Zgomotul:identificarea surselor si metode de prevenire

Zgomotul este un complex de sunete fără un caracter periodic cu insurgenţă dezagreabilă aleatoare , care afectează starea psihologică şi biologică a oamenilor şi a altor organisme din natură. Aceste noxe acustice afectează toate colectivităţile umane . Ele sunt prezente mai ales în mediu urban .

Transporturile terestre şi aeriene, şantierele de construcţii şi industriale degajează în atmosferă zgomote insuportabile cu o mare variabilitate decibelică .Datorită lor locuitorii oraşelor sunt supuşi unui stres aproape permanent . Bombardaţi cu astfel de semnale oamenii cu rosturi superioare şi embematic organizaţi se adaptează temporar ş alţi nu o pot face.

Zgomotul este un sunet nedorit sau daunator. Cele doua caracteristici importante ale sale sunt frecventa, masurata in Herti (Hz) si intensitatea, masurata in decibeli (dB).Urechea umana este capabila sa detecteze frecvente cuprinse intre 20 Hz si 20.000 Hz. Frecventa joasa produce un sunet grav, iar frecventa inalta, un sunet inalt,ascutit. Inaltimea sunetului este perceptia sunetului pe care o avem asupra frecventei sunetului. Sunetele sub 20 Hz (infrasunete) si cele peste 20.000 Hz (ultrasunete) pot determina disconfort si leziuni, chiard aca nu pot fi auzite. Pentru a lua in considerare sensibilitatea urechii la frecventa, intensitatea zgomotului la locul de munca de masoara in dB , unde 0 dB este gradul de audibilitate. Senzatia de durere se simte in jurul nivelului de 140 dB. Printre exemplele de niveluri tipice ale sunetului se pot enumera :

Conversatia obisnuita : 60 dB O clasa de copii de scoala generala : 74 dB Traficul rutier greu : 85 dB Ciocanul pneumatic : 100 dB

Exista patru factori care determina nocivitatea zgomotului : Intensitatea saut aria sunetului Frecventa sau tonalitatea Periodicitatea Durata

La un zgomot de cca. 140 dB, o singura expunere poate provoca o leziune permanenta a urechii. Din fericire, acest nivel de expunere la zgomot la locul de munca este rar. Expunerea prelungita la zgomot puternic poate conduce la dificultati de auz.

Zgomotul poate contribui sau poate fi un factor determinant pentru :

Leziuni ale urechilor Stresul in munca Risc crescut de accidente la locul de munca Vatamarea fatului in timpul sarcinii lucratoarelor

Transporturile terestre şi aeriene, şantierele de construcţii şi industriale degajează în atmosferă zgomote insuportabile cu o mare variabilitate decibelică .Datorită lor locuitorii oraşelor sunt supuşi unui stres aproape permanent . Bombardaţi cu astfel de semnale oamenii cu rosturi superioare şi embematic organizaţi se adaptează temporar ş alţi nu o pot face. Sursele de zgomot sunt neiertătoare. Intervin în casă, în birouri, în uzine şi fabrici, în cazangerii, în grădiniţe, şcoli, licee şi baruri etc. Scapă de aceste noxe ministerele care au o bună izolare fonică sau sunt amplasate azonal zgomotelor puternice. Sunt cartiere urbane unde zgomotul le învăluie 24 de ore din 24.

Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea traumatică şi perturbări ale sistemului nervos, cu evoluţie lentă sau agresivă. Expunerea excesivă la zgomot intens şi pe perioade lungi de timp determină surditatea. Ea este întâlnită mai ales la mincitorii din cazangerii care nu poartă căşti fonice de protecţie.Tulburarile auditive Tulburarea auzului poate fi determinat de blocajul mecanic in transmisia sunetului catre urechea interna sau de leziuni ale cililor din cohleea, parte a urechii interne. Numai in cazuri rare,

tulburarile auditive ,mai pot fi determinate de dereglari in functionarea sistemului auditiv central.Pierderea auzului indus de zgomot Pierderea auzului indus de zgomot (PAIZ) este cea mai frecvent boala profesionala din Europa, reprezentand cca o treime din totalul bolilor profesionale, si situandu-se astfel inaintea bolilor dermatologile si ale aparatului respirator. PAIZ este provocat, in general, de expunerea prelungit la zgomot puternic. Primul simptom este, in mod normal, incapacitatea de a auzi sunetele ascutite. Daca expunerea la zgomot excesiv continuu, auzul se va deteriora, cauzand dificultati de detectare si a sunetelor joase. Acest proces afecteaza, de regula, ambele urechi. Dereglarile cauzate de pierderea auzului indus de zgomot sunt ireversibile. Pierderea auzului se poate produce si fara expunere pe termen lung la zgomot. Expunerea de scurta durata la zgomote cu caracter de impuls, cum ar fi cele produse de focurile de arma, de utilizarea pistolului de cuie sau a ciocanului pneumatic, poate avea efecte permanente, incluzand pierderea auzului si tinitus constant. De asemenea, impulsurile pot cauza deslipirea membranei timpanului. Aceasta este o problema dureroasa, dar vindecabila.

Surse generatoare de zgomot grupate in : Surse fixe generatoare de zgomote din care fac parte

instalatiile preparate a mixturilor asfaltice, instalatii de preparare a emulsiilor bituminoase, instalatii preparatoare a betoanelor si instalatii de producere a agregatelor minerale.

Surse mobile generatoare de zgomot, care includ combine pentru tratamente bituminoase, repartizor de mixturi asfaltice, cilindri comprensori, autogredere, buldozere, mijloace de transport.Medii de lucru expuse zgomotului cuprind executia unor

lucrari sub circulatie si zonele de lucru din vecinatatea instalatiilor si a utilajelor folosite de firma.

Surse de zgomot provenite din traficul rutier, se regasesc la lucrarile executate sub circulatie efectuate pe drumurile publice sau pe strazile unor localitati urbane sau rurale

Surse de zgomot provenite de la mijloacele de munca.Evaluarea surselor de zgomot Evaluarea punctelor de risc privind expunerea la zgomot s-a facut in concordanta cu prevederile actelor normative in vigoare si limitele admisibile stabilite prin STAS 11617/1990.Pentru utilaje si instalatiile care prezinta risc din punct de vedere al expunerii la zgomot s-au facut masuratori de catre institutii autorizate si s-a stabilit nivelul de zgomot prin atestate tehnice emise pentru fiecare obiectiv si zona unde se consemneaza factorul de risc, post de comanda sau mediu inconjurator.Tinitus Tinitus este o senzatie auditiva de tiuit, suierat sau zumzait. Expunerea excesiva la zgomot creste riscul de tinitus. Daca zgomotul are caracter de impuls riscul poate sa creasca in mod considerabil. Tinitus poate fi considerat primul semn ca auzul vostru a fost afectat de zgomot.Socul acustic In centrele de apel, precum si in alte locuri de munca, lucratorii pot fi expusi la socuri acustice. Socul acustic se defineste ca o crestere brusca a zgomotului cu frecventa inalta transmis prin casti, acesta poate fi determinat de interferente pe linia telefonica. Expunerea la aceste socuri poate cauza durere, leziuni ale urechii si poate i un factor al stresului in munca. Deplasarea temporara a pragului de audibilitate Nu in totdeauna pierderea auzului are caracter permanent. O expunere de scurta durata la zgomot puternic, cum ar fi muzica in cluburi sau la zgomote cu caracter de impuls, cum ar fi exploziile, poate conduce la pierderea temporara a auzului la sunete inalte precum si la tinitus.Zgomotul si substantele chimice Unele substante chimice periculoase sunt ototoxice. Lucratorii care sunt expusi atat la aceste substante cat si la zgomot

puternic sunt supusi unui risc mai mare de afectare a auzului decat cei expusi separat fie la zgomot fie la substante chimice. Aceata sinergie a fost observata, in mod particular, intre zgomot si unii solventii organici, in special toluenul, stirenul si sulfura de carbon. Aceste substante pot fi utilizate in medii zgomotoase, in sectoare cum ar fi industria materialelor plastice si industria tipografica, precum si fabricile de lacuri si vopsele.Stresul in munca Sunetele puternice si bruste declanseaza reactii instinctive de tipul “lupta sau fugi”, generand eliberarea de adrenalina si cortisol. Acesti doi hormoni maresc ritmul cardiac, presiunea arteriala si metabolismul ,generand starea de “stres”. Conform studiilor,unul din patru angajati din cadrul Uniunii Europene sufera de stress in munca, ceea ce genereaza, la nivelul Uniunii Europene, costuri de miliarde de euro sub forma de timp de lucru pierdut, cheltuieli pentru ingrijirea sanatatii si alte cheltuieli.In general, stresul in munca este determinat de mai multi factori de risc, unul dintre acestia fiind zgomotul.Modul in care zgomotul afecteaza nivelul de stres al lucratorilor depinde de un ansamblu de factori, printre care, in special :

Natura zgomotului, inclusiv tonul, volumul si previzibilitatea acestuia

Complexitatea sarcinii de munca efectuate de lucrator Limita stresului si forma fizica a fiecarei persoane, inclusiv

starea de obosealaZgomotul si lucratoarele gravide Expunerea lucratoarelor gravide la niveluri ridicate de zgomot la locul de munca poate afecta fatul in timpul sarcinii. O expunere prelungit la zgomot puternic poate conduce la cresterea tensiunii arteriale si la oboseala. Rezultatele experimentale sugereaza faptul ca expunerea prelungita a fatului pe durata sarcinii, la un zgomot puternic poate avea efect asupra capacitatii auditive viitoare a acestuia si ca frecventele joase sunt mai susceptibile de a fi nocive.

Angajatorii trebuie sa evalueze natura, gradul si durata expunerii lucratoarelor gravide la zgomot si acolo unde exista un risc asupra securitatii si sanatatii acestora precum si un efect asupra sarcinii, angajatorii trebuie sa amenajeze conditii de lucru pentru femeile gravide, pentru a evita expunerea acestora la un astfel de risc. Trebuie admis faptul ca utilizarea echipamentului individual de protectie de catre mama nu va proteja fatul de riscurile fizice.Legislatie Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European si a Consilului, cu privire la cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agenti fizici, a fost adoptata in anul 2003.Articolul 5, paragraful 1 al directivei prevede, tinand cont de progresul tehnic si de masurile disponibile pentru controlul riscului la sursa, ca riscurile care rezulta din expunerea la zgomot trebuie eliminate la sursa sau reduse la nivelul minim. Directiva stabileste, de asemenea, o noua valuare limita de expunere zilnica la zgomot de 87dB. Solutii pentru reducerea riscurilor generate de zgomotTrei masuri constituie cheia succesului :

Efectuarea unei evaluari de risc Luarea masurilor de prevenire sau de control a riscurilor Supravegherea si analizarea periodica a eficentei masurilor

puse in aplicare.Efectuarea unei evaluari de risc Inainte de a se lua orice masura preventiva este esential sa se evalueze riscurile induse de zgomot, inclusiv efectuarea de masuri. Metode utilizata pentru evaluarea riscului va depinde de conditiile predominante la locul de munca si poate sa includa esantionari ale nivelului de expunere individuala a lucratorilor la zgomot :

Se identifica diferitele riscuri legate de zgomot in cadrul organizatiei

Se evalueaza modul in care este afectat fiecare lucrator, inclusiv personalul angajat temporar sau timp partial de munca, precum si lucratorii mai vulnerabili.

Se evalueaza masurile care sunt deja puse in aplicare pentru controlul nivelul de zgomot.

Masuri de prevenire sau de control a riscurilor Eliminarea sursei de zgomot daca este posibil Controlul zgomotului la sursa. In multe cazuri, eliminarea

surselor de zgomot este imposibila atat fizic cat si practic. Totusi exista o serie de posibilitati de reducere a expunerii lucratorilor si totusi :

Izolarea sursei de zgomot Atenuarea zgomotului sau vibratiei echipamentului Efectuarea unei intretineri preventive periodice Ori de cate ori se modifica un echimament, trebuie sa se ia in

considerare impactul ergonomic al modificarii asupra celor care il utilizeaza.

Echipamentul individual de protectie (EIP) Cum sunt antifoanele interne si externe, trebuie sa fie utilizat ca o ultima solutie, dupa au fost epuizate toate eforturile de a elimina sau reduce zgomotul la sursa sau emisiile in mediul de munca. Atunci cand trebuie sa se utilizeze EIP se iau in considerare urmatoarele aspecte :

EIP trebuie sa fie ales corespunzator pentru tipul si durata zgomotului. De asemenea , acesta trebuie sa fie compatibil cu elte echipamente individuale de protectie utilizata ;

Lucratorii trebuie sa aiba posibilitatea de a alege intre mai multe variante de echipamente individuale de protectie auditiva astfel incat sa selecteze cea mai confortabila solutie ;

EIP trebuie sa fie depozitat si intretinut in mod corect ; Trebuie asigurata instruirea corespunzatoare a lucratorilor

privind modul de utilizare, depozitare si intretinere a echipamentului individual de protectie auditiva.

Instruire

Instruirea are un rol important in combaterea zgomotului. Personalul care trebuie sa beneficieze de instruire este format din :

Ei care efectueaza evaluarea zgomotului ; Cei care redacteaza cererile de oferte, pentru a se asigura

ca actiunea de combatere a zgomotului este avuta in vedere de contractanti ;

Manageri, astfel incat acestia sa-si indeplineasca sarcinile privind controlul si tinerea evidentelor ;

Lucratori, care trebuie sa cunoasca cum si de ce trebuie sa utilizeze echipamentul de lucru, precum si masurile de combatere, in vederea minimizarii expunerii la zgomot.

Instruirea trebuie sa aiba un caracter cat mai specific cu putinta. Lucratorii din industria constructiilor sunt adesea policalificati, utilizand multe unelte diferite. Ei trebuie sa stie cum sa minimizeze expunerea lor la zgomotul provenit de la fiecare dintre acestea. O atentie speciala trebuie acordate lucrarilor noi.

Control medical si monitorizarea Lucratorii au dreptul la control medical adecvat. Acolo unde

controlul medicat include testarea audiometrica preventiva, exista anumite cerinte specifice privind pastrarea evidentelor medicale individuale si punerea formatiilor la dispozitia lucratorului.

Cunostintele rezultate din procedura de control trebuie utilizate pentru revizuirea evaluarii riscurilor si a masurilor de combatere.

CUPRINS:

1. Ce este zgomotul?2. Surse generatoare de zgomot.3. Evaluarea surselor de zgomot.4. Efectele patologice.5. Pierderea auzului indus de zgomot.6. Stresul in munca.7. Efectuarea unei evaluari de risc.8. Masuri de prevenire sau de control a riscurilor.9. Echipamentul individual de protectie.