PLAN DE AFACERIA. PATE GENERALE PRIVIND SOLICITANTUL1. Denumire, obiect de activitate si forma juridicaSC BNG Trust SRL este o este o societate cu rspundere limitata, cu capital integral privat, infiintata in anul 2008, ce are drept obiect principal de activitate, la momentul actual Lucrri de constructii a cldirilor rezideniale si nerezidentiale - Cod CAEN 4120. Ca si activitati secundare menionam: 1020 - prelucrarea si conservarea petelui, crustaceelor si molustelor,311- pescuit maritim 312- pescuit in ape dulci 321- acvacultura maritima 322- acvacultura in ape dulci- Scop Scopul principal al firmei BNG Trust SRL este acela de a infiinta si a permanentiza a o ferma de reproducere si cretere sturioni, care sa satisfaca clienii, sa asigure ctiguri optime si profituri pe termen lung. - Misiune Misiunea firmei a fost stabilita inca de la inceput si consta in satisfacerea exigentelor clienilor prin:-calitate foarte buna a materiei prime -seriozitate si loialitate -termene minime de livrare -preturi negociabile -poziionare intr-o zona cu acces rapid.- Viziune SC BNG Trust SRL isi propune sa asigure tuturor clienilor produse de calitate, in condiii de sigurana si continuitate. 2.Structura capitalului social si evoluia acestuia de la nfiinare Capitalul social subscris al SC BNG Trust SRL este 2000 lei numerar, varsat 2000 lei, divizat in 200 parti sociale egale de 10 lei fiecare. Aportul fiecrui asocial in constituirea capitalului social si prile sociale care ii revin se prezint astfel:-Banaga Adrian 1000 lei, 100 parti sociale -Banaga Gabriela - Viorica 1000 lei, 100 parti sociale.3.AdministratoriAdministratorul societatii este Domnul Banaga Adrian.4.Loculde desfasurare a activitatii si a investiieiInvestitia propusa va fi realizata in Romania, Regiunea Sud - Est, Judeul Galai, Comuna Schela.5.Litigii in desfasurare (daca e cazul)Nu e cazulB. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE A SOLICITANTULUI1. Istoricul activitatiiSocietatea BNG Trust SRL a fost infiintata in anul 2008, avand ca si activitate principala lucrri de constructii a cldirilor rezideniale si nerezidentiale - Cod CAEN 4120. Pana la nceputul anului 2010 societatea nu a avut angajai, subcontractand lucrrile executate. Serviciile societatii sunt adresate atat clienilor persoane juridice, institutiilor publice, cat si persoane fizice, dar in proporie mai mica. La momentul actual activitatea firmei consta in executarea de lucrrii de constructii in urmatoarele domenii: o structuri metalice o anuri o zidrie o tras apa o terenuri sport sintetice o constructii hale metalice o turnri betoane Serviciile firmei sunt adresate in principal firmelor private, institutiilor publice, si nu in2 Jf5>TERENURI ultimul rand persoanelor fizice, din judeele Galai si Braila. Avnd in vedere ca piaa lucrrilor de constructii si cea imobiliara este in stagnare, chiar in regres, SC BNG Trust SRL dorete sa se reprofileze ctre un sector productiv de activitate, prioritar pentru Strategia de Dezvoltare a Romniei, investind intr-o ferma de reproducere si cretere sturion, implementnd un proiect finantat prin Programul Operaional de Pescuit. Creterea sturionilor in sistem intensiv este o activitate foarte profitabila tinand cont de randamentul mare de cretere al acestora, de valoarea ridicata a crnii cat si de venitul foarte bun obtinut din vanzarea caviarului. Romania este in general propice pentru creterea sturionilor si poate deveni un pion important pe piaa europeana in acest domeniu.2. Principalele mijloace fixe din patrimoniul actual (inclusiv terenuri)Denumire mijloc fix-Data achiziiei-l.CLADIRI TOTAL 1.1 detaliati........ l.n detaliati........ 2.UTILAJE TOTAL 2.1 detaliati......... 2.n detaliati....... 3. PESTE TOTAL AAA/WAAAAA-Valoare neta la data ntocmirii ultimului bilan -RON-Bucati-----Amplasar Suprafaa Valoarea Regim totala e contabila juridic / Judet/Localit (mp) RONCategoria de ate folosina 1 Galai, 19800mp/ arabil Contract de Comuna concesiune Schela 3. Producia obtinuta in ultimii doi ani de activitate (cu detaliere pe tipuri de produse) Nr. crtDescrierea serviciilor oferite in cadrul societatii:Sc BNG Trust Srl ofer o gama variata de servicii in domeniul construciilor. Domeniile in care firma executa lucrri de constructii sunt: o structuri metalice o anuri o zidrie o tras apa o terenuri sport sintetice o constructii hale metalice3 hio turnri betoaneDesfasurarea etapelor urmrite in efectuarea acestor lucrri difer de la o constructie la alta. Ca si exemple va prezentam: > Etape in construirea unei cldiri de tip standard cu destinatie de depozit:a)Faza de iniiere a proiectului b)Faza de planificare a proiectului c)Faza de execuie a lucrrilor propuse in documentaia tehnica d)Procesul de monitorizare si control al lucrarlor e)Faza de recepie a lucrriiIn anul 2010 SC BNG Trust SRL a incheiat un contract de concesiune cu Consiliul Local SCHELA, pe o suprafaa de 1,98 ha, in vederea exploatarii terenului prin infiintarea unei ferme de cretere si reproducere sturioni. Pentru realizarea investitei propuse societatea si-a propus accesarea de fonduri nerambursabile prin Programul operaional de Pescuit, Msura: 2.1 "Investitii productive in acvacultura", Aciunea 1 Creterea capacitii de producie datorit construirii de noi exploataii piscicole".4. Performanta financiara pe ultimii trei ani de activitate (in LEI)Indicatori1. Active fixe nete 2. Active totale3. Capitaluri proprii 4. Datorii pe o perioada mai mare de 1 an 5. Cifra de afaceriAn n-3 00An n-2 00An n-16. Rezultat operaional7. Profit net 8. Rentabilitatea comerciala (7/2*100) 9. Rata indatorarii la termen (3/2*100)0 0 0 000 0 0 000 119.064 18.7930176.01819.971 16.79314,10 15,780000C. ANALIZA DE PIAA 1. Caracteristici generale ale pieei produselor Piaa petelui - locul de ntlnire al cererii cu oferta de produse din peste are un loc foarte important in economia tarii. Interesul productorilor piscicoli este acela de a valorifica produsele, interes determinat in primul rand de recuperarea cheltuielilor de producie si apoi de a realiza ctiguri (lichiditati) pentru a putea continua activitatea in procesele de producie care sunt suficient de regulate (anuale).Piaa petelui in Romania este relativ redusa in comparaie cu cea a tarilor din UE, cifra de afaceri totala a sectorului ridicandu-se la numai 30-40 milioane de euro, dar la care ar trebui adaugata si piaa neagra, care reprezint circa 25-30 la suta din total. Consumul anual de peste in Romaniaeste de 10 ori mai mic dect cel din tarile Uniunii Europene, in condiiile in care se cifreaza la numai 4,5 kilograme/locuitor prezent, Romania asigura din producia proprie doar 25-30 la suta din consumul total de peste, care se ridica la 90.000 de tone. In ce privete producia din acvacultura, aceasta a sczut, de asemenea, de la 48.000 de tone, anual, inainte de 1989, la 8000 de tone in 2004. Pana in 2006 au fost inregistrati 56 de ageni economici, pe plan naional, cu afaceri in domeniu si doar 33 de supermarketuri la nivel naional unde exista posibilitatea procesrii primare a petelui. Comparativ, in 1989 existau in Romania 180 de unitati de procesare a petelui si se fabricau 180 de tipuri de conserve si 70 de semiconserve. Piaa interna a czut si ea foarte rapid, comerul cu peste fiind sustinut in momentul de fata de importatorii angrosisti si foarte puin de fermele piscicole si de fabricile de procesare. In ultimii 17 ani, exporturile de peste de pe piaa romaneasca s-au diminuat considerabil, in acest moment balana comerciala fiind negativa. Cauza principala: gama redusa de produse de pe piaa. Un handicap major pentru productorii autohtoni care incearca intrarea pe pieele vestice il reprezint condiiile de certificare si standardele impuse de Uniunea Europeana. Specialitii in domeniu sunt de prere ca piaa totala de peste (proaspat si congelat) va continua sa creasca cu circa 25- 30% in fiecare an. ncet, incet piaa petelui proaspat se va departaja de cea a petelui congelat. In momentul in care piaa de peste va ajunge la un grad de maturitate, schimbarea intre fresh si frozen va fi inevitabil in favoarea fresh. In opinia principalilor juctori, majoritatea petelui proaspat provine din import schimb intracomunitar - dar un procent nsemnat il reprezint pestele decongelat. Consumul a crescut de la an la an, insa nu la acelai nivel ca in alte tari din Europa. La ora actuala consumul de peste este de 3,6 kilograme/pers, cu tot cu cel oceanic importat. Potrivit acestuia, speciile de peSte scump nu se vand cel mai bine. Producia de peste din acvacultura este de aproximativ 17.000 de tone, iar restul pana la 90.000 de tone cat este consumul anual, in Romania, este acoperit prin importuri. Tara noastra asigura sub 20% din consum.In anul 2001, la o producie interna de 18.400 de tone importurile au fost de37.000 de tone.In 2004, la o producie de 12.500 de tone, importurile au fost de 57.000 detone.In 2006, producia a fost de 13.500 de tone, iar importurile de 80.000 de tone.2.Analiza concurenteiRelaiile dintre agenii economici pe piaa, in funcie de interesele lor, constituie un sistem economic de concurenta, in care fiecare are libertatea sa produc si sa vanda ce-i convine, in condiiile pe care le considera cele mai favorabile. Sistemul concurential reprezint totalitatea relaiilor dintre agenii economici aflai in competitie pe piaa,in funcie de interesele lor. In ultima perioada de timp, ca urmare a polurii si a pescuirii excesive, o serie de specii valoroase, printre care se numara si sturionii, sunt amenintate cu dispariia. Datorita avantajelor pe care le reprezint, muli cresctori de peti se orienteaza spre sistemul acvacol recirculant superintensiv, practicand mai puin sistemul traditional de cretere a acestor vieuitoare in helesteie. Productorii de sturion si icre negre sunt slabi reprezentai pe piaa specifica naionala, aflandu-se totui in plina dezvoltare. In tara noastra au demarat in urma cu cativa ani mai multe programe de reproducere sau cretere a sturionilor in captivitate si au inceput sa apara din ce in ce mai multe ferme particulare de cretere a sturionilor. Inexistenta unei concurente puternice in domeniu face ca, in urmtorii ani, viitorii productori sa-si poata vinde marfa rapid si la preturi avantajoase. Producia de sturioni in Romania este dominata in acest moment, si incontestabil, de doua firme Kaviar House" cu moruni si S.C. "Beluga Farm Group" S.R.L, cu nisetru. Produsele oferite de SC BNG Trust SRL se diferentiaza de cele ale competitorilor prin:-Calitate mai buna a crnii si icrelor de sturion -Tehnologia complet noua si ultra moderna -Preturi accesibile -Bonusuri si alte avantaje financiare -Personal calificat3.Politica de produs si fluxul tehnologic (daca e cazul)Produsele oferite de SC BNG Trust SRL se diferentiaza de cele ale competitorilor prin:-Calitate mai buna a crnii si icrelor de sturion -Tehnologia complet noua si ultra moderna -Preturi accesibile -Bonusuri si alte avantaje financiare -Personal calificatSchema fluxului tehnologic din cadrul fermei sturlonlcole VARIANTA IFluxul tehnologic, operaional in cadrul acestei ferme pornete, iniial, de laachiziionarea icrelor embrionate si pana la obinerea materialului de consum (obinerea produciei marfa). Odata cu formarea propriului lot de reproductori, fluxul tehnologic va fi complet, plecnd de la reproducerea materialului biologic si pana la obinerea produciei propuse. Producia propusa a fi realizata in cadrul acestei unitati este de 60 de tone de peste si 5 tone de caviar. Acesta producie va fi livrata pe piaa fie in stare proaspata, fie in urma aplicarii unei procesri primare.Procesul tehnologic este tratata, reconditionata si apoi refolosita in sistem. La fiecare recirculare a apei tehnologice, apa reutilizata reprezint un procent de 90 % iar restul de 10 % reprezint procentul de apa proaspata ce intra in sistem. Sursa de apa este reprezentata de apa freatica, a crei calitate trebuie sa corespunda, cerinelor fiziologice ale speciei de cultura si sa se incadreze in limitele prezentate in tabelul de mai jos: Limite Parametru chimic Minime 6,96Optime7-7,8 7-12Maxime8-8,5 14pH-upH02 solvit - mg/l Sub. Organica mg Kmn04- mg/l CBOj - mg/l Ca'+ - mg/l Mg^+ - mg/l CI" ( cloruri)- mg/l N03" - mg/l N02" - mg/l P04J" - mg/l Fe total - mg/l SO/~ - mg/l NH3 - mg/l NH4+ - mg/l Sulfuri totale - mg/l H2S - mg/l CCV+ - mg/l HC03" - mg/l Alcalinitate ml HCL/I Duritate (u D) Fenoli - mg/l Reziduu fix - mg/l Suspensii - mg/l Clor rezidual - mg/l5 5 30 5 6 1 0,005 0-1535-50 6 90-120 10-40 302,5-4lipsa0,05-1,5lipsa20-4055-60 7 160 50 40 30 0,002 3 0,270-800 -0,001 0,05-0,5 20-100 0,2 8 0 100 15-25lipsa0,5-1lipsa urme 200 - 4002-4 12-180,002 2 3 < 0,00310-20lipsa 200 - 50030-60600 6 20 0,001 - 0,02 700-1000 80 0,005In afara acestei cerine primordiale, legate de calitatea chimica a apei tehnologice, unitatea de reproducere si cretere, trebuie sa asigure si:-o temperatura optima de cretere, pe tot parcursul anului, cuprinsaintre 18 - 22C pentru a se obine cei mai buni indici de cretere;-o luminozitate cu o intensitate, la nivelul bazinului de cretere, de 150lucsijj==: un spectru cuprins intre 500 si 600 nm;-o umiditate, in cadrul halei de cretere, sub 80 %; -existenta unor condiii optime de presiune si debit al apei, care saperrftl^ distributia apei tehnologice la aceeai parametrii cantitativi la fiecare bazin de cretere in vederea desfasurarii, in condiii dintre cele mai bune, a procesului tehnologic;-automatizarea etapelor tehnologice pentru o reducere a numrului depersonal implicat in activitate;-accesul facil la toate componentele sistemului recirculant de cretere, invederea fluidizrii tuturor operaiilor realizate in cadrul unitatii;-spatiilenecesare realizarii tuturor operaiilor tehnologice, conformcerinelor europene, care trebuie sa prezinte suprafee utile optime, ce vor asigura o eficienta in exploatarea si funcionarea unitatii de cretere a sturionilor. Funcionarea la capacitate maxima a fermei se va realiza incepand cu al saselea an de cretere, la sfarsitul caruia se va obine producia maxima de 60 tone de peste si 5 tone de caviar. ncepnd cu al aptelea an de cretere producia propusa va fi obtinuta anual. Unitatea de reproducere si cretere in sistem recirculant, intensiv, a sturionilor va fi reprezentata de o incinta de tip hala, realizata din structura uoara, pe profile metalice, dar care trebuie sa fie izolata foarte bine din punct de vedere hidric si termic, in care se va realiza procesul tehnologic de obinere a materialului de consum. Unitatea de cretere a sturionilor va fi alcatuita din:-sistem de incubaie - destinat incubarii icrelor embrionate de sturioni ,achiziionate;-bazine de parcare - destinate parcarii larvelor eclozate; -bazine de dezvoltare postembrionara - in care are loc dezvoltarea post-embrionara a larvelor de sturioni;-bazinedecretere-destinateatatcreteriimaterialuluisturionicol cat si parcarii si mturrii reproductorilor;-instalatie de alimentare cu apa tehnologica - destinata alimentarii cuapa tehnologica, condiionata din punct de vedere chimic si termic, a bazinelor de cretere a petelui. Instalatia va fi astfel dimensionata incat sa asigure un debit de alimentare care sa ndeprteze produsii de excreie si hrana neconsumata intr-un timp util; - instalatie de evacuare a apei tehnologice uzate - cu rolul transporta, apa uzata spre modulul de filtrare - decantare;- modul de condiionare a apei - cu dublu rol, de a asigura ochimica si fizica corespunztoare a apei de alimentare a bazinelor de cretere conforma necesitailor fiziologice ale speciilor de cultura si de a asigura, pastrarea pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp, a unui ecart al temperaturii intre 18 22C, a apei de alimentare a bazinelor de cretere;-sistem de hranire automat - cu rol de a asigura distributia automatizata afurajelor, atat in interiorul halei de cretere, cat si pentru fiecare bazin de cretere in parte;-instalatie de monitorizare si control a parametrilor fizico-chimici ai apeitehnologice - cu rol de a monitoriza si controla parametrii apei din fiecare bazin de cretere. Reproducerea si creterea materialului biologic, pentru obinerea produciei propuse, se va realiza prin parcurgerea a patru faze tehnologice, distincte: reproducere, incubare, dezvoltare postembrionara si cretere. Pana la obinerea reproductorilor, necesari realizarii produciei, fluxul tehnologic va demara odata cu achiziionarea icrelor embrionate de la statiile de reproducere artificiala a sturionilor, fie din tara noastra, fie din strainatate. Dimensionarea unitatii de cretere se va realiza, plecnd de la obinerea unei producii anuale de 60 de tone de peste si 5 tone de caviar. In cadrul halei de reproducere si cretere a materialului biologic se vor amplasa: incubatoare, pentru incubarea icrelor embrionate, troci, pentru parcarea timp de 3-5 zile a larvelor eclozate, bazine, pentru dezvoltarea postembrionara a larvelor de sturioni, bazine de cretere, circulare, cu diametrul de 6m, utilizate pentru obinerea produciei de consum si pentru creterea lotului de remonti si reproductori si bazinele de parcare - maturare, utilizate pentru maturarea reproductorilor. Necesarul de reproductori Avnd in vedere faptul ca, pentru exemplarele femele de morun este necesara o perioada de timp de aproximativ 16 ani de zile, pana la atingerea maturitatii sexuale, creterea acestora in vederea reproducerii, nu prezint avantaje. Numrul de reproductori necesari pentru obinerea a 65.200 de icre embrionate din specia nisetru, este redat in tabel.Exemplarele femele de reproductori, de nisetru, vor fi selecionate la sfarsitul ciclului de producie (sfarsitul anului 6), formnd lotul de reproductori. Aceste exemplare vor fi mutate separat, in doua bazine de parcare - maturare. Exemplarele de masculi de nisetru, vor fi selecionate la sfarsitul anului doi de cretere si vor fi crescute in continuare, pana la atingerea maturitatii sexuale, Nr. Crt. Specia de cultura Numr reproduc tori ex. 9 (3f + 6m) Numr reproduc tori de rezerva ex. 9 (3f + 6m) Numr bazine parcare / maturare Buc. 3 6m Debit de alimenta re rrrVh 111.Nisetruca lot de remonti. Suprafaa utila, necesara pentru prematurarea/maturareareproductorilor este de 87 m2, aferenta a 3 bazine cu diametrul de 6m. Debitul de alimentare necesar bazinelor este de 11 mc/h.Necesarul de remontiRemontii reprezint lotul de material biologic sturionicol crescut in cadrul unitatii, din care vor fi selecionate celor mai bune exemplare pentru realizarea reproducerii. La sfarsitul anului doi de cretere, cand exemplarele de masculi de nisetru sunt livrate pe piaa, an de an, se vor seleciona un numr de 18 exemplare dintre acestea, care vor forma lotul de remonti. Acest lot de remonti se va creste separat, intr-un bazin circular, cu diametrul de 6m. Nr. crt. 1. Specia de cultura Nisetru An de cretere Numr remonti ex. Numr bazine cretere buc. 1 6m Debit de alimentare mJ/h 1018 anul III de masculi cretere 16 anul IV de 1 6m 10 masculi cretere 14 anul V de 1 6m 10 masculi cretere 12 anul VI de 1 6m 10 masculi cretere TOTAL 4 06m 40 ( Diminuarea numrului de remonti este consecina pierderilor tehnologice.)Suprafaa utila, necesara creterii remontilor, este de 116 m2, iar debitul de alimentare este de 40 m3/h. Dimensionarea sistemului de incubaie Dimensionarea sistemului de incubaie se stabileste in funcie de cantitatea de icre embrionate achiziionate. Corelaia dintre numrul de icre si numrul de aparate de incubat este prezentata in tabelul de mai jos. Nr. crt. Specia de cultura Numr Numr icre larve achiziionate eclozate ex. ex. 15.000 65.200 80.200 9.000 39.000 48.000 Numr Debit de incubatoare alimentar e buc. m"/h 3 12 15 1,3 5 6,31. 2.Morun Nisetru TOTALSuprafaa utila, necesara amplasarii bateriei de incubaie este de 4 m . Debitul de apa, necesar incubarii icrelor este de 6,3 m3/h. Deoarece, perioada de incubare a icrelor embrionate achiziionate este de maxim 7 zile, bateria de incubaie este utilizata numai in aceasta perioada de timp, in fiecare an.Dimensionarea sistemului de dezvoltare postembrionaraDezvoltarea postembrionara a sturionilor se va realiza incepand de la stadiul de larva eclozata si pana la obinerea puilor, cu o masa medie corporala de 45 g/ex. Unitatea de dezvoltare postembrionara prezint o suprafaa totala, utila de cretere de 79 m2. Debitul de apa, total, necesar dezvoltrii postembrionare a larvelor de morun si nisetru este de 11,46 m3/h, reprezentat de un debit de apa recirculata de 10,31 m3/h si un debit de apa proaspata de 1,15 m3/h. Aceasta faza tehnologica este impartita in doua etape:-parcarea larvelor eclozate timp de 3 - 5 zile; -obinerea puilor, cu o masa medie corporala de 45 g/ex..Parcarea larvelor eclozate, timp de 3- 5 zile Necesarul de bazine de parcare a larvelor de 3-5 zile precum si nivelul debitului de alimentare sunt prezentate in tabel. Nr. crt. Specia de cultura Numr larve eclozate ex. 9.000 39.000 57.500 Numr larve de 3 - 5 zile ex. 7.200 31.200 45.000 Numr bazine Buc. 1 2 3 Debit de alimentar e mJ/h 0,42 0,84 1,261. 2.Morun Nisetru TOTALDebitul de apa, necesar bazinelor de parcare a larvelor pentru 3 - 5 zile este de 1,26 m3/h. Bazinele de parcare, au dimensiunea de 2.500 mm x 400 mm x 300 mm, fiind cuplate cate doua pe stativ, etajate. Astfel, se vor achiziiona 4 bazine de parcare, care vor necesita o suprafaa utila de 4 m2 si o suprafaa necesara amplasarii acestc^^giae de 2 m2. Obinerea puilor cu o masa medie corporala de 45 g/ex. Specia Etapa de Nr. ex. Nr. ex. Suprafa Nr. de Necesar de cretere la la a utila bazine debit Cultura populare recoltare cretere necesare bucati bucati mp bucati m3/h larva 3-5 Morun 7.200 3.600 16 7 bazine 2,1 zile - 45 g/ex larva 3-5 Nisetru 31.200 15.600 61 27 bazine 8,1 zile - 45 g/ex TOTAL 38.400 19.200 77 34 bazine 10,2 Astfel, pentru dezvoltarea postembrionara a 7.200Nr. crt. 1. 2.exemplare de morun este nevoie de 7 bazine, ce prezint o suprafaa utila de cretere de 16 m2, necesitnd un debit de alimentare cu apa de 2,1 m3/h. In urma perioadei de dezvoltare postembrionara vor rezulta un numr de 3.600 pui de morun cu masa medie corporala de 45 g/ex. Pentru obinerea a 15.600 de pui de nisetru, cu masa medie corporala de 45 g/ex., se vor popula 27 bazine cu 31.200 larve de nisetru de 3-5 zile. Suprafaa utila de cretere a celor 27 bazine este de 61 m2. Debitul de alimentare necesar este de 8,1 m3/h.Dimensionarea sistemului de obinere a materialului de consum Dimensionarea sistemului de obinere a materialuluisturionicol s-a realizat in stransa corelaie cu ciclul de cretere al acestuia, de 45 g/ex. In tabelul de mai sus jos sunt prezentate numrul de exemplare cu care se populeaza in fiecare etapa de cretere (an de cretere), numrul de exemplare teoretic a se obine si masa medie corporala ce ar trebui sa o atinga exemplarele la sfarsitul fiecrei etape de cretere. Nr Specia crt. de cultura 1. Morun Etapa de cretere Nr. ex. populat e bucati Masa Produci Producia Nr. ex. Masa medie ex. recolta medie ex. a totala pentru piaa populate re recoltate obtinuta g/ex. bucati g/ex kg kg . 3.600 45 3.400 800 2.720 plecnd de la sfarsitul etapei de dezvoltare postembrionara cand s-au obtinut pui cu o masa medie corporala2.Nisetrupui de 45 g/ex. sfarsitul anului I de cretere an II de cretere an I de cretere an II de cretere an III de cretere an IV de cretere an V de cretere an VI de cretere3.400 15.600 14.00080 3.350 0 45 14.000 80 13.300 0 2.80 0 4.00 0 5.40 0 6.90 0 4.40 0 4.30 0 4.25 0 4.20 03.00 0 800 2.80 0 4.00 0 5.40 0 6.90 0 8.00 010.05 0 11.20 0 37.24 0 17.600 (formata din femele) 23.220 29.32510.05024.640 (formata din masculi)4.50 0 4.40 0 4.30 0 4.25 025.200* (femele 33.600 eviscerate) 5.000 (icre) * se considera ca, femele eviscerate reprezint 75% din producia totala obtinuta. Restul este reprezentat de cantitatea de icre obtinuta si de celelate viscere.Necesarul de suprafaa si debit, in vederea creterii sturionilor In corelaie cu etapele tehnologice, necesarul de suprafaa este prezentat in tabelul de mai jos:Nr. Crt. 1.Specia de cultura MorunEtapa de cretere2.pui de 45 g/ex. sfarsitul anului I de cretere an II de cretere pui de 45 g/ex. Nisetru sfarsitul anului I de cretere an II de cretere an III de cretere an IV de cretere an V de cretere an VI de cretere TOTALSuprafaa Nr. de bazine utila necesare-