· Web viewÎn viziunea noastră şcoala creează un învăţământ postliceal de nivel european:...

Pag

e1

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ”CHRISTIANA” TÎRGOVIȘTE

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

COLECTIVUL DE ELABORARE:SIMION MARIANATOGAN MIHAELA

STĂNCESCU MIHAELA MIOARAOLTEANU ELISABETA

PARTENERI SOCIALI:INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÎMBOVIŢA CONSILIUL LOCAL AL JUDEŢULUI DÎMBOVIŢA AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ DÎMBOVIŢA DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ DÎMBOVIŢACENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ DÎMBOVIŢA

APROBATInspectoratul Şcolar Judeţean ___________Inspector Şcolar General, Prof. _________________

AVIZATComitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională __________ Preşedinte, _________________________

Pag

e2


CUPRINS

Partea I – Contextul 1.1. Misiunea şi viziunea şcolii ..................................................................................... pag.4

1.2. Profilul şcolii ......................................................................................................... pag.4

1.3. Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din anul şcolar trecut ....................................... pag.14

1.4. Contextul european ............................................................................................ pag.24

1.5. Contextul naţional ............................................................................................... pag.27

1.6. Contextul regional şi local .................................................................................... pag.32

Partea a II-a – Analiza nevoilor2.1. Analiza mediului extern ...................................................................................... pag.35

2.1.1. Indicatori statistici ai pieței muncii................................................................ pag.35

2.1.2. Informații parțiale...........................................................................................pag.41

2.1.3. Concluzii din analiza pieței muncii ................................................................pag.55

2.2. Analiza mediului intern .........................................................................................pag.63

2.2.1. Predarea şi învăţarea .................................................................................... pag.63

2.2.2. Resurse didactice .......................................................................................... pag.66

2.2.3. Rezultatele elevilor ........................................................................................ pag.67

2.2.4. Informarea, consilierea şi orientarea elevilor ................................................ pag.72

2.2.5. Calificări şi curriculum ................................................................................... pag.73

2.2.6. Resurse materiale şi umane ......................................................................... pag.74

2.2.7. Parteneriat şi colaborări ............................................................................... pag.75

2.3. Analiza SWOT .................................................................................................... pag.75

2.4. Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare ................................. pag.77

Partea a III-a – Planul operaţional3.1. Obiectivele specifice şi ţintele şcolii .................................................................... pag.80

3.2. Acţiuni pentru şcoală ........................................................................................... pag.82

Partea a IV-a – Consultare, monitorizare şi evaluare 4.1. Consultare ........................................................................................................... pag.93

4.2. Monitorizare și evaluare ...................................................................................... pag.94

Glosar ...........................................................................................................................pag.95

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e3


AnexeAnexa 1 – Date generale despre unitatea de învățământ ........................................ pag.103

Anexa 2 – Plan de școlarizare 2018/2019 ................................................................ pag.104

Anexa 3 – Situația realizării planului de școlarizare la anul I 2018-2019 .................. pag.105

Anexa 4 – Harta parteneriatelor în anul școlar 2018/2019 ....................................... pag.106

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e4


PARTEA ICONTEXT

1.1. MISIUNEA ŞI VIZIUNEA ŞCOLII

Misiune Misiunea şcolii este să asigure o educaţie de calitate, pentru dezvoltarea

intelectuală, socială şi profesională a tinerilor în vederea adaptării socio-economice a

adolescenţilor de azi, viitori cetăţeni activi, deplin conştienţi de propria valoare şi competitivi pe

piaţa naţională, europeană şi mondială a muncii.

Viziune În viziunea noastră şcoala creează un învăţământ postliceal de nivel european:

acces la educaţie pentru toţi elevii, performanţă pentru fiecare elev, cadre didactice motivate,

colaborare, cooperare, toleranţă şi deschidere. Ţelul Şcolii Postliceale Sanitare “Christiana”

Tîrgovişte este să devină o unitate şcolară de referinţă, integrată nevoilor sociale ale comunităţii,

care să realizeze pregătirea de astăzi pentru viitorul de mâine la standarde europene.

Scop Şcoala Postliceală Sanitară “Christiana” Tîrgovişte oferă absolvenţilor de liceu cu şi

fără diplomă de bacalaureat posibilitatea de a se pregăti în domeniul “ sănătate şi asistenţă

pedagogică”, calificarea “asistent medical generalist”. Şcoala noastră are uşile deschise pentru

toate persoanele care vor să se pregătească ca asistent medical generalist, indiferent de etnie,

religie, vârstă şi sex.

1.2. PROFILUL ŞCOLII

Repere istorice

Şcoala Postliceală Sanitară “Christiana” Tîrgovişte funcţionează în cadrul Asociaţiei

“Christiana” Tîrgovişte .

Şcoala a luat fiinţă în octombrie 1992 şi în decursul celor 26 ani de funcţionare aici au

finalizat studiile 24 promoţii cu un total de 1378 absolvenţi care au susţinut examenul de absolvire.

Sediul şcolii este situat în Tîrgovişte, microraionul V, strada Valul Cetăţii, numărul 71, într-o

zonă cu blocuri şi case de locuit.

Starea socio-economică a populaţiei din zonă poate fi apreciată ca fiind de nivel mediu.

În zonă sunt amplasate şi alte unităţi şcolare (Colegiul Naţional “Constantin Carabela”, Liceul

Teoretic “Petru Cercel”, Grup Şcolar Electrotehnic “Spiru Haret”, Şcoala Generală “Radu cel

Mare”, Şcoala Generală “Matei Basarab”), unităţi comerciale şi nu sunt amplasate unităţi

industriale ( nu sunt surse de poluare).

Şcoala este aproape de mijloacele de transport în comun urban, autogară şi gara Romlux.

În anul 2000, şcoala a obţinut Autorizaţia de încredere prin hotărârea C.N.E.A.I.P. nr. 49 din

29.05.2000, aprobată de MEN prin O.M. nr. 4243/31.07.2000 şi în anul 2008 a obţinut

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e5


acrediatarea prin O.M. 5427 din 23.09.2008 privind acordarea acreditării pentru unitatea de

învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală Sanitară “Christiana” din Tîrgovişte.

În 17 iunie 2013 școala a fost în proces de evaluare periodică externă și a obținut un punctaj

total de 64 puncte conform Hotărârii Consiliului ARACIP nr. 8/12.08.2013.

Şcoala funcționează în cadrul Asociației ”Christiana” Tîrgoviște și beneficiază de spaţii

învăţământ constituite din trei corpuri de clădire cu: 3 săli de curs, 1 laborator de informatică, 2

laboratoare de nursing, 1 spaţiu pentru personalul de conducere/secretariat, 2 grupuri sanitare,

spaţii de informare şi prezentare a informaţiilor utile elevilor, cadrelor didactice şi absolvenţilor

(vitrine şi panouri).

În anul şcolar 2017/2018 personalul de predare a fost constituit conform cerinței curriculare,

din 17 cadre didactice (10 cadre didactice au predat pe toată durata anului şcolar, 2 cadre

didactice numai în semestrul I, 5 cadre didactice numai în semestrul II). 17 cadre didactice au

studii superioare. În luna septembrie, imediat după debutul anului școlar prin îmbolnăvirea d-nei

profesoare Teodoru Zamfirula a fost angajată d-na Chirciu Elena pentru predarea orelor de

Anatomia și fiziologia omului. Prin decesul d-nei profesoare Teodoru Zamfirula din data de

06.02.2018, dna Chirciu Elena a fost angajată pe perioadă nedeterminată pentru predarea

modulelor de Anatomia și fiziologia omului și Virusologie, bacteriologie și parazitologie. 9 cadre

didactice au avut contract individual de muncă cu norma de bază în unitatea noastră, ceea ce

reprezinţă 52,94% din toate cadrele didactice şi 85% din normele didactice. În data de 10.01.2018,

d-na dr. Grecu Adela și-a dat demisia și dl prof. Popescu Adrian a anunțat că nu mai dorește

redeschiderea contractului de muncă începând cu 26.02.2018. Consiliul de Administrație din data

de 15.02.2018 a hotărât angajarea începând cu 26.02.2018 a următoarelor cadre didactice (dr.

Șerban Doina, prof. Pană Gabriela – Mihaela, farm. Paraschiv Laura – Elena și Berechet Victorița

– Violeta) și redistribuirea orelor.

În anul şcolar 2018/2019 personalul de predare, este constituit din 15 cadre didactice; 9

cadre didactice sunt încadrate cu contract individual de muncă şi 6 cadre didactice cu contract de

prestări servicii. 9 cadre didactice au titularizare în învăţământ (60%). 15 cadre didactice au studii

superioare. 8 cadre didactice au contract individual de muncă cu norma de bază în unitatea

noastră, ceea ce reprezinţă 53,33% din toate cadrele didactice şi 87,50% din normele didactice

procente foarte bune dacă le raportăm la structura şi cerinţele curriculum-ului în vigoare.

Resursele financiare ale şcolii provin din taxe şcolare. Sumele provenite sunt utilizate

pentru: investiţii de modernizare, procurarea de material didactic (cărţi, planşe, instrumentar,

material sanitar), plata salariaţilor, întreţinerea şcolii şi plata cheltuielilor curente aferente,

organizarea de activităţi cu caracter educativ pentru elevi.

Populaţia reprezintă elementul constitutiv esenţial al devenirii umane. De mărimea dar şi de

calitatea populaţiei, două valori aflate într-o complexă conexiune, care determină toate procesele

socio-economice într-un anumit spaţiu uman, depind atât intensitatea acestor fenomene cât şi

specificitatea derulării lor.

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e6


Date demografice Populaţia reprezintă elementul constitutiv esenţial al devenirii umane. De mărimea dar şi de

calitatea populaţiei, două valori aflate într-o complexă conexiune, care determină toate procesele

socio-economice într-un anumit spaţiu uman, depind atât intensitatea acestor fenomene cât şi

specificitatea derulării lor.

Populaţia totală. Dinamica generalăLa 1 iulie 2017 populaţia judeţului Dâmboviţa a fost de 525048 locuitori, cu o densitate de

129,5 locuitori pe km2, situându-se pe locul 16 în ceea ce priveşte numărul populaţiei şi pe locul 6

al densităţii, în ierarhia judeţelor.

Cu anumite particularităţi, tendinţele demografice care s-au conturat la nivelul ţării în

perioada de tranziţie se constată într-o formă sau alta şi în judeţul Dâmboviţa.

Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale migraţiei interne/externe, au

făcut ca populaţia judeţului să se diminueze în perioada 2009 - 2017 cu 12829 persoane.

La nivelul judeţului Dâmboviţa se constată un trend descendent, al populaţiei, care din punct

de vedere demografic se apropie ca „performanţă” de media naţională.

DINAMICA POPULAŢIEI3373155 3360408 3343770 3327723 3309182 3289404 3269867 3249927 3228630

537877 537414 536623 535852 533954 531715 529289 527442 525048

0

1000000

2000000

3000000

4000000

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Regiunea Sud Muntenia Judeţul Dâmboviţa

Sursa: INS, baza de date TEMPO-online

Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) Pe medii de rezidenţă, la nivel judeţean preponderentă este populaţia rurală (68,1%), fiind

printre cele mai ridicate ponderi la nivel de Regiune Sud Muntenia. Aceste ponderi ridicate ale

populaţiei rurale se corelează cu ponderea ridicată a ocupării în sectorul agricol .

În ceea ce priveşte repartiţia pe medii, la 1 iulie 2017, 31,9% din populaţia judeţului trăia în

mediul urban şi 68,1% în mediul rural, faţă de 42,8% şi respectiv 57,2% cât se înregistra la nivel

regional. Prin urmare judeţul Dîmboviţa este după judeţele Ilfov şi Giurgiu, cel mai slab judeţ din

perspectiva urbanizării. Acest aspect negativ este amplificat şi de faptul că judeţul Dîmboviţa se

numără printre cele 17 judeţe a căror reţea de localităţi urbane este în totalitate formată din

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e7


municipii şi oraşe de mici dimensiuni (inclusiv reşedinţa de judeţ având o populaţie sub 100.000 de

locuitori). (Sursa: INS).

0 1000000 2000000 3000000 4000000

Judeţul Dâmboviţa

Regiunea Sud Muntenia

rura l

urban

tota l


Distribuţia pe sexeStructura pe sexe se caracterizează printr-o uşoară preponderenţă numerică a populaţiei

feminine. Astfel, la 1 iulie 2017, 51% din populaţia judeţului Dîmboviţa era de sex feminin şi 49%

de sex masculin. La vârste până la 55 ani, raportul pe sexe este favorabil bărbaţilor, după această

vârstă femeile devenind majoritare.

ANEXA 1 Populaţia pe sexe la 1 iulie 2017Total Masculin Feminin

număr persoaneRomânia 22201702 10838569 11363133Sud Muntenia 3228630 1576712 1651918Dâmboviţa 525048 257121 267927

structura %România 100,0 48,8 51,2Sud Muntenia 100,0 48,8 51,2Dâmboviţa 100,0 49,0 51,0

Structura pe grupe de vârstăPe fondul scăderii numărului de locuitori, precum şi datorită înaintării în vârstă a generaţiilor,

diferite ca mărime, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei s-a modificat. Astfel, structura pe

grupe de vârstă a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal, scăderii natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi

relativă a populaţiei în vârstă de 0 - 14 ani şi creşterea numărului şi a ponderii populaţiei vârstnice

(de 65 ani şi peste).

Comparativ cu 1 iulie 2009 în anul 2017 se remarcă reducerea ponderii populaţiei tinere (0 -

14 ani) de la 15,7% la 14,7 (- 6,9 mii persoane) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi

peste), de la 14,7% la 16,2% (+5,7 mii persoane).

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019


Pag

e8


Populaţia adultă (15 - 64 ani) reprezintă 69,1% din total, în scădere cu 11,7 mii persoane

faţă de 1 iulie 2000. În cadrul populaţiei adulte semnificativ a crescut ponderea grupelor de vârsta

45 - 49 şi 60 - 64 ani şi a scăzut cea din grupele de vârstă 20 - 24 şi 30 - 34

ani.

Piramida vârstelor reflectă cel mai fidel cronica generaţiilor, evidenţiind disproporţiile în

populaţie, pe vârste şi sexe. Reducerea numărului populaţiei tinere a îngustat şi mai mult baza

piramidei vârstelor. Efectele demografice şi economice ale acestei evoluţii se vor resimţi în timp şi

vor atrage schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia de vârstă fertilă,

populaţia în vârstă de muncă).

La nivel de judeţ grupele de vârstă „0 - 14” ani şi „65 ani şi peste” au ponderile cele mai mari

în mediul rural decât în mediul urban (cu 2 puncte procentuale şi, respectiv, cu 2,6 puncte

procentuale), faţă de grupa de vârstă 15 - 64 ani care deţine doar 4,6 puncte procentuale.

Grupa de vârstă 15 - 24 de ani, ce poate fi utilizată ca proxy pentru populaţia şcolară, care în

următorii cinci ani va pătrunde pe piaţa muncii, prezintă ponderi diferite pe medii: 9,4% în urban şi

în mediul rural 12,2%.

Populaţia pe grupe de vârstă şi sexe la 1 iulie 2016

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019



Pag

e9


Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţialeStructura pe vârste a populaţiei pe medii rezidenţiale confirmă faptul că procesul de

îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural. În mediul rural ponderea populaţiei

vârstnice este mai mare decât cea din mediul urban de 2,6 procente.

În raport cu situaţia din ţările U.E. (28) ponderea populaţiei tinere (0-14 ani ) din România în

anul 2017 se meține aproximativ la acelasi nivel (14,8% la nivelul judeţului Dâmboviţa, faţă de

15,6% în U.E. (28).

Structura etnicăÎn urma Recensământului populaţiei din 20 octombrie 2011 a rezultat că 90,6% din populaţia

judeţului este de naţionalitate română, 5,3% erau romi, 0,5% celelalte minorităţi naţionale, iar 3,6%

reprezintă informaţie nedisponibilă. După religie, 92,9% din populaţia judeţului este de confesiune

ortodoxă, 0,8% adventistă de ziua a VII-a , 1,4% penticostală, 0,3% evanghelică şi 0,2 romano-

catolică (diferenţa alte confesiuni, atei, fără religie sau informaţie nedisponibilă).

Actuala situaţie demografică a judeţului este rezumatul direct şi cumulativ al complexelor

evoluţii ale principalelor fenomene demografice – natalitate (fertilitate), mortalitate şi migraţiune.

În anul 2017 rata natalităţii a fost de 8,2 născuţi-vii la 1.000 locuitori, sub media înregistrată

pe ţară (9,6‰). Ca şi în ceilalţi ani, s-au născut mai mulţi băieţi decât fete, raportul de

masculinitate ajungând la 96 băieţi la 100 de fete. În mediul rurar, rata de natalitate este

superioară celei din mediul urban (8,6‰ faţă de 7,4‰).

Rata mortalităţii a fost de 12,4 decedaţi la 1.000 locuitori, inferioară celei înregistrate pe

total ţară (13,3%).

Dimensiunea inferioară a ratei natalităţii comparativ cu cea a mortalităţii a generat un spor

natural negativ (-2182 persoane şi respectiv -4,2‰), care s-a dovedit a fi un fenomen permanent

după anul 1990. În anul 2017, s-au înregistrat 30 decese sub un an, rata mortalităţii infantile în

judeţul Dîmboviţa fiind de 7 decese sub un an la 1.000 născuţi-vii, în scădere comparativ cu ultimii

ani, inferioară mediei pe total ţară (7,2‰) şi cu mult peste media înregistrată în ţările U.E.-28

(3,6‰ în anul 2015).

Vârsta medie a populaţiei judeţului Dîmboviţa era în anul 2017 de 41 ani. Populaţia feminină,

cu o vârstă medie de 43,3 ani, a fost mai îmbătrânită decât cea masculină cu 3,5 ani. În perioada

2014 -2016 durata medie a vieţii la nivelul judeţului Dîmboviţa a fost de 75,4 ani (71,9 ani la

bărbaţi şi 79,1 ani la femei) înregistrând o tendinţă de creştere în ultima perioadă. Femeile au avut

o durată medie a vieţii mai mare cu 7,2 ani decât bărbaţii. Datorită nivelului diferenţiat al

mortalităţii, durata medie a vieţii populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din rural cu 1,7

ani.

Mişcarea migratorieUn factor al scăderii populaţiei Regiunii Sud Muntenia este migraţia, atât cea internă, cât şi

cea externă. Mutaţiile din structura socio - economică a României au determinat o intensă

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e10


mobilitate teritorială a populaţiei, cu consecinţe directe în modificarea numărului şi structurii socio -

demografice a populaţiei în profil teritorial.

În cadrul migraţiei interne, fluxul rural - urban merită o menţiune deosebită, fiind cel care

deţine cea mai mare pondere în cadrul acesteia. Referitor la segmentul de populaţie care este mai

dispusă la modificarea domiciliului se constată o migrare a populaţiei tinere către oraş, mai întâi la

şcoală, iar mai apoi prin integrarea pe piaţa muncii.

Anii tranziţiei au generat noi tendinţe privind migraţia internă a populaţiei, remarcându - se o

inversare a fluxului migratoriu sat - oraş pe de o parte şi o reducere a migraţiei interne

interjudeţene, pe de altă parte. Anul 1998 marchează o schimbare de sens a migraţiei sat - oraş,

de acum înregistrându - se în mod constant un sold migratoriu pozitiv în mediul rural. Oraşul nu

mai absoarbe, ca în trecut surplusul de forţă de muncă din mediul rural.

Judeţul Dîmboviţa se înscrie în rândul judeţelor cu sold migratoriu negativ. În anul 2016 şi-au

stabilit domiciliul în judeţul Dîmboviţa 8833 persoane, cu o rată a migraţiei interne de 16,7

persoane la 1.000 locuitori şi au plecat din judeţ 9153 persoane, cu o rată a migraţiei interne de

17,4 persoane la 1.000 locuitori.

Fluxurile migraţiei interne, urban şi rural,determinate de schimbarea domiciliului, în anul 2017

Sosiţi PlecaţiNumăr % Număr %

Total 7993 100,0 8760 100,0Urban 2418 30,3 3234 36,9Rural 5575 69,7 5526 63,1


Motivele principale ale migraţiei interne sunt legate de problemele familiale (căsătorii,

pensionări, etc.) în detrimentul celor legate de muncă. Reducerea migraţiei pe distanţe lungi în

favoarea celei pe distanţe scurte, a făcut ca migraţia intrajudeţeană să depăşească semnificativ

migraţia interjudeţeană.

Alături de migraţia internă, un factor deosebit de important pentru structura populaţiei este şi

migraţia externă. Imediat după 1990, când oamenii au putut circula liberi s-a constatat la nivelul

judeţului un flux migratoriu extern mai important. Iniţial, au plecat persoane care aveau rude sau

prieteni plecaţi. Schimbările din sistemul politico-social românesc au făcut ca populaţia din judeţ să

se poată îndrepta, atât spre ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi spre SUA, Canada şi

Marea Britanie. După anul 1995, judeţul Dîmboviţa cunoaşte o emigrare a populaţiei (în special a

celei tinere, fără ocupaţie) către Italia, Spania şi alte ţări europene.

Proiecţii demograficeProiectarea populaţiei judeţului Dâmboviţa, până în anul 2060Proiectarea populaţiei oferă înformaţii utile asupra posibilei evoluţii a numărului şi structurii de

vârstă a populaţiei şi pe grupe funcţionale (tânără, adultă, vârstnică, feminină în vârstă fertilă, şcolară

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e11


şi preşcolară). Din punct de vedere demografic, principalii factori care acţionează asupra mărimii şi

structurii populaţiei sunt fertilitatea, mortalitatea şi migraţia internă şi externă.

Pe baza evoluţiei demografice recente INS a realizat proiecţia populaţiei rezidenţiale la

orizontul anului 2060 în cinci variante. S-a efectuat o anticipare a nivelului fertilităţii, speranţei de

viaţă la naştere şi soldul migratoriu la nivelul fiecărui judeţ.

Populaţia rezidentă a judeţului Dâmboviţa în anul 2015 şi proiectată la orizontul 2060 în varianta medie, pe sexe:

Populaţia rezidentă(persoane)

Diferenţe între anii 2060 şi 2015

2015 2030 2060 persoane %

Total 507475 430326 279114 -228361 -45,0Masculin 250498 211116 134245 -116253 -46,4Feminin 256977 219210 144869 -112108 -43,6

Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial – la orizontul anului 2060

Judeţul Dâmboviţa ar urma să aibă în anul 2030 o populaţie rezidentă de 430326 locuitori iar

în anul 2060, 279114 locuitori..Faţă de anul 2015 populaţia rezidentă va scădea cu 77149

persoane în anul 2030 şi cu 228361 persoane în anul 2060 (-15.2% şi respectiv -45%),

Populaţia feminină ar continua să fie predominantă. Ponderea acesteia în populaţia rezidentă

totală înregistrând o uşoară creştere de la 50,7% în 2015, la 51,9% în 2060.

Populaţia rezidentă a judeţului Dâmboviţa înregistrată în anul 2015 şi proiectată la orizontul anului 2060 în varianta medie, pe grupe mari de vârstă:

2015 2060mii

persoanepondere

%mii

persoanepondere

%Total 507475 100,0 279114 100,00-14 ani 77862 15,3 27652 9,915-64 ani 343409 67,7 152218 54,565 ani şi peste 86204 17,0 99244 35,6

Datorită menţinerii scăzute atât a segmentului fertil al populaţiei cât şi al fertilităţii, sub nivelul

de înlocuire a generaţiilor, populaţia tânără (0-14 ani) va cunoaşte o scădere semnificativă în

perioada 2015-2060, de la 77862 persoane la 27652 persoane, iar ponderea populaţiei tinere (0-

14 ani) în totalul populaţiei va scădea de la 15,3% în anul 2015 la 9,9% în anul 2060.

Populaţia în vârstă de muncă de 15-64 ani din judeţul Dâmboviţa va fi de 152218 persoane în

2060 (cu 191191 persoane mai puţin decât în anul 2015), iar ponderea va scădea de la 67,7%

(2015) la 54,5% (2060).

Fenomenul de îmbătrânire demografică a populaţiei, se va accentua în timp cu însă cu intensităţi

diferite.

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e12


Populaţia de 65 de ani şi peste va creşte numeric de la 86204 în anul 2015, la 99244 în 2060, iar

ponderea populaţiei rezidente vârstnice va creşte de la 17,0% în 2015 la 35,6% în 2060.

Proiectarea populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în perioada 2015-2060Proiectarea populaţiei de vârstă prescolară şi şcolară reprezintă o proiectare derivată a

proiectării demografice a populatiei. Pentru aceasta s-a utilizat varianta mediana a unei proiectari

demografice a populatiei rezidente pe varste, sexe si judete. Din proiectarea populatiei rezidente

pe varste, sexe si judete la orizontul anului 2060, s-a selectat populatia rezidenta de varsta

prescolara si scolara (0-23 ani), repartizata pe grupe de varsta, sexe si judete.

Tab 3.2.3. Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară în anii 2015, 2030, 2060

persoane Modificări 2060/2015

2015 2030 2060 absolută (mii) %

Varianta mediană

Populaţia rezidenta 0 -23 ani 131058 102275 61734 -69324 -52,9Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025, I.N.S., 2004

În varianta mediană, până în anul 2060, populaţia rezidentă de vârstă preşcolară şi

şcolară de 0-23 ani se va reduce cu -52,9%, ajungând la 61734 persoane. Scăderea populaţiei

rezidente de 0-23 ani va fi moderată până în anul 2030 şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului

de proiectare (anul 2060), principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală a populaţiei.

Proiectarea populaţiei rezidentă şcolară, în perioada 2015-2060

Evoluţia populaţiei rezidentă şcolară în anii 2015, 2030, 2060 (varianta constantă)

persoane Modificări 2060/2015

2015 2030 2060 absolută %

Populaţia rezidenta scolara 0 -23 ani 81123 61191 36841 -44282 -54,6

Populaţia preşcolară 0-2 ani 747 590 372 -375 -50.2

Populaţia preşcolară 3-5ani 11859 7733 4959 -6900 -58,2

Populaţia şcolară 6-10ani 24188 15912 10362 -13826 -57,2

Populaţia şcolară 11-14 ani 19576 16378 8872 -10704 -54,7



Sursa: Proiectarea populaţiei scolare a României la orizontul anului 2060, I.N.S., 2016Scăderea populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară de 0-23 ani determină reducerea

populaţiei preşcolare şi şcolare. Tendinţa generală de reducere a populaţiei de copii şi tineri de 0-

23 ani se reflectă diferit la nivelul grupelor de vârstă din cadrul fiecărui judeţ datorită gradului de

cuprindere pe grupe de vârstă corespunzătoare, înregistrat în fiecare judeţ în anul şcolar

2014/2015.

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e13


În varianta constantă numărul populaţiei rezidente preşcolare şi şcolare de 0-23 ani ar urma

să cunoască o diminuare, de 81123 persoane în anul 2015, la 36841 persoane în anul 2060.

Pe grupe de vârste cea mai mare scădere ar urma să se înregistreze la grupa populatiei

prescolara de 3-5 ani ( -58,2 %). Cea mai mică scădere se va înregistra la grupa populatiei scolara

de 19-23 ani ( -48,3%).

Pe sexe, scăderea populaţiei preşcolare şi şcolare ar fi mai mare pentru populaţia rezidentă

masculină (-54,9%) decât pentru cea feminina (-54,2%).

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru IPTImaginea furnizată de analiza demografică, se caracterizează prin următoarele aspecte:

scăderea numărului populaţiei s - a conturat ca o tendinţă de lungă durată iar

continuarea acestei tendinţe pe termen lung este de natură să genereze mari probleme

economico-sociale;

densitate superioară mediei pe ţară;

scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale;

spor natural negativ;

dominarea populaţiei de naţionalitate română;

ponderea populaţiei de etnie rromă în totalul populaţiei regiunii depăşeşte ponderea

acesteia la nivel naţional;

profunzimea deteriorării structurii pe vârste a populaţiei în contextul declinului

natalităţii şi fertilităţii şi implicaţiile acestei deteriorări din perspectiva eventualelor redresări a stării

demografice a ţării.

Se recomandă înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET în localităţile cu populaţie

preponderent de etnie rromă şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora.

Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei are următoarele efecte negative:

reducerea numărului populaţiei active ;

deteriorarea raportului de dependenţă economică;

reducerea populaţiei de vârstă şcolară cu efecte negative asupra întregului sistem

educaţional şi asupra întregii vieţi economice şi sociale.

Îmbătrânirea populaţiei constatată la nivelul regiunii reclamă implementarea unor politici care

să conducă la prelungirea vieţii active pentru adulţi.

Creşterea populaţiei pensionate înseamnă: dezvoltarea şi extinderea la nivel naţional a serviciilor adecvate

nevoilor specifice ale populaţiei vârstnice (asistenţa medicală comunitară, îngrijiri la domiciliu, terapia durerii, centre medicale de zi, centre comunitare de psihiatrie, unităţi medico - sociale);

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e14


dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia (cantitativ şi calitativ prin

asigurarea de agenţi de turism – ghizi cu experienţă în a avea grijă de pensionari), dezvoltarea

serviciilor de estetică şi înfrumuseţare. Se recomandă creşterea şcolarizării pentru domeniile de

calificare: turism şi alimentaţie, estetica şi igiena corpului omenesc.

Declinul tranşei de vârstă 15 - 24 de ani ridică problema dezvoltării resurselor umane prin

sprijinirea unei vieţi active pe piaţa muncii cât mai lungi şi o bătrâneţe activă. Aceasta presupune

educaţia şi formarea pe parcursul întregii vieţi, retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

Scăderea populaţiei şcolare necesită:

- restructurarea reţelei şcolare şi corelarea ofertei TVET cu cererea pieţei muncii;

- dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii

timpurii a şcolii;

- dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul TVET

a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile;

- promovarea unei culturi a învăţării permanente;

- asigurarea accesului cadrelor didactice din TVET la programe de reconversie

profesională.

Oferta de formare profesională pe niveluri de învăţământ şi profiluriPentru şcoala postliceală, la marea majoritate a domeniilor se constată o creştere mai mare

a numărului de şomeri faţă de cel al locurilor de muncă vacante, rezultând în cea mai mare parte

balanţe negative.

Ca si amploare a solicitărilor de forţă de muncă se desprind domeniile: comerţ şi sănătate şi asistenţă pedagogică.

Pentru judeţ tendinţa generală este de scădere a locurilor de muncă în paralel cu menţinerea

la un plafon aproximativ constant a numărului de şomeri. Balanţa locuri de muncă-şomeri este

negativă, cu excepţia a doua domenii: comert și economic.

Sănătatea şi asistenţa pedagogică, desi cu un număr semnificativ de locuri vacante din cauza intrărilor în somaj prezintă o balanţă negativă.

Şcoala Postliceală Sanitară “Christiana” Tîrgovişte, şcoala acreditată, asigură formare

profesională în domeniul “Sănătate şi asistenţă pedagogică”, calificarea “Asistent medical

generalist”, nivel 5.

1.3. ANALIZA REZULTATELOR ŞI EVOLUŢIILOR DIN ANUL ŞCOLAR TRECUTDezvoltarea bazei materiale şi atragerea de resurse financiare Resursele financiare ale şcolii provin din taxele de studiu.

În acest domeniu în anul şcolar 2017/2018:

s-a reuşit colectarea în proporţie de 96,06% a taxelor de studiu prognozate la

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e15


începutul anului școlar (153 elevi din cei 163 de elevi înscriși la începutul anului școlar au finalizat

anul școlar și au achitat taxa de școlarizar, iar de la elevii cei 10 retrași/exmatriculați s-a colectat

echivalentul a 3,58 taxe școlare și s-a pierdut echivalentul a 6,42 taxe școlare);

bugetul anual 2017-2018 a fost realizat în proporție de 93,27%;

s-au achitat toate obligaţiile către bugetul de stat şi salariaţi;

s-au achitat la zi facturile către furnizori;

s-a achitat contravaloarea contractului de comodat cu Asociaţia ”Christiana”

Tîrgovişte;

s-a achitat contravaloarea contractului cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Tîrgovişte;

s-au achiziţionat: 7 computere, 1 laptop, 1 videoproiector, Access point wireless,14

licențe office; 13 abonament antivirus, 11 licențe windows 10, 1 imprimantă Canon;

s-au achiziţionat materiale sanitare (seringi de unică folosinţă, ace de unică

folosinţă, mănuşi de unică folosinţă, seruri pentru determinarea grupelor sanguine şi Rh-ului,

flacoane de soluţie izotonă, flacoane de glucoză, ace şi teste pentru glucometru, alcool sanitar,

vată medicinală, feşi, comprese sterile, recipente de colectare a deşeurilor medicale);

documente şcolare (cataloage, registre matricole, registru unic de evidenţă a

actelor de studii, condici de prezenţă a personalului didactic, certificate de calificare profesională

nivel 5);

s-au achiziţionat materiale de curățenie și substanțe dezinfectante;

s-au achiziţionat materiale de birotică;

s-a achitat contravaloarea Contractului de prestări servicii cu S.C. RĂSTUF SSM

SRL, pentru asigurarea de servicii specializate pentru SSM;

s-a achitat contravaloarea examenelor medicale periodice pentru angajații școlii;

s-a achitat contravaloarea Contractului de prestări servicii de monitorizare și

intervenție cu S.C. DAF SRL.

Dezvoltarea resurselor umaneÎn anul școlar 2017/2018, cadrele didactice din şcoală:

- au participat la activităţile comisiilor metodice din şcoală (Comisia Metodică a

Disciplinelor Medicale). S-au ţinut un număr de 4 lecţii demonstrative şi 4 referate;

- au participat în semestrul I al anului școlar 2017/2018 la Cercul metodic al şcolilor

postliceale sanitare organizat la Şcoala Postliceală Sanitara ”FEG” Tîrgovişte pe data de

15.11.2017. Agenda activităţii a cuprins: ”Metode moderne de predare a modulelor de

specialitate”, dezbaterea cu tema ”Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de

CCP august 2018”;

- au participat în semestrul II al anului școlar 2017/2018 la Cercul metodic al şcolilor

postliceale sanitare organizat la Şcoala Postliceală Sanitară ”Christiana” Tîrgoviște pe data de

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e16


19.05.2018. Agenda activităţii a cuprins: dezbaterea cu tema ”Metode clasice și moderne de

învățare - evaluare”;

- un cadru didactic titular cu norma de bază în unitate, a susținut inspecția specială

pentru obţinerea gradului didactic II (M.I. Togan Mihaela) și a obținut gradul didactic II în 30 august

2018 cu media 10;

- un cadru didactic titular cu norma de bază în unitate a susținut inspecții pentru

obținerea definitivării în învățământ ( M.I. Pîrîianu Mihaela - Mădălina) și a oținut definitivarea în

data de 18.07.2018 cu media 9,06.

- au participat la manifestările organizate de DSP Dîmboviţa, cu prilejul activităţii de

educaţie pentru sănătate cu tema “Contracepția” în cadrul campaniei “Contracepția !”

(19.10.2017);


educaţie pentru sănătate cu tema “Contracepția” în cadrul campaniei “Contracepția!”

(25.10.2017);


educaţie pentru sănătate cu tema “Contracepția” în cadrul campaniei “Contracepția!”

(07.11.2017);

- au participat la prezentarea ofertei de muncă pentru Anglia susținută de reprezentanții

firmei HSN CARE (09.11.2017);

- au participat la prezentarea ofertei de muncă pentru Germania susținută de

reprezentanții firmei Auxila Akademie (09.11.2017);


educaţie pentru sănătate cu tema “Utilizați prudent antibioticele” în cadrul campaniei “Ziua

Europeană a informării despre antibiotice” (13.11.2017);







- au participat la manifestările organizate de Centrul de Prevenire, Evaluare și

Consiliere Antidrog Dâmbovița, cu prilejul activităţii de educaţie pentru sănătate cu tema “Ziua

Națională fără tutun” în cadrul campaniei “Ziua Națională fără tutun” (16.11.2017);

- au participat la manifestările organizate de Centrul de Prevenire, Evaluare și

Consiliere Antidrog Dâmbovița, cu prilejul activităţii de educaţie pentru sănătate cu tema “Ziua

Națională fără tutun” în cadrul campaniei “Ziua Națională fără tutun” (16.11.2017);

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e17





- au participat la manifestările organizate de ȘPS ”Christiana” Tîrgoviște, cu prilejul

activităţii Simulare de cutremur cu tema “Țel suprem. Siguranța umană” (16.11.2017);





educaţie pentru sănătate cu tema “Contracepția” în cadrul campaniei “Contracepția !”

(17.11.2017);

- au participat la manifestările organizate de Crucea Roșie filiala Dîmbovița, DAS

Tîrgoviște, Primăria Municipiului Tgv., cu prilejul activităţii de educaţie pentru sănătate cu tema

“Marș de protest împotriva violenței în familie“, Împreună vom reuși” (23.11.2017);

- au participat la activitatea organizată cu ocazia Zilei Naționale a României de ȘPS ”

Christiana” Tgv, (28.11.2017);

- au participat la activitatea organizată cu o ocazia zilei de 1 Decembrie, Ziua mondială

de luptă împotriva HIV/SIDA, ȘPS ”Christiana” Tgv, 05.12.2017;


activităţii ”Simulare de incendiu”, cu tema “Țel suprem. Siguranța umană” (17.12.2017);


activităţii ” Școala altfel”, cu tema “Tehnici de reflexoterapie” , (18.12.2017);


activităţii ” Școala altfel”, cu tema “Tehnici de kinetoterapie și motricitate fizică” , (18.12.2017);


activităţii ” Școala altfel”, cu tema “Tehnici de reflexoterapie” , (19.12.2017);


activităţii ” Școala altfel”, cu tema “Tehnici de kinetoterapie și motricitate fizică” , (19.12.2017);


activităţii ” Școala altfel”, cu tema “Tradiții de sărbători”, (20.12.2017);


activităţii ” Școala altfel”, cu tema ”Film de Craciun” (22.12.2017);


activităţii ” Ziua Asociației ”Christiana” Tgv.”, cu tema ” Ziua Asociației ”Christiana” Tgv.”

(30.01.2018);


educaţie pentru sănătate cu tema “”Noi putem. Eu pot” în cadrul campaniei “”Ziua mondială de

luptă împotriva cancerului” (27.02.2018);

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e18



educaţie pentru sănătate cu tema “”Noi putem. Eu pot” în cadrul campaniei “”Ziua mondială de

luptă împotriva cancerului” (28.02.2018);


activităţii ”Simulare de incendiu”, cu tema “Țel suprem. Siguranța umană” (21.03.2018);


educaţie pentru sănătate cu tema ”Dorința: lider pentru o lume pentru tuberculoză, puteți face

istorie. Opriți tuberculoza!”” în cadrul campaniei “Ziua mondială împotriva tuberculozei”

(27.03.2018);




(28.03.2018);




(29.03.2018);


educaţie pentru sănătate cu tema ”Să ne protejăm împreună. Vaccinurile sunt benefice” în cadrul

campaniei ”Săptămâna Europeană a Vaccinării” (23.04.2018);


educaţie pentru sănătate cu tema ”Umanitate, imparțialitate, neutralitate, independență,

voluntariat, unitate, universalitate.” în cadrul campaniei ” Ziua internațională a Crucii Roșii și

Semilunii Roșii” (08.05.2018);


activităţii ”Simulare de cutremur”, cu tema “Țel suprem. Siguranța umană” (16.05.2018);


activităţii ” Curs de prim ajutor pentru elevii din anul I: resuscitarea cardiorespiratorie”, cu tema

“Țel suprem. Siguranța umană” (16.05.2018);

- au participat la manifestările organizate de Jocurile Naționale Special Olympics”, cu

prilejul activităţii de educaţie pentru sănătate cu tema ” Jocurile Naționale Special Olympics

(25.05.2018);


educaţie pentru sănătate cu tema ”Tutunul și bolile cardiovasculare” în cadrul campaniei ” Ziua

Mondială fără Tutun” (29.05.2018);


educaţie pentru sănătate cu tema ”Tutunul și bolile cardiovasculare” în cadrul campaniei ” Ziua

Mondială fără Tutun” (30.05.2018);

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e19



activităţii ” Ultima oră de dirigenție”, cu tema “ End of school” (28.06.2018);


activităţii ”Sesiunea de comunicări științifice”, ”Vitamine naturale versus vitamine sintetice”

(29.06.2018);


educaţie pentru sănătate cu tema ”Să eliminăm hepatita” în cadrul campaniei ”Ziua Mondială de

Luptă împotriva Hepatitei” (24.07.2018);

- au participat la prezentarea ofertei de muncă pentru Belgia susținută de reprezentanții

firmei Armonea (25.07. 2018);

Asigurarea internă a calităţiiAcest proces a fost realizat la nivelul şcolii de Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea

Calităţii constituită conform legii nr. 87/2006 pentru aprobarea OUG nr. 75/2005 privind

asigurarea calităţii (articolele 11 si 12).

În anul şcolar 2017/2018 comisia a fost constituită din cinci membri:

1. Dr. Simion Mariana - medic specialist medicină de familie, membru fondator al asociaţiei,

profesor cu vechime de 25 ani în învăţământul postliceal sanitar;

2. Dr. Berechet Răzvan Cătălin – medic primar epidemiolog, cu o vechime de 7 ani în

învăţământul postliceal sanitar, reprezentantul Spitalului Județean de Urgență Tgv;

2. M.I. Sugeac Oncescu Elena Mădălina – asistent medical generalist, cu o vechime de 1

an în învăţământul postliceal sanitar;

4. M.I. Pîrîianu Mihaela Mădălina - asistent medical generalist, cu o vechime de 1 ani în

învăţământul postliceal sanitar;

5. Mistoclie Florian Cosmin – elev anul III B, președintele Consiliului elevilor.

În anul şcolar 2017/2018 activitatea comisiei s-a desfăşurat în conformitate cu legislaţia în

vigoare, planul managerial al şcolii şi a planului managerial al CEAC, care a stabilit ca următoarele

obiective specifice:

informarea în domeniul legislaţiei şcolare şi diseminare a informaţiilor noi la nivelul

unităţii de învăţământ;

aplicarea cadrului legislativ care reglementează activitatea în învăţământ;

dezvoltarea competenţelor manageriale ale cadrelor didactice din unitatea de

învăţământ;

asigurarea exercitării eficiente a funcţiei manageriale la nivelul tuturor

compartimentelor funcţionale;

dezvoltarea capacităţii unităţii şcolare în domeniul evaluării, calităţii şi atingerii

excelenţei în educaţie;

perfecţionarea capacității de evaluare şi asigurare a calităţii pe principii de

funcţionalitate şi eficienţă;

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e20


implementarea curriculum-ului naţional pe principii de calitate şi eficienţă;

monitorizarea progresului şcolar din perspectiva calităţii actului didactic;

monitorizarea actului educaţional din perspectiva progresului şcolar şi a reuşitei

şcolare;

gestionarea/medierea/prevenirea disfuncţionalităţilor: şcoală – autoritate locală şi

sensibilizarea autorităţilor locale în acordarea de fonduri/materiale pentru ameliorarea bazei

didactico-materiale în învăţământ.

Rezultatele elevilor Analiza comparativă a rezultatelor din ultimul ciclu de învățământ (2015/2016, 2016/2017 și

2017/2018 ) a vizat următoarele aspecte: mişcarea elevilor, rezultate la învăţătură, rezultate la

examenul de admitere, rezultate la examenul de absolvire.

Mişcarea elevilor din ultimul ciclu de învăţământ Mişcarea elevilor în cadrul Şcolii Postliceale Sanitare “Christiana” Tîrgovişte în perioada

2015 - 2018 arată:

rata de retenție în ciclul de învătățmânt 2014 – 2017 a fost de 92,14%;

rata de retenție în ciclul de învătățmânt 2015 – 2018 a fost de 92,52%, în creștere

cu 0,38% față de ciclul anterior;

creșterea cu 0,78% a ratei de retenție la finele anului școlar 2017/2018 (93,86%) față

de anul școlar 2016/2017 (93,08%).

Rata de retenţie pe ciclul de învățământ 2015 – 2018

An şcolar Anul de studiu

Înscrişi la începutul

anului şcolar

Existenţi la sfârşitulanului şcolar

Rata de retenţie% an de studiu

Rata de retenţie

% an școlar

2015/2016 I 66 57 86,36% 90,72%II 54 50 92,59%III 53 50 94,33%

2016/2017 I 54 46 85,18% 93,08%II 55 52 94,54%III 50 50 100%

2017/2018 I 64 56 87,50% 93,86%II 45 45 100%III 54 52 96,29%

Total 495 458 - 92,52%

Rata de retenţie pe ciclul de învățământ 2014 – 2017PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e21




anului şcolar

Existenţi la sfârşitulanului şcolar

Rata de retenţie% an de studiu

Rata de retenţie

% an școlar

2014/2015 I 66 55 83,33 93,29%II 58 56 96,55III 53 53 100

2015/2016 I 66 57 86,36 90,75%II 54 50 92,59III 53 50 94,34

2016/2017 I 54 46 85,18% 93,08%II 55 52 94,54%III 50 50 100%

Total 509 469 - 92,14%

2015/2016 2016/2017 2017/2018135140145150155160165170175

Fluxul elevilor în ciclul de învățământ 2015-2018

elevi înscriși elevi rămași

Rezultate la învăţătură din ultimul ciclu de învăţământRezultatele obţinute la învăţătură în anul şcolar 2015/2016 sunt redate în tabelul următor:

Nr. elevi 5 - 5,99 6 - 6,99 7 - 7,99 8 - 8,99 9 - 10Anul I 57 0 0 10 34 13Anul II 50 0 1 7 16 26Anul III 50 0 0 3 17 30Total 157 0 1 20 67 69

Procentual - 0% 0,63% 12,74% 42,68% 43,95%

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e22


5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,990

10

20

30

40

50

60

70

Rezultate școlare 2015-2016

Anul IAnul IIAnul IIITotal

Rezultatele obţinute la învăţătură în anul şcolar 2016/2017 sunt redate în tabelul următor:

Anul de studiu

Nr. elevi

Media generală5 - 5,99 6 - 6,99 7 - 7,99 8 - 8,99 9 - 10

Anul I 46 0 1 10 24 11Anul II 52 0 1 8 20 23Anul III 50 0 1 10 14 25Total 148 0 3 28 58 59

Procentual - 0% 2,02% 18,91% 39,18% 39,86%

5 - 5,99 6 - 6,99 7 - 7,99 8 - 8,99 > 90

10

20

30

40

50

60

70

Rezultate școlare 2016-2017

Anul I Anul II Anul III Total

Rezultatele obţinute la învăţătură în anul şcolar 2017/2018 sunt redate în tabelul următor:

Anul de studiu

Nr. elevi

Media generală5 - 5,99 6 - 6,99 7 - 7,99 8 - 8,99 9 - 10

Anul I 56 0 0 7 29 20Anul II 45 0 2 6 16 21Anul III 52 0 1 5 8 38Total 153 0 3 18 43 79

Procentual - 0% 1,96% 11,76% 28,10% 51,63%

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e23


5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10,000

102030405060708090

Rezul tate școlare 2017-2018

Anul I Anul II Anul III Total

Rezultate la examen de admitere din ultimul ciclu de învăţământSituaţia examenului de admitere la Şcoala Postliceală Sanitară “Christiana” Tîrgovişte

pentru anii şcolari 2015/2016, 2016/2017, 2017/2018 și 2018/2019 este:

Nr. crt. Anul Număr admişi Număr înmatriculaţi1. 2015 66 662. 2016 66 543. 2017 66 644. 2018 66 65

2015 2016 2017 2018

Număr ad

miși

66 66 66 6666

5464 65

Situația la examenul de admitere

Număr admiși Număr înmatriculați

Rezultate la examen de absolvire din ultimul ciclu de învăţământLa examenele de absolvire, susţinute în august 2016, august 2017 şi august 2018 la Şcoala

Postliceală Sanitară “Christiana” Tîrgovişte, s-au prezentat, în total 153 absolvenţi (52, 51, 50) ai

şcolii noastre și au obţinut următoarele rezultate:

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e24


Nr. elevi 5 - 5,99 6 - 6,99 7 - 7,99 8 - 8,99 9 - 1008.2016 51 0 1 7 9 3408.2017 50 0 0 8 13 2908.2018 52 0 0 1 7 44

Total 153 0 1 16 29 107

5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10,00anul 2016

anul 20180 1 7 9

340 0 8 13

290 0 1 7

44

0 116

29

107

Rezultate la examenul de CCP

anul 2016 anul 2017 anul 2018 total ciclu

1.4. CONTEXTUL EUROPEAN Educația și formarea profesională din România din perspectiva țintelor și indicatorilor derivați

din Strategia Europa 2020:

A. Strategia Europa 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:

a. creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel

puțin 75%1;

b. alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare;

c. obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu

30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei

regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu

1990;

d. reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii2 la maximum 10%3 și creșterea procentului

persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii de nivel terțiar la cel puțin 40%4 în

2020;

e. reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune

1 Față de nivelul de referință de 69% la momentul adoptării Strategiei EFP2 Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai 2003), abandonul școlar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult învățământul secundar inferior și care nu-și continuă educația sau formarea profesională3 Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei EFP4 Față de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei EFP

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e25


socială cu 20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 20085.

B. Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:

a. până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la

programele de învățare de-a lungul vieții6;

b. până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de

citire, matematică și științe exacte7, ar trebui să fie mai mic de 15 %;

c. până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul

terțiar8, ar trebui să fie de cel puțin 40%;

d. până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii9 din sistemele de educație și

formare, ar trebui să fie sub 10 %;

e. până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta

pentru înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară;

f. până în 2020, proporția de absolvenți angajați10 cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani,

care au finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului

de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 %, comparativ cu 76,5 % în 201011.

C. Pentru obiectivele strategice care vizează educația și formarea profesională, derivate din cadrul strategic ET 2020 și Strategia Europa 2020, sunt prezentate, în continuare, comparativ, evoluția indicatorilor în cazul României şi a Uniunii Europene, 28 de state:

Indicatori Unitate

RomâniaPerioada de referinţă

Media UE-28

Ținta RO

Ținta UE

2005 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2015 2020 2020

Rata de părăsire timpurie a şcolii12

%(18-24ani) 19,6 16,6 18,4 17,5 17,4 17,3 17,3 17,3 12 11,3 10

Ponderea absolvenților de învățământ terțiar13

%(30-34 ani) 11,4 16,8 18,3 20,3 21,7 22,9 25,0 25,6 38,7 26,7 40

5 Pragul național de sărăcie este stabilit la 60% din venitul median disponibil în fiecare stat membru6Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă)7Sursă: OCDE/PISA8 Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE)9Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit doar învățământul secundar inferior sau mai puțin și care nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare (Eurostat, Studiul privind forța de muncă)10 Se referă la absolvenții învățământului secundar superior (ISCED 3), terțiar nonuniversitar(ISCED 4) și absolvenții învățământului terțiar (ISCED 5-6)11Măsurată ca proporția populației angajată cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care a absolvit în urmă cu 1, 2 și 3 ani și care nu este înscrisă în prezent în nici o altă activitate de educație și formare profesională.12 Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_40)

13Sursa: Eurostat (date online, code:t2020_41)PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e26


Procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte14

%(15 ani)

Citire 40,4 37,3 38,7 19,7 15,0

Matematică 47,0 40,8 39,9 22,1 15,0

Științe 41,4 37,3 38,5 23,5 15,0

Participarea adulților în ÎPV15

%(25-64 ani) 1,6 1,5 1,2 1,4 1,2 1,8 1,5 1,3 10,7 10 15

Rata de ocupare a absolvenților (ISCED 3-6)16

%(20-34

ani)

ISCED 3-8 72,0 77,7 71,2 70,8 70,1 67,2 66,2 68,1 76,9 82ISCED 3-4 62,7 69,1 60,8 58,9 59,3 55,0 57,2 59,8 70,9ISCED 5-8 84,7 85,9 82,4 81,3 79,0 77,1 74,2 77,1 81,9

Rata de ocupare17

%(20-64 ani) 63,6 63,5 64,8 63,8 64,8 64,7 65,7 66,0 70,1 70,0 75

Sursa: Pentru datele Eurostat, baza de date online

D. Analizând evoluția indicatorilor de mai sus, comparativ cu media europeană și țintele asumate de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări:

a. rata părăsirii timpurii a școlii în România, 17,3% în 2015, cu 5,3 puncte procentuale

peste media europeană de 12%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluţie sinuoasă,

fără un progres semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020;

b. ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția

țintei naționale, de 26,7% pentru 2020, în creștere de la 16,8% în 2009, la 25,6% în 2015. Cu

toate acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel naţional şi cele

la nivelul UE 28: media europeană de 38,7% în 2015, ţinta europeană de 40% pentru 2020.

c. impactul redus al serviciilor de orientare în carieră oferite elevilor de gimnaziu, care

ar contribui semnificativ la informarea și conștientizarea abilităților native ale elevilor, atât de către

aceștia, cât și de către familii și cadre didactice;

d. România continuă să se situeze pe penultimul loc între țările europene participante în

programul PISA18. În ciuda unui progres bun înregistrat la testarea din 2015 faţă de testarea din

2012 la matematică, rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, indică un procent foarte

ridicat al celor cu competențe scăzute, de 39,9%, în condițiile în care media europeană, în același

an, a fost de 22,1%. În 2015 se înregistrează o creştere a ponderii tinerilor cu competenţe

scăzute la citire şi la ştiinţe faţă de 2012. La citire, 38,7% din tinerii din România au un nivel

scăzut, faţă de numai 19,7% cât este media la nivelul celor 28 de state europene. La ştiinţe,

38,5% din tinerii din România au un nivel scăzut, faţă de numai 23,5% cât este media la nivelul

celor 28 de state europene Ţinta din Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul

14 Sursa: Educational Training Monitor 2014, conform OECD (PISA 2009 și 2012),15 Sursa: Eurostat (date online, code:trng_lfs_13)16 Sursa: Eurostat (date online, code:edat_lfse_32)

17Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_10)18 OECD 2016 - PISA 2015 Results (Volume I): Excellence and Equity in Education

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e27


educației și formării profesionale ET 2020 propusă la nivel european pentru anul 2020 este de

15% pentru toate cele 3 criterii, citire, matematică şi ştiinţe;

e. în contextul crizei economice și financiare, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta

cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție

descrescătoare după anul 2009, cu o uşoară revenire în anul 2015. În cazul absolvenților de

învățământ secundar superior ISCED 3-4, rata de ocupare în 2015 a fost de 59,8%, faţă de 69,1%

în 2009 şi faţă de media UE 28 DE 70,9%. Cu o rată a ocupării absolvenților de 68,1% în anul

2015, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-8, România se plasează cu peste 8 puncte

procentuale sub media europeană, de 76,9% şi departe de ținta de 82%, propusă la nivel

european pentru anul 2020;

f. în ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de

ocupare în România a fost, în 2015, de 66% față de media europeană de 70,1%, fără progrese

semnificative în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, asumată la nivel național pentru

anul 2020;

g. rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți a fost,

în 2015, de 1,3 %, în scădere în ultimii 3 ani, mult sub valoarea europeană de 10,7% și departe de

ținta de 10% propusă de România pentru 2020.

E. Ponderea relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic în totalul elevilor înscriși în învățământul secundar superior, ISCED 3, în 2015, de 56,3%, în România, față de media UE-28 de 48,1%19, demonstrează importanța formării profesionale inițiale pentru piața muncii din România. Cu toate acestea, în perioada 2013-2015 s-a înregistrat o scădere continuă a valorii indicatorului, de la 62,9% în 2013 la 56,3% în 2015.

1.5. CONTEXTUL NAŢIONAL Contextul naţional este definit de o serie de strategii, între care, de o relevanţă deosebită

pentru educaţia şi formarea profesională se numără:

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014 - 2020;

Strategia națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 - 2020;

Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România;

Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015 - 2020;

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014 - 2020;

Strategia națională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014 - 2020;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013 – 2020 -

2030;

Strategia naţionala privind incluziunea sociala si reducerea sărăciei 2015 - 2020;

Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035, Coeziune

şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni;

Strategia națională pentru competitivitate 2014 - 2020;19 Date actualizate pentru anul 2012, conf. Eurostat (date online, code: educ_uoe_enra13)

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e28


Strategia guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând

minorităţii rome pentru perioada 2014 - 2020;

Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020;

Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020;

Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014 - 2020;

Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont

2020 - 2030;

Planul strategic național multianual privind acvacultura 2014-2020;

Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru

perioada 2011 - 2020;

Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020.

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014 - 2020 are

următoarele obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune:

Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa muncii, având ca țintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de

vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până

în 2020, față de 57,2% în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:

actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a curriculumului

şi a auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al calificărilor,

pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în educaţie şi formare

profesională și pentru creşterea relevanţei pentru piaţa muncii;

dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa

muncii, definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în concordanţă

cu abilităţile şi cunoştinţele relevante pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi adaptarea

programelor de învăţământ la nevoile şi tendinţele pieţei muncii;

monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare;

îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională;

Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale;

creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare

profesională.

Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională, având ca ținte strategice:

creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în

învăţământul profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014;

creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e29


la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.


dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor

învăţării dobândite în context nonformal şi informal;

îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră;

consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor

învăţării dobândite în context nonformal şi informal;

facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de

învățământ pentru tineri, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile;

Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ținte strategice:

reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la

învăţământul profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014 ;

creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la

examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45 % în 2014;

creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții

la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.


dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii educației și formării

profesionale la nivel de sistem;

asigurarea calității certificării rezultatelor învățării;

îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de

formare profesională din formarea profesională inițială şi formarea profesională continuă și în

evaluarea rezultatelor învăţării dobândite în context formal, nonformal și informal;

îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue;

promovarea excelenţei în educație și formare profesională.

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionale, având ca ținte strategice:

creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea

spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014;

creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la

4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014.


dezvoltarea componenţelor privind inovarea, creativitatea şi spiritul antreprenorial din

cadrul programelor de formare profesională;

dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională;

extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea asigurării

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e30


premiselor pentru participarea la o piaţă a muncii europene incluzive.

Contextul în care se urmăreşte dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic prin strategiile menţionate mai sus este definit prin Legea Educaţiei Naţionale, nr. 1 din 2011, cu modificările şi completările ulterioare. Structura învăţământului profesional şi tehnic este ilustrată în figura de mai jos.

Învățământul liceal asigură continuarea studiilor în învățământul obligatoriu (clasele a IX-a

și a X-a) și în ciclul superior (clasele a XI-a și a XII-a), dezvoltând, aprofundând și particularizând

competențe (cunoștințe, abilități și atitudini) formate în ciclurile anterioare ale învățării.

Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri:

a. filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;

b. filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului;

c. filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.

Durata studiilor în învăţământul liceal, forma de învăţământ cu frecvenţă, este de 4 ani, în

conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educației. Pentru unele forme de

învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e31


Studiile învățământului liceal se finalizează cu examenul național de bacalaureat și cu examen de

certificare, pentru absolvenții filierelor tehnologică și vocațională.

Absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învăţământul postliceal și pot obține, ulterior, nivelul 5 de calificare. Absolvenții cu diplomă de bacalaureat pot

continua studiile în învățământul postliceal pentru obținerea nivelului 5 sau în învățământul

superior, în orice program de studii și pot obține nivelurile de calificare 6, 7 și 8.

Absolvenții învățământului liceal, filierele tehnologică și vocațională, care promovează

examenul de certificare, dobândesc certificat de calificare de nivel 4 al Cadrului naţional al

calificărilor (tehnician) și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

Învățământul profesional se organizează pentru calificări stabilite în funcție de nevoile

pieței muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale,

județene și locale, pe baza unui contract de pregătire practică, încheiat între unitatea de

învățământ, operatorul economic și elev.

Învăţământul profesional are următoarele forme de organizare:

a. învăţământ profesional, cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a,

ca parte a învățământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2014/ 2015, pe baza unui

contract cadru, încheiat între unitatea de învățământ şi operatorii economici implicaţi în formarea

profesională a elevilor;

b. învăţământul dual cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ca

parte a învățământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2017/ 2018, pe baza unui

contract de parteneriat încheiat între unul sau mai mulţi operatori economici sau între o

asociaţie/un consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-

teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară. unui contract de pregătire practică, încheiat între

unitatea de învățământ – agentul economic și elev;

c. stagii de pregătire practică cu durata de 720 de ore, organizate după finalizarea

clasei a X-a de liceu , formă de organizare specifică în prezent programelor de tip „A doua șansă”.

În învățământul profesional se parcurg disciplinele pentru învăţământul obligatoriu şi

modulele de pregătire de specialitate pentru obținerea calificării profesionale. Studiile se

finalizează cu examen de certificare. Absolvenții care promovează examenul de certificare a

calificării profesionale dobândesc certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului naţional al

calificărilor (muncitor calificat) și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

1.6. CONTEXTUL REGIONAL ŞI LOCAL Planul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia 2014-2020

Priorități:

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e32


Prioritatea 1 – Dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale și regionale

Prioritatea 2 – Dezvoltarea urbană durabilă

Prioritatea 3 – Creșterea competitivității economiei regionale pe termen lung

Prioritatea 4 – Protecția mediului și creșterea eficienței economice

Prioritatea 5 – Susținerea educației și ocupării forței de muncă OBIECTIVUL STRATEGIC GENERALDezvoltarea capitalului uman din regiunea Sud Muntenia prin creșterea accesului și a

participării la educație și instruire pe tot parcursul vieții și stimularea ocupării forței de muncă

Măsuri:5.1. Dezvoltarea și modernizare infrastructurii educaționale și de cercetare

Scopul acestei măsuri este de a îmbunătăți calitatea infrastructurii educaționale și de cercetare

prin dotarea și modernizarea școlilor, a grădinițelor, a campusurilor școlare, precum și a centrelor

pentru formare profesională și a centrelor și instituțiilor de cercetare, în vederea asigurării unui

proces educațional de calitate care să corespundă standardelor europene și a creșterii participării

populației școlare și a adulților la procesul educațional.

5.2. Dezvoltarea capacității instituționale a sistemului educațional, de cercetare și de formare continuă

5.3. Corelarea programelor educaționale cu cerințele pieței muncii5.4. Sprijinirea adaptabilității forței de muncă și promovarea antreprenoriatului

STRATEGIA PENTRU SPECIALIZARE INTELIGENTĂ A REGIUNII SUD MUNTENIA PENTRU PERIOADA 2014-2020

Priorități orizontale1. Economie regională competitivă bazată pe inovare

2. Stimularea transferului tehnologic și științific

3. Dezvoltarea și menținerea în regiune a capitalului uman înalt specializat.

Priorităţi locale

Conform PLAI există sectoare de activitate care cunosc uşoare creşteri a populaţiei ocupate,

cum ar fi: sănătate şi asistenţă socială, estetica şi igiena corpului omenesc. Priorităţi şi obiective regionale – Regiunea 3 Sud Muntenia (conform PLAI).

PRIORITATEA 1ARMONIZAREA OFERTEI IPT CU PIAŢA MUNCII

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e33


Obiective Corelarea ofertei şcolilor IPT din regiune cu nevoile de calificare, în condiţiile de

calitate a procesului de educaţie şi formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală

la viaţa activă şi continuării învăţării pe tot parcursul întregii vieţi.

Indicatori de impact:- Adaptarea ofertei la ţintele PLAI stabilite în concordanţă cu cererea previzionată a pieţei

muncii;

- Creșterea ratei ocupării pentru persoanele cu vârsta între 20-64 ani la 70% până în 2020<

- Asigurarea continuării studiilor, după învăţământul obligatoriu, pentru cel puţin 85% din

populaţia de vârstă şcolară a judeţului cuprinsă în învăţământul IPT

PRIORITATEA 2ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIN SISTEMUL IPT PRIVIND ACCESUL LA EDUCAŢIE

AL TINERILOR DIN JUDEŢ. Obiective Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor,

indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educaţie.

Indicatori de impact: Prevenirea şi reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii la 11,3 % până în anul 2020.

PRIORITATEA 3DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLILOR IPT DIN REGIUNE ÎN

PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZAŢII. Obiectiv Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din regiune în concordanţă cu

cerinţele domeniilor de pregătire profesională.

Indicatori de impact:- Reabilitarea a 5% din numărul şcolilor IPT ale judeţului, până în 2020.

- Toate şcolile IPT sa aibă dotare minimală conform domeniilor de calificare şi 50% dintre

acestea sa aibă dotare în concordanţă cu evoluţiile tehnologice ale domeniilor de pregătire.

PRIORITATEA 4EFICIENTIZAREA RELAŢIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREA DE NOI

PARTENERIATE PENTRU IPTObiectivDezvoltarea parteneriatului social activ pentru formarea profesională, în scopul planificării

strategice a IPT la nivel regional.

Indicatori de impact:

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e34


- Cel puţin un parteneriat pentru formarea profesională în fiecare şcoală IPT pentru fiecare

domeniu de pregătire..

PRIORITATEA 5FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE

DIN ŞCOLILE IPT ALE JUDEŢULUIObiectivAsigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT

Indicatori de impact - Participarea cadrelor didactice din IPT la cel puţin un curs de formare profesionala continuă,

anual.

PRIORITATEA 6EFICIENTIZAREA ŞI DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR

DE CONSILIERE PROFESIONALĂ A TINERILORObiectivDezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi

ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie

Indicatori de impact: Asigurarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională pentru toţi elevii din învăţământul IPT,

până în 2020.

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e35


PARTEA a - II- aANALIZA NEVOILOR

2.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN Adaptarea la nevoile economiei de piaţă necesită construirea unui sistem informaţional

bazat pe o analiză riguroasă a pieţei muncii, utilizând metode şi tehnici moderne. Echilibrele si

dezechilibrele existente pe piaţa muncii pot fi abordate pornind de la caracteristicile acestei pieţe şi

studiind trăsăturile la nivel local, regional, naţional. Analiza fluctuaţiilor care apar în domeniul

ocupaţional, poate conduce la previziuni care să constituie o bază fundamentată ştiinţific pentru

politicile de formare profesională.

În capitolul de faţă au fost folosite pe lângă datele statistice preluate din anchetele INS-

AMIGO, sau din Balanţa Forţei de Muncă (INS) şi date administrative deţinute de către Agenţia

Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dâmboviţa.

2.1.1. INDICATORI STATISTICI AI PIEŢEI MUNCIIParticiparea la forţa de muncă

Pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează

doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM) şi Ancheta asupra forţei de

muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili

deoarece metodele de colectare, unele definiţii şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte,

doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii

din România.

BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO

asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu

statistica europeană (EUROSTAT), deci la nivel de judeţ dispunem doar de date BFM (Biroul

Forţei de Muncă).

Indicatori statistici ai pieţei muncii conform datelor din balanţa forţei de muncă (BFM)Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei muncii, conform datelor din Balanţa Forţei de

muncă, este prezentată în tabelul 5.1.

Tab.5.1.Judeţul

Dâmboviţa2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Resurse de muncă - mii pers.

336,3 336,8 341,3 347,0 348,2 348,3 347,8 326,3 322,1 323,4 319,3

Populaţia ocupata civilă - mii pers.

202,8 198,5 193,1 193,6 193,3 196,9 193,5 188,4 184,6 180,3 181,3

Şomeri înregistraţi - mii pers.

11,4 11,7 18,0 17,9 13,4 15,9 17,2 16,2 14,3 16,6 10,2

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e36


Judeţul Dâmboviţa

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Populaţia activă civilă - mii pers.

214,2 210,2 211,1 211,5 206,7 212,8 210,7 204,6 198,9 193,9 191,5

Populaţia în pregătireprof. şi alte categ. de pop. în vârstă de muncă - mii pers

122,1 126,6 130,2 135,5 141,5 135,5 137,1 121,7 123,2 129,5 127,8

Rata de activitate a resurselor de muncă -%

63,7 62,4 61,9 61,0 59,4 61,1 60,6 62,7 61.8 60,0 60,0

Rata de ocupare a resurselor de muncă -%

60,3 58,9 56,6 55,8 55,5 56,5 55,6 57,7 57.3 55,8 56,8

Rata şomajului înregistrat- %

5,3 5,6 8,5 8,5 6,5 7,5 8,1 7,9 7,2 7,0 5,3

Sursa: I.N.S. -Anuarul Statistic 2017; Balanţa forţei de muncă la 1 ianuarie 2018

Resursele de muncă la sfârşitul anului 2017Tab.5.2.

ROMÂNIAReg. Sud Muntenia

DÂMBOVIŢA

Resurse de muncă - mii pers. 12432,5 1850,5 319,3Populaţia ocupata civilă - mii pers. 8366,8 1101,8 181,3Şomeri înregistraţi - mii pers. 351,1 58,1 10,2Populaţia activa civilă - mii pers. 8717,9 1159,9 191,5Populaţia în pregătire prof. şi alte categ. de pop. în vârstă de muncă - mii pers. 3714,6 690,6 127,8Rata de activitate a resurselor de muncă % 70,1 62,7 60,0Rata de ocupare a resurselor de muncă % 67,3 59,5 56,8Rata şomajului înregistrat % 4,0 5,0 5,3

Sursa: I.N.S. -Anuarul Statistic 2017; Balanţa forţei de muncă la 1 ianuarie 2018

Principalele constatări desprinse din informaţiile din BFM la nivelul judeţului Dâmboviţa:

Populaţia activă, populaţia ocupată:Populaţia activă înregistrează la finalul anului 2017 cea mai mică valoare din intervalul celor

11 ani consecutivi analizaţi (191,5 mii pers.), cu 22,7 mii persoane mai mică decât cea din anul

2007 şi cu 21,3 mii persoane mai mică decât valoarea înregistrată în 2012. În 2012 avusese loc o

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e37


creştere substanţială a acestui indicator faţă de anul 2011 şi o situare la un nivel apropiat de anii

2009 şi 2010.

Într-un mod similar, populaţia ocupată înregistrează şi ea la finalul anului 2016 cea mai mică

valoare din intervalul analizat (180,3 mii pers.) ți crește ușor la finele anului 2017, cu o mie de

persoane, fiind cu 21,5 mii persoane mai mică decât cea a anului 2007 (început de interval dar şi

anul cu cele mai ridicate valori ale populaţiei active, respectiv ocupate). Se observă că în perioada

2012-2016, trendul este descendent atât pentru populaţia ocupată cât şi pentru cea activă civilă.

Acest trend este întrerupt doar pentru populația ocupată, în ultimul an analizat (2017).

Aşa cum o serie de analize de specialitate au considerat că anii 2007 şi 2008 au reprezentat

o perioadă foarte bună din punct de vedere economico-social (venituri mai mari) pentru o bună

parte a populaţiei, cu un nivel ridicat de creditare care a stimulat foarte mult consumul şi care a

avut ca una din rezultante şi creşterea populaţiei ocupate (implicit a celei active) şi evoluţia

indicatorilor din tabelul 4.1 reflectă acelaşi lucru pentru cei doi indicatori.

Doar analize economice aprofundate şi profesioniste pot determina modul în care aceşti 2

ani (2007-2008) din punct de vedere al administrării macroeconomice şi din cel al gestionării

resurselor financiare, inclusiv cele ale populaţiei, au contribuit la instalarea începând cu 2009 a

efectelor crizei economico-financiare şi la noi în ţară, cu efecte imediate asupra ocupării forţei de

muncă.

Rata de activitate şi rata de ocupare:Evoluţia acestor doi indicatori este de-a lungul intervalului oarecum sinuoasă, cele mai bune

valori rămânând cele din 2007, respectiv 2008. În perioada 2009-2011 se constată o tendinţă

continuu descendentă, iar cu anul 2012 apare un reviriment (este anul în care atât populaţia

ocupată cât şi cea civilă înregistrează o creştere notabilă). În anul 2014, înregistrăm cele mai bune

valori ( 62,7% şi 57,7%), cu excepţia anilor 2007 şi 2008. În anul 2016, cei doi indicatori scad sub

nivelul anului 2012, ajungând la 60,0%, respectiv la 55,8%. Pentru anul 2017 înregistrăm o

revenire doar pentru rata de ocupare (56,8%). Aceştia doi indicatori depind şi de resursele de

muncă, care au scăzut şi ele şi au anulat astfel descreşterea populaţiei active, respectiv ocupate.

Analizând indicatorii pieţei muncii pentru ultimii ani, prin comparaţie cu nivelul Regiunii Sud

Muntenia şi cu cel naţional, se observă că atât la nivelul ratelor de activitate, de ocupare cât şi cel

al şomajului înregistrat, judeţul nostru are valorile cele mai puţin avantajoase. În Regiune,

dezavantajul economic faţă de Argeş şi Prahova conduc la rate de activitate şi ocupare mai mici

decât media, iar pe ansamblu Regiunea faţă de nivelul naţional este la un nivel inferior.

Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi şi sectoare ale economiei naţionale

Se observă că la nivelul judeţean pentru anul 2017, cea mai mare pondere o are populaţia

ocupată în servicii, urmată de cea din industrie şi apoi de cea din agricultură. Ponderea populaţiei

din servicii o întrece pe cea de la nivelul regional, dar este mai mică decât cea naţională. Vorbind

despre agricultură, avem o pondere puţin mai mică decât cea a Regiunii Sud Muntenia, dar

sensibil mai mare decât ponderea de la nivelul naţional. În industrie, ponderea populaţiei

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e38


ocupate la nivelul judeţului este mai mare, atât faţă de ponderea înregistrată la nivelul regional cât şi faţă de cea de la nivelul naţional. Pentru sectorul construcţiilor , această

pondere este mai mică, atât faţă de Regiune cât şi faţă de nivelul naţional.

Distribuţia acestor ponderi este explicabilă prin specificul geografic al Regiunii şi prin

istoricul dezvoltării economice al judeţelor componente, inclusiv prin infrastructura existentă.

Structura comparativă a ponderii populaţiei ocupate civile la sfârşitul anului 2017 (%)Tab.5.3.

ROMÂNIAReg. Sud Muntenia

DÂMBOVIŢA

Agricultură, silvicultură, pescuit 20,8 27,8 27,2Industrie 23,5 26,2 28,3Construcţii 8,3 7,1 3,7Servicii 47,4 38,9 40,8Total 100 100 100

Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale, judeţul Dâmboviţa (mii pers.) Tab.5.4.

CAEN Rev. 2

Jud. Dambovita

2008 Rev.2

2009 Rev.2

2010 Rev.2

2011 Rev.2

2012 Rev.2

2013 Rev.2

2014 Rev.2

2015 Rev.2

2016 Rev.2

2017 Rev.2

Total 198,5 193,1 193,6 193,3 196,9 193,5 188,4 184,6 180.3 181,3Agricultură, silvicultură, pescuit

69,7 69,8 69,3 70,6 72,5 68,5 65,9 57,1 48,9 49,3

Industrie 51,1 47,7 47,5 46,8 45,7 45,2 44,8 47,4 51,7 51,3Industrie extractiva 3,5 3,2 2,5 2,2 2,1 1,9 1,6 1,5 1,5 1,4

Industrie prelucratoare

43,8 40,5 41,4 41,4 40,4 40,3 40,3 43,1 47,4 46,9

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

1,7 1,4 1,5 1,2 1,0 0,8 0,7 0,6 0,6 0,7

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

2,1 2,6 2,1 2,0 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,3

Construcţii 7,9 6,8 6,1 5,6 5,6 5,9 5,9 6,2 6,4 6,7Servicii 69,8 68,8 70,7 70,3 73,1 73,9 71,8 73,9 73,3 74,0Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletel

24,5 25,2 27,5 27,5 28,0 30,2 28,6 28,5 27,5 26,9

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e39


CAEN Rev. 2

Jud. Dambovita

2008 Rev.2

2009 Rev.2

2010 Rev.2

2011 Rev.2

2012 Rev.2

2013 Rev.2

2014 Rev.2

2015 Rev.2

2016 Rev.2

2017 Rev.2

orHoteluri si restaurante 2,8 1,4 1,8 2,1 2,6 2,3 2,6 2,4 3,2 3,4

Învăţământ 9,2 8,9 8,4 8,4 8,1 7,9 8,0 8,1 7,9 7,8Sanatate si asistenţă socială

8,5 7,8 7,6 6,6 6,7 6,6 6,8 6,9 6,8 7,1

Transport şi depozitare 10,3 10,8 12,0 12,3 13,1 12,3 11,0 11,6 12,1 12,5

Informaţii şi comunicaţii 0,5 0,5 0,5 0,5 0,7 0,5 0,6 0,7 0,7 0,7

Intermedieri financiare şi asigurări

1,0 1,0 0,9 0,9 0,9 0,8 1,0 1,0 0,7 0,7

Tranzacţii imobiliare 0,9 1,0 0,5 0,5 0,6 0,8 0,4 0,4 0,4 0,5

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice

1,8 2,0 1,9 1,9 1,8 1,7 2,0 2,3 2,0 2,2

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport

3,2 2,9 3,4 3,4 4,2 4,2 4,4 4,9 5,4 5,3

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public

5,0 5,3 4,4 4,3 4,2 4,1 4,1 4,1 4,2 4,3

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative

0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 0,9 0,8 1,1 0,6 0,7

Alte activităţi de servicii 1,4 1,3 1,1 1,2 1,5 1,6 1,5 1,9 1,8 1,9

Sursa: I.N.S. -; Balanţa forţei de muncă la 1 ianuarieFig. 5.1

Agricultură, silvicul-tură, pescuit

Industrie Construcţii Servicii0

20

40

60

80

100 87

54

05

58

83

50

06

61

76

52

06

6577

49

05

6873

49

06

7171

50

06

7670

50

08

7170

51

08

7070

48

07

6969

48

06

7171

47

06

7073

46

06

7369

45

06

7466

45

06

72

5747

06

74

49 52

06

73

49 51

07

74

Populaţia ocupată civilă pe activităţi- Jud. Dâmbovița evoluţia 2002-2017- mii persoaneMii pers.

Fig. 5.2

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e40


Agricultură, silvicul-tură, pescuit

Industrie Construcţii Servicii0

10203040506070

42.8

26.3

2.4

28.6

41.6

25.1

2.8

30.538

.1

26.1

3.0

32.838

.6

24.7

2.7

34.036.5

24.8

2.9

35.8

35.0

24.6

3.2

37.3

35.3

25.1

3.9

35.7

35.1

25.7

4.0

35.2

36

25

04

35.6

35.8

24.5

3.2

36.5

36.5

24.2

2.9

36.4

36.8

23.2

2.8

37.1

35.4

23.4

3.0

38.2

35.0

23.8

3.1

38.1

30.9

25.7

3.4

40.0

27 29

04

41

27 28

04

41

Structura populaţiei ocupate civile, pe activităţi (%)

- Jud. Dâmbovița, evoluţia 2002-2017 -%

Privind în detaliu activităţile din principalele sectoare economice, pentru perioada 2008-2017

ca şi numeric al populaţiei ocupate, constatăm următoarele pentru judeţul Dâmboviţa: trend

descrescător pentru agricultură, trend crescător pentru industrie, , trend crescător pentru

construcţii şi de asemenea trend crescător pentru servicii. Anul 2017 aduce față de 2016 o

creștere mică pentru agricultură, însoţită de o scădere ușoară pentru industrie.

Ca şi pondere a fiecărui sector de activitate în totalul populaţiei ocupate şi analizată ca

evoluţie în intervalul perioadei anilor 2008-2017 (după revizuirea CAEN), evidenţiată în Anexa 3d -

Piaţa Muncii, se observă un trend crescător pentru servicii, un trend de de asemenea crescător

pentru construcţii, un trend de creştere în industrie şi un trend de descreştere evidentă pentru

agricultură.Dacă vrem să analizăm ce se întâmplă cu sectorul industriei, observăm că cea extractivă

este în regres, cea prelucrătoare rămâne la niveluri ridicate și în 2017 şi constatăm o

menţinere a valorilor la cele din ultimii ani pentru distribuţia apei apei, salubritate, gestionarea

deşeurilor, activităţi de decontaminare (de urmărit ce investiţii se vor face în „economia verde” ).

În cadrul serviciilor, activităţile cu potenţial sunt : comerţul (care totuşi scade faţă de

2013), hoteluri şi restaurante (creşte la cea mai bună valoare a populaţiei ocupate), serviciile sociale publice (învăţământ, sănătate, admin. publică, apărare) şi activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport. Cât priveşte transportul şi depozitarea, se

înregistrează o dezvoltare a acestei activităţi.

Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale

Din analiza numărului mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei pentru anul 2013, se

observă că ponderea activităţilor în numărul total mediu de salariaţi este relativ echilibrată între

judeţul Dâmboviţa şi Regiunea Sud Muntenia. Pentru industrie diferenţa este extrem de mică (0,1

pp.). Pentru sectorul agriculturii, diferenţa este de 1,8 pp (mai mare la Regiune). În cazul

construcţiilor, indicatorul este mai mic la nivelul judeţului Dâmboviţa decât cel la nivel regional (cu

2,4 pp.). La nivelul activităţilor de servicii, se înregistrează ponderi mai mari la nivel judeţean decât

la cel regional pentru : Comerţ, Hoteluri şi restaurante, Tranzacţii imobiliare, Activităţi de servicii

administrative şi activităţi de servicii suport, Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din

sistemul public, Învăţământ, Sănătate si asistenţă socială.

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e41


- persoane - Tab. 5.5.

Reg. Sud-Muntenia Jud. Dambovita

Activităţi economiceTotal salariaţi

% salariaţi pe activităţi

Total salariaţi

% salariaţi pe activităţi

Total 528069 100 70712 100Agricultură, silvicultură, pescuit 20857 3,9 1472 2,1Industrie total 181657 34,4 24225 34,3Industrie extractiva 10858 2,1 1943 2,7Industrie prelucratoare 150146 28,4 19360 27,4

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

6269 1,2 1146 1,6

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

14384 2,7 1776 2,5

Construcţii 36795 7,0 3273 4,6

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

77829 14,7 11167 15,8

Transport şi depozitare 27744 5,3 3457 4,9Hoteluri si restaurante 10322 2,0 1508 2,1Informaţii şi comunicaţii 5657 1,1 464 0,7Intermedieri financiare şi asigurări 6318 1,2 790 1,1Tranzacţii imobiliare 2845 0,5 470 0,7

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 13250 2,5 1274 1,8

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 26981 5,1 3865 5,5

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 25495 4,8 4057 5,7

Învăţământ 43274 8,2 7811 11,0Sanatate si asistenţă socială 39622 7,5 5741 8,1Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 5816 1,1 700 1,0Alte activităţi de servicii 3607 0,7 438 0,6

Sursa: Anuarul Statistic 2014; Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă

2.1.2. INFORMAŢII PARŢIALEAnaliza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la

AJOFM DÂMBOVIŢA

Din datele administrative ale AJOFM, rezultă că nu s-au produs schimbări semnificative faţă

de anii trecuţi în structura domeniilor avantajate din prisma ofertelor de locuri de muncă. Totuși se

observă o cerere către locurile specializate, mai ales în construcții și industrie.

Domeniile în care sunt mai multe solicitări de personal calificat ar fi următoarele:

Construcții;

Confecţii şi industrie textilă;

Comerţ;

Lucrări de instalații electrice;

Industria alimentară;

Turism şi alimentaţie publică;

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e42


Transporturi.

În continuare se menţin fluctuaţii de personal la unele firme şi mai trebuie ţinut cont de faptul

că uneori nu este suficientă calificarea deţinută, dacă aceasta nu a fost exercitată recent sau

sistematic într-o activitate economică (pericolul apariţiei fenomenului de deprofesionalizare, odată

cu evoluţia tehnologiei şi a modernizări proceselor de producţie).

Domeniul comercial se menţine în primele locuri în ofertele angajatorilor cu meserii cum ar fi:

agent vânzări, agent comercial, lucrător comercial, vânzător, lucrător gestionar.

Prin faptul că au existat şi sperăm să fie accesate în continuare fonduri europene cu

destinaţie pe modernizarea infrastructurii, considerăm că trebuie să fim pregătiţi şi pentru ocupaţii

ca : instalator tehnico sanitar, instalator gaze, instalator întreţinere reparaţii instalaţii sanitare,

sudor, electrician.

Judeţul nostru are un potenţial turistic deosebit şi există posibilitatea creşterii solicitărilor

pentru meserii cum ar fi: bucătar, ospătar, barman, recepţioner hotel/pensiune, lucrător în

pensiunea agroturistică, cameristă etc.

Deşi până acum nu am înregistrat multe solicitări în domeniu, nu putem să nu luăm în

seamă în actualele şi viitoarele condiţii globale, în care exploatarea energiei verzi va fi în centrul

atenţiei. Acest lucru va duce la ocupaţii şi competenţe specifice acestui domeniu.

Prin faptul că transportul feroviar în Regiunea noastră a fost redus substanţial, dezvoltarea

transportului terestru atât pentru persoane cât şi pentru mărfuri a dus la o creştere semnificativă a

locurilor de muncă pentru şoferi de categorii diferite.

Analiza pieţei muncii şi a şomajului înregistrat în judeţul Dâmboviţa

În judeţul Dambovita, rata şomajului înregistrat20 în perioada 2007-2017 are o evoluţie

fluctuantă. În anii 2007-2008 se înregistrează valorile cele mai mici (5,3, respectiv 5,6%) după

care se evidenţiază creşterea datorată impactului crizei economice asupra pieţei muncii.

Începând cu anul 2012, tendința este continuu descrescătoare și ajunge la finele anului

2017 la cea mai mică valoare din interval, atingând nivelul anului 2007 (5,3%). – v. Anexa 3 .

20

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e43


2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 20172

4

6

8

10

12

14

Evoluţia ratei şomajului înregistrat- Regiunea Sud Muntenia, jud. Dambovita -

Regiunea Sud Muntenia jud. Dambovita

%

Numărul de șomeri înregistrați înregistrează la sfârșitul anului 2017 cel mai redus nivel din

perioada anilor 2007-2017 ( 10,2 mii persoane față de 11,4 mii cât erau în 2007).

În continuare numărul relativ mare de şomeri înregistraţi (dacă ne raportăm la media

regională, respectiv națională) este dat de menținerea la cote mari a numărului de şomeri

neîndemnizaţi, cea mai mare parte a acestora având un nivel de pregătire si educatie inferior.

În perioada 2007 - 2015 (cu exceptia anului 2008 ) rata şomajului a fost mai mică în cazul

femeilor, deşi la nivelul ratei de ocupare a resurselor de muncă femeile sunt dezavantajate în faţa

bărbaţilor. Înseamnă că, femeile deşi active prin desfăşurarea unei activităţi oarecare, nefiind

ocupate si nici înregistrate în evidenţe administrative, fac să apară această situaţie aparent

paradoxală, cu nivel al şomajului înregistrat mai mic sau apropiat de cel al bărbaţilor dar cu nivel al

ratei de ocupare mai mic decât al acestora. Pentru ultimii doi ani -2016 și 2017- situația se

schimbă, rata şomajului feminin înregistrat fiind mai mare decât rata generală la nivel de județ -5,8

% față de 5,3% - (vezi Anexa 3).

Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilorLa 31 decembrie 2017, ponderea şomerilor sub 25 ani în totalul şomerilor înregistraţi la

AJOFM Dâmboviţa era de 10,97%, foarte apropiată de cea la nivel naţional (11,05%) – v fig. 4.3

si v. Anexa 3 .

Cele mai mari aglomerări ale şomerilor înregistraţi se regăsesc la grupele de vârsta 40-39

ani, respectiv peste 55 ani (26%, respectiv 20,8%).

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e44


Şomajul înregistrat de lungă durată

Datele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidenţiază şomerii înregistraţi care

au depăşit 12 luni în şomaj, respectiv 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani. Datele din Anexa 3e arată

că ponderea şomerilor tineri de lungă durată în totalul şomerilor tineri (vârstă sub 25 ani), este mai

mare la nivelul judeţului Dâmboviţa decât la nivelul naţional (42,4 % faţă de 35,9%).

Date administrative recente despre şomajul înregistrat şi ocuparea forţei de muncă, anul 2018

Tab. 5.6.Anul 2018 /

indicator Ian. Feb. Martie Aprilie Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct.

Total şomeri înregistraţi 10050 9401 9758 9731 10033 9518 9345 9255 9074 8857

Şomeri indemnizaţi 1347 1258 1174 1083 1041 1026 986 1135 1135 1113

Şomeri neindemnizaţi 8703 8143 8584 8648 8992 8492 8359 8120 7939 7744

Rata şomajului - % 5,25 4,91 5,10 5,08 5,24 4,97 4,88 4,83 4,74 4,63

Tab. 5.7.Nr. şomeri inreg. la 31.10.2018

Mediu de rezidenţă Gen Categorie îndemnizare

Urban Rural Feminin Masculin Indemnizaţi Neindemnizaţi

8857 1379

( 15,6%)

7478

( 84,4%)

4155

( 46,9%)

4702

( 53,1%)

1113

( 12,6%)

7744

( 87,4%)

Distribuția pe categorii de vârstă

Total someri Sub 25 ani

25-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-55 ani Peste 55 ani

8857 2055 427 1303 2013 1379 1680

Distribuţia şomerilor pe categorii de vârstă - Fig.5.5.

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e45


Analizând structura şomajului pe grupe de vârste, se constată că grupa şomerilor cu

vârsta sub 25 ani ocupă ponderea cea mai mare în numărul total al şomerilor aflaţi în evidenţa

AJOFM Dâmboviţa la data de 31.10.2018, înregistrând o valoare de 23,2%, urmată de: 22,7%

şomeri cu vârsta 40-49 ani, 19,0% şomeri cu vârsta peste 55 ani, 15,6% şomeri cu vârsta 50-55

ani, 14,7% şomeri cu vârsta cuprinsă între 30-39 ani şi 4,8% şomeri cu vârsta între 25-29 ani.

Din punct de vedere al distribuţiei şomerilor pe niveluri de instruire, se constată că din

numărul total de 8857 şomeri înregistraţi la data de 31.10.2018, 6256 sunt persoane cu nivel de

instruire primar, gimnazial şi profesional, 2344 sunt persoane cu nivel de instruire liceal si

postliceal şi 257 sunt persoane având nivel de instruire universitar.

Distribuţia şomerilor pe niveluri de instruire, la 31.10.2018- Fig. 5.6

71

26

03

Primar, gimnazial si profesionalLiceal si postlicealUniversitar

Până la 31.10.2018, au fost comunicate de către angajatori 8713 locuri de muncă vacante,

din care au fost ocupate 5921. Clasificarea după numărul de locuri de muncă oferite (în număr

semnificativ), pe meserii este prezentată în tabelul de mai jos (valori mai mari de 40 de locuri de

muncă oferite):

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e46


Tab. 5.8.

Calificare, conform clasificării “COR”Nr.locuri oferite

MUNCITOR NECALIFICAT ÎN METALURGIE 468MUNCITOR NECALIFICAT LA AMBALAREA PRODUSELOR SOLIDE SI SEMISOLIDE

303

MUNCITOR NECALIFICAT LA DEMOLAREA CLADIRILOR, CAPTUSELI ZIDARIE, PLACI MOZAIC, FAIANTA, GRESIE, PARCHET

281

SOFER AUTOCAMION/MASINA DE MARE TONAJ 264MANIPULANT MARFURI 244MUNCITOR NECALIFICAT LA ASAMBLAREA, MONTAREA PIESELOR 237VÂNZATOR 223AGENT DE SECURITATE 213MUNCITOR NECALIFICAT ÎN INDUSTRIA CONFECTIILOR 213LACATUS MECANIC 185AGENT DE VÂNZARI 171UCENIC - ÎN INDUSTRIA CONFECTIILOR 155LUCRATOR COMERCIAL 135MUNCITOR NECALIFICAT LA SPARGEREA SI TAIEREA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

131

SOFER DE AUTOTURISME SI CAMIONETE 130CONFECTIONER, PRELUCRATOR ÎN INDUSTRIA TEXTILA 126ELECTRICIAN DE ÎNTRETINERE SI REPARATII 102CONFECTIONER-ASAMBLOR ARTICOLE DIN TEXTILE 98CROITOR 86CROITOR-CONFECTIONER ÎMBRACAMINTE, DUPA COMANDA 82SUDOR 81ZIDAR ROSAR-TENCUITOR 77ASISTENT PERSONAL AL PERSOANEI CU HANDICAP GRAV 75FIERAR BETONIST 72ELECTRICIAN MONTARE SI REPARATII LINII ELECTRICE AERIENE 64AMBALATOR MANUAL 63PAZNIC 59STIVUITORIST 58CASIER 55INSTALATOR INSTALATII TEHNICO-SANITARE SI DE GAZE 54MASINIST POD RULANT 54MECANIC AUTO 53DULGHER (EXCLUSIV RESTAURATOR) 52OPERATOR INTRODUCERE, VALIDARE SI PRELUCRARE DATE 49MUNCITOR NECALIFICAT LA ÎNTRETINEREA DE DRUMURI, SOSELE, PODURI, BARAJE

47

LUCRATOR BUCATARIE (SPALATOR VASE MARI) 46INSTALATOR APA, CANAL 45TÂMPLAR UNIVERSAL 45ELECTRICIAN EXPLOATARE RETELE ELECTRICE 43MASINIST LA MASINI PENTRU TERASAMENTE (IFRONIST) 43FINISOR LAMINATE SI TREFILATE 42

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e47


FUNCTIONAR ADMINISTRATIV 42OPERATOR LA MASINI-UNELTE SEMIAUTOMATE SI AUTOMATE 41FORMATOR 40MECANIC UTILAJ 40

Analizând ofertele de loc de muncă din partea angajatorilor rezultă o cerere crescută în ceea

ce priveşte încadrarea în muncă a pentru următoarele ocupaţii : şofer, lucrător comercial (vânzător), agent de securitate, lăcătuş mecanic, confecţioner articole din textile, agent vânzări, sudor, zidar, fierar-betonist, electrician, mecanic auto, dulgher, instalator apă-canal, tâmplar universal, mașinist pod rulant , mașinist la mașini pentru terasamente .

În vederea elaborării şi fundamentării Planului Naţional de Formare Profesională al

Agenţiei Naţionale pentru Ocupare a Forţei de Muncă pentru anul 2019 s-a realizat analiza

nevoilor pieţei muncii din judeţul Dâmboviţa.

În primă etapă s-au făcut demersuri pentru a sonda cât mai realist piaţa forţei de muncă din

judeţ. Pentru aceasta am analizat piaţa muncii din punctul de vedere al economiei, contactând

factorii importanţi (Inspectoratul Şcolar Judeţean, Primării, agenţi economici) ce ne puteau oferi

informaţii relevante privind tendinţele de dezvoltare a economiei locale pe termen scurt precum şi

identificarea domeniilor de activitate preconizate să se extindă şi să genereze noi locuri de muncă

(exemplu Arctic Găeşti cu un punct de lucru nou la Ulmi).

Au fost contactaţi peste 450 agenţi economici relevanţi pentru piaţa forţei de muncă

judeţene, rugându-i să răspundă la chestionarele pe care le-am ataşat cu privire la estimarea

nevoii de forţă de muncă pe domenii de calificare pentru anul 2019 şi la eventualele disponibilizari

colective. S-au primit răspunsuri de la 156 de societăţi comerciale.

Cele mai cautate meserii/ocupaţii

-confectioner articole textile;

-electrician;

- lucrător în comerţ;

-ospătar;

- lăcătuş mecanic.

Alături de tematica necesarului de forţă de muncă pe domenii de calificare, angajatorii au

fost rugaţi să-şi exprime punctul de vedere asupra modificărilor aduse Legii privind formarea

profesională prin ucenicia la locul de muncă.

S-a realizat analiza locurilor de muncă vacante şi evoluţia migraţiei forţei de muncă din judeţ,

iar din reţeaua EURES s-a consultat baza de date cu locurile de muncă în străinătate.

Persoanele aflate în căutare de loc de muncă, asistate de consilieri de orientare profesională

au completat formulare-chestionar din care rezultă domeniile în care acestea doresc să

beneficieze de formare profesională. În chestionarele completate s-a ţinut seama de calificările

deja existente, de oportunităţile pieţei muncii, dar şi de aptitudinile persoanelor intervievate. PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e48


Ca urmare a centralizării răspunsurile din cadrul Chestionarelor au fost obtinute urmatoarele

rezultate:

Nr.

Crt.Domeniu Ocupațional

Număr de

răspunsuriPondere (%)

1 Turism, hoteluri, restaurant, comerț 69 19,172 Sănătate, igienă, servicii sociale 50 13,893 Administraţie şi servicii publice 34 9,444 Protecţia mediului 33 9,175 Tehnologia informaţiei, comunicaţii, poştă 29 8,066 Construcţii 26 7,227 Transporturi 24 6,678 Industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului 21 5,839 Electrotehnică, automatică, Electronică 19 5,2810 Activităţi financiare, bancare, de asigurări 19 5,2811 Industria textilă, confecţii, pielărie, încălţăminte 18 5,0012 Agricultură, piscicultură, pescuit 18 5,00TOTAL 0 360

Au fost culese opiniile solicitanţilor de loc de muncă ce aplică pentru posturile vacante din

reţeaua EURES, din care rezultă necesitatea cunoaşterii unei limbi de circulaţie universală.

Au fost analizate intrările de locuri de muncă din 2018 ( inclusiv cele de la Bursele locurilor

de muncă),au fost estimate cele care vor intra în 2019, la care s-au adăugat în limita răspunsurilor

primite de la actorii de pe piaţa forţei de muncă ( în special angajatorii) cele care vor fi ofertate

anul viitor. La analiza stocului de şomeri înregistrat la 31.07 2018 am ţinut seama că acesta

cuprinde şi absolvenţii promoţiei 2018.

S-a primit de la Inspectoratul Şcolar Judeţean liste cu domeniile de pregătire şi calificarea

profesională a elevilor înscrişi în anul şcolar 2018-2019, în care am evidenţiat clasele terminale.

Întrucât calificările profesionale ce rezultă pentru tipurile de învăţămînt nu au corespondenţă

directă în „COR”, am considerat că este necesar să comparăm pe de o parte intrările de

absolvenţi pe ocupaţiile din acest nomenclator, iar pe de altă parte să evidenţiem că aceştia sunt

deja la 31.07.2018 şomeri înregistraţi, aflându-se în stoc.

În etapa următoare, s-a analizat baza de date rezultată în care s-a comparat la nivelul anului

2019 un potenţial număr de persoane aflate în căutare de loc de muncă şi un potenţial necesar de

locuri de muncă vacante oferit de piaţă, ambele repartizate pe ocupaţiile din COR şi ordonate

descrescător.

Prin diferenţă a rezultat un surplus sau deficit de forţă de muncă calificată care poate fi

reglat prin programele de formare profesională propuse.

Ocupaţiile (respectiv tipurile de cursuri) care se dovedesc a fi deficitare şi pentru care se pot

organiza programe de formare conform autorizărilor existente la nivelul instituţiei sunt

următoarele : agent de turism, baby-sitter, barman, brutar, bucătar, cameristă hotel, comunicare în limba engleză, coafor, confecţioner asamblor art. din textile, confecţioner

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e49


tâmplărie PVC şi aluminiu, cofetar-patiser, contabil, cosmetician, dulgher, electrician electronist auto, electrician întreţinere medie şi joasă tensiune, expert achiziţii, frizer, frizer, coafor, manichiurist-pedichiurist, lucrător în comerţ, lucrător în structuri pentru construcţii, infirmieră, inspector resurse umane, inspector SSM, instalator T-S+G, lăcătuş mecanic, măcelar, manichiurist-pedichiurist, operator introducere validare prelucrare date, ospătar (chelner), operator maşini cu comandă numerică, sudor electric, tâmplar şi zidar.

Situaţia intrărilor absolvenţilor unor forme de învăţământ (din promoţia anului 2018) în evidenţa AJOFM Dâmboviţa până la 31.10.2018, a fost urmatoarea:

Tab. 4.9.Nr. crt Categorie Numar

1 Numar total de absolventi intrati in

evidentele AJOFM din care:736

2 - Femei 422

Până la data de 31.10.2018 s-au înregistrat la AJOFM Dâmboviţa 736 absolvenţi din promoţia 2018.

Tab. 4.10.Număr absolvenţi

înregistraţiNivel primar, gimnazial

sau profesionalNivel liceal, postliceal

Nivel universitar

736 67 608 61100% 9,1 % 82,6 % 8,3 %

Pe zonele deservite de Punctele de lucru ale AJOFM Dâmboviţa distribuţia intrărilor în

evidenţă a absolvenţilor din promoţia 2018 este următoarea:

Agenţia locală Târgovişte - 300 absolvenţi / 184 femei

Punct lucru Pucioasa -67 absolvenţi / 38 femei

Punct lucru Găeşti - 90 absolvenţi / 51 femei

Punct lucru Titu - 86 absolvenţi / 56 femei

Punct lucru Moreni - 144 absolvenţi / 70 femei

Punct lucru Băleni - 49 absolvenţi / 23 femei

Până la 31.10.2018 s-au încadrat în muncă 210 absolvenţi ai unor forme de învăţământ,

dintre acesţia 89 au beneficiat indirect de subvenţionarea locurilor de muncă pentru angajatorii

care le-au întocmit contracte de muncă.

În data de 19.10.2018 a avut loc Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi. La această

bursă au fost invitaţi 1183 agenţi economici, din care au participat la acţiune 55. Agenţii prezenţi

au oferit 683 locuri de muncă. Au participat la bursă 223 absolvenţi, din care 128 au fost selectaţi

în vederea încadrării.

Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e50


În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale

(INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în

cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional

Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a

învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriat

a fost Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea

Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative

generate de gradul mult mai mare de detaliere a informaţiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecţie a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de

forţă de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investiţiilor brute

interne şi extrene şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea

potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, in termeni de populatie ocupata, conform

previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate

este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un

deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potenţială nu trebuie

considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu popuaţia ocupată (deşi

are valori aparent identice sau apropiate faţă de aceasta). Cererea potenţială estimeză necesarul

de populaţie ocupată, însă evouţia populaţiei efectiv ocupate depinde nu numai de evoluţiile

economiei ci de o multitudine de alti factori, in primul rand demografici, migraţie etc. Pentru

estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată şi cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din

retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menţionat

că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluţii

ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informaţii detaliate cu privire la structura

pe vârste a populaţiei ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă şi în ipoteze

care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu

rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potenţială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 şi s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informaţiile cu privire la dinamica cererii potenţiale (măsura creării sau distrugerii

de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in

ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există

cerere potenţială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii

înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e51


Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la

nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada 2000-

2088 privind:

- populaţia ocupată în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)

- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activităţi ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

- valoarea adăugată brută în activitatăţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)

- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni

CAEN REV1).

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze:

- evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de

Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013;

- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv

un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor

anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei

ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru

perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit

luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul

2013;

- pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de

valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a

considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015;

- pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009

(0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a

considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru

perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga

perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

- VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm

de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe

perioada 2010-2011. Pentru perioada 2012 - 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia

Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014 - 2020 s-a considerat un ritm anual de

creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e52


în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate

pentru perioada 2011 – 2013);

- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009.

Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

- VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De

asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre

cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013;

- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009

comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de

1.015 constant.

A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din

modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia

evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000-

2008.

În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la

nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-

2%).

Rezultatele proiecţiilor Proiecţia cererii potenţiale la nivel naţional

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada

2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist şi a celui moderat şi

creşterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.

(mii persoane)

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT(de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 92432010 9239 9239 92392011 8939 9161 94002012 8951 9095 94142013 8972 9045 94372014 8937 9032 94402015 8903 9021 94442016 8867 9009 94472017 8831 8996 94502018 8794 8982 94522019 8756 8968 94542020 8718 8954 9456

Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite şi a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e53


În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecţia cererii potenţiale relevante pentru

invăţământul profesional şi tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012

- 2020 în regiunile Nord - Est, Nord- V est, Sud - Est, Sud - Vest şi trenduri de scădere în perioada

2012 - 2014 urmate de trenduri de creştere între 2015 şi 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest,

Bucureşti - Ilfov.

Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin

dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de

ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă

în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009.

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS

(AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare

a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare

au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în

populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55

ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel naţional a fost obţinută din însumarea cererii

potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel naţional - în

fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din

evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferenţa dintre cererea înlocuită şi modificarea cererii

potenţiale faţă de anul anterior este explicată de existenţa unor locuri de muncă disponibile.

Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potenţiale, înlocuite şi agregate în ipotezele

scenariului de bază (moderat) arată existenţa unor oportunităţi pentru ocuparea tinerilor absolvenţi

sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populaţiei inactive nu

se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de

muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenţii din diferite domenii relevante pentru învăţământul

profesional şi tehnic.

Prognoze ale cererii pentru Regiunea SUD MUNTENIA (nr. persoane)2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Prognoze ale cererii potenţiale

961073 954813 950227 965057 970364 973119 975972 978914 981994 985222

Prognoze ale cererii înlocuite 8369 8315 8275 8404 8450 8474 8499 8525 8551 8580Prognoze ale cererii agregate

969443 963128 958502 973461 978815 981593 984471 987439 990546 993801

Prognoze ale cererii pentru judeţul judeţul Dâmboviţa2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Prognoze ale cererii potenţiale 115798 115044 114491 116278 116918 117250 117593 117948 118319 118708Prognoze ale cererii înlocuite 403 400 398 404 407 408 409 410 411 413Prognoze ale cererii agregate 116201 115444 114889 116682 117324 117657 118002 118358 118730 119121

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e54


Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul moderat

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potenţiale la intersecţia COR-CAEN,

pentru Regiunea SUD MUNTENIA este următoarea:

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Muntenia.%

Domeniul de educaţie şi formare profesională

Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru 2013-2020

(%)Agricultură 4.0%Chimie industrială 2.5%Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 12.0%Comerţ 10.0%Economic 7.0%Electric 8.0%Electromecanică 3.0%Electronică şi automatizări 3.0%Fabricarea produselor din lemn 2.0%Industrie alimentară 3.0%Industrie textilă şi pielărie 6.0%Materiale de construcţii 1.0%Mecanică 27.0%Turism şi alimentaţie 4.0%Protecţia mediului 7.0%Tehnici poligrafice 0.5%

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul judeţul Dâmboviţa%

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru 2013-2020

(%)Agricultură 6,0%Chimie industrială 1,5%Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 7,0%Comerţ 7,0%Economic 7,0%Electric 9,0%Electromecanică 5,0%Electronică şi automatizări 8,0%Fabricarea produselor din lemn 1,5%Industrie alimentară 3%Industrie textilă şi pielărie 5%Materiale de construcţii 1%Mecanică 25,5%Turism şi alimentaţie 5,0 %Protecţia mediului 7%Tehnici poligrafice 0estetica şi igiena corpului omenesc 1,5

NOTĂ: diferenţele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul judeţului,

adoptate în CLDPS, comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional in cadrul studiului

previzional, sunt justificate in baza urmatoarelor considerente:

- în domeniului electronică automatizări se alocă 8%. comparativ cu 3 % ţintă regională,

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e55


datorită echipamentelor primite prin Programul Phare TVET2004-2006, de către unităţile şcolare

cuprinse pe domeniul respectiv şi obligativitatea şcolarizării pentru utilizarea acestora şi opţiunea

elevilor către acest domeniu de pregătire.

- în domeniul comerţ 1% din ţinta stabilită este alocat domeniului estetică şi igiena

corpului omenesc, care face parte din domeniul servicii, deoarece la nivel judeţean pentru acest

domeniu se constată o constanţă în privinţa şcolarizării;

- în domeniul construcţii, instalaţii şi lucrări publice la nivel judeţean există şomeri în

palier, ţinta judeţeană 7%, orizont de timp 2020, datorită unităţilor şcolare acreditate la acest

moment pentru acest domeniu, care dispun de baza materială şi cadre didactice calificate.

- în domeniul fabricarea produselor din lemn se alocă la nivel judeţean, pentru domeniul

silvicultură 1%, datorită şcolilor cuprinse în programul Phare TVET 2004-2006 pentru utilizarea

echipamentelor primite pentru acest domeniu.

2.1.3. CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII5.3.1 Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional

(PRAI Sud-Muntenia 2017-2025) Populaţia activă, populaţia ocupată:

Tendinţa de scădere la nivel regional a populaţiei active şi mai ales a populaţiei

ocupate, cu diferenţe majore pe sexe şi medii rezidenţiale;

Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor

decât în cazul bărbaţilor;

Populaţia activă şi populaţia ocupată înregistrează scăderi mai mari în mediul rural faţă

de mediul urban.

Rata de activitate şi rata de ocupare:Tendinţă de scădere atât a ratei de activitate cât şi a ratei de ocupare la nivel regional.

Există însa disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Destul de grav pare faptul că rata de

ocupare este mult mai redusă pentru populaţia feminină.

Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină

din mediul rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări

de subzistenţă, în agricultură).

Şomajul (BIM)- la nivel regional:

Rata şomajului BIM se menţine mai ridicată decât la nivel naţional. Rata şomajului mai ridicată în mediul urban. Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaţilor. Rata ridicată a şomajului tinerilor.

Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie

Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este

mai scăzut.

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e56


Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel

mult învăţământ gimnazial) este mai mare decât la nivel naţional.

În Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la

nivel naţional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial).

La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de

sensibil mai mică decât cea a bărbaţilor.

Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor

cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel scăzut de pregătire (cel mult gimazial).

5.3.2.Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM). Populatia activă civilă, respectiv populatia ocupată civilă (conf. BFM)Tendinţa este de scădere, pentru ambii indicatori.

Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM) Tendinţe sinuoase, de scădere uşoară a ratelor de activitate şi de ocupare a populaţiei

civile în perioada 2010-2013, creştere sensibilă pentru anul 2014 şi un regres în perioada 2015-

2017. Cele mai bune valori rămân cele din 2007 și 2008. În anul 2017, cei doi indicatori sunt sub

nivelul anului 2012, ajungând la 60,0%, respectiv la 56,8%. Revirimentul produs în 2017 este

valabil pentru rata de ocupare.

Ratele de activitate şi de ocupare a populaţiei civile sunt mai mici în judeţul Dâmboviţa, iar

cele cele înregistrate la nivel regional sunt la rândul lor mai mici decât cele la nivel naţional.

Rata de ocupare mai redusă pentru populaţia feminină faţă de cea masculină.

Şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM: Cu o evolutie fluctuantă, rata şomajului înregistrat în judeţul Dâmboviţa se situează atât

peste media naţională cât şi peste cea regională în perioada 2007-2017,cu excepţia anilor 2009 şi

2010 când atinge valori inferioare celei regionale. Începând cu anul 2012, tendința este continuu

descrescătoare și ajunge la finele anului 2017 la cea mai mică valoare din interval, atingând

nivelul anului 2007.

Rata şomajului înregistrat în jud. Dâmboviţa - mai mică în cazul femeilor în toată perioada

2007-2015, după care situația se inversează în 2016 şi 2017.

Şomajul tinerilor. Ponderea numărului de şomeri tineri în total, la 31 decembrie 2017

înregistrează valoarea de 10,97 % fiind foarte apropiată de cea înregistrată la nivel național

(11,05%).

Implicaţiile pentru ÎPT Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, nivelul ridicat

al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la:

anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii;

acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor;

abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e57


parcursul întregii vieţi;

implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în

cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea

şcolii;

parteneriate active cu agenţii economici, Serviciul Public de Ocupare, furnizori de

ocupare si formare, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a

absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast

cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea

ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi

adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor

oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere:

creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru

adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi;

adecvarea calificării cu locul de muncă;

reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii;

recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite

pe cale formală şi informală – infiintare de Centre de “Evaluare a Competentelor”;

diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de

formare la distanţă, consultanţă, platforme e-learning etc.

Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta pe termen lung - trebuiesc avute în vedere pentru:

Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile

decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS);

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de

calificare rezultate din prognoză;

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte si sa se adapteze la domeniile de

specializare din “Strategia Nationala pentru Competitivitate 2014 – 2020”, pe sectoarele

economice cu potential competitiv:

- Turism si ecoturism;

- Textile pielarie;

- Lemn si mobila;

- Industrii creative;

- Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor;

- Procesarea alimentelor si a bauturilor;

- Sanatate si produse farmaceutice;

- Energie si management de mediu;

- Bioeconomie (agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura) si biotehnologii.

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e58


Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează

modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi:

Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune

creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul

fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare);

Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura „bio” si cea ecologică,

promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica

industrie şi dezvoltarea serviciilor;

Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:

- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive;

- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi.

Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la:

Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural;

Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate;

Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din

categorii defavorizate economic şi social.

„Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă”, document comunicat către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, în care se relevă importanţa atingerii obiectivului de ocupare a forţei de muncă (rată de ocupare de 75% până în 2020 ), prin acţiuni concentrate pe priorităţi-cheie, obligă IPT si partenerii acestuia:

Priorităţi în sistemul educaţional şi formativ pentru ştiinţe, tehnologie, inginerie şi

matematică ;

Asigurare de competenţe din cele mai diverse- accent pe cele digitale şi ecologice;

Formarea de specialişti în domeniul sănătăţii şi serviciilor sociale, în special în profesii auxiliare asistenţei medicale;

Asigurarea competenţelor - cheie digitale şi transversale, educaţie în domeniul mass-

media şi comunicare într-o limbă străină;

Includerea temei “spiritul antreprenorial” în programa şcolară, crearea unei mase critice

de profesori de antreprenoriat, colaborări între universităţi şi centre de cercetare în domeniul

inovării şi antreprenoriatului pentru a crea competenţele necesare crearii şi gestionării profitabile a

IMM-urilor.

6.1. Indicatori de intrare în IPT

Strategia ISJ Dâmbovița a fost elaborată pornind de la premisa că învăţământul trebuie să

joace un rol fundamental într-o societate a cunoașterii și a învăţării pe tot parcursul vieţii. În acest

context, învăţarea pe tot parcursul vieţii trebuie abordată ca o necesitate obiectivă impusă de

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e59


tranziţia către o economie şi o societate bazate pe cunoaştere, perfecţionarea continuă a

capitalului uman devenind factor hotărâtor în progresul durabil.

Cel mai important factor de schimbare este capacitatea de a inova, precum şi

disponibilitatea de a coopera, de a interconecta activităţi performante şi competitive din sfera

cunoaşterii, din economie, din viaţa comunităţii.

Astfel, învăţământul poate constitui o premisă a incluziunii sociale active, în contextul

schimbărilor economice, sociale şi politice care se produc la nivel european şi mondial. O zonă

europeană deschisă a învăţământului aduce cu sine o mulţime de avantaje, în condiţiile respectării

diversităţii, dar presupune eforturi continue în vederea înlăturării barierelor şi pentru dezvoltarea

unei reţele de învăţământ care să stimuleze interculturalitatea, mobilitatea trans-europeană şi

cooperarea.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa îşi propune să asigure calitatea procesului

instructiv-educativ în concordanţă cu noile cerinţe ale integrării învăţământului preuniversitar

românesc în Spaţiul European. În acest context, esenţială este stabilirea strategiilor de

îmbunătăţire a activităţii specifice fiecărui nivel de învăţământ, stabilirea priorităţilor, analiza critică

a rezultatelor obţinute de elevi, cadre didactice, managerii instituţiilor de învăţământ, precum şi de

personalul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dâmboviţa. Orientările actuale, la nivel european,

plasează întreaga dezvoltare a sistemelor educaţionale şi de formare profesională în perspectiva

cerinţelor societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere. Fiecare stat european are responsabilitate

în privinţa conţinutului educaţiei şi a organizării sistemului educaţional propriu.

Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în Capitolul 2, din perspectiva

implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, medii de

rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru orizontul de planificare 2018, cele

mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general,

accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în

paralel cu îmbătrânirea populaţiei (v. cap.2.2 Proiecţii demografice ).

În Judeţul Dâmboviţa învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate asigura

şcolarizarea la toate nivelurile.

Oferta unităților școlare din ÎPT - Evoluția elevilor cuprinși în învățământul postliceal21

Începând cu anul școlar 2005-2006 și până în 2014-2015, în regiunea Sud Muntenia, ca și

la nivel național, se înregistrează o tendință de creștere a numărului elevilor înscriși în

învățământul postliceal (cu 120%). Începând cu anul școlar 2015-2016, numărul elevilor înscriși

în învățământul postliceal urmează o tendință de scădere. Astfel, în anul școlar 2017-2018,

numărul elevilor înscriși la învățământul postliceal scade cu 0,4 puncte procentuale față de anul

școlar precedent și cu 13,2% față de anul 2014-2015.

21 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa„06 Evoluţia elevilor Înv. postliceal(INS)”– pentru vizualizare clic aici

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e60


Cel mai mare număr de elevi înscriși în învățământul postliceal, în anul școlar 2017/2018,

s-a înregistrat în județul Prahova, 3548 de elevi, urmat de județul Argeș cu 2819 elevi

înscriși. Cel mai mic număr de elevi înscriși în învățământul postliceal s-a înregistrat în județul

Călărași, 349 de elevi.

Și la nivel național învățământul postliceal înregistrează aceași evoluție: începând cu anul

școlar 2015-2016, numărul elevilor înscriși în învățământul postliceal urmează o tendință de

scădere. În anul școlar 2017-2018, numărul elevilor înscriși în învățământul postliceal a fost de

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Fig. 6.1.2.2

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

Evoluţia numărului de elevi înscrişi în învăţământul postliceal (şcoala postliceală şi şcoala de maiştri - Sud Muntenia

Sursa datelor: INS - TEMPO Online

Fig. 6.1.2.1

2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018

53264429

59106952 7177 7610

85919989

10939 1175810877 10243 10206

Evoluţia numărului de elevi înscrişi în învăţământul postliceal (şcoala postliceală şi şcoala de maiştri) - regiunea Sud Muntenia


Fig. 6.1.2.3

Regiun

ea N

ORD-VEST

Regiun

ea C

ENTRU

Regiun

ea N

ORD-EST

Regiun

ea SUD-EST

Regiun

ea SUD-M

UNTENIA

Regiun

ea BUCURESTI -

ILFOV

Regiun

ea SUD-VEST O

LTENIA

Regiun

ea VEST

06000

1200018000

Evoluţia numărului de elevi înscrişi în învăţământul postliceal (şcoala postliceală şi şcoala de maiştri) la începutul anului şcolar

2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-20142014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018


Pag

e61


91889, cu 1,9% mai mic decât în anul școlar anterior.

Regiunile cu cel mai mare număr de elevi înscriși în învățământul postliceal, în anul școlar

2017/2018, sunt regiunile Sud-Vest Oltenia (17,9% din numărul elevilor înscriși în învățământul

postliceal la nivel național), Sud – Est (13,8% din numărul elevilor înscriși în învățământul

postliceal la nivel național), urmate de regiunile Nord-Est (13,7% din numărul elevilor înscriși în

învățământul postliceal la nivel național)și Nord-Vest (13% din numărul elevilor înscriși în

învățământul postliceal la nivel național).

Regiunea Sud Muntenia ocupă locul al cincilea cu o pondere de 11,1%din numărul elevilor

înscriși în învățământul postliceal la nivel național. Pe ultimul loc, cu cel mai mic număr de elevi

înscriși în învățământul postliceal, este regiunea Centru (9,2% din numărul elevilor înscriși în

învățământul postliceal la nivel național). Cel mai mare număr de elevi înscriși este în școlile

postliceale din regiune, formă care dă de altfel și trendul întregului învățământ postliceal. Evoluția

este evidentă în perioada 2006/2007-2014/2015, când a crescut continuu numărul de elevi

cuprinși. Începând cu anul 2015/2016 se observă un ușor regres, însă interesul absolvenților de

liceu continuă să rămână la niveluri ridicate (fig. 6.1.2.4).

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Fig.6.1.2.4


500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

Evoluţia numărului de elevi înscrişi în şcoala postliceală


Pag

e62


Județul cu cel mai mare număr de elevi înscriși la școala postliceală, în anul școlar

2017/2018, a fost județul Prahova, 3294 de elevi, urmat de județul Argeș, cu 2557 elevi înscriși (în

creștere față de anul școlar anterior) și județul Dâmbovița, cu 1396 elevi înscriși.

În școala de maiștri, la nivel regional, numărul de cursanți a crescut până în anul școlar

2008-2009, pentru ca în perioada următoare să scadă continuu, până în anul școlar 2012-2013.

Urmează apoi o perioadă de creștere până în 2015-2016, pentru ca, începând cu 2016-2017 să

scadă. În anul școlar 2017-2018 numărul elevilor înscriși în școala de maiștri scade față de anul

anterior de la 680 cursanți la 569 cursanți. Județele respectă, în general, același trend, cu excepția

județului Argeș, care începând cu anul școlar 2012-2013 înregistrează o tendință de creștere.

Județul cu cel mai mare număr de elevi înscriși la școala de maiștri, în anul școlar

2017/2018, a fost județul Argeș, 262 cursanți, urmat de județul Prahova, cu 254 cursanți înscriși.

Cel mai mic număr de elevi înscriși în școala de maiștri s-a înregistrat în județul Giurgiu, 15

cursanți, în timp ce în județele Dâmbovița, Teleorman și Ialomița această formă de învățământ nu

a existat.

Cuprinderea elevilor în învățământul postliceal în anul școlar 2018-2019, în Judeţul

Dâmboviţa, în ceea ce privește structura ofertei la învățământul postliceal pe domenii de formare,

se poate concluziona că domeniile cele mai reprezentate sunt: sănătate şi asistenţă pedagogică,

economic, constante industrie alimentară, economic, silvicultură, agricultură, mecanică, turism şi

alimentaţie.

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Fig. 6.1.2.5


100

200

300

400

500 Evoluţia numărului de elevi înscrişi în şcoala de maiştri - Sud Muntenia


Pag

e63


2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN2.2.1. PREDAREA ȘI ÎNVĂȚAREAÎn anul şcolar 2017-2018, conform legislaţiei în vigoare, procesul instructiv-educativ, pentru

domeniul “Sănătate şi asistenţă pedagogică”, specializarea “asistent medical generalist”, în

şcoală, s - a desfăşurat după curriculum aprobat prin O.M.E.C.T nr. 2713/29.11.2007 la anul I, II şi

III de studiu.

În anul şcolar 2018 -2019, conform legislaţiei în vigoare, procesul instructiv - educativ, pentru


şcoală, se desfăşară:

la anul I, conform OMEN nr. 3499 din 29.03.2018 privind aprobarea standardului de

pregătire profesională, a planului de învățământ și a programelor școlare pentru calificarea

profesională AMG, nivel 5, al cadrului național al calificărilor pentru care se asigură pregătirea prin

învățământul preuniversitar postliceal ;

la anul II şi III de studiu conform curriculumul – ui aprobat prin O.M.E.C.T nr. 2713 din

29.11.2007.

Conducerea Şcolii Postliceale Sanitare “Christiana” Tîrgovişte a avut şi are în vedere

asigurarea excelenței activităţii instructiv - educative şi în acest sens îşi propune:

încadrarea, pentru toate modulele din planul de învăţământ, cu personal didactic

calificat, cadre cu experienţă didactică şi cu dorinţa de a asigura o excelentă imagine a şcolii în

comunitate;

înscrierea cadrelor didactice tinere la obţinerea de grade didactice;

elaborarea din timp a orarelor pentru fiecare an de studiu/semestru/teorie/ practică;

elaborarea şi verificarea planificărilor semestriale/ modulare în conformitate cu

curriculumul şcolar şi urmărirea respectării acestora;

constituirea anuală a consiliilor și comisiilor reglementate prin legislația în vigoare;

încheierea Convenţiei de colaborare privind efectuarea instruirii practice a elevilor

în secţiile Spitalului Judeţean de Urgenţă;

prezentarea la începutul fiecărui an şcolar a Regulamentului cadru de organizare și

funcționare a unităților de învățământ preuniversitar ;

revizuirea şi prezentarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a şcolii și a

Regulamentului Intern;

determinarea stilului individual de învăţare la elevii din anul I şi aplicarea metodelor

de învaţare centrate pe elev;

stabilirea modalităţilor de realizare a evaluărilor iniţiale, periodice şi finale;

organizarea pregătirii suplimentare cu elevii din anul III, organizarea de simulări ale

examenului de absolvire şi redactarea (numai pentru uz intern) de teste grilă din tematica de

examen;

realizarea de studii de marketing pentru determinarea gradului de satisfacţie a

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e64


elevilor și cadrelor didactice;

încheierea de contracte de parteneriat pentru activităţi extracurriculare;

să asigure identificarea şi satisfacerea nevoilor beneficiarilor interni şi externi prin

parteneriatul strâns cu agenţii economici;

să faciliteze intrarea tinerilor pe piaţa muncii prin acţiuni integrate care cuprind

îndrumarea și consilierea absolvenţilor;

să colaboreze cu beneficiarii pentru a defini şi a asigura avantajele pe termen lung

ale educaţiei oferite;

să încurajeze toţi membrii echipei care asigură procesul educaţional să contribuie la

oferirea unui serviciu educaţional de excelență;

să asigure motivarea şi implicarea personalului didactic în limita mijloacelor financiare

ale școlii;

să asigure respectarea angajamentelor față de elevi, angajați și parteneri;

să asigure o imagine excelentă în comunitate a unităţii şcolare;

să promoveze sisteme şi mecanisme noi, adaptate din mers, de evoluție spre

excelență a procesului instructiv - educativ;

să desfăşoare activitatea didactică pe baza îndeplinirii standardelor de performanţă;

să asigure o excelentă pregătire de specialitate a elevilor;

să modernizeze, dezvolte şi să adapteze baza materială;

să participe la manifestări ştiinţifice;

să efectueze schimburi de „bune practici” cu cadre didactice şi elevi;

să continue informatizarea procesului de învăţământ şi a activităţilor derulate de

compartimentele operaţionale;

să îmbunătăţească continuu calitatea şi a managementului instituţional.

Activitatea metodică se desfăşoară în cadrul a Comisiei metodice a disciplinelor medicale în

conformitate cu programul de activitate elaborat la începutul fiecărui an şcolar.

Procesul de predare - învăţare se desfăşoară utilizând metode de învăţare centrată pe elev,

fişe de lucru individuale şi în grup, ţinând cont de stilurile de învăţare ale elevilor şi de nivelul de

performanţă individual, lucrul pe grupe de elevi, studiul de caz, jocul de rol, activităţile practice.

Procesul de evaluare se realizează folosind atât evaluarea iniţială, evaluarea formativ -

continuă cât şi evaluarea sumativă, utilizând instrumente de evaluare tradiţionale şi alternative

(miniproiecte, portofolii ale elevilor, fişe de evaluare, fişe de progres).

În realizarea procesului de predare-învăţare-evaluare, cadrele didactice utilizează mijloacele

didactice din dotarea cabinetelor, laboratoarelor de nursing, mijloacele TIC, precum şi materiale

noi, originale, confecţionate sau realizate în cadrul şcolii .

Învăţământul clinic se desfăşoară în Spitalul Judeţean de Urgenţă conform graficului şi a fost

adaptat obiectivelor curriculare având ca scop aplicarea cunoştinţelor teoretice și a deprinderilor

practice din laboratoarele de nursing, în activitatea practică cu ființa umană, atingerea

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e65


competenţelor din S.P.P. şi dezvoltarea deprinderilor practice specifice. Laboratoarele tehnologice

se desfăşoară în şcoală şi au ca scop dezvoltarea deprinderii de a utiliza noţiunile teoretice în

practică, utilizarea corectă a termenilor medicali, dobândirea abilităţii de a comunica cu bolnavii şi

de a-i susţine psihic.

Analiza SWOT a identificat puncte tari şi puncte slabe privind predarea şi învăţarea.

Puncte tari:

ofertă educaţională adaptată la nevoile de formare identificate pe piaţa muncii;

acreditarea școlii în anul 2008 și evaluarea externă a şcolii în anul 2013;

spaţii proprii de învăţământ şi bază materială bună;

management transparent, echilibrat, preocupat de creşterea calităţii în activitatea

tuturor compartimentelor din instituţiei;

interes crescut și preocupare permanentă a cadrelor didactice din școală pentru

realizarea unui învăţământ modern adaptat cerințelor de calitate;

comunicare şi deschidere faţă de elevii şi absolvenţii şcolii;

imagine foarte bună a şcolii în comunitatea locală, națională și internațională;

imparţialitate şi promovarea egalităţii şanselor faţă de elevi;

utilizarea curriculum-ului naţional;

aplicarea învăţării centrate pe elev şi utilizarea de strategii didactice diverse;

existenţa personalulului didactic titularizat, calificat şi fidel;

angajarea de cadre didactice tinere pe catedrele de specialitate;

continuitatea activităţii unor cadre didactice în sistemul de învăţământ medical;

rezultate foarte bune la examenele de CCP;

procent mare de absolvenţi inseraţi pe piaţa internă și externă a muncii;

conectare la internet 24 ore/zi;

autogospodărirea resurselor, ceea ce permite menţinerea unui nivel scăzut al taxelor

şcolare;

plan de şcolarizare realist (cererea pieţei muncii, capacităţii unităţii şi declinului

natalităţii).

Puncte slabe:

surse de finanţare insuficiente faţă de costurile reale ale procesului educativ;

imposibilitatea alinierii salariilor angajaților la grila de salarizare din sectorul bugetar;

insuficienţa spaţiilor pentru activităţile administrative;

deficitul de cadre didactice cu norma de bază în școală (2 medici, 1 profesor de socio

–psihologie);

dependenţa de o singură specializare.

2.2.2. RESURSE DIDACTICE

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e66


Şcoala Postliceală Sanitară “Christiana” Tîrgovişte, înființată de Asociația ”Christiana”

Tîrgoviște, funcționează în imobilul din strada Valul Cetăţii nr. 71. Imobilul a fost achiziţionat din

anul 1998 și este dat în comodat școlii. În acest imobil se desfăşoară cursurile şi laboratoarele

şcolare.

Şcoala dispune de:

• 2 săli de nursing, dotate cu: mobilier (bănci, catedre, table, dulapuri) paturi moderne

de spital (2 bucăti – 1pat/sală), manechin nursing adult (2 bucăţi - 1 manechin/sală), manechin

nursing copil (1 bucată), braţ de perfuzie (2 bucăţi – 1 braț/sală), simulatoare injecţie intravenoasă

(5 bucăţi), simulatoare injecţie intramusculară (2 bucăţi) instrumentar medical, masă pentru

instrumentar (2 bucăţi – 1masă/sală), schelet (2 bucăţi – 1schelet/sală), tors uman disecabil (1

bucată), cântar pentru sugari, planşe, materiale moi (pături, perne, lenjerii, pijamale, prosoape,

scutece, haine pentru nou-născut), trei păpuşi, materiale sanitare consumabile (alcool sanitar, feşi,

comprese sterile, vată, leucoplast, seringi, vacuum-uri, ser fiziologic, apă distilată, perfuzoare,

mănuşi chirurgicale), aparate pentru măsurarea tensiunii arteriale, stetoscoape, termometre,

televizor, aparat video, retroproiector, aspectomat, videoproiector (3 bucăţi), ecrane de proiecție (2

bucăți – 1ecran/sală), laptop-uri conectate la internet (2 bucăți – 1 laptop/sală), planșe anatomice,

atlas de instrumentar medical (2 bucăți – 1atlas/sală), un aparat aer condiționat (sala ne nursig 2);

• laboratorul de informatică este dotat cu mobilier specific, scaune, tablă, computere

(10, conectate în reţea şi la internet) şi o imprimantă;

• 3 săli de curs dotate cu mobilier adecvat vârstei (bănci, scaune, catedră, tablă, planşe

didactice, 3 ecrane de proiecţie – 1ecran/sală, 3 videoproiectoare – 1videoproiector fix/sală);

• cancelarie dotată cu mobilier şi panouri, computer, imprimantă, flipchart;

• secretariat dotat cu mobilier specific, 1 computer conectat la internet, 3 laptop-uri conectate

la internet, 2 aparate xerox, 2 imprimante, telefon, fax, aparat foto digital, un aparat de aer

condiționat;

• bibliotecă (de cărţi de specialitate 1804 volume și 110 materiale în biblioteca virtuală);

• şcoala dispune de frigider, două aspiratoare, două aparate de aer condiţionat, aparat de

aer cald;

• două grupuri sanitare;

• clădirea dispune de încălzire termică proprie asigurată prin 2 centrale termice), 2 aparate

de aer condiţionat, sistem de iluminare electric, sistem electronic de supraveghere (contract cu

firmă), sistem de supraveghere video.

Cheltuieli publice pe elev = 0.

Număr elevi pe cadru didactic = 10,2.

Analiza SWOT a identificat puncte tari şi puncte slabe privind resursele didactice.

Puncte tari:

spaţii proprii de învăţământ dotate corespunzator profilului; încadrarea a 6 maiștri instructori calificați (6 maiștri au și studii superioare, 4 maiștri cu

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e67


grade didactice);

încadrarea unui medic profesor titularizat în învățământ;

continuitatea activității cadrelor didactice asociate;

bază materială foarte bună, modernă;

preocuparea conducerii pentru modernizarea bazei materiale și resurselor didactice;

conectare la internet 24 ore/zi;

autogospodărire judicioasă a resurselor.

Puncte slabe:

deficit de medici profesori titularizați; spaţiu şcolar insuficient pentru amenajarea unei săli de lectură.

2.2.3. REZULTATELE ELEVILOR Mişcarea elevilor în cadrul Şcolii Postliceale Sanitare “Christiana” Tîrgovişte în perioada

2000-2018 arată o rată de retenție de 94,65%. Promovabilitate anuală în perioada 2000 - 2017

Nr. crt.

An şcolar An de studiu Elevi existenţi la începutul anului

şcolar

Elevi existenţi la sfârşitul anului

şcolar

1.2000/2001

I 99 93II 69 68III 50 50

Total 218 211

2. 2001/2002I 58 57II 94 92III 67 66

Total 219 215

3. 2002/2003I 46 42II 55 54III 92 90

Total 193 1864. 2003/2004 I 81 68

II 38 36III 56 53

Total 175 157

5. 2004/2005I 97 69II 68 66III 36 35

Total 201 170

6. 2005/2006I 89 73II 66 58III 66 65

Total 221 196

7. 2006/2007I 61 56II 62 60III 56 55

Total 179 1718. 2007/2008 I 60 58

II 55 54III 59 58

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e68


Total 174 1709. 2008/2009 I 66 58

II 55 54III 54 54

Total 175 16610. 2009/2010 I 66 62

II 59 58III 55 54

Total 180 17411. 2010/2011 I 92 85

II 61 59III 57 57

Total 210 20112. 2011/2012 I 64 57

II 80 76III 59 57

Total 203 19013. 2012/2013 I 63 56

II 59 56III 75 74

Total 197 18614. 2013/2014 I 66 58

II 56 53III 53 53

Total 175 16415. 2014/2015 I 66 55

II 58 56III 53 53

Total 177 16416. 2015/2016 I 66 57

II 54 50III 53 50

Total 173 15717. 2016/2017 I 54 46

II 55 52III 50 50

Total 159 14818. 2017/2018 I 64 56

II 45 45III 54 52

Total 163 153

Nr. crt.



anului şcolar

Existenţi la sfârşitul

anului şcolar

Rata de retenţie

% an de studiu

Rata de retenţie

% an școlar1. 2000/2001 I 99 93 93,94

96,78II 69 68 98,55III 50 50 100

2. 2001/2002 I 58 57 98,28

98,17II 94 92 97,87III 67 66 98,51

3. 2002/2003 I 46 42 91,30

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e69


96,37

II 55 54 98,18III 92 90 97,83

4. 2003/2004 I 81 68 83,95

89,71II 38 36 94,74III 56 53 94,64

5. 2004/2005 I 97 69 71,13

84,57II 68 66 97,06III 36 35 97,22

6. 2005/2006 I 89 73 82,02

88,68II 66 58 87,87III 66 65 98,48

7. 2006/2007 I 61 56 91,80

95,53II 62 60 96,77III 56 55 98,21

8. 2007/2008 I 60 58 96,66

97,70II 55 54 98,18III 59 58 98,30

9. 2008/2009 I 66 58 87,87

94,86II 55 54 98,18III 54 54 100

10. 2009/2010 I 66 62 93,94

96,66II 59 58 98,31III 55 54 98,18

11. 2010/2011 I 92 85 92,39 95,71II 61 59 96,72III 57 57 100

12. 2011/2012 I 64 57 89,06 93,59II 80 76 95,00III 59 57 96,61

13. 2012/2013 I 63 56 88,88 94,41II 59 56 94,91III 75 74 98,66

14. 2013/2014 I 66 58 87,87 93,71II 56 53 94,64III 53 53 100

15. 2014/2015 I 66 55 83,33 92,65II 58 56 96,55III 53 53 100

2015/2016 I 66 57 86,36 90,7516. II 54 50 92,59

III 53 50 94,3317. 2016/2017 I 54 46 85,18% 93,08

II 55 52 94,54%III 50 50 100%

2017/2018 I 64 56 87,5% 93,86II 45 45 100%III 54 52 96,29%

Total 15 promoții 3392 3179 94,65Rata de retenție pentru perioada 2000-2017

Rata de de absolvire în perioada 2003 - 2017 este de 79,79% și este redată în tabelul

următor:

Nr. crt. Promoţie Înscrişi în Absolvenţi ai Rata de absolvirePAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e70


anul I anului III %1. 2003 99 90 90,912. 2004 58 53 91,383. 2005 46 35 76,094. 2006 81 65 80,245. 2007 97 56 57,736. 2008 89 56 62,927. 2009 61 54 88,528. 2010 60 54 909. 2011 66 57 86,36

10. 2012 66 57 86,3611. 2013 92 74 80,4312. 2014 64 53 82,8113. 2015 63 53 84,1214. 2016 66 50 75,7515. 2017 66 50 75,7516. 2018 66 52 78,78

Total 14 promoții 1140 909 79,73

Rezultatele comparative obţinute la învăţătură în ultimul ciclu de învățământ (2015-2018)

sunt redate în tabelul:

An şcolar Nr. elevi 5 - 5,99 6 - 6,99 7 - 7,99 8 - 8,99 9 - 102015/2016 numeric 157 0 1 20 67 69

% 100% 0% 0,63% 12,74% 42,68% 43,95%2016/2017 numeric 148 0 3 28 58 59

% 100% 0% 2,02% 18,91% 39,18% 39,86%2017/2018 numeric 153 0 3 18 53 79

% 100% 0% 1,96% 11,76% 34,64% 51,63%

Rezultatele comparative obţinute la examenul de absolvire în ultimul ciclu de învățământ

(2015-2017) sunt redate în tabelul:

Examen Nr. elevi 5 - 5,99 6 - 6,99 7 - 7,99 8 - 8,99 9 - 10

2016 numeric 51 0 1 7 9 34% 100% 0% 1,96% 13,73% 17,65% 66,66%

2017 numeric 50 0 0 8 13 29% 100% 0% 0% 16% 26% 58%

2018 numeric 52 0 0 1 7 44% 100% 0% 0% 1,92% 13,46% 84,61%

Inserţia socioprofesională a absolvenţilor este urmărită prin “Caietul absolventului” înfiinţat

din anul 1995 (anul în care a finalizat studiile prima promoţie).

Promoţia anului 2015 a numărat 52 de absolvenţi, 41 sunt încadraţi ca asistenţi medicali, 4

sunt încadraţi în alte domenii şi despre 7 nu deţinem date.


urmează cursuri universitare , 9 sunt încadraţi în alte domenii şi despre 7 nu deţinem date.

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e71



urmează cursuri universitare, 10 sunt încadraţi în alte domenii şi despre 17 nu deţinem date.


urmează cursuri universitare, 10 sunt încadraţi în alte domenii şi despre 17 nu deţinem date.

Nr. crt. Promoţie Nr. total absolvenţi Nr. angajaţi ca asistenţi medicali

Nr. angajaţi în alte domenii

1. 2016 numeric 51 32 9procentual 100% 62,74% 17,65%

2. 2017 numeric 50 24 10procentual 100% 48% 20 %

3. 2018 numeric 52 19 10procentual 100% 36,53% 19,23%

TOTAL 2015/2017 numeric 153 75 29procentual 100% 49,01% 18,95%

Din datele prezentate mai sus rezultă că din totalul de 153 absolvenţi ai ultimelor trei

promoţii, 75 sunt încadraţi în muncă în profilul în care s-au pregătit și 29 angajaţi în alte domenii.

ABSOLVENȚI ANGAJAȚI A.M.G. ANGAJAȚI ÎN ALTE DOMENII

51

32

9

50

24

10

52

19

10

INSERȚIA ABSOLVENȚILOR PE PIAȚA MUNCII

Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018

2.2.4. INFORMAREA, CONSILIEREA SI ORIENTAREA ELEVILOR Personalul didactic al școlii oferă consultanţa asupra eficienţei procesului de învățământ în

general şi asupra unor cazuri individuale.

Personalul specializat al școlii este responsabil cu problemele profesionale, organizatorice,

administrative, educaţionale şi de problemele de consultanţă.

Școala oferă consiliere prin următoarele acțiuni și în următoarele situații:

înainte de înscrierea elevului şi încheierea contractului de școlarizare, clarificând,

recomandând și oferind informații asupra traseului profesional;

după monitorizarea şi evaluarea elevilor, profesorii școlii comunică acestora rezultatele,

făcându-le recomandări;

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e72


în acțiuni de educaţie medicală realizate de specialiști;

absolvenţilor care susţin examenele de ocupare de post în sistemul medical de stat și

privat;

absolvenţilor care doresc să lucreze în sistemul medical din alte ţări europene;

absolvenţilor care sunt recomandaţi pentru angajare în sistemul medical privat, la

solicitarea angajatorilor privaţi.

Puncte tari:

imaginea foarte bună a şcolii în comunitatea medicală locală şi europeană;

comunicare foarte bună între cadre didactice și elevi/absolvenți;

atmosfera foarte bună în unitatea școlară;

existenţa unei reţele de parteneriat între şcoală şi instituţii şi organizaţii cu profil

medical;

implicarea cadrelor didactice şi a medicilor profesori în activitatea de îndrumare şi

consiliere a elevilor;

bună cunoaştere a elevilor facilitată de structura şcolii și continuitatea activității cadrelor

didactice.

Puncte slabe:

insuficiența mijloacelor financiare;

discriminarea între învățământul de stat și învățământul particular acreditat.

2.2.5. CALIFICARI ȘI CURRICULUM Şcoala Postliceală Sanitară “Christiana” Tîrgovişte oferă şi asigură pregătire în domeniul

“Sănătate şi asistenţă pedagogică”, specializarea “Asistent medical generalist”.

În anul şcolar 2017/2018 conform legislaţiei în vigoare la acea dată, procesul instructiv -

educativ, pentru domeniul “Sănătate şi asistenţă pedagogică”, specializarea “asistent medical

generalist”, în şcoală, s-a desfăşurat conform curriculum aprobat prin O.M.E.C.T nr.

2713/29.11.2007.

În anul şcolar 2018/2019 conform legislaţiei în vigoare, procesul instructiv-educativ, pentru


şcoală, se desfăşoară astfel :

la anul I, conform OMEN nr. 3499 din 29.03.2018 privind aprobarea standardului de

pregătire profesională, a planului de învățământ și a programelor școlare pentru calificarea

profesională AMG, nivel 5, al cadrului național al calificărilor pentru care se asigură pregătirea prin

învățământul preuniversitar postliceal ;

la anul II şi III de studiu conform curriculumul – ui aprobat prin O.M.E.C.T nr. 2713 din

29.11.2007.

Analiza SWOT a identificat puncte tari şi puncte slabe privind calificările şi curriculumul.

Puncte tari:

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e73


foarte bună imagine a școlii în comunitatea locală şi europeană;

ofertă educaţională adaptată la nevoile de formare identificate pe piaţa naţională şi

europeană a muncii;

100% personal calificat;

existenţa întregului material curricular (planuri de învăţământ, programe şcolare, SPP,

manuale, carţi de specialitate, materiale de învăţare, material didactic general și de profil) ;

existenţa parteneriatelor locale şi naţionale (Spitalul Judeţean de Urgenţă, Direcţia de

Sănătate Publică Dâmboviţa, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Dâmboviţa,

Societatea Naţională de Cruce Roşie-filiala Dâmboviţa, Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială,

instituţii de învăţământ cu acelaşi profil - Şcoala Postliceală Sanitară “Sf. Vasile cel Mare”

Bucureşti, Şcoala Postliceală Sanitară “Sf. Vasile cel Mare” Ploieşti).

Puncte slabe

dependenţa de o singură calificare.

2.2.6. RESURSE MATERIALE ŞI UMANE Personalul de predare, în anul şcolar 2017/2018 a fost constituit din 17 cadre didactice (10

cadre didactice au predat pe toată durata anului şcolar, 1 cadru didactic numai în semestrul I, 3

cadre didactice numai în semestrul II). Toate cadrele didactice au studii superioare. 9 cadre

didactice au avut contract individual de muncă cu norma de bază în unitatea noastră, ceea ce

reprezinţă 85% din toate cadrele didactice şi 52,94% din normele didactice.

Număr total de cadre didactice

Număr de norme didactice întregi / posturi

Număr de cadre didactice cu norma de bază în unitatea de învăţământ/ procent din număr de persoane / norme întregi, după caz

Număr de titulari/procent din număr de norme întregi / posturi

Număr de cadre calificate/ procent din număr de cadre didactice

Modalitatea angajării pe post*(titularizare, detaşare, suplinire, transfer; exprimare numerică şi procentuală)

Observaţii - dacă este cazul(personal didactic cu studii în străinătate echivalate/neechivalate în România)

17 11 9(52,94%)

(85%)

9(52,94%)

(85%)

17(100%)

Titularizare 10 (58,82%)Interviu 7 (41,17%)

-

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat: Număr personal didactic calificat: Număr personal didactic

necalificatCu doctorat

Cu gradul INumeric/procentual

Cu gradul IINumeric/procentual

Cu DefinitivatNumeric/procentual

Fără definitivatNumeric/

procentual- 3

17,64%2

11,76%1

5,88%10

58,82%0

Personalul didactic auxiliar și nedidactic (număr pe categorii): Categorie de

personalNumăr de persoane

Număr de norme pentru

Numărul de personal este:

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e74


încadrate fiecare categorie de

personal

sub normativele

privind încadrarea categoriei

respective de personal

la nivelul normativelor

privind încadrarea categoriei

respective de personal

peste normativele privind încadrarea

categoriei respective de personal

contabil 1 1 - Da -secretar 1 1 - Da -îngrijitor 1 1 - Da -

Analiza SWOT a identificat următoarele puncte tari şi puncte slabe privind resurse materiale

şi umane:

Puncte tari:

material didactic general și de specialitate modern;

utilizare eficientă a materialelor didactice și a laboratoarelor de profil;

management echilibrat;

100% personal didactic calificat;

fidelitatea cadrelor didactice;

existenţa unui cod nescris, a unui sistem de valori acceptat de elevi şi cadre didactice;

participarea cadrelor didactice la cursuri de formare continuă.

Puncte slabe:

insuficiența mijloacelor financiare necesare motivării cadrelor didactice.

2.2.7. PARTENERIATE ŞI COLABORĂRIPentru efectuarea instruirii clinice şi a învăţământului clinic s-au încheiat contracte de

parteneriat cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Tîroviște.

În vederea formării profesionale, cetăţeneşti, morale şi integrării şcolii şi a elevilor în

comunitatea sanitar-socială şi culturală a municipiului şi judeţului s-au încheiat parteneriate cu:

Spitalul Județean de Urgență Tîrgoviște, SCM ”Intermedica” Tîrgoviște, Direcţia de Sănătate

Publică Dîmboviţa, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Dîmboviţa, Asociația

React București – CRR Tîrgoviște, Şcoala Postliceală Sanitară “Sf. Vasile cel Mare” Bucureşti,

Şcoala Postliceală Sanitară “Sf. Vasile cel Mare” Ploieşti, Şcoala Postliceală Sanitară “Sf. Vasile

cel Mare” Galaţi, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dîmboviţa.

Analiza SWOT a identificat puncte tari şi puncte slabe privind parteneriate şi colaborări:

Puncte tari:

existenţa şi derularea parteneriatelor profesionale;

existenţa şi derularea parteneriatelor care implică elevii în viaţa comunităţii.

Puncte slabe:

0.

2.3. ANALIZA SWOT

Puncte tari (strengths)PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e75


1. Ofertă educaţională adaptată la nevoile de formare identificate pe piaţa muncii;

2. Acreditarea școlii în anul 2008 și evaluarea externă a şcolii în anul 2013;

3. Spaţii proprii de învăţământ şi bază materială bună;

4. Management transparent, echilibrat, preocupat de creşterea calităţii în activitatea

tuturor compartimentelor din instituţiei;

5. Interes crescut a cadrelor didactice pentru realizarea unui învăţământ de calitate şi

preocuparea permanentă pentru utilizarea metodelor active de învăţare;

6. Comunicare şi deschidere faţă de elevii şi absolvenţii şcolii;

7. Tradiţie instructiv-educativă concretizată într-o imagine foarte bună a şcolii;

8. Imparţialitate şi promovarea egalităţii şanselor faţă de elevi;

9. Utilizarea curriculum-ului naţional;

10. Aplicarea învăţării centrate pe elev şi utilizarea de strategii didactice diverse;

11. Existenţa personalulului didactic titularizat şi calificat;

12. Angajarea de cadre didactice tinere;

13. Continuitatea activităţii unor cadre didactice în sistemul de învăţământ medical;

14. Rezultate foarte bune la examenele de CCP;

15. Procent mare de absolvenţi inseraţi pe piaţa internă și externă a muncii;

16. Conectare la internet 24 ore/zi;

17. Autogospodărirea resurselor, ceea ce permite menţinerea unui nivel scăzut al taxelor

şcolare;

18. Plan de şcolarizare realist (cererii pieţei muncii, capacităţii unităţii şi declinului

natalităţii).

Puncte slabe (weaknesses)1. Surse de finanţare insuficiente faţă de costurile reale ale procesului educativ;

2. Disponibilitatea scăzută a unor cadre didactice de a lucra în echipă;

3. Insuficienţa spaţiilor pentru activităţile administrative;

4. Deficitul de cadre didactice cu norma de bază în școală (2 medici, 1 profesor de socio

–psihologie);

5. Dependenţa de o singură specializare.

Oportunităţi (oportunities)1. Accentuarea deficitului de asistenţi medicali pe piaţa externă şi internă a muncii;

2. Aderarea României la U.E. și armonizarea cu legislaţia europeană;

3. Locuri de muncă suplimentare pentru absolvenţi prin liberalizarea pieţei europene a

muncii;

4. Reforma sistemului sanitar, cu accent pe îngrijiri primare în ambulatoriu;

5. Reconversia profesională a adulților în funcție de cererea de pe piața muncii;

6. Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei induce dezvoltarea reţelei de îngrijiri la domiciliu

şi implicit nevoia de cadre medicale;

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e76


7. Comunicare eficientă facilitată de reţeaua informaţională existentă.

Ameninţări (threats)1. OMEN nr. 4542/2014 de organizare și funcționare învățământului terțiar non-universitar

prin colegii în cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate;

2. Nivel socio-economic scăzut şi instabilitatea socială a populaţiei judeţului;

3. Legislaţie schimbătoare, neconcordantă și frecvent în detrimentul învățământului

preuniversitar particular (învăţământ, personal didactic, muncă);

4. Creşterea continuă a costurilor de întreţinere a spaţiilor de învăţământ;

5. Existenţa în localitate a Universităţii “Valahia” cu o multitudine de specializări;

6. Interes scăzut faţă de formarea de profesori/maiştri instructori pentru învăţământul

medical postliceal particular;

7. Număr foarte redus al firmelor dispuse să colaboreze cu instituţiile de învăţământ

medical;

8. Excluderea unităţilor de învăţământ particulare acreditate de la finanţarea de la bugetul

de stat;

9. Discriminarea învăţământ de stat/învăţământ particular 9în toate domeniile);

10. Existenţa şi proliferarea unui mediu negativ al educaţiei informale, care promovează

valori contrare celor ale şcolii;

11. Scăderea cu 42,9% a populaţiei care poate continua studiile, până în 2025.

2.4. REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE

În urma analizei SWOT, a măsurării factorilor cheie prin matricea de evaluare a factorilor

externi şi interni, precum şi compararea analizei din anul şcolar 2017/2018 cu cea din anul şcolar

2016/2017 se stabilesc principalele priorităţi şi direcţii generale care necesită continuarea și

dezvoltare lor în anul școlar 2018/2019:

prioritatea 1: Armonizarea ofertei educaționale a școlii cu tendințele socio - economice

și piața locală/regională/națională și europeană a muncii;

prioritatea 2: Menținerea la standarde înalte a bazei materiale și a condițiilor de

derulare a tuturor activităților în unitate;

prioritatea 3: Evoluția spre excelență a calității activității unității de învățământ;

prioritatea 4: Perfecționarea sistemului de management al calității în Ș.P.S

„Christiana” Tîrgoviște.

Se constată, de asemenea, că Şcoala Postliceală Sanitară „Christiana” deţine suficiente

puncte forte, iar oportunitatea privind creşterea cererii pe piața națională și europeană a muncii

pentru calificările din domeniul sănătate şi asistență pedagogică poate fi utilizată cu succes pentru

evoluţia şcolii.

Armonizarea ofertei educaționale a școlii cu tendințele socio - economice și piața

locală/regională/națională și europeană a muncii se va realiza prin:PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e77


evaluarea tendinței demografice în comunitatea locală, națională și europeană;

evaluarea schimbărilor în structura economică regională, națională și europeană;

analiza inserției pe piața muncii a absolvenților Ș.P.S. ”Christiana” din perioada

2010/2018;

monitorizarea permanentă a inserției absolvenților Ș.P.S. ”Christiana” pe piața internă

și externă muncii prin baza de date a şcolii și caietul absolventului;

analiza cererii de asistenți medicali generaliști pe piața internă și externă a muncii;

elaborarea planului de şcolarizare în conformitate cu concluziile analizei pieţei muncii,

resurselor materiale, umane şi financiare ale şcolii;

promovarea ofertei educaționale pentru anul şcolar 2019/2020 pe toate canalele

eficiente de comunicare;

identificarea a 6 licee interesate de promovarea ofertei educaţionale a Ș.P.S.

”Christiana” pentru anul şcolar 2019/2020;

prezentarea anuală, a cerinței de personal pentru calificarea AMG pe piața muncii

cursanților din anul I, II, III.

Menținerea la standarde înalte a bazei materiale și a condițiilor de derulare a tuturor

activităților în unitate se va realiza prin:

evaluarea stării igienico-sanitare, planificarea și remedierilor deficiențelor;

planificarea utilizării eficiente a spațiilor de învățământ;

analiza ofertelor furnizorilor de materiale didactice, materiale sanitare, materiale de

întreţinere și cărți de specialitate;

achiziţionarea, recepţia şi distribuirea materialelor didactice, materialelor sanitare,

materialelor de întreţinere și cărților de specialitate achiziţionate;

elaborarea unui suport de curs la modulul “Pneumologie și nursing specific”;

elaborarea unui suport de curs la modulul “Semiologie medicală”;

realizarea a 14 pps - uri cu teme din modulul “Semiologie medicală”;

dotarea sălilor de curs cu videoproiectoare fixe, individuale;

predare/evaluare cu ajutorul mijloacelor IT;

prezentarea tehnicilor demonstrate și exersate în sala de nursing și sub formă de

filme, power – point;

elaborarea de teste, fișe de lucru, suporturi de curs, planificări, proiecte de lecții

utilizând mijloace IT;

promovarea ofertei educaționale 2019/2020 la aviziere și canalele de comunicare

private ale unității (site, facebook);

postarea informațiilor privind admiterea 2019 la aviziere și pe canalele private ale

unității (site, facebook);

postarea informațiilor privind examenul de CCP – august 2019 la aviziere și pe

canalele private ale unității (site, facebook);

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e78


prezentarea rezultatelor activităţilor curriculare;

prezentarea rezultatelor activităţilor extracurriculare.

Evoluția spre excelență a calității activității unității de învățământ se va realiza prin:

asigurarea de resurse financiare salariale adecvate (fond de salarii şi cheltuieli cu

salariile);

asigurarea de resurse financiare pentru derularea procesului instructiv – educative;

participarea cadrelor didactice la concursul de obţinere a gradelor didactice;

participare activă a cadrelor didactice la activităţile Cercului metodic al şcolilor

postliceale sanitare din judeţ;

organizarea şi derularea de activități de formare profesională continuă (prin comisia

metodică, mese rotunde, sesiuni de comunicări științifice, activități CCD, cursuri EMC);

asistenţe şi interasistenţe la ore;

organizarea de lecţii demonstrative;

elaborarea de suporturi de curs, teste de evaluare, fișe de lucru, auxiliare curriculare;

încheierea anuală a Contractului de colaborare cu Spitalul Județean de Urgență;

asigurarea funcționării sistemului de monitorizare și intervenție;

organizarea și derularea de activități extracuriculare dedicate elevilor (mese rotunde,

lecții demonstrative, schimburi de experiență, sesiuni de comunicări științifice);

analiza trimestrială a execuţiei bugetare;

analiza anuală a activităţii serviciului secretariat.

Perfecționarea sistemului de management al calității în Ș.P.S „Christiana” Tîrgoviște.

se va realiza prin:

evaluarea, actualizarea și elaborarea ROF și a R.I. al Ș.P.S. ”Christiana” Tgv;

actualizarea fişelor de post cu toate modificările necesare şi comunicarea acestora

salariaţilor;

elaborarea RAEI 2017/2018 și a planului de îmbunătățire 2018/2019;

elaborarea Planului managerial al școlii pentru anul școlar 2018/2019;

elaborarea statului de funcțiuni 2018/2019;

stabilirea necesarului de personal pentru anul școlar 2019/2020;

revizuirea 2018/2019 a PAS 2012-2025;

elaborarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli;

monitorizarea, evaluarea şi revizuirea a MCȘ, PG, POS;

reactivarea anuală a CEAC și funcţionarea ei în condiţii optime;

constituirea CA, CP și comisiilor legitime şi asigurarea funcţionării lor în condiţii optime;

evaluarea gradului de satisfacţie la cadrele didactice;

evaluarea gradului de satisfacţie al elevilor în raport cu oferta educațională;

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e79


completarea anuală a bazei de date a unității școlare;

evaluarea anuală a activităţii în toate compartimentele școlii;

evaluarea anuală a activităţii personalului angajat cu norma de bază în unitate;

analiza SWOT în anul școlar 2018/2019;

eficientizarea activităţilor de parteneriat şi dezvoltarea de noi parteneriate.

PARTEA a – III - aPLANUL OPERAŢIONAL

3.1. OBIECTIVELE ŞI ŢINTELE ŞCOLII

PRIORITATE 1ARMONIZAREA OFERTEI EDUCAȚIONALE A ȘCOLII CU TENDINŢELE SOCIO –

ECONOMICE ŞI PIAȚA LOCALĂ/REGIONALĂ/NAȚIONALĂ ȘI EUROPENĂ A MUNCII Obiectiv

Corelarea ofertei educaționale a şcolii cu nevoile de calificare, în condiţii de excelență a

procesului instructiv – educativ în vederea dobândirii competențelor cheie ale profesiei de asistent

medical generalist, în scopul unei tranziţii facile a absolvenților școlii ”Christiana” la viaţa activă şi

conștientizarea necesității de formare continuă pe tot parcursul întregii vieţi.

Ținte 1. Şcolarizarea absolvenților de liceu, a șomerilor și a persoanelor care doresc reconversie

profesională în calificarea asistent medical generalist;

2. Realizarea planului de școlarizare 2019/2020;

3. Realizarea bugetului de venituri și cheltuieli în anul școlar 2018/2019;

4. Menținerea constantă a ratei de retenție în anul școlar 2018/2019 (93,86%).

PRIORITATE 2

MENȚINEREA LA STANDARDE ÎNALTE A BAZEI MATERIALE ȘI A CONDIŢIILOR DE

DERULARE A TUTUROR ACTIVITĂȚILOR ÎN UNITATEObiectivEvoluție spre excelență a procesului instructiv – educativ și creșterea gradului de satisfacție a

cursanților și personalului angajat

Ţinte 1. Întreţinerea, modernizarea și adaptarea permanență a spațiilor școlare în conformitate cu

nevoile educaționale și progresul științific;

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e80


2. Întreţinerea, modernizarea și adaptarea materialului didactic medical;

3. Întreţinerea, modernizarea și adaptarea fondului de carte de medicală;

4. Adaptarea cursurilor și auxiliarelor curriculare de uz intern la necesitățile și standardele

curriculare actuale.

PRIORITATE 3EVOLUȚIA SPRE EXCELENȚĂ A CALITĂȚII ACTIVITĂȚII UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Obiectiv Planificarea strategică a tuturor activităților, implicarea resurselor umane șia beneficiarilor

direcți și indirecți în în evoluția spre excelență a unității.

Ținte 1. Formare profesională continuă a personalului didactic;

2. Monitorizarea permanentă a calităţii procesului instructiv – educativ;

3. Monitorizarea calităţii activităților extracurriculare;

4. Monitorizarea permanentă a calităţii activităţii serviciului secretariat;

5. Monitorizarea permanentă a calităţii activităţii în serviciul financiar – contabil.

PRIORITATE 4PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

DIN Ș.P.S. ”CHRISTIANA” TÎRGOVIȘTE

ObiectivMenținerea unui SMC la standardele ISO 9001:2008 și Legii nr.87/2006 pentru aprobarea

OUG nr. 75/2005 privind evaluarea și asigurarea calităţii în învăţământ.

Ţinte 1. Asigurarea unității cu resurse umane de calitate;

2. Consolidarea rolului CEAC în școală;

3. Funcționarea la standarde de calitate a consiliilor și comisiilor din școală;

4. Consolidarea și menținerea poziției școlii pe piața furnizorilor de instruire;

5. Atragerea de candidați bine orientați pentru această profesie

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e81


3.2. ACȚIUNI PENTRU ȘCOALĂ

PRIORITATEA 1ARMONIZAREA OFERTEI EDUCAȚIONALE A ȘCOLII CU TENDINŢELE SOCIO – ECONOMICE ŞI PIAȚA LOCALĂ/REGIONALĂ/NAȚIONALĂ

ȘI EUROPEANĂ A MUNCII

Obiectiv Corelarea ofertei educaționale a şcolii cu nevoile de calificare, în condiţii de excelență a procesului instructiv – educativ în vederea dobândirii competențelor cheie ale profesiei de asistent medical generalist, în scopul unei tranziţii facile a absolvenților școlii ”Christiana” la viaţa activă şi conștientizarea necesității de formare continuă pe tot parcursul întregii vieţi.Ținte 1. Şcolarizarea absolvenților de liceu, a șomerilor și a persoanelor care doresc reconversie profesională în calificarea asistent medical generalist; 2. Realizarea planului de școlarizare 2019/2020; 3. Realizarea bugetului de venituri și cheltuieli în anul școlar 2018/2019; 4. Menținerea constantă a ratei de retenție în anul școlar 2018/2019 (93,86%).

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultatul preconizat Termen

Persoana/ persoanele

responsabileParteneri

Cost(cost anual)

Sursa de finanţare

1. Evaluarea tendinței demografice în comunitatea locală, națională și europeană

Ofertă educațională 2019/2020realistăRealizarea planului de școlarizare 2019/2020

Februarie2019

Conducător CA Director

AJOFM D-ţaINSPRAI, PLAI

20 lei Fonduri proprii

2. Evaluarea schimbărilor în structura economică regională, națională și europeană


Februarie2019

Conducător CA Director

AJOFM D-țaINSPRAI, PLAI


3. Analiza inserției pe piața muncii a absolvenților Ș.P.S. ”Christiana” din perioada2010/2018


Permanent DirectorConducător CA

Spitalul Județean de urgență Tgv.DSP D-țaCMIAbsolvenții școlii


4. Monitorizarea permanentă a inserției absolvenților Ș.P.S.

Evaluarea corectă a necesarului de asistenţi medicali generalişti pe

Permanent DirectorCoordonator

Spitalul Județean de


PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e82


”Christiana” pe piața internăși externă muncii prin baza de date a şcolii și Caietul absolventului

plan local, regional şi european.Realizarea planului de școlarizare 2019/2020

comisiei pentru control managerial intern

urgență Tgv.DSP D-țaCMICEACAbsolvenții școlii

5. Analiza cererii de asistenți medicali generaliști pe piața internă și externă a muncii

Obținerea de informații concrete pentru fundamentarea ofertei educaționale (cerere crescută de AMG pe piața internă și externă a muncii).

Februarie2019

Coordonator comisiei pemtru control managerial internDirector

ISJ D-țaDSP D-țaOAMMRAJOFM D-țaINSCEAC


6. Elaborarea planului de şcolarizare în conformitate cu concluziile analizei pieţei muncii,resurselor materiale, umane şi financiare ale şcolii

Realizarea planului de școlarizare 2019/2020

Februarie2019

Coordonator comisie pentru control managerial internDirector

CAComisia pentru control managerial internCEAC


7. Promovarea ofertei educaționale pentru anul şcolar 2019/2020 pe toate canalele eficiente de comunicare

700 de elevi din anii terminali de liceu informați despre oferta educaționalăRealizarea planului de școlarizare 2019/2020

Martie↓

August2019

DirectorCadre didacticeSecretar

Liceele din judeţ 1600 lei Fonduri proprii

8. Identificarea a 6 licee interesate de promovarea ofertei educaţionale a Ș.P.S. ”Christiana” pentru anul şcolar 2019/2020

700 de elevi din anii terminali de liceu informaţi despre oferta educaţională a Școlii ”Christiana”Realizarea planului de școlarizare 2019/2020

Martie↓

August2019

Coordonator comisie curriculumDirector școală

Liceele din județ 100 lei Fonduri proprii

9. Prezentarea anuală, a cerinței de personal pentru calificarea AMG pe piața munciicursanților din anul I, II, III.

Ofertă educațională 2019/2020 realistăRealizarea planului de școlarizare 2019/2020

Martie↓

Iulie2019

Coordonator comisie pentru control managerial internDirector

Comisia pentru control managerial internAJOFM D-ţaINS


PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e83


PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

PRIORITATEA 2MENȚINEREA LA STANDARDE ÎNALTE A BAZEI MATERIALE ȘI A CONDIŢIILOR

DE DERULARE A TUTUROR ACTIVITĂȚILOR ÎN UNITATE

Obiectiv - Evoluția spre excelență a procesului instructiv – educativ și creșterea gradului de satisfacție a cursanților și personalului angajat. Ţinte 1. Întreţinerea, modernizarea și adaptarea permanentă a spațiilor școlare în conformitate cu nevoile educaționale și progresul științific; 2. Întreţinerea, modernizarea și adaptarea materialului didactic medical; 3. Întreţinerea, modernizarea și adaptarea fondului de carte medicală; 4. Adaptarea cursurilor și auxiliarelor curriculare de uz intern la necesitățile și standardele curriculare actuale.




Cost(cost

anual)Sursa de finanţare

1. Evaluarea stării igienico-sanitare, planificarea și remedierilor deficiențelor

Spații de învățământ care respectă normele de igienă şcolarăMobilier funcționalCreşterea confortului elevilor și cadrelor didactice

Permanent Conducător CADirector

Asociaţia „Christiana” Tgv.

2800 lei

Fonduri proprii

2. Planificarea utilizării eficiente a spațiilor de învățământ

Concordanţă orar – sală de curs/sală de nursing/laborator informatică

Permanent DirectorCoordonator comisie curriculum



3. Analiza ofertelor furnizorilor de materiale didactice, materiale sanitare, materiale de întreţinere și cărți de specialitate

Achiziționarea de produse ce respectă raportul calitate/preț

Permanent DirectorConducător CA


10 Fonduri proprii

4. Achiziţionarea, recepţia şi distribuirea materialelor didactice, materialelor sanitare, materialelor de întreţinere și cărților de specialitate achiziţionate.

Material didactic modern, adaptat cerinţelor educaţionale și curriculareDerularea în condiții excelente a procesului educativSpații de învățământ care respectă normele de igienă şcolară

Permanent Conducător CADirector


25000 lei

Fonduri proprii

5. Elaborarea unui suport de curs la modulul “Pneumologie și nursing specific”

Extinderea bibliotecii virtuale a unitățiiUn suport de curs în format electronic55% din elevi din anul 2 obțin medii peste 8 la modul

Martie2019

CEACDirectorCadre didactice

Comisia pentru curriculumComisia metodicăa disciplinelor medicale


6. Elaborarea unui suport de curs la modulul “Semiologie medicală”

Extinderea bibliotecii virtuale a unitățiiUn suport de curs în format electronic40% din elevi din anul I obțin medii peste 7 la modul

Martie2019


Comisia pentru curriculumComisia metodicăa disciplinelor medicaleServiciul secretariat


7. Realizarea a 14 pps - uri cu teme din modulul “Semiologie medicală”

Extinderea bibliotecii virtuale a unității14 pps - uri cu teme din modul40% din elevi din anul I obțin medii peste 7 la modul

Martie2019


Comisia pentru curriculumComisia metodicăa disciplinelor


Pag

e84


PRIORITATEA 3EVOLUȚIA SPRE EXCELENȚĂ A CALITĂȚII ACTIVITĂȚII UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Obiectiv -Planificarea strategică a tuturor activităților, implicarea resurselor umane și a beneficiarilor direcți și indirecți în evoluția spre excelență a unitățiiȚinte 1. Formare profesională continuă a personalului didactic; 2. Monitorizarea permanentă a calităţii procesului instructiv – educativ; 3. Monitorizarea calităţii activităților extracurriculare; 4. Monitorizarea permanentă calităţii activităţii serviciului secretariat; 5. Monitorizarea permanentă calităţii activităţii în serviciul financiar – contabil.




Cost(cost


1. Asigurarea de resurse financiare salariale adecvate (fond de salarii şi cheltuieli cu salariile)

Menţinerea salariilor negociate la începutul anului școlar

Permanent AdministratorDirector

C.A.Asociația ”Christiana” Tgv.

80% din venituri

Fonduri proprii

2. Asigurarea de resurse financiare pentru derularea procesului instructiv – educativ

Absența serviciului/produsului neconform

Permanent AdministratorDirector

C.A .Asociația ”Christiana” Tgv.

20% din venituri

Fonduri proprii

3. Participarea cadrelor didactice la concursul de obţinere a gradelor didactice

Înscrierea la examenul de obţinere a gradului definitivat de către 2 cadre didacticeCreşterea calității corpului profesoral din unitate

Octombrie2018

Director I.S.J. Dîmboviţa 100 lei Fonduri proprii

4. Participare activă a cadrelor didactice la activităţile Cercului metodic al şcolilor postliceale sanitare din judeţ;

Toate cadrele didactice cu norma de bază în şcoală participă la aceste activități

Iulie2019

Director I.S.J. D-ţa, SPS „Carol Davila” Tgv., S.P.S. F.E.G. TgvS.P.S. „Spiru Haret” Tgv.


5. Organizarea şi derularea de activități de formare profesională continuă (prin comisia metodică, mese rotunde, sesiuni de comunicări științifice, activități CCD, cursuri EMC)

15 cadre didactice participă la activitatea comisiilor din unitate.7 cadre didactice participă la activitățile Cercului Metodic al școlilor postliceale sanitare din județ.4 mese rotunde organizate.

August2019

DirectorCoordonator comisie metodică

IS.J. D-ţa, SPS „Carol Davila” Tgv., S.P.S. F.E.G. Tgv.,S.P.S. „Spiru Haret” Tgv.,SPS ”Sf. Vasile cel Mare” Buc.Colegiul Medicilor D-ţaAsociaţia Medicilor de Familie D-ţa


PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e85


2 medici profesori participă la cursuri EMC

6. Asistenţe şi interasistenţe la ore

12 cadre didactice asistate7 cadre didactice asistă la ore

Iulie2019

DirectorCoordonator comisia metodică a disciplinelor medicale

ISJ D-ţaCEAC


7. Organizarea de lecţii demonstrative

4 lecţii demonstrative Iunie2019

DirectorCoordonator comisie metodică a disciplinelor medicale

CEACComisia metodică a disciplinelor medicale


8. Elaborarea de suporturi de curs, teste de evaluare, fișe de lucru, auxiliare curriculare

Suport de curs în format electronic la modulul ”Pneumologie și nursing specific”14 pps-uri la modulul ”Semiologie medicală”Suport de curs în format electronic la modulul ”Semiologie medicală”40% din elevi din anul I obțin medii peste 7 la modulul ”Semiologie medicală”55% din elevii din anul II obțin medii peste 8 la modulul ”Pneumologie și nursing specific”100% teste de evaluare în format electronic

Iulie2019

Dr. Simion MarianaDirector

Comisia pentru curriculumComisia metodică a disciplinelor medicale


9. Încheierea anuală a Contractului de colaborare cu Spitalul Județean de Urgență

Derularea în condiții optime a învățământului clinic

Octombrie2018

Conducător CADirector

Spitalul Județean de Urgență Tgv.


10. Asigurarea funcționării Absența incidentelor de Permanent Conducător CA CA, SC DAF SRL Tgv. 3500 lei Fonduri

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e86


sistemului de monitorizare și intervenție

securitate fizică în unitatea școlară

Director SC Răstuf SSM SRL proprii

11. Organizarea și derularea de activități extracuriculare dedicate elevilor (mese rotunde, lecții demonstrative, schimburi de experiență, sesiuni de comunicări științifice)

6 elevi participă anual la sesiuni de comunicări științifice136 elevi participă la activitățile derulate în cadrul parteneriatelor

Iulie2019

Director DSP D-ța, D.G. A. S. P. C. D-ţa, S. N. de Cruce Roşie-filiala D-ţa, Biblioteca Județeană ”I.H. Rădulescu” D-ța, FDU București, Ş. P. S. “Sf. Vasile cel Mare” BucureştiŞ. P. S. “Sf. Vasile cel Mare” Ploieşti, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog D-ţa


12. Analiza trimestrială a execuţiei bugetare

Realizarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul școlar 2018/2019

31 August2019

AdministratorDirector

CA, contabil 400 lei Fonduri proprii

13. Analiza anuală a activităţii serviciului secretariat

Absenţa serviciului/produsului neconform

Decembrie2018

SecretarDirector

CA 10 lei Fonduri proprii

PRIORITATEA 4

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e87


PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ÎN Ș.P.S. ”CHRISTIANA” TÎRGOVIȘTEObiectiv - Menținerea unui SMC la standardele ISO 9001:2008 și Legii nr.87/2006 pentru aprobarea OUG nr. 75/2005 privind evaluarea și asigurarea calităţii în învăţământ.Ţinte1. Asigurarea unității cu resurse umane de calitate;2. Consolidarea rolului CEAC în școală;3. Funcționarea la standarde de calitate a consiliilor și comisiilor din școală;4. Consolidarea și menținerea poziției școlii pe piața furnizorilor de instruire;5. Atragerea de candidați bine orientați pentru această profesie

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultatul preconizat Termen Persoana/ persoanele

responsabile ParteneriCost(cost


1. Evaluarea, actualizarea și elaborarea ROF și a R.I. al Ș.P.S. ”Christiana” Tgv

ROF 2018/2019RI 2018/2019Absența produsului/ serviciului neconform în activitatea școlii

Septembrie2018

Coordonator comisie control managerial internDirector

C.A.C.P.

250lei

Fonduri proprii

2. Actualizarea fişelor de post cu toate modificările necesare şi comunicarea acestora salariaţilor

Absența produsului/ serviciului neconform în activitatea angajațilorExistența a 15 fișe de post

Septembrie2018

Februarie 2019

Coordonator comisie control managerial internDirector

Serviciul secretariat 25 lei Fonduri proprii

3. Elaborarea RAEI 2017/2018 și a planului de îmbunătățire 2018/2019

Absența produsului/ serviciului neconform în activitatea școlii

Octombrie2018

CEACComisia pentru control managerial intern

C.A.Serviciul secretariat


4. Elaborarea Planului managerial al școlii pentru anul școlar 2018/2019

Absența produsului/ serviciului neconform în activitatea școlii

Septembrie2018

Director Coordonator comisie control managerial internServiciul secretariat


5. Elaborarea statului de funcțiuni 2018/2019

100% încadrare cu personal calificat

Septembrie2018

Responsabilul cu managementul resurselor umane

CEACServiciul secretariat

- -

6. Stabilirea necesarului de personal pentru anul școlar 2019/2020

100% încadrare cu personal calificat în anul școlar 2019/2020

Iunie2019

Responsabilul cu managementul resurselor umaneDirector

CEACC.A.Serviciul secretariat

- -

7. Revizuirea 2018/2019 a Absența produsului/ serviciului Decembrie Comisia revizuire PAS ISJ D-ța, 100 lei Fonduri

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e88


PAS 2012-2025 neconform în activitatea școlii 2018 PLAIPRAI

proprii

8. Elaborarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli

Gestionarea eficientă a resurselor financiare

Septembrie2018

ManagerCADirector

Serviciul financiar – contabilServiciul secretariat

- -

9. Monitorizarea, evaluarea şi revizuirea a MCȘ, PG, POS

Absența serviciului/produsului neconform

Permanent ManagerDirector

CEACC.A.Comisia pentru control managerial intern


10. Reactivarea anuală a CEAC și funcţionarea ei în condiţii optime

Funcţionarea eficientă, în condiţiile impuse de lege a unităţii şcolare

Septembrie 2018

DirectorCEAC

C.A.Comisia pentru control managerial intern


11. Constituirea CA, CP și comisiilor legitime şi asigurarea funcţionării lor în condiţii optime

Funcţionarea eficientă, în condiţiile impuse de lege a unităţii şcolareAbsența serviciului/produsului neconform

Septembrie 2018

ManagerDirector



12. Evaluarea gradului de satisfacţie la cadrele didactice

Obținerea de informații pentru analiza anuală de management

Iulie2019

Coordonator CEACDirector



13. Evaluarea gradului de satisfacţie al elevilor în raport cu oferta educațională

Obținerea de informații pentru analiza anuală de managementMenținerea ratei de retenție

Iulie2019

Coordonator CEACDirector

CEACDiriginți


14. Completarea anuală a bazei de date a unității școlare

Sistematizarea informaţiilor privind activitatea unităţiiAcces facil la informaţii

Permanent DirectorSecretar

Comisia pentru control managerial internCEAC


15. Evaluarea anuală a activităţii în toate compartimentele școlii

Obținerea de informații pentru analiza anuală de management Septembrie

2019

DirectorConducător CA

C.A.C.P.


16. Evaluarea anuală a activităţii personalului angajat cu norma de bază în unitate

Obținerea de informații pentru analiza anuală de management

Iulie –Septembrie

2019


C.A., C.P.,Comisia metodică a disciplinelor


PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e89


medicale17. Analiza SWOT în anul școlar 2018/2019

Identificarea punctelor slabe și a amenințărilor

Iulie2019


Comisia pentru control managerial intern


18. Eficientizarea activităţilor de parteneriat şi dezvoltarea de noi parteneriate

8 parteneriate în derulare136 de elevi participă la activități extracurriculare

Iulie2019


DSP D-ța, D.G. A. S. P. C. D-ţa, S. N. de Cruce Roşie-filiala D-ţa, Biblioteca Județeană ”Ion Heliade Rădulescu” D-ța, FDU București, Ş. P. S. “Sf. Vasile cel Mare” BucureştiŞ. P. S. “Sf. Vasile cel Mare” Ploieşti Tgv., Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog D-ţa


PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e90


PARTEA IVCONSULTARE, MONITORIZARE ŞI REVIZUIRE

4.1. CONSULTAREPentru revizuirea Planului de Acțiune al Şcolii în anul școlar 2018/2019 s-au parcurs

următoarele etape:

1. stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor;

2. informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de revizuire a PAS;

3.culegerea informaţiilor prin: chestionare aplicate elevilor, profesorilor şcolii, unităţi medico-

sanitare, altor parteneri interesaţi în formarea profesională. Interpretarea datelor statistice la nivel

regional şi local. Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel local prin PLAI;

4. stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare;

5.prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare

personalului şcolii în cadrul Consiliului Profesoral, Consiliului de Administrație şi în cadrul şedinţelor

comisiilor;

6. structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi pe baza acestora reformularea

obiectivelor, priorităţilor.

7. elaborarea planurilor operaţionale.

Sursele de informaţii consultate au fost:

a. documente de proiectare a activităţii şcolii:

- documente ale CEAC, Consiliului de Administraţie, Consiliului Profesoral şi comisiilor;

- documente care atestă parteneriatele şcolii;

- oferta de şcolarizare.

b. documente de analiză a activităţii şcolii:

- rapoarte de activitate ale comisiilor;

- rapoarte ale Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii.

c. documente de prezentare şi promovare a şcolii;

d. Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic,

Regiunea Sud Muntenia;

e. Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic, Judeţul

Dîmboviţa;

f. chestionare, discuţii, interviuri;

g. rapoarte scrise ale ISJ, MEN şi ARACIP întocmite în urma inspecţiilor efectuate în

şcoală.

h. site-urile I.N.S., A.N.O.F.M.

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e91


4.2. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREAProcesul de monitorizare şi evaluare a PAS, va fi asigurat prin:

întâlniri şi şedinţe de lucru pentru informare, feed-back, actualizare;

includerea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului de Administraţie,

ale Consiliului Profesoral, ale CEAC și celorlalte comisii;

prezentarea semestrială de rapoarte în cadrul Consiliului Profesoral şi al Consiliului de

Administraţie;

revizuire periodică şi corecţii.

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e92


GLOSARLISTĂ DE TERMENI

Abilităţi Capacitatea de a aplica şi de a utiliza cunoştinţe pentru a aduce

la îndeplinire sarcini şi pentru a rezolva probleme. În contextul

Cadrului European al calificărilor, abilităţile sunt descrise ca fiind

cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative)

sau practice (implicând dexteritate manuală şi utilizarea de

metode, materiale, unelte şi instrumente);

Analiza factorilor interesaţi

Identificarea tuturor grupurilor care pot fi afectate, pozitiv

sau negativ, de proiectul propus, precum şi identificarea şi

analizarea intereselor, a problemelor şi potenţialului fiecărui

grup. Concluziile analizei sunt integrate în construcţia

proiectului.

Analiza mediuluiextern

Investigarea mediului extern, respectiv a contextului socio –

economic, demografic şi educaţional actual şi previzionat

Analiza mediuluiintern

Investigarea mediului intern (prin autoevaluare) şi stabilirea

principalelor puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi

ameninţări (analiză SWOT)

Analiza problemelor Investigarea structurată a aspectelor negative ale unei

situaţii problematice sau care se doreşte a fi schimbată

pentru a stabili cauzele şi efectele acestora

Analiză Etapă a ciclului de planificare strategică care constă

în investigarea mediului extern (context socio – economic,

demografic şi educaţional actual şi previzionat) şi a mediului

intern (prin autoevaluare) şi stabilirea principalelor puncte

tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări (analiză SWOT)

Analiză SWOT Analiza punctelor tari (Strengths) şi a punctelor slabe

(Weaknesses) ale unei organizaţii, a oportunităţilor

(Opportunities) şi ameninţărilor (Threats) cu care aceasta se

confruntă.

Arborele obiectivelor Reprezentarea sub formă de diagramă a situaţiei viitoare,

după ce toate problemele au fost rezolvate, realizată

urmând o analiză a problemei existente şi evidenţierea PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e93


relaţiei mijloace-rezultate

Arborele problemelor Reprezentarea sub formă de diagramă a unei situaţii

negative, problematice sau care se doreşte a fi schimbată

prin care se pune în evidenţă relaţia cauză-efect

Autoevaluare Investigarea mediului intern de către organizaţie şi stabilirea

principalelor puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi

ameninţări (analiză SWOT). Se realizează în etapa de

analiză a ciclului de planificare strategică şi elaborare PAS

cu scopul stabilirii capacităţii organizaţiei de a implementa

planul dezirabil de dezvoltare

Cadrul logic Metodologie privind planificarea, managementul şi

evaluarea programelor şi proiectelor bazată pe analiza

factorilor interesaţi, analiza problemei, analiza obiectivelor,

analiza strategiilor şi organizare rezultatelor acestor analize

într-o matrice de structurare logică a planurilor de activităţi şi

a resurselor.

Cadru naţional alcalificărilor

Instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu

un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de

învăţare atinse, al căror scop este integrarea şi coordonarea

subsistemelor naţionale de calificări şi îmbunătăţirea

transparenţei, accesului, progresului şi calităţii calificărilor în

raport cu piaţa muncii şi societatea civilă.

Calificare Un rezultat formal al unui proces de evaluarea şi de

validare, care este obţinut atunci când un organism

competent stabileşte că o persoană a obţinut rezultate ca

urmare a învăţării la anumite standarde.

Ciclul de planificare strategică

Succesiune de activităţi repetate periodic pentru realizarea

sau actualizarea planificărilor strategice la diferite niveluri.

Cuprinde etapele de fundamentare, analiză, planificare,

implementare, monitorizarea, evaluare şi feedback.

Competenţă Capacitatea dovedită de a utilize cunoştinţe, abilităţi şi

capacităţi personale, sociale şi/sau metodologice în situaţii

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e94


de muncă sau de studiu şi pentru dezvoltarea profesională

şi personală. În contextul Cadrului European al calificărilor,

competenţa este descrisă din perspectiva responsabilităţii şi

autonomiei.

Cultura organizaţională a şcolii

Normele, valorile şi credinţele conducătoare care mijlocesc

toate relaţiile dintre şcoală şi comunitate.

Cunoştinţe Rezultatul asimilării de informaţii prin învăţare. Cunoştinţele

reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii şi practici

legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. În

contextul Cadrului European al calificărilor, cunoştinţele sunt

descrise ca teoretice şi/sau faptice

Durabilitate(sustenabilitate)

Obţinerea în continuare a beneficiilor produse de proiect,

după terminarea perioadei de sprijin financiar şi suport

tehnic extern

Eficacitate Apreciere a felului în care rezultatele au condus la atingerea

scopului proiectului

Eficienţă Gradul în care rezultatele au fost obţinute la un cost

rezonabil, respectiv cât de bine au fost transformate

mijloacele şi activităţile în rezultate planificate

Evaluarea proiectului Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în

compararea coerenţei rezultatelor obţinute cu obiectivele

propuse, determinând eficienţa, eficacitatea şi impactul

planului propus

Factori interesaţi Orice persoană, grupuri de personae, instituţii sau firme care

pot avea o relaţie cu proiectul unitatăţii de învăţământ. Ei pot

afecta sau pot fi afectaţi, direct sau indirect, pozitiv sau

negativ de procesele sau produsele finale ale proiectului. De

regulă abordarea lor se face luând în considerare interesele

relevante, majore ale sub-grupurilor din care fac parte. (en.

stakeholder)

Feedback Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în

valorizarea rezultatelor monitorizării şi evaluării prin

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e95


revizuirea planului iniţial şi diseminarea la diferite niveluri

(local, regional, naţional) a bunelor practici

Fezabilitate Măsura în care obiectivele proiectului pot fi într-adevăr

atinse

Fundamentare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă

în stabilirea cadrului general al planificării pornind de la

priorităţile la diferite niveluri şi de la analiza rezultatelor şi

evoluţiilor anterioare.

Grafic Gantt Metodă de prezentare grafică a informaţiilor privind

planificarea activităţilor unui proiect, relaţiile dintre ele,

durata acestora şi tremenele planificate de finalizare.

Grup ţintă Grupul care va fi afectat pozitiv de proiect. La nivelul

scopului proiectului reprezintă grupul cu care se va lucra şi

pentru care se va dezvolta proiectul.

Impact Efectul proiectului asupra mediului socio-economic şi la

realizarea obiectivelor politicilor sectoriale

Implementare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în

punerea în aplicare a planului operaţional, utilizând

resursele alocate.

Indicatori Expresii numerice cu ajutorul cărora se caracterizează

fenomenele social-economice (ca structură, creştere etc.).

Indicatorii se construiesc pe baza unor date cantitative sau

pe informaţii calitative.

Mandat O descriere clară a mixtului partenerial care a elaborat

planul şi legalitatea acestuia.

Misiunea şcolii Declaraţie programatică asupra valorilor pe care organizaţia

le susţine şi le promovează.

Monitorizare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în

măsurarea progresului obţinut în implementarea planului

propus în vederea formulării unor propuneri de

îmbunătăţirea a acestuia.

Monitorizare internă Colectarea, analiza şi utilizarea sistematică a informaţiilor

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e96


pentru luarea deciziei şi managementul proiectului.

Obiectiv general Explică de ce proiectul este important pentru societate, în

termini de beneficii pe termen lung pentru grupul ţintă şi

beneficii pentru alte grupuri mai largi. Ele arată cum se

integrează programul în politicile regionale/sectoriale ale

guvernului – organizaţiilor respective şi ale CE. Obiectivele

generale nu vor fi atinse numai prin proiectul în sine, acesta

va furniza o contribuţie la realizarea obiectivului general.

Ocupaţie Activitate utilă, aducătoare de venit (în bani sau în natură),

pe care o desfăşoară o persoană în mod obişnuit, într-o

unitate economico-socială şi care constituie pentru aceasta

sursă de existenţă.

PAS Planul de Acţiune al Şcolii. Este Planul de Dezvoltare

Instituţională realizat de unitatea de învăţământ profesional

şi tehnic, în scopul de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta

învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare

socio - economică la nivelul ariei de acţiune a şcolii, într-o

perspectivă de 3 – 5 ani

PLAI Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ. Este realizat la

nivel judeţean cu scopul de a îmbunătăţi corelarea dintre

oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de

dezvoltare socio - economică la nivel judeţean într-o

perspectivă de 5 -7 ani

Planificare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă

în stabilirea unor obiective şi ţinte strategice specifice,

măsurabile, posibil de atins, relevante, încadrate în timp

(SMART) si elaborarea planului operaţional anual, care

precizează acţiunile vizate pentru atingerea obiectivelor şi

ţintelor, alocă resursele necesare, prezintă rezultatele

aşteptate şi termenele până la care trebuie obţinute

Planificare strategică Termen utilizat cu semnificaţia de prognoză pe termen

mediu de 5-7 ani a ofertei ÎPT realizată în contextual

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e97


modelului propus de CNDIPT

PRAI Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ. Este realizat

la nivel regional în scopul de a îmbunătăţi corelarea dintre

oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de

dezvoltare socio-economică la nivel regional şi de a creşte

contribuţia învăţământului superior la dezvoltarea regională,

într-o perspectivă de 5 -7 ani

Pre-condiţii Condiţii care trebuie satisfăcute pentru ca proiectul să poată

începe, respectiv să poată începe derularea activităţilor.

Proiect Grupare de activităţi cu obiective fixate, concepută să

producă un rezultat specific într-un interval de timp delimitat.

Pelevanţă Corespondenţa (sau concordanţa) obiectivelor proiectului cu

problemele reale, nevoile şi priorităţile grupului ţintă şi ale

beneficiarilor cărora se ardesează proiectul, precum şi cu

mediul fizic şi politic în care acesta operează.

Rezultate Produsele activităţilor întreprinse, prin combinaţia cărora se

atinge scopul proiectului, respectiv începutul obţinerii

beneficiilor durabile pentru grupurile ţintă.

Rezultate ale învăţării Ceea ce cunoaşte, înţelege şi poate face persoana care

învaţă, la terminarea procesului de învăţare. Rezultatele

învăţării sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi

competenţe.

Rezultat imediat (output) Consecinţa imediată şi concretă a măsurilor luate şi

transformării resurselor utilizate.

Riscuri Factori şi evenimente externe care ar putea afecta progresul

sau succesul proiectului şi care nu au o probabilitate mare

de producere.

Sector Grupare de activităţi profesionale pe baza funcţiei

economice, produsului, serviciului sau tehnologiei lor

principale

Sistem naţional de calificări Toate aspectele activităţii unui stat membru legate de

recunoaşterea educaţiei şi a altor mecanisme care

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e98


corelează educaţia şi formarea cu piaţa muncii şi societatea

civilă. Aceasta include dezvoltarea şi punerea în aplicare a

acordurilor şi proceselor instituţionale legate de asigurarea

calităţii, evaluarea şi acordarea calificărilor. Un sistem

naţional de calificări poate fi format din mai multe

subsisteme şi poate include un cadru naţional al calificărilor

Strategii de dezvoltare a pieţei

Strategii prin intermediul cărora unitatea IPT urmăreşte

lărgirea dimensiunii generale a pieţei, de exemplu prin

stabilirea ca grupuri ţintă a grupurilor slab reprezentate

Strategii de dezvoltare a produsului

Strategii care constau în propunerea unor noi calificări sau

abordarea de noi modalităţi de organizare a predării

calificărilor actuale.

Strategii de diversificare Strategii prin care şcolile îşi lărgesc aria de activităţi, de

obicei prin activităţi într-un domeniu foarte apropiat de cel

existent al şcolii

Strategii de intrare şi control Strategii de promovare a fuziunilor, colaborărilor şi

parteneriatelor etc

Strategii de pătrundere Strategii de câştigare a unui număr mai mare de clienţi de

pe piaţa actuală

Supoziţii Factori externi care ar putea afecta progresul sau succesul

proiectului dar asupra cărora managerul proiectului nu are

control

Surse de verificare Indică locul şi în ce fromă pot fi găsite informaţiile despre

realizarea obiectivelor generale, scopul proiectului şi

rezultatelor, descrise de indicatorii

Teritorialitate Dimensiunea geografică şi sectorială a ofertei ÎPT

Termeni de referinţă Definesc sarcinile cerute unui contractor şi indică contextual

şi obiectivele proiectului, intrările, ieşirile aşteptate, bugetul,

calendarul şi descrierea sarcinilor

Ținte SMART Ţintele definite: Specific – precizează ce anume trebuie

realizat, în colaborare cu cine şi până când, Măsurabile –

cuprind o ţintă măsurabilă, în mod ideal una cantitativă sau

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e99


Viziunea școlii

care se poate măsura în mod cantitativ, Accesibilă (Posibil

de atins) – dificile, dar realiste,

Relevante –contribuie la îndeplinirea misiunii, încadrate în

Timp – trebuie realizate într-o anumită perioadă de timp.

Declarația de prezentare a situației viitoare, ideală, pe care

organizația dorește să o creeze prin activitățile sale.

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e100


Anexa 1DATE GENERALE DESPRE UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC

ANUL ŞCOLAR 2018/2019 ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI

Denumirea unităţii

Mediul (Urban/ Rural)

Adresa Telefon Fax E-mail instituţie Pagina web instituţie

Funcţia director, director adjunct

Numele şi prenumele directorului Numele şi prenumele directorului

adjunct

Telefon director/ director adjunct

E-mail director Obser- vaţii*

(2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12) (13)Școala Postliceală Sanitară ”Christiana” Tgv.

Urban Tîrgoviște,str. Valul Cetății,

nr.71

0245213555 0245213555 [email protected] www.christiana-tgv.ro Director Mi Togan Mihaela

0767587902 [email protected]

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Anexa 2SITUAŢIA ŞCOLARIZĂRII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC - Anul şcolar 2018/2019

SITUAŢIA PE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PARTICULAR

Nr crt Denumirea unităţii Buget/

taxăzi/

seral DomeniulCalificarea profesional

ă

Nr.clase şi număr elevi - înscrişi în anul şcolar 2018-2019 Nr. ordinului ministrului de

Şcoală postliceală Şcoală de maiştri

auto

rizar

e

acre

dita

reNr de clase Nr de elevi Nr de clase Nr de elevi

anul I

anul II

anul III

anul I

anul II

anul III

anul I

anul II

anul III

anul I

anul II

anul III

1.Școala Postliceală Sanitară ”Christiana” Tîrgoviște

taxă zisănătate și asistență pedagogică

asistent medical generalist

2 2 2 65 53 44 0 0 0 0 0 0 5427/23.09.2008

Pag

e101


Anexa 3

SITUAŢIA REALIZĂRII PLANULUI DE ȘCOLARIZARE LA ÎNVĂȚĂMÂNTUL POSTLICEAL Anul şcolar 2018/2019

Nr. crt. Domeniul Calificarea profesională

ȘCOALA POSTLICEALĂ ȘCOALA DE MAIȘTRI

PLAN DE ȘCOLARIZARE APROBAT (inclusiv

suplimentări/ modificari aprobate)

PLAN DE ȘCOLARIZARE

REALIZAT


APROBAT (inclusiv suplimentări/

modificari aprobate)


REALIZAT

Nr. clase anul I Nr. elevi anul I Nr. clase

anul INr. elevi

anul INr. clase

anul INr. elevi

anul INr. clase

anul INr. elevi

anul I

1. Sănătate și asistență pedagogică

Asistent medical generalist 2 66 2 65 0 0 0 0

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

Pag

e102


Anexa 4HARTA PARTENERIATELOR ÎN ANUL ȘCOLAR 2018/2019

Unitatea de învăţământ Școala Postliceală Sanitară ”Christiana” TîrgovișteLocalitate,

adresa, tel, fax, e-mail Tîrgoviște, str. Valul Cetății, nr.71, tel/fax: 0245 213555, e-mail: [email protected], website: www.christiana-tgv.ro

Director - tel,e-mail Togan Mihaela, tel: 0245213555

Director adj - tel, e-mail …………………………. (numele şi prenumele), tel:......................... E-mail:..............................

DOMENIUL de formare

profesională1)

CLASA / AN DE STUDII ÎNVĂȚĂMÂNT

DE ZI 2)

Calificarea3) Număr de elevi şcolarizaţi4)

Denumirea completă

a partenerului de practică cu care

esteîncheiată convenţie de

practică5)

Nr. de elevi repartizați în

practică 6)

conform convențiilor cu

agentul economic /

instituția publică parteneră

Date de contact ale agentului economic/instituția publică parteneră

Observaţii 9)Adresă, tel, fax, e-

mail, website

Reprezentant legal/

persoană de contact

(Nume și prenume)

1 2 3 4 5 6 7 8 9Sănătate și asistență pedagogică

I A asistent medical

generalist

32 Spitalul Județean de Urgență Tîrgoviște

32 str. Tudor Vladimirescu, nr.48, tel 0245 613582, fax 0245 210509,e-mail: [email protected]:

Manager dr. Dumitrescu

Claudiu Au ca angajați și absolvenți ai

școlii

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

mailto:[email protected]

Pag

e103


www.spitaldb.ro

Sănătate și asistență pedagogică

I Basistent medical

generalist33

Spitalul Județean de Urgență Tîrgoviște

33

str. Tudor Vladimirescu, nr.48, tel 0245 613582, fax 0245 210509,e-mail:[email protected]: www.spitaldb.ro


Claudiu

Au ca angajați și absolvenți ai

școlii


II Aasistent medical

generalist27


27

str. Tudor Vladimirescu, nr.48, tel 0245 613582, fax 0245 210509,e-mail: [email protected], website: www.spitaldb.ro


Claudiu


școlii


II Basistent medical

generalist26


26

str. Tudor Vladimirescu, nr.48, tel: 0245613582, fax: 0245 210509,e-mail: [email protected], website: www.spitaldb.ro


Claudiu


școlii


III Aasistent medical

generalist24


24



Claudiu


școlii


III Basistent medical

generalist20


20



Claudiu


școlii

PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

mailto:[email protected]

Pag

e104


PAS 2017-2025 – REVIZUIT 2018/2019

· Web viewÎn viziunea noastră şcoala creează un învăţământ postliceal de nivel european:...

Documents

Transcript of · Web viewÎn viziunea noastră şcoala creează un învăţământ postliceal de nivel european:...