· Web viewObiectivul programului de dezvoltare este de a sprijini dezvoltarea de acțiuni și...

Parlamentul European2019-2024

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

2019/2028(BUD)

28.8.2019

AMENDAMENTE BUGETAREBugetul 2020(2019/2028(BUD))

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

Raportor: Pascal Canfin

AB\1187677RO.docx PE640.644v01-00

RO Unită în diversitate RO

AB

<PathFdR>AB\1187677RO.docx</PathFdR> 2/56 PE<NoPE>640.644</NoPE><Version>v01-00</Version>

RO

Proiect de amendament 5400 === ENVI/5400 ===

Depus de Pascal Canfin, raportor, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

-------------------------------

SECTION III — COMMISSION

Articolul 02 03 03 — Agenția Europeană pentru Produse Chimice — Legislația privind produsele chimice

Se modifică cifrele după cum urmează:Buget 2019 Proiect de buget 2020 Poziţia Consiliului 2020 Diferenţă Sumă nouă

Angajamente Plăţi Angajamente Plăţi Angajamente Plăţi Angajamente Plăţi Angajamente Plăţi

02 03 03 58 356 886 58 356 886 59 827 657 59 827 657 59 527 657 59 527 657 300 000 300 000 59 827 657 59 827 657

Rezervă

Total 58 356 886 58 356 886 59 827 657 59 827 657 59 527 657 59 527 657 300 000 300 000 59 827 657 59 827 657

Justificare:Restabilirea proiectului de buget (PB)

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Martin Hojsík

-------------------------------


Articolul 02 03 03 — Agenția Europeană pentru Produse Chimice — Legislația privind produsele chimice



02 03 03 58 356 886 58 356 886 59 827 657 59 827 657 59 527 657 59 527 657 300 000 300 000 59 827 657 59 827 657

Rezervă

Total 58 356 886 58 356 886 59 827 657 59 827 657 59 527 657 59 527 657 300 000 300 000 59 827 657 59 827 657


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de João Ferreira, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Sandra Pereira

-------------------------------


Articolul 02 07 01 — Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP)

Se modifică cifrele, comentariile şi temeiul juridic după cum urmează:Buget 2019 Proiect de buget 2020 Poziţia Consiliului 2020 Diferenţă Sumă nouă


02 07 01 243 250 000 145 250 000 254 500 000 200 000 000 254 500 000 200 000 000 -254 500 000 -200 000 000 p.m. p.m.

Rezervă

Total 243 250 000 145 250 000 254 500 000 200 000 000 254 500 000 200 000 000 -254 500 000 -200 000 000 p.m. p.m.

3

Comentarii:Se elimină următorul text:

Obiectivul programului de dezvoltare este de a sprijini dezvoltarea de acțiuni și tehnologii în domeniul apărării. Sprijinul Uniunii se va acorda numai pentru proiecte de cooperare la care participă cel puțin trei întreprinderi din cel puțin două state membre. Proiectele vor fi selectate în conformitate cu procedura comitetului și vor fi pe deplin coerente cu prioritățile Uniunii în materie de capabilități, definite de statele membre. În ceea ce privește dezvoltarea prototipurilor, finanțarea Uniunii va suporta doar o parte a costurilor totale, în timp ce restul costurilor vor fi, în mod normal, acoperite de statele membre. Pentru alte acțiuni sau tehnologii, finanțarea Uniunii poate acoperi integralitatea costurilor. Proporția finală a costurilor care va fi acoperită de bugetul Uniunii va fi stabilită în programul de lucru pregătit în conformitate cu normele privind comitologia. Programul se va aplica numai pentru o perioadă de doi ani: 2019 și 2020.

Temei juridic:Se elimină următorul text:

Regulamentul (UE) 2018/1092 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 de instituire a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării pentru sprijinirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a Uniunii (JO L 200, 7.8.2018, p. 30).

Justificare:Promovarea păcii, a solidarității și a cooperării între state suverane egale în drepturi ar trebui să fie prioritatea UE.

Redistribuirea acestui fond ar trebui direcționată către „Acordarea de asistență statelor membre în cazul unor catastrofe naturale majore cu repercusiuni grave asupra condițiilor de trai, a mediului natural sau a economiei”, postul 13 06 01.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Christophe Hansen, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

-------------------------------


Postul 05 02 15 06 — Ajutor special pentru apicultură



05 02 15 06 35 000 000 35 000 000 35 000 000 35 000 000 35 000 000 35 000 000 5 000 000 5 000 000 40 000 000 40 000 000

Rezervă

Total 35 000 000 35 000 000 35 000 000 35 000 000 35 000 000 35 000 000 5 000 000 5 000 000 40 000 000 40 000 000

Justificare:Contribuția sectorului apicol în societate are o componentă economică și una de mediu, prin menținerea echilibrului ecologic și a biodiversității. Cu toate acestea, în cadrul PAC, bugetul alocat pentru apicultură este de numai 0,0003 %. În timp ce numărul de colonii de albine a crescut cu 47,8 % între 2004 și 2016 ca urmare a aderării noilor state membre, finanțarea UE alocată sectorului a crescut cu doar 12 %. Având în vedere rata alarmantă de mortalitate a albinelor melifere din ultimii ani, cauzată de schimbările climatice, de speciile alogene invazive, cum este Varroa destructor, și de practicile agricole intensive, UE ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a sprijini sectorul apicol.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


4

Depus de Martin Häusling, Martin Hojsík, Michal Wiezik, Tilly Metz, Anja Hazekamp, Frédérique Ries, Francisco Guerreiro, Ulrike Müller, Jytte Guteland, Michèle Rivasi, Fredrick Federley, Mairead McGuinness, Dace Melbārde, Sirpa Pietikäinen, Günther Sidl, Eric Andrieu, Maria Noichl, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

-------------------------------


Postul 05 08 77 17 — Proiect-pilot — Elaborarea unui set de instrumente destinat agricultorilor pentru practici de combatere integrată a dăunătorilor de pe întreg teritoriul Uniunii

Se modifică cifrele şi comentariile după cum urmează:Buget 2019 Proiect de buget 2020 Poziţia Consiliului 2020 Diferenţă Sumă nouă


05 08 77 17 1 050 000 525 000 p.m. 315 000 p.m. 315 000 1 500 000 1 185 000 1 500 000 1 500 000

Rezervă

Total 1 050 000 525 000 p.m. 315 000 p.m. 315 000 1 500 000 1 185 000 1 500 000 1 500 000

Comentarii:Înainte de paragraful:

Studiul va analiza, de asemenea, obstacolele (reale .......... care limitează difuzarea și adoptarea IPM pe teren.

Se modifică textul după cum urmează:

Deși, de-a lungul timpului, la nivelul UE au fost adoptate acte legislative pentru a asigura utilizarea sustenabilă a pesticidelor, la nivelul statelor membre mai există încă multe lacune de implementare, iar agricultorii susțin că înlocuirea pesticidelor este dificilă și costisitoare și că nu există alternative.Acest credit este destinat să acopere angajamentele restante din anii precedenți din cadrul proiectului-pilot.

Studiul propus, care se bazează pe rezultatele evaluării recente efectuate de Comisie [COM(2017) 587 final], urmează să evalueze măsurile de combatere integrată a dăunătorilor (IPM) adoptate în fiecare stat membru, inclusiv pe terenurile agricole gestionate în conformitate cu IPM, clasificându-le eventual pe tipuri de culturi. Vor fi colectate probe privind reducerea utilizării pesticidelor și se vor trece în revistă practicile aplicate. În cadrul acestui proiect va fi elaborat un set de instrumente care să-i ajute pe agricultori și pe consilierii agricoli să realizeze obiectivul de politică privind reducerea considerabilă a dependenței de pesticide. În cadrul setului de instrumente vor fi descrise, pentru o gamă largă de culturi, protocoalele ce trebuie aplicate pentru IPM, inclusiv metodele alternative care pot înlocui pesticidele chimice. În cadrul studiului vor fi identificate și propuse abordări eficace, începând de la modificarea practicilor agricole, cu utilizarea asolamentului de fiecare dată când este posibil, urmată de introducerea unor soiuri de plante reziliente și rezistente, acolo unde este cazul, utilizarea insectelor benefice, utilizarea de pesticide alternative etc. Alternativele ar trebui să fie diferențiate și adaptate la condițiile locale.Deși de-a lungul timpului la nivelul Uniunii au fost adoptate acte legislative pentru a asigura utilizarea durabilă a pesticidelor, la nivelul statelor membre mai există încă multe lacune de implementare, iar agricultorii susțin că înlocuirea pesticidelor este dificilă, costisitoare sau că nu există alternative.

Acest proiect, care, potrivit estimărilor, va costa 1 500 000 de euro pentru o perioadă de doi ani, trebuie să țină seama, printre altele, de experiențele desprinse din activitatea Organizației Internaționale pentru Control Biologic (IOBC), a Asociației Internaționale a Fabricanților de Mijloace de Control Biologic (IBMA) și a organizațiilor care lucrează cu agricultorii în ceea ce privește diverse metode agronomice și IPM.Studiul, care se bazează pe rezultatele unei evaluări recente efectuate de Comisie [COM(2017) 587 final], va evalua măsurile de combatere integrată a dăunătorilor (IPM) adoptate în fiecare stat membru, inclusiv pe terenurile agricole gestionate în conformitate cu IPM și le va clasifica eventual pe tipuri de culturi. Vor fi colectate probe privind reducerea utilizării pesticidelor și se vor colecta informații privind practicile aplicate. În cadrul acestui proiect va fi elaborat un set de instrumente care să-i ajute pe agricultori și pe consilierii agricoli să realizeze obiectivul de politică privind reducerea considerabilă a dependenței de pesticide. În cadrul setului de instrumente vor fi descrise, pentru o gamă largă de culturi, protocoalele ce

5

trebuie aplicate pentru IPM, inclusiv metodele alternative care pot înlocui pesticidele chimice. În cadrul studiului vor fi identificate și propuse abordări eficace, începând de la modificarea practicilor agricole, cu utilizarea asolamentului de fiecare dată când este posibil, urmată de introducerea unor soiuri de plante reziliente și rezistente, acolo unde este cazul, utilizarea insectelor benefice, utilizarea de pesticide alternative etc. Alternativele ar trebui să fie adaptate la condițiile locale.

Studiul va conține o analiză a eficacității cu care instrumentele din cadrul PAC promovează în rândul agricultorilor metodele IPM. Studiul va propune, de asemenea, modalități de extindere a practicilor pe întreg teritoriul Europei, cu ajutorul instrumentelor prevăzute pentru PAC post-2020 (de exemplu, serviciile de consiliere agricolă pot informa agricultorii cu privire la modalitățile de aplicare a IPM) și cu ajutorul „arhitecturii verzi” din cadrul acesteia, cu scopul de a încuraja agricultorii să aplice principiileAcest proiect va ține seama, printre altele, de experiențele dobândite de Organizația Internațională pentru Control Biologic (IOBC), Asociația Internațională a Fabricanților de Mijloace de Control Biologic (IBMA) și de organizații care lucrează cu fermierii în ceea ce privește diverse metode agronomice și IPM.

Se elimină următorul text:

Studiul va conține o analiză a eficacității cu care instrumentele din cadrul politicii agricole comune (PAC) promovează în rândul agricultorilor metodele IPM. Studiul va propune, de asemenea, modalități de extindere a practicilor pe întreg teritoriul Europei cu ajutorul instrumentelor prevăzute pentru PAC post-2020 (de exemplu, serviciile de consiliere agricolă care informează agricultorii cu privire la modalitățile de aplicare a IPM) și cu ajutorul „arhitecturii verzi” din cadrul PAC, pentru a încuraja agricultorii să aplice principiile IPM.

După paragraful:

Studiul va analiza, de asemenea, obstacolele (reale .......... care limitează difuzarea și adoptarea IPM pe teren.


Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor prevede, la articolul 14, că „statele membre iau toate măsurile necesare pentru promovarea gestionării dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, acordând prioritate, oricând este posibil, metodelor nechimice, astfel încât utilizatorii profesioniști de pesticide să treacă la utilizarea practicilor și produselor disponibile pentru remedierea aceleiași probleme a dăunătorilordăunătorilor, care prezintă cele mai mici riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu”.

După paragraful:

Atât Consiliul Agricultură, cât și Parlamentul European .......... puneri în aplicare mai profunde și mai semnificative.

Se adaugă următorul text:

Acest proiect îi va ajuta pe agricultori și statele membre să înceapă o aplicare coerentă a IPM și să reducă gradul de dependență a agricultorilor de pesticide.


Conform estimărilor Comisiei Europene, este necesar un buget de cel puțin 1 500 000 de euro pentru realizarea cu succes a proiectului. Rezultatele proiectului-pilot pot fi incluse în proiectul de cercetare „Intensificarea combaterii integrate a dăunătorilor”. Proiectul-pilot poate să contribuie la colectarea de informații cu privire la modul în care IPM este aplicată în prezent pe teren și poate să le fie util statelor membre în elaborarea planurilor naționale din cadrul PAC.Acest proiect îi va ajuta pe agricultori și statele membre să înceapă o aplicare coerentă a IPM și reducerea gradului de dependență a fermierilor de pesticide.

Acest proiect-pilot în curs de desfășurare, urmând să devină o acțiune pregătitoare, a fost reexaminat cu succes și s-a propus majorarea bugetului său: 1 500 000 EUR (buget total 2019-2020). Majorarea bugetului a fost solicitată de serviciile CE și de părțile interesate pentru a asigura o punere în aplicare optimă. Sumele majorate reflectă reducerile bugetare impuse în cadrul negocierilor privind pachetul de compromis pentru PP și AP în 2018.Proiectul-pilot va genera rezultate care pot fi incluse în proiectul de

6

cercetare „Intensificarea combaterii integrate a dăunătorilor” și poate să contribuie la colectarea de informații cu privire la modul în care IPM este aplicată în prezent pe teren și poate să le fie util statelor membre în elaborarea planurilor naționale din cadrul PAC.

Justificare:Va fi elaborat un set de instrumente care va conține măsuri eficace de combatere integrată a dăunătorilor, pentru a-i ajuta pe agricultorii și pe consilierii din cadrul sistemului de consultanță agricolă din întreaga UE să trateze problema rezistenței dăunătorilor și să mărească gradul de autonomie în ceea ce privește factorii de producție agricolă, astfel încât să poată alege măsuri mai bine adaptate situațiilor agronomice și economice proprii. Astfel va putea fi realizată utilizarea durabilă a pesticidelor, conform obiectivelor din Directiva 2009/128/CE. În cadrul proiectului aflat în desfășurare vor fi identificate, de asemenea, obstacolele din calea adoptării și a aplicării pe teren și vor fi propuse posibile soluții.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Articolul 07 01 01 — Cheltuieli cu funcționarii și agenții temporari în domeniul de politică „Mediu”



07 01 01 46 524 636 46 524 636 47 546 672 47 546 672 47 320 866 47 320 866 225 806 225 806 47 546 672 47 546 672

Rezervă

Total 46 524 636 46 524 636 47 546 672 47 546 672 47 320 866 47 320 866 225 806 225 806 47 546 672 47 546 672


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------





07 01 01 46 524 636 46 524 636 47 546 672 47 546 672 47 320 866 47 320 866 225 806 225 806 47 546 672 47 546 672

Rezervă

Total 46 524 636 46 524 636 47 546 672 47 546 672 47 320 866 47 320 866 225 806 225 806 47 546 672 47 546 672


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------

7





07 01 01 46 524 636 46 524 636 47 546 672 47 546 672 47 320 866 47 320 866 225 806 225 806 47 546 672 47 546 672

Rezervă

Total 46 524 636 46 524 636 47 546 672 47 546 672 47 320 866 47 320 866 225 806 225 806 47 546 672 47 546 672


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Postul 07 01 02 01 — Personal extern



07 01 02 01 2 936 184 2 936 184 2 978 743 2 978 743 2 894 368 2 894 368 84 375 84 375 2 978 743 2 978 743

Rezervă

Total 2 936 184 2 936 184 2 978 743 2 978 743 2 894 368 2 894 368 84 375 84 375 2 978 743 2 978 743


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------





07 01 02 01 2 936 184 2 936 184 2 978 743 2 978 743 2 894 368 2 894 368 84 375 84 375 2 978 743 2 978 743

Rezervă

Total 2 936 184 2 936 184 2 978 743 2 978 743 2 894 368 2 894 368 84 375 84 375 2 978 743 2 978 743


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------

8





07 01 02 01 2 936 184 2 936 184 2 978 743 2 978 743 2 894 368 2 894 368 84 375 84 375 2 978 743 2 978 743

Rezervă

Total 2 936 184 2 936 184 2 978 743 2 978 743 2 894 368 2 894 368 84 375 84 375 2 978 743 2 978 743


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Articolul 07 01 03 — Cheltuieli cu echipamentele și serviciile aferente tehnologiei informației și comunicațiilor pentru domeniul de politică „Mediu”



07 01 03 3 119 051 3 119 051 3 118 950 3 118 950 2 960 885 2 960 885 158 065 158 065 3 118 950 3 118 950

Rezervă

Total 3 119 051 3 119 051 3 118 950 3 118 950 2 960 885 2 960 885 158 065 158 065 3 118 950 3 118 950


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Articolul 07 01 03 — Cheltuieli cu echipamentele și serviciile aferente tehnologiei informației și comunicațiilor pentru domeniul de politică „Mediu”



07 01 03 3 119 051 3 119 051 3 118 950 3 118 950 2 960 885 2 960 885 158 065 158 065 3 118 950 3 118 950

Rezervă

Total 3 119 051 3 119 051 3 118 950 3 118 950 2 960 885 2 960 885 158 065 158 065 3 118 950 3 118 950


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


9


-------------------------------


Postul 07 01 04 01 — Cheltuieli de sprijin pentru programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) — Subprogramul pentru mediu



07 01 04 01 1 800 000 1 800 000 1 806 828 1 806 828 1 806 828 1 806 828 293 172 293 172 2 100 000 2 100 000

Rezervă

Total 1 800 000 1 800 000 1 806 828 1 806 828 1 806 828 1 806 828 293 172 293 172 2 100 000 2 100 000

Justificare:Această rubrică care vizează dezvoltarea, găzduirea, întreținerea, securitatea, asigurarea calității, funcționarea și sprijinirea sistemelor informatice pentru comunicare, selectare, monitorizare și raportare cu privire la proiecte trebuie majorată ținând seama de importanța în ceea ce privește sprijinul acordat proiectelor și de diseminarea rezultatelor.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Ivan Vilibor Sinčić, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

-------------------------------


Postul 07 01 04 01 — Cheltuieli de sprijin pentru programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) — Subprogramul pentru mediu



07 01 04 01 1 800 000 1 800 000 1 806 828 1 806 828 1 806 828 1 806 828 693 172 693 172 2 500 000 2 500 000

Rezervă

Total 1 800 000 1 800 000 1 806 828 1 806 828 1 806 828 1 806 828 693 172 693 172 2 500 000 2 500 000

Justificare:Programul LIFE este un program important și este necesar să se angajeze mai multe fonduri.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Monika Beňová

-------------------------------


Articolul 07 02 06 — Agenția Europeană de Mediu



07 02 06 39 260 364 39 260 364 40 418 782 40 418 782 40 418 782 40 418 782 1 300 000 1 300 000 41 718 782 41 718 782

Rezervă

Total 39 260 364 39 260 364 40 418 782 40 418 782 40 418 782 40 418 782 1 300 000 1 300 000 41 718 782 41 718 782

10

Comentarii:După paragraful:

Sumele rambursate în conformitate cu articolul 17 .......... postului 6 6 0 0 din situația generală a veniturilor.


Schema de personal a Agenției Europene de Mediu este prezentată în anexa „Personal” la prezenta secțiune. În plus, ar trebui create două posturi suplimentare de agenți contractuali (grupa de funcții 4). Contribuția Uniunii pentru2020se ridică la suma totală de40 672 000EUR. O sumă de253 218EUR provenind din recuperarea excedentului din 2018 se adaugă la suma de40 418 782EUR înscrisă în buget.

Se elimină următorul text:

Contribuția Uniunii pentru 2020 se ridică la un total de 40 672 000 EUR. Suma de 253 218 EUR provenind din recuperarea excedentului pe 2018 se adaugă la suma de 40 418 782 EUR înscrisă în buget.

Justificare:A fost solicitată implicarea AEM pentru realizarea sarcinilor suplimentare menționate mai jos.

Se preconizează că AEM va juca un rol esențial în activitatea de monitorizare, verificare și raportare cu privire la schimbarea destinației terenurilor în Europa, în conformitate cu dispozițiile referitoare la exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF).

AEM ar trebui să își asume responsabilități în ceea ce privește raportarea, analiza și evaluarea datelor în contextul reformării Directivei privind apa potabilă și, de asemenea, în contextul adoptării noului Regulament privind reutilizarea apei pentru irigațiile agricole.

În domeniul biodiversității, se preconizează că atribuțiile AEM vor include monitorizarea speciilor alogene invazive și a pădurilor.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Se adaugă: 07 02 77 53Buget 2019 Proiect de buget 2020 Poziţia Consiliului 2020 Diferenţă Sumă nouă


07 02 77 53 2 000 000 1 000 000 2 000 000 1 000 000

Rezervă

Total 2 000 000 1 000 000 2 000 000 1 000 000

Rubrică:Acțiune pregătitoare — Crearea unui observator european pentru rezistență și adaptare la secetă

Comentarii:Se adaugă următorul text:

Obiectivul principal al acțiunii pregătitoare ar fi crearea unui Observator european al secetei, care să se transforme din ceea ce este în prezent într-o organizație cu capacitate instituțională, cu resurse umane și materiale, astfel încât să faciliteze și să eficientizeze o rețea formată din universități, unități de cercetare și dezvoltare, întreprinderi din sectorul de producție și societatea civilă.

Acest observator european ar realiza cercetări în domeniul secetei, nu numai privind originea, ci și privind consecințele sale.

11

Cu resurse umane, cunoștințe științifice și tehnice, ar furniza date (analize statistice și analize ale tendințelor) și metodologii pentru utilizarea și adaptarea resurselor productive în funcție de realitățile și nevoile fiecărei regiuni și ale fiecărui tip de producție agricolă specifică și ar oferi servicii de asistență și de consiliere statelor membre și regiunilor afectate de secetă.

Temei juridic:Se adaugă următorul text:

Acțiune pregătitoare în sensul articolului 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

Justificare:Existând deja un Observator european al secetei, este nevoie urgent de o instituție cu resurse tehnice și umane alocate pentru a studia acțiunile adecvate care trebuie întreprinse atunci când avem de-a face cu seceta extremă cu care se confruntă anumite părți ale Europei.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------




07 02 77 53 1 000 000 500 000 1 000 000 500 000

Rezervă

Total 1 000 000 500 000 1 000 000 500 000

Rubrică:Proiect-pilot — Impactul schimbărilor climatice asupra calității apei


Creșterea temperaturii medii a corpurilor de apă generează schimbări ale microbiomurilor, de exemplu prin crearea unor condiții favorabile dezvoltării cianobacteriilor, care pot produce cianotoxine și reprezintă un risc pentru sănătatea publică.

În plus, inundațiile sau secetele afectează distribuția poluanților chimici și microbiologici în corpurile de apă, fapt care necesită, de asemenea, o atenție specială.

Acest domeniu de lucru ar trebui să includă:

monitorizarea râurilor și a rezervoarelor de apă pentru a se detecta din timp dezvoltarea cianobacteriilor toxice care pot pune în pericol calitatea apei destinate consumului uman sau activităților recreative;

cartografierea potențialelor zone de mare risc de fenomene toxice asociate cu apariția cianobacteriilor;

caracterizarea organismelor depistate în situații nocive și a toxinelor acestora;

monitorizarea multora dintre evenimentele posibile generate de schimbările climatice ca urmare a creșterii și răspândirii microorganismelor patogene, cum ar fi agentul holerei;

monitorizarea răspândirii poluanților chimici în mediul acvatic.

12


Proiect-pilot în sensul articolului 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

Justificare:Schimbările climatice, caracterizate de încălzirea globală asociată cu secete și inundații, determină schimbări regionale care se reflectă în calitatea chimică și microbiologică a apei, punând în pericol sănătatea publică.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Norbert Lins, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

-------------------------------




07 02 77 53 439 881 219 940 439 881 219 940

Rezervă

Total 439 881 219 940 439 881 219 940

Rubrică:Proiect-pilot — Îmbunătățirea orientărilor destinate administratorilor de terenuri, ecologiștilor și comunităților locale și a cunoștințelor acestora în vederea conservării peisajelor din rețeaua Natura 2000 și din afara acesteia care aparțin patrimoniului nostru cultural


Inițiativele „Landcare” (de îngrijire a peisajelor) sunt caracterizate de o cooperare strânsă între ecologiști, agricultori și comunitățile locale. Scopul acestora este conservarea diversității peisajelor europene și a biodiversității acestora, precum și acordarea de sprijin pentru continuarea dezvoltării sustenabile a economiilor rurale. În șase state membre (Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, România și Spania) se depun, în prezent, eforturi de cooperare pentru conservarea naturii, iar în alte state membre sunt în curs de desfășurare acțiuni similare (Lituania și Cehia, de exemplu).

Cadrul de desfășurare a activităților din cadrul acestor inițiative de tip „Landcare” este definit de efortul activ de îmbunătățire a punerii în aplicare a directivelor UE privind protecția naturii. Proiectul va promova măsurile relevante din cadrul PAC, inclusiv măsurile dedicate păsărilor specifice terenurilor agricole și gestionării siturilor Natura 2000. Proiectul va contribui la includerea tuturor măsurilor/obiectivelor relevante în planurile strategice PAC și în cadrele de acțiune prioritare. De asemenea, punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa este considerată importantă pentru proiect și pentru aplicarea legislației UE în domeniul protecției naturii.

Pentru a atinge aceste obiective și pentru a le îndeplini la nivel local în regiunile vizate, organizațiile participante utilizează o gamă largă de activități care sprijină în mod deliberat diversele părți interesate din zonele rurale relevante, pentru a garanta din punct de vedere structural aplicarea efectivă a măsurilor de conservare.

Principalele arii de acțiune pentru punerea în aplicare a legislației UE privind natura sunt:

13

- furnizarea unor surse de venit suplimentare pentru utilizatorii terenurilor prin măsuri de tip „Landcare” (de îngrijire a peisajelor), de exemplu, măsuri agroecologice care conservă peisajele și biodiversitatea;

- promovarea unor produse regionale de înaltă calitate (care provin, de exemplu, din siturile Natura 2000);

- sprijinirea turismului rural;

- crearea de locuri de muncă;

- și promovarea identităților regionale.

Experiența de până acum arată că abordarea „Landcare” optimizează punerea în aplicare a directivelor UE privind natura prin îmbunătățirea situației biodiversității locale, conservarea peisajelor noastre culturale și creșterea calității vieții în zonele rurale. În conformitate cu Planul de acțiune pentru natură, oameni și economie, aceste mișcări promovează abordările participative mai inteligente și încurajează implicarea deplină a proprietarilor și utilizatorilor de terenuri.

Prin urmare, dorim să intensificăm stabilirea de contacte și schimburile de experiență în cadrul inițiativelor și al organizațiilor europene „Landcare”: în ultimii ani, au început să aibă loc schimburi de experiență între diverse inițiative europene „Landcare”. Acestea beneficiază încă și în prezent de pe urma contactelor stabilite. În timpul vizitelor reciproce și al atelierelor, au fost dezvoltate noi abordări pentru o punere în aplicare mai eficientă a politicilor agricole și de mediu/privind natura ale UE. Astăzi, însă, este esențial să se îmbunătățească această cooperare la nivel european pentru consolidarea beneficiilor pe termen lung pentru dezvoltarea rurală și natură.

O colaborare mai strânsă pe întreg teritoriul Europei ar contribui, de asemenea, la punerea în aplicare mai eficientă a directivelor UE, spre exemplu a Directivei privind habitatele sau a Directivei-cadru privind apa, precum și la optimizarea impactului politicii agricole comune asupra peisajelor culturale din diferite țări. Feedbackul și sugestiile vor fi sintetizate și transmise Comisiei Europene, precum și ministerelor de resort din statele membre.

În acest proiect sunt incluși atât parteneri existenți, cât și parteneri noi, pentru a le permite să tragă învățăminte din factorii-cheie definiți și din experiențele practice. Aceștia pot participa la ateliere și la conferința europeană. Prin urmare, proiectul propus ar contribui, în ultimă instanță, la promovarea parteneriatelor europene și la consolidarea Uniunii Europene. Se vor organiza, așadar, cinci ateliere cu parteneri de succes în vederea definirii factorilor-cheie pentru o activitate cooperativă fructuoasă de conservare a naturii. Factorii-cheie vor fi sintetizați într-o publicație multilingvă și vor fi prezentați în cadrul unei conferințe europene finale intitulate „Landcare Europe – cooperare pentru conservarea naturii în beneficiul oamenilor și al mediului”. Noi mișcări de tip „Landcare” pot utiliza aceste elemente pentru a-și îmbunătăți activitățile desfășurate pe teren.

Obiectivul central al proiectului este promovarea unei aplicări mai eficiente a directivelor UE, cum ar fi Directiva privind habitatele sau Directiva-cadru privind apa, sau îmbunătățirea impactului politicii agricole comune asupra peisajelor culturale din diferite țări. Feedbackul și sugestiile vor fi sintetizate și transmise Comisiei Europene, precum și ministerelor de resort din statele membre. Prin aceasta se va încuraja și transferul de cunoștințe și experiențe practice de la o țară la alta și dezvoltarea unor programe adecvate, după caz.

În cadrul proiectului sunt incluși atât parteneri existenți, cât și parteneri noi, iar aceștia pot trage învățăminte de pe urma factorilor-cheie definiți și a experiențelor practice. Partenerii pot participa la ateliere și la conferința europeană. Astfel, proiectul ar ajuta în cele din urmă la promovarea parteneriatelor europene și la consolidarea Uniunii Europene.

Pe lângă punerea în aplicare a directivelor UE privind conservarea naturii, vor fi puse în discuție o serie de teme suplimentare și de actualitate legate de activitatea de zi cu zi în domeniul îngrijirii peisajelor din Europa, cu scopul de a găsi soluții și de a trage învățăminte din practicile consacrate și verificate:

? probleme de coexistență cu carnivorele mari din zonele rurale;

14

? lecțiile învățate și concluziile desprinse în ceea ce privește refacerea habitatelor pentru păsările specifice terenurilor agricole și participarea la un nou acord privind aceste specii de păsări;

? pornind de la experiențele acumulate și recomandările formulate în cadrul inițiativelor de îngrijire a peisajelor din Europa, proiectul-pilot va contribui la actualizarea orientărilor privind Natura 2000 și terenurile agricole;

? concluziile formulate vor contribui, de asemenea, la promovarea mai multor rezultate urmărite în cadrul Planului de acțiune pentru natură;

? experiențele și lecțiile învățate pot fi valorificate, de asemenea, în cadrul unor evenimente de interes biogeografic de stabilire de contacte etc.

Valoarea specială a colaborării în cadrul inițiativelor „Landcare” o reprezintă crearea unei punți între conservarea naturii, utilizatorii de terenuri și comunitățile locale. Prin urmare, obiectivele strategice ale UE pot fi mai bine realizate și pot promova o atmosferă proeuropeană în zonele rurale.



Justificare:Reducerea biodiversității în UE este un fenomen care continuă să se manifeste. Sunt necesare urgent acțiuni suplimentare pentru a inversa acest declin. Inițiativele „Landcare” (de îngrijire a peisajelor) pot juca un rol important în realizarea acestui obiectiv. În prezent nu există o colaborare europeană strânsă între aceste organizații. În consecință, este esențial să se dezvolte un schimb intens de experiențe, să se îmbunătățească instrumentele de punere în aplicare și să se promoveze exemple de bune practici. Pe lângă faptul că aceste demersuri vor contribui la conservarea biodiversității și a patrimoniului și peisajelor noastre culturale, se va încuraja și cooperarea în interiorul UE.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Martin Hojsík, Martin Häusling, Nicolae Ştefănuță, Michal Wiezik, Tilly Metz, Anja Hazekamp, Frédérique Ries, Francisco Guerreiro, Ulrike Müller, Jytte Guteland, Michèle Rivasi, Fredrick Federley, Mairead McGuinness, Dace Melbārde, Sirpa Pietikäinen, Günther Sidl, Eric Andrieu, Maria Noichl, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

-------------------------------




07 02 77 53 5 000 000 2 500 000 5 000 000 2 500 000

Rezervă

Total 5 000 000 2 500 000 5 000 000 2 500 000

Rubrică:Acțiune pregătitoare — Monitorizarea mediului cu ajutorul albinelor

15


Obiectivul acestei acțiuni pregătitoare este instituirea unui instrument pentru colectarea de date ecologice cu ajutorul albinelor melifere și al „produselor” apicole. Astfel va fi posibilă evaluarea expunerii la substanțe poluante și a difuzării în mediu la nivel de peisaj. De asemenea, va fi posibilă evaluarea diversității botanice în diverse tipuri de peisaje.

În pofida unui impact considerabil asupra bunăstării umane și a naturii pe care îl are expunerea la diverse substanțe poluante din mediu, îndeosebi la pesticide, mai există încă lacune majore în datele și informațiile referitoare la acest subiect. Albinele melifere intră în contact cu diferite matrice din cauza nevoilor lor biologice și a comportamentului lor. În cursul activității lor de colectare a hranei, care se poate produce într-o rază de până la 15 km, albinele se expun la poluanții din atmosferă, sol, vegetație și apă. Numeroase plante sunt vizitate zilnic pentru a culege nectar, secreții de la insectele care se hrănesc cu sevă, polen și/sau apă, în timp ce rășinile sunt colectate pentru producția de propolis. În timpul zborului, albinele sunt expuse, de asemenea, la particulele prezente în aer, care aderă la firele de pe corp sau sunt inhalate prin stigme. Substanțele poluante sunt aduse în stupi și ajung în produsele apicole, cum ar fi mierea, ceara, propolisul, polenul și pâinea albinelor. Albinele și produsele acestora pot constitui un instrument excelent pentru monitorizarea, pe lângă pesticide, a altor poluanți ai mediului, cum ar fi metalele grele, particulele în suspensie, compușii organici volatili și dioxidul de sulf.

Albinele sunt deja folosite ca indicatori biologici ai nivelului contaminării mediului. Au fost deja efectuate studii în care albinele și produsele apicole au fost folosite drept „instrumente de monitorizare” biologice pentru evaluarea calității mediului. Au fost deja descrise diferite niveluri de monitorizare ecologică folosind albine melifere, iar acestea prezintă grade de complexitate și de sensibilitate variate. Îngrijorați de pierderile de colonii de albine, apicultorii, tehnicienii apicultori și oamenii de știință din anumite zone ale Europei au început să analizeze conținutul de poluanți la albine și în produsele apicole. Rezultatele sunt deseori aceleași: albinele sunt expuse unei game largi de contaminanți simultan și consecutiv.

De asemenea, există lacune considerabile în cunoștințele privind diversitatea speciilor de plante și abundența lor în diferite tipuri de peisaje din UE. Aceste cunoștințe sunt esențiale pentru evaluarea calității habitatelor, precum și pentru evaluarea presiunii pe care o exercită asupra habitatelor diferitele tipuri de utilizare a terenurilor. Colectarea și analiza polenului din stupi reprezintă o metodă promițătoare de colectare a unor date și informații neprețuite, care pot contribui la completarea lacunelor respective.

Datele și informațiile de mediu generate prin măsurile de monitorizare prin intermediul albinelor ar sprijini politicile UE din următoarele domenii:

Sănătatea publică și siguranța alimentară

Sănătatea plantelor și a animalelor, inclusiv sănătatea albinelor

Dezvoltarea rurală și agricolă, inclusiv a apiculturii

Producția agricolă și securitatea alimentară

Protecția mediului (natura, aerul, apa, solul)

Biodiversitatea.

În special, pot fi sprijinite măsuri efective în conformitate cu:

Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor

Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare

Politica agricolă comună a UE

Politica UE în materie de biodiversitate, inclusiv Inițiativa UE privind polenizatorii

16

Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici

Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale.

Astfel, monitorizarea mediului prin intermediul albinelor va contribui la punerea în aplicare în UE a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), în special a obiectivelor 2 („zero foamete”), 3 („sănătate și bunăstare”), 12 („consum și producție responsabile”), 14 („viața subacvatică”) și 15 („viața terestră”).

În 2018, Parlamentul a finanțat proiectul-pilot intitulat „Monitorizarea ecologică a utilizării pesticidelor folosind albinele melifere”. Această acțiune pregătitoare se va baza pe rezultatele proiectului-pilot. Acțiunea pregătitoare își va extinde domeniul de aplicare pentru a include alți poluanți ai mediului și monitorizarea diversității botanice. Această acțiune pregătitoare va fi un proiect științific cetățenesc, apicultorii având un rol determinant prin colectarea eșantioanelor din stupi.

Activitățile din cadrul acțiunii pregătitoare:

Acțiunea pregătitoare va finanța punerea în practică la nivelul UE a metodologiei de monitorizare elaborate și testate în prezent în cadrul proiectului-pilot. De asemenea, se va urmări extinderea monitorizării către alți poluanți ai mediului, precum și către diversitatea botanică.

În mod concret, activitățile din cadrul acestei acțiuni pregătitoare vor urmări următoarele:

Vor studia modalitățile de extindere a protocolului de monitorizare către alți poluanți ai mediului decât pesticidele și vor elabora module corespunzătoare în acest sens

Vor pune în practică protocolul de monitorizare prin eșantioane din stupi din diferite terenuri, în funcție de tipurile de utilizare, în toate statele membre

Vor efectua analize chimice și de polen ale eșantioanelor

Vor crea o infrastructură informatică pentru generarea, stocarea, gestionarea, prelucrarea și partajarea datelor colectate.

Această acțiune pregătitoare se va derula timp de trei ani și va avea un buget de 5 milioane de euro.



Justificare:Pesticidele și alți poluanți ai mediului afectează puternic bunăstarea umană și natura. Există lacune importante în datele și informațiile privind expunerea oamenilor și a viețuitoarelor sălbatice la poluanții din mediu. Această acțiune pregătitoare se va baza pe rezultatele proiectului-pilot actual pentru a crea un instrument care folosește albinele pentru colectarea datelor necesare, în vederea completării lacunelor. Astfel, ea va contribui la eficacitatea politicilor și măsurilor adoptate de UE în domeniile mediului, sănătății și siguranței alimentare.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------

17




07 02 77 53 2 000 000 1 000 000 2 000 000 1 000 000

Rezervă

Total 2 000 000 1 000 000 2 000 000 1 000 000

Rubrică:Proiect-pilot — Impactul erbicidelor asupra amfibienilor și a insectelor polenizatoare


Proiectul-pilot va avea următoarele obiective:

elaborarea unei strategii cu orientări care să includă toată gama relațiilor dintre polenizare și culturi în diferite state membre;

asistență pentru dezvoltarea de politici vizând conservarea și minimizarea impactului utilizării substanțelor erbicide în cazul acestor specii;

stabilirea unui calendar pentru crearea unei liste a coformulanților care nu sunt acceptați pentru a fi incluși în produsele fitosanitare;

reevaluarea autorizației de introducere pe piață și de utilizare a acestor produse;

promovarea și stimularea cercetării în laboratoare publice, în centre de cercetare și în mediul academic, în domeniul combaterii plantelor dăunătoare în zonele publice și în agricultură, evitând utilizarea erbicidelor;

consolidarea și promovarea măsurilor de protecție și producție integrată în agricultură, pentru a se evita utilizarea erbicidelor.



Justificare:Dispariția polenizatorilor reprezintă una din principalele crize ecologice din ultimii ani. Mediul științific estimează că aproximativ 35 % din culturile mondiale depind într-o anumită măsură de polenizarea efectuată de insecte și păsări polenizatoare. Din mai multe studii realizate pe toate continentele reiese că insectele și păsările polenizatoare sunt serios amenințate cu dispariția din cauza utilizării fără discernământ a erbicidelor și pesticidelor în agricultură.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------

18




07 02 77 53 2 000 000 1 000 000 2 000 000 1 000 000

Rezervă

Total 2 000 000 1 000 000 2 000 000 1 000 000

Rubrică:Proiect-pilot — Mecanisme de control pentru calitatea și siguranța alimentară a producției ecologice


Acest proiect-pilot ar trebui să vizeze instituirea unor mecanisme de control al calității și siguranței alimentare în cazul producției ecologice. Proiectul ar trebui să compare sistemele folosite în diferite state membre și să contribuie la elaborarea unui ghid de bune practici în acest domeniu de producție.



Justificare:Având în vedere diferitele fraude depistate în ultimii ani și necesitatea de a garanta siguranța consumatorilor, este urgent necesar să se asigure o supraveghere mai bună și mai eficace a producției ecologice.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------




07 02 77 53 1 000 000 500 000 1 000 000 500 000

Rezervă

Total 1 000 000 500 000 1 000 000 500 000

Rubrică:Proiect-pilot — Poluanții chimici și microbiologici emergenți din apă


Substanțele chimice sau microorganismele care sunt responsabile pentru prima dată de cazuri de îmbolnăvire sau despre care se știe deja că le-a crescut impactul asupra sănătății umane sau că s-au extins în zone în care nu s-au raportat încă cazuri de îmbolnăviri sunt considerate emergente. Produsele care înainte nu erau recunoscute ca punând probleme de sănătate publică pot include o categorie amplă de produse chimice (perturbatori endocrini, produse farmaceutice, agenți de diagnosticare, produse

19

cosmetice, substanțe ignifuge, produse secundare rezultate în urma dezinfecției apei, subproduse industriale, nanomateriale etc.) și microorganisme (Escherichia coli O157, Legionella, virusul hepatitei E, Norovirus Cryptosporidium, toxinele cianobacteriilor etc.).

Alături de serviciile de sănătate din statele membre, acest proiect va permite elaborarea și punerea în aplicare a unor planuri de urgență pentru a răspunde unor situații de urgență legate de mediu și elaborarea de recomandări care să includă măsuri corective, preventive, educaționale sau de altă natură, considerate adecvate pentru fiecare situație în parte și care să poată promova bunele practici în materie de sănătate ecologică.

Proiectul ar trebui să promoveze și să contribuie la:

monitorizarea mediului ca răspuns la nevoile emergente în materie de sănătate;

studiul epidemiologic de laborator al bolilor care se transmit prin apă;

sensibilizarea cu privire la răspândirea, caracterul toxic, persistența și mecanismele de transformare ale diferiților poluanți emergenți.



Justificare:Monitorizarea unor astfel de situații în cazul resurselor de apă de suprafață garantează controlul calității apei, evitând riscurile pentru sănătate și reducând costurile legate de tratamente.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------




07 02 77 53 2 000 000 1 000 000 2 000 000 1 000 000

Rezervă

Total 2 000 000 1 000 000 2 000 000 1 000 000

Rubrică:Proiect-pilot — Proiect-pilot - Monitorizarea și controlul speciilor alogene invazive în perioadele de după incendii


Vizează studierea și stabilirea de proceduri pentru monitorizarea și controlul speciilor alogene invazive în perioadele de după incendii.

Ar trebui să compare experiențele existente, să aplice în mod experimental metode diferite în (cel puțin) 3 studii de caz diferite și să stabilească un ghid de bune practici care să fie pus la dispoziția statelor membre.

20



Justificare:Incendiile forestiere se numără printre cauzele răspândirii speciilor alogene invazive. Cu cât sunt controlate mai din timp, cu atât controlul/eradicarea acestora are mai mult succes.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------




07 02 77 53 1 000 000 500 000 1 000 000 500 000

Rezervă

Total 1 000 000 500 000 1 000 000 500 000

Rubrică:Proiect-pilot — Refacerea din punct de vedere ecologic și al producției a zonelor afectate de incendii forestiere


Pentru a îmbunătăți refacerea din punct de vedere ecologic și al producției a zonelor afectate de incendii forestiere și pentru a maximiza captarea carbonului în perioada de după incendii, acest proiect-pilot urmărește să evalueze punerea în aplicare a instrumentelor disponibile în prezent și rezultatele acesteia (de exemplu, dezvoltarea rurală), să propună adaptări și/sau crearea de noi instrumente care să poată fi folosite de statele membre.



Justificare:Incendiile forestiere reprezintă factori principali care afectează mediul și cauzează deteriorarea ecosistemului, ducând la pierderea de păduri indigene, la dispariția speciilor, la daune pentru populația urbană și la alte efecte.

Fenomenul schimbărilor climatice s-a accentuat și s-a intensificat frecvența incendiilor care nu fac decât să amplifice pagubele. Măsurile în vederea refacerii ecologice pot varia în funcție, de exemplu, de durata și de

21

suprafața incendiului, de adaptările la mediu, de condițiile meteorologice, de vegetație și de resursele disponibile, care pot diferi de la caz la caz.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Martin Hojsík, Martin Häusling, Michal Wiezik, Tilly Metz, Anja Hazekamp, Frédérique Ries, Francisco Guerreiro, Ulrike Müller, Jytte Guteland, Michèle Rivasi, Fredrick Federley, Mairead McGuinness, Dace Melbārde, Sirpa Pietikäinen, Günther Sidl, Eric Andrieu, Maria Noichl, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

-------------------------------




07 02 77 54 5 000 000 2 500 000 5 000 000 2 500 000

Rezervă

Total 5 000 000 2 500 000 5 000 000 2 500 000

Rubrică:Acțiune pregătitoare — Monitorizarea agenților polenizatori în UE și indicatorii aferenți


Obiectivul acestei acțiuni pregătitoare este sprijinirea punerii în practică a unui sistem paneuropean de monitorizare a insectelor polenizatoare sălbatice din statele membre și elaborarea indicatorilor aferenți.

Insectele polenizatoare fac parte integrantă din ecosistemele sănătoase, iar reducerea dramatică a populațiilor acestora trezește îngrijorări puternice. În Europa, zoogamia se efectuează în principal de către insecte: aproximativ 2 000 de specii de albine, 900 de specii de sirfide, 500 de specii de fluturi, 8 000 de specii de fluturi de noapte. Un rol important de polenizare le revine și altor specii de muște, viespi și coleoptere. Fără aceste insecte, populațiile multor specii de plante s-ar reduce și, în cele din urmă, ar dispărea, ceea ce ar avea consecințe grave pentru starea naturii și pentru bunăstarea omului. În UE, 4 din 5 specii de culturi agricole și plante sălbatice cu flori depind, cel puțin parțial, de zoogamie. O cotă de până la 15 miliarde EUR din producția agricolă anuală din UE depinde direct de insectele polenizatoare. Aceste insecte sunt general percepute ca fiind unul dintre cei mai importanți indicatori ai unui mediu sănătos.

La 1 iunie 2018, Comisia Europeană a adoptat Inițiativa UE privind insectele polenizatoare, dând curs apelurilor lansate de Parlamentul European și de Consiliu de a se întreprinde măsuri pentru a contracara reducerea dramatică a agenților polenizatori. Inițiativa prevede o serie de măsuri pentru a elimina cauzele cunoscute ale acestei reduceri, axându-se totodată pe îmbunătățirea cunoștințelor în acest sens. În inițiativă se subliniază importanța unei abordări sistemice față de colectarea de date și informații privind agenții polenizatori, pentru a se putea evalua măsurile din diverse domenii și a li se îmbunătăți eficacitatea. În timp ce în unele domenii avem cunoștințe relativ suficiente (reducerea populațiilor de fluturi, starea degradată a habitatelor acestora și motivele acestui declin), mai există lacune în cunoștințele privind situația și tendințele în cazul majorității insectelor polenizatoare, precum și cauzele și consecințele reducerii populațiilor acestora. Un proces de monitorizare coordonat la nivelul UE, susținut de o metodologie standardizată de colectare a datelor pe teren, ne va permite să completăm aceste lacune de importanță critică și să elaborăm indicatori fiabili care să contribuie la elaborarea unor politici europene eficace pentru insectele polenizatoare.

Indicatorii privind insectele polenizatoare vor avea o importanță determinantă îndeosebi pentru noul cadru al UE post-2020 privind biodiversitatea și pentru noua politică agricolă comună (PAC). Subiectul

22

insectelor polenizatoare figurează în fruntea priorităților enunțate în Convenția ONU privind diversitatea biologică, care stabilește un cadru de măsuri la nivel mondial privind biodiversitatea și la care contribuie activ Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Această activitate s-a soldat cu publicarea în 2016 a primului raport mondial privind insectele polenizatoare, elaborat de Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES). Se așteaptă includerea insectelor polenizatoare în obiectivele viitorului cadru privind biodiversitatea. Pe lângă valoarea în sine a insectelor polenizatoare ca obiect al măsurilor, indicatorii aferenți vor contribui la evaluarea progreselor realizate pe calea îndeplinirii unei serii de alte obiective privind biodiversitatea, inclusiv a celor legate de Directiva UE privind habitatele, rețeaua Natura 2000, agricultura și silvicultura.

Astfel cum se prevede la acțiunea 5C din cadrul Inițiativei UE privind insectele polenizatoare, Comisia va include în cadrul de performanță și de monitorizare al PAC un indicator privind insectele polenizatoare după finalizarea și punerea sa în funcțiune. Un astfel de indicator va constitui un element de neprețuit în cadrul pentru indicatori din propunerile Comisiei pentru PAC 2021-2027: insectele polenizatoare reprezintă un mijloc potrivit pentru evaluarea biodiversității în general și un factor esențial în producția agricolă. Datorită acestei dualități, indicatorii privind insectele polenizatoare vor constitui, de asemenea, o contribuție de valoare la cadrul de monitorizare a punerii în aplicare în UE a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), în special a obiectivelor 15 („viața terestră”) și 2 („zero foamete”). Indicatorul privind fluturii de câmp a fost deja inclus în acest cadru, iar această acțiune va contribui la sustenabilitatea monitorizării fluturilor și a difuzării acestui indicator peste tot în UE.

Deși metodele de monitorizare și indicatorii elaborați în cadrul Inițiativei UE privind insectele polenizatoare se axează pe speciile polenizatoare sălbatice, ei vor aduce beneficii considerabile, de asemenea, situației albinelor melifere și sectorului apicol. Speciile cultivate și cele sălbatice au aceleași surse de alimentare, iar populațiile lor suferă de aceleași probleme principale. Monitorizarea speciilor sălbatice va oferi informații valoroase nu numai privind calitatea mediului pentru toate insectele polenizatoare, ci și date esențiale pentru cercetări ce vizează diverși factori de presiune și interacțiunea dintre aceștia. Acest lucru este esențial pentru elaborarea unor măsuri eficace de contracarare și pentru susținerea unui proces de recuperare eficace.

În afara acestei contribuții fundamentale la formularea politicilor, datele și informațiile generate de sistemul de monitorizare vor permite elaborarea de instrumente pentru administratorii de terenuri, mai ales pentru agricultori. Datele privind situația speciilor polenizatoare, combinate cu date de calitate privind culturile (de exemplu conform rezultatelor prevăzute la acțiunea 3B din Inițiativa UE privind insectele polenizatoare), vor permite elaborarea unui atlas al speciilor polenizatoare și al polenizării sau a unui sistem de alertă timpurie în caz de insuficiență de insecte polenizatoare. Acest lucru îi va ajuta pe agricultori, ale căror randamente și profituri depind în esență de insectele polenizatoare, să ia decizii în cunoștință de cauză privind modalitățile de valorificare a acestui factor de producție agricol și de reducere a riscurilor legate de scăderea populațiilor de insecte polenizatoare.

De asemenea, aceasta va permite elaborarea de instrumente pentru actorii de pe treptele superioare ale lanțului biomasic, cum ar fi instrumente de evaluare și gestionare a riscurilor pentru producătorii de alimente și băuturi, furnizorii sau vânzătorii cu amănuntul ale căror produse și servicii depind de produsele agricole legate de insectele polenizatoare. Astfel, datele și informațiile de calitate privind insectele polenizatoare vor susține programul bioeconomic în general. Actualizarea Strategiei din domeniul bioeconomic, care a avut loc în 2018, a inclus o acțiune care va sprijini elaborarea de astfel de instrumente, pentru a facilita integrarea insectelor polenizatoare în lanțurile valorice legate de cerere (acțiunea 3.3.4).

Se preconizează ca sfera de acțiune a sistemului UE pentru monitorizarea insectelor polenizatoare să cuprindă cel puțin principalele grupuri taxonomice: albinele, sirfidele, fluturii și fluturii de noapte. În prezent, singura activitate sistemică de monitorizare la nivelul UE a unui grup de insecte polenizatoare este monitorizarea fluturilor, care se efectuează în jumătate din statele membre ale UE. În 2018, Parlamentul a finanțat proiectul-pilot „Monitorizarea fluturilor și indicatori cu privire la lepidoptere la nivelul Uniunii (ABLE)” în vederea extinderii acestui sistem de monitorizare. Acțiunea pregătitoare se va

23

baza pe acest proiect-pilot pentru a asigura monitorizarea fluturilor pe întreg teritoriul UE și va contribui la crearea primului proces de monitorizare la nivelul UE a altor grupuri de insecte polenizatoare.

Comisia preconizează să instituie, în mai 2019, un grup tehnic de experți, însărcinat cu elaborarea, până în mai 2020, a unui sistem de monitorizare a insectelor polenizatoare la nivelul UE și a unor indicatori privind insectele polenizatoare. Pentru a pune în practică sistemul de monitorizare și a permite transmiterea de date în vederea elaborării indicatorilor deja în 2021, este esențial ca pregătirile necesare să înceapă în statele membre în 2020. Multe dintre statele membre se vor confrunta, probabil, cu o insuficiență de capacități administrative și academice, ceea ce impune concentrarea eforturilor într-o fază inițială, pentru a se asigura reușita implementării.

Activitățile din cadrul acțiunii pregătitoare:

Acțiunea pregătitoare va finanța activități care au ca scop soluționarea dificultăților din statele membre legate de capacități, pentru a facilita implementarea armonizată a unui sistem paneuropean de monitorizare a insectelor polenizatoare.

Acțiunea pregătitoare va sprijini, mai precis, următoarele activități:

- îmbinarea la nivelul UE a cunoștințelor din domeniu, stabilirea legăturilor între experți și formarea;

- coordonarea implementării sistemului în toate statele membre;

- asistență la pregătirea capacităților administrative, financiare și academice din statele membre;

- asistență la primele etape de implementare a sistemului în statele membre în care capacitățile nu sunt suficiente;

- valorizarea și completarea proiectului-pilot ABLE al PE în ceea ce privește sistemul actual de monitorizare a fluturilor.

Această acțiune pregătitoare se va derula timp de trei ani și va avea un buget de 5 milioane EUR.



Justificare:Reducerea dramatică a numărului insectelor polenizatoare și impactul acesteia asupra naturii și bunăstării umane reprezintă o mare provocare pentru societate. Această acțiune va sprijini punerea în practică a unui sistem paneuropean de monitorizare a insectelor polenizatoare și elaborarea de indicatori privind aceste insecte. Acest lucru este esențial pentru formularea unor politici adecvate și evaluarea reușitei acestora în ceea ce privește contracararea declinului populațiilor de insecte și a pierderii serviciilor de polenizare, mai ales prin intermediul politicii UE privind biodiversitatea și al politicii agricole comune. Această acțiune se va baza, printre altele, pe proiectul-pilot de monitorizare a fluturilor ABLE.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Martin Hojsík, Martin Häusling, Michal Wiezik, Anja Hazekamp, Frédérique Ries, Ulrike Müller, Jytte Guteland, Fredrick Federley, Mairead McGuinness, Francisco Guerreiro, Dace Melbārde, Sirpa Pietikäinen, Tilly Metz, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

-------------------------------

24




07 02 77 55 2 650 000 1 325 000 2 650 000 1 325 000

Rezervă

Total 2 650 000 1 325 000 2 650 000 1 325 000

Rubrică:Acțiune pregătitoare — Evaluarea stării biodiversității europene prin utilizarea Indicelui Listei roșii


Obiectivul acestei acțiuni pregătitoare este de a evalua modificările constatate în ceea ce privește starea biodiversității în Europa, la nivelul UE28 și la nivel paneuropean, de a aborda factorii interrelaționați ai declinului și de a monitoriza impactul măsurilor de conservare și al măsurilor de politică. Aceasta va constitui o contribuție importantă la evaluarea finală a Strategiei UE în domeniul biodiversității și a cadrelor post-2020 ale UE privind biodiversitatea. Abordarea propusă combină mobilizarea unor rețele de cunoștințe și a unor date specifice cu utilizarea unui instrument de măsurare predefinit, Indicele Listei roșii al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) - RLI, pentru a actualiza listele roșii europene existente și a evalua evoluția stării de conservare a speciilor, astfel încât informaţiile obţinute să permită adaptarea politicilor sectoriale și a celor privind utilizarea terenurilor, care este esențială pentru optimizarea sferei lor de acțiune.

În Europa, riscul dispariției unor specii a crescut dramatic în ultimii 20 de ani. Deși cauzele acestui declin sunt cunoscute în mare măsură pentru anumite grupuri de organisme și au fost puse în aplicare măsuri și politici de conservare pentru a împiedica continuarea acestor tendințe de declin, datele și cunoștințele privind evoluția stării de conservare a speciilor și amenințările la adresa lor sunt inexistente sau nu sunt ușor accesibile, nu au fost elaborați în mod sistematic indicatori privind starea de conservare a speciilor, iar măsurile de conservare și de politică nu au fost aplicate în mod echilibrat la nivel geografic. Acești factori limitează înțelegerea impactului pe care îl au măsurile concrete de redresare și fac mai dificilă măsurarea progreselor înregistrate de UE în raport cu obiectivele convenite la nivel regional și internațional pentru a combate reducerea biodiversității.

RLI al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) este un instrument de măsură acceptat pe scară largă pentru evaluarea modificărilor înregistrate de riscul de extincție a unor specii la nivel mondial și a fost adoptat ca indicator oficial al progreselor realizate în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă și a obiectivelor globale de la Aichi în materie de biodiversitate. Ca atare, RLI a fost utilizat recent pentru a evalua tendințele înregistrate la nivel regional de starea de conservare a mamiferelor, păsărilor și amfibienilor din Europa și Asia Centrală în contextul elaborării raportului de evaluare regională al Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice și se propune ca instrumentul să fie folosit și pentru punerea în aplicare a cadrului global post-2020 privind biodiversitatea. RLI utilizează datele din Lista roșie a speciilor periclitate elaborată de IUCN, care a evaluat, începând din 2006, peste 11 000 de specii la nivel european, pe două niveluri regionale: teritoriul cuprins între granițele geografice ale Europei și cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Pentru speciile marine, aria geografică supusă evaluărilor include Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Baltică și mările septentrionale, precum și partea europeană din Oceanul Atlantic [și anume, apele teritoriale și cele cuprinse în zona economică exclusivă (ZEE), inclusiv ZEE ale insulelor macaroneziene care aparțin Portugaliei și Spaniei]. Cu toate acestea, evaluările bazate pe Lista roșie a IUCN își pierd oficial valabilitatea după 10 ani și niciun grup taxonomic nu a mai făcut obiectul unei reevaluări la nivelul UE28 și la scară paneuropeană. Prin urmare, este esențial ca speciile să fie reevaluate în mod periodic pentru a se obține un indicator fiabil și pertinent al tendințelor înregistrate la

25

nivel european în materie de biodiversitate și reducere a amenințării în timp, astfel încât procesul de elaborare a politicilor să aibă o abordare mai cuprinzătoare și să se bazeze pe dovezi relevante.

Acțiunea pregătitoare își propune să utilizeze RLI al IUCN pentru a estima, la nivelul UE28 și la scară paneuropeană, riscul agregat de extincție pentru aproape toți taxonii evaluați până în prezent de Lista roșie a speciilor periclitate a IUCN. Aceștia includ vertebrate (mamifere, amfibieni, reptile, pești de apă dulce), nevertebrate (moluște non-marine, fluturi, coleoptere saproxilice, libelule și albine) și plante (vasculare și medicinale). RLI al IUCN poate evalua dacă rata scăderii biodiversității a fost redusă în Europa, contribuind la creșterea eficacității măsurilor de conservare aplicate pe teren și evaluând, în același timp, progresele înregistrate în punerea în aplicare a politicilor și a legislației UE, de exemplu a actualei Strategii a UE în domeniul biodiversității — în special a obiectivului 1, care urmărește îmbunătățirea protecției speciilor și a habitatelor acestora prin punerea în aplicare pe deplin a directivelor UE privind natura — ceea ce va permite acumularea unei baze de cunoștințe pentru stabilirea obiectivelor de politică din agenda post-2020. Aceste reevaluări ar trebui să fie aliniate la ciclul de politici (de exemplu, Planul de acțiune al UE privind biodiversitatea din 2010, politica UE privind biodiversitatea până în 2020, Strategia UE în domeniul biodiversității până în 2030 etc.).

Metodologia generală pentru reevaluarea speciilor se va baza pe evaluările existente din Lista roșie. Vor fi necesare unele demersuri preliminare pentru a colecta informațiile necesare și pentru a actualiza evaluările. Atelierele de evaluare vor avea loc numai pentru a revizui statutul din Lista roșie al celor mai periclitate specii, astfel încât se preconizează că numărul speciilor va fi mai mic decât într-un exercițiu de evaluare tipic și, prin urmare, costurile vor fi mai mici. Durata acestor ateliere va varia între 1 și 4 zile, în funcție de numărul de specii care urmează să fie evaluate. Cunoștințele, expertiza și datele referitoare la taxonomie vor fi mobilizate prin colaborarea cu grupurile specializate relevante ale Comisiei pentru Supraviețuirea Speciilor (SSC) a IUCN și cu personalul IUCN care coordonează evaluarea globală realizată de aceste grupuri. Consultările suplimentare ale experților locali și internaționali și cooperarea cu aceștia vor fi esențiale pentru succesul activităților și, prin urmare, această acțiune are un potențial uriaș de stimulare a centrelor locale de cunoaștere și de consolidare a capacităților (prin intermediul atelierelor). Lista roșie a IUCN permite, în principiu, punerea la dispoziție gratuită pe site-ul internet al organizației a evaluărilor privind speciile și a hărților de distribuție, iar toate informațiile recent colectate vor fi transmise și către Centrul de date privind biodiversitatea al Agenției Europene de Mediu (AEM). Orice noi serii de date cronologice detaliate privind gradul de abundență și distribuția grupurilor de specii propuse care sunt colectate în cadrul acestei acțiuni vor fi puse la dispoziție, cu repectarea condițiilor stabilite în acordurile juridice de partajare a datelor încheiate cu mecanismele existente de monitorizare pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală și de acces la date, într-o bază de date integrată care poate contribui în mod direct la un sistem integrat de monitorizare a biodiversității și a ecosistemelor, ce urmează să fie dezvoltat de către Comisia Europeană și Agenția Europeană de Mediu.

REZULTATE PRECONIZATE

Se preconizează că următoarele patru rezultate principale vor fi obținute prin reevaluări:

1) Publicarea unei Listei roșii europene pentru fiecare grup de specii (la nivel paneuropean și la nivelul UE), care să furnizeze o prezentare sinoptică a analizelor efectuate și a rezultatelor procesului de reevaluare, inclusiv exemple de specii a căror stare de conservare este marcată de tendințe pozitive, stabile și negative, astfel cum reies din datele RLI, o trecere în revistă a succeselor și eșecurilor în materie de conservare, cu mesaje și recomandări cheie în atenția principalelor sectoare responsabile pentru acțiunile aflate în desfășurare pe teritoriul Europei și care continuă să sprijine și/sau să amenințe conservarea speciilor. Aceste cunoștințe vor fi esențiale pentru perfecționarea demersurilor de integrare a agendei privind biodiversitatea în cadrul activității actorilor nestatali și pentru informarea publicului larg cu privire la acțiunile și comportamentele care vor aduce beneficii biodiversității europene, promovând serviciile ecosistemice și, prin urmare, bunăstarea umană. Reevaluările finale pentru fiecare specie vor fi, de asemenea, prezentate sub formă de fișe informative actualizate pe site-ul IUCN. Avantajele încărcării fișelor informative pe site-ul internet dedicat Listei roșii sunt posibilitatea de a accesa într-un singur loc toate datele de la nivel european din Lista roșie, accesul la cele mai recente evaluări cu o sferă de aplicare

26

mai largă decât cea a prezentei acțiuni, care sunt alimentate cu noi informații introduse de Rețeaua de experți ai SSC, precum și posibilitatea comparării cu evaluările de la nivel mondial și cu alte evaluări regionale ale acelorași specii. Conform modelului Listelor roșii europene publicate anterior, exemplarele evaluărilor actualizate vor fi imprimate în culori și vor include cifre și fotografii, iar publicațiile vor fi, de asemenea, concepute astfel încât să se reducă la minimum timpul de descărcare pentru versiunea în format PDF. Publicațiile vor fi prezentate în format tipărit (300 de exemplare), precum și în format electronic (Word și PDF).

2) Integrarea bazelor de date actualizate ale Listei roșii în Centrul de date privind biodiversitatea al AEM și în infrastructura care îl găzduiește. Toate informațiile colectate pentru a realiza estimările RLI (dimensiunea populației, distribuția, tendințele demografice, habitatele, amenințările) vor fi utilizate pentru a actualiza evaluările existente ale speciilor din cadrul serviciului de informații privind speciile (SIS) și exportate în baze de date în format Microsoft Access (per grup taxonomic), care vor fi apoi formatate în conformitate cu cerințele Centrului de date privind biodiversitatea al AEM, unde vor fi puse la dispoziție.

3) Pregătirea textului pentru site-ul EUROPA. Rezultatele înregistrate în RLI pentru fiecare grup taxonomic vor fi prezentate într-o nouă filă, ce va fi creată în cadrul actualului index disponibil pentru fiecare evaluare a Listei roșii europene pe site-ul EUROPA, iar textul respectiv va fi pregătit în paralel cu publicațiile Listei roșii europene. Ar putea fi necesar să se revizuiască structura actuală (bazată pe titluri și subtitluri), care a fost dezvoltată pentru proiectele anterioare aferente Listei roșii europene, astfel încât eforturile depuse în cadrul RLI și al proiectelor de monitorizare sistematică și rezultatele acestora să fie reflectate și reprezentate mai fidel.

4) Broșura intitulată „Pulsul biodiversității europene”, care sintetizează constatările procesului de reevaluare și ale RLI, subliniind importanța demersului de monitorizare a biodiversității și a tendințelor pe termen lung, corelând factorii de risc pentru a transmite mesaje cheie sectoarelor societale cu cel mai mare impact și punând în lumină cazurile în care demersurile de conservare s-au bucurat de succes. Este important să fie transmise și mesaje pozitive pentru a contribui la crearea unei mișcări sociale optimiste, care va face posibilă schimbarea. Broșura va fi elaborată în conformitate cu orientările privind identitatea vizuală ale CE. Broșura va viza un public-țintă larg, fiind utilizată pentru a comunica cu decidenții politici și cu publicul interesat. Ea va constitui, de asemenea, un instrument de comunicare important pentru mass-media și va oferi DG Mediu un material foarte util, care poate fi distribuit pe scară largă altor direcții generale și părți interesate, precum și utilizat în campanii de sensibilizare. Broșurile vor fi imprimate (1 500 de exemplare) și vor fi prezentate, de asemenea, în format electronic (Word și PDF).

Această acțiune pregătitoare cu o durată de 3 ani ar urma să dispună de un buget total de 2 650 000 EUR.



Justificare:Această acțiune pregătitoare va reevalua starea de conservare a aproape tuturor vertebratelor, nevertebratelor, inclusiv a celor mai importante grupuri de polenizatori, precum și a plantelor de pe teritoriul Europei, furnizând astfel dovezi privind evoluția reală a riscului de extincție în comparație cu datele furnizate de Listele roșii europene anterioare și un indice care va permite pentru prima oară măsurarea pulsului biodiversității în Europa. Aceste informații sunt esențiale pentru a configura cadrul UE post-2020 privind biodiversitatea și pentru a măsura progresele înregistrate la nivel european în direcția realizării ODD.

27

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Adina-Ioana Vălean

-------------------------------




07 02 77 56 2 600 000 1 300 000 2 600 000 1 300 000

Rezervă

Total 2 600 000 1 300 000 2 600 000 1 300 000

Rubrică:Proiect-pilot — Adaptarea barajelor de la Porțile de Fier pentru a permite tranzitul sturionilor din Dunăre


Această propunere de proiect-pilot implică evaluarea soluțiilor tehnice pentru deschiderea unei rute de migrație pentru sturioni care să traverseze barajele hidrocentralelor Porțile de Fier I și II de pe Dunăre, în zona frontierei dintre România și Serbia. Aceasta este o provocare extraordinară având în vedere dimensiunile barajelor, care sunt cele mai mari de pe Dunăre, dimensiunea peștilor - care pot ajunge până la 7 metri, și terenul stâncos din jurul hidrocentralelor Porțile de Fier, factori care, împreună, fac extrem de complexă executarea proiectului din punct de vedere ingineresc, fiind necesară o soluție deosebit de inovatoare, adaptată la circumstanțele locale.

Restabilirea ajutoarelor pentru migrația sturionilor este evidențiată ca un proiect emblematic în cadrul Strategiei privind sturionii a Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), precum și în cadrul Planului de acțiune al Strategiei UE pentru regiunea Dunării (EUSDR), în vederea îmbunătățirii stării de conservare a sturionilor din Dunăre. Un astfel de proiect contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a Planului de acțiune paneuropean pentru conservarea sturionilor adoptat în temeiul Convenției de la Berna, la care UE este parte.

Acest proiect-pilot este necesar în scopul de a pregăti un studiu cuprinzător și fiabil privind fezabilitatea tehnică a facilitării migrației de sturioni, inclusiv pentru:

1) conceperea/pre-proiectarea unor potențiale opțiuni tehnice pentru restabilirea pasajelor pentru tranzitul în amonte și în aval al peștilor, inclusiv compararea avantajelor & dezavantajelor (restricțiilor) acestora, estimări ale costurilor, identificarea riscurilor (tehnice, financiare) și stabilirea următorilor pași necesari pentru concepția generală a proiectului, inclusiv proiectarea structurală, proiectarea componentelor tehnice și conceptul operațional.

2) modelarea hidraulică.

3) conceperea unei strategii de punere în aplicare (stabilirea etapelor punerii în aplicare a structurii, utilizând, de exemplu, abordarea „pas cu pas” bazată pe principiul „învățare prin practică”, ceea ce înseamnă o abordare adaptativă a proiectării pasajelor pentru pești).

4) identificarea unor alternative de gestionare fezabile, în special pentru protecția peștilor din aval (de exemplu, gestionarea turbinelor, capturare & transport), atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

5) realizarea unor studii de teren necesare pentru a umple lacunele în materie de cunoștințe rămase neacoperite de studiile în curs de desfășurare (date inexistente sau care nu mai sunt de actualitate).

6) conceperea unui mod de evaluare/monitorizare a pasajelor pentru pești.

28

7) actualizarea conceptului de finanțare.

8) revizuirea conceptelor tehnice prin metoda inter pares/de către experți în domeniul pasajelor pentru pești.

Costurile asociate acestor elemente ale studiului privind fezabilitatea tehnică se vor ridica la aproximativ 2,6 milioane de euro. Punerea în aplicare a activităților aferente studiului va presupune o colaborare strânsă între Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) și autoritățile competente din România și Serbia.

Activitățile care urmează să se realizeze ar putea fi reconfigurate pentru a evita posibile suprapuneri cu demersuri aflate în curs de desfășurare.

Finanțarea acestui proiect nu este prevăzută în prezent în niciun program al UE.

Nu există un model predefinit care să poată fi aplicat direct în realizarea acestui tip de pasaj pentru pești, iar soluția inovatoare finanțată în cadrul acestui proiect va consta, așadar, în stabilirea unui cadru pentru conceperea unor pasaje pentru pești comparabile pe alte fluvii europene importante. Provocări similare celor întâmpinate în adaptarea barajelor de la Porțile de Fier I și II pentru a permite tranzitul peștilor de mari dimensiuni (legate, de exemplu, de dimensiunea semnificativă, debitul ridicat, nivelurile variabile ale apei din bazin) se întâlnesc, de asemenea, în zona Mării Baltice, unde barajele de mari dimensiuni de pe râurile Vistula (Polonia), Neman (Lituania) și Daugava (Letonia) împiedică migrația peștilor și punerea în aplicare a programelor de reintroducere a sturionilor. Alte exemple sunt barajul Gabčíkovo, precum și barajele mai mari de pe râurile Tisa și Drava din bazinul Dunării, de pe Evros din Bulgaria și Grecia, precum și de pe fluviile din Peninsula Iberică, de exemplu Guadalquivir, un fluviu în care au existat în trecut sturioni. Găsirea unor soluții pentru migrația peștilor din toate aceste fluvii ar reprezenta o contribuție importantă la punerea în aplicare a Directivei-cadru a UE privind apa.

Numai în Rusia, pe fluviile Volga și Kuban, precum și în Statele Unite ale Americii, pe fluviile Connecticut și Columbia, există baraje de mari dimensiuni prevăzute cu pasaje pentru sturioni. Experiența dobândită în urma implementării acestor facilități ar trebui luată în considerare, însă nu poate oferi răspunsuri la toate întrebările existente. Unul dintre proiectele de pasaje pentru pești cele mai cunoscute și cu cel mai mare succes dedicate sturionilor a fost realizat în Geesthacht în Germania, dar, în acest caz, canalul deversor are o înălțime de doar 4,5 m, față de 60 m în cazul barajului Porțile de Fier I.

În plus, realizarea acestui proiect-pilot va presupune implicarea unor părți interesate din sectorul gestionării resurselor hidrografice din Serbia, contribuind astfel la instruirea lor în legătură cu respectarea acquis-ului în domeniul mediului prin intermediul unei formări la locul de muncă.



Justificare:Identificarea unei soluții care să permită tranzitul prin barajul de la Porțile de Fier este esențială pentru deblocarea rutelor de migrație ale sturionilor, un grup taxonomic inclus pe Lista roșie a IUCN, și va deschide un sector de râu cu lungimea de peste 800 km din Dunăre pentru migrație, permițând totodată accesul la marii afluenți ai fluviului în scopuri de reproducere și creștere a peștilor. Acest proiect promovează respectarea legislației de mediu a UE, precum și inovarea în legătură cu un aspect critic al gestionării apelor care vizează fluviile importante ale UE. De asemenea, proiectul sprijină Serbia în ceea ce privește respectarea acquis-ului în domeniul apei.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

29


Depus de Nicolae Ştefănuță

-------------------------------




07 02 77 57 200 000 100 000 200 000 100 000

Rezervă

Total 200 000 100 000 200 000 100 000

Rubrică:Proiect-pilot — Renaturalizarea cursurilor de apă în Europa


Cursurile de apă din Europa au suferit modificări hidromorfologice ca urmare a producției de energie hidroelectrică și a măsurilor de protecție împotriva inundațiilor. Mai multe state membre au instituit programe de refacere a ecosistemelor fluviale naturale. Cu toate acestea, nu există acțiuni comune la nivel european. Cursurile de apă fac parte din patrimoniul european.

Este necesar să se realizeze o evaluare la nivel european a provocărilor legate de mediu cu care se confruntă cursurile de apă din Europa, precum și a politicilor puse în aplicare în prezent în statele membre. Această evaluare poate lua forma unui studiu care să stea la baza unei Cărți albe a Comisiei privind politica fluvială.



Justificare:Elaborarea unui studiu european generalizat și o mai mare implicare a UE în domeniul politicilor fluviale sunt în conformitate cu Directiva-cadru a UE privind apa și cu Directiva privind inundațiile și se armonizează, totodată, cu obiectivul Conferinței „Water Innovation Europe 2019” (Inovare în domeniul apei în UE 2019) de a accelera demersurile întreprinse, a combate poluarea apei și a spori capacitatea UE de a face față efectelor schimbărilor climatice asupra mediilor acvatice.

Cetățenii europeni au nevoie de politici bazate pe date, iar elaborarea unui studiu axat pe aceste aspecte corespunde necesității existente.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Nicolae Ştefănuță, Nils Torvalds, Moritz Körner, Caroline Jane Voaden

-------------------------------

30




07 02 77 58 500 000 250 000 500 000 250 000

Rezervă

Total 500 000 250 000 500 000 250 000

Rubrică:Proiect-pilot —Elaborarea unui studiu privind arborii rezistenți la schimbările climatice


Sugerăm să se elaboreze un studiu experimental pentru dezvoltarea unor soiuri de plante care să fie mai rezistente la poluarea urbană și să aibă o capacitate sporită de a rezista la provocările climatice actuale şi pentru a face posibilă o drenare mai eficientă a apei în contextul inundațiilor frecvente. Studiul ar putea servi la crearea de pepiniere de arbori/plante care vor constitui o resursă valoroasă pentru îmbunătățirea calității vieții în aglomerările urbane.

Studiul ar trebui să completeze eforturile depuse în cadrul programului Orizont 2020 și ar trebui să constituie un sprijin pentru statele membre în activitățile lor de cercetare separate care vizează abordarea unei probleme comune.



Justificare:Studiile au pus în evidență efectele dăunătoare ale poluării asupra vegetației urbane, cele mai frecvente dintre acestea fiind cloroza, necroza, inhibarea fotosintezei și reducerea creșterii plantelor.

Având în vedere nivelurile ridicate de poluare din aglomerările urbane din Europa, precum și concluziile cercetărilor realizate în cadrul programului de studii LC-CLA-11-2020 lansat prin intermediul Orizont 2020, în care se solicită „soluții inovatoare bazate pe natură pentru orașe neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon și îmbunătățirea calității aerului”, sugerăm să se lanseze un studiu experimental pentru dezvoltarea de soiuri de plante mai rezistente la poluarea urbană.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Postul 08 02 03 01 — Îmbunătățirea sănătății și bunăstării pe tot parcursul vieții



08 02 03 01 673 524 898 458 962 266 648 685 745 597 667 007 642 685 745 597 667 007 6 000 000 648 685 745 597 667 007

Rezervă

31

Buget 2019 Proiect de buget 2020 Poziţia Consiliului 2020 Diferenţă Sumă nouă


Total 673 524 898 458 962 266 648 685 745 597 667 007 642 685 745 597 667 007 6 000 000 648 685 745 597 667 007


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Ewa Kopacz, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

-------------------------------





08 02 03 01 673 524 898 458 962 266 648 685 745 597 667 007 642 685 745 597 667 007 16 000 000 10 000 000 658 685 745 607 667 007

Rezervă

Total 673 524 898 458 962 266 648 685 745 597 667 007 642 685 745 597 667 007 16 000 000 10 000 000 658 685 745 607 667 007


Obiectivele vizate de aceste activități sunt sănătatea .......... sectorul formal de îngrijire, cât și în cel informal.


Combaterea cancerului și alocarea de resurse suplimentare sunt de mare importanță pentru cetățenii noștri.

Justificare:Bolile tumorale sunt responsabile pentru un sfert din totalul deceselor în statele membre. Prin urmare, este esențial să aloce mai multe resurse și, în acest fel, să se intensifice măsurile de prevenire, diagnosticare și tratament.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------




08 02 77 11 1 000 000 500 000 1 000 000 500 000

Rezervă

Total 1 000 000 500 000 1 000 000 500 000

Rubrică:Proiect-pilot — Rețeaua europeană pentru supravegherea clinică și în laborator a infecțiilor congenitale

32


Infecțiile congenitale și perinatale cu etiologie parazitară, virală și bacteriană, cunoscute în general sub denumirea de infecții „TORCH”, pot duce la anomalii grave sau chiar la moarte fetală. Monitorizarea clinică și de laborator a femeilor însărcinate și a nou-născuților suspectați de astfel de infecții poate preveni sau reduce sechelele.

Acest proiect-pilot are ca obiectiv înființarea unei rețele pentru supravegherea clinică și în laborator a agenților etiologici ai infecțiilor TORCH - Toxoplasma gondii, HIV, Treponema pallidum, Varicela Zoster, parvovirusul B19, rubeola, virusul citomegalic și Herpes simplex -, cu scopul de a relaționa datele de laborator cu datele clinice în acest domeniu de cercetare, prin colectarea necesară și eficientă a informațiilor, pentru a contribui la cunoașterea realității legate de infecțiile TORCH în Europa.



Justificare:Parametrii clinici și de laborator sunt complementari în procesele de identificare a infecției, evaluare a riscului de transmitere, stabilire a pronosticului și în decizia clinică privind măsurile de monitorizare a copilului în primii ani de viață. Prin urmare, este util și necesar să se cunoască realitatea europeană, pentru a putea răspunde acestor infecții care pot fi tratate și evitate și pentru a le combate.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------





09 04 03 01 163 973 074 124 898 000 179 751 775 147 200 000 164 001 775 147 200 000 15 750 000 179 751 775 147 200 000

Rezervă

Total 163 973 074 124 898 000 179 751 775 147 200 000 164 001 775 147 200 000 15 750 000 179 751 775 147 200 000


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------

33


Articolul 13 06 01 — Acordarea de asistență statelor membre în cazul unor catastrofe naturale majore cu repercusiuni grave asupra condițiilor de trai, a mediului natural sau a economiei



13 06 01 343 551 794 343 551 794 50 000 000 50 000 000 50 000 000 50 000 000 254 500 000 200 000 000 304 500 000 250 000 000

Rezervă

Total 343 551 794 343 551 794 50 000 000 50 000 000 50 000 000 50 000 000 254 500 000 200 000 000 304 500 000 250 000 000


Cu excepția plăților în avans, alocarea creditelor .......... mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene.


Acest articol este destinat să înregistreze creditele care provin din mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în caz de catastrofe majore sau regionale în statele membre. Asistența în cauză ar trebui oferită în caz de catastrofe naturale statelor membre afectate, stabilindu-se un termen până la care asistența financiară trebuie utilizată și impunându-se statelor beneficiare obligația de a justifica modul în care a fost utilizată asistența primită, iar procedurile pentru mobilizarea acestui fond trebuie să fie cât mai rapide posibil. Asistența primită care este compensată ulterior cu plăți de la părți terțe sau care a depășit nivelul evaluării finale a daunelor ar trebui recuperată. Cu excepția plăților în avans, alocarea creditelor se va efectua prin transferuri de credite din rezervă sau printr-un buget rectificativ în cazul în care creditele înscrise în rezervă sunt insuficiente, simultan cu decizia de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene.

Catastrofele regionale ar trebui să fie în continuare eligibile, recunoscându-se caracterul specific al catastrofelor naturale din regiunea mediteraneeană, cum ar fi seceta și incendiile.

Sursa pentru majorarea creditelor pentru această linie bugetară va fi închiderea Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), fondurile prevăzute pentru acest program fiind realocate.

Titlu și capitol - 02 07 Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), CF 1.

Temei juridic Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (JO L 311, 14.11.2002, p. 3). Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884), în special articolul 10.

Justificare:Acest articol este destinat să înregistreze creditele care provin din mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în caz de catastrofe, iar având în vedere valorile din 2019, aceste credite s-ar putea dovedi vădit insuficiente. Sunt, de asemenea, necesare modificări ale Fondului de solidaritate pentru a accelera procedurile de mobilizare a acestuia, asigurând faptul că sunt în continuare eligibile catastrofele regionale. Promovarea păcii, a solidarității și a cooperării între state suverane egale în drepturi ar trebui să fie prioritatea UE.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


34


-------------------------------


Articolul 17 01 01 — Cheltuieli cu funcționarii și agenții temporari în domeniul de politică „Sănătate și siguranță alimentară”



17 01 01 74 750 378 74 750 378 76 720 216 76 720 216 76 494 410 76 494 410 225 806 225 806 76 720 216 76 720 216

Rezervă

Total 74 750 378 74 750 378 76 720 216 76 720 216 76 494 410 76 494 410 225 806 225 806 76 720 216 76 720 216


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------





17 01 01 74 750 378 74 750 378 76 720 216 76 720 216 76 494 410 76 494 410 225 806 225 806 76 720 216 76 720 216

Rezervă

Total 74 750 378 74 750 378 76 720 216 76 720 216 76 494 410 76 494 410 225 806 225 806 76 720 216 76 720 216


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------





17 01 01 74 750 378 74 750 378 76 720 216 76 720 216 76 494 410 76 494 410 225 806 225 806 76 720 216 76 720 216

Rezervă

Total 74 750 378 74 750 378 76 720 216 76 720 216 76 494 410 76 494 410 225 806 225 806 76 720 216 76 720 216


35

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------





17 01 02 01 6 481 418 6 481 418 6 611 046 6 611 046 6 526 671 6 526 671 84 375 84 375 6 611 046 6 611 046

Rezervă

Total 6 481 418 6 481 418 6 611 046 6 611 046 6 526 671 6 526 671 84 375 84 375 6 611 046 6 611 046


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------





17 01 02 01 6 481 418 6 481 418 6 611 046 6 611 046 6 526 671 6 526 671 84 375 84 375 6 611 046 6 611 046

Rezervă

Total 6 481 418 6 481 418 6 611 046 6 611 046 6 526 671 6 526 671 84 375 84 375 6 611 046 6 611 046


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Postul 17 01 03 01 — Cheltuieli cu echipamentele și serviciile aferente tehnologiei informației și comunicațiilor



17 01 03 01 5 011 327 5 011 327 5 032 667 5 032 667 4 874 602 4 874 602 158 065 158 065 5 032 667 5 032 667

Rezervă

Total 5 011 327 5 011 327 5 032 667 5 032 667 4 874 602 4 874 602 158 065 158 065 5 032 667 5 032 667

36


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Postul 17 01 03 01 — Cheltuieli cu echipamentele și serviciile aferente tehnologiei informației și comunicațiilor



17 01 03 01 5 011 327 5 011 327 5 032 667 5 032 667 4 874 602 4 874 602 158 065 158 065 5 032 667 5 032 667

Rezervă

Total 5 011 327 5 011 327 5 032 667 5 032 667 4 874 602 4 874 602 158 065 158 065 5 032 667 5 032 667


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Postul 17 01 04 02 — Cheltuieli de sprijin pentru „Al treilea program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (20142020)”



17 01 04 02 1 500 000 1 500 000 1 500 000 1 500 000 1 500 000 1 500 000 500 000 500 000 2 000 000 2 000 000

Rezervă

Total 1 500 000 1 500 000 1 500 000 1 500 000 1 500 000 1 500 000 500 000 500 000 2 000 000 2 000 000

Justificare:Acest credit este destinat să acopere cheltuielile privind studiile, reuniunile de experți, informarea și publicațiile direct legate de realizarea obiectivului programului și din acest motiv propunem majorarea acestei rubrici.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------

37


Articolul 17 03 01 — Al treilea program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020)



17 03 01 62 258 000 54 000 000 63 624 000 58 100 000 62 258 000 58 100 000 1 366 000 63 624 000 58 100 000

Rezervă

Total 62 258 000 54 000 000 63 624 000 58 100 000 62 258 000 58 100 000 1 366 000 63 624 000 58 100 000


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Articolul 17 03 01 — Al treilea program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020)



17 03 01 62 258 000 54 000 000 63 624 000 58 100 000 62 258 000 58 100 000 1 366 000 63 624 000 58 100 000

Rezervă

Total 62 258 000 54 000 000 63 624 000 58 100 000 62 258 000 58 100 000 1 366 000 63 624 000 58 100 000


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Biljana Borzan, Fredrick Federley, Kateřina Konečná, Dolors Montserrat, Cristian-Silviu Buşoi

-------------------------------


Postul 17 03 12 01 — Contribuția Uniunii la Agenția Europeană pentru Medicamente



17 03 12 01 6 531 697 6 531 697 32 285 000 32 285 000 32 285 000 32 285 000 5 900 000 5 900 000 38 185 000 38 185 000

Rezervă

Total 6 531 697 6 531 697 32 285 000 32 285 000 32 285 000 32 285 000 5 900 000 5 900 000 38 185 000 38 185 000

Justificare:Regulamentul (UE) 2019/6 privind produsele medicinale veterinare a intrat în vigoare la 28 ianuarie 2019. Acesta instituie sarcini suplimentare pentru EMA. Atunci când Comisia a prezentat proiectul de buget pentru 2020, impactul pe care urma să îl aibă regulamentul asupra EMA nu era încă pe deplin stabilit. De asemenea, fișa financiară asociată propunerii legislative din 2014 nu a fost actualizată în 2019 pentru a reflecta faptul că sarcinile încredințate EMA s-au extins semnificativ în cursul procedurii legislative. EMA ar trebui să dispună de resurse umane și financiare suficiente în 2020 pentru a se putea pregăti în vederea executării acestor noi sarcini.

38

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Postul 17 03 12 02 — Contribuție specială în favoarea produselor medicamentoase orfane



17 03 12 02 14 000 000 14 000 000 15 715 000 15 715 000 14 215 000 14 215 000 1 500 000 1 500 000 15 715 000 15 715 000

Rezervă

Total 14 000 000 14 000 000 15 715 000 15 715 000 14 215 000 14 215 000 1 500 000 1 500 000 15 715 000 15 715 000


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Postul 17 03 12 02 — Contribuție specială în favoarea produselor medicamentoase orfane



17 03 12 02 14 000 000 14 000 000 15 715 000 15 715 000 14 215 000 14 215 000 1 500 000 1 500 000 15 715 000 15 715 000

Rezervă

Total 14 000 000 14 000 000 15 715 000 15 715 000 14 215 000 14 215 000 1 500 000 1 500 000 15 715 000 15 715 000

Justificare:Restabilirea proiectului de buget (PB). Propunem o majorare a finanțării, deoarece vizează oferirea unor stimulente pentru dezvoltarea de medicamente pentru bolile rare (așa-numitele medicamente orfane). Pacienții care suferă de boli rare au dreptul să beneficieze de tratamente de aceeași calitate ca și alți pacienți din Uniunea Europeană. Dat fiind numărul mic de pacienți afectați de boli rare, industria farmaceutică a fost reticentă în trecut să investească în cercetare și dezvoltare în domeniul medicamentelor pentru tratarea acestor boli.

Restabilirea proiectului de buget (PB)

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Cindy Franssen, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

-------------------------------




17 03 77 30 2 000 000 650 000 2 000 000 650 000

39



Rezervă

Total 2 000 000 650 000 2 000 000 650 000

Rubrică:Acțiune pregătitoare — MentALLY — Accesul la îngrijirea sănătății mintale și îmbunătățirea cunoștințelor despre sănătatea mintală


Această acțiune pregătitoare (AP) vine în continuarea unui proiect-pilot (PP) anterior, care urmărește adoptarea unei viitoare acțiuni a UE în acest domeniu. Bazându-se pe rezultatele obținute de PP, AP va pune în aplicare recomandările și orientările formulate pentru a oferi tratamente bazate pe dovezi.

Prin intermediul acțiunii pregătitoare, o rețea europeană va fi instituită în toate țările din Europa pentru a îmbunătăți difuzarea de informații privind acțiunea propusă și implementarea sa, astfel încât să poată fi realizat un exercițiu de transpunere la nivel local și să se identifice barierele structurale și culturale legate de punerea în aplicare.

În primul rând, AP se va concentra asupra extinderii rețelei europene la toate țările din Europa, cu stabilirea unor responsabilități clare în ceea ce privește introducerea și difuzarea eficace. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a obține rezultate în țările cu sisteme de asistență medicală vulnerabile (de exemplu, Albania) și pentru a valorifica expertiza existentă în țările care au un avans în acest domeniu, cum ar fi Elveția.

În al doilea rând, va fi inițiat, în colaborare cu principalele părți interesate, un proces co-creativ, pentru a asigura transpunerea măsurilor în contextul local.

În al treilea rând, punerea în aplicare a unor inițiative specifice, destinate publicului larg, în cadrul asistenței medicale primare și de specialitate va evidenția barierele structurale și culturale din calea reușitei proiectului.

Acestea vor furniza o bază pentru noi activități de cercetare, menite să ducă la o mai bună înțelegere a obstacolelor existente și a politicilor UE, ce urmăresc implementarea de programe la nivel european pentru a mări gradul de cunoaștere a problemelor de sănătate mintală în contextul strategiilor de combatere a stigmatizării și de capacitare.



Justificare:AP urmează prioritățile stabilite de Cadrul european de acțiune privind sănătatea și bunăstarea mintală. Întrucât nu este prevăzută punerea în aplicare prin programele existente, este necesară o acțiune pregătitoare suplimentară.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------

40




17 03 77 30 2 000 000 1 000 000 2 000 000 1 000 000

Rezervă

Total 2 000 000 1 000 000 2 000 000 1 000 000

Rubrică:Proiect-pilot — Educație în domeniul sănătății pentru toți


Proiectul ar trebui să contribuie la transmiterea către cetățeni a unor cunoștințe, atitudini și valori care să îi ajute să facă alegeri în cunoștință de cauză și să ia deciziile adecvate pentru sănătatea și binele lor fizic, social și mental și pentru sănătatea celor din jur. Prin urmare, ar trebui să elaboreze orientări și instrumente de sprijin pentru educația în domeniul sănătății în diverse contexte, cum ar fi școala, locul de muncă și organizațiile comunitare, printre altele, și ar trebui să fie realizat de organizații educaționale, profesionale și caritabile care sprijină copiii, tinerii și adulții.

Ar trebui să elaboreze orientări care să contribuie la definirea politicilor de educație în materie de sănătate și să permită adaptarea și respectarea orientărilor OMS și ale Consiliului Europei în domeniul educației pentru sănătate.

Alt obiectiv al acestui proiect-pilot este reprezentat de sprijinirea programelor care contribuie la:

promovarea de atitudini și valori care să sprijine comportamente sănătoase;

valorizarea comportamentelor care conduc la stiluri de viață sănătoase;

obținerea accesului universal la educație în materie de sănătate;

evaluarea ofertei de educație pentru sănătate.



Justificare:Educația în domeniul sănătății ar trebui să fie un proces orientat, care să folosească strategii pentru a ajuta persoanele și comunitățile să adopte sau să schimbe anumite comportamente, contribuind la un nivel mai bun de sănătate. În 1984, Comisia regională a OMS pentru Europa a aprobat obiectivele regionale ale „Sănătății pentru toți”, pe care ar trebui să se bazeze politica de sănătate din diferitele state membre.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------

41




17 03 77 30 2 000 000 1 000 000 2 000 000 1 000 000

Rezervă

Total 2 000 000 1 000 000 2 000 000 1 000 000

Rubrică:Proiect-pilot — Rețeaua europeană pentru supravegherea clinică și în laborator a infecțiilor congenitale


Proiectul-pilot are ca obiectiv:

1. să analizeze situația accesului la medicamentele inovatoare din diferite state membre;

2. să promoveze dialogul dintre diversele părți interesate prin crearea unor grupuri multidisciplinare care să analizeze situațiile și nevoile variate la nivelul fiecărui stat membru;

3. să propună orientări la nivelul UE pentru a facilita accesul rapid al pacienților la mijloace sigure, inovatoare și accesibile, reducând inegalitățile existente în ceea ce privește accesul;

4. să identifice domeniile în care se poate îmbunătăți cooperarea în domeniul cercetării și dezvoltării la nivel european.



Justificare:Pacienții din diferite state membre se confruntă cu inegalități considerabile în ceea ce privește accesul la anumite tratamente, în special în cazul medicamentelor inovatoare, o situație agravată de existența în mai multe state membre a unor restricții în ceea ce privește rambursarea acestora. Acest proiect-pilot are scopul de a studia situația reală și de a contribui la politicile propuse privind accesul la medicamente. La conceperea proiectului, ar trebui luat în considerare apelul la acțiune din concluziile recente ale Consiliului din 17 iunie 2016 privind restabilirea echilibrului în sistemele farmaceutice din UE și statele sale membre.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Articolul 17 04 01 — Asigurarea unei stări de sănătate mai bune a animalelor și a unui nivel înalt de protecție a animalelor în Uniune



17 04 01 155 500 000 127 540 000 171 000 000 143 880 000 163 000 000 143 880 000 8 000 000 171 000 000 143 880 000

42



Rezervă

Total 155 500 000 127 540 000 171 000 000 143 880 000 163 000 000 143 880 000 8 000 000 171 000 000 143 880 000


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------





17 04 01 155 500 000 127 540 000 171 000 000 143 880 000 163 000 000 143 880 000 8 000 000 171 000 000 143 880 000

Rezervă

Total 155 500 000 127 540 000 171 000 000 143 880 000 163 000 000 143 880 000 8 000 000 171 000 000 143 880 000


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------





17 04 01 155 500 000 127 540 000 171 000 000 143 880 000 163 000 000 143 880 000 8 000 000 171 000 000 143 880 000

Rezervă

Total 155 500 000 127 540 000 171 000 000 143 880 000 163 000 000 143 880 000 8 000 000 171 000 000 143 880 000


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------

43


Articolul 17 04 02 — Asigurarea detectării în timp util a organismelor dăunătoare pentru plante și eradicarea lor



17 04 02 22 500 000 10 750 000 30 500 000 19 800 000 28 500 000 19 800 000 2 000 000 30 500 000 19 800 000

Rezervă

Total 22 500 000 10 750 000 30 500 000 19 800 000 28 500 000 19 800 000 2 000 000 30 500 000 19 800 000


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------





17 04 02 22 500 000 10 750 000 30 500 000 19 800 000 28 500 000 19 800 000 2 000 000 30 500 000 19 800 000

Rezervă

Total 22 500 000 10 750 000 30 500 000 19 800 000 28 500 000 19 800 000 2 000 000 30 500 000 19 800 000

Justificare:Restabilirea proiectului de buget (PB). Alocarea vizează combaterea factorilor care amenință diferite ecosisteme forestiere, cum ar fi, printre altele, răspândirea speciilor exotice invadatoare și dăunătorii. Acoperă, de asemenea, contribuțiile UE pentru măsuri specifice destinate agriculturii în regiunile ultraperiferice ale Uniunii, în care impactul acestor dăunători asupra economiei locale și regionale are caracteristici mai grave și mai extinse. Prin urmare, este necesar să se solicite o majorare a creditelor de angajament și de plată.


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------





17 04 02 22 500 000 10 750 000 30 500 000 19 800 000 28 500 000 19 800 000 2 000 000 30 500 000 19 800 000

Rezervă

44



Total 22 500 000 10 750 000 30 500 000 19 800 000 28 500 000 19 800 000 2 000 000 30 500 000 19 800 000


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Articolul 17 04 04 — Fondul pentru măsuri de urgență privind sănătatea animalelor și a plantelor



17 04 04 50 000 000 50 000 000 20 000 000 20 000 000 20 000 000 20 000 000 30 000 000 30 000 000 50 000 000 50 000 000

Rezervă

Total 50 000 000 50 000 000 20 000 000 20 000 000 20 000 000 20 000 000 30 000 000 30 000 000 50 000 000 50 000 000

Justificare:Majorarea propusă a creditelor este destinată îmbunătățirii acțiunilor de combatere a amenințării pe care o prezintă factorii ce afectează animalele și numeroasele ecosisteme forestiere. Urmărește, de asemenea, creșterea contribuțiilor la măsurile specifice pentru agricultură în regiunile ultraperiferice ale UE și ale statelor membre cu un grad ridicat de expunere la risc și o capacitate economică mai redusă, în care impactul acestor dăunători asupra economiei locale și regionale este mai grav și mai de durată.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Articolul 18 06 02 — Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT)



18 06 02 15 096 836 15 096 836 16 266 349 16 266 349 15 406 349 15 406 349 4 593 651 4 593 651 20 000 000 20 000 000

Rezervă

Total 15 096 836 15 096 836 16 266 349 16 266 349 15 406 349 15 406 349 4 593 651 4 593 651 20 000 000 20 000 000

Justificare:Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie a fost înființat pentru a oferi UE și statelor sale membre o privire generală factuală asupra problemelor legate de droguri din Europa și o bază de date solidă menită să susțină dezbaterea pe această temă. Ținând cont de problemele cauzate de acest flagel și de amploarea sa în societatea contemporană, există o nevoie considerabilă de a majora sprijinul în acest domeniu.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


45


-------------------------------


Articolul 23 01 01 — Cheltuieli cu funcționarii și agenții temporari în domeniul de politică „Ajutor Umanitar și Protecție Civilă”



23 01 01 28 584 545 28 584 545 32 525 399 32 525 399 32 299 593 32 299 593 225 806 225 806 32 525 399 32 525 399

Rezervă

Total 28 584 545 28 584 545 32 525 399 32 525 399 32 299 593 32 299 593 225 806 225 806 32 525 399 32 525 399


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Articolul 23 01 01 — Cheltuieli cu funcționarii și agenții temporari în domeniul de politică „Ajutor Umanitar și Protecție Civilă”



23 01 01 28 584 545 28 584 545 32 525 399 32 525 399 32 299 593 32 299 593 225 806 225 806 32 525 399 32 525 399

Rezervă

Total 28 584 545 28 584 545 32 525 399 32 525 399 32 299 593 32 299 593 225 806 225 806 32 525 399 32 525 399


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------





23 01 02 01 4 587 606 4 587 606 6 370 953 6 370 953 6 286 578 6 286 578 84 375 84 375 6 370 953 6 370 953

Rezervă

Total 4 587 606 4 587 606 6 370 953 6 370 953 6 286 578 6 286 578 84 375 84 375 6 370 953 6 370 953


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=

46



-------------------------------





23 01 02 01 4 587 606 4 587 606 6 370 953 6 370 953 6 286 578 6 286 578 84 375 84 375 6 370 953 6 370 953

Rezervă

Total 4 587 606 4 587 606 6 370 953 6 370 953 6 286 578 6 286 578 84 375 84 375 6 370 953 6 370 953


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Articolul 23 01 03 — Cheltuieli cu echipamentele și serviciile aferente tehnologiei informației și comunicațiilor pentru domeniul de politică „Ajutor Umanitar și Protecție Civilă”



23 01 03 1 916 332 1 916 332 2 133 590 2 133 590 1 975 525 1 975 525 158 065 158 065 2 133 590 2 133 590

Rezervă

Total 1 916 332 1 916 332 2 133 590 2 133 590 1 975 525 1 975 525 158 065 158 065 2 133 590 2 133 590


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Articolul 23 01 03 — Cheltuieli cu echipamentele și serviciile aferente tehnologiei informației și comunicațiilor pentru domeniul de politică „Ajutor Umanitar și Protecție Civilă”



23 01 03 1 916 332 1 916 332 2 133 590 2 133 590 1 975 525 1 975 525 158 065 158 065 2 133 590 2 133 590

Rezervă

Total 1 916 332 1 916 332 2 133 590 2 133 590 1 975 525 1 975 525 158 065 158 065 2 133 590 2 133 590


47

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Articolul 23 02 01 — Furnizarea de ajutor umanitar și de asistență alimentară cu celeritate, eficacitate și pe baza nevoilor



23 02 01 1 592 271 335 1 540 690 000 1 042 234 779 1 144 000 000 992 234 779 1 144 000 000 50 000 000 1 042 234 779 1 144 000 000

Rezervă

Total 1 592 271 335 1 540 690 000 1 042 234 779 1 144 000 000 992 234 779 1 144 000 000 50 000 000 1 042 234 779 1 144 000 000


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Esther de Lange

-------------------------------


Postul 32 02 01 02 — Sporirea nivelului de securitate a aprovizionării cu energie în Uniune



32 02 01 02 315 726 595 108 000 000 394 528 000 128 200 000 394 528 000 128 200 000 197 264 000 64 100 000 591 792 000 192 300 000

Rezervă

Total 315 726 595 108 000 000 394 528 000 128 200 000 394 528 000 128 200 000 197 264 000 64 100 000 591 792 000 192 300 000

Justificare:În răspunsul furnizat la întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-000155/2019 privind congestionarea rețelelor electrice, Comisia are în vedere problemele legate de capacitate care apar atunci când infrastructura existentă nu este suficientă pentru a integra cantitatea suplimentară de energie electrică generată din surse regenerabile, în special la nivelul segmentului de distribuție, unde sunt conectate cea mai mare parte a panourilor solare. Comisia afirmă că modernizarea rețelelor va continua să fie finanțată prin programele bugetare ale UE. Prin acest amendament se oferă noi stimulente pentru această finanțare, care consolidează securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii și reziliența sistemului.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Catherine Chabaud, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

-------------------------------

48




32 02 77 16 900 000 900 000 900 000 900 000

Rezervă

Total 900 000 900 000 900 000 900 000

Rubrică:Proiect-pilot — Strategia globală de consolidare a rezilienței teritoriilor insulare la catastrofele naturale cauzate de schimbările climatice


Teritoriile insulare europene care intră sub incidența articolelor 174 și 349 din TFUE au o populație de peste 10 milioane de locuitori, răspândită pe o suprafață de 100 000 km², reprezentând 3 % din populația Uniunii și 3,2 % din suprafața acesteia. Dispersia geografică a teritoriilor insulare, care sunt fie părți integrante ale Uniunii, cum ar fi regiunile ultraperiferice, fie regiuni asociate, cum ar fi TTPM, este un atu important pentru Europa.

Numeroase exemple mai vechi sau mai noi demonstrează că, după fenomene meteorologice extreme, populația se regăsește vulnerabilă în fața unor situații dificile. Același lucru poate fi valabil și pentru operatorii publici și economici, în lipsa unei strategii anticipative privind deciziile imediate pentru a reîncepe reconstrucția de o manieră structurată și nu doar impusă de împrejurări. În prezent, este necesară o veritabilă strategie de reconstrucție a teritoriilor într-o perspectivă durabilă, pentru a face față schimbărilor legate de variabilitatea și condițiile climatice extreme la care sunt expuse teritoriile insulare. Aceasta este o ocazie de a schimba paradigma, consolidarea rezilienței acestor teritorii depinde de conștientizarea riscurilor din ce în ce mai mari cu care ele se confruntă, atât factorii naturali, cum ar fi intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, cât și presiunile antropice care le amplifică.

Scopul acestui proiect-pilot va fi acela de a promova o abordare cuprinzătoare și integrată, bazată pe buna înțelegere a realităților acestor teritorii, pe consolidarea capacităților actorilor locali implicați și pe sensibilizarea lor. Scopul este acela de a valoriza și a conserva numeroasele atuuri antropice și naturale de care dispun teritoriile insulare în cadrul unei abordări ecosistemice. Aceasta include protejarea și valorizarea acestei biodiversități excepționale, a resurselor naturale terestre și marine, care să conducă la dezvoltarea unei economii circulare, într-o gestionare optimizată a fluxurilor și a deșeurilor pentru insulele parțial sau complet autonome din punct de vedere energetic, cu medii naturale capabile să furnizeze soluții („NBS”) și să aducă servicii de natură ecosistemică în lupta cu schimbările climatice.

Pentru a atinge aceste obiective, acest proiect-pilot va analiza, într-o primă etapă, consecințele evenimentelor din trecut în diferite regiuni și apoi va stabili un diagnostic integrat și va evidenția cele mai bune practici în materie de anticipare și de reacție în situații de urgență, dar și toate provocările conexe, implicând toate părțile interesate: state, administrații, reprezentanți aleși, parteneri sociali, reprezentanți ai mediului academic, oameni de știință, reprezentanți ai societății civile și ai sectorului privat. Acest exercițiu de capitalizare ar trebui să se concentreze apoi pe guvernanța locală inovatoare și partajată a teritoriilor insulare, astfel cum este promovată de asociația SMILO în întreaga lume.

Vor fi instituite comitete insulare în teritoriile pilot, care vor reuni toți actorii locali relevanți, pentru a încuraja elaborarea în comun de strategii locale adaptate cât mai bine la nevoile și capacitățile de la fața locului. Pe baza cunoștințelor disponibile, comunitățile locale vor elabora soluții concrete și adaptate la nivel local pentru a răspunde mai bine provocărilor legate de schimbările climatice și pentru a-și consolida reziliența și a iniția o tranziție către excelență ecologică în propriile teritorii.

49

Acest lucru se va realiza în special prin punerea în comun a instrumentelor aflate la dispoziția Uniunii (Copernicus...) și a resurselor disponibile la nivel local (de exemplu, centre de cercetare meteorologică și seismologică, experți locali în urbanism, securitate civilă și dezvoltare durabilă, societatea civilă etc.).

Pe termen lung și pe baza feedback-ului, se va elabora o foaie de parcurs pentru fiecare teritoriu insular al Uniunii. Obiectivul: promovarea rezilienței inovatoare și durabile prin definirea priorităților de investiții specifice condițiilor insulare, facilitând astfel optimizarea executării fondurilor, în special a fondurilor europene.



Justificare:Teritoriile insulare sunt predispuse catastrofelor naturale, lucru demonstrat recent de dezastrele provocate de ciclonul Irma în Saint Martin, de aceea sunt necesare strategii pentru situațiile de urgență.

Structurarea unei abordări ecosistemice, organizată în jurul unei guvernanțe comune a teritoriilor insulare, ar face posibilă atât anticiparea viitoarelor fenomene meteorologice extreme, cât și preconizarea, în contextul reconstrucției, a unui model social, economic și de mediu mai durabil și mai inovator.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Articolul 34 01 01 — Cheltuieli cu funcționarii și agenții temporari din domeniul de politică „Politici climatice”



34 01 01 19 973 301 19 973 301 20 607 696 20 607 696 20 381 890 20 381 890 225 806 225 806 20 607 696 20 607 696

Rezervă

Total 19 973 301 19 973 301 20 607 696 20 607 696 20 381 890 20 381 890 225 806 225 806 20 607 696 20 607 696


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------

50





34 01 01 19 973 301 19 973 301 20 607 696 20 607 696 20 381 890 20 381 890 225 806 225 806 20 607 696 20 607 696

Rezervă

Total 19 973 301 19 973 301 20 607 696 20 607 696 20 381 890 20 381 890 225 806 225 806 20 607 696 20 607 696


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------





34 01 01 19 973 301 19 973 301 20 607 696 20 607 696 20 381 890 20 381 890 225 806 225 806 20 607 696 20 607 696

Rezervă

Total 19 973 301 19 973 301 20 607 696 20 607 696 20 381 890 20 381 890 225 806 225 806 20 607 696 20 607 696


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------





34 01 02 01 1 837 932 1 837 932 1 874 741 1 874 741 1 790 366 1 790 366 84 375 84 375 1 874 741 1 874 741

Rezervă

Total 1 837 932 1 837 932 1 874 741 1 874 741 1 790 366 1 790 366 84 375 84 375 1 874 741 1 874 741


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


51

Depus de Martin Hojsík, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

-------------------------------





34 01 02 01 1 837 932 1 837 932 1 874 741 1 874 741 1 790 366 1 790 366 84 375 84 375 1 874 741 1 874 741

Rezervă

Total 1 837 932 1 837 932 1 874 741 1 874 741 1 790 366 1 790 366 84 375 84 375 1 874 741 1 874 741

Justificare:Restabilirea proiectului de buget (PB).


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Articolul 34 01 03 — Cheltuieli cu echipamentele și serviciile aferente tehnologiei informației și comunicațiilor pentru domeniul de politică „Politici climatice”



34 01 03 1 339 027 1 339 027 1 351 817 1 351 817 1 193 752 1 193 752 158 065 158 065 1 351 817 1 351 817

Rezervă

Total 1 339 027 1 339 027 1 351 817 1 351 817 1 193 752 1 193 752 158 065 158 065 1 351 817 1 351 817


=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Articolul 34 01 03 — Cheltuieli cu echipamentele și serviciile aferente tehnologiei informației și comunicațiilor pentru domeniul de politică „Politici climatice”



34 01 03 1 339 027 1 339 027 1 351 817 1 351 817 1 193 752 1 193 752 158 065 158 065 1 351 817 1 351 817

Rezervă

Total 1 339 027 1 339 027 1 351 817 1 351 817 1 193 752 1 193 752 158 065 158 065 1 351 817 1 351 817


52

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Postul 34 01 04 01 — Cheltuieli de sprijin pentru Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) — subprogramul pentru politici climatice



34 01 04 01 3 282 000 3 282 000 3 182 000 3 182 000 3 182 000 3 182 000 1 818 000 1 818 000 5 000 000 5 000 000

Rezervă

Total 3 282 000 3 282 000 3 182 000 3 182 000 3 182 000 3 182 000 1 818 000 1 818 000 5 000 000 5 000 000

Justificare:Acest credit este destinat să acopere cheltuielile pentru activități precum selectarea, monitorizarea și comunicarea cu privire la proiecte și difuzarea rezultatelor, precum și pentru sistemele informatice direct legate de atingerea obiectivelor programului, în beneficiul reciproc al Comisiei, al beneficiarilor și al altor părți interesate, iar pentru realizarea obiectivelor propuse este nevoie de fonduri suficiente.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=



-------------------------------


Articolul 34 02 02 — Creșterea rezistenței Uniunii la schimbările climatice



34 02 02 41 500 000 22 700 000 44 350 000 22 500 000 44 350 000 22 500 000 2 500 000 44 350 000 25 000 000

Rezervă

Total 41 500 000 22 700 000 44 350 000 22 500 000 44 350 000 22 500 000 2 500 000 44 350 000 25 000 000

Justificare:Creditul este destinat să finanțeze măsurile de sprijinire a rolului Uniunii în dezvoltarea, punerea în practică și aplicarea politicii și legislației în domeniul adaptării la schimbările climatice și, prin urmare, propunem majorarea acestei rubrici.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Esther de Lange

-------------------------------

53


Postul 34 02 77 05 — Proiect-pilot — Sechestrarea carbonului în solurile agricole



34 02 77 05 1 015 000 507 500 p.m. p.m. p.m. p.m. 1 015 000 507 500 1 015 000 507 500

Rezervă

Total 1 015 000 507 500 p.m. p.m. p.m. p.m. 1 015 000 507 500 1 015 000 507 500

Justificare:Oxidarea solurilor bogate în turbă contribuie la producerea de gaze cu efect de seră atunci când aceste soluri se usucă, deoarece carbonul din turba uscată reacționează cu oxigenul pentru a forma dioxid de carbon. Adaptarea metodelor agricole utilizate poate limita oxidarea turbei și permite menținerea materiei organice în soluri. Prezența materiei organice în stare bună în sol este importantă nu numai pentru limitarea emisiilor de CO2, ci și pentru a împiedica spălarea îngrășămintelor și a pesticidelor și a mări capacitatea de retenție a apei. Acest amendament a fost propus pentru a combate tasarea solurilor bogate în turbă din interiorul UE prin metode agricole care reduc emisiile de gaze cu efect de seră și/sau care permit captarea și reținerea carbonului în vegetație și în sol.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Monika Beňová

-------------------------------


S 03 01 15 — Agenția Europeană de Mediu (AEM)

Se modifică comentariile după cum urmează:


Grupa de funcții și gradul

Agenția Europeană de Mediu (AEM)

2020 2019

Autorizate prin bugetul Uniunii Ocupate efectiv la 31 decembrie 2018 Autorizate prin bugetul Uniunii

Posturi permanente Posturi temporare Posturi permanente Posturi temporare Posturi permanente Posturi temporare

AD 16AD 15 1 1 1AD 14 2 3AD 13 1 6 1 1 6AD 12 16 1 8 16AD 11 10 9 10AD 10 11 9 10AD 9 9 11 9AD 8 4 7 4AD 7 3

26 1

AD 6 4 7AD 5

AD Subtotal1

6661

1 59 1 60

AST 11 2 3AST 10 1 5 2 5AST 9 2 12 1 5 3 12AST 8 11 1 7 12AST 7 11 6 12AST 6 11 9 11AST 5 7 10 5

54

AST 4 1 10AST 3 10AST 2 1AST 1

AST Subtotal 3 60 2 60 3 60

AST/SC 6AST/SC 5AST/SC 4AST/SC 3AST/SC 2AST/SC 1

AST/SC Subtotal

Total4

126121

3 119 4 120

Total general 130125

122 124

Justificare:A fost solicitată implicarea AEM pentru realizarea sarcinilor suplimentare menționate mai jos.

Se preconizează că AEM va juca un rol esențial în activitatea de monitorizare, verificare și raportare cu privire la schimbarea destinației terenurilor în Europa, în conformitate cu dispozițiile referitoare la exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF).

AEM ar trebui să își asume responsabilități în ceea ce privește raportarea, analiza și evaluarea datelor în contextul reformării Directivei privind apa potabilă și, de asemenea, în contextul adoptării noului Regulament privind reutilizarea apei pentru irigațiile agricole.

În domeniul biodiversității, se preconizează că atribuțiile AEM vor include monitorizarea speciilor alogene invazive și a pădurilor.

=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-==-=-=-=


Depus de Biljana Borzan, Fredrick Federley, Kateřina Konečná, Dolors Montserrat, Cristian-Silviu Buşoi

-------------------------------


S 03 01 19 — Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)

Se modifică comentariile după cum urmează:


Grupa de funcții și gradul

Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)

2020 2019

Autorizate prin bugetul Uniunii Ocupate efectiv la 31 decembrie 2018 Autorizate prin bugetul Uniunii

Posturi permanente Posturi temporare Posturi permanente Posturi temporare Posturi permanente Posturi temporare

AD 16AD 15 3 3 3AD 14 8 6 7AD 13 12 11 11AD 12 44 42 43AD 11 47 43 43AD 10 44 41 43AD 9 46 45 43AD 8 69

6659 59

AD 7 75 65 65AD 6 48

4523 23

AD 5 2 25

55

AD Subtotal 398390

338 365

AST 11 2 2 2AST 10 7 7 7AST 9 8 5 7AST 8 19 16 16AST 7 15 22 22AST 6 15 39 27AST 5 39 43 35AST 4 52 57 57AST 3 44 46 46AST 2 6 7AST 1

AST Subtotal 201 243 226

AST/SC 6AST/SC 5AST/SC 4AST/SC 3AST/SC 2AST/SC 1

AST/SC Subtotal

Total 599591

581 591

Total general 599591

581 591

Justificare:Regulamentul (UE) 2019/6 privind produsele medicinale veterinare a intrat în vigoare la 28 ianuarie 2019. Acesta instituie sarcini suplimentare pentru EMA. Atunci când Comisia a prezentat proiectul de buget pentru 2020, impactul pe care urma să îl aibă regulamentul asupra EMA nu era încă pe deplin stabilit. De asemenea, fișa financiară asociată propunerii legislative din 2014 nu a fost actualizată în 2019 pentru a reflecta faptul că sarcinile încredințate EMA s-au extins semnificativ în cursul procedurii legislative. EMA ar trebui să dispună de resurse umane și financiare suficiente în 2020 pentru a se putea pregăti în vederea executării acestor noi sarcini.

56

· Web viewObiectivul programului de dezvoltare este de a sprijini dezvoltarea de acțiuni și...

Documents

Transcript of · Web viewObiectivul programului de dezvoltare este de a sprijini dezvoltarea de acțiuni și...