ziar independent

AN UL I I I NR. 30S

SlMDAXA — LU N I

9—11 FEBRUARIE 1991

4 PAG IN I 3 LEI

Comemorind căderea lui CuzaCîte clipe tragice i-au fost hă­

răzite, deopotrivă, de duşmani fi de prieteni,-de seismele geografi-: ei fi istoriei, acestui popor? Şi cite i le-au oferit cu jalnică riv- nă chiar unii; -• dintre fiii ■ săi, dintr-un egoism prim itiv, d in pa­tim i oarbe; şi am biţii deşarte? încerc acum - cu f sfială să evoc in scurgerea calmă a acestui fe­bruarie o asemenea' pagină ama­ră d in . cartea existenţei noastre naţionale.: lari i scriind aceste, rin- duri am mereu In minte cuvin­tele lu i Nicolae lorţ/a: jCel mai mare crim inal > e acela care prin , activitatea lu i, pîjigăreşte patria pe .care o reprezlntă“. C ăd ţă- rind sfîntă care nq-a zămislit sub soare nu este a noastră, ca să pa­rafrazez un alt ctitor de slovă şi stmţire. românească, ■ ci â ur­maşilor, urmaşilor noştri, acum, şi-n vecii vecilor! D in nefericire, păcatut există, s-a săvirşit şi se săvţrşeşte fără pic tţe jenă - şi a z i... ?v-.' ,-

.Acum 125.de ani, la i l febru­arie 1865, prim ul Domnitor al României, . întemeietorul ei► A- lexandru loan Cuza, a. fost izgo­

nit mişeleşte din ţara căreia i-a închinat fapta,’ credinţă şl viaţp sa. lată momentul de cumpănă.

. pagina tragică, a istoriei, noas­tre asupra căreia încerc ă mă întoarce: ca intr-o rugă, de re­culegere, ca intr-o meditaţie. A-

: colo, la izvoarele fiinţei noastre : naţionale, durerile ccle 'd in ţii sint'parcă-şi; cele mai vţarU greu,, de explicai- şi da uitat. Ş i nu trebuie să le. uităm , căci am co­mite o fatală greşeală. In dom-

i nia sa scurtă,doar de şase an i, Cu- " za a deschis drumuri nebănuite statului ■ români creindu-l, moder-

-hizindu-l şi înkercînd să-l apro- >. pie şi . să‘-i alinieze la civilizaţia europeană. . lată cum ■ visul cel de atunci este, şi cel de azi. „Prin

i actul uniriil-: mai în tîi in formă ; personală, apoi - tn formă insti-: ’ tuţională definitivă — scriu Cons­

tantin şi D inu Giurescu in a lor ■istorie — prin legea secularizării averilor mănăstireşti care readu­cea în patrimoniul : statului . u n ; sfert d in suprafaţa ţării; prin le-

- gea rura lă. . . prin: _ organizarea . pe care. pe temei tic legi orga­nice, a dat-o administraţiei, jus­

tiţiei. armatei, bisericii şi învăţă- ’ mlntidui, prin ■ introducerea obli-, gatorie, a alfabetului latin, şi -ar, sistemului metric, se poate afir­ma pe drept cuvînt, că, în timpul acestei domnii cu concursul sfet­nicilor săi —- in primul tind ăl lu i ' M ihail _ Kogălniceanu — şi reaUzind dorinţele poporului său, Cuza a pus bazele statului mo­dern a l României*.Drept ,,răspla­tă"' pentru împlinirile de excep-: ţie ale acestui inegalabil bărbat' dej stat, liberalii şi conservatorii l-au silit să-şi părăsească nu nu-

. mai tronul, ci şi ţara., In .. august 1855, cind Domnul ‘ se. afla la Erris, ln Germania, lâ tratament,

, cel ce urzeau în taină şi de mul­tă .vreme complotul au ieşit in stradă. Ion C. Brătianu, unul din- ţ

, t re 'oponenţi şi complotişti, a fost ■ chiar arestat. Iată, strada şi pla- ■,: ţa au o anume vechime la noiih . Degeaba Kogălniceanu '• spunea îri .; camera deputaţilor că „2000 de moşieri nu. fac o naţie", cei pu- ■ ţin i şi vicleni- şi-au' impus fă­rădelegea. . In. noaptea de . 10 spre11 februarie - 1866, conjuraţii... înarmaţi pătrund in Palat şi-l o- - bligă pe domn să semneze actul ;

■de abdicare pe umerii unuia din-- tre ei/_ (C ită. cerneală , a . curs..de ’ curînd pe marginea - altu i act de

abdicare). Cuza ' e alungat: Şi Urmează a doua lovitură: aduce­rea unui principe străin să ne facă ordine, să ne conducă, să ne stăpinească, şă ne înveţe c l limba, credinţa în glia străbună şi dragostea' de neam. Vai: dc acea naţiune care nu e îri stare să aibă în fruntea ţării un su­flet d in sufletul ei. Ce am f i fost. lioi, dacă' n£-am fi'adus $i un po­et străin de.spiţă nobilă înlocui lu i Eminescu? .

\ Sub Cuza ţăranii au fost im-,' proprietăriţi. Sub principele stră­in * ce i-a urmat; lu i : Cuza au fost împuşcaţi m ii de ţărani, Jără a f i genocid. Ş i tiu .numai ţărani! -Sînt două 'tulburătoare pagini: de; Istorie, pe care nimeni nu le va putea contesta, şterge sau uita vreodată. Ia tă de ce mă: întreb înfiorat, cum a -fost posbilă acea neagră şi la pro­priu şi la figurat noapte de fe­bruarie de acum 125 de ani? Toa- : te popoarele a ti avut '■ şi du aseme­nea nopţi în istoria; lor. Dar noi am avut parcă prea multe. Ce ar trebui să facem. Doamne, ca mă­

car o vrvrjia să nu mai avem

parte dc ele?! .........

\. . . , Viorel CACOVEANU

ÎNTREBĂRIZiua! d e 'jo i ; ne-a adus :cîteva -

noutăţi' de. maxim interes n a ­ţional. In : p r im u l; rînd, trimite-’’ rea a două unităţi m ilitare ne­combatante— un spital chirur­gical de campanie; şi o subuni­tate de decontaminare ch im ică— ; In spatele* fron tu ui din Golf. în Arabia Saudită, ambele cu

‘ rosturi umanitare tiare.'; Faptul că vocile din ‘Parlament care au fost împotrivă $ri s-au ab­ţinut reprezintă o insignifiantă

' - minoritate este o dovadă câ par-; lamentarfi înţeleg, în- majorita­te ce ' se ’ Întîmplă In lume. Scriam nu 'de m ult ră Golful e mal aproape*, d e . noi decît cre­dem - — . '.prin Turcia, membră a N.A.T.O. r;- şi că ne-am pu­tea trezi -implicaţi şi noi—cine ştie- cUfn — ; în acest război; ■ Câ niiJîsţa: întîmplat încă ceea ce îm i' producea' teamă — e bine. Că e necesar să ne implicăm şi noi, alături de : alte naţiuni, în stoparea agresiunii', irakiene— e clar. E clar cu atît mai m ult cu cît şi România a fost, în al doilea, război .mondial, victi-r i ma " unor. rapturi teritoriale — şi nu putem accepta astăzi ’ crea-- rea u n u i ' a l t ' precedent pentru ocuparea unui stat sau!, a unei provincii de către alt stat, nri- cît de puternic „ar fi acesta sub raport’ .m ilitar .. sau econo-

• m ic...*.. -' ■

A l doilea fapt priveşte ati­tudinea ţării vecine, , care ne dă mereu lecţii de democraţie. După numeroasele declaraţii In; care personalităţi politice ungare sus-: ţineau intfarea noastră In Con-, siliul Europei, iată ,că la Starss- bonrg delegaţia Unguriei s-a ab- .ţi,nut iar deputaţii ei _ ne-au tras încă. o dată de urechi. Că sînt încă .oameni In Guvern (de '

unii , reprezentanţi ai Opoziţiei

sintem pe deplin- lămuriţi) ţ care

crrd în declaraţiile frumoase,

ale Ungariei este de m irare .. De

mirare este contactul ' generalu­

lui Stănculescu (omul care a avut cele mai multe voturi îm ­

potrivă Ja validarea' Guvernului ■

do către Parlament — poate eă

Ştiau, ceva cel care mi-1 do­

reau... .)/ In urma căruia oficia­

lităţi ’ vecine au declarat că se .

poate wînţe!ege“ bine cu România

■peste capul Ministerului de Ex­

terne. De mirare este îneîntarea

i cu" care ministrul invăţămîntu-,

lu i şi ştiinţei ne-a declarat că

a realizat cu ţ omolog>il său un-

. gur un acord privind recunoaş­

terea- reciprocă < a diplomelor (In

condiţiile In- care nu avem to­

că -o lege a înyăţăm întului şi

nu ştim cum- se vor - echivala

diplomele puzderiei - de , facul-

.- taţi particulare), acord ce poate

uşor conduce la exodul spre Un­

garia a unor absol venţi de ' In-

văţăm înt - superior ' gata. pregă­

tiţi pe cheltuiala statului nostru.

- Aceeaşi ţâră vecină recunoaş­

te că !a -vîndut arme croaţilor—

iar nouri ne dă lecţii de bur.?

purtare în raporturile - dintre

state. -Iar cum acţiunile guver­

nului; vecin şi ale U.D.M.R. sînt

. concertate, putem cu deplin te­

mei să ne întrebăm în ce m ă­

sură putem avea' încredere in

declaraţiile U.D.M.R:; putem să

ne întrebăm dacă nu cumva n i

se rezervase şi nouă rolul, unei

altfel de Croaţii — începînd cu

m ult trîmbiţata ' autonomizare

promovată de ., Sopietatea T im i­

şoara. ■

tn sfîrşit, in condiţiile grele

prin care trecem, putem să' ne.

întrebăm ce încredere mai pu­

tem acordgT acelor politicieni ca­

re, ' dintr-un jalnic apetit pentru

putere cir orice preţ, caută s&.

menţină zîzania- internă, găsind

mereu pretexte pentru a . ne a-

meninţa cu opinia Xiluropei. . Ne

putem întreba ce credibilitate

politică pot'avea' pat Udele care

se bazează permanent pe sprijin

dinafară (şi nu al concetăţenilor),

care-fac alianţe cu forţe ce nu ­

mai prietenoase cu noi nu sînt.-

Penlbilă evoluţie la oameni de

!a care afn aşteptat mal m ult,*;'

rV:’:

PREŢUL RĂZBOIULUI DIN GOLF PENTRUFAMILIILE^AMERICAIVIE

Intr-Un studiu daţ publicităţii la* Washington, „Pub lic- Citiien*-— o asociaţie de consumatori—; consideră că * războiul d in Golf va costa fiecare fam ilie america­nă, formată, lh ;m edie d in patru persoane, "între 2.624 şi 4.288 do­lari. Costul total al efortului de război american, inclusiv costul sancţiunilor economice, va tre­bui să atingă 164 pînă la. 263 m iliarde d e ' dolari — opinează autorul acestui studiu, James Lo- ve, economist !a Universitatea

■ Pri n'ceton, care a precizat că a- cest cost are în vedere şi chel­tuielile private, cum ăr f i cum­părarea' de benzină sau impozi­tele. Fiecare individ va p lăti în ­tre 650 şi 1.072 dolari pentru c- fortul de război —- conform stu­d iu lu i elaborat, de „Public Citi- / zen“.1 Prîn‘ contribuţiile, aliaţilor Sta­telor ' Unite, costul global jra fi parţial dim inuat, dar — preci­zează Loye — „în pofida unor., mari ajutoare promise, sprijinul ’ financiar efectiv prim it p înă în prezent de S.U.A.. est destul de modest". Autorul - studiului a ■- re-, leva f că Raliaţii, au achitat Sta-

telor Unite 6,27 m iliarde dolari şi-le-au promis alte 43,5 m iliar­d e . . . Cea mai mare parte a cos­tu lu i războiului va trebui să fie suportată îri 1991, restul urm înd a fi eşalonat pe mai - m u lţi ani — • consideră Love.' !' . ' .

R ichard Darman, directorul Bi­roului bugetului, estimase la . în ­ceputul săptăm înii curente . că Statele, Unite vor consacra în a- cest an, războiului din Golf, 15 miliarde dolari; Contribuţiile: a- liaţilor în aceiaşi perioadă u r­mează să se ridice la 01 miliarde dolari — arăta Darman.; Revenind la Love, după opinia sa,- aplicarea de sancţiuni econf>- mice, fără declanşarea ostilităţi­lor din Golf, ar fi costat S.U.A. 75 m iliarde , dolari. Războiul, în schimb, va costa în plus Statele Unite 89 p înă la .193 miliarde dolari.

Concluzionînd asupra acestor date şi cifre, preţul războiului din Golf este foarte scump. Cite lu­cruri pentru oamenii lum ii şi

‘ bunăstarea lor nu s-ar fi putut îm plin i fără aceste' astronomice cheltuieli . destinate războiului din Golf.

Iiier CAU/VN- - ^- 1'). ■

I j. ’ ’ 1

„Ultima tioiuţlc* , pentru , pescarii d in Goli!

>De$on de M ihai BACOCIU

- PR IM IRE ’

' Preşedintele Rom ânie i.'.' dom­nul Ion Iliescu, a prim it ieri, <a Palatul Cotroceni, o delegaţie e- conomică din Italia, formată 'lin oameni de afaceri reprezer.tîad unele, din cele. mai importante firme italiene din sectorul pu- ■ falie 'şi particular. Cu acest pri-- le i'au fost discutate posibilităţile dş cooperare' cu firm e şi între­prinderi din ţara noastră, u n e lq ^ avînd deja contracte în derulare cu parteneri rbmănL V izita este premergătoare reuniunii Comi­siei mixte româno-îtaliene, ale , cărei lucrări .vor avea loc la Ro­ma In luna martie.:

, EXAM IN AR I

Perspectivele dezvoltării: reia- " ţiilor economice dintre România şi Danemarca au constituit o- : - biectul examinărilor de ieri, din­tre domnul Petre Roman, pri- m ul ministru a l Guvernului, şi domniii ’A m e Cristiansen, preşe­dintele Comitetului danez- de co­operare economică şi industria­lă, preşedintele părţii daneze . în Comisia m ixtă româno-daneză. ale- cărei lucrări s-au desfăşurat la Bucureşti în perioada .4—8 fe­bruarie. Cu acest prilej oaspeţii au arătat câ - dată fiind orien- * tarea fermă a economiei roma- - neşti spre. valorile recunoscute ale pieţei libere . — tot m a i m ul­te concerne: şi- societăţi din* Da-, nemarca sînt interesate în dez­voltarea relaţiilor de colaborare şi cooperare cu .parteneri d in îto- mânia.' Premierul rom ân . şi-a ex» - primat convingerea că înţelege- ; rile la care s-a ajuns vor fi;con- ! cretizate cit m ai curînd. Pentru perioada- imediat următoare i. vor fi • demarate o serie de ac ţiun i:: concrete' intr-o serie de dom en ii’ prioritare, cum ar fi agricultura, industria alimentară, protecţia mediului,' energie, teleeomunica-, ţii şi' electrotehnică- - _. .

SITUAŢIA 0 IN GOLF - -

• Efectivele forţei multinatio- . n â le . dislocate Jn- Golf. ş i anga­jate în lupta împotriva Irakulu i; se ridică în - prezent la 680.00t) : de m ilitari, . dintre care 440 000 ■ sînt americani '— -informează a- genţia E .F .E .. In ce priveşte e- chipanientul de război, S.U.A. au dislocate 1.200. de avioane, 30 de nave de -război şi ..2.700 de tancuri.

• ira ku l şi .Kuweitul pierd Ia total 3 m iliarde de dolari pe lu- ' -'. nă din cauza opririi exploatări- 1 lor petroliere — se arată intr-un stud iu : elaborat de cele şase- ţări membre, aie Consiliului de Coo­perare al Golfului, crtat de agen­ţia France Presse

• Piloţii americani au recii- * nosciit că le este din ce în cenfai . greu să localizeze ţintele im p o r ­tante irakiene, câ uneorLau tras în „năluci*. O mare parte din ar­mamentul irakian rămîne ascuns în buncăre iar forţele terestre, folosesc ţinte false, cuni ar , fi, de exemplu, petele de petrol. de - dimensiunea unui tanc pe ni* ■ şipul deşertului. \ ^ ^

• Farouk Ai-Sharaal, m inistru . de externe al Siriei, Intr-un in ­terviu acordat cotidianului ,.I«e Monde*, a apreciat ca'preşedinte­le Saddam Hussein urmeaz-i o politică de sinucidere' şi s-a a- rătat pesimist în ce priveşte şan­sele de încetare a conflictului din Golf datorită „încăpăţînării* şefului statului irakian.. ..

. _ • Yitzhak Shamir, primul mi- , nistru al Israelului, a afirmat la postul de radio Ierusalim că „fă­ră dispariţia lui Saddam Hus­sein hu poate fi vorba de o so­luţionare paşnică" a conflictului din Golf. „Această afirmaţie nu "este dictată de un sentiment do • răzbunare, ci este rezultatul a- nalizei noastre asupra viitorului* ‘— a adăugat Shamir.

• Generalul Collin Powell, şe­ful Statului Major mixt al S.U.A. : — . Intr-o dcelaraţic făcjită pre­sei pe aeroportul irlandez Shan- non, unde a făcut o escală: In drum spre zona Golfului — a subliniat că viitoarea ofensivi' terestră a aliaţilor nu se va des­făşura, In maniera In care *-ar aştepta preşedintele Saddam Hussein. 1 ■ ’ - r

ADEVARUL DE CtUJ == PAGINA i

IM A G IN I BLiMOE D IN T ÎR G U M U R E Ş " ( IV )

® Pagini de jurnal © .12. MARTIE. Incfepc la I.M.F.

Tîrgu Mureş greva studenţilor'' maghiari. Au posibilitatea, de a ' da-concurs de admitere în _ lim ­ba ‘ maternă, dar vor locuri se­parate’ la admitere. Fac cursuri în 'lim ba maghiară, dar vor ca' şi lucrările practice ' precum' şi practica medicală s-o facă tot' în lim ba maghiară.' Mai vor afi­lierea I.M.F. ■ Tîrgu Mureş- la o Universitate „Bolyai“. - . , V

"' 13 MARTIE. 'F ilm ez greva.; Studenţii maghiari ^tau pe scă- ,, rîle' [institutului înfofoliţi în pă- r turi cu o carte în m înă. Pe pe-, reţi— - lozinci îri limba rnagnia- ,. ră. 'Au.- apărut foarte prompt re- ’ porteri străini , (occidentali?)., . M ulţi vorbesc 'maghiara. De c- .. xemplii, cel .din — dacă am re­ţinut bine — Danemarca. ./, . '■■ ■:

15.' M A R ÎIE , Miercurea i.Ciuc. ./>. M a întîlnese la ora 9 cu Nicolae Melinescu, coleg: de , redacţie ver. ■ n it din . Bucureşti. -Intenţionează să facă. un reportaj la Ciumani, cu constructorii de ..căsuţe de va->, n canţă/în ideea cumpărării uneia.

. Surpriză pe d rum .. începînd cu ■'- ieşirea ; din Miercurea Ciuc • şi ; termifiînd cu Ciumani -ţ- l în g ă . ' Gheorgheni —, toate satele au, , arborat ' tricolorul m agh iar'— roşii, alb, verde: Sute şi sute de steaguri. Drapelul românesc doar ’ - pe , fclădirile,,: oficiale. Coborîm. dini/maşină, examinăm steaguri—.-? le. Toate, \ identice - ca mărimei , pînză ,de calitate., întrebăm, ri- zînd.. cam g a lb en , dacă . n-am ; . fost. cumva peste noapte ocupaţii-, de Ungaria n o i, nu ştim. Este vorbă, n i se explică,: de aniver­sarea ă ’ 142 de ani de la . revolu­ţia maghiară; Rotundă- cifră! F ilm ăm la Ciumani.-La. întoar-^ cere oprim la Clceu. Dinspre ga­ră răsună din difuzpârele puse la \v maxihi imnul de, stat .maghiar.La ^Miercurea Ciuc aflăm de Ia colegii de Iâ-tŢAdevărul; Harghi­tei" că la ■ monumentele -lui Băl- cescu şi Petofi din centrul ora- , şului, p r im u l' a fost arborat dra- ,. pelul maghiar. ' , ! -

16 MARTIE. Ne întoarcem la . Tîrgu Mureş. Ora 18. La inter­secţia din cartierul Tudor - în- tîln im lume adunată. îh cursul zilei>a .avut/Joc- un incident/ la- farmacia -28. Informaţii confuze. - n-au vrut să servească un bă- • trîn pentru, că vorbea româneşte,. ■; s-a arborat o lozincă şi .drape­lu l maghiar, oamenii se .contra-.. t: zic. Cert este că sînt iritaţi. Nu-u de mirare. N-am 'Jâcut niciodată paradă de românism, dar şi eu m ă simt jignit. Ora 20. In aprq-, .' pierea locuinţei inele de pe Bu­levardul 1 Decembrie 1918 un : Trabant, condus de un maghiar, intră îri Coloana de români care, cu steaguri tricolore, se îndrep­tau spre centru. Sînt rănite mai ' multe persoane. Trabantul e răsturant şi i se dă foc. Demon-'

straţie în faţa căminelor studen- ţeşli. Se scandează „Trăiască, trăiască, trăiască, să trăiască Ardealul, Moldova, şi Ţara Ro-

. mânească". .> Pastorul Tokes, cel oprimat de

limba- română, cere preşedinte­lui Bush să nu acorde României clauza naţiunii celei , mai favo­rizate .'M ă îndoiesc că în felul acesta, va obţine .vreodată clauza minorităţii celei, mai fa­vorizate pentru. maghiari... '

' 17 MARTIE. Miting de' .pro­test al studenţilor ' români Îm­potriva perturbării activităţiiI.M.F. prin greva studenţilor m a­ghiari. Filmez.. Incident în cur­sul; m itingului ţinut la Poliva­

lentă, de fapt o provocare;,! . • împreună Teu Adrian ;Popes-

; cu, fotoreporter': la Agenţia; îteu- ter, îl căutăm la Poliţie, pe. şo-, ferul trabantului kam ikaze.. Se

1 numeşte Nagy Samuel. Faţă ne­omenească, tumefiată groaznic.

• Pretinde că era beat. Incoerent,, se contrazice mereu. • A flu că a existat ' şi Jo . Dacie albă, cu nr. 1

• — M S — ,5122;; cares i-a fugărit pe demonstranţi: îri seara zilei de ieri. De unde. atîta ură?.

f „ 19 M ARTIE., „Miting românesc îri faţa „primăriei judeţene". Du­pă tceeâ ce .se scandează .îţi dai seama de starea de'spirit care S-a închegat.- „Muririi; luptăm, Ar-- dealul nu-1 cedăiriV „Limba ro­mână să fie stăpînă", ,illiescu, riu uita, şi Ardealu-i ţara ' ta*.' Se cîntă Hora Unirţi. E clar că, după ce au-fost jigniţi, şi spe­riaţi de evenimentele .dihî 15. ş i :16. acum se simt frustraţi ş i ' a-‘ baridonaţi. De altfel, starea asta e m ult mai -veche. Filmez. Reac­ţii de furie. Intru îii sediu.'Filriiez '

.din. balcon. Mulţimea cere demisia' Iui Kincses Elod, membru al Comi-. tetului judeţean C.P.U.N., cel ca­re cu tertipuri avocăţeşti a în­cercat să demonstreze că româ­nii .sînt: profanatorii ."propriilor lor simboluri naţionale. /K.E. în- ■ cearcă să vorbească. E huiduit.. Cumplită ipostază.r.Pînă la ur- ‘ m ă 1 e silit să-şi '"dea derriisia./ Scot filr iiu lid in aparat; O ! maşi­nă specială pleacă cu 'el' la Bu­cureşti. Seara, îr i , timp ce aştept să; intre materialul pe post, aflu de - la Luciari. Rusu, fotoreporter, de incidentele de Ia sediul par­tidelor: Lucrurile sînt destul de neclare. Lucian n-h - putut foto­grafia, âu vrut să-i facă praf a- paratul. îm i povesteşte că Stito Andrâs a fost bătut. M i se pare foarte grav. Incidentul, deliberat sau nu, pentru maghiari , a de­venit un simbol. F ilmul nu este difuzat. Sînt dezamăgit.: îm i dau seama cît de dezamăgiţi sînt participanţii la \ miting, care m-au, văzut film înd. Din nou p o ­litica struţului.

O ! Dorin SUCIU

Şoferul călău. Vineri, 1 fe­bruarie 1991, în jurul orei 14,' un autobuz „46“ al cărui num ăr/ de înmatriculare n-am reuşit încă ,să-l aflăm, mergea dinspre. Piaţa M ihai ,'Viteazul^ înspre;' Cartierul; Zorilor cu uşile- des- ' chise şi o groază -de -călători pe - scări. Cu. puţin înainte de inter-1 secţia cu fostul Bulevard Le- nin, şoferul a ; coborîtv-;-'nervos djn maşină, a .luat de urechi ifn..,, copil de clasele I—IV, l-a dat jos de pe, scări şi. a început ..să-i'./ care cu nerriiluita palme '.şi,' pi- cioăre în fund. Intrigaţi, călă­torii au început sa protesteze: ' unii verbal, a lţ i i .... in Sîr.d (doar’ riu era să-l şi scoată din V; m îinile ticălosului; pentru • că nici unul nu-i era părinte!). Du- pă ce l-a bătut bine pe copil, şoferul a trecut'din nou la vo­lan , şi şi-a continuat^ druinul ; înjurînd, jn timp ce. băieţaşul a rămas plîngînd în stradă, , pe : un 'ge r de''minus. 16 grade. :

Bravo, doriinilor şoferi! - Du- J; pă ce că ne îmbolnăviţi (obli-" gîndu-rie să vă aşteptăm cu o- rele în stradă), asta mai lipsea. ' să ne şi bateţi! Ce tot or fi a- : vînd :unii cu minerii . . .?ţ : '

Stupefiant pur românesc. De heroină, haşiş, cocaină, - .opiu, mărijiiana, LSD aţi auzit cu to­ţii,- Ei bine, iată că," în sîîrţdt, - '* după'aproape zece luni de'cer- ■ ' cetări :ale unei întregi' coini'ăi ' (parlamentare) avem şi noi dro­gul nostru: NSD-ul. O* p iîm ă reacţie la acest stupefiant este ^ aceea că . . . rămîi stupefiat* Cu cît doză e mai măre (sau -NSD- ul e luat în combinaţie cu Ge- ■ lu Voican -Voiculescu'şi ' Ve- ■ resztay ' Attila), cu: atît stupe­

facţia ; creşte 'şi - încep sâ 'apară tot măi multe alte reacţii:; fu- rie, scîrbă, derută şi apoi, in- tr-un final, halucinaţii (de ex., rom âni' instigîndj şi incendiind

i]a Tg.? Mureş sau, pur şi sim­plu, ung:uri cu steaguri _româ- - ne.şti în mînă. manifestînd paş­nic- pentru reîntregirea Româ-

'•niei; şi strigînd din suflet: „Tră- î-iâscă~ România Mare!“). - ’

Deoarece stupefiantele - sînt. interzise în întreaga lume, no permitem să adresăm organelor

CUIE iN TALPĂ' în ‘ drept rugămintea de a-şi la- 1 ce, şi la noi, datoria.' -;P’aIc Poştei. O felicitare de . Crăciun expediată^ din G'itc-

borg (Suedia) în' 16 decembrie ' 1990 (ştampila poştei) a ajuns , lă destinatar (adică la / mine)' în .; . 1' februarie 1991. Evident '

(şi - ca de obicei),: fără ’ ştampila / poştei clujene. ; V ; ••' Dragii mei factori ' poşta li,-

; dacă tot riu obişnuiţi să mar- • 1 câţi momentul sosirii scrisorilor ' ,'la deştiriaţie aplicîndu-le, aşa - f cum se cuvine, ştampilă,- de ce n-aţi păstrat felicitarea pînă la ■

; Crăciunul viitor? . L-aţi fi scu- • tit pe amicul meu de nişte chel­tuieli în plus, iar . mie mi-aţi făcut, zău aşa, o mare bucurie: : văzînd dată expedierii acesteia,

rm-aş fi - s im ţitv şi eu, 'măcar b 1 dată-n viaţă, mai tînăr cu un an . . . Bată-vă norocul să vă - bată, da’ lipsiţi de ; iniţiativă

. mai sînteţilVv.- :

Il iit ie igienică descusut. Din. tre i,. suluri de - h îftie , v igienică - cumpărate recent,-toate - trei s-au dovedit a fi (după 'prima jumătate ;de riiffru \folosită) ;•. f panglici cu • lăţimea de • 1— 3

centimetri. Cîrid.ş-p,-niai.s6umpi -,o dată, cu ‘siguranţă vom cum­păra' hîrtie ;igieriică, tip"„aţă' de cusut1’. Şi ce-om rriai cîrpi ţu toţii! "l-'i-f''-"-

Concursul-anului;- Din~'':sursin rieautorizate aflăm că Primăria M unicipiului organizează' ^ un 'concurs cît se poate de intere­sant şi. desigur,»atrăgător:Jper-. soana care va reijşi, să stabi­lească (cu precizie absolută) nu­mărul tuturor gropilor'.de pe toate "străzile 4 i ‘ trotuarele din Cluj,, va .prim i uri premiu . în bani echivalent, cu. numărul a- [■estora.

. .La concurs se poateînscrie . oricine. N u1 pierdeţi ocazia,- ce­tăţeni ai C lujului^ ; aveţi, iîn sfîrşit, şansa , să vă, îmbogăţiţii

Motiv de’ satisfacţie. îijtrca- • ; ga ţară aşteaptă "cu deosebit in-'. teres- punerea în aplicare a ho- tărîrii privind demiterea Celor care au fost~:’seciirişţi sau cota-"

; boratori ai Securităţii-şi âctual- merite. îşi desfăşoară -activitatfa în cadrul Guvernului, ‘ Pariă-

’ mentului Şăii Pijeseî,rpreCurn -şî' publicarea dosarelor ăceâtora. Dacă "„foştii1* âu toate''motive-

, le să fie .irispăimîrităţi^ Actualii •’ colaboratori pot dormi liniştiţi:

dosarele lor nu vo r ; fi făcute .publice ş i(riici-domişi-'din func­ţii nu vor fi. Cel puţin pînă-lao revoluţie viitoare . . . v. .; v

■■■"■' *- ' Nică T. PIRON

• :<-v v m „w

AGENDAPROGRAMUL* STUDIOULUI DE

RADIO CLUJ: ;

Duminică: . 8,00 — Universul. creştin;;. 8,30 ; O poveste m u­zicală; 8,50' — 'Eveniment;9,00— Top Transilvania — clasa­mente de /muzică populară; 12,00— Radio-duminica; 13,00 — Top10 — inuzica. uşoară; 16,00 — O- colul păm întului; 16,20 -p Tutti Friitti magazin muzical; 17.00 ;— Unda "pentru minte, inimă şi literatură; 17,30 —-Miracolul sii- netelor; 20,00 :— Din grădina cu flori multe — cîntece si jocuri: populare; 20,30 — Luiriea spor- turilor. -,' ' ' '■ .'

Luni: 6,00 — 8,00: „Bună di­mineaţa" — actualităţi şi muzi­că; 10,00 — Interpelări; 10,20 r-1 Muzică populară; 10,50 — Cîn- tec . şoptit, moment ' poetic;11,00 —r Radiomagazin ştiinţific;11,30 ;— Globul-muzical — m u­zică de " film ; 12,00 — Bursa ideilor; 12,20 — Muzica secolu­lu i nostru; 16,00. — Meridiane şi paralele îir lumea de azi; 16,30— Reprize muzicale; 17f00 — Bule­tin de- ştiri; 17,10 — Bibliotecă din Alexandria'; 17,30 — Odiseea artei lirice — Carmen II I ; 20,00— Top 10 — muzică uşoară. - NMarţi — ‘ 6,00 — 8,00: „Bună

dimineaţa" — actualităţi şi m u­zică; 10,00 — Pasărea măiastră

— revista de etnografie; 10,30— Divertisment muzical; 11,00 — ■Viaia -minorităţilor naţionale; 11,20 — Piese instrumentale; 11,30— Salonul artelor; 12,00 — Arii- diri opere; 12,30 — Ateliere m u­zicale; 16,00 — Radiomagazin ştiinţific; 16,30 — Varietăţi mu­zicale; .17,00 — , Buletin de ştiri; 17,10 — Vîrstele şlagărului; 17,30 —; Interpelări; 20,00 — Lecturi literare; .20,30 — La fîntîna do-_ rului — muzică populară. ' ‘

ruTEATRUL ; NAŢIONAL — du­minică, ora 14,30 — „GLOSSA" de: Mihai Eminescu.

SPECTACOLE

Opera Română — DON CARLO, 'lun i,; ora 18,30. Premieră. ^Diri­jor Petre Sbârcea; A.I. Arbore — regizor;' arhitect Cătălin I. /Arbore — scenograf. Distribuţia: Fi lip al Il-lea, regele Spaniei— Mircea/ Sâmpetrean; MirCea Moi- sa; Don C arîo "— lori Pojar; Ro- drigo, marchiz de Posa — Dan Serbac; Marele Inchizitor.:— Ti- tus Pauliue, Iu lian Jurja ; Un călugăr — Ion Iercoşan, lori Ţibrea; Elisabeta de Valois, re-

‘ giria Spaniei — Rodica Tonia; Principesa de Eboli — Ana. Or ros. Margareta Vîrban; Tebaldo, pajul reginei — Rodica Balteş, Doina Neculce; Contele de Ler-

Rcferitor la articolul „Încă o a r ip ă .. . t!nără“,. semnat de domnul Ion Cordoş, apărut în „ADEVĂRUL DE CLU J“, iri nu- Jnărul din 30 ianuarie 1991, re­plica noastră este următoarea.-

i • '' ' . ' . • Noi nu sîntem nici o aripa

tînără, nici de natură botanică sau zoologică, nu sîntem „dizi­denţi", cum în mod ironic ne numiţi dumneavoastră. Nu sîn­tem nici măcar partid politic (sînt ele prc,i multe la ora ac­tuală). Concret noi sîntdrrî „A- SOCIAŢIA JUDEŢEANA A PESCARILOR SPORTIVI", cu un num ăr.de peste 6.800 membri

cotizanţl. Sîntem o asociaţie le-

fial constituită, conforjn art/ pa

din Statutul U.V.P.S. din Roiriâ-

niq, recunoscută ’ şi aprobată de

uniunea pe ţară, căreia ne-am a- filiat.

• Apropo de discuţia dumnea­voastră cu^-domnul Mihai Bol- cior, secretarul Filialei Vînători- lor din Turda: informaţiile pe ca­re. vi le-a.s’ervit despre pescari şi asociaţia lor -Judeţeană , sînt fdlse. M a i; pe concret, domnul Mihai Boldor, împreună cu co­mitetul filialei turdenc so opun vehement noului, adică separării pescarilor de vînători, frică fi- -indu-i de pierderea postului'şi a lipsei dc fonduri financiare, adu­nate fără.efort, câ. har domnului pescarii sînt ceva m al numeroşi ca vînătorii.

/ • lncălcînd în mod deliberat legea, doihnul M ihai Bolddr o început să încaseze şi în 1991, «le­

la un ii pescari creduli, bani pen­tru' viza - permiselor de pescuit, fără a aplica pe carnetul de membru tichetul tip 1991 pentru viza dc „şes* sau .'„munte?,- ti- chele primite de la U.V.P.S. Ro­mânia şi în posesia cărora ei nu au intrat, nefiind legal, consti­tuiţi (ne referim la pescarii „cre- duli" de pe Iţngă asociaţia yînă- torilor turdeni). în deplină lega­litate se află, în schimb, Uniu-, nea pescarilor sportivi „Aricşul" Turda, uniune afiliată Asociaţjci judeţene- a pescarilor ., sportivi. Ba mai mult; domnul Mircea Ca- covcanu este. preşedintele uniunii turdene, a pescarilor , sportivi şi vicepreşedinte a l . A.J.P.S. ' Cluj, Deci, Uniuneq pescarilor sportivi „Arieşul“ eşte singura în drept do a acorda vizele pentru 1 ldî'l

;pe perniisele- de pescuit. ••

• l i ; sfătuim i deci pc pescarii turdeni.;să., ceară., domnului M i­ha i Boldor Restituirea /.banilor daţi pentru‘ vizarea pcr’riliselor, respectiv vizarea-acestora să fie făcută la U.P.S. „Arieşul“, ,nol rezervîndu-ne dreptul do a-1' ac­ţiona 'Iri Judecată.' ln- ceea cc

priveşte majorarea cotizaţiei pen-. tru viza pe anul 1991, măsura a fost determinată nu din dorin­ţa subiectivă a cuiva ci de scum­pirea puietului de peşte,'a taxe­lor de arendare a apelor şi a salariilor personalului adminis­trativ. Am adăuga că în 1990, din puţinii bani pe care i-a a- vut (o parte din venituri au fost încasate de' vînători),. A.J.V.P.S. Cluj a făcut investiţii Sn inte­resul pescarilor .sportivi în va­loare, de 700.000 lei, din care 420.000 lei pentru populări cu

.păstrăv, crap, caras, subliniind *că asemenea investiţii , fosta A.J.V.P.S Cluj nu a făcut riici într-un an.

• Am ţinut să. facem*..cunos-, Cute aceste „puncte de vedere" a t ît ' pentru dom nu l. Ion Cordoş, cît şi pentru pescarii din/judeţ, pentru opinia publică-Tji cititorii ziarului „ADEVÂRUL DE CLUJ", care se bucură; de un binemeri­tat prestigiu.

COMITETUL ASOCIAŢIEIJUDEŢENE A PESCARICOR

SPORTIVI CLUJ

/ma şi heraldul regal — Come?, liu Tudosie, Robert Nagy; O vo-, ce din cer — Carmen Gurban,.

‘Mirela Cişriian. . -......TEATRUL DE P Ă P U Ş I'— du-, ininică,.: ora .11 ? POVESTIRI fcU AN IM ALE (secţia: maghiară); ora 12,30 — SCUFIŢA POS E (secţia română) / . ’ UNIVERSITATEA LIBERA pre-' zintă': luni, ora 17, în sula - m»«ă , a Casei- Universitarilor,: expune­rea: POPASURI ÎN :SUDUL AN-: GL IE I. Prezintă cu diapozitive., cir. M ihai Chirtdc, >. cercetător principal. -

Programul FiTmelor de luni !' • NU VREAU PORNO (8; 10; 12;- 14; 16; 18; 20) Republica r.• SEXAIISSION (9; 11,30; - 14; 16,30; 19) ® ŢINUTUL UITAT ' DE TIMP (12; 14; liî; 18); 3JE-

■ SENE ANIM ATE (10)' — Dacia . . @ NU POŢI OPRI MUZICA (9; '11,30; 14; 16,30; 19) ® CVARTE- t . TUL CRIMTNALISTILOR, (12;j. : 14; 16; 18;) ©/DESENE ANIMA­TE (10) — Mărăşti ® KING KONG EVADEAZA, (9; 11; 13; ' ; 15; 17; 19) — Victoria;- 11, 12 februarie CABARET (9 ; 11.30;.14; 16,30; 19); 13, februarie:. CA» f l BARET (9; 11,30; 14) ® /CINE­MATECA: IN UM BRA PROHI- ,. B IŢ IEI (17; 19,30); 14 februarie: CABARET (9; 11,30; 14); CINE: MATECA: CEI M A I FRUMOŞI AN I (17; 19,30); 15 — 17: febril- ' arie: CABARET (9; 11,30; 14; 16,30; 19) — Arta ® . LAMA ZIMŢATĂ (12; 14,30; 17) r- Muncitoresc 9 O FEMEIE FACE CARIERA (9; 11; 13; 15; 17; 19) .

• — Favorit ©"'RtNDUNfCA NEA­GRA (13; 15; 17; 19) « ROCK- /)ND ROLL ŞI RABAKA (9; IU — Timjwiri noi. ' . 4 ,

• FOTBAL, în partida "ami­cală de verificare -a pregătirilor pentru retur, disputată Joi / pe „Municipal“, echipa ,,U“ 'a ,Între­cut cu scorul; de 2-0 formaţia U- nirea Dej.. Echipa „U“ v a pleca luni într-un turneu .de două sau trei Jocuri în Ungaria.

• BASCHET. Azi urma\ â se dispute, în Sala Sporturil.ţ în cadrul diviziei „A“, partid masculină dintre „U“ şi OTEL, N O X din Tîrgovişte. La cerero j ccliipei din Tîrgovişte, federaţiţ de specialitate a aprobat am în r^ rea',pnrticjei:şi reprogramarea v la o datA ulterioară co u n n c a ^ l a fi fixată.

PAGINA 3 ADEVARUL DE CLUJ

MOZAIC MOZAIC

Berea noastră cea de toate..., Z ile le l ar ;■ spune, 'cu< optimism, m ulţi . clujeni., ria-din Claudiopolis i (Cluj) i-a oferit la , prînz 'ş i Fiind vorba>despre bere (cunoscută.deja.de .vechii ' .c in ă . carne de vită — friptă ş i. fiartă —, moruni, egipteni), ri-ar fi lipsit de interes un scurt „isto— ' scrumbii, slănină,: castraveţi, orez, unt, pîine, vin ric“ ă l acestei băuturi atît de populare a ltădată ,„ _ - ş i.b e r e l In : 2 ; aprilie ; 1600, M ihai -Armaşul şi şi câref'In;' u ltim ul timp, poate' fi considerată o Matei ? Pereşit' sînt ospătaţi -în Cluj, din ordinul adevărată'raritâte în Cluj. Deşi "îh oraş existăio * primarului, cu' ţipari^ ştiuci, came şi alte' a|imen- bine înzestrată fabrică de bere, fiare produce — - te, precum şi cu vin de 96 dinari- şi bere de 24 este'ădevărat, nu în to td e a u n a '^ bere dfeTf'bahă • dinari.' în socotelile î oraşului privitoare la astfel' calitate, ;eâ'.(adic;ă .b'erea) a 'a juns ;să fie rgăsită în de ocazii; consumul berii este am intit de foarte oraşul nostru m ai rar decît whiskyul şi alte/:„spe- multe ori. îri J.730, guvernatorul m ilitar austriad

. ( #< 1 f P « A vk n m ! a m ««m a ! i . ~ ___ _____- -- A y ..1 . «t«Ciaîităţi“ frumos-îmbuteliate, din Occident."■ In Evul Mediu^şi mai pe urm ă meşterii berari; dini Cluj, aşa-numiţii-„braxatores" au 'ajuns' la;-o~. mare' fa im ă ?în ceea ce priveşte ..producerea'berii, -- asemeni - confraţilor, lor d in ..alte xoraşe; din Tran­silvania: I n • trecut,; berea era • m ai * ieftină; decît; vi­nul; în. 1574,; de.iexemp|u, vadra-de bere se vindea cu ;l—2, dinari. Această : băutură ! (cunoscută de traci,-sciţi, .celţi, .germani etc.) s-a, îmbunătăţit .ca­litativ in , cursul secolelor. Berea asemănătoare, cu ,

cea; de astăzi a apărut pentru primă dată în Ger-; mania, îri anul 1070. Oraşele Harnburg' şi Danzig, .vde -pildă,, produceau bere pentru .'export. .Berea■

neagră şi .dulce num ită .„Mumme" ■ a fost inven­tată, după, un complicat proces ' -tehnologic, ,1a

■ Braunschweîg în anul’ 1492, anul descoperirii fAme- ricii. .Veştiţa bere, de. Munchen^ se'fabrica deja în •> 1420..'-Berea „Porter11.. a fosf produsă ,în 1722 la Londra ;'deT.către berarul’ Harwood.,' în ; Transilva­nia,, măiestria fabricării berii eşte;cunoscută;'de cîteva ,seco|e.-Se,făcea bere.bună laîS ibiu; Braşov. Cluj, Bistriţa etc. Se pare 'că- primii, fabricanţi de bere ;d in : ClUj- au fost călugării iezuiţi diri Mă- « năştur (1579) iar despre consumul .acestui apre­ciat; produs' există; însemnări pe cît 'de precise pe - atîtj de interiSsanţe -Astfel,; în 25 ..iulie J1594, unui , sol idîn.i Mun tenia,î însoţit " de *12’” persoane, Primă-

al Transilvaniei face anumite reglementări privi- toare la producţia şi comerţu|. cu cînepă, tutun, vin, şi bere. După expulzarea iezuiţilor din Cluj, în anul 1773, fabrica ■ de bere din C luj—Mănăştur ajunge în posesia fiscului. în 1907, firma • „Frede- r ic C zo ll şi fiii", din Braşov, a i cumpărat fabrica de bere din' C luj, care ajunge la o producţie de 5000 hectolitri pe an^ După modernizarea fabricii de bere; *,‘,Czell“j între a n ii ' 1909—1912, producţia anuală- a acestuia a junge , la 60.000 hectolitri. La 1 ianuarie 1928 a [Uât fiin ţă firma „yrsus".; Em­blema • ei, un urs stînd în picioare . Şi ţinînd . în braţe două sticle; de bere, devine cunoscută în în ­treagă^ ţară.; Fabrica „Ursils", care, fuzionează cu fabrica de ' bere ' din ■ Turda, îşi măreşte ' simţitor’ producţia, sortimenteler „Lux**, „Gloria**, şi - altele fiind foarte apreciate; pe vremuri. 'Cumpărarea, u-, noi sticle - de - bere; nu • era o problemă, nici consu­marea . unui „ţap", a unei. „halbe1*, ' „regale11 - sau „sonde".’ Câre este situaţia * acum? Intrîrid într-un’

loca l. pentru o bere, t în cel m ai bun caz ţi se

răspunde la- solicitarejasţfel: „Numai cu mîncare*1!.

Altă -dată, yrîncf- să domanzi şi mîncare, răspun-*

su| este la fel de categoric^-„N-ăveni bere"r :- * ?

, ? Gh. ISAC

„West Side Story”—acord final„Maria,-, ; Maria", r „Tonight",.

„Somewhere", .„ l’mv so, pretty?». . Se poate spurie că,' de. trei de­cenii încoace, toţi ţinerii* lum ii' s-au delectat în faţa' lirismului generos, a dinamismului şi, u- \ neori, insolitului partiturilor mu- 'zicale scrise de Leonard Berri- stein pentru celebra „West Side Story". Cu această operetă, com-; pozitorul şi şeful de orchestră a- merican — dispărut în toamnă anului trecut la vîrstă de 72 de ani — r a : reuşit să-şi: cîştige' dreptul la nemurire. Intr-adevăr, Leonard Bernsteiri a semnat o capodoperă a . genului şi a dat un -impuls;nou ;comediei m uzi­cale din America.' împreună cu la fel de revoluţionaruf coregraf. Jeroriie; Robbins, ;el .a lansat ; „West Side Story" pe scenă la; Washington, în, 1957. Apoi, ,ope-;■ reta a devenit' cunoscută. şi re­cunoscută pe plan mondial gra­ţie ecranizării; semnate, în 19(3), de regizorul Robert Wise. Ge­niul acestei echipe, care s-â ba­zat pe; libretul lu i Arthur Laii- rents -şi pe textele lu i Stephen Sondheim, ‘ constă; ’îri aceea' că ia 1 -reuşit să prezinte credibil, unui public din a doua jumătate a Secolului X X , drama eternă a i. lU?1 Romeo şi • a JU lie te i. ' r* 1 Acţiunea -este " transpusă în mediul: -urban; newyorke2, "în ' cartierul ^vestic* ăl Manhattanu-- lu i (West Side) unde se confrun­tă două bande rivale ■— ■ ..Jets", compusă d in ; tineri yanke i/ şi „Sharks",, formată diri-’ portori- cani.' Totul se petrece, practic,- ea în tragedia shakeŞporiană: întilnirea, dragosiea la prima:; vedere, duelul, moartea lu i To- ny, care-şi .crede iubita moartă.

dar Maria,.:Julieta. newyor- keză, supravieţuieşte. ,

- D in punct de vedere muzical, Bernstein format in latura sa' componistică de Na-Jia -Bou- langer — a. realizat în „West Side Story* ian stil original de jazz simfonic, deosebit de com­plex ; tonul este grav, serios, a- ■

- proape religios, complet deose­bit de melodiile tradiţionalei rc-

. jnedii-muzical?, americane. Para­doxal, in această -. partitură este că Bernsteiri, perfect, integrat m „Poveste** şi îri mediul în care aceasta • se ' îritîmplă, este - legat m ai m u lt : de ;.:'cornpozitori - ca Stravinsky, Prokofiev său Bar-

■ tok, fără riici o 'referinţă la ii- niversul „rock and x roll"-ului speoiflc 'bande i „Jets". în 1962,

icompozitorul a tras din comedia; sa muzicală o suită de „dansuri

• simfonice", extrase ’* orchestrale : j regrupate fără vreo. cronologie ă- ' ; hume. Cît îl priveşte pe Berris- ţ t e in — şeful de orchestră — ă- bia la începutul anilor ’80 a în­registrat versiunea „sa“ . pentru ,

'd iscul cu „West' Side' Story", cu colaborarea a două vedete ale o-'

o perei: K ir i Te Kanawa şi Jose Careras. -■ ■- —

■ .Pentru Bernstein — omul, în-.;

să, la 72 de ani a răsunat acor­

dul f in a l . . .

Aşa cum rezulta din preced ca­tul -articol, mai 'bine de.-un de­ceniu •, curiozitatea britanicilor ■ şi a numeroşilor vizitatori străini ■ a fost. Stîrrîitărde misterioasele cercuri, , inele -şi. alte deaeiie ce apăreau, 'peste, noapte, . în lanu­rile " de, grîu- din sudul Angliei, cu puţin timp •înaintc.a; secerişu­lui, 'fenomen ce a dat şi conti­nuă să ;dea “naştere 'a • nes.îrşite ; interpretări, ‘ explicaţ’ i, . contro- verse, . atrăgînd a t ît .' siiiiplii cţi-■ rioşi, cît şi .eclupe de, cercetători,. Dacă pîriă ,îr i;. I'îSO; predominau (cercurile ,tje ducrita 'dimensiuni, (pînă la cîîi.va .metri diametru;

-izolate sau grupate în triplete şi cvintuplete, -în iiiiie 1986 si-a făcut apariţii un corc înconju­rat de-un ; iriel unde plantele c- Tau, i de asemeni, _ culcate la pă­m înt. Numărul acestor formaţiuni -s-a ;. înm ulţit, cercul central , fiind înconjurat şi de mai mul-'

te inele ecpcentn^e, sau ue se- mi-inela, aşadiir'de arce de cerc în vară' lu i 1990, toţi cei ce. au avut prilejul să survoleze în ­tinsele lanuri ala proprietăţilor' particulare din sudul Angliei au remarcat „explozia", - adevărata

IMAGINIcomentate

beţie de forme • şi alcătuiri, un--' de' griul 'era' culcat ’ Ia’ păiTilnt:; înlănţuiri de ccrcuri, ifişle. ,arcede cerc, paranteze, lintf şerpui­toare etc., r.ulminînd. cu uriaşa „pictogramă" descoperită, îiţtr-:Un lan de grîu la, A lton ’Barries (co-

tins p înă în nordul Scoţiei, -| a- . ra Galilor, insula^W ight. Pe lîn ­

gă nelipsiţii curioşi* fiecare riouă apariţie adăuga .sau încerca să înlăture:' ‘ argumentele ^ teoriilor formulate anţe-ior, priv ind na--, tura; cauzele; straniilor mariifes-;

Misterioasele cercuri din lanurile de yrîu (II)mitatul Wiltshire): patru cercuri •: mari,-dintre c.ire două Ipponju-^.

. rate} de ;inel^ ,şr.alto cîteva m a i’ m ici înşirate ,pe' o, singură -imie lungă do 134 metri, principalele cercuri avînd, - de data aceasta, şi ciudate desene exterioare., Alcă-

„tuirea amintea, prin insolitul ei,; prin ’ făptui că „se adresa" «xclusiv

V privitorilor de la mare înălţime, de pictogramele prea celebre" de» la Nazca (fără a lo copia sau im ita stilul). în aceeaşi perioadă, au fost . semnalate încă . 80 de formaţiuni , diverse, în- lanurile

;de grîu aparţinînd, diferiţilor fermieri. Trebu>e spus că şi a-- ria apariţiei acestora ■ s-a ex-

* ţări.: NiCi fotografiile făcute de,• lâ oarecare înălţime (elicoptere,. chiar baloane), 'nici cercetarea imediată a locurilor respective,,, â împrejurim ilor, — majoritatea, departe de şosele — n-au pus în . evidenţă posibilităţile de acced, ale unor prezumptivi'autori.' Se părea că fenomenul nu e speci-. fie doar griului, el ivindu-se şi

; îri lanuri de orz, "ovăz, in, po­rumb, fiind", semnalat şi în cul­turi de'.fasole, spanac," sfeclă de zahăr, tutun, unii • cercetători a-^

■firmînd că i-au' observat iriăni-*: mestările. şi -pe păm întul 'lip s it ' de vegetaţie, pe îritirisuri nisi­poase, pe; zăpadă,'pe iarba aco-'

P A R I U R I !U nul. din- factorii de atracţie

0. marilor -..competiţii-- sportive îl constituie • „pariul vedetelor'1- — acel legămînt (cu sine şi toto­dată cu lumea) ce vizează obţi­nerea unui> rezult<it de excepţie (record sau. .', record de meda- liil). Pariuri uneori cîştigate, ce­lebre răm înînd în acest sens ce­le angajate de înotătorul ame­rican Mark Spitz la Olimpiada miincheneză (7 medalii de aur pariate, 7 eîştigaic) şi ’ atletul Cari -Lewia la Jocurile de ,1a Los Angelesr aur la sută, două sute, lungime ţi ştaletă îm p li­nire cu care. Kiug Curl a ega­lat faimosul record, - din .Î6, nl legendarului Jcsse Owens.'

tn multe cazuri, însă,, pariul rămine doar estivalul unor vo­inţe cărora realitatea (competi­ţia) le frînge cutezanţa. Cea mai recentă exemplificare: ■ „Mondia­lele" schiului alpin; cele cc-au refuzat categoric marilor favoriţi;

‘ Petra Kronberger ţi Alberto Stamba cîştigarea' parlun lor lan­

sate în start. După cum se ştie, prima urcase pîrtia de la Hin- terglemm mobilizată de intenţia de-a ciştiga-ceea ce specialiştii au num it „pariul nebun"; f* din 5 medalii de aur; al doilea, a- demenit ti*.* aui ui probelor de slalom. Evjr.iniemele au dictat însă altfel, "Ptî! rei oferiridu-i .ioar aurul „coboririi". după care i-au destinat căderea, de „Super1 G" produsă in chiar clipa premer­gătoare, momentului cind schioa- ra trebuia să-şi agaţe de gît al doilea aur; ghinion ce-i scos-o definitiv din cursă, regina fiind ■ obligată sâ privească din latera­la p îrtie i' lupta pentru celelalte trei medalii. Nu m ai mic a , fost ghinionul ita lianului Tomba ca­re, după un modest loc IV la „special" a ratat şi „uriaşul" câ- , zînd spectaculos .(şi incredibil) în ’ chiar startul rhanşcl ce ' „tre­buia" să-i aducă aurul, întrUcît precedenta manşă, îl, fixase pe primul loc şi-l recomandase cîş- tigător siguri - ‘ • - -

Evident, ratarea pariuriloir . a

şocat; Şi a nemulţumit, intrucît multe dintre m iile de. spectatori prezente lâ S;iaiback veniseră a- demeriite exact de atractivitatea pariuril.v l .

M ulţi vor f i trecut inf.â peste ) . comercialul situaţiei, mor- gînd în afund, la cauzele, ce-au deterniiriăt ratarea pariului: ne­cunoaştere^ .'propriei puteri?, su­praevaluarea forţelor?, subesti­marea'adversarului?, discordan­ţa dintrer;voinţă ş i posibilităţi?, labilitatea^ psihicului de con­curs?, ins inuarea; perfidei Fortu­na?, tirania, imperativului „adUm sau lîiciodată"?, şau „eapcaria"

'im boldului dupiă care „succesul

surido doar celor curajoşi-?Pro­

babil din toate eîte puţin. Exact

ca-n, viaţăI « Numai că cei; din

sport -păstrează; şnnsa- angajării

imediate ; Intr-o altă cursăl De

unde se lansează, fqrşiîicaţi, şi?»

aspra cursă a viaţiii 1 J1" l.nf.

w‘S- fl ÎNIV}-ii: AM

pe rită 'd e brumă. încă, diri 1980; (după unele afirrriaţii, fenome­nul ar f i avut ş i,.. manifestări

! sporadice “anterioare); au începu t >sâ se ofere explicaţii şi- să se işto coritroverse. Diipă speciali­tatea şi n ive lu l1 de - pregătire al numeroşilor cercetători,'ca şi după /fantezia celdr'atraşi în dispute şi formularea de noi ..supoziţii, ipo-.' teze legate de.fenomenul cercuri­lor, ' luat în ansamblu, se pot grupa. în ; şapte , categorii, avînd drept .cauză manifestări - specific agricole, activitatea unor anima­

le, prezenţa - unor depozite , sau

urme arheologicer- subterane, * fe­

nomenele meteorologice, activita­

tea m ilitdră, acţiunea . extrate­

restrilor şi, îri■ fine, m ina inten­

ţionată a omului...Care~ dintre a--

ceste categorii-de explicaţii să

fie cea adevărată, cu demon­

straţiile de rigoare?; V om ; cerce­

ta, succint,- cîteva din cele mai

năstruşnice-' ipoteze, cu argumen­

tele lor. ' ' .' ' '

1> TRAIAÎjU

S C H I

Zilele trecute s-a desfăşurat, la Păltiniş „Cupa Băişoara", Competiţie rezervată . schiorilor între 10 şi 14 ani. Locul de concurs a fost ales Păltinişul datorită lipsei de zăpadă la Băişoara. _ Zăpada bună,, timpul frumos dâr deosebit de rece au prile juit tinerilor concurenţi în ­treceri deosebit de disputate. La capatul accstor întreceri s-au

■' Pagină V realizată - de ' Michacla BOCVJ

i/,!.- ' M IIIAELA TAU’E/\WU

\ EPIGRAME V

• „ r iR O A N E “ PENTRU : ,, . CASA EUROPEI.'

-ţ T NEDUM ERIRE , n

■Int a Europei casă . - ; , 4- e salon şi p iv n iţă . ' :

Noi -iritrăm, acolo ca să „facem sluj "sau- bişniţă? . ... ‘ ..

; , . REPART IŢ IE .., ; •■-

Mînclra Europei casă are camere o mie. •De-om intră, ce ne m ai -pasă? ;

: Noi vrem la bucătărie. ............... ’

j CONDIŢ II -

Mi-a şoptit aseară’popa " ' Că intrăm îri Europa ■Dacă ne spălăm pe dinţi vŞi-i ‘scuipăm pe preşedinţi.

A c c e s u l ; in ; e u r o p a

După cum ne spuse Iuda, 'Drumul trece pe la Bucla;Dar aici începe dramaCă rioi ne-nchinăm': la' Brahma. :

CASA E U R O P E I: ; ■ ;.'-

Casa; asta-i casă veche :■Şi-s Intr-însa veri şi-unchi - ; Să ne tragă de ureche.Să ne pună în genunchi. ", -

Teodor CAPOTA

; c l y .

.obţinut următoarele rezultate? Slalom uriaş, băieţi 10 -12 an ij 1; Zalan Sipos (Sc. M. Ciuc), 2. Dan Laşiţă (Se. sp, Sibiu), 3. Robert Bartha (Sc. Petroşani); băieţi ,13—14 ani: 1. Zoltan Pe- triko (Sc. M . Ciuc), 2. Eugen Demuth (Sc. „Armata" Predeal), 3. Plorin Staicu ' ■ (Sc. „Armata- Predeal); feţe, 10—12 ani; 1.

- Simoria. Popescu (Sc.- sjl. Sinaia), 2. Noemi P ito '(Sc. M. Ciuc), 3. Nicoleta -, Gornea („Pionierul" Cluj-N.);* 13—14Ja n i: 1. Corne­lia Caţă (Sc. „Armata" Predeal),2. Anda Curuţă (Se. Sp Sibiu),3. Maria Zarug (Sc. M, Ciuc). Slalom, . băieţi 10 — 12 ani:1. Zalan Sipos\ (Sc. M. Ciuc), 2. Robert Bartha (Sc. Petroşani), 3.

_D an Laşiţă (Sc. sp.' Sibiu); .13— 14 ani: i . Zoltan Petriko (Sc. M. Ciuc), • 2. Ucvente Gyarmati (Clubul Tg. Mureş), 3. Karoly Antal (Sc. M. Ciuc); fete 10—12

,an i: l . ; Noemi Pito (Sc., M. Ciuc),2. Gabriela Zsombori (Sc. M., Ciuc), 3. Simona Popescu (Sc, sp. Sinaia); fete 13—14 'in i : 1.

Cornelia Cat^ £>“

Predeal), 2. Mihaela Tă|peariu

(„Pionierul* Cluj-N.), 3. Oana

M ihăiţă (Sc. „Armata" Predeal).

Vlad CHIUITA

ADEVĂRUL DE CLUJ ..PAGINA 4

De vînzare i

• TELEVIZOARE COLOR MARCA GRUNDlG Şl PHILIPS

> diagonala' 65, 'cit' termen de . garanţie 6 luni. Preţ de discuţie 200 dolari sau echivalent. Pentru' în-, scrieri şî informaţii în termen de 4 zile la telefon 2-10-20 *L 2-73-97 după ora 13. (21344)

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

organizeazâ (contra cost) ;• pregătirea pe grupe mici a candidaţilor pen­

tru admiterea 1991. i ' s: Înscrierile candidaţilor se pot face numai în in­tervalul .11—15 februarie, la secretariatul facultăţii din Cluj-Napoca.'Piaţa Ştefan cel Mare nr. 1.(148)

t e .

■ M A T R I M O N I A L E

• Domnişoarăe 25 ani, 1,65/57, ' serioasă, făr^ vicii, studii supe­rioare, doresc cunoştinţa unui tf- năr între* ■ 26—32 ani, cu stud ii: * superioare, serios şj fără vicii, În ,, vederea prieteniei şi eventual că­sătoriei. Oficiul poştal CIuJ-Nâ- poca nr. li Căsuţa p o şta l .431. , (21770) . r f

.COMEMORĂRI.• Un glod - pios, lacrimi şt

nori pentru MARIAN IOAN, din Feleacu, Ia împlinirea a « ani de la trecerea tn eternitate. FamlUa.

. • pioasă' adueere aminte ta îm ­plinirea a şase aăptămtat de-clnd a plecat dintre noi, lăsînd un gol de neinlocult pentra Întreaga fa- ţnille, cea mal iubiţi w tle, ma­

n ii , ioacri şi bunici MARIA DIUGA.V din Some;ez>i. ’ Bunăta­tea şi dărulreasufletu lul- său pentru familie nu Ie. .vom uita

niciodată. FamUlai (21S5I)

• Nesecate lacrimi ţ i (lori pe tristul mormlnt a l scumpel ntoas- tre ANA MABIA SAl AGEAN. Nu te -rom uita niciodată. • ■ Mama. fratele, cumnata: ţ i scumpii <JU nepoţi călin şl lonuţ. . (20932-B)

• O, mamă, dulce m a m ă .. . Acolo, sus tn ceruri, de-a; dreap­ta Tatălui Ceresc, tu, Iubita mea mămică,- vel înţelege' că nici a- cum, la un sn de la trista-ţi plecare, nu pot & lingă mormIn­tui tău. Toate, mamele iartă şi cu .■ atlt . mai mult tu, mămica mea dragă, . care 'totuşi trăieşti aici, In sufletul^meu. La parasta­sul de la biserica ortodoxă din Detrolt — S.U.A., ta 1» februarie UU mă voi ruga. cu lacrimi-de sînge pentru .odihna, ta, aşa cum te-tl rugat tu toată viaţa pentru binele .ce mi-l doreai. Ge­lu Damian Sălăgean."^(20S32/A)

• Ne despărţim cu regret de ', Iubitul nostru naş AUREL

TBOFIN plecat ‘prematur dintre noi. Fina Olimpia şl Gheorghe Selagea. (31S27) ;.:7"

• Sintem alături .de » colega noastră Ana Timlcer ; Ia marea durere pricinuită de trecerea la nefiinţă a soţului său -drag. Cu

ţsineeră compasiune. , polegele din cadrul serviciului. flnanciar-cou-

î tabilitât*, cooperativa „Construe- 'ţ torifl“ cluj. - (21016) : î :

• pios omagiu şl durerease a- mlniirl însoţesc in ■ eternitate pe neuitata mea soţie ANA MARIA SALAGEAN (MARA) la un an de ia dureroasa despărţire. Co­memorarea are loc ln l t febru­arie- 1991, >a biserica din Aghireş Fabrici. Soţul. (10932)

- •.P ios omagia şl îndurerate gindurl la şase săptămlni de Ia trecerea in ' eternitate a tatălui nostrn drag ibs iF PKTHAŞ. co­piii cu familia. (21454)

• Se Împlinesc 6 - săptăm lni, de la treccrea tn nefiinţă a scum­pei şi lubUel noastre mame ANA MOLDOVAN din Aşchlleul Mare. Comemorarea va avea loc dumi­nică; l t februarie 1991, ora 12, la blscrlca din Slnlcoara. Mul­ţumim pe aceasta calo tuturor acelor care au fost alături de noi ln această grea tncercare. FaralliA Îndurerată. (208*4) 1

> , • Pios omagiu scumpului nos- jru prieten AUBEL TBOFIN; ‘ (Na- jşuşBIcU), om de aleasă nobleţe ; sufletească, cadra universitar de j Înaltă pregătire profesională, ta- ! dureratei*. sale, ■ fam iii ■ sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Mama loani şi Bu- nu. (21525) ■

j •S in te m alături de colega noastră. Victoria Curcan In du­rerea -pricinuită de moartea ta.fi- lui drag. - Condoleanţe familiei. Colectivul; ZJeeuIut „Hiba! Emi- hescu*. (21463) •

• Mulţumim ^tuturor eelor ca­re au fost alături; de noi In mo­mentele grele,' ale despărţirii de Iubitul nostru soţ, * tată şl bunic

NICOLAE . DUMITRU. Familia în­durerată^-(21837-A) '

• Aducem un, pios omagiu ce­lui ţare ne-a fost atlt de drag nouă, GAVRIL..BANDEA, :soţ şi tată, la l i ani, de la dispariţie. Familia. (20083)'

• .Sintem. alături de cumnata şi mătuşa noastră Nastasla Ne­meş la moartea soţului: ei. Fam. Chira. (21565)

• Profund Îndureraţi, sîntem alături de vecina Ani TImicer ln marea durere . pricinuită - de pierderea soţului el. Sincere con­doleanţe. Fam. Domocuş şi Je- can. (21562) .

• nÂilte lacrimi şt durere Ia treccrea ln nefiinţă a scumpului

nostru unchi, prof. TRAIAN GIORTEA. Nepoţii ţ i nepoatele. (21561)

I Cu mare - durere anunţăm plecarea dintre noi a .Iubitului, nostru cumnat, prof. TRAIAN

CIORTEA. Soacra, cumnaţii şl cumnatele. (215S1-B)

• Sintem alături de tuşa tn marea durere pricinuită^ de moartea unchiului nostru, pro­fesor TRAIAN CIORTEA. Dori­na şl Ghlţă. (21561-A)

• Sintem alături de colega noastră Viorica Curtean Sn ■ ma­rea durere-.pricinuită de moartea tatălui drag. Colegii secţiei SO —

Cojocârle. (21559)

• Gtnd.plos de despărţire, la moartea, prietenului meu

VASILE TIMICER. Sincere con­doleanţe iamiltel. Badu Vida. (21556)

■ • Copleşiţi de durere. anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă, tn ziua de ts februarie 1191, ascumpei; noastre soţii ţ l mame ILONCA ANA; cercetător ştllnţl flc la Centrul de Cercetări - Bio­logice din' ' Cluj-Napoca, Ia nu­mai 41 de ani. tnmormlntarea' va avea Ioc marţi 12 februarie, ora 13, din Capela cimitirului Mă­năştur. Soţul Gheorghe şi copiii. D iana ’şl Adrian.

• Cu durere in suflet, ne des părţlm de prietenul nostru

VASILE . TIMICER. Condoleanţe familiei Îndurerate, .irina şl loan lianuschL' <21555) ;

• Colectivul Clinicii Obstetrică- Glnecotogle II Împărtăşeşte ma­rea durere şi este . alături de doamna farmacistă ica Trofin, In aceste grele momente pricinui­te de , incredibila ; dispariţie a soţului drag. (21571)

• Cu inimile zdrobite de dure* re , ne despărţim de iubitul nos*

tru coleg conf. dr.' AUREL TBOFIN, acum Ia Împlinirea a 30 de ani de la terminarea făcut- •JăţlL Sincere condoleanţe: famili­ei. colegii de facultate, secţia engleză-română. (21571) ■

I Stntem alături de Ica, Da­niela şl Costel, In marea durere pricinuită de moartea celui care a fost RICU t r o f in . Sincere condoleanţe. Familia Iepure.'(21566)

. • Mulţumim colegilor, ’ priete­nilor;'şi cunoscuţilor, celor care au condus pe ultimul' drum pe

scumpul nostru BERECZKI NICOLAE. FamlUa. (21576)

• Sincere condoleanţe familiei Ing. Gheorghe Ion .la , trecerea ln eternitate a tatălui drag. Con » llul de administraţie RATUC. (21575)-

> Cu adincă durere In sufle te anunţăm Încetarea din viată a scumpului nostru soţ, tată, so- eru, bunic, cumnat, unchi şi cuscru GBIGORE PASAT, d e '71 ani.. Inmormîntarea va avea loc ln ziua de 9 februarie 1991, era13, de ta domiciUul din Gherla. Dumnezeu să-l odihnească tn pace. ; Familia îndurerată. (21570)

• In i i februarie, se Implinese 2# de ani de lacrimi ţl durere de cind a plecat dintre noi scumpa noastră mamă MARIA .MORAR Şi. * respectiv" 4 ani a scumpului nostru ,tatţ SIMION MORAR (FINOM) din GUău. Bunătatea şl dăruirea sufletului vostru pentru noi nu le vom uita niciodată. Copiii. (21569) ; ' ' ‘

• Am pierdut un. bun cumnat şi tm prieten de excepţie.; ■ Nu te vom uita niciodată, “ dragă

VASILE. îndureraţi Silvia, Traian ş l’ Sandu Şlpoş. (21579-B) ' :

Cu durere ln suflet anunţăm Încetarea din viaţă a scumpului

nostru fiu şl frate VASILE TIMICER. tn veci nemlngliaţl mama Margareta, tata Traian şi soră, Stela. (21579-Â)

• Cu nemărginită durere l ln suflet anunţ încetarea din viaţă, după o scurtă dar grea suferin­ţă, la numai 49 de ănl, a scum­pului meu sot VASILE TmiCEB. tnmormlntarea are loc astăzi, t februarie, orele 15, din capela nouă a Cimitirului Mănăştur. Cu nemărginită durere. Soţta Ani. (21573) '

Cu adine regret şl, durere ln suflete anunţăm încetarea fulgerătoare din via|ă, In ziua de 7 - februarie a-c., a iubitului nos­tru soţ-şi tată IOAN NEMEŞ, pensionar I.LiF. tnmormlntarea va avea loc din capela Cimitiru­lui Central fii data de 12 februa­rie, ora 12.* Amintirea lui va ră- mlne veşnic In Inimile noastre. Soţia Nastasta, fiica Silvia şi gi­nerele Nclu., (21023)

Anunţăm cu durcre trecere» In nefiinţă a inimosului dascăl care a fost instructorul TRAIAN- CIORTEA. va fl veşnică In â- mlnttrca noastră ’ Imaginea lumi­noasă a domniei sale. să-i •- fie somnul lin şl glndul nostru oproa pe. Cadrele didactico de la Liceul pentru deficienţi. vizuali., (21030)-,

• Un ultim omagiu celui care• fost conf. dr. AUBEL TBOFIN. Slctcere condoleanţe familiei În­durerate. Vecinii şl Asociaţia .lo­catarilor padiţ 3. (21027)

• Sintem alături de prietenul nostru Călin-Prodan la moartea bunicului drag. Gabl,--Ana-Marla, Ovi, Codrin, Marius şi Lucian. (21035) : ...........

• Sintem alături de colega noastră Silvia Ţcntean in marea durere pricinuită de moartea ta­tălui drag. întreaga noastră com­pasiune şl sincere condoleanţe , familiei.' Colectivul TESA al coo­perativei „Tricotajul* CIuJ-Napo- ca. (21585)

• Aducem la cunoştinţa celor care au cucoscut-o; pe dra&a noastră soţie, mamă, soacră şi bunică VALERIÂ MARGHITAŞ (născută MEREU, In Săculeu din Poieni, trecerea in nefiinţă tn data de 7 februarie 1991. tnmor- mintarea in Floreşti, din str. A- vram iaitcu or. 335, tn 9 februa­rie 1991, ora 13. Cu adlncă durere soţul Artemle,: copiii Mărioara, Nelu, nepoţii Mihai, Tudor, Ana- Marla, Neli, Eugen,'ginerele şi nora Vasile şi Jeni. (215S1) : '

. • Azi, se Impliresc 3 an i, de zile lungi şi triste de la dureroa­sa despărţire de sufletul drag şl bllcd a i Iubitei noastre mame şl: bunici ANA CRIŞAN din Dezmlr. Familia veşnic nemingHată. So­ţul Valentin, fiii Lucia şl Silviu, nepoţii Sonia, Lucian, Batuca şl .Baul,. (21582)

• Sincere condoleanţe familiei Nataliai Gliga’ pentru pierderea tatălui drag.’ Colectivul Unităţii „Bulevard".; (21582-Â)

• Se Împlineşte un an de la- trecerea dureroasă tn nefiinţă â celei care a fost ILENA PUTICI, pe care nu o voin uita nicioda­tă. în veci nemlngliaţl. Aiexan"' dru_ şl Claudia. (20859) ,

• Azi, 9 februarie, se ImpUnese3 ani de etnd moartea nemiloasă' a răpit-o dintre noi pe cea mai dragă mamă, RAVECA BUGA. Am lufclt-o cît a trăit dar şl a- cum 11 auzim vocea şl li vedem chipul el frumos. Dumnezeu ^ăo ierte ln pace. Fiicele cornelia şr Leor.itina (Tina). (21842)

• Cu aceeaşi durere şi triste-; ţe amintim că s-au scurs 11 ani de la ' trecerea ln eternitate -a ' iubitului nostru GAVRIL BANDEa; Surorile şl fraţii. (20085):-"’-. v

• Sincere condoleanţe colegu­lui nostru Ing. GHEOBGIIE ION, pentru pierderea grea suferită prin moartea tatălui său drag. Blnfttl Tehnic. (21543)

• Ne despărţim cu durere , de iubitul nostru; ginere, AUREL TROFIN. Fam. Pe] an. (21533)

• Un ultim şl pios omagiu" bu­nului nostru prieten, conf. univ. AUREL TROFIN, smuls dintre noi de o moarte- fulgerătoare. Sincere condoleanţe familiei în­doliate. Fam;, N ist or şl Ciobanu. (21531)

• Regretăm nespus pierderea iubitu lu i. nostru cumnat şi unchi conf. dr. AUREL TROFIN. Sin­tem alături de voi, dragă Ica, Costel, Daniela şi Sorin, la ire­parabila pierdere. Tibi, ileana, Tlblşor şi Ioana Negrea. (21531-A)

• Lacrimi şl flori pe mormtn- tul celui ce a . fost un exemplu, cel mai iubit şi bun tată AUREL TROFIN. Chipul său senin şl bllnd ne va rămine veşnic ln memorie şl ne va călăuzi paşii ln viitor. Darlela şl Sorin Ce- nan. (21530)

• Cu adlncă durere tn suflet anunţăm Încetarea din viaţă a

soţului şl tatălui ZAHARIE BArAIAN de 42 ani,' instalatorI.M.F., fost şantlerist. tnmormln­tarea va avea Mc luni 11 februa­rie ora 14 din capela mare Mă­năştur. Sufletul iul blthd va ră­mine vcşnlc In Inimile noastre. Soţia Marloara, copiii Adina Şi . Adrian. (21054)

• Sintem cu- tot sufletul' alj. turi de farmacista Sabina'Trofin Ia pled ere*' soţului ' Iubit.'- Condo- leanţe familiei tndoliate.' Colegii din oficiul Farmaceutic Cluj.(21528) ' r

•-Cu adîncă durere ne despir~ ţim, de . scumpul nostru- cnmnal ZAHARIE' BARAia n . Latrenţla, Rodica, Ioana, Anamaria. (iltjs)

• Cu inimile , zdrobite de doreT re anunţăm încetarea din . viaţi dujlă Îndelungi! şi grele suferin­ţe provocate, de boala nemiloasă a scumpei noastre sofii;'mame, soacre şl bunici ANA TBIFAK (Sărata) ln vlrstă de 49 de anL Sufletul tău , bun şl curat va rămine veşnic printre noi cei ca­re te-am Iubit. Înhumarea -n a- rea loc dum inică, l t - februarie, oră 13,30 . cu plecare de la domi­ciliu din str. Maxim Gorkl nr. 94. Familia induderatăj (21038) '

• Se ; Împlinesc .. cinsprezece ani de etnd tatăl meu, plut. maj. IULIU MAIEB trăieşte doar. ia amintirea mea. Bla. (21590) , .

• Zdrobiţi de durere; ananţăm trecerea ln nefiinţă : a -.'scumpei noastre soţii, mame şi bunici ZENIA BOBTOS. înhumarea * are loc'astăzi 9 februarie -1991, ora lt din capela veche; Mănăştur. Fami­lia. (21051)

• Cu adlncă... durere tn suflet anucţlăm trecerea iii nefiinţă du­pă o scurtă şl necruţătoare su­ferinţă a • m u lt : Iubitului; nostru

soţ, tată, bunic şi aocru. J BORBELY EMER1C în vlrst» te 77 ani. Inmormîntarea ; va-avea loc marţi 12 februarie,' ora 13 ta cimitirul Central. . Familia ‘ dr. Prodan Gheorghe. (21601) ■

| Un ultim omagiu colegului ~ şi prietenului a ieu cont. dr.

AUBEL TBOFIN. ; Sincere- condo­leanţe familiei Îndurerate. Cont. dr. I.T.Stan. (21057-B)

• Stntem alături de colegul nostru, redactorul. Dan Brudaşcu In marea durere prilejuită de pierderea tatălui drag. . Sincere condoleanţe. Colectivul Studiou­lui de Badiotelevizine . Cluj. _ (21599) . : . ..

k Sintem alături de domnul d r . ' Kontesveller - Ladlslau medie primar, fost şef-al secţiei Ftizio- pediatrie In durerea pricinuită de moartea - soţiei. Colectivul - secţieL (21041) * - ' !_ '

I Exprimăm regretul ţi com­pasiunea noastră familiei Bertoş:

Octavian la decesul d-nei ZENIA BORTOŞ fostă educatoa-» re om cu alese calităţi' profesio­nale şt morale. Colectivul Gră­diniţei nr. 63 Cluj-Napoca.(21045) v - ' -' ‘

t Sintem alături de colegul nostru Nicuîa Romul ln marea durere pricinuită dc moartea fra­telui său drag. Fam. . Tarţa şi pripon. (21589)

0 Mulţumim tuturor celor care prin prezenţă ori prin exprimarea compasiunii au fost- alături' de noi, cu prilejul dispariţiei neuita­tului nostru DAN IIANDBEA. Fa­milia. (21588) , - '

• Cu nemărginită durere anun­ţăm Încetarea din viaţă a scum­pei noastre ELENA PETBUŢ In vîrstă de 76 ani care a; fost cea mal iubită soţie, mamă, soacră, soră şl bunică. Dormi In pace suflet bltnd şi bun.' Inraorminla- rea . va avea. loc ln- data de 13 februarie, ora 13 din „ capela .ci­mitirului central. Familia Indu-’ rerafă. (21047)

_. Cu adîncă durere tn ţuflet annnjlm Încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, soacre Şi bunici ANUŢA IELCIU, ln vlrstă de 68 ant. tnmormlntarea va avea loc duminică, 10 februarie. In *»* tul Voivodeni, jud. Sălaj. Nu te vom. uita niciodată. Copiii Vasile, Maria, Livia cu familiile, (21580)

_ Sintem alături ide domnul Bortoş Octavian la decesul soţiei dragi. Asociaţia de, locatari ftr. Grigore Alexar.drescu 53. v

■-0 ' s-a scurs1 un an de durere de clnd ne-a părăsit so\ul. tatăl şi bu­nicul PA VEL FELECAN. FamlUa ta- dureratfi. (21408) '

«O l.E G lU L OE REDACŢIEI (1t« «B llan (redactor »et).

Dan Rehrcnno (rcdoctAr ţ t t adjunct). Traian Bara (se-

creUf senernl .de redacţie). Vaier Chioreonn. Em il M ica

•rfii Ro». M ari* Slaseoraan, B*da V id ă

REDAGTIAs «iu j, «tr Napoca nr lt. TELEPOANK: 1-10-32 (redactor şefii I *79-07 (redactor şef adjunct ţi secretariatul de redacţie)! 1-74-1* (secţia culturală)! 1-73-07' (secţia p ro b le m » «octal- economice): 1-74-90 (secţia, probleme e»iât*n estDi. 1*73-04 (administraţia rtarulul). Mica publi­citate se primeşte 2iln lc, Intre orele 9—16, numai la adminlJtraţlo. str. Napoca nr. 10 (la par* t«rv Stm bA ta ţl duminica închis