AZI : Sà ÎNVÃÞÃM ÎMPREUNÄSINTAGME” NOIÎN SINDROAMELE

CORONARIENE ACUTE

• În sala I, de la ora 9.00 voravea loc Conferinþele omagiale«C.C.Iliescu» ºi «D. Danielopolu»,

devenite deja tradiþie la Congresul Naþional deCardiologie, având ca moderator pe dl. prof. dr.L. Gherasim, cu participarea domnilor profesoriR. Cãpâlneanu, respectiv M. Dorobanþu.

• În premierã, secþiune HIGHLIGHTS – în salaIII, între orele 11-12.30

• POSTER FORUM începe astãzi de la ora 9 ºicontinuã mâine. Prezenþa primului autor esteobligatorie între orele 10.30-11 ºi 15.30-16.

Al 43-lea Congres Naþional de Cardiologie, Poiana Braºov An I. Nr. 2- joi 16 septembrie 2004

Existã corzi în inima omului pe care e mai bine sã nu le atingi (Charles Dickens)

EDITORIAL

IERI

În condiþiile epidemiei de boli coronariene - interesul pentru aceastãpatologie era de aºteptat ºi mai multe conferinþe, lucrãri originale,simpozioane, ºedinþe ale grupurilor de lucru ºi transmisia directã dintr-un laborator de cateterism se centreazã azi – în a doua zi a Congresului– pe aceastã temã.

Vã invit sã intrãm în subiect încercând sã selectãm din literaturãcâteva noi expresii, „sintagme” propuse de riguroase societãþi ºtiinþificea fi utilizate de cardiologi.

Astfel, „DEFINIÞIA CAZULUI DE BOALà CORONARIANà ACUTÔ(în speþã a infarctului miocardic) în studiile epidemiologice ºi cercetareaclinicã va trebui sã se încadreze în una din categoriile: DEFINIT/PROBABIL/POSIBIL/NU – pe baza datelor clinice, electrocardiograficeºi a biomarkerilor care pot fi DIAGNOSTICE/ECHIVOCE/ABSENTE/NORMALE. Se reflectã astfel prin termenii folosiþi – ceea ce mulþi dintenoi am simþit în practica obiºnuitã – dificultatea de a defini diagnosticulnumai prin DA ºi NU ºi variabilitatea enormã de prezentare aSindroamelor Coronariene Acute (SCA)...

Pentru EVALUAREA BOLII CORONARIENE ar fi ideal de realizatANGIOGRAFIA CORONARELOR EPICARDICE plus ANGIOGRAFIAPERFUZIEI MIOCARDICE.

Coronarografia clasicã continuã sã utilizeze cele 4 grade de flux TIMI(ameliorate prin numãrul cadrelor pe unitatea de timp în care apareperfuzia, corectatã prin raportarea la lungimea arterei descendenteanterioare). Angiografia miocardicã evalueazã fluxul la nivelulmicrocirculaþiei folosind 4 grade în aprecierea perfuziei distale (eventualcu ameliorarea informaþiei prin utilizarea substracþiei digitale).

În practicã, efectuarea ANGIOGRAFIEI CORONARIENE ºiMIOCARDICE ar putea explica unele situaþii clinice. De pildã, dupãdilatare coronarianã reuºitã lipsa perfuziei capilare ar putea - datoritãrelaþiei bidirecþionale dintre cele douã paturi vasculare - sã reducã fluxulepicardic anterograd...

În primul pasaj al nou publicatului „GHID ACC/AHA DEMANAGEMENT AL BOLNAVULUI CU INFARCT MIOCARDIC CUSUPRADENIVELARE DE ST” (JACC, August 2004) din dorinþa de anuanþa indicaþiile scrise de cardiolog privind explorãrile, tratamentul– se enumerã sugestiv de „fraze de utilizat” – asfel pentru Clasa I:TREBUIE, E RECOMANDAT, E INDICAT, E UTIL/EFECTIV/BENEFIC.Pentru Clasa IIa: E REZONABIL, POATE FI UTIL/EFECTIV/BENEFIC, EPROBABIL RECOMANDAT SAU INDICAT. Pentru Clasa IIb: POATE/ARPUTEA FI CONSIDERAT/REZONABIL, E NECUNOSCUT/NECLAR/NESIGUR, NU E BINE STABILIT. În sfârºit, pentru Clasa III: NU ERECOMANDAT/INDICAT, POATE FI DAUNATOR – ºi se mai subliniazãcã recomandãrile trebuie scrise în propoziþii complete pentru a exprimaîntreaga gândire ...

Se poate afirma cã existã un efort imens de analizã a fenomenelordin SCA ºi de etichetare a lor cât mai sugestivã prin „sintagme” ce sevor acceptate ºi preluate de practicieni.

Prof. Dr. Carmen Ginghinã, preºedinte SRC

CD-ul include prezentãrile din cadrul atelierului delucru privind Evaluarea Ultrasonograficã Vascularãdesfãºurat în cadrul Congresului Naþional de Cardio-logie de la Sinaia, în 2003. La realizarea materialuluiau contribuit: prof. dr. Eduard Apetrei, dr. IleanaArsenescu, dr. Monica Rotãreasa, dr. Cristina Stãnescu,dr. Dan Stãnescu ºi dr. Sorin Tuþã. Dupã cum precizea-zã autorii, prezentarea explorãrii diferitelor segmentearteriale este realizatã þinând cont de cunoºtinþeleactuale ºi mai ales de experienþa personalã. În fiecarecapitol sunt redate în mod echilibrat datele oferite deexamenul Doppler spectral, explorarea ecograficã înmodul B ºi examenul Doppler color.

CD-ul Evaluarea ultrasonograficã vascularã se valansa astãzi, în sala I, la ora 10.30.

EVALUAREA ULTRASONOGRAFICÃ VASCULARÃ

Câteva zeci de mii de pacienþi din România,purtãtori de cardiopatii congenitale, au ajunsla vârsta adultã. Este vorba atât de pacienþioperaþi, de cei cu defecte cardiace minore (carenu necesitã corecþie), dar ºi de bolnavi cucardiopatii curabile, identificaþi tardiv ºipurtãtori de complicaþii severe.

Programul “Euro Heart Survey on AdultCongenital Heart Disease”, lansat de SocietateaEuropeanã de Cardiologie, s-a desfãºurat înperioada 1 iunie 2003-31 aprilie 2004 ºi a avutca scop realizarea unei baze de date a pacien-þilor adulþi cu cardiopatii congenitale. Auparticipat 30 de þãri europene, iar România a

Vã invitãm sã realizãm împreunã

contribuit prin comunicarea a 95 de cazuri dinInstitutul de Cardiologie “Prof. Dr. C. C. Iliescu“.Includerea mai multor cazuri din þarã s-a doveditdificilã în absenþa unei baze de date unitarã.

De aceea, Societatea Românã deCardiologie îºi propune realizarea RegistruluiRomân de Boli Cardiace Congenitale, o“provocare“ lansatã întregii echipe care parti-cipã la evaluarea acestor pacienþi: pediatri,cardiologi, chirurgi cardiovasculari.

Detalii suplimentare cu privire la realizareaacestui registru vor fi prezentate la congres prinintermediul unui poster expus în zona specialamenajatã.

?Care estepãrerea

dumneavoastrãîn legãturã

cu colaborareaîntre cardiolog

ºi chirurgulcardio-

vascular?ÎN

TREB

AR

EA Z

ILEI

REGISTRUL ROMÂN DE CARDIOPATII CONGENITALE

La deschiderea oficialãa Congresului,din parteaMinisterului Sãnãtãþiia luat cuvântul domnuldoctor A. Nechita.

Imaginedin timpullucrãrilor

www.rscardio.ro2

Joi, 16 septembrie 2004

Dacã iniþial insuficienþa cardiacã eradefinitã pe criterii clinice ºi radiologice, odatãcu introducerea ecocardiografiei s-a identi-ficat o categorie de bolnavi cu criterii deinsuficienþa cardiacã (criterii Framingham)dar cu funcþie sistolicã pãstratã la care s-aidentificat alterarea parametrilor funcþieidiastolice. Întâlnitã în principal în mediulextraspitalicesc, aparent mai puþin severãdecât insuficienþa cardiacã sistolicã, cea cuprezervarea acesteia are totuºi un impactmajor asupra morbiditãþii ºi mortalitãþii.

Studiind aceastã categorie de bolnavi s-a stabilit un profil de risc al pacienþilor cuinsuficienþã cardiacã cu funcþie sisto-licãpãstratã: vârstnici, preponderent femei,prezenþa hipertensiunii arteriale, a fibrilaþieiatriale, a obezitãþii. Cardio-patia ischemicã,principalul factor etiologic al disfuncþieisistolice e mai rar întâlnitã la aceastãcategorie de bolnavi.

În ceea ce priveºte tratamentul, acestaeste mai puþin sistematizat decât cel al

“Programele de prevenþie a bolilorcardiovasculare nu au fost din pãcatedezvoltate suficient pânã acum. Nu aufost suficient de bine definite, pe crite-rii clare, nu s-au fixat cu rigurozitateobiectivele terapeutice. Se pot men-þiona, în cadrul programelor de pre-venþie, tratamentul diabetului zaharat,precum ºi prescrierea specialã, cucompensare, a statinelor (împãrþite îndouã categorii, A ºi B). Din pãcate,majoritatea medicamentelor necesareprevenþiei cardiovasculare nu sunt

INSUFICIENÞA CARDIACÃCU FUNCÞIE SISTOLICÃ PÃSTRATÃ

Termenul de “medicinã bazatãpe dovezi” a fost conceput declinicienii ºi epidemiologii de

la Universitatea Mc Master din Canadaîn 1988 ºi a devenit cunoscut înîntreaga lume medicalã în anii ’90. Înultimii 10 ani principiile medicineibazate pe dovezi au stat la baza celormai multe decizii clinice ºi de politicãsanitarã vizând aspecte multiple aleîngrijirii medicale. Astãzi tratãm ºievaluãm pacienþii de cele mai multeori conform unor recomandãri bazatepe evidenþele din studiile mari,controlate, dar nu trebuie sã uitãm cãpacientul aflat în faþa noastrã este unic.Am realizat un scurt interviu pe aceastãtemã cu dl. prof. dr. Ion Bruckner, careastãzi va susþine în sala III, de la ora17:10, conferinþa cu titlul “Concep-tulde medicinã bazatã pe dovezi: de lateorie la pacient”.

- Ce reprezintã “medicina bazata pedovezi” ºi de ce a fost nevoie de unastfel de concept în lumea medicalã?

- Medicina bazatã pe dovezi este unconcept dezvoltat în ultimele treidecenii, care doreºte sã fundamentezeactul medical, atât cel diagnostic, câtºi cel terapeutic pe dovezile furnizatede marile studii randomizate ºicontrolate. Aceste “dovezi“ trebuie

MEDICINA BAZATÃ PE DOVEZI- de la teorie la pacient

DIN PROGRAMULZILEI

- CONFERINÞEColaborarea cardiolog -chirurg cardiovascular -secretul succesuluiSala I, ora 11-12.30Cu: D. Bedeleanu, I. Socoteanu,E. Apetrei, Gh. Cerin, V. IliescuSala II,ora 14-15.30Cu:D.Gherghiceanu, I. Coman,R.Vasile, R.CiudinInsuficienþa cardiacã înactualitate continuãSala I, ora14-15.30Cu: M. Gheorghiade, N. Olinic,A. Câmpeanu, D. Vinereanu

- COMUNICÃRI ORALECardiopatia ischemicã cronicãdureroasãSala III, ora 9-10.30AterosclerozaSala V, ora 9-10.30Angina; Infarct miocardic acut,ora 14-15.30

- ATELIERE DE LUCRUEKG in aritmiiSala V, ora 11-12.30Boala ocluzivã aorto-iliaca tip IIISala VI, ora 9-10.30

- SEDINÞA GRUPULUIDE LUCRUInsuficienþa cardiacãSala IV, ora 9-10.30Cardiologie invazivãSala IV, ora 11-12.30Hipertensiune arterialãSala IV, ora 14-15.30

Dialog cu domnul prof. Ion Bruckner

Algoritmele servesc ca îndreptar, nusunt legi. În medicina modernã îngri-jim persoane vârstnice, cu multipleboli ºi ingrijirea presupune evaluarecompletã, cu “simþ clinic“ ºi nu apli-carea mecanicã a unor reguli prefor-mate.

- Credeþi cã este posibil ca în viitormedicii sã fie obligaþi sa respecteghidurile sau ele vor rãmâne lastatutul de recomandare ?

- Ar fi trist sã ajungem într-o aseme-nea situaþie. Studiile oferã doveziaplicabile la o populaþie selectatã,bolnavul real nu se încadreazã deseoriîn asemenea grup. Medicina bazatã pedovezi nu urmãreºte limitarea inde-pendentei de decizie a medicului, cioferã argumente clare pentru deciziicare sunt luate în funcþie de situaþiaclinicã ºi, nu în ultimul rând, de expe-rienþa medicului ºi opþiunile, informateprin dovezi, ale pacientului.

Dr. Andreea Teodorescu

aplicate în funcþie de particularitãþileclinice ale fiecãrui pacient, de opþiunilesale ºi de experienþa medicului. Dinpunctul meu de vedere studiul CAST ademonstrat cã în absenta unor studiicontrolate putem face rãu cu cele maibune intenþii ºi cu cel mai solid suportteoretic.

- Existã ºi limite ale medicinei bazatepe dovezi (întrebãri la care nu avem încãrãspuns)?

- Existã multe întrebãri a cãror soluþiese bazeazã încã pe “opinia experþilor(magister dixit)“. Aceasta justificã efec-tuarea în continuare de studii. Orice stu-diu rezolvã unele probleme, dar ridicãaltele, uneori mai multe.

- Existã pericolul ca în viitor sã pu-nem mai puþin preþ pe simþul clinic încontextul în care îngrijim pacienþiiconform unor “algoritmuri” prestabi-lite ?

- Aplicarea mecanicã a oricãrui prin-cipiu este potenþial periculoasã.

PROGRAMELEDE PREVENÞIE

NAÞIONALÃ- între

farmacoeconomieºi decizie politicã

disponibile masei populaþionale, înprincipal din cauza sistemului decompensare deficitar ºi preþului preamare al acestor produse. În acest sens,programul elaborat de MinisterulSãnãtãþii, de compensare a medica-mentelor pensionarilor cu 90%, arputea contribui la creºterea accesi-bilitãþii acestor produse. Sunt speranþeca anul viitor sã se definitiveze pro-grame clare de prevenþie a bolilorcardiovasculare, având ca principaleobiective tratamentul corect al hiper-tensiunii arteriale, controlul dislipi-demiilor ºi al diabetului zaharat.Activitatea educaþionalã la nivelulpopulaþiei joacã de asemenea un rolesenþial ºi, în aceastã direcþie, sunt depromovat campanii mai coerente pri-vind lupta împotriva fumatului ºisusþinerea exerciþiului fizic regulat.Societatea Românã de Cardiologie ºiGrupul de lucru de Prevenþie a bolilorcardiovasculare s-au implicat activ întoate aceste probleme. S-a organizatîn primãvara acestui an un simpozionspecial la Poiana Braºov, dedicat aces-tei teme ºi rãmâne în continuare dediscutat, în cadrul Congresului deCardiologie, aplicabilitatea acestorprograme la nivel naþional.”

În sala II, de la ora 10 vã invitãm sãvã implicaþi în mod activ în dezbaterileprivind mãsurile de prevenþie cardio-vascularã necesare la nivel naþional -în ce mãsurã factorii economici ºipolitici ne limiteazã ºi cum îi puteminfluenþa.

Dr. Ileana Crãciunescu

Multã vremeprevenþia bolilorcardiovasculare a

fost Cenuºãreasa dezbaterilorºtiinþifice, aceasta ºi datoritãfaptului cã subiectul depinde înmare mãsurã ºi de decizii politiceºi conjuncturi economice. Ceanume s-a fãcut pânã acum înRomânia în aceastã privinþã, caresunt perspectivele apropiate?

insuficienþei cardiace sistolice. O efi-cienþãcrescutã par a avea blocantele canalelor decalciu. În principiu trata-mentul constã întratarea bolii de fond, menþinerea ritmuluisinusal sau, când acest lucru nu este posi-bil, a unei aluri ventriculare lente, ameliora-rea relaxãrii prin tratarea ischemiei ºiblocanþi de calciu, regresia hipertrofiei ven-triculare stângi ºi a fibrozei, tratarea simpto-melor ºi semnelor de congestie pulmonarãºi sistemicã.

În continuare, dl. prof. N. Olinic preci-zeazã cã este necesarã definirea mai clarãa conceptului de disfuncþie diastolicã ºiidentificarea unor parametrii sensibili ºispecifici pentru aprecierea acesteia.

În momentul de faþã insuficienþa car-diacã cu funcþie sistolicã pãstratã este doaro ipotezã de lucru. Se aºteaptã de lacercetãrile actuale ºi viitoare în primul rânddefinirea ei prin criterii afirmative (ºi nu denegaþie) ºi în al doilea rând delimitarea eifie ca o entitate distinctã în cadrul insufi-cienþei cardiace (cauzatã de un rãspunsparticular fiziopatologic al cordului la supra-solicitãri, la anumite grupe de pacienþi), fieca fãcând parte din complexul fiziopa-tologic al insuficienþei cardiace în general.

Dr. Ovidiu Lapuºanu

Despre insuficienþa cardiacãdiastolicã - în ce mãsurã este onoþiune încã în actualitate - ºidespre importanþa acesteia – ne-avorbit Dl Prof Dr N.Olinic care vaconferenþia pe acestã temã astãzide la ora 14:00 în sala I.

La aceste întrebãrine-a rãspunsdl. prof. dr.Mircea Cintezã:

Douã conferinþe ale actualului congres,aparþinãnd prof. dr. G. Georgescu,exploreazã rolul de protector natural alendoteliului deþinut de HDL-C ºi posibili-tatea de reducere suplimentarã a risculuicardiovascular prin terapii medicamen-toase de creºtere a HDL-C plasmatic. Înlegãturã cu acest subiect, domnia sa ne-adeclarat: “Scãderea nivelului plasmatic alHDL-C este un predictor independent aldisfuncþiei endoteliale aterogene, atât laindivizii sãnãtoºi cãt ºi la diabetici,hiperlipidemici ºi coronarieni. Uneicreºteri de 1 mg/dl a HDL-C îi corespunde

HDL-COLESTEROLUL – UN FACTOR SUBESTIMATDE REDUCERE A RISCULUI CARDIOVASCULAR?

o reducere a riscului cardiovascular de 2%la bãrbaþi ºi 3% la femei. Cu toate acestea,strategiile actuale de tratament farmaco-logic al dislipidemiilor continuã sã acordeo importanþã predominantã scãderiinivelului plasmatic al LDL-C, capabilã deo reducere cu numai 24-34% a riscului deevenimente coronariene, în timp ceterapiilor având ca þintã creºterea HDL- Cli se acordã mai puþinã atenþie”.

Dr. Andreea Teodorescu,Dr. Monica Hîrºu

www.rscardio.ro 3

Joi, 16 septembrie 2004

Am încercat sã aflãm în primul rândce este nou în ceea ce priveºte alegereamomentului operator optim înendocardita infecþioasã activã ºi careeste rolul colaborãrii cu cardiologulavând în vedere controversele careexistã încã pe aceastã temã. Dacã întrecut “era statuat cã bolnavii cuendocarditã acutã trebuie trataþi cuantibiotice 3 – 4 sãptãmâni ºi dupã steri-lizare trebuie operaþi”, progreselemedicinei actuale ºi apariþia noilorgeneraþii de antibiotice fac astãziposibilã intervenþia chirurgicalã“indiferent dacã bolnavul estesterilizat sau nu, în situaþia în caredeteriorarea hemodinamicã esteimportantã ºi pune în pericol viaþapacientului”. În acest context seapreciazã cã “intervenþia are rostulasanãrii focarului de infecþie”.“Astãzi considerãm cã un bolnav cuendocarditã acutã trebuie sãbeneficieze de tratament antibioticpânã când se sterilizeazã sau pânãcând starea sa hemodinamicãimpune intervenþia chirurgicalã”. Deo mare importanþã este “sã nu se

COLABORAREA CARDIOLOG– CHIRURG CARDIOVASCULAR

- opinia chirurgului -prelungeascã momentul intervenþiei preamult pentru cã deteriorarea hemo-dinamicã incumbã grave modificãri alefuncþionalitãþii altor organe, ceea ce creºtegradul de risc al operaþiei”. “Tocmaiacesta este rolul cardiologului, de a urmãrievoluþia bolnavului ºi de a apreciamomentul agravãrii stãrii hemodinamicepentru a contacta din timp chirurgul.”

În contextul în care se discutã din ce înce mai mult despre reconstrucþia valvularãîn chirurgia din endocardita infecþioasã,l-am întrebat pe dl conf Gherghiceanucare este experienþa domniei sale în acestdomeniu. “Reconstrucþia valvularã înendocardita acutã este o procedurã carenecesitã douã condiþii importante:leziunea morfologicã sã nu fie foarteavansatã, deci boala sã fie recunoscutãtimpuriu ºi sã se hotãrascã intervenþia dintimp, iar soluþia chirurgicalã sã fie fezabilã

ºi sã nu necesite prelungirea intervenþieiprea mult. Experienþa noastrã în plastiileîn endocarditã este redusã pentru cã nus-au îndeplinit condiþiile de mai sus, datfiind cã patologia care este îndrumatãcãtre chirurgie este constituitã dinbolnavi cu evoluþie îndelungatã ºi culeziuni severe, la care nu se poaterecurge la proceduri de reconstrucþie.”

Interesantã este opinia dl dr. VladIliescu despre Protezele valvularebiologice, tema pe care o va aborda înprima parte a sesiunii de conferinþe.Domnia sa ne-a declarat: “Pornim de laurmãtoarele afirmaþii “clasice”: protezelemecanice sunt mai “bune” calitativ, suntmai durabile, sunt mai uºor de implantat,protezele biologice se deterioreazãrepede, etc., ºi ajungem la o concluzie“clasicã”: implantãm de obicei protezebiologice doar când cele mecanice sunt

contraindicate. Dar în condi-þiile progresului tehnologic ºial utilizãrii unor valve biologiceperformante mai sunt acesteafirmaþii valabile integral saueste necesarã o nouã atitudine,mai nuanþatã ?”

Dacã aceasta este oîntrebare retoricã sau nu, vomafla participând la conferinþelede astãzi, când vom cunoaºteºi opinia cardiologilor despre“secretul succesului”...

Dr. Andreea TeodorescuDr. Ileana Crãciunescu

Una dintre cele maiinteresante teme alezilei este ”Colaborarea

cardiolog – chirurgcardiovascular - secretulsuccesului”, douã sesiuni deconferinþe reunite sub acest titluurmând sã fie susþinute în cursulacestei zile.

Dl conf. dr. D. Gherghiceanua avut amabilitatea sã nerãspundã la câteva întrebãrireferitoare la “Chirurgiaendocarditei bacteriene –actualitãþi ºi perspective”, temaconferinþei pe care o va susþineastãzi în sala II de la ora 15:00.

Grupul de Lucru de Hipertensiune Arterialã (HTA)din cadrul Societãþii Române de Cardiologie se vaîntruni astãzi de la ora 14:00 în sala IV.

Am stat de vorbã cu d-na profesor dr. MariaDorobanþu, preºedinte al grupului de lucru din 2002(fost secretar al acestuia încã de la înfiinþarea lui în1995), care ne-a prezentat în câteva cuvinte cele maiimportante aspecte ale activitãþii din ce în ce maicomplexe a grupului de lucru pe care îl conduce. Astfel,“pe lângã organizarea o datã la 2 ani de simpozioanecu participare internaþionalã, grupul de lucru acoordonat douã cursuri de evaluare ºi tratament albolnavului cu hipertensiune arterialã“. Primul curs afost organizat în special pentru medicii de familie în 8centre universitare din þarã ºi a înregistrat o participare

INSUFICIENÞÃCARDIACÃ

HIPERTENSIUNEARTERIALÃ

La ºedinþa grupului de lucru de cardiologieinvazivã sunt invitaþi reprezentanþi din toate centrelede cardiologie intevenþionalã din þara, pentru a fi

CARDIOLOGIE INVAZIVÃ

În sala IV, de la ora 9, are loc ºedinþa Grupului delucru de Insuficienþã Cardiacã, prezidatã de Dl Prof.dr. Cezar Macarie. În cadrul ºedintei se vor discutanoutãþi legate de Registrul Naþional de Insuficienþãcardiacã ºi de un registru de tratamente nonfarma-cologice aplicate pacienþilor cu insuficienþã cardiacã,ca metode complementare terapiei medicamentoase.De larg interes va fi discutarea noului ghid europeande insuficienþã cardiacã, asupra cãruia dl prof. dr. CezarMacarie ºi-a exprimat urmãtoarea opinie: “ghidulinclude insuficienþa cardiacã într-un continuum ºicreazã o premizã teoreticã de abordare a prevenþiei, adiagnosticului disfuncþiei asimptomatice a ventri-culului stâng, a instituirii tratamentului de încetinire aprogresiei bolii, de scãdere a mortalitãþii ºi morbiditãþiicardiace. Deocamdatã, eforturile fãcute de SocietateaRomânã de Cardiologie sunt de a pune în practicãghidul Societãþii Europene de Cardiologie ºi, pe viitor,dacã noua clasificare se dovedeºte utilã, sã fieabordatã de o masã cât mai mare de medici.”

Dr. Ileana Crãciunescu

GRUPURI DE LUCRUanalizatã activitatea din ultimul an si pentru a fidezbãtute unele subiecte de actualitate. Se va prezentaun raport de activitate al fiecãrui centru pe anul trecut,urmãrindu-se realizarea unui Registru Naþional albolnavilor cardiaci rezolvaþi intervenþional. Deasemenea, se vor discuta ultimile Ghiduri ale SocietãþiiEuropene de Cardiologie cu privire la indicaþiile deangioplastie coronarianã. In cadrul aceleiaºi sedinþe vaavea loc o discuþie incitantã despre cum a fost fãcut ºicum va fi fãcut programul de finanþare al laboratoarelorde cateterism cardiac de cãtre Ministerul Sãnãtãþii. Dacãvreþi sã participaþi la aceste discuþii moderate de domniidoctori Dan Delenu ºi Lucian Zarma de la Institutul deBoli Cardiovasculare “C. C. Iliescu”, vã invitãm astãzide la ora 11 în sala IV.

Dr. Ionuþ Stanca

de peste 1000 de medici de familie ºi specialiºti demedicinã internã, iar al doilea, organizat împreunãcu Grupul de Lucru de Insuficienþã Cardiacã ºi dedicatîn special medicilor specialiºti de medicinã internã ºicardiologie, este în curs de desfãºurare”.

Aºa cum vom afla ºi în cadrul prezentãrii de astãzi“anul acesta este un an ºi mai important pentruactivitatea grupului de lucru de HTA deoareceorganizeazã un prim studiu de epide-miologie dehipertensiune arterialã la nivel naþional dupã unprotocol comun cu Polonia ºi Ucraina, sub egidaSocietãþii Europene de Cardiologie”. De asemenea,d-na Profesor M. Dorobanþu ne-a declarat cã “la al V-lea Simpozion care va avea loc în 14-16 aprilie 2005la Poiana Brasov ºi-au anunþat deja participareapersonalitãþi marcante europene printre carePreºedintele ºi Secretarul Societãþii Europene de HTAºi Preºedintele Ligii Mondiale de HTA”. În plus“membrii grupului de lucru au o prezenþã activã lacongresele anuale ale Societãþii Internaþionale deHTA, precum ºi la alte manifestãri naþionale ºiinternaþionale de HTA, concretizatã în numeroaselucrãri, motiv pentru care mulþi dintre aceºtia audevenit membrii ai Societãþii Europene de HTA ºiacced la titlul de specialist european de hiper-tensiunearterialã”. Ca un ultim aspect a fost menþionatã ºiparticiparea în ultimii 4 ani a câte cel puþin doispecialiºti tineri cu preocupãri în domeniu la ªcoalade varã organizatã anual în diferite þãri europene decãtre Societatea Europeanã de Cardiologie.

În cadrul ºedinþei de astãzi vor fi aduse în discuþienoutãþile aduse de ghidurile actuale de HTA ºi va fiprezentat designul primului studiu naþional deprevalenþã a HTA desfãºurat în România.

Dr. Andreea Teodorescu

GRUPURI DE LUCRU

Nu pierdeþisesiunea

HIGHLIGHTS!Congresul Naþional de Cardiologie

din acest an aduce o noutate în peri-metrul ºtiinþific românesc: sesiuneaHighlights. Primitã cu mare recepti-vitate la Congresul European deCardiologie, aceastã sesiune va reuniteme privind prevenþia primarã ºisecundarã a bolilor cardiace, discuþiileaxându-se pe baza unor studii saughiduri de actualitate. Se va discutadespre beneficiul nifedipinei nu numaica antihipertensiv, ci ºi cu rol deîmbunãtãþire a disfuncþiei endotelialeºi încetinire a progresiei bolii la pacien-þii cu angor pectoris stabil. Definireadislipidemiei pe noi criterii, noile þinteterapeutice ºi tratamentul hipolipe-miant cel mai indicat vor fi dezbãtuteconform noului ghid ATP III revizuit.Se va discuta pe baza studiului CIBISIII oportunitatea iniþierii tratamentuluiîn monoterapie cu IEC sau beta-blocant la pacienþii cu insuficienþãcardiacã cronicã, precum ºi beneficiileasocierii celor 2 principii terapeutice.Studiul GISSI - Preventione ne aduceîn prim-plan beneficiul administrãrii deacizi graºi polinesaturaþi la pacienþii cuinfarct miocardic recent. Vã invitãm însala III, la ora 11, pentru a vã informaasupra indicaþiilor - fundamentateºtiinþific - ale unor medicamentefolosite frecvent în practica uzualã.

Dr. Ileana Crãciunescu

www.rscardio.ro4

Joi, 16 septembrie 2004

TIMPULPROBABIL

Dr.Vlad Iliescu, chirurg cardiovascular, Inst. Boli Cardiovasculare“C.C.Iliescu”: Colaborarea chirurg cardio-vascular – cardiolog esteindis-pensabilã sucesului, se bazeazã pe competenþã, respect,cunoaºtere ºi recunoaºtere, este fireascã ºi normalã, dar normalitateanu se realizeazã de la sine ºi nici totdeauna simplu. Chirurgii ºicardiologii sunt o echipã – dar o echipã nu este o sumã deindividualitãþi, chiar de marcã, ci mai mult ºi altceva; aºa a câºtigatGrecia Campionatul European de fotbal, aºa am reuºit ºi noi în Institut(cu mult înaintea lor), iar participarea împreunã la Congres este încãun pas spre o “Echipã Naþionalã” puternicã.

Prof. Dr. E. Apetrei: Echipele care au o colaborare fireascã cardiolog-chirurg au ºi cele mai bune rezultate în tratamentul pacienþilor ºi suntºi cele cu cea mai mare faimã.

Dr. I. Coman: În cadrul Institutului ultimii ani au însemnat oîmbunãtãþire continuã a acestei colaborãri, concretizatã ºi prindesfãºurarea ºedinþelor comune sãptãmânale de analizã ºi discuþie acazurilor potenþial chirurgicale.

Dr. Florin Covaser, medic rezident chirurgie cardiovascularã,Institutul “C. C. Iliescu”: Colaborarea cardiolog – chirurgcardiovascular este eficientã în clinica noastrã. Nu trebuie neglijat nicirolul medicului de anestezie ºi terapie intensivã, care este cel puþin lafel de important. Prin urmare cred cã titlul temei de astãzi ar fi fostmai indicat sã fie “colaborarea cardiolog – chirurg cardiovascular – anestezist”.

Prof. C. Ginghinã: Secretul bunei colaborãri este încrederea profesionalã (care se câºtigã cu greu!).

Colectivul de redacþie. Redactori ºefi: dr. Corina Siminiceanu, dr. Cosmin Cãlin.Redactori executivi pentru nr. 1: dr. Andreea Teodorescu, dr. Ovidu Lãpuºanu,

dr. Ileana Crãciunescu.Coordonator: profesor dr. Carmen Ginghinã

temperaturã minimã 9°Ctemperaturã maxima 21°C

16 septembrie 2004TIMPULPROBABIL

Vã aºteptãmla Hotel Piatra Mare!

Se distribuie gratuit. Tiraj: 1500 exemplare.

?ÎN

TREB

AR

EA Z

ILEI

Care este

pãrerea

dumneavoastrã

în legãturã

cu colaborarea

între cardiolog

ºi chirurg

cardio-

vascular?

Andreea,Ovidiu ºiIleanasuntresponsabilipentruInfoCongresde astãzi.

Dacã v-aþi întrebat cine sunt personajeleîmbrãcate în roºu aflate într-o continuã

miºcare brownianã, vã spunem noi. Suntmembrii Secretariatului Congresului. În

viaþa de zi cu zi, ei aratã aºa:

Noi vi-i prezentãmîn ipostaze maipuþin obiºnuite:

Simpozion SANOFI-SYNTHELABODispunem de toate resursele pentru a trata sindroamelecoronariene acute ?Sala I, ora 16-17.30Cu: C Ginghina, E.Apetrei, R.Capalneanu, G.M.Georgescu,G.A.Dan

Simpozion NOVARTISNoi perspective ale implicarii sistemului RAA in protectiacardiovascularaSala I, ora 18-19.30Cu : C.Macarie, Catalina Georgescu Arsenescu,D.D. Ionescu, G.A.Dan

Simpozion SOLVAYSindromul metabolic; partea nevazuta a icebergului. De lapreventie la boala coronarianaSala II, ora 16-17.30Cu: M.Cinteza, M.Vintila, D.Vinereanu

SIMPOZIOANE Simpozion BERLIN-CHEMIENebilet, un nou inceputSala II, ora 18-19.30Cu :M.Vintila, I.Bruckner, D.Vinereanu

Highlights: SERVIER, BAYER, CHIMINPORTEXPORTPLURIMEX, SOLVEY-PHARMASala III, ora 11-12.30Cu : C.Macarie, M.Dorobantu, D.Gaita

Focus PFIZERHeparinoterapia in cardiologie/ medicina internaSala III, ora 14-15.30Cu G.A.Dan, D.Lighezan, C.Macarie

Simpozion MSDDe la clasic la modern in preventia cardiovascularaSala III, ora 16-17.30Cu : L.Gherasim, C.Macarie, O.Bajenaru, M.Cinteza,R.Capalneanu, D.D.Ionescu, I Bruckner

Simpozion GLAXOSala III, ora 18-19.30

...înãlþândbanner-ul

congresului

...fãcândmapele

...chiarspãlând

geamurilesãlilor

Am avut ajutor ºi dinpartea gazdelor:

domnul director alcomplexului PiatraMare, L. Nineacã

Aºa arãta sala2, miercuri la

ora 8.0015 septembrie2004, ora 9.00:

suntempregãtiþi. A

începutnumãrãtoarea

inversã.