8/14/2019 Www.referat.ro Aplicareacriteriilordeculoareincreatiaconfectiilortextile Fe4e3

1/6

Grup Scolar cu clasele I-XIII Ioan N. Roman

Filiera : Tehnologica

Profil : Tehinic

PROIECT DE ATESTAT

Calificare : Tehnician Design Vestimentar

Candidat:Indrumator de Proiect:

Anul absolvirii : 2007/2008

1APLICAREA

CRITERIILOR DE

CULOARE

INCREATIA

CONFECTIILOR TEXTILE

www.referat.ro

8/14/2019 Www.referat.ro Aplicareacriteriilordeculoareincreatiaconfectiilortextile Fe4e3

2/6

ARGUMENT

Uneltele si obiectele sunt creatii specifice activitati umane, infaptuite prin munca socialaconstienta, corespunzatoare unui scop bine definit.

Un cursul experientei sale, omul a trebuit sa se apere de intemperii, sa infrunte animale si sa-si procure hrana. Aceste necesitati au determinat construirea de adaposturi, confectionareaimbracamintei, precum si executarea si perfectionarea uneltelor. Acumularea experientelor dobandite nu ar fi fost posibila fara formarea omenirii.

Creatia de obiecte s-a perfectionat in cursul istoriei, corespunzator nevoilor materiale sidiverselor relatii intre membrii grupului social, precum si in functie de materialele si mijloacelede prelucrare disponibile, avand deci un caracter istoric, oglindind conditiile in care a luat fiinta.

Cap I Aplicarea criteriilor de culoare Culoarea materialelor are o contributie esentiala la aspectul confectiilor.

Culoarea materialelor textile apare sub urmatoarele aspecte:1colorarea intregii suprafete2efect dominant de culoare rezultat din contextura sau ornamentarea suprafetei2efect policrom rezultat din elementele decorative aplicate prin imprimare,tricotare sau prin

tesere.La imbracaminte se disting urmatoarele cazuri de folosire a cromaticii:imbracaminte

monocroma, imbracaminte monocroma cu elemente de alta culoare, imbracaminte in mai multeculori si imbracaminte realizata din textile policrome.

Efectul cromatic al vestimentatiei se poate realize si prin asocierea diverselor piesevestimentare in culori diferite, ca de exemplu fusta si bluza sau pantaloon si veston de culoridiferite. Aspectul vestimentatiei devine diversificat si prin aspectul cromatic al accesoriilor carese pot asocial ansamblului si prin armonie si contrast.

In general se recomanda evitarea fragmentarii aspectului prin diversitate excesiva de culori,care depaseste armonia oferita de doua sau cel mult trei culori dominante. Preferintele collectivesunt bazate pe rezolvari cromatice intrate in uzul general.

Preferintele individuale sunt foarte variate. Fiecare om are o culoare sau gama de culori preferate; acestea nu trebuie sa contrazica pe cele colective sau generale. In diversele domenii alecreatiei s-au format anumite game cromatice uzuale, datorita folosirii indelungate a materialelor in culori naturale sau in culori cerute de functionalitate.

La imbracamintea de uz curent se folosesc culorile estompate sau neutre. In general, pentrufondul imbracamintei se folosesc albul, negrul sau culoarea naturala data fiind de material.Aceasta traditie cromatica, folosita si in arta populara, se continua, fiind diversificata in cadruloferit de conditiile tehnologice si contemporane.

La imbracamintea pentru barbate predomina gamele de griuri, sau alte nuante de culori rupte(prin rupere se intelege diminuarea intensitatii cromatice). Se folosesc insa si culori mai vii, in

www.referat.ro

8/14/2019 Www.referat.ro Aplicareacriteriilordeculoareincreatiaconfectiilortextile Fe4e3

3/6

functie de temperamentul si mediul de viata al purtatorului. La camasi predomina albul si culoriledeschise. Pe acest fond predominant al tinutei format gri si alb se aplica si culorile de accent datede cravate si batiste.Imbracamintea pentru femei prezinta, din punct de vedere coloristic, odiversitate si mai mare in functie de felul imbracamintei, existand un colorit diferentiat pentrulenjerie, imbracaminte de interior si cea de exterior, in anotimplul cald sau rece.

Coloritul pieselor componente si al accesoriilor sau coloritul unei piese luate individual trebuie safie armonizat. In general trebuie rezolvata armonia catorva culori neutre asociate cu o culoare vie.Imbracamintea pentru copii are, in general, un caracter cromatic mai viu.

Pentru copii mici sunt folosite culorile albe,pastelate,deschise. Pentru adolescenti se foloseste ogama variata de culori, asemanatoare cu cea a vestimentatiei pentru femei.

Coloritul produselor este influentat si de anotimp. In sezonul cald se poate culorile deschisecare resping raditatiile si evita incalzirea, iar in sezonul rece cele inchise care absorb radiatiile.Hainele de protectie au culoarea in functie de specificul locului de munca.

Forma obiectelor este asociata intotdeauna si cu culoarea lor. Toate obiectele din natura, ca sicele produse de om, sunt culorate, deci intreaga viata se petrece intr-o lume a culorilor.Culorileoferite de natura, fiind in majoritate culori cu o intensitate cromatica mai mult sau mai putinatenuata, au format, prin analogie, gustul omului pentru armonia cromatica.In natura, in putinecazuri apar culori in stare pura, cu intensitate cromatica neatenuata, ca accente cromatice pefondul general.

In afara de efectul fizic priceput de om, culorile au si un efect psihic, fiind capabile sa trezeascasatisfactii si preferinte si in acelasi timp predispozitii pshihice diferite.

In creatia de produse industriale se lucreaza cu diversi coloranti care compun gama de culorifolosite. Culoarea obiectelor poate fi si data de insasi culoarea materialului din care au fostconfectionate, sau culoarea naturala se poate modifica prin colorarea materialului sau prinaplicarea pe suprafata acestora a unor coloranti. Pentru rezolvarea coloritului obiectelor, increatie se aplica aceleasi legi de armonizare si compozitie, cromatice, cunoscute de la desenulartistic.

Materialele specifice fiecarei categorii de obiecte isi au colorantii proprii, care intrunesc calitaticorespunzatoare domeniului de aplicare. De aceea legitatile compozitiei cromatice isi gasescaplicatii in mod diferit, corespunzator felului produselor.

Cap II. Caracterizare Chimica si Denumiri Comerciale

1.1 COLORANTI ACIZI OBISNUITI

Colorantii fac parte din punct de vedere chimic din diferite grupe chimice (sunt colorantisolubili in apa).

Cei mai multi coloranti aicizi sunt derivati azoici.Marimea numarului de grupe sulfonice in molecula contribuie la marimea solubilitatii

colorantului si deci la tendintei lui de a trece in faza apoasa. Aceasta marire a solubilitatii are caurmare o scadere a rezistentelor in mediu umed. In cazul introducerii de grupari sulfonamidice in

www.referat.ro

8/14/2019 Www.referat.ro Aplicareacriteriilordeculoareincreatiaconfectiilortextile Fe4e3

4/6

loc de sulfonice are loc o marire a solubilitatii colorantului fara insa a se mai micsora rezistentelein mediu umed.

Colorantii acizi sunt in general produse cu grupe nitro, monazoici si disazoici, derivatitriarilmetanici, pirazolonici , chinoftalonici, antrachinonici.

Afinitatea pentru cheratina lanai este variabila si in functie de constitutia chimica, marimea

moleculei, numar si pozitia grupelor sulfonice si a altor grupe capabile de reactie, marimea sifelul fortelor intermoleculare in special a celor de inductie.Intre comportarile tinctoriale capacitatea de egalizare, rezistente la tratamente umede si

constitutia chimica exista oarecare legatura studiate, insa mai mult in domeniul colorantilor azoici.

La coloranti azoici, diferiti substituenti pot influenta negative sau pozitiv rezistentele vopsirilor.Ca un exemplu general se mentioneaza ca colorantii care contin o grupare acida a acidului gamaau o rezistenta buna la lumina.

1.2 COLORANTI ACIZI CROMATABILI

Pentru vopsiri rezistente si foarte rezistente pe lana se folosesc colorantii metalabili denumiti inmod current coloranti de crom sau cromatabili. Acesti se caracterizare din punct de vedere chimic

prin aceea ca permit formarea de complexi lacuri cu anumite metale ca de exemplu :crom,aluminiu si fier. Pentru vopsirea pe fibre textile se folosesc in special complexi de crom side aceea poarta si denumirea de coloranti de crom sau cromatabili.

1.3 COLORANTI BAZICI

Colorantii bazici au fost printer primii coloranti sintetizati. Importanta lor insa a scazut foartemult in special in industria textila datorita rezistentelor foarte scazute si a unui process de vopsirecomplicat in special pe fibre celulozice. O data cu aparitia fibrelor polinitriacrilice acestisortiment a fost prelucrat si largit deoarece reprezinta clasa de coloranti cea mai importanta

pentru vopsit si imprimat aceasta fibra.

1.4 COLORANTI REACTIVI

Elaborarea in ultimii ani a procedeului de vopsire cu coloranti reactivi prin impregnare sidepozitare a determinat extinderea lui si la vopsirea prin fulardare.

Dupa cum se stie tehnica de aplicare a acestui procedeu este extreme de simpla si consta inimpregnarea materialului textil cu solutia de colorant, depozitare timp de cateva ore, spalare sisapunire. Desi semicontinuu, el are multe din avantajele procedeelor continue; pe langa acestea semai poate adauga si faptul ca reproducerea nuantelor este foarte buna si comoda; este necesara odotare mai putin costisitoare cu utilaje; se pot prelucra in conditii avantajoase din punct de vedere

www.referat.ro

8/14/2019 Www.referat.ro Aplicareacriteriilordeculoareincreatiaconfectiilortextile Fe4e3

5/6

economic si cu partide mai mici.

Cap III Coloranti

1.1 COLORANTI DIRECTI

Colorantii directi, numiti deseori si coloranti substantive, se caracterizeaza prin faptul cavopsesc nemijlocit, in mediu neutru sau slab alcalin, fibrele celulozice fiind absorbiti din solutiiapoase pe fibra sub forma de particule coloidale.

Mult timp au constituit una din clasele cele mai importante in vopsirea bumbacului si acelorlalte fibre celulozice, datorita simplitatii procesului de vopsire, a gumei game variate de

produse, cum si a costurilor in general scazute.

1.2 COLORANTI DE SULF

O gama varianta de coloranti contin sulf in molecula ca puncte de sulf sau ca grupe sulfonice.Denumirea de coloranti de sulf delimiteaza colorantii insolubili in apa si solventi organici, care

prin tratare cu solutii de sulfura de sodium sau alti reducatori in mediu alcalin se reduc dandderivati solubili in apa. In acesta stare redusa ei prezinta afinitate pentru diferite fibre textile. Prinexpunerea la aer sau tratare cu oxidanti colorantul se reface, pe fibra in forma lui initiala insolubila.

1.2 COLORANTI DE CADA

Colorantii de cada se afla in comert sub forma de pigment insolubil in apa. Pentru ca acesticoloranti sa poata fi adusi pe fibra ei trebuie mai intai solubilizati ceea ce se poate obtine prinreducerea la forma leucosolubila in prezenta de hidrosuflit in mediu puternic alcalin. Formaleucosodata se poate obtine prin reducere este solubila in apa si are afinitate pentru fibra si poatevopsi in special fibre de natura celulozica.

1.3 COLORANTI AZOICI INSOLUBILI

Principiul vopsirii cu coloranti azoici insolubili formati pe fibra, adesea folosindu-se si numelede coloranti de developare, consta in obtinerea colorantului direct pe fibra sub forma pigmentara,

prin tratarea succesiva sau concomitenta a fibrei cu o componenta de cuplare si o componenta dediazotare.

In principiu colorantii azoici insolubili se pot forma pe toate fibrele. Totusi acest mod de lucruare importanta practica la vopsirea si imprimarea materialelor celulozice si in mica masura lavopsirea lanii,matasii naturale, a fibrelor poliamidice si a fibrelor poliesterice.

www.referat.ro

8/14/2019 Www.referat.ro Aplicareacriteriilordeculoareincreatiaconfectiilortextile Fe4e3

6/6

Bibliografie :

1. Noiuni de creaie -Virgil Salvanu-Margit Simion-Carol Nebel

2. Tehnologii textile de confecii -E. Iosif -G.Penciu

www.referat.ro

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate

http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/