ANUL V. 20 IANUARIE 184 No. 24. (120),

7E11 _ OITC.1 RIM II I .

11 VISTA HAIM' EATA !PEN TR T0911

wiLL I II Ut1 I LAIN LU IEse la 5 si 20 a fie-eärel luni.

Abonamentul : 10 lei pe an, pentru Transilvania 6 florin I, pentru 8tHinatate 12 lei,

A se atIrlisa tot cc prima Rubella Mmiaistralia DirectarikOoNatorerpreprietar al Natal Siltuhr C. C. Datculescu, R..Sait,

Ancheta Parlamentara

'a vorbit adesea de a se nu-mi o anchet1 parlamentara,care 86 controleze d'aprópeactele guvernului trecut, Ins/

pang, açti vcdem eg nu s'a facut Inc/nici un pas. Noi unii cari am fost totd'auna impartiali, i cat se póte deòbjectivi In tóte, declarilm solemn, ca,nu avem eiltqi. de putin ambitiuneado a ne f/li eu triumful si c nu a-vem nici un interes de a atAta urasau resbunarea contra guvernului tre-cut, desi farl mica cauta a ne strivisi a ne nedreptati, pentru ea ne amluat sacra misiune de a lumina si aap/ra cu Infocare causa, saténulut.

Cu- atAt mai putin intra In obiceiu-rile si earacterul nostru de a ne aga-ta de persöne, sau de a nutri vr'o u-

-ra personal/ contra vr'unui ministrucare ne a guvernat pAna In trecut.

Ceea ce ne märginim adi a ar6ta, eca de s'ar lua definitiva decisitme sprea se numi o ancheta parlamentara arfi nu numai o chestiune de on6re pen-

tara, dar Inch un act dreptsalutar pentru Statul nostru emina-mente constitutional. Noi credem cae chiar o absoluta necesitate de a senumi o asemenea anchetä care s/ e-xamineze si se controleze de aprópetóte transactionele financiare cc s'anfacut in ultimul timp, cci acésta epartea esential/ care interesez/ pe po-por. Nu e un act arbitrar sau

malitios din partea guVernului actualdach va core soCotélii d'aprópe gayer-nului trecut, ea sh arate pc fat/ cum amanipulat si cum a Intrebuin tat banii ce a strans de la popot E actuleel mai constitutional si eel mai Ian-dabil pentru (nice guvern care adop.

sistema de a combate cu tninutiozsitate actele predecesorilor si le dape fath_ fará gena, chci numai ast-fele de sperat Inban/tatiri si progres iiiadministratia Orel:

Se çlice pe and s'afla onorD. Sturdza ea Ministru de Finance,s'ar fi streeurat multe lucrttri necu-rate cu ocasia contractarei diferitelorimprumuturi In stréinatate. Pentru o-nörea Orel si a stabilirei adeverului,e bine a se numi de urgent/ uh anzdiet/ din shim] corpurilor legiult6r0care sá eerceteze en minutiositate tóte actele dope and a test d-nu D. Sole,za administratorul general al finan.telor Wei:

Statul, care are privilegiul de a se-cliestra si a vinde pink chiar ccnirividin vatra sténhi I ii }born plata Os-turilor, e obligat a da slosh cd fadecu acesti bani si dach sumele castains an fost intr'adevtir Intrebuin-tati ast-fel dupe cum core legiuirelestatului nostril ! Poporul si mai alessäteniil cere adi a so face acóstá an-chetá nu penult a constata ingerin-tele alogerilor sau nfie neajunsuri ces'au petrecut hi diferite ramuri ad-ministrative, ci puramente cere a seconstata ditch balm] co care a con-

-

nici

ta

d-nU

s'ait

-

© 14

"

si

tru

cá

_Peif

si

370 GAZETA SATEANULUI

tribu it pentru gospodaria Statului afest bine sau r6u percept. Poporulnit cere aqi a scormoni Vicatele gu-vernului trecut, ci cere a i se aratanumai co s'a facUt cu band si5u,cum s'a manipulat -daraverile tesau-rului public sub rOspunderea d-lui D.Sturdza. Poporul voesce a sci cAt acostat pe Stat misionele financiare tri-mise in strifi ablate in diferite randuri.In ce cond 4iuni s'au &cut ultimeleImprumuturi. In co di i sub ce (Airss'a v6ndut mai multe mili6ne de ren-ta romana la bnrsele din Berlin siFrancfort. Cu ce miflocitori s'a ser-vit d-nu Sturdza la Berlin pentru arealisa Iniprumuturile, si care e co-respondenta ce s'a urmat. Sa se ara-te poporului care stint transactiunelefinanciare ce a contractat Statul ro-man eu oiler casa a d-lui S. Bleiehrö-der din Berlin. Cate titluri de rentaremAnd s'au predat bancilor streine,

ce sumo s'au priimit pe ele.SA se arate poporului dacri, s'au pro-

vocat Lancile strine ca sit concurezedup cum interescle Statului cerea,ce oferte s'au facut onor. d-lui Stur-za de cAtre baneberii din Berlin siFranefort si care sunt motivele pen-tru care s'au refusat cele lalte oferteale bancilor strine. In ce bazasub co forma fu trimes onor. d-nu Ca-rada In misiune financiara la Berlinsi care e resultatul ce a obtinut. lnce baza si sub ce forma colinda d-nuD. Sturdza diferite piete streine pen-

contractarea de imprumuturi, sice resultate a obtinut, respectiv sA, searate pe fata ce anume avantagii saltwins Statului. In fine principalul e

afla cut precisiune ce suing, de ren-tit s'a Véndut la Berlin si diferitelorVinci strine pe and era Ministrude finance d-nu D. Sturdza. co cursa fost atunci, i pe ce curs glint tre-cute In scriptele ministerului de finance.Daea s'a adus vr'o pagubil sau vr'unfolos tesaurului public, acésta trebuesit ne arate onor comisia .de control.

Noi nit ne pawn pronunta adi da-cit ce s'a rilspandit contra d-lui

D. Sturdza, e fondat sau numarginim numai a inregistra In co-16nele acestei reviste, acésta versiune,dup cum datoria nóstrg, de cronicarine obligit, &sand pe cei In drept simai competinti de cat noi a cerceta

afla causa acestei rumori maid'aprópe, si a ne proba cu acte ca pre-cum sub administratia onor d.lui D.Sturdza nu s'a strecurat nici un nea-juns, i ca interesele Statului au fost}castrate i aptirate corect cut cea maimare exactitate, dupe' cum datoria sade Ministru cerea.

Noi declaritm din nainte cA, nu ne a-mestecam de loc In acésta delicatathestiune si nu ne putem pune la dis-positia nimenui de a proba ceva trifav6rea sau defav6rea d-lui D. Stur-dza, i ne rnultumim cu resultatul ceonor comisia de ancheta ne va da.

a***7

Baza fundamentala a ciyilisatiunei.din epoca

1789 - 1889.

Cu Inceputul anului 1889, se Im-plinesce tocmai un secol, de child A-dunarea-Nationala a Franciei, formaun act de o importanta capitala pen-

Intréga omenire. Acest documentglories e baza fundamentala a civili-saOunei, asupra cArui stint asedateIntr'un mod ireductibil pentru eter-nitate töte principiile de drept civil,politic, religios, i t6te ce spiritul u-man 'Ate avea mai bun ln perfecti-unea sa.

Asta-di Se inplinesce tocmai nit stag,de ani, de când se proclama in lume:.77Drepturile adevrate a le omului."Ua seta de ani tocmai se inplinesc,

de cand se recunoscu cut un entusiasmnemitsurat, dintr'un capat al lumei,Tina la cel-l'alt, libertatea absoluta aomului.

Si asta-di toemai, mai mult ca oricand, gasim cu cale a aduce aminte6menilor nostri politici, si a face cu-

.

tru

a

svonul

ne

a

a

'

.

si

si

.

. ..

'

" -

t.tu

'

si

pi

si

GAZETA SÄTENULU1 371

noscut bravului nostril popor, careaunt aceste drepturi ale omului cé sedeclara In 1789.

Glad studiaza cine-va cu óre-careatentiune istoria omenirei, e cu ne-putinta ea sa nu fie surprins de fac-tul ca In Ow luern rile lumei acestia,erórea a precedat a1eD6rul. Pare ca.

at fi ua fatalitate care perseduta né-mul omenesc, si nu 'i permite

lumina,, Inainte de a fi trecut prinpurgatorul Intunerecului. Ori unclevoim s ne aruneam ochii, fie pe do-meniul ideilor, fie pe domeniul materi-ei, vedem ca se reproduce neconte-nit aeelasi fact: Omul debutec,la pu-rurea .prin tot ce e - Mai absurd, Siviitémetor intereselor sale, si numaidupé, multe i Iridelungate lupte, du-pe' experientele cele mai aMare, dupece trecut prin tot .purgatorul sufe-rintelor, ajunge a adopta aceea ce econform bunului simt, 'folositor ec-sistentei

Motivele care au dat nascere &mu-mentului din 1789 sunt greselile car-dinalece comiteau incontinuu acei ca-ri erau pusi itt capul natiunei. In intro-duetiunea formularei documentului ga-sim ca argument ea, nesciinfa, uitareasau disprepa cu care s'au deprins multidin cei puternici i cei mari a privipe cei miei si slabi, stint causele ne-norocirelor ce cad mereu asupra

si in special asupra popo-

In timpul din urmk vedem formitn-duse parade reactionare, care na sesfiese a Intrebuinta mijlócele cele maicondamnabile, pentru a 'si ajunge see-pun& lor cele mai infame i egoiste.Asemenea vedem creinduse nisee ele-mente antidinastice i revulutionare,care cred In ratqeirea lor ea numaiprin distrugere, pr in nimicire, i prinsugrumarea tuturor libertatilor indi-Viduale se pita aseiga i dobéndi ce-va. A tat u no ra precum si celor-Paltile strigam, voi ratacitilor I Uitatidespretuia dropturile (ele sacre aleomului, i p3 data yeti védea omeni-rea t6ta ea61,si awl() undo a stat su-

.

timi de ani Ingenuchiata ; tidiedbrutisata si barbarisata, exploatatapersecutata- de nisee cihii, i scimA a-fark din sea ail .logilor. .Omenirea arenit istorie importantrt, pe care, ori-ceom cult si inteliginte trebue BA o scietsi sé se conforme experientilor cAsti-gate ; Insa acéstä istorie pare cA eTusk ea totul In uitare. A Imintreleanu putem Intelege, cum vine acéstaca Multi din ómeni, ba Inca prea a-fruit din (Nile multi sunt desmostenitiIn 1889 de acele saere drepturi cc seproclamara In 1789.

In uitarea acestor drepturi uniane,gasim réal principal care aduce ne-multumirea generala In timpul de fa-t. Proclamatiunea dreptului omului

din 1789 este actul fundamental allibertatilor umane. De o data ca pro-clamatiunea acestui act liberal In a-devératul sens al cuvéntului, se iwo-china i principle] monarchic cons-atational. Acésta o reamintim açlí cu.tot 'dinadinsul din nou, pentru a nucontunda epoca din 1789 cu epocadomniei terorismului din 1793, si pecare uncle -din governe din cause po-litico eonfunda aceste date, si se ab-tine .a da Franciei rangul de onóre comeritä In -mijlocul Europeinevoind a Ina parte oficial la expo-sitiunea ce va avea loe anul acestaIn Paris.

Principhil monarchic constitutional,vedem Ut armonia4a fórte bine cutprincipiile dreptului prin carese aeorda omului drepturile lui natu-rale ; nu Ow armonisa Insa nieidata Nudalismul ca drepturile

Legile lui D-4eu prin care consi-derit.pe toti ómenii egali dictéza Inmod imperativ, de a triii toti úmeniiIn cea mai deplinit armonia until cu

fiind-cti la cele din urnià, nutrebue a se nita ea" sunt frati, Alit%

dar drepturile trebue sa arembnisecle i sr( fie r:espeetate dupérénduirea puterei divine; I aduparciiinationala a Franciei proclam4drepturile omului In ',lamaceresei, P4r:

va-

o-menirei,rului.

a.

civilisate,

urian

altul,

omului

ettej numai twicul

-7-awiameriemor.wairems,

se'qii,

a-

-

:

-

:

..

oemu-.

JuiL

014141!

P-404

-

t. ,

sale..

§i

ii

. .

Os

Jegilim

u

372 G A ZET SA TENUL iJI

re reséde In ceruri e superiorulnici o data lush fanatismul reli-

gios, fanatismul de rash sau de nati-onalitate trebue s domino asupra o-mului i s61 desp6e de drepturile sa-le co 'i lea dat Inaltul creator.

Un popor luminat, moral, liberal,progresist, trebue s respecte eu re-

ligiositate drepturile naturale ale o-mului, si nu trebue s le trite sau sle despretuiasca vr'o data.

Neaphrat -eh e trist v8d6nd In tim-pul din urmh formânduse óre-cari nuoigrupuri, care an pus In cap drepttinta a distruge si a nimici total easperanta c numai prin forta brutala,se póte schimba situatia, si a se adu-ce bindle.

Noi lush credem c mult mai mariavantagii se pot dobandi pe cai mo-deste si legale i drepturile sacre aleomului sunt Inuit wai consfintite andnu se recurge do Ice la puterea bru-tala, si se recurge numai i numai laputerea inteliginoi, culturei, a mun-cei oneste si drepte, caci numai ast-fel poke ajunge omul a fi fericit.

Asta-di mai malt ea ori cand re-pdthrn cererea de a se crea scoli, scoli

iarasi soon, prin tóte ungiurile t-rei, si a lumina pe popor ea se sciesi el drepturile i datoriele lui ce areea om si ea cetat6ii.

Asta-di mai mult ca ori i and,corm ea s se dea libertate si pro.tectiune muncei oneste si drepte. Dati,omului ce este al sOu i nu v cer-eati a desonora si stirbi din princi-piele dreptului si a civilisatiunei.

Noi deelaram eu dure-re c ara_nu-mrà sunlit de români, c4rora lelipsesce eu deshvArsire amorul propriado patrie. Tóta pompa de dragoSte cearata cit Oral. tèrei, se. mArginesce ladragostea budgetului ; si Mud impre-jurarea _aduce ea se fie Intereati deacésta miinósit ei devin dusmaniicei mai Inversunati ai rei. Prea

mint acei cari se devout muneei,si mai toti cauth, a A hrhniti de Stat,viiriinduse In tot feint de functiuni,

fill% a 'si da séma de au talentul saucapacitatea pentru acésta.

Asta-di, ea nici o data,, trebue s des-chidem oehii bine, la ceia-ce facem,

trebue s bagam de séma undo neaflam. Nu trebue s uitAin cit neflAm Intro duoi colosi, care la un mo-ment dat ne pot strivi, tint -lush caacdo fortarete ce ne costa miliónene folosésea- ceva. Singurele fortaretecare nu se pot bombarda, si care e-fectivamente ne pot apara ori childcontra ori-carei agresiuni streine, e dea fi drepti In legiurile nóstre.

Positia nóstra' geograf_ch cere ca sdesvoltarn cultura, munca i dreptatea,ear nu barbarismul i militarismul cedomina o data In orient.

Aith-di and lumea civilisata, area serba centenarul proclamhroi drop-tul ui omului, gasim oportun a publi-ca aci, In extenso, acel document is-torte, din 1789, creat de marele po-por frances, pentru Intréga omenire;care document, cu drept cuvênt, sepóte nomi : Constitutia constitutiilortuturor Statelor din lume, caci Statelece nu respecth aceste principii, nupot dice ct sunt constitutionale saucivilisate.

Actul original din 27 Aug. 1789.

DeclarAiunea dreptului omului.

Representantii poporului frances, con-stituiti In adunare nationala, - avêndIn vedere ca din ignoranta, nesciinfa,uitarea, §i despretuirea drop turilOr sa-cre ale omului, provin tóte relelect numai aceste, sunt causele caredue Vice nenorocirele asupra popóre-lor, si se strict tóte gui vernele - auhotarat printr'o declaratiune solemna,

drepturile naturale i inatacabile,stint drepturi sacre ale omului, ca-re r6'mân incorporate In om, ado-când aminte perpetuu atAt omuluipropriu,- precum §i societi4ei umaneIn genere., cit aceste aunt drepturile sidatoriele omului, iar nu altele. Si Ca'numai dup aceste principii au a se

A

omu-

'si

si

urt

si

s

a-

cit

-

-

Vita,pu-

, tini

11.

a-

'-

-

7 "revil

lui;

gi

-

GAZETA SATEANULLI 373

lua ea tinta de plecare leguitorii pen-tru statelor si a puterilorexecutive. Temelia organisatiunei sta-

- tului va fi asedata ast-tel ea fie-careom s fie aparat, si c principiele dedrept s fie formulate. cat se_ póte desimplu, spre a nu se ptitea convertisau devia nici o data. Pactul fonda-mental al statului va fi tormulat nu-mai pe aceste pin pii prin care po-porul fara deosebire, póte ridica plAn-gere contra ori-cui, i ordinea stabi-lita se' fie pentru folosul comun.

La toti de fat& declara, eg. sub au-spiciile puterei divine, recun6sceproclarna solemn adunarea nationalapentru Intreaga omenire urnitareledrepturi ale omului

Art. 1.-Oamenii se nase liberi sien drepturi egale si tot ast-fel trebues rruhe eat traese. Onorurile si fa-vorurile ce se aeorda de - catre Stat,trebue sa fie fondate numai pe bazameritelor si a eapacitatilor.

Art. 2.-SeopuL i tinta statulni ede a mentine buna ordine prin a faco sA, se respecte drepturde naturale

inpreseriptibile ale omului. Acostadrepturi consta in libertate, egalitate

apararea averei si a vietei, si con-tra ori-carei asupriri.

Art. S.-Prinelpiul suveranitatei emana de la popor. Nimeni nu póte a 'siInsusi vr'a autoritate, fara voie i fa-ra autorisatia speeiala a poporului.

Art. 4.-Libertatea omului constadin a face tot ce voesee dup placidsu, si numai atunci póte fi inpedicatwind ar aduee vr'a vatmare altuia.Exereitarea drepturilor naturtle aleomului nu pot avea alto limite, decat acele care asigur i altoradreptul egal de a se bucura de foló-sole acelor libertati. Aceste limite tre-bites(' a se regula numai prin lege.

Art. 5.-Legile trebue sa fie contranumai faptelor i actiunelor omului,co se cred Intr'adevr pggubitóre sta-tului. -Ceia-ce nu e oprit prin lege, eliber omul a face, si nimeni nu pótefi fortat a se supune la accia-ce econtra legei. -

Art. 6.-Legoa se Intelege ea e ug.decisiune form ulata prin espresiuneavointei generale a poporului. Fie-careom trebue s -aiba libertatea garan-tata de a putea lua parte In persónasau prin procurator la formarea le-gilor. Legea trebue sa fie egala pen-tru toti, fie ea menita a apara sau apedepsi. -Inaintea legei nu 'Ate aveanimeni un drept mai mare sau maimic, ei toti de o potrivg, trebue saaiba, drumul deschis pentru a ocupaveri i cc functiune In serviciul pu-blic, si a daba,ndi veri i ce onorurisau dignitati ce are Statul de oferitlocuitarilor si, fara niei o alta con-ditiune mai deosebita de cht aeeia ameritelor i capacitatitor.

Art. 7.-Nimeni nu póte fi acusat sauarestat earl de easurile stabiliteafitra de formalitatile preserise In lo-gi. Acei, cari abusez de puterea ce lie eonfiata, si din capriole, ura, sauinteres personal, acusa,.arestétit i nr-maresc, sau dau ordine a se esecutailegalitgti, trebuese a fi responsabili

pedepsiti cu tótg, rig6rea legitor,fara a One sómit de rangur cc ocupa.Lisa, si fie-care one care e acusat.eitat Inaintea autoritatilor mei, tre-bue a se supune imediat fara cea maimica opunere si in cas de n.esupu-lucre trebue a pedepsit deosebit eainsubordanant legilor i autoritatilor.

Art. 8.-Legile nu pot prescrie altopedepse Infricosiitíre, de eat mimaiaudio, pe care se cred d'ajuns a sta-bili ordinea si siguranta publica ;nimeni 'Ate fi pedepsit, afarg, din li-mitelo prescrise de liege, i pentruca legit() sO aiba, puterea de. a fi exe-eutate trebuese a comunicate popo-mini de a fi puse in aplicare.

Art. 9.-Omul fiind de natura a-dus In lume ea fiinfa nevinovatatot ast-fel trebue s fie considerat oriundo ar locui sau aparet pima ce nu-mai legea cea dreapta si impartialadovedesce contrariul, adicg, constataIn fapt vinovatia lui. In cas eh ata-carea si arestarea persónei vinovate,e o absolutg necesitate pentru a feri

formatiunea

si

fi

fi

-

si

2

si

si

.

si

inainte

. _.-

si

si

-i74 OA ZEr 'SATEITULUI. .

societatea de noi vgtmari, veri cetortura sau veri-ce resbu na re asprasafie prin legi severe interc,lise.

Art. 10.-Ni meni nu p6te fi atacat saucittu§i de putin Impedicat pentru pa-rerile i cugetarile lui ce exprimaprin grai sau prin scris tie ele de na-tura politica sau religi6sa ; pe eta timpnu se' dovedesce printr'o hotariire ju-decatorésca, pronuntata In virtutea le-gilor In fiirqä, ca precum ele stintvatrunet6re societatei.

Art. 11.-Comunicarea liberg adeilor si a cugetarilor sunt d repturi-Je mai saere §i ma; scumpe ale

Fi-care om trebue sa fie li-ber in cuOntare, in eugetare, in seri-ere si In r6spandirea ideilor sale Inmodul ce se pare mai nernerit, cureserva de a fi rtisplindty In fatalegilor In casul.cand s'ar constata eaa abusat de acésta libertate 'care atrecut peste mormele prescrise, si careIntr'adevr prejuditiasa societatea.

Art. 12.-Pentru a se garanta drep-turile sacre ale omenirei, e de tre-buinta a se forma o forta publica totdin popor care p6rta nutlike deStat. Ac6stä forta publica Insä trebuesit fie lntrebuintata pentru binelefolosul comun, tin Insä pentru tolo-sul unor singure clase de 6meni, saitp6te pentru folosul acelora carora lis'au confiat de multimea puterea In

Art. 13.-Pentru putea mentineacésta publica §i a acoperi 6hel-tuelile necesare, e de trebuinVi acontribui en toti: fara. deosebireIn propoqia avemi co poseda fie-care, Para eea mai mica, esceptie.

Art. 14.-Fie-eare om are ;dreptula controla in pers6na salt- prin pro-curator necesitatea arestei contri buti-uni, farä a se ine.s6rua de co cate-gorie e contribut,iunea sa. Ori al demica e contributiunea sa, el trebne sefie liber ega I ea i coi mai mari con-

, tribuabili avea votul su pentru adispune i -el ea i toti ceital deaceste contributinni, destina mock]Intrebuin Wei dupe riä .anitmo ¡omit

stabilita pan lege, din- care se resul-te un toles general -pentru toti óme-

..

- nii In genere.7. Art. 15.-Cel mai mic contribua-bil e Indrept a core cont debanul co platesce, §i fie-care fune0o-nar public e obligat a respecta drep-tul eontribuabilului, (hind sema demodul cum ad ministresa §i survegh6-sa interesele publice ce s'au Incre-dintat pe basa capacitr4ei lui.

Art. 16.-Statele care nu sunt Instare a garanta si a respecta "eu sfin-tenie drepturile omului In modul de-finit, si nu uséla de forta publicit ceare deja formata pentru bindle si to-losul general al ornenirei Para deose-bire de credite, nu pot ti State con-stitutionale. Caci numai pe basa aces-tor principii nasce constitutionalismul,respectiv liberalism ul

Art. 17.-Proprietatea materia cacea morala sunt drepturi sacre §i

inalienabile ale omului, de care pi-meni nu p6tefi fortat a se lepada de clecontra vointei sale ; afa 1.4 numai ci do necesitate publica reeking, si atéstaabsoluta necesitate trebue inti-;i iccu-riosci;t i stabilitä prin lege.

§i ra06nabila despagubire -trebuea se da inp.;diat omului care fu for-at a se deposeda de aortal s'eu

tru binele i folosu I comuUr amic al poporului.

r

_.

.

Din scrisorile unui amie. ."

1885.

Ii spuneam o data ca nu vréu sI faCpromisinni Solemne, pentru ea óre-eum anga-jamentele sunt un fel de tiran ce opresce

la or ue moment ; iar pentru ca sit finen mitinele deslegate, voi pastra liberta-tea de a incra, citnd timpul va permitepiar eitnd legile angajaMentulni ordona.

Ca steal de activitate uni as alege mnite,dar, tene acestea, tin precizez mimic, lastimpnlui arate la (le trebue siCmi a-rate la ee trebne tintee.privirele. Intrasuri generale as putea dice cA, child

tiniludnse Insa socotetla de timpul pecAl voi avea la dispoiitie, as putea s 1. Seri It

-

Erf.5. '

i-

celeomului.

a

drép-

pen-

'ti

'mi

nu

siVmi

forta

ori-când

§i

si

§i

mana.

a

A

umanitisinul.

t a

'mi

ett

ehnd.'I

'i

si

to'i

.....

'nil

seded

1-*

74.

G A ZETX SATNULUI 37

de teatru, de muzich (opera), nit in parteateoretich ci numai in cea sentimentalh, edict%

impresiunilor ce mi ar putea produce sau-Mai bine dis a efectelor ce muzica are ant-pra sufletului nostru ; desPie infhtisarea eapitalei la divel se epoee ale /undid ; despretinerii de asthdi, starea lor culturalh, realmdirectiune a ideilor ce se observ la dins&scepticismul de care sunt euprinsi, din eau-za ideilor obscure, depart, si fArA te-ren la noi in tarA ; miei compteS rendusdespre Meritele artilor ce voiu avea ocaziu-ne a ceti i asa tuai departe.

In scritairea ta precedent& 'mi propel sit'ti scriu din and in and ceva eronici mon&lines de pe aiei. La aedita 'ti rspend citnu mA pot obliga, pentrit ch ditch voitt litaa trata despre lumea elegant& i despre mo-dele cu care ia se face de ris, apoi atuncide signr n'as aduce niei un servicin corespondentei ndstre, care mai curbed sau maitttrziu va -trebui data la luminA. Cum as pit-tea eu anti proptm a trata ebestiunea mo-delor si a piipusehilor lumei elegante, andar putea sit facii inimil rea multor aconite

coconasi inotonati ? De ce dar facinamici pe sexul frumos i pe cei tiranisitide modal Ei strig pe tóte chrhrile, libertate,

na vAd shrmaMi ch aunt in ghiarele antli- tiran ridicul, in lanturile mini despot gentil

care le despair buzunartd, shrheindu i Peditch enconitele nit s'ar ocupa de mo.

- de, menajat .ar merge bine seopul vieteis'ar intelege ahmintrelea Edueatinnea lushce li se dit *coli inhititrézit eeea ee e ne-cesar a $ti a fath, care mai pe urniA are adeveni mumh i gospodinh, ci din contra ledesvoltA gnstul imitatitmei, o ambititme rAnehibzuith de a putea sit strAluedsch in lnme

o multime de alte maimuthrii care fac viata barbatului alma. Niste, ast tel de luerurinu le as putea serie-si desvolta de cAt atuneiand a sti ch nu pot fi eetite si de altii.La ce mamma mAnii pentru un lucrecare nu se pdte indrejta nici o dath

ceri phrerea asupra operei tale San-pe care mi-ai trimes'o s'o eitesc.

Idea mea este ch tritsuri generale nuvelata e band de si ii lipsese unele amitnuntenumai de at, ea sh arate i Mai bine tema

ti ai propus i sit fact scopul ei mai bi-ne inteles, earacterui ei si mai instructiv.

TrAsurile subt care este descris Sandu dh-co idee generich si credinenish despre spiri-tele tinerimei din Bneuresei si din cele altecentruri ale Romhniei, uncle civilizatiunea es-te transmish genera finnei actuate in colorifalse, lipsitit de sprijinul puterilor educht6re,oi a principinrilor cari fac ea viata sh fie un

Ssndu este nemele nnei !level.) it, preperigieneeu fencing.) obrazeice de a seSte cried t» lumina -Infect i. N. set.

L.

,

scop la dinen-ii cari stint phtrunsi de misin-nett lor.

Portretut subt care mnfriciezi pe Sandn sidesVoltarea lui spiritualA, descrisit fiirte bine,ne face sti engethm &supra edueat.iei spirite-lor tuturor acelora cari inbrAtisAnd idei vii-thatAtdre, film sir intre ele, idei cari au de-feettd sit dea aparenth de modernitate orbit-liii proselit, fac ea acel ce a vrut sh'sifact un titht de mAndrie din ele sit devieconfuz, incurcat tu rationamentul stu 7 fartpunet de plecare i fait resultat la ceea eeface, and acest ce se rapdrth la domeniulabstract al eugethrilor shnOttise. In loc eaprin ele sh'si deschizA ealea chtre o viathsigna i fericith - sit devie un ay/Mutt-at,sh nu stie eu invAtAtura care a chphiat'o, dece sit se apuee and se pine inainte vr'ochestinne din viata realit asa cum ea trebuesit fie la (intern en eugethri stabilite pe unstudiu sistennatic i sustinut de o crestere con-forma ea adevArata menire a omulni.

Si tdte acestea de uncle provin 2 De acolo,eh noi, acestia tineri, and inbrAtishm o ideeoceidentalh, nu burial sit o diseehm bine, sitne gAndim asupra ei ce folos pdte sit ne a-duct ea ? E potrivitit ea, sau nu en eerintelendstre sociale ci de multe ori. mi separe eh e majoritatea eazurilor), fara a fi iastare sit judechm &liar despre ea, o in brit liogmnumai pentru eh e occidentalh ; i pentru ehdevine la noi modernh, ne facem si noi 110-.derni ! prin ea, united insit eh suntem pope"oriental si eh, multe din cele ee aunt folosi-tdre pentru cei d'intAi, sunt pentru noi, ori

desastrn, o plagh, o cauzh de dez-organizare a sistemei nöstre soeiale, Andvow Ina starea de mike.% in care ne ghsim,

bazele pe care este Petulant eivilisatinneamistrA en tottd diferith de acea a occidentulni.

La Doi existrt o religinne ortodoxh, careconstitue baza raporturilor si a vieiei uöstresociale, o religiune in care noi Mi-tiati mai inainte de a avea ineeputul stadii-lor, a religiune pe care este bazath Vita ci-vilisatinnea ndstrh; pe and la occidentalieste o religiune catohch care Input neconte-nit en Statal si eu supusii, care este o for-th deosebith de Cea lalth (a statului), care este tin stat intr'un stat, care persisth de a fiisolath de puterea statului si care la women-te date till pith rAsturna pe acésta din urmA(precum nu o dath s'a incercat). secit eh la occidentali

,

religiunea departe dea face din tot omul fratele unul altuia, pre-d it-And egalitatea, se ivekte din contra intend into separatiste, exclusiviste, foreland cas-te pe thrimul comun. Acolo ttebuia sit isbue-nisch hipte religióse, ih se proclame liber-tatea egalitatea dmenilor Inaintea le.gei i a liii D zeu i libera manifestare, adoetrinelor religidse, tranifet-tore ffi

'

alma

de)

ce

lor

r

?

entitle, un

*i

suntem

cultulni

oprimata

sh'mi

iii

Imi.

in

*),

rt

a

tit

i!

t

Vra 41-

pi

Wan

(t1

I

376 GAZETA SATEANULUI

Cartofnl. eel AIM timpariu Viet,» I.n'acest unmorl.

Up& ga1ben4 americanh. Danvers.[expl. in'at;est Nof.

Morenval rotund timptirin. (Expl. In'acest No.)-

'-

N

-

'

GAZETA SA TENULUI 377

.. --r---1---.---"'"i- .

- - - ,L---- ---.. -. - -.---;--- F - ---"--=----

'

f

' 1111;ij

l

1)

--,II

'.- 1.cir,4 ..

1

...,;,,....4 ,,

,

, 1

" I'll 4-.,

lr

- 1

3.;.° '- 4

Ill

IfOr 00.' att ' 4'"7.',

Reseda odorata .e.

(Explieatia in'seest No.)!

t,.1

,

1

7ge.-''''IF_.-_%.9L'317-Tr--"-=1'- - 1J,,,

---- --i------1-

Gaillardia pieta Dnunmondiirl (Explicatia in'acest No.)

RWMroM410 ,

Phoilanthe Manglegil Vaal. (Expl, in'acest No ) Cineraria Cruenta, (Rapt. in'acest No),

=.

!

7

;

.

ef

'

'

t:4rP

"

Ws.

e.-31.4igi,,sackkaGattlack.itaarelikii66dCwillib

5:

'Al'yk

t. \

--Kr

.`

I

.1

I 1I

I

[

.

,

.

:

.

, .

,

-fdtkidr 'N.. e

, el- ,

,

iv a--.:.4.::, '

l'

..

-

,--, .

7

IPTITP4P",T T -T-

- -

,.

'' k ii.' , . : . '

40!....... , '''. '

.--''..';'.":'.:

4

¡

7;400

ir :':..

,'

1.

I,

i.

1

.....

. 4

.., -

11

. j'7- -,,........4-4....1.- .1., ...k.. ,.i. _a._ ...1. ...;..,_

378 GA ZETA S A TENULUI

initbusitil Inuit timp de religiosii ipoeriti. Laei trebuia sit se inttunple o revolutinne a i-

deelor religitSse. Aceste idei, dup resbelelereligi6se, an atras dup sine prineipiiletat& indiviliiale, soeiale íi politice ale ontu-lui. Revolutitmea din Anglia fuse inceputul,forme elementele care III contribne la pertnrbarea gr6znicil a atmosferei Inc:Arcata. denori desi i plini de furórea cerului Europeioccidentale sit se descaree si s. isbneneseit-tempesta, care trebuia mai pe mint sit setransforme intr'o inspitimistntiu6re si siinger6-sit revolutiune francezii. Cu terminarea ma-rei drame occidentale spiritele febrile ince-purl a se liiiiti, - pliimir satisfactinne.

Dar de 61e-ee omul este lacom si nesiltios,i se prim putin eeea ce el dobtindi, si carede altmintrelea pntea indestuleze, dacear ti stiut dea o aplicatinne judici6sh;-s'a ivit in urma marei eatastrofe francezedoctrina specialit a socialismului si a comu-nismului.

Astadi tot occidentul continentului este co-prins de acésta Wit care, prin intermediultinerilor noori stm:iat.i in Paris si in Ger-mania, a ineeput a se lati si la noi - in Ro-mania i Omit la un punct Ore care i inBulgaria, ast-fel cit astii partidele conser-vattire i zancoviste de acolo s'au fuzionatca lupte eu puteri unite contra acestni r6n.

Or cum ar fi la occidental,, dace a resul' tat asa ceva, ea socialism si comunism,, aufost canze canze nefuste cari au inspins luermile Oita, acolo. La ei s'aplat tire cum intr'nn mod natural. Dar lanoi, la ortodoesii greeo-orientali ee CRUZ& a-vein ca sit asarit si la noi socialismul ? Nite acésta o parade de mod( rnism? Nu stint-acestet, idei imprumutate ca sit facit mode lanoi si sit ne demoralizeze? lath canze carene face pe noi tinerii sit, limn en idei risipitede idle, frisk inceput si Nit sfhrsit; iatit pen

ce la noi, tinerii ies cii putinit f$tiinoten idei desarte; iatA canza radicalizmuluinechibzult.

Apoi cuin ¡mite sit fie 'alt. mintrelea, childstudiul nostru este furit sistema, cut o direc-%Mite realil, problematieit, Wit desvoltarea forolor spiritnale? Eu pot sit afirm Oil a-colo nu mai aunt ioneni adevrat eruditi wi-de religinnea - ea morale -_n'a lipsit dela studin, uncle una alta an hterat pen-tru formarea indivkluliui : stiinta desvolatudn-irationamentul, facultittile intelectuale ; iar re-ligienea formindu-i caracterul, inzesteiindu-Ien virtnti, filantropie etc.

Nu e indoialit cii la noi socialisMulilemagogii de astadi o sil. incurce rtiu Inerturile. Fenomen eindat insit cit aceste don6 pu-teri destructuarc : demagogismul i socialis-mul merg mane in mAnA fhtis; eel dint6iugaverna tara, eel d'al doilea este ojntat de

primul. Ca sit eoincideze demagogismul la -

tere cut este an !item care prole !!

pe 011(1111.i pe o ast-fel de stare deluertiri s'ar putea admite in 117ranta spre pil-

; intr'o tara tat un trecnt istoric vast, iarnu in Romania inch frageda si neconstituithbine nici economicete nici politicesce.

Nu sunt vitt simtite ea neapitrat trebuin-ci6se acele idei, cari se inprumut striti-palate, clad ele n'au incoltit in tarit ; childele produs prin firea lucrurilor d'ina-untru. Vra sit (licit tot ee se petreee in Ro.mania pe te, rentd socialismului este unimpruinutat artificial neinerent cetii-yianuluiroman. 0 tara trebue SA se des' ohe primpropriile ei forte, sit nascit idei prin impune-rea ce o fac necesitiltile progresului si a cut-turei la Care ia phseste treptat; iar eattiside putin nu, valid sunt inch comuni far&

child chiar inch populatinnea oraselornu este_indestul de Cil I Ut - sit facem sari,turi gigantice de la modestie la extremul 6.;de la moderatiune - ce trebue Inch sa necaracterizeze - la radicalism. Aci reziditgresala capitalit a acelor cari incriminézit peRusia ch nu vrea sit fuel un salto mortal sit.trécil din starea ei de regeneratiune - laperplexitatea Rusia 'si cunóste f6r-te bine starea interiórit, starea eulturalil, par-ticelaritiltile sale ea stat ortodocs si protec-tor al 1iop6relor mici ortodoxe ei orientate;îsi simte mai bine ea care ii stint trebuintele,de cat acei din apuseni sail or care altulpretentitine de civilizat. Rusia stie pe ce ba-ze trebue sit mérgit civilisatinnea ei ; Rusianu vrea sit devie artifieialmente stat cult ;ea vrea sit prospereze prin propriele ei for-te, treptat si solid desi Incet, iar nn subit

surpator. Si Rusia are antorititti literare,are geniuri poetice universale, are 6meni for-mati penult eariere dificile, bilvbati sistema

nit superficiali. Acei numai pot sitvadA in Rusia barbaric si ignorantil eari 'tdores c.:. rtml, cilderea ei, iar nut prosperareaei ; numai inamicii ei pot sit o conda tune citnu merge spre progres. Cine se mai indoesteastildi cit dAnsa este o tarn cu viitor strain-cit, care Rimini en rasa germanh vor eotro,pi eletnentul latin, molesit. Dal sit yevin lareligiune.

Inca cttte-va cuvinte. Pe efind la apusenicatolicismel a provoeat sir de byte religi6se,a atras chip sine revolutimii, religiunca n68-

n'a produs nici catastrofe, nici desastrein interiortd statelor cari o confesézit, Lanoi ortodoesii, tot a mers linistit, tie *i in-eet dar bine. La noi slain! se desvolthturea ell religitmea. La noi Statul l t eligiu-nett stint donn puteri contopita in tuna ea sitdea o mai mare titrie .organizatitinei nóstresociale; la noi biserien n'a luptat nici o da-ta cii statul, din contra patria si nationalita-

sit-i

vadite,

din

nu

soon,

himerilor.

tiei, iar

r.

tnittm-

s'an'

cut

7^

fiber-

sill

FA-

tru

*i 5i

pu-

kern

trit .

alit-

si

si

1004160101,I

si

GAZRTA SAT ENULUI 379

tea fiind in pericol, religinnea a fost aceiacare 'i a sustinnt, care ne (Wen putere ea

resistant invercitrilor - via -.tail tr. Relightnett ortodoxii impact poptirele pr:n eceppitele ce ea routine ; eta catch' A ii desbinh,precum s'a védut din nrmiirile ce s'au pro-des dintr'un mod de aplicare ambitiósil areligiunei la apuseni

Atuii (-and socialismul, MM a'si area ra-tinnea la rounini se propagit en sprilnullor marii and ei "minim." existenta

(-And ¡Monad este decildut materialmente si moralmente ; (find ate6intil de care sun-tent copleSiti, face din noi ea ideile mist,sii fie fifth nici o legitturit si in no, desordinecum au fost poptirele in evul meziu, iar peOran Ole al ditch: la disperare, eu cred ch.religinnea trebue sustinittit.

Am insistat mai mull "supra acestei cites-tinni pentru cii. I ered cit ar fi fost neme-rit dart introduceni in nuvela ta ciltevagetin i asupra religiunei care in niei un eaznu pot sii face sit 'cacti meritul serierei eidin contra 1 vor ridira mai mult.

Mai dt-parte cii critica asnpra piesei talepot dice : ch viata lui Sandu in provincie nuputea sh fie alt-mintrelea- de cum ai descri-s'o, simtul bineliti, ricindni.se inbirea (litre pArinti, dare chminul mule prii-mi viata ; lipsindu-i modestia; obisnuit cuzgomotul asurditor al capitalei, eu sofi3meleamicilor sii din Thieuresj, el trebuia sit des-preptiasch traini din provincie; provincia e-ra prea mich ea al incape fiind atAt derisipit cu eugenic& si cii modul de a tridartificial in capital&

Ne aVênd nici o ciiuiuzit moralit, care andit duet confolare in suflet; devenind scepticti pesimist, el trebnia sA traiaseit posomorit

nemultumit de lumen ce '1 inconjura.- A-patia lui i singurAtatea care o alegea,las inst sh reiasit cit in el se producea o reRetinue i cit pedal" trebuia sA fie spre bine,ea fiind silturat de ; trebuia sit se des-.tepte in el treptat simtul (Aire natural, Ott-re ceia ce trebue sA constitue norma ome-nirei.

Cugethrile liti aflânduse pe malul apei suntforte naturale i descrise eu milestrie in pu-tine cuvinte. E ceva romantic si plin de poe-zie filosofiek.- Neincrederea ce avea in amici, edict eir-cumstanta cit nu era intim eu nimeni, .provine din aceea, eh nu eredea cit ar fipe !time, care avand atiltea defecte eftt el,ar avea curajul sii i le sPue

Transformarea lui e cam palate. Ai pusun agent puternic femeia, dar ai pus unenacts itirte mutt, ea sit se opereza trans-lov mar ea incit transformare radical"duA extra se vtde din- desnodranitut. Trebu-ea sit. pui Ate va detaii asupra.influentei ce

a avut agentele asnpra lui Sand" ; in ce mods'au obtinnt efeetele cu care se Melee pie-sa Efectul biletului este o explicare unita-Praia, nit unit nunteete o memmorinzi gene-raft a spiritulni si a moralidui la un om de-cunt print atilt in scepticism si pesimism,cum era Sandu. -

Desnodamôrtul este bun si - ditch l'aiales de &lulu acesta - este firese.

Tio repet: trebue la uncle locuri sA intriiii amitnunte, ea sit atingi chestinuilepale, sit desvolti cote idei, cari fac scopulscrierei Ai Data 'mike lueruri sit se dedn-ch din rationament, sit se subintelégii.

Din cauza acésta iatA cum. ti a pidea ca-racteriza serierea ta Un tablou mare carenu incape in ramele liii mici si trebue o par-te sA Inane "semis" pentru acei ce nu au(land comprehensibilitittei ca sit &Ltd:wit sausit deduct pArtile ee tree subt indoituri.

1885.

Serisdrea ta mi a fiteut mare multnmire.Citind'o, am reams inetintat ; avea ceva carefAcea coati tresalte inima de entusiazni, debucurie, eu singur nu pot da edam dece, dar se intAtnplit une ori ate o scrisdrecare ne produce ate un efect plhent, o im-presiune mai puternicit ea cele alte. .

Desi te arhti nemultumit de distinetinneace fac inteo scriere realist" i una remand-ch, voi cituta ati atilt cuvintele mele. Dartam dis cit 'mi place mai Inuit cea dime',apoi acésta trebue sit se 'Whig", cit acieau' pronuntat din punctul de vedere alcaracterului ce ea prezintA, mitt plAeut maiInuit gen de scriere. Cea dint6 produceefecte dirt Ole imediate, fiind "Melds"- si guts-tatA mai bine. Cea de a doua din contra :efectul este mai depArtat pentru cit materia-lul din care este ziditii, este imponderabil ;totul este in ea coustitnit de iluziuni, dincontemplitri si din asociarea amintirelor dintreent cu cea ce va fi.

Ca sit faci sit reiasit diferenta OensitAteilor literare dacit pot sit uni exprim ast-fel n'ai de cAt sit le eftntilresti pe amin-doni en ein tarn] tactului, ennostintelor lite-rare, si vet vedea cit greutitile relative eevor resulta vor fi de .o deoeebre umiak" :

pe child cea va da .prin faptulsubstantei elementelor din care este consti-With, o greutate efeetivit ; cert 'ti vaaritta idealism, a citrei greutate o vei crede-prea multi% sau prea putinit, in nici tin cazinsit nu o vei defini exact.

Vain repeti inch o. data eit nu vainfac opozitie, ei din contra, m6 voi sill a ri a-rAta cit fgandu-ti obieetinni la finale ewe-tiri, nu stint insnfloit de eit de dorinta d'a'ti educe mângfiere fi in aeelat,i limp

cerelight

nei;prinj-

:

-

dinthin

a

sit

-

cu-

lui.

-

.

'aii

ea

WO

0

lipsindn-i

'0ipi

380 GAZA s_irrtNuLuT

a m6 intliri oi cu mai mult pe calea convinc-tiunilor ce nase din modul meu de a priviluerurile.

Descriindu'rui pe scurt viata petrecutit inWind óres-cum compar..tie In-

ire ea si cea din provincie, in care actual-mente imprejiirtirile te silese a te misea, observ, ea te plngi de multe rele, ce

acest fel de train, unde monotonia tro .rash en a ei nestrAmutare revoltAnire. Sferaactivitittei omului este mat de infinitil in catdaca s'ar decide cineva numai sit lucre. eu

, folos oi en ardóre, ar vedea chiar eu ostiirpA, de am i nti ri banale i monotone

durata existent& omului nu iar -ajunge ca.66;0 termine opera sa si sit pue

sale. Apoi toemai aci este problem's,tocmai aci se aratA greutatea ei : ea sit facidin monotonic un univers. Inbratiséza daror ce privelisce ei so aratA, cauta de intrAIn inima or cArei cbestiuni omenesci, tine-tede realitatea faptelor si de mijtacut in carese petrec, i vei produce ceva falositar.

Un literat rus Nicolae V Gogol care Oaales de temA partea eea mai ingratit ee Oleservi de material de literaturA, viciurilesi decadenta moravurilor poporului rus, n'afacia trítO viata de cat a desvelit, enume-rand isvdrele prin care ow om eu consciintOde menirea: lui, pate fi folositor semeneluiapnipelui s6u. Singur Gogol cAruia nu-i _ lipsea neajunsurile, a trebuit, ea sit product",oi serve omenirei cu eeva intr'adevOr bine-facAtor, a trebuit die, sA'si enpiese- prairie,oi prin greana experientli a amanita' vieteisA dea la lumina acea opera capitalA a lui, Su-/let ele mórte, asupra cAreia a seris ani intregia plans file 'remunerate dup6 or ce rindseria. Se shares el cO era pAcAtos, ca

deci trebuia sO se produat in el un felde purgator prim, care sufletul sOn iasacuria oi numai ast fel sit pótA printre 'tutu-necimele mizeriei sit aparA twit- strolncitórea virtutei, a si a sufletului poetic.Gogol este la rusi seriitor unie in felul sn;de rensit, a relish si Inca bine, dar Iliad cAlumen rasa oi mai ales clasa aristocraticitfunctionarii pe care i visa mai cu deosebirestint prea egoisti, din acóstO,- canon are - ade-renti i disip.oIi numai hare cei smeriti, in-tre -cei ce nu,si mound defectele si rAnilesufletnlui ci &Aida pocAintil, cautA un mijloc,o cAlAnzit care sO-i indrepte in calea adevé-rului vietei si a multumirei !or interióre. .

Corespondenta special a jlazetei SaldnulaV'

t PRINCIPELEPRINCIPELECOROANEI AUSTRIEI tYiena, 1831 "oratorio 188a.

Principele Rudolf, mostenitorid tranulai A-ustriei a incetat adi diminéta subitamente dinvia A.

El plecase de eri la vOnAtdre la mosia saMayerling ce avea in apropiere de Viena, siadi s'a gash In -eastelul s6u mort II pat,Versiunele ce asupra acestei subite

stint multiple, ilia, principals se credocit preemu s'a &binds, care acésta neapAratr6unâne pentru istariA ca mister. Acésta. tria-

scire neaseeptatA a surprins ca untritsnetpopulatia vienezit i monarchia intr6gA,sigur cit nu mai putin va -surprinde Europaintrégit, &lei in El se spera a se vedea mo-narobul constitutional model si prin a se'

-realisa idealurile cele mai frunaise ale civil-

Familia imperial% e in eea mai mare' des,perare, prin nuirtea acestui principe,,care era unicul fin al Imp6ratutui Franzseph, s'au perdut cele mai seumpe bunuri ale-dynastiei, i s'a sgudnit temelia stotalaiaustro-ungar..

Principele Rudolf atiusese la 21 August.1888 abia vérsta de 3121 de ani, si era dejalaureat ea un scriitor celebra i an orator-de primul rang, ast fel ea sozietAtile sciinti-fIe ce presida le etectrisa pria cuvéntarea.sa. l presedll la 1883 expoeitinnea waiver-sail de Electricitate, si la 1887" congresulinternational ds hygiena demographia ouavorA lac in Viena, i lumea res,pectiv celebritittile cuiversale care hiarit par-te, yeti-loser' nimite de talentut deosebit coposeda acest thin, principe, i mai ea shoat,de mini ce puma pentru desvoltarea serinstelor, ln arta ornitholocia i nologicA, erao antòritate, si scrieril; lui in. acéstil. speciaservA de model pentru mai toti acei c-e,- sedevotA acestor sciinte naturale., De sub, panasa a esit mai finite scrieri la lumina, i eamai important pentru. popor e uttimnul op, li-terar ce apare in htscieale intitalat »Ito-narebia austro,ungarALa acest ap topografie, statistic, si principal-mente istoric, colaborézA mai tati scriitoriimari al monarchiei, reorutati copes de lafie- c.are natinne, deseriinduse eu exactitateviata, moravurile, traditinnele i tritetile a fie carei nationalitati In parte ;: fie-careores, fie care .sat," fie care rill, innate, vileea,case, .biserici, etc runt descrise ea de erne-award si reproduse prin ilustratiuni cu, omaestrie deosebith.

Ca fiu de imp6rat ce era, neap6rat cA,

military lipsea.

-

snot me-nirei

-

si

geniului

morti,

ta

lisatiuner.

lii.v6tatit,

serials,

A

-

.

infäti

civiatit

si

4-,

oim

sit

si

;

' -

til

A. A

'Ai: '1,

y

cit:eulA

El

eAcito-.

OVA

i

errant-

_

iapital, si

odza

-3CD4*1111,911111

OW. ,1

si ilustratiL-

. .. .

Mi

o

. .

-

GAZETA SNTENULU1 - 381

El se elisIttori la 10 Main 1881 en primcipesa Stefanie (supra aumith flOrea Belgiei)fiica regelni si a 'reginei Belgiei. Simplitatea

j;entileta acestei fcmei e exemplars, sipubliZul vienes are o simpatie i o dragostedeoseoitit peinru densa, si peiitru ginwa ei

ce i a nriseut la 2 Septembre 1883.Prineesa Stefanie rOmAne adi vdiiv g. in e- ..

tate de 24 de ani, i cu atAt mai Inuit ea.,rilmâne in jale i neconsolare tót.ii viata ei,eh, nu a avut parte a urea en seta ei mä-retti1' tron al monarchiei.

In fine Viena, si mornachia intrégii se grt-sesce in eel mai mare doliu ce a puma aveavr'o (lath In tot timpul de 600 de ani, decind domnesce familia Habsburgil.

Diarele locale si din ttíte provinciele aparen sutimele de mii incadrate in negru, si caredin care se intree a serie en mai mare inWit si en mai mare maestrie Necrologiafunctidw.

Bursa, theatrele, halurile societare, parla-mental, scolile, stint suspendate. Orasultreg e cernit i sn-adele indesate de lame:

Fie-i tiiritna usórä '

;.

Cate-va- varietati de legume putinpandite la noi. .

CARTOFUL CEL MAI TIMPURIU VICTOR"

.AcéstO Varietate de cartofi, t6rte tim-purii i rod nici, e ui noutate care d'abea anal acesta se va Rune In comer-ein de plante potajere.

Una din gravurele din'acest niimrrepresintO trei asemenea tui bereule, earnlungiírqe de cea mai eseelenta cal.itato.

Acest cartof de prini6re are pieleaneteda. -

-... ...CEAPA*GALBENA. DANVERS

. E Una din 'cele mai timpurii dar banede pastrat eepi timpurii galbene ara-mii. .

E de origina americank mai totp'atat de grós6. eat de lunga si férte*Indesata.

Cépa Yellow Danvers onion" cum'i die arnenicanii e una din cele mairednice si bine de piístrat eepi co seeunose.

l 11

MORCOVUL ROTUND CLOPOTEL."

Acest moreov CO se cultivä, pentrupriMori, generalmente sub gémuri, eresurportocal iu.

E' de forma rotunda si se sinnitniisau prea de timpuriu sau prim targiu,.de 6re-ce se like consuma chiar andare numai .4 foi.

Citte-va yarietgi de flori putin resph-- dite In Remania,

RHODANTHE MANGLESII MACULATA..

- Aceste minunate flori, le recomanda so cultiva mai ales pentrulor ce so pastrézg, bine pontril buche-to de iarna, fOrk a perde enloritul da-ca se tae Inainte de complecta inflo-nro se in atirnate In up loc useat

Intunecos. , -

Planta tine de familia Composeelor,e anualh i coprinde varietilO en flo-rile simple si Inv6Ita. Varietatea pa-tata, Infacisata una din gravuroh3din'acest numr, a Lost Introdusa ded-1 Thrnpson, din America. Florileaunt roze sau carmin, discul galbenvioin In prejur e un cere rosu inchis.

Planta e cam delicatii, se. sofnuhnaprirdavara timpuriu sub gémuri i serasadere In pAniênt de podnre.

Florae sunt fórte cautato servindimortelele.

CINERARIA CRUENTA

0 alt gravurti din'acest num6r re-presenta flori, in marime natnralit, des-vóItg, de Cinerarii hibride nuoi:

Preeum se vede Cinerariele se In-bunilti4ese, prin culturi Ingrijite, dince In ce i florile devin mai mari.

- X.

GAILLARDIA P1CTA DRUMMOND11 .

Varietatile nuoi de Gailleit,rdii cu florile mari

^ r-

,

de.

!

C.

re's-

de

ea si

-

copilita.

in-

_

&rile

si

si!

,

si

382 GAZgl'A SATI3NULU1

stint de Un culorit molt mai bogat ea" celevechi

Aeeste frunnise composee, care inflorescmuftil vreme, pot a se cultiva ca plante annale, bisannale ,si vivace pentrit bucheteinpodobiri in grAdini.

Cum rAdricincle lor stint stuftise se pot in-multi prin desfacerea lor, precum i prin se-mAnare.

Stint varietAti Inalte i pitiee de o cubit e-san invörgate. Cu cat planta va da flori maimari en atAt va fi mai pörósA i va da maimulte semino sterile.

Una din gravurele eulorate din'acest No.iufacisézA acéstA plantl. .

X.

ROSETA NIIROSITOARE

AcéstA Shoe se cultivit de OM lumea, pen-tru frumosul miros al tiorilor sale si pentrurusticitatea sa.

Prin cuiltuuli. ingrijitA s'a schimbat fórtemalt eulórea, infAcisarea i mirostd, in atd'abea se mai asémAnA eu tipnl sött

pe care II intilnim In stare sitlbatecitprin pitmönturile nisiptise sau prin cele aride

pietróse.Reseda sölbatecit e fitrit miros, pe chnd

cea cultivatit e fórte mirositóre si mai alesvarietAtde cAror nil li sau prea moditleatculoritut florei. Reseda e p'atAt mai mi-rositóre pre eAt florile sale stint mai putinbAtötóre la oehi, mai verdni. A dona gravu-rA culoratit din'acest numör InfAciséz l. varies-tatea mirositóre.

Reseda suferit en greu a fi röstiditti; cut

tóte acestea dacä se scot rAdficinele en totriméntul din prejur si se tin cât-va timp laumbra se prinde.

De la Camera i &nat.v.Corpnrele leginitóre au reinceput oedin-

tele hi diva de 11 Ianuarie. .

Camera in diva de 11 Ianuaries'au trimes hi comisiuni mai multe petitinnisi s'an depus mai multe rapórte oi proectede legi. DI I.. Lahovari lintrebit, ca dreptcnvênt, pe Ministrul de finance dacit exor-bitantele taxe asupra medicamentclor impor-

- tate din str6inkate, taxe care lovesc ingiena publicA, se vor destiira prin presin-tarea unui proect de lege, pe care Camerade sigur ea va vota en plAcere. DI. Ger-

many, Ministrul da finance, recunoscn .1.60si promise indrePtarea. DI. Dr Severeann se -

opiate, sigur pentru a fi agreabil tutor far-macioti din tara cari au ajuns a se in bogilti&and imitatii de doftorii ce initiate se im-portau de la fabricele speciale din ströinAtate.

Dupe nik. mica suspendare a sedinoi seincept - sub presedintia d liti V. Pogordiscittitmea asnpra proectului de lege a rein-fiintiirei portnrilor trance. DIN Blarambergraportorul comitetidni de delegati ai semen.nelor ceti raportul si proectul de lege venitdin initiativa parlamentarA. Raportul dBlaramberg e turt lucrare complectA si caredenotA pe omul muncitor si sciutor.

Ne Ittund nimeni euvéntid pentrit a coin-bate acest proem de lege, el fie snstilmt, cuttalent de d-1 Viugiliut Poenarti. Urmit a poid-1 PAticesen care se hottiri a '1 combate.

In pdin(a-de la 12 I«nuarie, dupe tire: -cati IticrAri preliminare i interpelarea d luiE. Sturdza asupra modului eum se face intara propaganda socialistA, mina discutitmeaasupra porturelor trance. Dupe ce vorbiritpentiza si contra cAti va j ni depatati,mai multe incidente ftirte rtumultóse i sem-nificative.

Numai fu vorba de porto france, ci de po-sitinnea actualilor ministri pe bAncile minis-teriale. Ciocnirea avn loc hare d. LascarCatargi en a micii si si liberalii din Ca-merA de o parte hare guvernann ntalii deadi de altA parte.

DI L Catargi fu Mae categoric oi criticAactnalul cabinet. Ruptura se Men intre ami-cii si i eei de la event, nu iota in'ast felde grad in at inpaeuirea sa nu fie en pu-tintA In urmA.

pdinfa de la 13 Ianuarie vorbirA Iflaimulti deputati i Ministri precum si d. L.Catargi i d'abea dupt multe silinte i tu-.multuri plan isbuti d. Blaramberg a 'si sus-tine raportul sött. DI. Blaramberg tinu tindiscurs din cele mai &unitise i interesante.

Cu tóte acestea proectul de lege al rein-- flintArei portnrelor france Braila si Galati nuobtinu de eta 56 bile albe contra 103 din159 votanti. Au votat pentru porto. franceliberalii din Camera si prietenii dlui LascarCatargi, iar contra Ministri i deputatii gu-vernamentali i socialisti.

Imediat dupö acest vot d. L. Catargi 1§i

dAdu demikiunea de presedinte al Camerei,d'asemenea si d. Blaramberg vice-presedintele,

fedintele de la 14, 15 si 16 se respinsedemistunea dlui Catargi, care - dupö insis-tenta repetatA a d sale - fu in fine priimitA,d'asemenea se priimi i demishmea d lui N.Blaramberg. Apoi se realese din milt preoe-dinte d. Catargi si vice presedinte d. Proto-popescn Pake..

pdin¡a de la 17 intre alte luerAri

i-

'I

urmA

a

pri-mitiv

eui

In

oi

x.

1.1a,

lui

-

In

't

pi

-'pi

Zut

_1'

GA ZETA - SATE ANULUT '383

Je Ca merei se priimi propunerea Morondeputat socialist penult numirea unei ancheteparlamentare care sa eercetede la fata

daca alegerea Blinds in perstina dlui L.Venia min deputatul col. III de Roman e binesau nu form".

fedinfrte de la 18 si '19 intre alteleCamera alese de presedinte pe d. Const.Grndiscénti deputatul col. I de R. Stirat, detire-ce d. Catargi refusa d'a mai priimi pre-sedintia Ca merei.

Apoi deputatii intrara in sectinni pentru adiscuta legea vénditrei bunurilor statulni Infolosul sntenilor, lege ce in mirk& se va

- vota.. -

Sena:tali ocupa timpul de la rein--ceperea sedintelor en diferite propuneri, legide o mai putinii important",

-difer:te disciiiiini. Reporter.

mmAirsrmrm_D I C. Gradiseeanu, s'a ales la 9 Ianuarie

Cor., deputat al col. I de R.S arat - in o-^ - positiune, - cu 88 voturi contra d-lui G-.

' A. Margaritesen care a obtinnt 80. Bilete a-nulate nu fost 6 din care 4 ale dluiGrildiscénn.

Alegerea d lui Gradisefinu s'a validat i s'aales Presedinte al Camerei deputatilor.

In. miptea de 20 Ianuarie a ters tam d luiBagdad, de la Baresci de Milo, orastd R.-Stunt. Metra era asiguratit la spe.'Natimmla..

Timpul a "ineeput a se incaldi sunt sem-me ea primavara va sosi cur'end.

Din causa caldurelor znpada de pe amps'a topit mai tóia ; cultivatorii ii dreptid ase ingriji daca gerul va alterna en caldure-le, de (ire ce seint e ea aceste subite Achim-buiri, in epoea and cerealele de tóinnn intraIn vegetatiune, stint fdrte primejdióse sem6.ntturelor.

. '. Cum pninktui, in cur6nd, va putea a fieu WWI desghetat, indemniim pe agrieultoriieari nu au putut a 'si face, de en trimnaogóre de porumb, a face acóstit, intorsuraeta mat eurénd si at mai aditne.

-

'Suntem positiv informati cit in unele co-muni sittenii incep a face petitii pentru eereri de panint du0 indemmil «nor persónecare - iii lipsn de pith ispravil - voesc

recomanda pi in ast-fel de tdrdive povetesntenilor.

Se Intelege eit fie-care romitn liber e aface petitii la Camern, dar noi suntem de

I I I

Were cit acum, and Camera va vota -1-speram cit negresit in'asth sesiune - nit nounlege de vAndari a. buntirilor- statului, sitteniide géba perd timpul facénd la petitinni;jar cei ce le dim aeum ast fel de poveti si-mInt mai milk a peseuitori in ape turbure,de at a amici ai tranujui.

-Suntem informati ea la finea lunei acestin

sau la inceputul lunei Febr. se va schimbaadministratiunea judetului R. &rat.

Direetorul Prefeeturei va fi inlocuit Orind. C. Dimitreseu fost subprefeet in judet ;d'asemenea consiliu1 judetian va fi disolvat.

- Comitetnl permanent, biinnind ch preotulPanait Economu i Gh. Nitesen, aleg6toriin col. I, nu fi votat candidatul guvernu-lni, 'i a destituit ; pe eel dint6i din functi-unea de preot al spitalului i arestulni ju-detului, si pe eel d'al douilea din postul deintendent al spitalultn.-

D-I P. Bouldnu medieul veterinar al judetu-lui - in urma coneursului dat s'a nu-mit definitiv ea medie-veterinar al judetuluiR.Snrat X.

DIN TARA":-

Mercuri 18 Ianuarie a avuf loe, la Prima'.ria Bucuresci. ensatoria eivilh a DirectoruluiGazetei en d-sóra Virginia Ciatiett;serviciul de oficier al suirei civile a fost fa-cia de d 1 Primar niche Protopopeseu ; iarJnoi 19 Ianuarie s'a celebrat, la BiseriaDomnita Balasa din Bueuresci, asatoria re-ligiósit tie entre P. S. . Episcop de Arges-Ghenadie. .

Probabil ea in curénd In acóstit sesinne Ca-mera va vota pe legea ernPrilor bunu-rilor statului si (mean peni,Tu tocmeli ayricole.

Afinm, en plileere, eh legea pentrn constru-irea unei linii ferate intre Galati si Bórladare sanse d'a fi Votatit de Senat.

Se spline en d. L. Catargi, care e In ma-re racéla en guvernul, va setite un 4iam 4i-lele acestea.

Suntem informati cii. d N. Blarambergdepune Camerei un propunere pentru dareain judeeata a ultiamlui cabinet al (Hui I.

Acésth propunere probabil vavotath. Ministerul actual s'a si pronuntat con-tra unei asemenea propuneri. X.

1

(Hui

.interpelnri,

-

ase

ar

Sitténului

*

BrAtianu.nu fi

-

long"

cit

lui

'pi

DIN

-

va

,COV.V011.

Its

'6

vi

--

-

42v

4,0

4.)

41k

-

3'84 GA Z ETA S A TA EN ULM

MISCELLANEA- PERUSELE stint au fel 'de miti papagali

cAror inteligentk e superiörk ; ciocul lor esi al papagahlor setirt ti puternic, trkese

bine in captivitate, au o bunk memoriepot a se invtta st repete euvinte. Stint omultime de specii cu culoritul penelor förtevariat.

LOPHORTYX sau Om de mareafamine a gAinelor i e de fel din California.Acéstit pasare, cu carnea gust6sA, trAesce Instare Olbatecii, in turme, prin paditei; Mergerepede. A inceput a se aclimata i prin Eu-ropa.

GLADIOLUL, acéstit plantk bulbösk far-te rustick i frumósit, se inmultesce förte cugreu prin semknare, precum s'a spits in hin-gill din Florile" concernind acéstitasa de minunatk plantk de grkdini i apar-tamente.

Rasele hibrideamator de Gla-

diol produc, pefie.care an, sub-varietitti nuoCele mai inflori-Ore dan mai pu-tini bulbi ea celealte.Aspectulei din'anutru a

unei bune cepi deGladiol, apt d'ada founds" floriIn acelasi an, e precumlitturea.

-

- t.

Se pöte cultiva si li amp, dar mai alesin griídini pentru formarea gaminelor.

Planta creste stnfósit de la baza, e rustickse resöntank. singna

.

DATI

, 0 - - - --

NU VACELOR DE LAPTE APARECE de öt-e-ce vor da putin lapte, pre andclack li se dit apt. Ciddicica vor da mai mult :-.- .

lapte, -.

0 -

CARNATIT DE SANGE. &Intent in epo.ca marelor ucideri de porci, guitilturele seand. pretutindent prin sate. La noi and setae porch se lasA a se perde singele. Acestsinge, amestecat cu putin otet,de pine sure, piper si miröse,fa cere de et rnati de sfinge cedupe ce se fierb in apt,.

-

-

RATA DOMESTICA. se trage din rata W-bateck i diferitele specii nu stint de cfit re-

.t-su!tatul inernciskrilor._Rata domestick

ptIte ona pink la60 on, De obi-cinnit onlele derapt se pun a secloci de gitini ;mai de preferat einsa a le !ilea a ti

cepa. mie,3póte servi lase ,latinalicA

4sts'

clocite de animabor.

_Ratele se pun-

_

Ingritsat dupe. Cépi

-

ce au 6 ;

aratit gravura de a- cA se tin mai mutt de nit lunk la ingrösat,mole mor de apoplexie. Ratele se pot brit-ni i singnre on vertléta, insecte si ramäsite;in'acest cas nu se ingrask asa

..

GAINA NEAGRA. DE APA (Fulica atra)se gksesce i in baltile i liele$aele din then

deosebesee prin un fel de placa tarepe frunte für pene. Carnea acestei ptslIrinu e bunk de mincat dacii, nu se tineInainte in otet -cu mirosuri.

mai

LORYXII sunt-mici pilskrele penelefrumos culorate care trAesc, in cete,' prin celealte continente. Aceste paskrele, cu a citrorpene se Inpodobesc unele pitliirii de damnein Europa, au un sbor i o viocinne insem-nett.

0PANICUM ELONGATI4 e nit gra

'furagerA. pe care a infacisat'o una divurele din munbrul 17 din'acest an.

e '

0ODAIA UNDE DOARME OMUL trebne

sit tie odaea cea mai aerisitk, cea mai ven-tilatk. Diva odaia de dormit trebne bine en-

i lasata eu ferestrete desebise iar as-ternuturile intinse afarit la aer.

-Pentru un om sitn6tos nn trebne ca odaiade dormit sit fie mai mult incitlditk de atpink la 14 sau 18 grade: pentru copiidmeni slabi trebue mai maim

Fie-care om trebue stt aibit cel putin 14metri cubici de aer, in odaia de dormit.

. ,-

eCol101a roman.--

n

ea

Colin,

articol

de

pAr-

0

se

nu

gra-

Gladiol. luni da-

mult.

rAtitA,

cAldurit

R.Strat, Satenului."

a si

la

si

Un

de

0. i

e

-'

pi

-