînd maşină de scris, T V

color, . videorecorder. Telefon15-59-63. (17524)

• Vînd xerox mic. Telefon15-59-88. Relaţii ora 19-21. (12414)

• V înd grădină la preţ acce­sibil. . Telefon 11-76-24,' orele9— 13: 17— 20. (15120) • •

• Vînd Mercedes 240-D Co­bra, stare, foarte bună. In fo r­maţii telefon 14-18-23 sau 15-41- 65. (17938)

o Cumpăr urgent casă 3 ca­mere central, Grigorescu, cu spa­hiu verde, curte, indiferent sta­rea. Tel. 17-54-84. <>(lf)918-A)'

0 Vînd microbus Rover de 6 ani, în condiţii bune, la ' preţ negociabil (6.000 DM). Str. Tăş- nad nr. 7, bloc P 4, sc. 1. ap. 12 după ora 20-22. (17552)

• Vînd un corp bibliotecă, un ■fotoliu pat. In form aţii telefon16-70-53. (17553) >

• Vindem apartament 4 ca­mere, etaj I I I , str. G. Dima 33, Zorilor. Tel. 12-31-68. (17558)

• Vînd motoretă Mobra, sta­re perfectă. In form aţii telefon 11-59-43. (12424)

• V înd caviar şi lăzi pentru fructe. Tel. 15-56-35. (12413)

O Cumpăr 20 mp parchet. T e ­lefon 15-85-35 sau 14-36-14. (18010)

• Vînd foarte convenabil V W transporter D iesel din 1985, în ­matriculat. In form aţii str.: B ra­dului nr. 10 (din Maşiniştilor) după ora 16. (18012)

. • .Vînd pui .Collie ciobănesc scoţian, 6 săptămîni. Te lefon 11-70-42. (17560)

• - V înd video p layer Orion sigilat, videorecorder Sanyo de­fect, magnetofon Kashtan 1, preţ convenabil. _ Tel. 13-10-06 după-ora 20. (175G7)

• Vind instalaţie de gaz pen­tru maşină, nouă. Tel. ia-87-93. (17971) • -

• Vînd pian vech i .sistem, Bx-sendorfer. R sla ţii la telefon11-29-75 îritre orele 18-20.(17970)

© Vînd mobilă. K arpat Olga, Piteşti 13. (17SG5)

• V înd apartament 4 camere cu garaj şi beci sau schimb cu apartament 2 camere plus de­pendinţe. V înd chioşc alim entar metalic căptuşit. In form aţii str. Teleorman nr. 72, bloc T 9, sc. 7, etaj 3, ap. 72, cartier M ă­răşti. (17964)

• Lichidez laborator fo ţo . : In ­form aţii Foto-Câfe bar, str. Na­poca 7 sau la te lefon 14-72-22.,

• .V înd .urgent maşină: auto­mată de îngheţată cu 2 şnecuri, de fabricaţie ita liană., Şe ; poate vedea la - bazinul O lim pic Ba- beş.: In form aţii teiefon 11-25-92. (17953)

• V ind aparat de fotografiat, cu blitz, stare execepţicrială, şi k i- monou judo .Telefon 14-35-09.

• De vînzare dulap del hol, maşină de croşetat Veriţaş, pă- tuţ pentru copii, uşi şi geamuri din demolare. Lăpuşului n r . .21, telefon 13-32-68. (1794&) ‘

• xVînd video p layer Orion nou, joc electronic 1501. T e le ­fon 18-23-09. (17947)

• V ind pian scurt cu placă de bronz marca Stingi vienez. Telefon 11-79-50 orale 8-20.

• V înd loc de veci (amenajat) cim itirul ~ : Central. Inform aţii, fam ilia Pop, str. Coastei rir. 18, duminică între orele 14-20.

• V înd Jawa 350, houă. T e ­lefon 14-60-36. (17989): • V înd T V Diamant 213 B. Telefon 16-56-82. (17986) '

• V ind cursieră franceză şi semicursă. Te lefon 18-69-12 ore­le 20-23. (17988)' • Vîrid garsonieră lîngă U* nion. Telefon 17-56-91 între o- rele 20-21. (16887)

• Cumpăr garsonieră zona Pata — . Gheorgheni, pe valută. Telefon 15-55-57. (17563)

• Vind T V color .Philips 66 cm. Telefon 11-33-70 sau 13-63- 28. (18016)

DIVERŞI?• Angajez u rgen t. femeie să­

racă pentru supraveghere bol­nav contra masă şi dormit. N e ­gociabil. Telefon 11-22-20 sau11-75-28 oreip 13-20. (17992)

• Angajez fem eie pentru în ­grijire bolnav la domiciliu. In ­formaţii telefon 18-14-48 după ora- 18. (17572)

• Gaut specialistă în confec­ţionat plapume. Str. Dragalina nri 66. (16812)

• Angajez ferrieie pentru în ­g r ijire bolnavă. Relaţii la te le­fon 18-44-97. (17576)'

5 Dispun de spaţiu central. Caut asociat care dispune de m arfă “en gros“ . Str. Dragali-

, na nr. M6, orele 11-22. (16814)6 Prcgătesc corigeriţe m ate­

matică V I-V III. Tel. , 13-13-72.• O fe r spaţiu 80 mp pentru

depozit en gros şi în magazin— desfacere — vînzări. P re fe r produse alimentare, ambalate. Răspund zilnic telefon 952 —5-16-58. (17955)

• Angajez tractorist -pentru lucrări agricole. T e l. 15-23-61.

• Centrul de prevedere a vrem ii Cluj anunţă concurs pentru ocuparea unui post de observator- meteo, în data de 14 •august 1992. Condiţii: diplom ă de bacalaureat.. A u ' prioritate absolvenţii liceului - de speciali­tate (de meteorologie). Relaţii la telefon 14-23-27. (18015)

0 Sintem alături de familia şl de colegul nostru prof. dr. Ing. th irion Boaneă in greaua încer­care prin care trece. . Sinccre condoleanţe şl întreaga noastră compasiune. Colectivul catedrei de .Rezistenţa Materialelor, Uui_ versiunea Tehnică din Cluj-Na­poca. (15.125)

0 Adine îndureraţi anunţăm dispariţia luigerătoare in ziua de . 10 iulie 1992, a scumpului nostru fiu BoANCA ADRIAN M.1U.US, absolvent al Liceului teoretic nr. 4 din Cluj-Napoca, promoţia 1992. Relaţii, privind în­humarea la telefon 14-78-22.

(13.124)■ 0 Cu adincâ. durere anunţăm incetarca din viaţă a marnei^ soacre, bunică şi străbunică IR IN A J1ĂCILA, in vîrstă de 91 ani. înmormîntarea va avea loc luni 13 iulie 1932, ora 10, din capela veche Mănăştur. Ginere­le colonel (r) Ungur ea nu verg i- llu, . nepoţii Vergiliu Cu soţia Tamara, pompei cu soţia Ria, Alina cu soţul Sorin şl străne­poţii şi strănepoatele Cristinel, Ancuţa, Mihăiţă, Romana şi Si. meda. (18013)

0 Împărtăşim durerea cole­gei noas'rc Mariana Lupaş, la decesul tatălui drag. Colectivul Farmaciei llygiela. (12422)

0 Sintem alături de colega noastră Viorica l'arduţiu, în a- ceste clipe grele. Colegele de lâ Dispecerat.pîine. (71570)

9 Mulţumim celor care prin prezenţă, flori . şi, telegrame . acu fost alături de noi în pierderea suferită. Felicia şl Adrian Bog­dan. (15121)

0 Adînc indurerafi anunţăm încetarea fulgerătoare - din viaţă

a absolventului A D R IA N . BOANCA, promoţia 1992. .. Sîn­tem alături de familia greu în­cercată, ^ărela iî transmitem în­treaga noastră compasiune. Pro­fesorii şl elevii , Liceului de Şti­inţe ale Naturii. (15122)

0 Adine îndureraţi aducem la cunoştinţa rudelor şl prietenilor trecerea în nefiinţă, după o lun­gă şl grea suferinţă a iubitului nostru artist liric. IOAN BUDOIU. Familia. (1512:.)

0 Cu adincă durere anunţăm încetarea din viaţă a celei care a fost scumpa noastră soţie, mamă şl soacră AN Ă OPREA. Înhumarea are loc diii capela nr.1 Mănăştur, ora 14, azi, sîmbă­tă 11 Iulie 1992. Familia. (18030

9 La împlinirea a doi an i,'un pios omagiu pentru DANIŞ ALEXANDRU. Familia. (16823)

« Au trecut şase luni do Ia decesul dragului nostru col. (r) SANDU GHEORGHE. Odihneas- că-se în pace. Familia. (17921)

0 Adine îndureraţi, anunţăm dispariţia fulgerătoare a . scum­pului nostru AUREL SUGNARIU— juris, economist, maior ' (r), veteran 'de război şi deţinut po­litic în lagărele sovietice. In- mormîutarea va avea loc azi,11 iulie, ora 13 Ia cimitirul din Mănăştur, capela mare. Dragos­tea şl bunătatea ta, vor rămîne veşnic în amintirea noastră. Fraţii, cumnaţii şi nepoţii.(17510)

0 Chipul frumos şl zîmbetul voios al lui AGOSTON

LEVENTE sînt la fel de vil In inimile noastre şl acum la trei ani de la tragicul deces. Fami­lia. (17939)

' 0 Cu^ nemărginită tristeţe- a- nunţăm scurgerea unul an de cînd dragul nostru DAVIDIE ZEIGER ne-a părăsit pentru totdeauna. Vă rugăm pe toţi' a- cela care l.aţl , Iubit şl apreciat să păstraţi împreună cu noi un moment de reculegere şi să a- prlndeţl o lumînare în memoria sa. Dumnezeu să-I odihnească

.în linişte şi pace! Familia Mure- şan V. (17559)

0 Lacrimi fierbinţi, dar nestin­se, la un an de Ia cruda des­părţire de scumpul nostru fiu şi frate NICOLAE FECIIETE. Bunul Dumnezeu să, primească rugăciunea noastră spre ferici­rea Iui veşnică. . Mama ■ şl sora Nuţica. (16913) .-

^ Se împlinesc 6 luni de la­crimi şi durere, de cînd a ple­cat dintre -noi iubitul nostru ilu

şl frate OCTAV NICOLAE GROPEANU. Slujba de pomeni­re, duminică 12 Iulie 1993, ora13 la cimitirul Mănăştur, la mormînt. Familia. (169021)

0 S-au scurs doi ani de la­crimi si dor nestins de cînd a plecat dintre noi iubitul nostru ginere TRIF VASILE, lăsînd un gol imens în viaţa şl Inimile noastre. Dragă Vasile, nu te vom uita 'niciodată. Socrii Stu- par loan şi Anuţa. (17514:A)

0 Se împlinesc 2 aut - şi za. darnic te aştept nu-ţi voi mai vedea chipul, paşii tăi nu vor mal trece pragul casei noastre dragi. Din tot ce-a fost a rămas numai , durerea , şi un dor nestins de la trecerea în nefiinţă a iu­bitului meu soţ TRIF ' VASILE. Vel râmlne veşnic în inima şi sufletul meu. Soţia Mariana.(17514)a Nemărginită durere împle­

tită cu dragoste şl păreri de rău, acum cînd se împlineşte un ân de cînd iubitul nostru soţ,

tată, şl bunic, profesor . CORIOLAN STOICA, a plecat de lingă noi. Dumnezeii să-i odih.- neascâ sufletul bun şi generos, iar dragostea noastră să-l fie sprijin pe drumul veşniciei. Soţia Aurora, copil . Nell şl Valter Zamflrescu, nepoţii Carmen şl Dan. (168831)

0 Un buchet de flor i-ş i o la­crimă fierbinte po mormîntul cele! care a fost colega noastră GLA.JAR LETIŢIA (MOŢ)’ la îm. plinirea celor 20 ani de la ter­minarea liceului de chimie Tur­da, promoţia 1971-1972. Profeso­rii şi colegii. (16S021)

0 S.au scurs 6 săptămîni de lacrimi şi durere de cînd moar­tea nemiloasă a smuls dintre noi pe Iubita noastră mamă şi bunică DOLEANU MAIÎIAT1 Pa­rastasul va avea loc duminică,12 iulie 1992, ora 12, la biserica din Iris. Familia îndurerată. (16804)

9 Dureroasă amintire la co­memorarea a cinci ani, respec­tiv şapte ani şl jumătate do la plecarea In eteruitnto a dragi­lor noştri prof. LUPAŞ TUDOR,

TUŞA ROMI şl TUŞA P.OMULUS. Dumnezeu sâ-i o- dihnească. Familia '• îndurerată. (10513)

• Un ultim omagiu celei ca­ro a (ost cumnata noastră

OPREA ANA. Fio-i tărlna uşoa­ră. Fam. Oprea Gheorghe şl fam. Şandor. (18011)

0 Cu aceeaşi durere în suflet comemorăm un an d© cînd a trecut In ■ cele veşnice .draga noastră mamă şi bunică MARy LUPU. Dumnezeu să o ierte ;| să o odihnească. Familia îndn. rerată. (16T091)

- .— ■ ■ —.0 Un ultim omagiu celui car.

a fost AD IÎIAN STU l’ ARIU, la. miliei îndurerate sincere condu- leanţe. Asociaţia bolnavilor re.nall cronici. (17503) ■ ________

O Un ultim rămas bun, de ia fostul nostru vecin, distinsul dr. L IV IU BOGDAN. V Familiei sin. cere condoleanţe. Locatarii str. HoTea nr. S. (17973)

0 Sintem alături de prietena noastră Ani Crişan Şl copil, |0 marea lor durero pricinuită de pierderea soţului şl tatăl r lor iubit. Fam. Raţlu. ' (17975)

^ Cele mal alese ■ sentimente i da compasiune pentru doamna Stela Popa directoare a S.C.t. Transilvania, la decesul tatălui Iubit. Serviciul Comercial.(17562) , _________________

0 Pios omagiu celui caro a fost colocatarul' nostru MOSOW IANOŞ, iar fam iliei Îndoliate sincere condoleanţe. Asociaţia de locatari Detunata 11. (17550)

0 S-a stins fulgerător din vi­aţă, la numai 41 de ani, cel ca­re a fost un minunat prieten şl colaborator devotat ^PETRIc.4 CORUJAN. A participat cu toi suf’ etul la îndirjlta luptă a echi­pei de fotbal pentru promovarea în Liga nalţonală. Moartea ne­miloasă nu l-a m al’ lăsat timp pentru a vedea cu ochii lui în­ceputul sezonului fotbalistic. Ne va lipsi'Întotdeauna ' şi nu-i vom putea uita niciodată. N'e alătu­răm familiei îndurerate şi vrem sâ-I asigurăm pe Eareş, că va găsi mereu la noi un sfat pă­rintesc şl o’ mînă întinsă la ne- voie. Colegii de la F.C. Univer­sitatea. (17573)

0 Sîntem alături de colegul nostru ing. Topan Gheorghe, în marea durere pricinuită de moar­tea mamei dragi. Colegii din cadrul Serviciului V Metalurgic, Armătura S.A, (17951).

^ Aducem pios omagiu loca­tarului nostru BUGNARU

AUREL, plecat în eternitate. A- sociaţla de locatari bl. V 3, F>n- tînele 38. (1:933)

^ Sîntem alături de colegul nostru. Todea loan. In dur«iM pricinuită de pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe fami­liei îndoliate. Colegii din Ser­viciul pesfacere al ' SC Tehno- frig. (17993). . '

. . i0 Sincere condoleanţe şi în­

treaga noastră compasiune d-nel popa Stela în durerea prlclnul. tă de decesul tatălui. Consiliul de administraţie al SC TransgexSA Cluj. (18000) _____________

0 Sîntem ‘ alături de vecina noastră Mariana Lupaş în ma­rea durere pricinuită de moar­tea tatălui drag. Sincere condo­leanţe. Familiile Moldovan, Ro­man, Săti.şteari şl Tussal.(183007) _________ ___________ _

0 Asociaţia locatarilor Horea 96—106 regretă decesul locatarei VAI,EA EMILIA şi transmite condoleanţe fam iliei. (18017)

0 Sîntem alături de colega noastră Popa Victoria, în ma­rea durere' pricinuită de moar­tea mamei, dragi. . Colectivulcantinei CUC. (1.Ş813)_________ _

0 Colectivul “Complexului Na­poca" transmite sincere condo­leanţe doamnei Popa Stela S1 fumlllei pentru greaua pierdere suferită în urma decesului ta­tălui său. (18021) ____________

0 S-a scurs un an de lacrimi !* durere de Cînd mama noastr*

MIRON VICTORIA ne-a părăsit pen­tru totdeauna. Dragă mamă nu ţ vom uita niciodată. Fiica Maria, P nercle Vasile şl cel trei nepoţi: La«- ra, Călin şi Călinuţ. Fie-fi t3rI:l uşoară. (17997)

COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIE CALIAN (re- doctor şei); DAN REBREANU (redactor şei ad> junct), VAIER CHIOREANU (redactor $o! ad­junct), TRAIAN BARA (secretar general de redac­

ţie), NICOLAE PETCU, MARIA SANGEORZAN, RADU VIDA.

REDACŢIA: Clui-Napoca, str. Napoca nr. 16. TELEFOANE: 11*10-32 (redactor şef)» 11-75*07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie); 11*74*18 şi 11>74>90 (redactori); 11*73*07 (administraţia şi contabilitatea xiarului). Telex: 31444. Fax: 11-28-28. Mica publi­citate se primeşte zilnic între orele 9-16, str. Napoco nr. 16 (la parter). Slmbâta şi dumi­

nica închis. Informaţii, reclame şi publicitate (a telefon 11-73-04.

Tiraj

MJ»

f ^ |krdeaUlo ^ i